WORD TEMA 1

I. Notiuni generale. Scurt istoric. Structura computerului. Functiile

componentelor computerului. Sisteme de operare. Medii de operare
II. Sistemul de operare Microsoft Windows. Structura. Avantaje si
dezavantaje. Tipuri de ferestre si casete. Meniuri. Masa de lucru. Aplicatii
incorporate. Explorarea si navigarea in Windows.
In anul 1976 doi tehnicieni americani, Stephan Wosniak si Steven
Jobs au creat primul exemplar de calculator mic numit Apple! "lterior
Steven Jobs a in#iintat #irma Apple omputer!
Structura unui calculator electronic
$alculatorul repre%inta un sistem complex #ormat din dispo%itive care permit &
Introducerea datelor
'relucrarea datelor pe ba%a unui pro(ram
)xtra(erea re%ultatelor
Structura #i%ica a unui calculator
'artea principala din acest sistem o constituie "*I+A+)A
$)*+,A-A, care contine elemente de procesare .microprocesor/ si stocare a
in#ormatiilor .hard disk/! -a unitatea centrala sunt conectate dispo%itivele
peri#erice& monitor, boxe, tastatura, mouse, scanner, imprimanta!
0ispo%itivele peri#erice la rindul lor se clai#ica in&
1! dispo%itive peri#erice de iesire 1 convertesc semnalele electrice din
interiorul unitatii centrale in in#ormatie accesibila utili%atorului& monitor, boxe,
imprimanta!
2! dispo%itive peri#erice de intrare 1 convertesc in#ormatia din lumea
incon3uratoare in semnale electrice utili%ate de catre calculator& tastaura,
mouse, scannerul!
$alculatorul electronic presupune 42 componente di#erentiate&
1.omponent fi!ic
"ARDWARE # totalitatea echipamentelor tehnice si #i%ice ale
sistemului de prelucrare a datelor, inclusiv a acelei parti de #unctii, care se
executa independent de pro(ram si este cablata!
$.omponent logic
SO%TWARE4 ansamblul pro(ramelor, procedurilor, rutinelor care
controlea%a #unctionarea corecta si e#icienta a elementelor hard5 exista sub
#orma de concepte si simboluri, nu are subtanta!
$alculatorul personal contine 2 tipuri de memorie&
1! ,A6 .,andom Access 6emor7/ 1 memorie cu acces aleator!
,epre%inta o %ona de stocare temporara, #olosita de pro(ramele utili%atorului!
2! ,86 .,ead 8nl7 6emor7/ 1 memorie cu continut permanent!
Stochea%a in#ormatiile permanente de care se #oloseste calculatorul pentru a
#unctiona!
6emoria se pastrea%a in btes !octeti", un b7te de memorie stochea%a
un sin(ur character, b7tul este o po%itie de memorie #ormata din opt biti si un
bit de veri#icare!
)x& 1 kb .kilob7te9kilooctet/ : 1;;; b7tes.1;2< b7tes/5
1 mb .me(ab7te9me(aoctet/ : 1;<=>76 b7tes!
Sistemul de Operare &SO'(ansamblul de roceduri manuale si
module de pro(ram de sistem prin care se administrea%a resursele sistemului
de calcul .procesoare, memorie, peri#erice, in#ormatii care asi(ura utili%area
e#icienta, in comum, a acestor resurse si o#era utili%atorului o inter#ata cit mai
comoda pentru utili%area sistemului de calcul! .Windo?s 9=, Windo?s 2;;;,
?indo?s 2;;@/!
S8 are sarcina de a prelua de la utili%ator comen%ile, introduse prin
intermediul dispo%itivelor de intrare, in scopul (estionarii in#ormatiei in
interiorul calculatorului! S8 se ocupa de asemenea de buna #unctionare a
celorlalte pro(rame si a tuturor dispo%itivelor peri#erice!
)rincipalele functii ale unui sistem de operare sunt&
Aestiunea prelucrarilor .o#era posibilitati de pre(atire si lansare in
executie a pro(ramelor de aplicatie!/
1
6onitor
6ouse
+astatura
6icroprocesor
Bard disk "nitate centrala
Imprimanta Scanner Coxe
Aestiunea resurselor 4 identi#icarea pro(ramelor ce se executa a
necesarului de memorie , a dispo%itivelor peri#erice si a cerintelor privind
protectia datelor
Aestiunea #isierelor4 reali%ea%a separarea #isierilor incarcate in memorie si
(rupea%a #isierele pe di#eriti utili%atori
Dacilitati puse la dispo%itia utili%atorului re#eritor la compresia datelot,
sortarea, interclasarea, catalo(area, si intretinerea bibliotecilor!
'lani#icarea executiei lucrarilor dupa un anumit criteriu .timp de executie,
prioritati/ ast#el incit unitatea centrala sa #ie utili%ata e#icient
$oordonarea executiei simultane a mai multor pro(rame, prin urmarirea
modului de executare a instructiunilor, depistarea si tratarea erorilor, lansarea
in executie a operatiilor de intrare9iesire
Asistarea executiei pro(ramelor de catre utili%ator, print4o inter#ata
prietenoasa, atit la nivel hard?are cit si la nivel so#t?are!
0intre cele mai cunoscute S8 se pot aminti&
Windo?sE9>, Windo?sE9=, F',2;;;, -inux, "nix!
Tipuri de ferestre si casete.
In ?indo?s sunt urmatoarele tipuri de #erestre&
Derestre de aplicatii . unde se deschide o aplicatie 6S Word, 6S )xcel/
Derestre (rup de aplicatii .cele in cadrul carora se a#la mai multe aplicatii4
67 $omputer, 67 0ocuments/
Derestre de lucru .#ereastra documentului deschis in cadrul unei aplicatii/
Derestre de dialo( .de dialo(are a utili%atorului cu calculatorului/
Derestre de mesa3 .care comuneca un mesa3/
Meniuri. Masa de lucru.
#n meniu este o lista de comenzi inrudite intre ele! 0e exemplu, toate
comen%ile le(ate de aran3area #olderelor.#olders/ si a #isierelor.#iles/ se a#lG in
meniul *iew al pro(ramului E+plorer! *umele meniurilor disponibile se a#lG
pe bara de meniuri %ile, Edit, *iew, %a-orites, Tools, "elp! )le pot avea
submeniuri sau meniuri derulante care apar atunci cind #aceti clic pe bara de
meniuri!
6asa de lucru este alcatuita in sens (eneral din&
supra#ata de lucru, picto(rame, bara cu pro(rame, butonul S+A,+ cu meniu
care la rindul sau contine submeniuri! 'e supra#ata de lucru sau .desktop/, pot #i
a#isate #oldere .dosare9directorii/, care la rindul lor contin #ileuri .#isiere/!
Diecare #isier are cite o extensie&
articol!txt W8,H! 0oc Suma!exe +r;;1!ps
-iterele mari sau mici sunt interpretate identic! In numele #isierului
nu se admit spatii libere, vir(ule sau backslash 1 uri .I/! 'unctul se #oloseste
numai pentru a separa numele #isierului de extensiea lui! )xtensiile e+e, com
se atribuie #isierelor care pastrea%a pro(ramul #iind (ata sa se execute!
)xtensia t+t arata ca #isierul pastrea%a date de textuale, iar pas pastrea%a
pro(ramul scris in limba3ul de pro(ramere pascal!
Aplicatii incorporate.
Aplicatiile incorporate sunt acele pro(rame ce sunt reali%ate pentru
utili%atori cu scopul de a #olosi calculatorul intr4o problema speci#ica si pentru
a indeplini o anumita sarcina.procesare de text, aplicatii (ra#ice/!
In ?indo?s exista mai multe aplicatii incorporate #iecare avind o #unctie
speci#ica, cele mai des utili%ate &
Aplicatia de procesare de text 16S Word
Aplicatii de manipulare si (estiune a #isierelor4 WEs )xplorer
Aplicatii de comunicatii 1 Jahoo 6essen(er, 8utlook )xpress
Aplicatii de calcul tabelar 1 6S )xcel
Aplicatii de (estiune a ba%elor de date 4 6S Access
Aplicatii de pre%entari 4 'o?er'oint
Altele #olosite in domenii diverse speciali%ate 1 'hotoshop
E+plorarea si na-igarea in Windows.
'ro(ramul e+plorer este #olosit pentru a cauta, sorta, schimba
numele, copia, muta sau ster(e #isiere sau #oldere! Se porneste din meniul care
apare atunci apasam butonul S+A,+! )ste a#isata o #ereastra cu doua panouri!
Dereastra are elementele comune tuturor #erestrelor .bara de titlu, bara de
meniuri, bara de stare, butoanele de dimensionare/! In stin(a apare structura
unitatii de disc, iar in drepta e panoul cu #oldere, #isiere si pro(rame!
Tastatura
+astatura calculatorului se asemana cu claviatura masinii de scris! 'e
lin(a tastele de ba%a, calculatorul are un set de taste suplimentare!
+asta )*+), se mai numeste ,etur de car si are o semni#icatie
deosebita!pe lin(a #unctia de ba%a ea mai serveste pentru indicarea s#irsitului
instructiunilor sistemului de operare sau a altor instructiuni!
+astele #unctionale! In partea de sus a tastaturii se a#la un set de taste
marcate cu D1, D2, D@!!!!D12, acestea sunt taste #unctionale si servesc pentru
introducerea unor comen%i speciale!
