SARClNl PRIORITARE ALE APlCULTURll

IN ACTUALUL ClNClNAL
* . .
I
Ing. Eugen MR Z A
3 ,
I '
, ,
Secretar a1 Comitetului Executiv . a1 Asociatiei CrescEitorilor de Albine din R. S. Rodni a
Ca ~i in alte pamuri ale zootehniei,
apicultura a inregistrat in ultimii ani
un proces intens de , modernizare care
in cincinalul 1986-1990 urmeaz5 s5
cunoascg o continu5 dezvoltare.
\ ' Pentru asigurarea conditiilor nece-
sare crevterii substantiale a patrimo-
niului apicol national, potrivit indica-
tiilor conducerii superioare de partid $i
de stat, a fost elaborat Programul de
dezvoltare a ppiculturii in perioada
1986-1 990.
Conform prevederilor Programului,
Ministerului Agriculturii, Ministerului
Silviculturii, consiliilor populare jude-
tene, organelor agricole judetene ~ i ' gos-
po'd5riilor populatiei le revin in aceast5
perioad5 importante indatoriri pentru
a realiza dezvoltarea apiculturii prin
cresterea efectivului familiilor de al-
bine si obtinerea unor productii spo-
rite de miere, paralel cu realizarea
unor noi sortimente de produse $i de-
rivate apicole.
Pentru indeplinirea acestor sarcini
intreqga activitate din domeniul api-
culturii va avea in vedere in principal
urmgtoarele obiective :
- sporirea constanti? $i ritmicii a pa-.
trimoniului apicol natidnal, pin we$-
terea efectivului familiilor de albine
di n uniffitile de stat, coopwatiste $i
gospodiiriile populatiei;
- crepterea anualli a pMuct i ei api-
cole, at f t pin sporirea productiei me-
di i pe familia de albine ef t @ p i n mli-
rirea efectivului familiilor de albine;
- cwi nder ea in activitatea api-
col& a unui n u d r cf t mi mare de oa-
meni ai muncii de la ora$e $i sate de
toate virstele $i profesiile ;
- asigurarea polenizlirii saturate cu
ajutorul albinelor a culturilor agricole
entmfiofile in scopul cre~t eri i cantita-
tive. pi ,iinbuniitZitirii calitative a pro-
ductiilor agropomicole ;
- imbuniitiitirea $i extinderea re-
surselor melifere naturale p i eulfivate
d i n fondul silvic $i agricol ;
- plistrarea siinSitii@i familiilor de
albine pi prevenirea intoxiclirii aces-
tora cu insectojungicide pi erbicide; .
- cre~terea eficientei economic& p i
a rentabilitiitii stupinelor prin sporirea
poductiei de miere, polen, cearii, pro-
polis, liipti~or de makii, apilarnil $i ve-
nin de albine, in vederea realiz6rii
unei game variate de produse energo-
vitalizante, apiterapice $i cosmetice.
Ca urmare a indeplinirii acestor sar-
cini, cresterea num5rului familiilor de
albine, productia de miere $i fondul
de stat vor evolua astfel :
Efectivul familiilor de albine va
crqte pe total sectoare de la 1340,l
mii realizat in 1985 la 1600 mii in 1986
si la 2 425 mii in 1990. .
Sporirea num5rului familiilor de al-
bine se va realiza in sectorvl de stat
(CU 510/~ in 1986 qi 1020/0 in 1990) $i
in mod deosebit in sectorul coopera-
tist a1 agriculturii (cu 950/,, in 1986 ~i
cu 10620/0 in 1990), ceea ce va conduce
la cresterea ponderii sectorului apicol
socialist de la 150/0 in 1985 la 190/0 in
1986 si 33010 in 1990.
Pr d r f i a total5 de miere va spori de
la 12 500 tone realizat in 1985 la 18 000
tone in 1986 si la 26460 tone in 1990,
atit prin crqterea productiei pedi i de
miere pe familie cEt qi pe seama efec-
tivului de familii de albinb. Paralel cu
cre~terea productiei totale de miere se
vor inregistra $i spomi Pns~mnate la
fondul de stat.
Pentru indeplinirea acestor sarcini,
se impune ca fncepind cu sezonul api-
col din acest an, $& se t read la inmul-
grea intensivg a efectivului familiilor
de albine din toate sectoarele, astfel ca
anual s2 se inregistreze o crgtere a
numgrului lor Cu cel putin 200/0.
In a e s t seop urmeaz5 a f i orgad-, '
zate in C.A.P. qi A.E.I. noi stupine si
brigBzi apicole cu un efectiv de 125-
500 familii de albine, iar. i n unitstile
de stat, ferme apicole cu efective de
2 000-4 000 familii de albine. Paralel
cu cre~t erea efectivului i n sectorul so-
cialist vor trebui dezvoltate stupinele
mici din gospodiiriile populatiei la ni-
. velul unor stupine de productie, para-
lel cu crearea de noi stupine, astfel
incit in fiecare gospodiirie sii existe
1.-2 familii de albine.
0 datii cu sporirea efectivului, prin
' aplicarea celor mai noi metode de cres-
tere ~i intretinere a familiilor de al-
bine, valorificarea superioarii a resur-
selor melifere din intreaga tar5 prin
- practicarea rational5 a stupiiritului
pastoral si ameliorarea materialului
biologic autohton, va c r e ~t e ~i pro-
ductia de miere. fn acelasi timp cu
cr e~t er ea productiei de miere o aten-
tie deosebitii urmeaza sii ?fie acordatii
rediziirii acesteia prin sortimente dis-
tincte de florii si calitate, competitive
pe piata intern5 si la export.
Nu trebuie neglijatii nici irnportanta
folosirii albinelor ca factor determi-
nant In obtinerea unor recolte sporite
de fructe, seminte si legume prin po-
lenizarea sqturatii a culturilor agricole
entomofile.
Urmare solicitiirilor crescinde pen-
t r u intreaga gamii de produse apicole
atit la intern cit si la export, se vor
lua miisuri ca in perioada 1986-1990
s5 se treacii hotiirit la valorificarea
superioar: a materiilor prime obtinute
din activitatea productivii prin Iiirgi-
rea gamei sortimentale a produselor fi-
nite, trecindu-se l a realizarea de noi
produse energovitalizante, apiterapeu-
tice si cosmetice precum si a unor pre-
parate stimulatoare pentru cresterea
tineretului in zootehnie.
Un factor important care contribuie
in mod deosebit la realizarea efectivu-
lui familiilor de albine conform pre-
vederilor este si asigurarea bazei teh-
nico-materiale necesare practiciirii api-
culturii.
Totudai&;,b. at'entie deosebitii va tre-
lbui acordats ' prevenirii +i combaterii
bolilor si intx3xica~ilor la albine, atit
prin pr od~cer ea~ ~ant i t gt i l or necesare
de medicamente.\specffice de uz api-
col cit qi prin evitarea intqxicatiilor ca
Qrrnare a neres*ctgrii prevederitor .le-
gale privind efectuarea tratamenklor
cu insecto-fungicide si erbicide pefitru
combaterea d5uniitorilor Pn sectorul a- '
gricol ~i silvic.
* Paralel cu mssurile tehnico-organi-
zatorice mentionate se impune si pre-
g5tirea corespunziitoare a numiirului
de cadre de specialitate de nivel pro-
fesional mediu si superior precum si
imbogiitirea si perfectionarea bagajului
de cunostinte tehnice ale tuturor lu-
criitorilor din apiculturii.
Programul cuprinde de asemenea
sarcini importante si in domeniul cer-
cet5rii stiintifice de specialitate, in ve-
derea imbuniitiiitirii fondului genetic
apicol, elaborarea de noi tehnologii de
crestere si intretinere a familiilor de
albine, stabilirea de noi procedee $i
tehnici de EmbunFitiilire a resurselor
melifere si organizarea polenizZrii di-
rijate cu albine a culturilor agricole
entomofile, elaborarea de noi tehnolo-
gii de prelucrare, conservare si amba-
lare a mierii si celorlalte produse api-
cole, realizarea de noi preparate ali-
mentare, apiterapice $i cosmetice pe
baz5 de produse apicole precum si
sporirea gradului de mecanizare a lu-
criirilor de volum din apicultur5.
Prin luarea la timp a tuturor m5su-
rilor preconizate, sarcinile previizute i n
program de crestere a numiirului fa-
miliilor de albine, sporirea productiei
de miere si diversificarea largii a pro-
duselor si derivatelor apicole vor pu-
tea fi indeplinite asigurindu-se intre-
gul necesar de produse apicole pentru
consum intern, precum si importante
disponibilitiiti destinate exportului.
Pentru indeplinirea obiectivelor si
sarcinilor din program, apicultorii din
intreaga tar5 vor depune toate efortu-
rile constienti fiind de importanta $i
rolul pe care il are apicultura in dez-
voltarea zootehniei din patria noastr5.
sI~ V A L OR ~ F ~ C ~ M LA MAXIMUM CULESULy DE LA SALCfM
- Ing. Vasile ALEXANDRU
Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturg
Cu toate necazurile pe care uneori
le creeazs capriciile vremii in perioada
de inflorire, salcimul r5mine un cules
principal la noi in tar;, atit prin can-
tit5tile de miere care se pot realiza
cit ~i prin calitatea deosebitil a mierii
ce se obQne. De aceea sint justificate
toate eforturile necesare pentru valori-
ficarea acestui cules cu maximum de
eficient5.
Fiind un cules timpwiu, de multe
ori familiile de albine nu au ca-
pacitatea deplin5 pentru valorificarea
lui :. in momentul Pnfloririi salcimului
stupi de capacitate, mare gi cu fuguri
de bunil calitate ;
- usigurarea necesarului de hranti
energeticd ~i pla$ticd (glucide ~i pro-
teine) p i n administrare periodicti de
ItranZ sau deplasarea la surse de 'cules ;
- mentinerea microclimatului optim
i n cuib indeosebi i n perioada dezvol-
t6rii de pri1ni5varti.
In mod normal o bun5 pregztire a
familiilor in vederea valorificarii sal-
cimului se incepe inc5 din sezonul an-
terior, o dat5 cu pregztirea familiilor
- -
unele familii de albine sint incii in' pe-
pentru iernat. Pentru aceasta se iau
rioada de dezvoltare datorit.5 timpului m5suri mentinerea pontei m5t-
scurt . de la i e~i rea din ;iarn5 pin5 la
aparitia c.ulesului. De reiguli astfel de
cilor la un nivel ridicat, o perioadg cit
familii,sint nepreg5tite si valorifice un
mai prelungit5 in toamn5, prin hraniri
cules de felul celui oferit de salcim, stimulente sau deplas5ri la diferite cu-
deosebit de bogat in lesuri mai tirzii
nectar dar cu foarte
scurtii duratg, cules
pe care doar fami-
liile foarte puter-
nice 11 pot valorifica
(bostanoase, finete,
flor5 de balt5 etc.),
se preg5tesc rezer-
vele de hran5 pen- . ,
'
tru iarn5 cu ajuto-
ef icien t. rul albinei de var5,
De aceea toat5 atentia trebuie in- pentru ca albina de iernare s5 intre .
dreptat5 spre intgrirea puterii fami- in sezonuI rece cit mai putin uzati,
liilor astfel inc!t i n perioada scurt5 de 'se organizeaz5 chiburile - ~i se impa-
la ie?iri=a din .Iarn% ~i pin5 la aparitia cheteaz5 in vederea iern5rii astfel incit
' .
culesului familiile sg acopere 12-14
uzura albinei in timpul iernii & fie cit
spatii albing ~i 8-10 rame puiet, pu-
rnai redus;.
!
tere la care capacitatea de a.cumulare
Din momentul i e~i ri i din iarng se
' , , ,
a hranei poate f i cpnsideratg ca fiind
reface cuibul familiilor $i se incep bra-
acceptabiii.
ni ri stimulente cu sirop de zah5r o
Pentru aceasta sint necesare 0 serie
datd la 2-3 zile in cantit5ti rnici,
de masuri dintre care a+ntim : , . mentinindu-se in continuare cuibul
- mentinerea in famfiiile de albin@
impachetat. In conditii de lips5 de po-
\ :
a unor w t c i de &litate, proven& din
len in natur5 in aceast5 perioad5 este
famili2 recordiste, cu , prolificitate ridi-
absolut necesara adrninistrarea de turte
catti ; . de polen sau cu inloduitori (lapte praf :
- intretinerea .familiilor de albine degresat,~ drojdie de bere inactivat5):
'.
in . conditii de spdt at e . perfectii, in Dupa inlocuirea albinei d e ieAare ~i I . '
3 , -
i . .
. .
. . ,. . -
. j
- . ' . . ' . . . .
-. . ~
. .
: . . : : . , . . . .
. 1 . .
. . ' - .
Fig. 1. - Stupin5 la culesul de salclm i n
zom Tom~ani , judetul Vilcea, zon5 care
ofera an de an recolte bogate
(foto : ing. Elisei Tarta)
cre~terea puterii familiilor astfel incit
s i acopere bine cu puiet 3-4 faguri
si s i aibe 4-5 intervale de albine cam
pe la jumitatea lui aprilie, se trece la
lirgirea cuibului ~i apoi la ,,spargereaU
lui periodic5 (la 5-6 zile) cu cite un
fagure bun pentru ouat. Cuibul se
,,spargeU doar in conditiile in care fa-
gurele nou introdus va fi bine acoperit
de albine.
In perioada inflori~ii pomilor fructi-
feri, precum si in cazul in care in zoni
existi un oarecare cules de intretinere
- salcie, urzicuti, pipidie, porumbar,
artar, rapiti, mustar etc. se introduc
faguri artificiali de clidit - ace~t i a
putind fi cliditi in fuhctie de abun-
den@ culesului, complet sau partial.
In cazul in care deprimtiviirarea este
tirzie sau cind d i n alte motive nu existti
perspeclive ca familiile de albine sa'
atihgc'i l;uizrea ce le-ar permite sir vo-a
Icirijicz c~l esul , este indicatd intiirirea
unorn din familii pe seama altora. Pen-
tru aceasta, se aleg in special acele
familii care in anii anteriori au dat
productii ridicate - ele vor forma lo-
tul care va fi deplasat la cules (care
va valorifica culesul) ~i se ,vor intiri
cu albini ~i puiet luate din familiile
care rimin pe vatri.
In cazul int5ririi cu albini, in farni-
liile receptoare trebuie- luate toate
.tgSirea Pn vederea valorificirii culesu-
lui se face $i prin .unificarea familiei
ajutitoare cu famila de bazi ; in ca-
zuri nefericite' se practid qi unificarea
a 2-3 familii de bazk rnai slabe (deqi
contraindicati din cauzg eh\ astfel se
pistreazi in stupin2 rnateiial>lipsit de
rezistenq la iernare sau cu slab5 d e ~ -
voltare de primivar8). '
Se ?tie c i nu este justificat4 depla-
sarea la cules decit a familiilor p t e r -
nice. familiile slabe ne~ut i nd valorifica
culesul, in cel rnai bun caz acestea
putindu-se doar dezvolta in vederea
valorificgrii culesurilor urmitoare din
sezon (iar dupi cules li se inlocuiesc
mitcile).
I
In cazul intliririi ~u puiet, in farnilii
se vor introduce dbar rame cu puiet
ciipdcit, care sti eclozioneze cu circa
5-6 zile inainte de inceperea culesu-
lui astfel incit albina tiniirti .sii parti-
cipe la cules ;i la prelucrarea necta-
rului. In caz contrar, introducerea pu-
ietului in preziua d e c l ~ ~ i r i i culesului
~i mai ales introducerea de puiet ne-
ciipdcit poate avea chiar rezdt at e ne-
gative, o parte din culeggtoare fiind cu
prec5dere mobilizate pentru ingrijirea
puietului nou introdus.'
Degajarea unei cantitsti cit mai mari
de albine de alte activitiiti in favoarea
aceleia de cules este deosebit de im-
portanti ; in acest scop se poate re-
curge la limitarea spatiului de ouat al
mitcii sau chiar la inchiderea ei intr-o
c u ~ c i pe timp limitat, in vederea res-
tringerii cantititii . de larve tinere de
ingrijit ~i eliberarea doioibr. Nu se
recomundti scoaterea mtitcii di n fami-
lie - s-ar crea starea de orfanizare si
reducerea considerabili a activititii de
.cules.
In acelasi scop, pentru mobilizarea
unui num5r cit mai mare de culegi-
toare. in timpul culesului se asigurii
spa@ supl i mnt ar in stup $ necesarul
de faguri pentru prelucrarea nectaru-
lui $i depozitarea mierii, se d r e s t e
ventilatia in stup prin deschiderea
comvleti a urdinisului si introducerea
misurile de protejare a rnitcilor. In- de pene intre corpuri '(magazine), se
1
1
asigurti umbrirea stupilor dacti este ne-
voie etc.
In mod special la culesul de la sal-
cim, pentru obtinerea unei mieri de
calitate superioar5, se folosesc in spa-
tiul de recoltti dour faguri albi sou.
foarte deschipi la culoare care sti nu ,
influenteae indicele colorimetric a1
mierii. f n cazul in care t ot u~i s-au fo-
losit si fagu1.11 mai i nchi ~i la culoare,
este indicat ca la extractie fagurii cu
miere sii se sorteze pe culori, astfel
incit.mferea mi inchisti la culoare sii
'
pout% fi ambalatti separat. De asemenea,
dac5 familia a beneficiat in prealabil
~i de alte culesuri - pomi fructiferi,
rapi e, artar etc., mierea respectivti se
va extrage separat pentru a nu de-
grada p i n impurificare mierea de sal-
cim.