Tasta S.ift, schimbarea re(istrului .ma3uscule/!
T. aps /oc0, #ixarea re(istrului .literelor mari/!
2
T. 1ac0space, intoarcere, revenire, ster(e semnele introduse anterior!
T Esc .escap/, scapare, evadare, esire!
T trl .control/, diri3are!
T. Alt, completare!
T. Ta2, tabulare!
T. )rtSc, imprimarea ecranului!
T. Num3/oc0, ci#re9diri3area cursorului!
T. "ome, cursorul trece la inceputul rindului, pa(inii!
T. End, cursorul trece la s#irsitul rindului, pa(inii
T. 1rea0, pau%a, recreatie, stop!
T. Insert, a introduce, a insera!
T Del, a indeparta, a ster(e!
T. )g4p, pa(ina anterioara!
T. )gDn, pa(ina urmatoare!
+astele trl si Alt se utili%ea%a de obicei in combinare cu alte taste!
$ombinatia de taste trl5Alt5Del initiali%ea%a din nou calculatorul .incarca
din nou sistemul de operare/, iar combinatia trl51rea0 sau trl5 intrerupe
indeplinirea pro(ramului curent!
TEMA $
Editorul de te+te Microsoft Word
'ro(ramul Word este un procesor de text cu posibilitati lar(i de
#ormatare si completare a documentului textual cu alte tipuri de in#ormatie
.desene, #oto(ra#ii, dia(rame, tabele, #ormule/! -ansarea in executie a
pro(ramuluui Word se #ace din optiunea MS. Office subdomeniul )rograms
din butonul Start.
In #ereastra 6W! se deosebesc urmatoarele %one principale&
1! bara de titlu 1 se (aseste pe latura superioara a #erestrei si contine
titlul produsului .6icroso#t Word/ urmat de numele documentului curent in
editare! 0e asemenea pe aceasta bara se (asesc si butoanele minimi%are
.6inimi%e/ si maximi%are .6aximi%e/ a #erestrei 6W!
2! bara de meniu 1 cuprinde meniurile la care avem acces la toate
#unctiile pro(ramului Word! Activarea unui meniu se #ace&
prin deplasarea cursorului mouse 1 ului pe optiunea dorita si apasarea
butonului stin(,
sau cu a3utorul tastaturii, tininduse apasata tasta A/T plus tasta
corespun%atoare literei subliniate de numele optiunii respective!
6W! are 9 meniuri verticale&
1! %ile 1 contine optiuni pentru lucrul cu #isierele pe care le creea%a si
le actuali%ea%a pro(ramul5
2! Edit 1 contine optiuni pentru operatii de editare5
@! *iew 1 contine optiuni pentru pre%entarea dupa dorinta a pa(inii de
lucru pe ecran5
<! Insert 1 introducerea anumitor date, pa(inatii etc!5
>! %ormat 1 asi(ura #ormatarea si ase%area para(ra#elor in cadrul
pa(inii5
6! Tools 1 contin o serie de #acilitati pentru lucrul cu documentele5
7! Ta2le 1 #olosit pentru reali%area de tabele5
=! Window 1 asi(ura #acilitati de #olosire a ecranului5
9! "elp 1 asi(ura in#ormatii suplimentare la cererea utili%atorului!
@! bara pictogramelor 1 se a#la imediat sub bara meniului si asi(ura
accesul practic instantaneu la comen%ile cele mai utili%ate! Aceasta bara poate
#i #olosita numai cu un mouse!
<! bara de aspect 1 contine casete sau ima(ini (ra#ice cu a3utorul
carora, #olosind mouse 1 ul sau nu, se poate schimba rapid modul de aliniere a
textului, dimensiunea si tipul corpului de litera, stilul! A#isarea permanenta a
barei de aspect poate #i anulata sau nu cu butonul %ormatting din optiunea
Tool2ars a meniului *iew! Cara picto(ramelor si bara de aspect se mai
numesc bare utilitare .toolbar/!
>! bara riglei de masura 1 este o ri(la (radata si da posibilitatea
modi#icarii mar(inilor documentului si po%itilor #ixe de scriere din cadrul unui
rind! A#isarea acestei bare poate #i anulata sau nu cu optiunea Ruler a
meniului *iew.
6! barele de derulare 1 o#era posibilitatea deplasarii in cadrul
documentului spre stin(a sau dreapta, inceput si s#irsit cu a3utorul mouse4lui,
#olosind sa(etile corespun%atoare pe care le contin! )le permit vi%uali%area
unei pa(ini de text mai mari decit zona activa a #erestrei Word, #olosind
tehnica de#ilarii!
7! aria de lucru 1 repre%inta supra#ata din #ereastra Word in care se
introduce documentul! 8 linie subtire verticala indica po%itia mouse4lui in aria
de lucru, acesta se numeste punct de insertie sau cursor.
=! bara informativa .bara de stare/ 1 se a#la in partea in#erioara a
#erestrei Word si contine in#ormatii privind pa(inile, po%itia cursorului etc!
@
Crearea unui document nou
Dolosim una din urmatoarele metode&
1! %ile New
2! trl 5N
@! Dolosim picto(rama
Deschiderea unui document nou
Dolosim una din urmatoarele metode&
1! %ile Open
2! trl 5O
@! Dolosim picto(rama
Salvarea unui document
Dolosim una din urmatoarele metode&
1! %ile Sa-e
2! trl 5S
@! Dolosim picto(rama
0aca se doreste ca documentul curent sa #ie salvat cu atribute
noi .de exemplu cu alt nume/ se va ale(e optiunea Sa-e As a submeniului
%ile!
Esirea din programul Word
Dolosim una din urmatoarele metode&
1! %ile E+it
2! A/T 5 %6
.tastele trl5%6 vor inchide doar pa(ina din pro(ramul Word/
@! Dolosim picto(rama
Editarea unui document
Scrierea manuala a textului se #ace con#orm re(ulilor u%uale, #olosind
tastatura ca 0'I .dispo%itiv peri#eric de intrare/! +asta Enter va #i apasata
numai la s#irsit de para(ra#, deoarece cind va apropiati de mar(inea din
dreapta a documentului, pro(ramul Word va trece automat pe rindul urmator!
'entru a scrie cu ma3uscule se pot #olosi tastele aps /oc0 sau S.ift!
0aca se doreste ca prima linie a unui para(ra# sa inceapa mai spre interiorul
pa(inii .din aliniat/ se #oloseste tasta Ta2!
Ster(erea caracterelor poate #i #acuta cu tastele 1ac0space .ster(e tot
ce vine din partea stin(a a ecranului/ sau Delete .ster(e tot ce vine din partea
dreapta a ecranului/!
$u a3utorul barei de aspect se poate modi#ica aspectul literelor, #olosind
picto(ramele sau tastele&
trl 5 1 caractere aldine, in(rosate, bold 1
trl 5 I caractere inclinate, italice, $
trl 5 4 caractere subliniate "
'rocedura de aliniere poate #i reali%ata, executind clic pe unul din
butoanele de pe bara de aspect sau #olosind tastele&
trl 5 / aliniere la stin(a
trl 5 R aliniere la dreapta
trl 5 E aliniere la centru
trl 5 7 aliniere bilaterala, din ambele parti!
Reguli de culegere a informatiei
1! intre cuvinte se lasa o sin(ura pau%a .spatiu/, pentru a #ace posibila
trecerea textului dintr4un rind in altul,
2! nu se pun pau%e inaintea semnelor de punctuatie, dupa parante%e, dupa
(hilimele ce se deschid, si nu se pun pau%e inaintea celor ce se inchid,
<
@! obli(atoriu se pun pau%e dupa semnele de punctuatie, inintea parante%elor
si (hilimelelor ce se inchid,
<! in numele proprii initiale .cu puncte dupa ele/ se cule( inaintea numelui
de #amilie si nu se despart prin pau%e de ele,
>! caracterele speci#ice .nestandarde, speciale/, inexistente la tastatura se
inserea%a dintr4o mapa speciala #olosind meniul Insert S7mbol!
Deplasarea in documentul scris
1! deplasarea la dreapta cu un caracter S.ift 5
2! deplasarea la stin(a cu un caracter S.ift 5
@! deplasarea in sus cu un rind S.ift 5
<! deplasarea in 3os cu un rind S.ift 5
>! deplasarea la dreapta cu un cuvint S.ift 5
6! deplasarea la stin(a cu un cuvint S.ift 5
7! deplasarea in sus cu un para(ra# S.ift 5
=! deplasarea in 3os cu un para(ra# S.ift 5
9! deplasarea la s#irsitul rindului curent End
1;! deplasarea la inceputul rindului curent "ome
11! deplasarea in sus cu o pa(ina pe ecran )age 4p
12! deplasarea in 3os cu o pa(ina pe ecran )age Dn
1@! deplasarea la inceputul ecranului curent trl 5 )age 4p
1<! deplasarea la s#irsitul ecranului curent trl 5 )age Dn
1>! deplasarea la inceputul pa(inii anterioare Alt5 trl 5 )age 4p
16! deplasarea la inceputul pa(inii urmatoare Alt5 trl 5 )age Dn
17! deplasarea la s#irsitul documentului trl 5 End
1=! deplasarea la inceputul documentului trl 5 "ome
Alte combinatii de taste&
Alt 5 % activarea meniului Dile .pentru clelalte e schimbata doar prima litera a
meniului/
trl 5 8 .undo/ deplasarea cu un pas in urma
trl 5 9 .redo/ deplasarea cu un pas innainte
selectarea la dreapta cu un caracter S.ift 5
selectarea la stin(a cu un caracter S.ift 5
selectarea in sus cu un rind S.ift 5
selectarea in 3os cu un rind S.ift 5
selectarea la dreapta cu un cuvint S.ift 5 trl 5
selectarea la stin(a cu un cuvint S.ift 5 trl 5
selectarea in sus cu un para(ra# S.ift 5 trl 5
selectarea in 3os cu un para(ra# S.ift 5 trl 5
S.ift 5 %: schimbarea caracterelor in ma3uscule9 litere mici9 #iecare prim
cuvint scris cu ma3uscule
Tiparirea unui document trl 5 )
Aplicatia Word asi(ura urmatoarele #acilitati pentru tiparirea
documentelor&
ale(erea imprimantei la care se va tipari documentul,
previ%uali%area documentului )rint )re-iew din meniul %ile sau
picti(rama ,
stabiirea optiunilor de tiparire,
executarea tiparirii!