In timpul cutesufui; En functie de
ponderea aportului de nectar pe m5-
sura umplerii fagurilor p u ~ i anterior
se adaugti faguri noi (artificiali) la stu-
$ii orizontali in imediatu apropiere a
cuibului (a fagurilor cu puiet), iar la
stupii verticali prin adtiugarea de ma-
gazine (corpuri). Magazinele (corpu-
rile) noi se, qazt i de regulti sub cele
deja existente pe stup, astfel Pncit s5
se creeze un spatiu liber intre cuib si
corpul de strinsur5 pe care albinele se
gr5besc s5-1 ocupe cu nectarul proas-
p5t adus sau cu cel ,ridicat din cuib.
Pentru delimitarea cuibului ~i evitarea
ridicgrii m5tcii pe fagurii cu strinsur5
este indicat la toate tipurile de stupi
s5 se foloseasc5 o diafragmii sau podi-
por (in functie de tipul de stup) cu
gratia despdrtitoare (Hanemann), in
acest caz la stupii orizontali putindu-se
deschide qi cel de a1 doilea urdi ni ~.
Pe tot parcursul culesului este indi-
c aa introducerea de faguri artificiali
la cltidit, culesul de la salcim fiind cea
mi propice perioadti pe nM aceasa ac-
tivitate, excelfnd atit prin boggtia de
hran5 cit qi prin prezenw unor efec-
tive mari de albine fiziologic pregHtite
pentru secretia de cearH. In conditiile
.unui cules normal fagurii respectivi
Eig. 2 - Recoltarea fagmilor in vederea
extractiei mierii. Sf? observa in' prim plan,
in dreapta imaginii. o',ram5 cu , miere cB-
p&citil pe aproape lntreaga suprafaf8 a fa-
gurelui (foto : ing. Elisei Barta)
sint complet cl5diti qi umpluti cu mie-
re in circa 2-3 zile.
\
0 m5sur5 pentru sporirea randaL
mentului la cules ~i ~m~i edi carea aco-
peririi fagurilor de recolt6 cu puiet,
este a;ezarea acestora la distun@ mai
mare intre ei decit normal, cite 9 sau
chiar 8 in eorp (magazin) En loc de 10.
In aceast5 situatie albinele vor fn5l@
-
peretii celulelor sporind astfel volumul
de aeumulare ~i impiedicind matca s5
depun5 ou5.
Nu se recornand5 extragerea mierii
in timpul culesului, in special a celei ,
necHp5cite. Fagurii trebuie ltisati f n
stupi pin6 sint ctipticiti pe mi ni mum
300/0 din suprafag : in felul' acesta se
obtine o miere de cal'itute ih limitele
normale de umiditute.
F5r5 indoial5 c5 'in sezonul activ pot
.
fi valorificate douti, trei sau chiar pa-
tru culesuri de la salcim On pusivele
care infloresc succesiv, in functie de
microclimat ~i altitudine. Pentru
aceasta este necesar sH existe un plan
judicios tntocmit in vederea deplastirii
rapide ~i succesive a stupilor ca qi asi-
gurarea tuturor conditnlor de fndepli- .
nire a prevederilor planului realizin-
du-se cantit5G mari de miere de ca- \
litate superioarg.
/
I 5
?N PRACTICI, STUPARII. TREBUlE ~1 SE OGUPE $1 DE SELE CTlA
FAMlLllLOR DE ALBINE,
Ing. Ion RECEANU
Prin selectie se ur mi r e~t e imbunC
tivrea pehanentii a calititii familii-
lor de albine in sensul ca acestea si
fie d t mi productive, blinde, rezis-
tente la intemperii ;i boli. Desigur
pentru stuparii obi~nuiti nu este vorba
de a efectua lucriri de creare a utlor
noi rase de albine, dar t op apicultorii
pot yi trebuie sti realizeze in stupinele
lor o selecpe bine ginditti, cGutind sti
fnlliture farniliile cu fnsu~iri necores-
punzdtoare ~i sti creasctivgi inmu1f;eascti
pe acelea cu insugiri utile ~i necesare
scopurilor pe care le urmtiresc.
Dar mai intii trebuie s5 stabilim
care sint acele familii de albine care
au insu~iri necorespunzi5toare. Cu toa-
te striduintele qi ingrijirile care le
sint aeordate unora dintre familiile de
albine, in fiecare an acestea rimin ne-
productive, spre . nemult+mirea stupa-
rilor. Totusi familiile sint mentinute
Sn efectivul stupinei in speranta c i
anul viitor vor da productii pe masura
atentiei qi grijii care le-au fost acor-
date. PrimBvara, aceste familii se dez-
voltii foarte incet $i cu mare intir-
ziere ajung in preajrna culesurilor prin-
cipale, in special cel de la salcim, cu
putini albini culegitoare, incit din
start pot fi considerate neproductive. 0
oarecare revitalizare a lor se poate
constata ,in timpul unor mari culesuri
cind cre~terea puietului - cunoayte o
temporari intensificare.
Dup5 ce s-au terminat culesurile
primcipale (sau culesul principal) aceste
familii trec din nou Pntr-o stare de in-
activitate ajungind la intrarea in iarn4
Pn categoria familiilor slabe. Trebuie
' s 5 preciziim c i nu este vorba de fa-
miliile de albine care la un aplumit
cules principal au fost nepoductive, ci
de acelea la care situatia se repeti cu-
les dup& cules, an de an, pin5 cind
apicultorul se convinge, prin compara-
tie cu alte farnilii din stupin5, c5 aces-
,tea sint neproductive ~i deci, au certe
i nsu~i ri necorespunziitoare.
Alte familii de albine au o irascibi-
litate exagerat4 qi permanent& nepu-
tindu-se lucrar cu ele in mod normal.
La degchiderea stupului, albinele se ni -
pustesc asupra apicultorului, nu-1 las5
s5 lucreze, sint extrem de agresive si
'periculoase, nu numai pentru persoa-
nele care lucreazi in stupini, dar ~i
pentru trecatorii de pe ciiile de acces
invecinate. In general nici fumul nu
mai are vreun efect pozitiv asupra lor,'
abia spre sear3 se mai lini~tesc putin,
dar situtia se repet5 la o nouii ~i ori-
cit de m,icii interventie a stuparului.
Desi. au fost special pregitite de c5-
tre stupar, alte familii de albine au o
foarte slabti tezistenp in timpul iernii.
Se depopuleaz5 masiv Pn timpul acestui
sezon, fac forme severe de diaree, nu
sint rezistente la umezeal5, adesea isi
pierd mitcile in plin8 iarn5, ies in
prim5var5 intr-o stare de igien5 neco-
respunziitoare, cu fagurii mucegiiti,
mierea qi polenul alterate $i deci ne-
consumate, situatie care se repeti me-
reu in fiecare an.
Alte familii de albine sint extrein de
receptive la boli, nu rispund tratamen-
, tel6r aplicate de apicultor ~i se de-
populeaG treptat, acestea constituind
prin contaminare un mare pericol pen-
tru fntreaga stupini.
Momentul cel mai potrivit pentru
lucr%ile de reformare sau desfiintare
a fafniliilor cu insuyiri necorespunzg-
toare este toamna cind apicultorul
procedeazg in mod normal la lucriri
de sezon ca : uniri, intgriri, mici com-
pletBri de hranii, toate in vederea ier-
n5rii. Dac5 apicultorul s-a hotgrit s5
desfiinteze familiile necorespunzitoare,
v el trebuie sil fac5 o. serie de lucr5ri
pregatitoare care incep in sezonul ac-
tiv. fn cele ce urmeaz5 redarn princi-
palele procedee.
Se formeaz5 roiuri artificiale, foarte
puternice, de preferat in luna iunie
(sau chiar in rnai) care s5 provini din
familiile cele mai bine dezvoltate ~i
care s5 aibii totodatii i n s ~ i r i deosebite.
Apicultorul sB nu uite c5 aceste fami-
lii trebuie sii fie intr-o perfect5 stare
de s5ngtate. Roiurile vor fi inzestrate
cu mMci tinere imperecheate - de
mare zaloare biologic6 gi poductivti -
qi cu suficiente rezerve. de hranti -
miere ~i polen.
La familiile de albine stabilite a fi
reformate, nu se vor 'mai aplica nici
un fel de lucrgri, cum ar fi hr5niri sti-
mulatorii, completgri de hran5, int5-
riri etc. d~oarece acestea n-ar mai avea
nici un rost.
M5surile necesare in vederea unifi-
c5rilor ce se vor face pentru desfiinta-
rea familiilor necorespunz5toare, au in
vedere qi apropierea t rept aa a nucle-
elor de locurile destinate unific5rilor
de familii, preggtirea~ materialelor ne-
cesare, lgzi, cu~t i , pentru 'mgtci, rezer-
ve de hran5 etc.
Operatiunea de reformare a famili-
ilor se , va face intr-o zi mai c5ldu-
roas5, c5tre amiazi. Aceasta const5 din
unirea total5 sau partial5 a familiilor
de albine necorespunz5toare cu cele
nou formate in acest scop in lunile mai
sau iunie, pastrind mgtcile nucleelor ~i
nu pe cele ale familiilor desfiintate. Nu
trebuie s5 se uite c5 este obligatoriu
s5 fie luate toate m5surile necesare ori-
c5ror unificgri ca : protectia mitcilor
tinere, desfiintarea mirosurilor parti-
culare ale fiecirei familii, mic~orarea
provizorie a urdini~urilor et c
Avind in vedere c5 m5tcile familiilor
de albine desfiinpte constituiau in ge-
neral cauza principal5 a caraderelor
necorespunzitoare a albinelor, ca fiind
progenitura lor direct5, aceste m5tci
trebuie suprimate. Se va avea in ve-
dere c5 familiilor nou formate prin u-
nificare s5 li se asigure hrana necesarii
de bun5 calitate si accesibilg in cuib
~i celelalte conditii optime pentru o
iernare corespunz5toare.
Trebuie precizat c5 noile mdtci vor
imprima familiilor lor insugiribe deose-
bite ale mumei din care au provenit,
o dezvoltare timpurie gi rapidc, o mare
productivitate, blindefea gi rezistenfa
necesarti fa@ de boli pecum $i o com-
portare adecvaM traverslirii in bune
conditii a perioadei de iarn6.
A P I C U LTO-R I !
-
=
- -
-
-
-
-
-
-.
-
-
. -
-
.-
-
. -
-
--
-
- . -
- .
--
-
. -
-
-
- --
% -. =
Putefi g5si ~i procura de la centrele de aprovizionare ~i desfacere din ,
-
- -
-
-
-
-
-
-
--
- -
z - -
cadrul organizafiilor teritoriale ale Asociatiei Cresc3torilor de Albine Z
--
... -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- -
z - - -
din R. S. Rominia intregul echipament de utilaje $i materiale necesare
-
-
-
-
-
- -
-.
-
-
- -
pentru cre~terea ~i intrefinerea familiilor de albine.
-
-- -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- -
i=_
.-
=
-
-
E -- -. -
Oricare apicultor incep3tor poate solicits, si 'primi gratuit asistenfii g
z
--
-
-
--
-
-
-
-
-
-
-.
- . . -
z - - -
tehnicii privind cunoqterea ~i introducerea in practicg a tehnologiei g
-
-
.-
-
-
- -
0 problem6 mereu actual6:
CONSTRUIREA, REGENERAREA
$I CONSERVAREA FAGURILOR
Ing. Tiberius CULITA
h . Este cunoscut faptul cS buna dezvcil-
tare a familiilor de albine ca gi cr ep
$ terea efectivelor depinde de existent.
unui fond corespnnz5tor de faguri con-
( struiti qi de bun5 calitate.
fn acest sens trebuie evidentiat faptnl
d. fondul compunz5tor de faguri con-
+ struiti se compune in principal din douS
(
grupe. Prima grupd $i cea mai impor-
\ tanfi o reprezinta fagurii de cuib iar cea
de a doua o reprezintS fagurii destinati
! Inrnagazinfirii recoltei.
fndeplinind functii shundare dar nu
( lipsite de importan$l, in practicd apicolS
Pentru Pnceput trebuie precizat cii
dezvoltarea norplal5 a familiilor de al-
bine este deterrninatg Pn mod direct de
existenta unui cuib format din 20 fa-
guri, di spu~i fn dou5 corpuri de stup
multietajat.
Acest numilr, de 20 faguri de cuib
pentru fiecare familie deriva din ne-
cesarul unui spagu corespunz5tor de-
punerii puietului de albine, pentru fa-
gurii crescatori de ceara ~i destinati
depunerii puietului de trmtori, cit ~i
pentru depozitarea qi Preggtirea hranei
proteice necesar5 puietului.
Practica a demonstrat necesitatea a-
sigur5rii acestui numar de faguri fn
cuib, care constituie un spatiu vital mi-
nim, indispensabil dezvolt5rii normale
pentru fiecare familie de albine. Se
mai evidentiaz5 faptul c3 existen@
acestui spatiu pentru cuib dirninueaz5
fntr-o mare m5sur5 declan~area frigu-
rilor roitului.
,
Suplimenia~, fagurilor din cuib mai
trebuie asigurat un num5r corespunzg-
tor de faguri destinati fnmagazinarii
recoltei. Acest numar de faggri trebuie
se folosesc $i faguri' destinati cre~terii
trintorilor, pentru cre~t erea matcilor,
pentru obvnerea mierii in sectiuni etc.
fn articolnl de fat3 se vor trata unele
aspecte privind ciiile $i mijloacele folo-
site pentru m5rirea num5rului de faguri
constmiti, pentru regenerarea fagurilor
e~i st ent i , cit $i pentru asigurarea unei
bune conservhri a fagurilor, in etapele
dintre culesuri sau pe parcursul iern5rii
familiilor de albine, c8i $i mjiloace ex-'
perimentate In practicfi cu bune rezultate
timp de peste 25 ani.
s i fie mai mare dqcit capacitatea de
fnmagazinare a recoltei preconizate, cu
30-50%, pentru considerentul c4 pre-
lumarea, maturizarea $i transformarea
nectarului in rniere InceputA Pnd dup5 .
~xtragerea dfn potirul florilor Pn guqa
albinelor culegatoare, se continua in
stup $i se efectueaz5 pri n dispersarea
acestuia initial intr-un strat subtire,
pe fundul qi peretii laterali ai celule-
lor fagurilor. Mai mult, existenta nu-
m5rului de faguri astfel stabilit pen-
tru inmagazinarea mierii contribuie $i
la sporirea substantiali a recoltei.
Aceasta se explic5 prin aceea c5 exis-
tind spatiu suficient pentru depunerea
recoltei, culeg5toarele pot aduce o noui
cantitate de nectar in timp ce matu-
rizarea nectarului adus anterior se rea-
lizeaz5 prin ventilare directti, cu ajuto-
rul cildurii biologice degajate de cuib
$i nu prin ventilarea fortat5 produs.
de albine. Pentru aceste considerente
este necesar a se asigura cel putin 8-
9 faguri pentru inmagazinarea recoltei
la jum5tate din efectivul familiilor de
albine $i 17-19 faguri pentru restul
familiilor de albine, deoarece la fami-
liile foarte ptlternice trebuie asigurate
dou5 corpuri pentru recolti.
In cuib, din totalul de 20 faguri, doi
faguri, cite unul in fiecare,corp au ro-
lul de faguri crescitori de cearii, din
care recoltarea cerii se realizead pe-
riodic, o dats sau de doug ori pe luni.
Acesti faguri au de regulg celule de
trintori qi astfel se asigur5 un numgr
corespunz5tor de trintori in concor-
dan@ cu cerintele biologice ale dezvol-
tirii familiei de albine. Procedhd ast-
fel avem garantia c i la constructia res-
tului de fagufi, celulele vor avea di-
rnensiunea necesari creqterii puietului
de albine.
fn restul perioadei in care nu sint
conditii pentru construirea fagurilor
noi in cuib, in locul fagurilor cres&-
tori se 'introduc faguri obignuiv de
cuib sau in lipsa acestora faguri de
recults. DacS fagurii ce se introduc in
cuib sint faguri de recolt5 ei se arnpla-
s e a s la marginea cuibului. .
, Construirea fagurilor de cuib si
pentru recolt5 p t e incepe practic la
inflorirea pomilor fructiferi. ltnd de-
obicei aceastg activitate se declanseaz5
o dat5 cu principalul mare cules,.care,
in majoritatea zonelor *rii, este cule-
sul de la saldm. lntroducerea fagurilor
artificiali pentru ' a fi construiti este
precedati, pentru considerentele expu-
se, de introducerea Pn cele doui cor-
puri ale cuibului, cu 10-15 zile mai
Tnainte, a ramelor crescgtoare de ceari.
La primul mare cules, fagurii pen-
tru construit s e introduc cite doi in
fiecare corp al ~uibului. Pentru reali-
zarea spavului necesar din cuib se ri-
dic5 in corpurile de recolt4 rarnele de
. margine in car$ este depozitas p5s-
tura. AstfeI' se asigur5 qi ramele cu
pistur5 pentru hrana de iarn5.
Din trei in trei zile sau cind la-ace~ti
faguri celulele sint crescute de 1y3-
112 din inrlltimea total& fagurii se scot
~i se ridic5 in corpul, respectiv corpu-
rile de recolt5 gi se amplaseazi fntre
ramele construite ant erl o~ $1 in care
s-a Pnceput depozitarea mierii. Ultima
.etapi de introducere la cliidit a fagu-
rilor artificiali-coincide cu sfirqitul cu-
lesului, cunoscut fiind faptul c5 se con-
struiesc bine faguri qi in primele zile
~-
dups terminarea culesului.