-a apelarea picto(ramei sau a optiunii )rint din meniul %ile se
va deschide #ereastra )rint in care vor trebuie indicate&
1! )rint W.at 1 numele documentului,
2! opies 1 numarul de copii,
@! )age Range 1 (ama de pa(ini,
<! All 1 toate, tiparirea intre(ului document,
>! urrent )age 1 tiparirea numai a pa(ii curente,
6! )ages 1 numerele pa(inilor care se vor tipari, separate cu vir(ule sau
linioare .de ex& 1, @, >412 inseamna ca vor #i tiparite pa(inile 1 si @ si de la >
pina la 12/,
7! )rint to %ile 1 crearea unui #isier cu extensia )RN.
Orientarea paginii
Dormatele standart ale pa(inii .A@, A<, letter etc/ pre%inta doua moduri de
orientare a pa(inii&
1! orientare portret .'ortrait/ in care dimensiunea mai mica a pa(inii este
pusa pe ori%ontala, iar cea mai mare pe verticala5
2! orientare peisaj .landscape/ care se caracteri%ea%a prin dispunerea pe
ori%ontala a dimensiunii mai mari a pa(iniii si pe verticala a dimensiunii mai
mici a pa(inii!
$aracteristicile (lobale ale unui document se reali%ea%a in #ereastra de dialo(
)age Setup .or(ani%area pa(inii/, deschisa din meniul %ile! 0e obicei
mar(inile pa(inilor se stabilesc dupa cum urmea%a&
Top .sus/ 1 2!>< cm : 1 inch5
1ottom .3os/ 1 @ cm : 1!1= inch5
/eft .stin(a/ 1 @ cm : 1!1= inch5
>
Rig.t .dreapta/ 1 2 cm : ;!79 inch5
"eader .antet/ 1 1!27 cm : ;!> inch5
%ooter .subsol/ 1 1!27 : ;!> inch!
TEMA :
rearea ta2elelor
"n tabel este #ormat din linii si coloane, la intersectia acestora (asinduse
celulele in care se introduce continutul tabelului! Structura unui tabel repre%inta
scheletul, #ormat din linii ori%ontale si verticale .ce delimitea%a celulele/, in
care se introduce textul continut in tabel!
)xista doua moduri de creare a unui tabel&
1! mai intii se creea%a structura, dupa care acesta se umple cu text, introdus
manual de la tastatura de catre utili%ator sau
2! mai intii se introduce textul tabelului intr4un anumit #ormat, dupa care
acesta se trans#orma intr4un tabel prin crearea automata a structurii respective!
$rearea unui tabel simple se #ace prin lansarea comen%ii Insert Ta2le
din submeniul Ta2le, deschi%induse ast#el pe ecran #ereastra cu acelasi nume!
"tili%atorul va trebui sa indice numarul de linii prin Num2er of Rows, numarul
de coloane prin Num2er of olumns ale tabelei si latimea celulelor prin
olumn Widt.! Alte caracteristici ale tabelului pot #i stabilite prin intermediul
Asistentului pentru ta2ele &Wi!ard' sau al #erestrei de dialo( Ta2le
Auto%ormat care se deschide cu a3utorul optiunii Auto%ormat.
'entru crearea unei structuri simple de tabel poate #i #olosit si butonul
din bara de butoane Standart.
Dolosind Asistentul de creare a tabelelor .Ta2le Wi!ard/, poate #i
creata structura unui tabel complex, urmind ca datele sa #ie introduse manual!
In scopul #olosirii acestui asistent se va ale(e din submeniul %ile optiunea
New, deschi%induse ast#el #ereastra de dialo( cu acelasi nume!
In lista a#lata in aceasta #ereastra pot #i (asiti toti asistentii disponibili
in Word! Selectind optiunea Ta2le Wi!ard si actionind butonul O;, se va
deschide o #ereastra de dialo( cu acelasi nume! "tili%atorul urmea%a sa alea(a
tipul tabelului! 0eplasarea de la o #ereastra a asistentului la alta se #ace prin
intemediul butoanelor 1ac0 .inapoi/ si Ne+t .urmator/!
8 alta varianta de creare a tabelelor este urmatoarea&
1! datele care vor #i incluse in tabel vor #i introduse secvential, celula cu
celula, #olosind un anumit separator intre doua celule consecutive, ast#el incit
sa poata #i delimitate exact continuturile celulelor tabelului5
2! datele or(ani%ate in acest mod vor #i trans#ormate automat intr4un tabel,
#olosind optiunea on-ert Te+t to Ta2le din submeniul Ta2le!
rearea ecuatiilor
6
Word poseda un puternic editor pentru ecuatii si #ormule matematice
numit Microsoft E<uation :.=! editorul de ecuatii este o aplicatie externa,
independenta de Word! )cuatiile sunt importate in Word ca obiecte externe
.asemanatro ima(inilor/! 'entru crearea unei ecuatii, se po%itionea%a mai intii
cursorul in locul unde se doreste inserarea ecuatiei, apoi se porneste editorul de
ecuatii cu comanda Insert O2>ect. Se va deschide o #ereastra cu numele
O2>ect , aici se actionea%a butonul reate New, apoi se ale(e optiunea
Microsoft E<uation :.=.
6odi#icarea unei ecuatii create anterior se #ace tot prin intermediul
editorului de ecuatii, a carui pornire se reali%ea%a printr4un clic dublu pe ecuatia
de modi#icat!
-ansarea editorului de ecuatii determina deschiderea unei #erestre
E<uation care contine un (rup de butoane pentru inserarea elementelor
speci#ice ecuatiilor! 6a3oritatea simbolurilor matematice se pot introduce
selectind unul din butoanele a#late sub meniul de comen%i!
8rice ecuatie introdusa este #ormata din casete &slots' care sunt marcate
prin dreptun(hiuri punctate! +extul se introduce in ecuatie #ara spatii exceptind
ca%ul cind este selectata optiunea Te+t St?le din meniul St?le a#isat la lansarea
editorului de ecuatii!
'entru parasirea editorului de ecuatii si revenirea in editarea
documentului Word, se actionea%a tasta )*0 sau se reali%ea%a un clic simplu
cu mouse4ul in a#ara cadrului ecuatiei!
in cadrul editarii ecuatiilor pot #i #olosite numeroase stiluri de a#isare a
caracterelor! 'entru a introduce un text intr4un anumit stil, mai intii se
selectea%a stilul dorit din submeniul St?le .Mat., te+t, %unction s!a!/ apoi se
introduce de la tastatura textul respectiv! )xemplu&
1! f !x" 1 stilul Mat. .matematica/ si *aria2le .variabila/,
2! # .x/ 1 stilul Te+t si %unction .#unctie/,
@! %!&" 1 stilul @ree0 .al#abet (recesc/,
<! f &+' 1 stilul Matri+(*ector .matrice 4 vector/!
Adaugarea c.enarelor la ta2le
'utem chiar sa adau(am si chenare tabelelor! 'e ecran, pro(ramul
Word ne pre%inta celulele din tabele separate de linii de (rila, dar aceste linii
de (rila nu apar atunci cind tiparim documentul! 'utem adau(a propriile linii
sau alte tipuri de chenare! 'entru aceasta, plasam reperul de inserare oriunde
in interiorul tabelului! 0eschidem meniul +able si selectam comanda Select
Ta2le .Selecteaza Tabel/! 0eschidem meniul Dormat si selectam comanda
1orders and S.ading .'(enare si )asuri/! In caseta de dialo( Corders and
Shadin( executam clic pe eticheta Corders pentru a aduce in #ata casetei
optiunile respective!
In sectiunea )resets .*restabiliri/, selectam None pentru a ster(e o
(rila sau un chenar, selectam 1order .'(enar/ pentru a adau(a un chenar
tabelului, sau selectam @rid .+rila/ pentru a adau(a un chenar in 3urul
tabelului si linii de (rila intre celule! In sectiunea /ine .,inie/, selectam
(rosimea liniei pe care vrem sa o #olosim! Atunci cind suntem multumiti cu
ale(erile #acute, executam clic pe butonul O; sau apasam tasta Enter!
+abelul va avea la tiparire un chenar sau o (rila!
Scrierea te+tului in coloane
Aran3area unui text pe coloane, in Word, se #ace prin lansarea comen%ii
%ormat A olumns, #iind deschisa #ereastra cu acelasi nume! "rmea%a ca
utili%atorul sa indice numarul de coloane in care se va imparti textul prin
Num2er Of olumns5 latimea #iecarei coloane prin Widt. and Spacing, iar
distanta printre ele prin Spacing. $omutatorul E<ual olumn Widt., in
starea activat, determina calcularea automatG a unor latimi e(ale pentru toate
coloanele! 'entru introducerea unui salt la coloana noua, la po%itia cursorului
se #oloseste comutatorul Start New olumn din dreapta 3os al #erestrei de
dialo(! -ista ascunsG Appl? To& determinG portiunea de text asupra careia se
aplica impartirea pe coloane stabilita in #ereastra de dialo( olumns.
Supradimensionarea primului caracter al paragrafului
Supradimensionarea primului caracter .Dropped apital /etter/
inseamnG scrierea primului caracter al para(ra#ului cu o dimensiune mai mare
decit restul caracterelor al aceluiasi para(ra#! 'entru a reali%a acest e#ect se
selectea%a para(ra#ul in cau%a, apoi se ale(e %ormatADropap, ceea ce
duce la aparitia pe ecran a #erestrei cu acelasi nume! In sectiunea )osition se
7
indica modul in care restul textului va ocoli cadrul primului caracter! Dontul cu
care va #i a#isat primul caracter marit este selectat din lista ascunsa %ont!
*umarul de rinduri peste care se intinde primul caracter este dat de valoarea
din cimpul /ines to Drop! 0istanta de la latura dreaptG a cadrulu si pina la
partea din stin(a a textului para(ra#ului se introduce in cimpul de editare
Distance from te+t!
Atasarea c.enarelor unei !one de te+t. 4m2rirea
"n chenar este dreptun(hiular si incon3ura para(ra#ul sau o %ona din
document! -iniile chenarului pot #i alese ca (rosime sau culoare dupa dorinta
utili%atorului! +oate acestea se stabilesc .dupa selectarea %onei/ in #ereastra
)aragraf 1orders and S.ading, care va #i deschisG la ale(erea optiunii
%ormatA1orders and S.ading! 'rin sectiunea 1orders se va indica tipul
chenarului care va incon3ura, total sau partial, %ona de text selectata anterior!
$u a3utorul sectiunii S.ading se va ale(e modul de scriere a textului, #ontului,
chenarului!
Numerotarea paragrafelor si titlurilor
'ara(ra#ele pot #i numerotate sau marcate cu un semn special in stin(a
lor! 'entru aceasta se vor selecta para(ra#ele care #ac obiectul enumerarii, apoi
%ormatA1ullets and Num2ering, declansind aparitia unei #erestre cu acelasi
nume! Actionarea butonului 1ulleted din partea superioara a #erestrei va a#isa
exemple de caractere speciale utili%ate pentru marca3e! 0aca se doreste un alt
tip de marca3 sau editarea intr4un anumit mod al marca3ului, se selectea%G
butonul Modif? ceea ce aduce la deschiderea #erestrei Modif?1ulleted /ist in
care vom indica modi#icGrile! $rearea mai rapida a para(ra#elor marcate cu un
caracter special sau numerotate, se poate obtine #olosind butonul 1ulets
respectiv butonul Num2ering din bara de aspect! Ster(erea marca3elor sau
numerelor se reali%ea%a cu a3utorul butonului Remo-e din #ereastra respectiva!
Numerotarea paginilor. Antete si su2soluri
"n antet de pa(ina este o portuine de text care va aparea la inceputul
#iecarei pa(ini a documentului, iar subsolul de pa(ina este o portiune de text
care va aparea la s#irsitul #iecarei pa(ini a documentului! )xemple& titlul de
capitol sau para(ra# si autorul a#isat pe #iecare pa(ina a unei cGrti! )ditarea
continutului antetului si .sau/ subsolului se #ace prin ale(erea optiunii
*iewA"eader and %ooter, dupa care cursorul este po%itionat in %ona
re%ervata antetului sau subsolului si pe ecran este a#isata o bara utilitara,
#olosita la editare! +recerea din %ona re%ervata antetului in cea re%ervata
subsolului si invers este posibila prin intermediul butonului din aceasta bara
utilitara sau printr4un clic simplu pe %ona respectiva! Introducerea numarului de
pa(ina in %ona antetului sau in %ona subsolului se e#ectuea%a cu optiunea
InsertA)age Num2er din submeniul, care produce a#isarea pe ecran a unei
#erestre cu acelasi nume!
EBE/ TEMA Nr 1
-otiuni generale. .estinatiile si posibilitatile Eexcel. 'rearea si
inregistrarea registrelor de calcul. .ec(idderea si inc(iderea
registrelo.structura tabelelor electronice. /peratii matematice elementare.
Elaborarea formulelor matematice. /peratori in Excel. Aplicarea
operatorilor la prelucrarea informtiei.
1 Notiuni generale. Destinatia si posi2ilitatile E+cel
6isiunea principalG a pro(ramului )xcel, nu este de a desena tabele
.ele pot #i elaborate Ki Ln Word/, dar de a automati%a completarea liniilor
.coloanelor/ tabelelor cu in#ormaMie numericG, Ln ma3oritatea ca%urilor
calculatG Ln dependenMG de altG in#ormaMie, tot numericG, introdusG explicit, de
a aduna in#ormaMia numericG din linii .coloane/ sau de a #ace totaluri, de a
optimi%a unele valori ale celulelor Ln dependenMG de valorile altora etc! 0eci
de a sumari%a si optimi%a un volum de in#ormatie!
)lementele ecranului )xcel
=
$ rearea si inregistrarea registrelor de calcul3 desc.iderea si inc.iderea
registrelor3structura ta2elelor electronice
Satrtarea aplicatie )xcel se #ace prin dublu clic pe iconita aplicatiei
)xcel de pe .es0top sau clic pe Start1*rograms1Microsoft Excel! Salvarea
re(istrului cu pastrarea numelui curent se #ace cu butonul Save2 cu redenumirea
lui cu comanda File1 Save As si introducem numele nou! .esc(iderea unui
registrnou clic pe butonul -ew2 a unui re(istru de3a existent clic pe /pen apoi
indicam calea spre #isierul deschis!
0ocumentul )xcel, numit registru .Book/, este destinat pentru
or(ani%area in#ormaMiei Ln tabele! ,e(istrul conMine cNteva foi de calcul
.Worksheets sau Sheets/, numGrul cGrora poate #i modi#icat de cGtre utili%ator!
Doaia de calcul e LmpGrMitG Ln linii .Rows/ Ki coloane .Columns/! -a
intersecMia lor se #ormea%G celulele .Cells/! 0upG necesitate, dimensiunile
celulelor .lGMimea coloanelor Ki LnGlMimea liniilor/ pot #i modi#icate de cGtre
utili%ator!
8 #oaie de calcul conMine implicit 2
=
.2>6/ coloane, numite cu litere
latine .A, C, $, !!!, O, AA, AC, A$, !!!, IP/, Ki 2
1<
.16@=</ linii, numerotate cu
numere naturale .1, 2, @, !!!, 16@=</! $elulele #oii de calcul, la #el, au denumiri
.sau adrese/, care se #ormea%G din numele coloanelor Ki a liniilor la intersecMia
cGrora se a#lG .A1@, $2, AJ<>, etc!/! -a utili%area numelor celulelor nu
importG ce #el de litere sunt #olosite& ma3uscule sau minuscule! *umGrul
liniilor Ki a coloanelor Ln #oaia de calcul, ca Ki numGrul #oilor de calcul din
re(istru, pot #i modi#icate de utili%ator prin Kter(erea sau adGu(area lor!
Ast#el, #oaia de calcul repre%intG un suport, pe care utili%atorul
proiectea%G Ki construieKte di#erite tabele, plasea%G Ln boxe alte tipuri de
in#ormaMie .text, desen, #oto(ra#ie, dia(ramG etc!/! Qn celulele #oii de calcul
poate #i introdusG in#ormaMie de trei tipuri& text, num3r sau formul3! -un(imea
Kirului de caractere introdus Ln celulG nu trebuie sG depGKeascG 2>6 caractere!
:.Operatii matematice elementare3 ela2orarea formulelor
matematice3operatorii in E+cel
Introducerea oricGrei #ormule se Lncepe cu cule(erea caracterului :!
Qn continuare se cule(e o expresie matematicG corectG, ce poate conMine atNt
numere .corecte din punct de vedere matematic/, cNt Ki adrese ale celulelor,
di#erite #uncMii standarde! Se respectG re(ula parante%elor .pot #i #olosite
numai parante%e rotundeR/& numGrul parante%elor ce se deschid trebuie sG
coincidG cu numGrul celor ce se Lnchid!
/pera4iile aritmetice admisibile sunt urmGtoarele& S .adunarea/, 4
.scGderea/, T .LnmulMirea/, 9 .LmpGrMirea/, U .ridicarea la putere/! Aducem
cNteva exemple de #ormule simple&
5676 .se adunG 2 cu 25 Ln re%ultat Ln celula cu aceastG #ormulG va
apare </5
5a8 .celula ce conMine o ast#el de #ormulG va avea aceiaKi valoare ca
Ki celula a8/5
:a896:; .valoarea celulei ce conMine aceastG #ormulG va repre%enta
2;V din valoarea celulei a8/5
:!a87b8"<6 .celula cu aceastG #ormulG va conMine media aritmeticG a
valorilor celulelor a8 Ki b8/!