Pentru improspitarea qi m5rirea nu-
mirului de fgguri de cuib, ultimii fa-
guri introdusi la co~struit in cuib nu
se mai ridicg in corpurile de recolt5
~i rimin destinati pentru a se depune ,
Pn ei puiet.
Procedind astfel, numai la culesul de
la salcim se pot construi de c5tre fie-
care familie puternici de albine 8-18
faguri. Bineinteles ~5 este necesar s5
existe un cules abundent ~i o v r me
favorabili.
La culesuri'Ie urmitoare, de tei sau
floarea-soarelui, se continui similar cu
construirea de faguri, cu diferenfa di
fagurii artificiali puqi la clsdit se in-
troduc in corpul a1 doilea a1 cuibului
(primul corp fiind ios, deasupra fundu*
lui) qi in primul corp de recolt5
La aceste ultime culesuri se pot can-
strui Pncg 4-6 faguri, astfel ci5 efec-
tivul total de faguri ce se pot construi
este de 12-16 buciti la fiecare farni-
lie. Numirul de faguri ce se pot con-
strui este qi mai mare la familii cu in-
sugri deosebite On acest sens, din care
este bine sti se obtinil o linie de selecfie
in grupele & familii specializate din
*
stupin&
Prin cre~terea repetat5 a noi gene-
raoi de puiet, la fagurii de cuib se re-
duce treptat diametrul interior al celu-
,
lelor, astfel c5 exist3 posibilitatea ca
treptat s i degenereze albinele nou
crescute. Aceast5 diminuare se produce
mai accentuat in zona jumZit5tii s up- ,
rioare a celulelor, adicli tocmai Pn zona
unde se localizeaz5 zona centrals a
abdomenului qi toracele tinerelor al-
bine.
In urma unei cercet& mai'atente se
constat5 ci celulele au diametrul rnai
diminuat gi la suprafa@, deoarece la
eclozionare albinele tinere nu rod in-
tegral cipicelele. Acest ultim aspect se
evidentiaz5 Pndeosebi la fagurii mai
noi.
h legGtur5 cu acest ultirn aspect, dar
qi pentru cazul precedent, dnd toat5
,
zona superioari a celulei este mult in-
gustat5, urmirind atent modul cum
depune matca ou5, se constat5 o hce-
tinire a ritmului depunerii ou5lor in
aceste celule. Aceasti incetinire a rit-
mului ouatului de ciitre matc5, in com-
paratie cu fagurii noi, se explic5 prin
aceea, cum de altfel se observii urm5-
rind activitatea miitcii, c i in celulele
cu diametrul interior micsorat, matca
reuqeste s i - ~i introduci cc greu abdo-
menu1 spre a aseza oul in ,fundul ce-
lulei. '
Pentru elirninarea acestui important
inconvenient, cit qi pentru uqurarea cu-
r'ivrii celulelor, se poate aplica un
procedeu eficace de regenerare a fagu-
'rilor de cuib. Acest procedeu const2 in
Gierea celulelor fagurilor de pe Lam-
bele'fete pin5 la aproximativ jumatate
din iniltirnea acestora. Pentru tiiere
se foloseqte un cutit foarte bine ascu-
lit, lung de cel putin 25 cm ~i umezit
periodic astfel ci, printr-o singur5 de-
plasare sii se taie toate celulele de pe
, o fa@ a fagurelui. In acest mod se
corecteazg dimensiunile ~i forma mul-
tor celule care sfnt deformate spre su-
praf ati.
Dup5 aceastii jucrare, fagurii sint
umeziti uqor, se depoziteazi in corpuri
de stup inchise si se dezinfecteazii cu
bioxid de sulf sau acid acetic dupii
metodele cunoscute. Se precizead c i
prin acest sistem se deschid straturile '
de ciimisi ale pupelor rimase in celu-
lele fagurilor ~i astfel devin mai acce-
sibile mediului dezinfectant qi in ace-
laqi timp pot fi curitate mai uSor de
, albine.
Se precizeaz3 cii pentru preintimpi-
narea transmiterii eventualelor boli de
la o familie de albine l a' alta, fagurii
se vor folosi tot la familia de unde p o -
vin. Pentru ,'preintimpinarea transmi-.
terii bolilor microbiene chiar in cadrul
aceleiqi familii prin intermediul fagu-
rilor se aplici permanent qi sistematic
tratamentul cunoscut cu turte de qer-
bet cu ulei si terarnicini. Acest proce~
deu de regenerare se aplic5 la toti
fagurii neocupati de albine qi care au
virsta pin5 la 3-4 ani. Se rnai preci-
. /
1
zeazi c i cel mai bine este a se aplica
acest sistem de regenerare toamna sau
primivara, cind sint putini faguri ocu-
pati cu puiet qi in zile in care-tempe-
ratura este de aproximativ 5-15OC.
,
Prin aceasti actiune se obGne ~i o
cantitate de cear5 de 15-20 grame la
fiecare fagure iar in timp de o or i se
pot regenera 20-30 faguri.
Fagurii astfel pregititi se vor folosi ,
la spai-geren cuibului sau la echiparea
celui de a1 doilea corp a1 cuibului dup&
ce in prealabil au fost aerisiti 4-6 ore
si eventual au fost stropiti cu sirop ,
c5ldut. Efecte salutare in directia de-
zinfectarii se obtin dac5 fagurii sint,
expuqi direct razelor soarelui, care in
aceastii perioadii nefiind prea cald, nu
pot topi fagurii, in schimb ace~t i a sint
bine dezinfectati.
Urm5rind modul in care sint prelu-
ati de albine aceqti faguri se constat5
o uqurare a curitirii celulelor de citre.
albine, in multe cazuri albinele scotind
integral cim5Sile pupelor rimase in ce-
lule. Pn cecea ce priveqte depunerea
ouilor 'de c5tre matc2 se inregistreazg
un ritm mult fnai accelerat comparativ
cu restul fagurilor. Aceast5 accelerar*
se expli& prin aceea c i celulele sint
mai scurte, de dimensiuni norrnale $i
matca nu trebuie sii se forteze pentru!
a introduce abdomenul s i depuns oul
in fundul celulei.
Se mai precizeazii c i celulele sint inil-
tate cu cearii nouii intr-un ritm acce-
lerat chiar qi in perioade de cules slab,
fapt ce stimuleazii producerea cerii.
Un ultim avantaj de foarte mare
importan@ este acela cii albinele cres-
cute in astfel de faguri regenerati sint;
viguroase qi de dimensiuni normale.
A doua cale pentru .regenerarea fa-
gurilor, care se aplic5 qi la fagurii pen- *
tru inmagazinarea recoltei, consti in
tiiierea celulelor tot pin& la circa ju-
miitate din inliljtimea lor ta desciipiici-
rea ce se efectueazii la extragerea mie-
rii. De data aceasta este necesar a se
folosi cutit incclzit Spre a se preintim-
' pina deformarea celulelor.
In ceea ce pri ve~t e conservarea fa-
gurilor construiti se evidentiazii fap-
ful c& metodele sPnt simple si dau re-
zultate optime dac& se actioneazi co-
rect ~i la timp.
Inca de la inceput trebuie precizat
c& pentru fagurii de cuib trebuie acor-
datii o atentie mai deosebitii deoarece
ace~t i a sint mai q o r atacati de g&sel-
ni@ sau pot s! mucegGiasc& cfnd sint
umeziti.
In timpul iernsrii in cele dou& cor-
puri de cuib vom avea 18-20 faguri.
Dintre aceqti faguri, fagurii mgrgina~i,
2-4 buc5V din corpul inferior, vor fi
de tipul celor pentru recolti deoarece
chiar dac& stupul este bine ventilat
pot mucegai dacg ar fi faguri de cuib.
Pentru restul fagurilor din cuib, de
. altfel $i pentru cei m8rgina~i din cor-
pul inferior al cuibului nu se impun
miisuri speciale de protejare decit cele
care sint menite asigurgrii unei ven-
. tilgri a stupului qi privind evitarea
atae6rii fagurilor de ciitre soareci.
Restul fagurilor care dep5vsc ce-
r i wl e cuibului se mentin sub contro-
lul albinelor pe toat& perioada pin5 la
pregstirea pentru iernat. Sg face preci-
zarea c5 la familiile slabe si nuclee se
mentin numai fagurii ocupati efectiv
de albine.
In perioada dintre culesuri, fagurii
pentru inmagazinarea recoltei se men-
tin f n corpul a1 treilea suprapus celor
dou5 corpuri de cuib. Spre toamna,
dup5 ultima recolt5 cind si tempera-
tura este mai sc5zut&, corpul cu faguri
goi se introduce sub cele dou& corpuri
ale cuibului, astfel acesti faguri sint
tot timpul sub. controlul albinelor',
Acest mod' de aqezare a fagurilor pre-
Intimpinii ~i intrarea curentilor reci In
I cuib.