Qn #ormule pot #i #olosite un Kir de #uncMii! +oate #uncMiile ce pot #i
utili%ate Ln #ormule se (Gsesc Ln meniul Insert 3 Function.!! .aici ele sunt
(rupate dupG cate(orii, este adusG #orma (eneralG de scriere a lor cu
explicaMiile respective/!
-a copierea celulelor, ce conMin #ormule, adresele relative ale
celulelor participante Ln #ormule se modi#icG Ki se adaptea%G la liniile
.coloanele/ Ln care ele se copie! 'entru a #ixa unele adrese .sau a nu permite
modi#icarea lor la copiere/, Ln ele se #oloseKte semnul dolarului .W/! Qn Di(!1
sunt aduse toate ca%urile posibile de modi#icare a adreselor
9
Fig.8. Modificarea adreselor celulelor la copieri.
Qn procesul copierii .#ormula din celula b6 a #ost copiatG Ln 3os Ki spre
dreapta5 la copierea pe verticalG creKte numGrul din adresa celulei .el nu este
#ixat cu caracterul =/, iar la copierea pe ori%ontalG 1 se modi#icG Ln creKtere
dupG al#abet litera din adresG .ea nu este #ixatG cu caracterul =/! 0e acest lucru
neapGrat se va Mine cont la copieri!
O2ser-aCia 1! -a mutarea celulelor .#ra(mentelor/ adresele celulelor rGmNn
constante .nu se modi#icG/!
O2ser-aCia $. -a sumarea conMinuturilor celulelor se poate #olosi comanda
AutoSum din bara instrumentelor Standard. 'entru Lnceput se po%iMionea%G
cursorul de tabel Ln celula, unde se calculea%G suma Ki se acMionea%G butonul X !
Qn re%ultat, calculatorul presupune cam ce domeniu de celule se sumea%G .Ll
Lncon3oarG cu o linie punctatG/ Ki inserea%G Ln celulG #ormula respectivG! 0acG
se acceptG presupunerea calculatorului, se tastea%G Enter, iar dacG nu 4 se
selectea%G cu mousul domeniul de celule, ce se sumea%G, Ki se tastea%G Enter!
O2ser-aCia :. -un(imea #ormulei nu trebuie sG depGKeascG 2>6 de caractere!
O2ser-aCia 6! Qn #ormule nu se permit recursiile .#olosirea adresei celulei, Ln
care se scrie Ki se introduce #ormula/!
O2ser-aCia D. Dormulele cu (reKeli sau culese (reKit nu se prelucrea%G de cGtre
calculator .el le respin(e, a#iKNnd Ln celulG in#ormaMia >-AME/! Qn ast#el de
ca%uri utili%atorul le va corecta, utili%Nnd re(imul de redactare!
O2ser-aCia E! Qn locul numerelor, ce nu Lncap Ln celule, calculatorul a#iKea%G
YYYYYY! Qn aKa ca% e necesar de a lGr(i celulele .coloanele/ respective sau de a
micKora caracterele!
TEMA Nr.$
Functii incorporate. .escrierea generala a functiilor. Funtii matemtice
si trigonometrice. #tilizarea functiilor in formulele matematice. Functii
lofice. Aplicarea f. logice la prelucrarea informatiei. Metode de utilizare a f.
logice
'rocesorul de tabele )xcel include un numar mare de #unctii
prede#inite .2@2/, dar o#era si posibilitatea ca utili%atorul sa4si de#ineasca
propriile #unctii, potrivit cerintelor de exploatare a aplicatiilor! Dunctiile )xcel
permit e#ectuarea de calcule si prelucrari diverse, de la cele mai simple pNna la
cele mai complexe!
+oate calculele se e#ectuea%G Ln ba%a #ormulelor introduse Ln celule!
Aceste #ormule se pastrea%G Ln celule si nu se vGd Ln ele& Ln celulele se a#iKea%G
re%ultatele calculelor! 'rin intermediul #ormulelor aceste re%ultate depind de
alte date .iniMiale sau introduse explicit, calculate anterior etc!/ Ki se modi#icG
odatG cu modi#icarea celor iniMiale! 'ractic #oaia de calcul .sau tabelul/ ce
conMine #ormule repre%intG un pro(ram, cu a3utorul cGruia pot #i elaborate
tabele, avNnd una Ki aceeaKi structurG, dar cu conMinut di#erit!
ategorii de functii predefinite
)xcel poseda un set impresionant de #unctii prede#inite, Ln numar de
2@2, (rupate pe tipuri potrivit utilitatii acestora la re%olvarea di#eritelor
probleme!
1!functii matematice si trigonometrice &Mat. F Trig'& permit
e#ectuarea de calcule matematice simple si complexe5
2!functii statistice &Statistical'G permit e#ectuarea unor calcule
statistice utili%Nnd serii de valori5
@!functii de informare &Information'& a#isea%a in#ormatii despre
celule si cNmpuri5
<!functii logice &/ogical'& determina valoarea de adevar sau de #als 4
corespun%ator unei conditii5
1;
>!functii 2a!a de data &Data2ase'& e#ectuea%a di#erite calcule asupra
unor rubrici, Lntr4o ba%a de date, corespun%ator unor criterii de#inite5
6!functii de cautare si consultare &/oo0up F Reference'& permit
locali%area continutului unei celule5
7!functii calendar sau data calendaristica &Date F Time'G
manipulea%a numere care repre%inta date calendaristice sau timp5
=!unctii te+t sau sir de caractere &Te+t'& o#era in#ormatii le(ate de
textul existent Ln celule si permit operatii cu etichete5
9!functii financiare &%inancial'& permit reali%area de calcule
economico4#inanciare prede#inite!
%unctiile matematice si trigonometrice &Mat. F Trig'
permit e#ectuarea di#eritelor calcule, de la cele mai simple la cele mai
complexe, pentru re%olvarea de aplicatii ce solicita instrumente matematice si
tri(onometrice de u% curent!
HS4M&lista' aduna valorile dintr4o lista preci%ata ca ar(ument!
.:$2S$6/
H)ROD4T &lista' multiplica valorile continute Lntr4o lista!
HS41TOTA/&referinta(tipIcJmp de regrupat' calculea%a un re%ultat
ce provine dintr4o (rupare a datelor operNnd di#erite operatii speci#ice .con#orm
re#erintelor4tip/ asupra unui cNmp de re(rupat!
)xemple de re#erinte4tip ar #i&
AP),AA) 6edie
$8"*+ *umara
6AF 6aximum
6I* 6inimum
',80"$+ 'rodus
S"6 Suma
HS4M)ROD4T &lista' multiplica valorile situate Ln celulele
corespondente, a#erente unor serii de cNmpuri, iar apoi aduna re%ultatele
obtinute!
HS4MI% &cJmp de e-aluatI criteriuI cJmp de Knsumat' aduna
continutul celulelor potrivit unui criteriu dat! )xemplu&
Suma comisioanelor la vNn%arile de produse .>V din valoare/ pentru
valorile vNndute de peste 1;!;;;!;;; lei! In acest ca% cNmpul de evaluat
repre%inta valoarea .)@1&)@6/, criteriul este de tip text si anume
Z[1;;;;;;;, iar cNmpul de Lnsumat este comisionul .D@1&D@6/!
HROMAN &numarIformat' convertea%a numerele din #ormat ci#ric
arab Ln text ce semni#ica numere cu #ormat ci#ric roman! Dormatul 1cu valori
de la ; la <4 repre%inta (radul de conci%ie al numarului roman nou (enerat!
*umarul arab de trans#ormat trebuie sa #ie Lntre(!
HRAND &' returnea%a un numar aleator cuprins Lntre ; si 15
HA1S &numar' returnea%a valoarea absoluta dintr4un numar5
H/N &numar' calculea%a lo(aritmul natural
H/O@ &numarI2a!a' returnea%a lo(aritmul unui numar Lntr4o ba%a
speci#icat5
H/O@1= &numar' returnea%a lo(aritmul Ln ba%a 1; dintr4un numar5
HEB) &B' calculea%a ba%a lo(aritmului natural ridicata la puterea F!
Ca%a este o constanta si are valoarea 2,71=2=1=\!5
HMOD &BI9' calculea%a restul Lmpartirii ar(umentului F la ar(! J5
H%AT &numar' calculea%a #actorialul unui numar po%itiv5
H)OWER &numarIputere' returnea%a re%ultatul unui numar ridicat la
putere5
HSLRT &numar' calculea%a radacina patrata a ar(umentului5
HSIN &B' returnea%a valoarea ar(umentului F Ln radiani5
HOS &B' calculea%a cosinusul ar(umentului F Ln radiani 5
HTAN &B' calculea%a tan(enta ar(umentului F Ln radiani5
HASIN &B' calculea%a arc4sinusul ar(umentului F Ln radiani .similar
HAOS&B' si HATAN&B'I
HDE@REES &ung.i' convertea%a radianii Ln (rade5
HRADIANS &ung.i' convertea%a (rade Ln radiani5
HRO4ND &B,numar de !ecimale' rotun3este ar(umentul numeric F la
un numar speci#icat de %ecimale5
H)I &' returnea%a valoarea numarului 'I5
HINT &numar' a#isea%a partea Lntrea(a a ar(umentului .a numarului
real/, #ara a4l rotun3i!
%unctiile logice &/ogical'
determina evaluarea unor expresii si Ln #unctie de acestea #urni%ea%a
actiuni sau re%ultate complexe, (enerNnd valori de adevar sau de #als 4
corespun%ator unor conditii .acestea pot #i evaluate si Lnlantuite cu a3utorul
operatorilor lo(ici AND, OR, NOT!
11
HI% &conditieIBI9' testea%a ar(umentul conditie si Ln #unctie de
re%ultatul evaluarii lo(ice, (enerea%a ar(umentul F daca conditia este adevarata
sau ar(umentul J daca aceasta este #alsa!
Ar(umentele F sau J pot #i valori, siruri de caractere .plasate Lntre
(hilimele/, nume de cNmpuri sau adrese de celule sau cNmpuri care contin
aceste valori! In locul ar(umentelor F sau J se pot imbrica alte structuri
conditionale ID, (enerNndu4se potrivit conditiilor ulterioare, F1,J1 sau F2,J2
si asa mai departe!
HAND &e-aluare logica1,e-aluare logica$,...' returnea%a valoarea
lo(ica +,") daca toate ar(umentele sunt adevarate si valoarea lo(ica DA-S)
daca unul sau mai multe ar(umente sunt #alse5
HOR &e-aluare logica1,e-aluarea logica$,...' returnea%a valoarea
lo(ica +,") daca orice ar(ument este adevarat si valoarea lo(ica DA-S) daca
toate ar(umentele sunt #alse5
HNOT &e-aluarea logica' inversea%a valoarea ar(umentului, returnNnd
dupa ca% +,") sau DA-S)5
HTR4E &' returnea%a valoarea lo(ica +,")5
H%A/SE &' returnea%a valoarea lo(ica +,")5
TEMA Nr.:
Functii statistice. Functii financiare. Aplicarea lor la eleborarea
formulelor matematice. Metode de reprezentare a rezultatelor. .iagrame in
excel. Elaborarea diagramelor. ?edactarea diagramelor. +estionarea datelor.
Stabilirea optiunilor pentru imprimare. Specificul imprimarii si vizualizarii
registrelor de calcul in Excel.
%unctiile statistice &Statistical'
HMAB &lista' returnea%a cea mai mare valoare din lista! -ista poate #i
compusa din& numere, #ormule numerice, adrese sau nume de cNmpuri5
HMIN &lista' returnea%a cea mai mica valoare din lista5
HA*ERA@E &lista' calculea%a media valorilor din lista5
H@EOMEAN &lista' calculea%a media (eometrica a valorilor dintr4o
lista5
H"ARMEAN &lista' calculea%a media armonica a valorilor dintr4o
lista5
HMEDIAN &lista' calculea%a valoarea mediana dintr4o lista5
HO4NT &lista' numara celulele ocupate dintr4o lista de cNmpuri5
)xemplul din #i(ura 1!6< ilustra%a utili%area #unctiilor statistice
pre%entate&
%unctiile financiare &%inancial'
e#ectuea%a o serie de calcule economico4#inanciare #urni%Nnd prin
valorile returnate in#ormatii utile re#eritoare la amortismente, la rentabilitatea
investitiilor, plasamentelor, Lmprumuturilor etc!
H)* &rata do2Jn!iiI numar de perioadeI marimea platiiI M-aloare
-iitoareItipulN' returnea%a valoarea actuala .present value/ a#erenta unei sume
investite sau depo%itate la banca, prin plati periodice, Ln conditiile unei rate
constante a dobNn%ii!
Ar(umentele #unctiei 'P au urmatoarea semni#icatie&
4 4 rata dob@nzii repre%inta procentul de dobNnda perceput pentru o
anumita perioada5
4 4 numar de periode repre%inta numarul total de plati periodice5
4 4 marimea platii semni#ica valoarea platii #acute Ln #iecare perioada5
4 4 valoare viitoare repre%inta suma totala care se doreste a #i reali%ata
dupa ultima plata5
4 4 tipul este un parametru care semni#ica #aptul ca plata se #ace la
Lnceputul perioadei .valoarea 1/ sau la s#Nrsitul perioadei .valoarea ; 1
implicita/!
0aca sunt omise ultimele doua ar(umente, acestea vor #i considerate ca
avNnd valori nule!
Ar(umentele rata dob@nzii si numarul de perioade trebuie exprimate
Ln aceeasi unitate de timp 1luna sau an/!
H%* &rata do2Jn!iiI numar de periodeMImarimea platiiI -aloarea
pre!entaI tipulN' returnea%a valoarea viitoare .#uture value/ a unei investitii
sau plasament Ln conditii de anuitate .plati si rate ale dobNn%ii constante/!
H)MT &rata do2Jn!iiI numar de perioadeI -aloare
pre!entaMI-aloare -iitoareItipN' calculea%a valoarea lunara sau anuala a platii
pentru o investitie sau un Lmprumut!
12
HRATE &numar de perioadeI-aloarea platiiI-aloare pre!enta'
returnea%a rata dobNn%ii pe perioada unei anuitati, pentru un Lmprumut sau o
investitie!
HN)ER &rata do2Jn!iiI -aloarea platiiI -aloare pre!enta' returnea%a
numarul de perioade de plata pentru o investitie sau un plasament!
HN)* &rata do2Jn!iiI-aloare1,-aloare$,O..' calculea%a valoarea
actuala neta a unei investitii ba%ate pe o serie periodica de intrari de numerar
.cash #lo?s/!
HS/N &-aloare de in-entarI-aloare re!idualaIdurata normata de
functionare' calculea%a amortismentul linear al unei imobili%ari cu o valoare
de inventar data, tinNnd cont de o valoare re%iduala estimata, pentru un numar
de periode cNt se presupune ca va #unctiona investi]ia!
+oate #unctiile #inanciare pentru calculul amortismentului #ac apel la
notiunea de valoare re%iduala! Aceasta notiune semni#ica valoarea ce va putea
#i recuperata la revNn%area imobili%arii!
Ela2orarea diagramelor in E+cel
.iagramele sau repre%entGrile (ra#ice ale in#ormaMiei numerice .sub
#ormG de bare verticale sau ori%ontale, linii #rNnte, cercuri etc!/ sunt mai
perceptibile Ki LnMelese de cGtre om! 0in dia(rame, spre deosebire de tabele, se
observG mai uKor care mGrime este mai mare sau care este mai micG, o variabilG
creKte sau descreKte etc! 0ia(ramele pot #i #olosite pentru a #ace pre%entGri, Ln
dGri de seamG, rapoarte, lucrGri etc! Qn )xcel dia(ramele se construiesc Ln ba%a
Kirurilor numerice din liniile sau colanele tabelelor!
'entru explicaMii .le(ende, denumire a mGrimilor repre%entate, titluri
ale axelor Ki ale dia(ramelor etc!/ poate #i utili%atG in#ormaMia textualG din
aceleaKi tabele .situatG Ln ZpGlGriile tabelelor, Ln unele coloane sau linii etc!/!
)laborarea dia(ramelor se e#ectuea%G cu susMinerea calculatorului, care
propune utili%atorului pas cu pas sG introducG in#ormaMii suplimentare, sG
corecte%e ceva, sG alea(G tipul dia(ramei etc! 'entru a iniMia o ast#el de
Zcolaborare e necesar&
a/ de a avea un tabel cu in#ormaMie numericG, Ln ba%a cGreia va #i
construitG dia(rama5
b/ de a selecta parMial .sau Ln Lntre(ime/ tabelul sau de a po%iMiona
cursorul de tabel Lntr4o celulG arbitrarG din interiorul tabelului5
c/ de a acMiona butonul Chart Wizard .ZAr3jitorul .iagramelor/ din
bara de instrumente StandardI
d/ de a tra(e Ln interiorul #oii de calcul cu indicatorul S al mousului
un cadru dreptun(hiular .care, pNnG la urmG, va conMine dia(rama/!
Qn re%ultatul acestor operaMii de pre(Gtire calculatorul a#iKea%G o casetG de
dialo( .Caseta de dialog Chart Wizard) de la care se Lncepe elaborarea pas cu
pas a viitoarei dia(rame! 0ia(rama se construieKte Ln < etape&
^ la etapa I se ale(e tipul dia(ramei .din lista din partea stNn(G a
casetei de dialo(/ Ki subtipul ei! 'resarea butonului Press and hold to view
sample duce la o vi%uali%are prealabilG a re%ultatului ale(erii! 0upG ce s4a
#Gcut ale(erea tipului viitoarei dia(rame se acMionea%G butonul de comandG
e!t"I
^ la etapa II utili%atorul are posibilitatea de a accepta sau a corecta
adresele Kirurilor numerice .seriile/, selectate Ln tabel, Ln ba%a cGrora se
elaborea%G dia(rama! Qn continuare se acMionea%G butonul e!t"5
^ la etapa III se introduc titlul dia(ramei, denumirile axelor .dacG e
necesar/, se plasea%G le(enda sau se indicG modul de a#iKare Ki tipul
in#ormaMiei explicative din viitoarea dia(ramG! Se continuG cu butonul e!t"5
^ la etapa IP .#inalG/ se ale(e locul plasGrii dia(ramei& Ln #oaia de
calcul, alGturi de tabel, sau Lntr4o #oaie separatG! Se terminG lucrul cu
acMionarea butonului Finish!