La preggtirea pentru iernare, fagu-
rii suplimenta~i celor doui corpuri in
care va ierna familia de albine impre-
un& cu corpurile din care provin vor
fi depozitati, in spatii fnchise si uscate
dar neinc&lzite,' recomandabil in ca-
bana apicolg. Aici, fagurii se mentin
Sn corpuri la distant& ca in familiile
. .
. .
. .
de albine. Stivele de corpuri s h t in- ' --
chise, iniediat ce sint ridicate !de la . -
stupi, sus gi jos cu cite un podigor far& . ,
urdinis de aerisire. Prin preluarea fa: - % .
gurilor direut din familiile de albkne .' .,
unde au.:fost apgrati de atacul~flutu- . ,
i-ilor de g5selnit5 aceqtia nu - au oud . ..
din care s &- ~i dezvolte larvele g5selni- : . . , .
:tei. Pentru prei ntimpinarea p8trunde-
ri i . fluturilor de gfiselniw in -zilele
calde de toamn5 sau primgvar5 ca s5
..
depunii - bug pe faguri la fiecare stiv5
de 5-7 coi-puri (50-70'faguri) sepre-
' '
s q 8 sus peste faguri 50-70 grame'
na'ftalinii sau se efectueazg tratamen- .
tul cu Galain.
fn acest fel sint conservafl fagurii .
far5 alte masuri de protejare pin& la .-
culesul de la salcfm cfnd pr aei : este
- '
nevoie de' tot efectivul de faguri con-:
struiti.
. . Pentru pgstrarea fagurilor mai mult
timp, In afara controlului albinelor, s e ..
'
vor aSeza distanpti .ca in stupi in cor- - .
puri suprapuse iar stivelei de corpuri.
se fnchid cu podiqoare. far8 urdinig de
ventilatie. De data aceasta, in loc de
naftaling se- va pune Galerin con-
form prospectului. In acest' fel s-au
pistrat intacti fagurii timp de peste doi, . -
ani far5 a mai fi necesar5 adgugarea
unei noi cantitGti de Galerin. '
In concluzie se p a t e sublinia cg,
aplidnd pocedeele descrise qi verifi-
cate mull$ ani in- pradic5, se pot con-
strui in fiecare an cite 12-16 faguri
. ..
de ciitre fiebare familie de albine, ca
:.
intre limitele qi'in conditiile expuse
este rentuhilii ~i recorrlandabil6 efec-
tuarea regeneriirii fagurilor , gi cii pen-
tru pdstrarea intuctli qi neafectatli a:
fntregii cantitdti de faguri construiti nu
sfnt necesare mijloace si metode costi-
sitoare ~i laborioase. In sfi r~i t , -o 'ul-
tima concluzie care; trebuie evi den~at g. ;'
este aceea cA fiecare familie de dbine
- .
pat e sd construiascd anwl nurdrul de
faguri necesari Enlocuirii fagurilor care .
'
se invechesc precum gi e.chipamentu1
de faguri pentru cite un. rot-' cu 4--6 . .
. .
Tame.
. .
, ; . . 11 : .
, .
- . , . . . . , . . .
. .
,..-_ - . . __..L&.. . . I . ~, . : . . . - ..>
. "
. ., ...
Doi apicultori din silvSculturii
. tupun atentiei noastre:
CONSlDERATll ASUPRA UNOR CORELATII: I .
/
CULESURI-STI MULARI-PRODUCTII
Ing. Marin EOPESCU, Mircea POPESCU
-
\
Prtn stimularea familiilor de albine se intelege administrarea de biostimula-
tori coloniilor de albine, in vederea dezvolarii acestora, in aga fel ca in timpul
1
culesului de producqe s5 aibH un pot ht i al productiv ridicat.
Cbd se face stimularea familiilor de albine se tine sbama, de starea lor
de sHnZitate, anotimp, felul culeswilor etc.
Notiunea de cules exprim2 culesul de nectar de cZitre albine de l a plantele
neetarifere sau de la alte surse necesare producerii mierii. Desigur, albinele rnai
culeg de la unele floei polenul, iar de la muguri, rnai ales de la mugurii de plop.
In manuale, Cn literatura de specialitate, se vorbegte in genervrl de doua
feluri de culesuri : de Pntretinere gi de productie.
ConsiderZim & este foarte necesar sZi se stabileascs clar felul culesurilor
ca apicultorii s i aibH un limbaj cornun gi in acelagi timp in cadrul acestor cule-
suri, SH se stabileascs modul de hranZi gi rnai ales o anumit2 tehnologie a stimu- .
lHrii familiilor de albine,'implicit'a mgtcilor.
fn indelungata activitate pe linie de pin5 in jurul datei de 20 aprilie, cind
apiculturii (peste 20 de ani) in cadrul incepe sP infloreasc5 rapiw.
Ocolului silvic Caracal s-au facut ob- In tot acest interval de timp, cfnd
servatii qi constatiiri asupra culesului albinele cerceteazg florile de dun,
de nectar gi polen in urma c5rora.s-au corn, viorea, urzicutg, toporaq, jugas-
' stabilit felurile culesului pentru zona tru, a*r qi chiar stejar, lupta cea mare
, . Turnu Severin, Corabia, , Caracal, se dB pentru dezvoltarea farniliei de
Rm. Vilcea, Tg. Jiu, adi d in aproape albine.
intreaga zon5 a Olteniei, exceptind Culesul care are drept scop dezvol- '
zona de munte.
. tarea familiei de albine in perioada
In judekle meniioGate familiile de 20 februarie-20 aprilie, noi 1-am con-
albine se dezvolt5 in unele (perioade siderat cules de Zntrefinei-e care sti-
mai mult (albinele ocupind foarte muleaz5 ouatul m5tcilor ~i creqterea
multe spatii), in altele rnai putin, ex- puterii familiilor de albine.
pnmindu-ne plastic, aceastii dezvoltare Sn Oltenia, intre 20 aprilie qi 10 mai
poate fi cornparat5 cu, o armonicfi ce ' albinele cerceteazii rnai ales florile de
i ~ i rngre~te sau i$i mic~oreaz4 volu- rapiM qi in lipsa acestora florile di-
mu1 . verqilor p mi fructiferi, florile de p5-
Este $tiut cil primiIvara foarte niulte ducel qi de artar.
familii de dbine ies sl5bite din iarnii. In timpul infloririi rapiiei matca de-
h aceasti3 perioadii albinele cerceteazii vine din ce in ce rnai activii, familia
florile plantelor ce ink5 mai repede in se dezvoltii intr-un ritm rapid, in
vegeta@e, ~incephd cu alunul care h- rame de acumuleazfi miere drept re-
floreqte in ultima decad5 a lunii fe- zervii de hranii.. In anii in care cule-
, bruarie sau fnceputul lunii .martie, sul de la rapit5 este rnai intens se
12
recomandii ca mierea depozitat.5 din
abundent.5 h faguri s5 fie ext rad fna-
T
inte de culesul de la salcfm, pentru ca
softimentele s5 nu se amestece intre
ele, evitlndu-se totodat.5 !ji sufocarea
unor familii de albine fn timpul de-
plasgrii acestora la culesul de salcfm.
In perioada rapipi telul principal rg-
mine tot imputernicirea familiilor de
albine, dar datorit5 acumul5rii unei oa-
recare cantit5ti de miere de rezerv5 ce
poate fi qxtrasg, acest cules poate de-
veni ~i de jx-oductie.
In perioada 10 mai-20 iunie are loc
culesul de salcim I si I1 cgruia apicul-
torii olteni si i spun culesul cel mare.
Wamele din stupii dugi ih pastoral
la salcim I qi I1 sint blocate 'cu miere,
rngtcile i ~ i reduc mult ouatul, efortul
albinelor ' ~ i a1 apicultorilor este in-
dreptat c5tre acumularea unei cantitgti
cit mai mari de miere, motiv pentru
care toat5 lumea define~te aceast5
'mare recoltii de nectar cules principal
de produc$ie.
fntre culgul de la salcfm ~i cel de
la floarea-soarelui, adicii in perioada
20 iunie maximum .l5 iulie, albinele
adun5 nectar de la flora spontan5 sau
de la flora melifer5 cqltivat5 (corian-
dru, facelia sau fenicul), precum ~i de
la arboretele de tei acolo unde acestea
exist&
Familiile de albine aie c5ror cui-
buri au fost. blocate cu miere, la cu-
lesul d& la salcim sl5besc rapid, f f
"t pent& &!re este necesar ca, imedia
dup5 pastoralul de la salcfmul 11, sB
se ia mgsuri in vederea dezvoltarii lor,
pentru a putea ataca din plin un alt
cules de productie, adicg cel de la floa-
rea-soarelui. ( '
fntre salcim ~i floarea-soarelui cule-
sul este tot de intretinere ~i capgti
caracter de produetie numai atunci
cind pastoralul se face la stei, facelia
sau coriandru, fiindcs in unele cazuri
de la acestea din urm5 se acumuleazA
~i rniere de rezerv5 pentru perioada ur-
mgtoare.