Dolosind butonul #Back din caseta de dialo( Ln orice moment se
poate Lntoarce Lnapoi pentru a corecta (reKelile comise!
0ia(rama construitG, de re(ulG, nu corespunde aKteptGrilor Ki necesitG
o #ormatare manualG .de cGtre utili%ator/! AceastG #ormatare presupune
redimensionGri ale Lntre(ii dia(rame .ele pot #i #Gcute prin tra(erea punctelor
de redimensionare dacG cadrul dia(ramei e actuali%at/, ale elementelor,
e#ectuarea di#eritor haKurGri Ki modi#icGri ale culorilor, #ormatGri ale #onturilor
etc! Aducem exemple de elemente ale unei dia(rame, care pot #i modi#icate Ki
a3ustate de cGtre utili%ator Ln procesul #ormatGrii&
1@
1 1 supra#aMa dia(ramei .'(art Aria/5
$ 1 supra#aMa desenului .*lot Area/5
: 1 titlul dia(ramei .'(art Title/5
6 1 titlul axei de coordonate .Axis Title/5
D 1 seriile de valori .Series/5
E 1 valorile seriilor ..ata ,abels/5
P 1 le(enda .,egend/5
Q 1 axele .Axis/5
R 1 pereMii .Walls/5
1= 1 #undamentul sau podeaua .Floor/5
11 1 (rila sau liniile de (rilG .+ridlines/!
Dormatarea #iecGrui element al dia(ramei se #ace, executNnd un clic
drept pe el Ki solicitNnd Ln continuare opMiunea Format $denumire element)!!!
din meniul contextual! Qn casetele de dialo( ce apar se instalea%G parametrii
necesari! Qn plus, Ln acelaKi meniu contextual pot #i solicitate Ki alte opMiuni sau
comen%i, care permit de a modi#ica dia(rama Ln Lntre(ime! 0upG necesitate,
unele elemente pot #i mutate dintr4un loc Ln altul .pot #i aran3ate/ prin tra(erea
lor cu mousul!
0ia(rama elaboratG poate #i extrasG la tipar pe o pa(inG separatG .Ln
ca%ul cNnd ea este activatG/, poate #i deplasatG Ki aran3atG Ln #oaia de calcul,
poate #i copiatG Ki inseratG Ln orice alt document .inclusiv, Ln documentele
Word/ #olosind procedeul standard& Cop% $Cut)&Paste'
Notiunii de 2a!e de date
'ro(ramul )xcel permite elaborarea Ki (estionarea ba%elor de date
simple! Ca%ele de date Ln )xcel repre%intG tabele cu Lnscrieri omo(ene .de
aceiaKi structurG, conMinNnd aceleaKi cNmpuri/! 0enumirile cNmpurilor se Lnscriu
Ln ZpGlGria tabelului! Aestiunea ba%elor de date .operaMiile cele mai simple/ se
#ace prin opMiunile meniului Data&
Sort!!! 1 sortarea in#ormaMiei dupG 14@ cNmpuri5
Filter 4 #iltrarea in#ormaMiei sau extra(erea ei dupG unele criterii .se
recomandG utili%area re(imul automat 1 AutoFilter/5
Forms.!! 1 completarea ba%ei cu date noi, redactarea ba%ei de date, cGutarea de
in#ormaMii Ln ba%a de date etc!
Sal-area informaCiei. E+tragerea la imprimantS
)xtra(erea la imprimantG a in#ormaMiei, elaborate Ln )xcel, di#erG
mult de extra(erea documentelor Word, care de la bun Lnceput sunt
po%iMionate pe pa(ini! Qn )xcel toatG in#ormaMia .tabelele, dia(ramele, boxele
de text, desenele etc!/ se plasea%G pe #oaia de calcul, care practic este
nelimitatG, dar, pNnG la urmG, poate #i divi%atG Ln pa(ini pentru a le extra(e
.parametrii pa(inilor se stabilesc prin meniul %ile 1 *age Setup.!!/! AceastG
divi%are .prin linii punctate/ a #oii de calcul poate #i observatG dupG o
vi%uali%are prealabilG a #oii de calcul .prin %ile 4 *rint *review/ sau Ln
re%ultatul executGrii comen%ii %ile 4 *rint Area1 Set *rint Area!
AvNnd o ast#el de divi%are a #oii de calcul Ln pa(ini, se trece la o
scarG de a#iKare a #oii de calcul .*iew ( Boom.!! / mai micG .2>4>;V/ Ki se
aran3ea%G in#ormaMia Ln acestea .selectNnd4o Ki deplasNnd4o/! 'ermanent se
consultG re(imul *rint *review!
0upG e#ectuarea a3ustGrii, pa(inile necesare sau #ra(mentele selectate
se extra( cu comanda %ile ( *rint.!! -a #el, ca Ki Ln pro(ramul Word, periodic
Ln procesul lucrului Ki Ln #inalul secvenMei de lucru cu documentele )xcel
in(orma)ia se salveaz* cu %ile 4 Save .trl S S/ sau, dacG e necesar 1 cu
a3utorul comen%ii %ile 4 Save As...
I. OperaCii iniCiale &de pregStire'
$u noile re(istre )xcel iniMial se procedea%G asemGnGtor ca Ki cu
documentele Word& deschiderea, stabilirea, dacG e necesar, a parametrilor
pa(inii, instalarea al#abetelor Ki a dicMionarelor etc! 0upG necesitate, pot #i
redimensionate coloanele .liniile/ prin tra(eri ale liniilor ce le despart Ln
barele de titlu! 0imensiunile coloanelor .liniilor/ Ln procesul redimensionGrii
se a#iKea%G Lntr4o casetG situatG Ln vecinGtatea indicatorul mousului! Aceste
dimensiuni sunt exprimate Ln niKte unitGMi, care au urmGtoarele valori& pe
ori%ontalG .pentru coloane/ 1 > unit! : 1cm5 pe verticalG .pentru linii/ 1 @;
unit! : 1 cm!
II. ulegerea informaCiei &completarea ta2elelor'
$ule(erea in#ormaMiei .completarea celulelor tabelelor cu in#ormaMie/
se #ace cu respectarea regulilor de culegere a textului Ki, suplimentar, a
urmGtoarelor re(uli&
1<
1! Se po%iMionea%G cursorul de tabel Ln celula ce va #i completatG cu
in#ormaMie Ki se cule(e unul din urmGtoarele tipuri de in#ormaMie&
4 textual3 1 sub #orma unui Kir de caractere arbitrare5
4 numeric3 1sub #orma unui numGr, corect din punct de vedere matematic5
4 formulele 1 sub #orma unei expresii matematice corecte, care se Lncepe cu
semnul :!
0upG terminarea cule(erii se tastea%G Ta2 pentru a trece Ln celula vecinG din
dreapta sau Enter pentru a trece Ln celula urmGtoare de mai 3os! Qn re%ultat,
in#ormaMia introdusG se po%iMionea%G Ln celulG Ln dependenMG de tip&
4 textual3 1 spre stNn(a5
4 numeric3 1 spre dreapta .ast#el se poate veri#ica, dacG numGrul cules Ki
introdus este LnMeles de calculator ca numGr sau ca text obiKnuitR/5
4 formula 1 se ascunde .nu este vi%ibilG Ln celulG, ci numai Ln bara de #ormule/,
iar Ln celulG apare re%ultatul, calculat Ln con#ormitate cu #ormula introdusG .Ln
ca%ul comiterii (reKelilor Ln #ormulG calculatorul a#iKea%G Ln celulG textul
>-AME/!
2! Adresele celulelor participante Ln calcul pot #i introduse Ln procesul
cule(erii #ormulelor solicitNndu4le cu mousul .executNnd un clic Ln celulele
respective/, iar #uncMiile 1 cu a3utorul re(imului Insert ( Function! 'entru a
modi#ica adresarea celulei .din relativG Ln absolutG sau invers/ imediat dupG
cule(erea adresei se tastea%G o datG sau de cNteva ori tasta #uncMionalG %6 pNnG
se obMine #orma necesarG a adresei!
@! +itlurile .denumirile/ tabelelor se introduc Ln celula situatG Ln prima
coloanG a tabelului!
<! Introducerea Kirurilor numerice uni#orm crescGtoare poate #i
automati%atG Ln #elul urmGtor&
4 se cule( primele 2 elemente ale Kirului Ln 2 celule consecutive5
4 se selectea%G aceste celule .metoda de selectare va #i expusG mai 3os/5
4 se tra(e cu indicatorul mousului colMul drept43os al domeniului selectat Ln
direcMia
necesarG!
0acG e necesar, prin aceastG metodG pot #i completate celulele
consecutive cu una Ki aceiaKi in#ormaMie textualG, pot #i copiate #ormulele! -a
copierea #ormulelor, LnsG, adresele relative ale celulelor se adaptea%G la
numerele liniilor .copierea pe verticalG/ sau la numele coloanelor .la copierea
pe ori%ontalG/! Se pGstrea%G total sau parMial adresele celulelor Ln #ormule, dacG
ele sunt absolute .conMin semnul W Lnaintea numelor liniilor Ki9sau a coloanelor/!
III. Redactarea informaCiei
'entru redactarea tabelelor .corectarea conMinutului celulelor/ existG
urmGtoarele metode&
1! Trecerea Cn regimul de corectare a celulei actuale se #ace tastarea
lui %$, printr4un dubluclic Ln ea sau prin po%iMionarea cursorului de text Ln bara
de #ormule!
2! Dnlocuirea con4inutului celulei actuale cu altul nou se e#ectuea%G
prin cule(erea noului conMinut!
@! Etergerea con4inutului celulei actuale se #ace prin tastarea lui
Delete!
<! Selectarea domeniilor Ln scopul unor corectGri, Kter(eri sau
#ormatGri, Ln alte scopuri se #ace prin urmGtoarele metode&
4 domeniile formate din celule 4 prin tra(erea indicatorului mousului de #orma
Zcruce (rasG peste celule5
4 c@teva linii !coloane" consecutive 4 prin tra(erea indicatorului mousului de
#orma Zcruce (rasG Ln barele de titlu ale liniilor .coloanelor/5
4 o singur3 linie !coloan3" 1 un clic pe numele ei Ln bara de titlu5
4 toat3 foaia de calcul 1 un clic Ln intersecMia barelor de titlu a liniilor Ki
coloanelor Ln colMul stNn(4sus al #oii de calcul!
8 tra(ere repetatG cu tasta trl presatG permite de a selecta domenii
arbitrare, discrete .#ormate din #ra(mente di#erite/!
>! Etergerea con4inutului domeniului selectat se #ace cu tasta Delete!
6! /pera4iile de inserare !sau de Ftergere" a celulelor2 liniilor2
coloanelor2 foilor de calcul se #ac prin selectarea lor .dacG e necesar/, a#iKarea
meniului contextual .un clic drept Ln domeniul selectat sau pe element/ Ki
solicitarea comen%ilor respective .$nsert 1 pentru inserare sau .elete # pentru
Kter(ere/!
7! Sc(imbarea denumirii foii de calcul poate #i e#ectuatG printr4un
clic drept pe eticheta ei Ki solicitarea opMiunii Rename din meniul contextual!
=! 'opierea !mutarea" domeniilor selectate se #ace Ln modul de3a
examinat&
4 clic drept Ln domeniul selectat5
4 solicitare 'op !'ut" din meniul contextual5
4 clic drept Ln destinaMie5
4 solicitare *aste din meniul contextual!
I*. %ormatarea ta2elelor.
Dormatarea tabelelor, a elementelor Ki #ra(mentelor lor, se #ace prin
una din urmGtoarele metode&
1! Se selectea%G Lntre( tabelul Ki se utili%ea%G meniul %ormat 4
+utoFormat!!! Qn continuare se ale(e din caseta de dialo( apGrutG un model de
tabel dintre cele propuse de calculator! )ste o metodG simplG, dar care nu
totdeauna convine utili%atorului!
2! Dormatarea manualG .pe porMiuni/ a tabelelor poate #i #GcutG Ln
#elul urmGtor&
1>
^ titlul tabelului se centreaz32 selectNnd toate celulele Ln lGMimea
tabelului LmpreunG cu prima, ce conMine titlul, Ki acMionNnd butonul Merge and
'enter din bara instrumentelor de #ormatare .bara Formating/5
^ fonturile Fi pozi4ia pe orizontal3 a con4inutului celulelor pot #i
#ormatate prin selectarea celulele Ki acMionarea butoanele respective din bara
instrumentelor de #ormatare5
^ formatarea complex3 a tabelelor se #ace prin selectarea #ra(mentelor
Ln ele, executarea unui clic4drept Ln domeniile selectate Ki solicitarea din meniul
contextual a opMiunii Format cells!!! Qn caseta de dialo( respectivG .consecutiv
se setea%G parametrii de #ormatare, utili%Nnd urmGtoarele re(imuri&
1 1 -umber 1 #orma de repre%entare a in#ormaMiei Ln celulG .#ormatul
numerelor, al datelor, al in#ormaMiei contabile etc!/5
$ 1 Aligniment 1 po%iMia .alinierea/ in#ormaMiei Ln celulG! Palidarea casetei
Wrap text din aceastG cartelG permite trecerea textului din celule dintr4un rNnd
Ln altul5
: 1 Font 1 #ormatarea complexG a caracterelor din celule5
6 1 Gorder 1 #ormarea .desenarea/ bordurilor celulelor, care vor apare Ki la
tipar5
D 1 *atterns 1 haKurarea .vopsirea/ celulelor5
E 1 *rotection 1 elemente de protecMie a in#ormaMiei din celule .au e#ect, dacG e
prote3at Lntre( documentul/!
Qn #inal, dupG e#ectuarea tuturor setGrilor, se acMionea%G butonul de comandG
8H pentru acceptare sau $ancel 1 pentru abandonarea lor!
Meniul programului
In )xcel LntNlnim practic aceleaKi unitGMi de meniu ca Ki Ln Word
.excepMia o #ace unitatea de meniu Data din )xcel, care o LnlocuieKte pe Ta2le
din Word/! 0estinaMia unitGMilor de meniu )xcel .respectiv, a multor opMiuni/
coincide cu cea a unitGMilor de meniu din Word! AtNt unitGMile de meniu, cNt Ki
opMiunile din ele se solicitG cu un simplu clic al mousului!
Qn continuare ne vom re#eri la unele opMiuni, speci#ice pro(ramului
)xcel&
^ Ln meniul %ile&
*rint Area 1 se #oloseKte pentru setarea sau marcarea pa(inilor ce se presupun
de a #i extrase la imprimantG! ) ca%ul sG menMionGm, cG in#ormaMia tabelarG din
)xcel, spre deosebire de cea textualG din Word, nu este plasatG Ln pa(ini, ci este
po%iMionatG arbitrar Ln #oaia de calcul! 0upG divi%area #oii de calcul Ln pa(ini
in#ormaMia din ea poare #i aran3atG, deplasNnd4o Ln aKa #el, ca ea sG nimereascG
Ln ele5
^ Ln meniul Edit&
*aste special!!! 1 o posibilitate specialG de copiere .mutare/ sau a ima(inii
celulelor, sau a conMinuturilor lor etc! .de exemplu, pot #i copiate sau mutate
numai #ormulele sau numai re%ultatele calcurilor/5
'lear 1 Kter(erea completG a conMinutului domeniului selectat .All/, numai a
#ormatGrilor .Formats/, numai a conMinutului .'ontents/, numai a
comentariilor .'omments/! Qn re%ultatul acestor Kter(eri celulele se pGstrea%G,
Ln ele modi#icNndu4se numai conMinutul5
.elete!!! 1 Kter(eri ale celulelor, liniilor, coloanelor cu tot cu conMinut5
.elete S(eet 1 Kter(erea #oii de calcul actuale .curente/ din re(istru5
Move or 'op S(eet!!! 1 mutarea sau copierea #oii de calcul actuale5
^ Ln meniul *iew&
Aiew 'omments 1 a#iKarea sau ascunderea de la ecran a comentariilor
introduse Ln celule5
^ Ln meniul Insert se conMin comen%i speci#ice de inserare&
'ells!!! 1 inserare de celule noi5
?ows 1 inserare de linii noi5
'olumns 1 inserare de coloane noi5
Wor0s(eet 1 inserare a unei #oi de calcul noi5
'(art!!! 1 inserare a unei dia(rame5
Function!!! 1 inserare Ln #ormule a #uncMiilor standard5
'omment 1 inserare a comentariilor cu privire la conMinutul celulei
.comentariile inserate Ln celulG nu sunt vi%ibile la ecran, nu se extra( la
imprimantG, apar cNnd se po%iMionea%G indicatorul mousului pe celulG Ki
servesc utili%atorului Ln calitate de explicaMie a conMinutul celulei/5
^ Ln meniul %ormat se (Gsesc comen%i de #ormatare a in#ormaMiei din
document&
'ells!!! 1 #ormatarea celulelor5
?ows 4 #ormatarea liniilor #oii de calcul5
'olumns 4 #ormatarea coloanelor #oii de calcul5
S(eet 4 #ormatarea #oii curente de calcul5
AutoFormat!!! 1 #ormatarea tabelelor .selectate Ln prealabil/ Ln con#ormitate cu
modele propuse de calculator5
^ Ln meniul Tools menMionGm&
*rotec4ion 4 posibilitGMi de prote3are a documentului5
+oal See0!!! 1 re%olvarea unor probleme de optimi%are .calcularea unor valori
predeterminate ale celulei prin modi#icarea valorilor altor celule/5
Solver!!! 1 re%olvarea unor probleme de calcul5
^ meniul Data conMine comen%i speciali%ate Ln lucrul cu cele mai
simple ba%e de date, or(ani%ate Ln #oaia de calcul sub #ormG de tabele&
Sort!!! 1 sortarea ba%ei de date dupG 14@ cNmpuri5
Filter_ 4 Z#iltrarea in#ormaMiei sau selectarea din ba%a de date a in#ormaMiei
dupG
16
criterii #ormulate de cGtre utili%ator5
Form!!! 1 proiectarea, elaborarea Ki (estiunea ba%ei de date .corectare,
introducere9Kter(ere a Lnscrierilor etc!/5
^ unitatea de meniu Window serveKte pentru a manipula cu #erestrele
documentelor, pentru a actuali%a unele sau alte documente Ln ca%ul deschiderii
Ki lucrului cu mai multe odatG5
^ "elp este un meniu, prin care se poate consulta calculatorul Ln scopul
asistenMei .a3utorului/!
17