Ass cum am arstat, culesul de nec-
tar la floarea-soarelui este un cules de
I
produetie. Scopul principal este extrac-
Ma de miere.
fi general, pastoralul la floarea-soa-
relui se t er mi d in jurul datei de 5 au- -
gust, dat5 dup5 care atentia apiculto-
rului se fndreaptii cgtre dezvoltarea fa- -
rniliilor de albine fn vederea parcurge-
rii sezonului inactiv de iarnii cu fa-
milii cit mai puternice. Culesul din pe-
rioada 5 august-10 septembrie riu poa-
te fi decit un cules de Znkretinere, mat.
ales cii familiile care au participat la'.:-
culesul - de la floarea-soarelui slgbesc '
datoritg bloc5rii cuiburilor, precum $!
a udri i albinelor.
Dupii 10 septembrie, ping fn jurul
datei de 10-15 septembrie se urmi-
r e ~t e menvnerea familiilor de albine
in stare activg, perioadg in care albi-
nele trebuie transportate la flora ierd
bacee tirzie, cum ar fi : menta, finetu-
rile cu trifoi, rnai ales cu trifoi alb qi .
altele.
In concluzie, in zona rnai Pnainte arg-
tats, pe baza resurselor nectaro-poleni-
fere existente noi am identificat pa-
tru perioade cu manifestari naturale
bine conturate fn activitatea familiilor
de albine : dezvoltare, dezvoltare gi
producve, productie gi fntretinere.
In anul 1974 familiile de albine ale
Sectiei apicole Regca, applasate in
raza Ocolului silvic Caracal, au fost
grav afectate de loci, ascosferoz5 si
in special de varrooz5, depistat.5 pen-
tru prima dat5 la noi in pr5. In aceasti
perioad5 am apelat la Institutu1 de
cercetare ~i producpe pentru apicul-
tur5 din Bucuregti pentru a acorda
asistent2 tehnic5 necesarg eradicirii '
bolilor din stupinele sectiei. Medicatia
de mare eficacitate, elabbrati ~i apli-
cat5 de speciali~tii institutului, a salvat
de la decimare nu numai familiile de
albine ale Sectid Resca, ci toate fami-
liile de albine din jumgtatea de sud
a Prii. a
Eficadfatea tratamentelor era condi-
tionat5 de Pmputernicirea familiilor de
albine, familii care sii se pati3 lupta
'
cu bolile diagnostibte pentru fiecare
stupin4 si chiar pentru fiecare fami-
'
lie in parte.
fn scopul realiziirii acestui dezide-
rat, specialistii din Institut au dispus
stimuIarea familiilor de albine ~ i , con-
t r a ~ obiceiului localnicilor, spargerea
cuiburilor prin intrbducerea ramelor cu
sirop la mijlocul lor. Dupii patru zile
s-au verificat ramele cu sirop intro-
duse in cuib la stupinele gestionate de
apicultorii Ion Motounu ~i Ilie Ionescu
~i s-a constatat cii erau insiimintate
90% din ramele cu sirop introduse in
' rnijlocul cuibului, 260/0 din ramele cu
sirop puse la marginea cuibului si 387/0
din ramele far5 sirop, introduse . i n
mijlocul- cuibului.
Pin5 la aceastii recomandare; stimu-
liirile se ffikeau cu ajutorul hranitoare-
lor confectionate din material plastic.
VBzfnd rezultatele obtinute prin me-
toda stimul5rii in rame, in anul 1975
am inlsturat 950/0 din hriinitoarele con-
fectionate din material plastic, existen-
te in stupinele sectiei, mai ales cii foar-
t e multe albine mureau inecate i n si-
rop datoritii peretilor aluneco~i ai hr5-
nitoarelor.
In) prim5vara anului 1975 am inceput
sii facem observatii asupra stiinuliirii
familiilor de albine in stupinele pro-
prietate de stat ~i proprietate perso-
nB15.
In perioada primului cules de dez-
voltare, in' prima decad5 a lunii mar-
tie, am inceput stimularea mgtcilor cu
plilci d@ zahar candi (0,5 kglfamilie),
umezite pe partea inferioarii si ampla-
sate deasupra cuibului, sub podi ~or. Ti-
nind seama de faptul cii primgvara
incepe dezvoltarea puietului si cii pen-
, t ru aceasta este nevoie de proteine am
procedat la administrarea in afar5 de
zahiir, si a polenului necesar ,produ-
cerii 15ptisorului.
La sffrsitul celei de a treia decade a
lunii martie, cind temperatura noap-
,
tea s-a mentinut peste 0" si ziua peste
6", in unii stupi am introdus o ram5
c u sirop ling5 cuib, la altP familii am
introdus rame dupii diafcagm5, iar la
"
altele am amplasat citeva hr5nitoare.
La ramele puse dup6 diafragm5, si-
ropul a fost luat numai in proportie
de 50/,,, iar la hriinitoare majoritatea
albinelor care au ajuns au murit. Ile
altfel, albinele moarte 8-au g5sit si la
ramele puse dup5 diafragmi, surprinse
probabil de frigul noptii.
t
In jurul datei de 5 aprilie, cind tem-
peratura a fost de peste 13w ziua si
de peste 6' noaptea am administrat si-
rop in rame, pe ambele p8rti.
La familiile mijlocii si puternice am
spart cuiburile, introducind rama cu
sirop la mijlocul cuibului.
La cele slabe am asezat rama cu si-
rop la marginea cuibului, la' alte fami-
lii am pus rame cu sirop dup5 dia-
fragm5 ~i la altele sirop in hriinitor. ,
La 30 de familii am pus rame fZrg
sirop En mijlocul cuibului.
Dup5 4 zile am costatat urm5toarele:
I
ramele cu sirop amplasate la margi-
nea cuibului nu mai aveau sirop si
nu erau inssmintate.
Ramele cu sirop introduse in mijlo-
cul cuibului, la familiile puternice ~i
mijlocii, erau Pns5mintate fn procent
de 880/0, adicii la 100 rame, 88 erau
fnsiimintate.
fn stupii in care s-a pus sirop in hr5-
nitor ~i rame goale la mijlocul cubu-
lui, pi-ocentul ramelor ins5mintate a
fost numai de 390/,,.
La familiile de albine care au avut
rame cu sirop la marginea cuibului si
goale la mijloc, procentul de insiimin-
tare a fost de 480/o, iar la familiile l a
care s-au pus rame goale la mijloc sI"
.
nu s-a administrat nici un fel de sirop,
grocentul ramelor ins5mintate a fost
numai de 290/0.
De la a treia ping la a sasea stimu-
lare am p ~ s rame cu si far5 sirop nu-
mai i n mijlocul cuiburilor.
Procentul ramelor cu sirop introduse
la mijloc si ins5mintate de matc5 au
fost intotdeauna mai mult decit dublu
fatti de ramele far5 sirop.
Cantit5tile de biostimulatori intro-
duse pe etape au fost urmiitoarele :
- la prima stirnulare s-a administrat la'
fiecare familie cite 0,5 kg zah%r candi ;
- la a doua stimulare s-a administrat -
, 0.5 1- sirop En concentratie de 111;
- la a treia stimulare contitatea de si-
rop administrats a fost de 1 litru sirop in
concentratie de 111 ;
- la a patra stimulare 1 litru sirop in
:concentratie de 111 ;
- cantitatea introdus5 'la a cincea stimu-
'iare a fost de 1.5 1 Girop $e aceeavi ron-
centrafie ;
- la a Fasea stimulare 1,5 1 sirop in ace-
e a ~ i concentratie.
Totalul biostimulatorilor adminis-
-tra@ Pn cele qase etape a fost de .3 250 kg
biostimulatori, din care 0,500 zahar
candi.
fn unna stimularilor mai inainte a&
-tate, familiile mijlocii qi puternice au
devenit foarte puternice, iar familiile
i e~i t e slabe din iarn5 au ajuns la sfir-
situl lunii' aprilie Pn stadiul de familii
mijlocii puternice.'
In acelasi an farniliile sectiei, de la
salcim I1 au fost aduse in pastoral in '
r a m jddetului Olt, la culturile de co-
riandru '$ . flora spontana din lanurile
de griu.
Familiile de albine, care slibiserii in
timpul' culesului de salcim, datorit5
blocirii cuiburilor, au fost stimulate cu
sirop in concentratie de l i l in trei eta-
pe, . administrfndu-se de fiecare data
cite 2 litri de sirop. La sffrsi.tul lunii
iunie, i n urma stimuliirilor, familiile
de albine au ajuns in proportie de
peste 800/0,in stadiul de f a a l i i foarte
. . puternice. .
fncepbd cu 15 august, dup5 extrac-
tia mierii de floarea-soarelui s-au f i -
cut 5 administrari cu: sirop; folosin-
du-se acelea~i cantititi in aceeasi con-
centratie, ca cele din primgvar5. Canti-
tatea de biostimulatori folositfi in
tbanln5 a fost de 2,750 -Mg. Intervalul
dintre stimuliri a fost de 8 zile.,
Ultima stimulare a fost ficut8 la
data de 16 septembrie.
In anul urmator stirnularile de toam-
n8 au inceputpe data de 22 august ~i
/ -'
s-au terminat la data de 24 septem-
brie. Tn primiivara, farniliile ieqite au
fost mai puternice decit in anul pre-
. '
-
cedent, deoarece ultima serie de puiet
eclozionat toamna, a trait in stadiultX-
'
de albin5 adult8 ping la sfirgitul lunii
aprilie.
fn luna iunie 1985 am dus stupina ..
proprie in pastoral la tei, in pidurea"
Iiegca. -Pentru cii teiul nu-lnflorise, in
-
prezenth tehnicianului Stelian Chesno- -
iu ~i a apicultorului Stefan Andqei, am
introdus rame cu sirop, la mijlocul cui-'
burilor. DupEi 48 de ore, in prezenta
acelora~i apicultori am, verificat rame-
le gi am constatat cA din 30 de rame,
numai una era neinsimihtatg, restul
erau insamintate partial pe a,mbele
p5rti.
Aplicindu-se cu strictete metoda sti-
mularii in rame pe etapele ar5tate mai
sus, in perioada 1976-1980 Sectia api-
cola Resca a obtinut in medie :22 kg
miere pe familie.
\
Norma de timp in care se efectu-
eaz5 scosul ramelor, umplerea cu si-
rop, spargerea cuiburil'or $i introduce-
rea ramelor in cuib este de un orn/ori
la 20 familii. I
Avantajele stimul5rii familiilor cu
sirop in rame sint urm5toarele :
. <
- imputernicirea ,rapids a familiilor de
albine ;
;- ridicarea .potentiakuluj productiv a1 fa-
miliilor de albine cu posibilitatea valorifi- ' .
cPrii inbgrale a ,culesurilor principale ;
- marirea capacitil(ii de apgrare'a fami-
liilor atacate in cazul aparijiei unor furti-' ,
$aguri ;
- prevenirea eventualelor boli ;
- rnzrirea capacit'itii de lupG a .famili-
ilor impotriva dilun5torilor biotici gi, abio-
tici ;
zonului inactiv.
1
I
0 foarte valoroasri specie'
~~8IIIIIIIRRINH~l l Wl l l Ul l IIIINfl ~IMIIWIWImU~1A~MIl Il I~~~~ -
--
- -
-
z
-
-
-
-
' Rezultate ale cercetarii
melifer2 care trebwie rZspindit/i - - - - -
=
- -
. e s tiintifice
-
F
- -
2.
-
- -
=
-
-. --
. -
-
-
--
-
--
E
=
PAULOWNIA TOMENTOSA
. Ing. Gabriela DOBROTEANU, ing. Ilie BALANA '
Cresterea efectivului de albihe qi
obGnerea unei productii sporite de
miere la nivelele planificate pentru
sfir~itul actualului cincinal, necesit5 o
cunoa~tere amhunt i t s a resurselor
existente i p vederea valorificarii in-
tensive a acestora ~i totodata masuri
corespunzitoare pentru imbunititirea
permanent5 a acestor resurse. Una din-
tre cele mai eficiente metode de im-
bunitatire a resurselor melifere const5
fn identificarea, inmultirea ~i rispfndi-
rea Pn toate zonele bioapicole din tar5
de noi si valoroase specii de plante din
flora spontani,,precum qi aclimatizarea
unor specii din alte zone geografice de
pe glob. 0 realizare a Institutului de
cercetare ~i productie pentru apicul-
tur5 in acest sens o constituie aclimati-
zarea speciei Evodia hupehensis care
se gi se~t e in stadiul de rgspindire in
toate judetele Wrii, fiind foarte valo-
roas5 din punct de vedere melifer. In
acela$ scop s-au luat in studiu multe
alte spesii erbacee, arbustifere qi arbo-
ricole ce vor fi fnmultite si extinse in
toate zonele bioapicole din tari, in
scopul Prnbunit5~rii resurselor meli-
fere. Dintre acestea, in materialul de
fa@ v5 prezent5m specia Paulownia.
Paulownia tomentosa Steud face
.parte din familia Scrophulariaceae. Este
o specie arborescent5 ornamentalg, ori-
ginari din ,Extremul Orient, cultivat5
la noi in colectiile dendrologice din
griidinile botanice, parcuri ~i gr5dini.
Este o specie foarte repede cresc5toare:
la virsta de 20 ani ajunge la 15-
16 m iniltime, cu 3,7 m circumferint5
fnflore~te si fructifici in fiecare an.
Florile sfnt mari de 5-6 cm, campanu-
late, de culoare violet deschis; grupate
in inflorescente mari, de 20-30 cm in
diametru. Produce seminte de foarte
bun5 calitate cu putere de germinare
si r5s5rire de 80-907/0, fapt ce duce
la aparitia a numero~i puieti in jurul
arborilor adulti prin autoinsimintare,
adaptati ~i mult mai rezistenti la ger
fa@ de cei rezuItati din seminte im-
portate din tirile de origine, cu cli-
mat cald. Fructul este o capsul5, .cu
dou5 alveole care se deschid in peri-
oada disemin5rii, spre sfiqitul lunii de-
cembrie, fnceputul lunii februarie. %
la sol ~i 0 anvergLlr5 a Coroanei de
Fig. 1 - Floaw de Paulownia - aspect
30-32 m. general
16 i
lnr5dZcinarea arborilor este foarte
puternic5, fapt ce confer5 o mare sta-
bilitate plantatiilor, chiar si in cazul
- celor mai puternice furtuni. Prefer2
soluri fertile si profynde.
Mentionam c2, d e ~ i aclimatizati la
conditiile din tara noastr5, lujerii ne-
lignificati, precum ~i mugurii florali
de Paulownia sint sensibili la gerurile
mari (caiul iernii 1984/1985), in anul
- urm5tor avfnd un num5r redus de
flori. RezistA totusi f5r8 probleme la
geruri de pin5 la minus 25C. Exis-
tents in tara noastr5 a unor exempla-
re in vfrst5 de 30-50 ani confer5 via-
bilitatea si atest5 c5 aclimatizarea aces-
tei specii trebuie promovati in planta-
tii, cu mai mult curaj.
In conditii normale, in tara noastr5,
fnflore~te l a 4-5 ani de la plantare.
Din punct de vedere melifer este apre-
cia% ca o foarte bun2 specie atit dato-
rit5 cantitstilor insemnate de nectar si
polen pe care le pune la dispozitia al-
binelor, cit si datorit2 perioadei cind
are loc infloritul (sfirsitul lunii apri-
lie - inceputul lunii mai), cfnd fami-
. liile de albine au nevoie de culesuri
bogate pentru crestere si dezvoltare si
cind, de regul5, in majoritatea zonelor
aceast5 perioad5 este deficitar: in sur-
se melifere.
Perioada de inflorit dureaz5 in/ me-
die 35 zile, uneori mai mult in functie
de conditiile climatice ale zonei .in care
este cultivat. 0 floare secret5 in medie
24-35 mg nectar cu o concentralie in
zahgr de 38-40', pe UN ARBORE
de virstii mijlocie ,putindu-se g5si
intre 1 050-1 250 flori, evaluindu-se
0 PRODUCTIE DE MIERE DE 750-
800 kg" LA HECTAR (fig. 2).
Din punct de vedere a1 gradului de
atractivitate (avind in vedere cantita-
tea de nectar, parfumul si culoarea flo-
rilor), florile de Paulownia dnt vizi-
tate de c5tre albine in tot cursul zi-
lei, frecventa cea mai mare .inregis-
trindu-se intre orele 12-16. Datorit6
secretiei abundente a glandelor necta-
rifere, florile sint vizitate de ,albine
chiar si dup5 ce acestea au cizut, ast-
fel incit perioada total5 de secretie a
Fig. 2. - Sectiune prin floarea de Paulownia,
partea Innegri'tB (a) fiind pelicula de nectar
florilor de Paulownia dep5se~te 6 zile,
fat5 de 2 zile de la alte specii. In afar5
de nectar, albinele recolteaz5 de la flo-
rile de Paulownia ~i insemnate canti-
t5fi de polen foarte util in perioada
sfir~itului de aprilie, pentru cre~terea
puietului.
In afara aspectului ornamental si
melifer, Paulownia are ~i o foarte mare
gam5 de utilizgr-i in ceea ce priveste
industralizarea lemnului pentru produ-
cerea de furnituri estetice, furnituri
tehnice, placaje, pl5ci aglomerate, pla-
ca j decorativ, panel decorativ, fibr5 ce-
lulozic5, instrumente muzicale, artiza-
nat, sculptu1-5, etc, in general prezen-
tind o importang deosebit5 pe&u eco-
nomia national5.
Ne intrebgm atunci, de ce este atit
de putin r5spinditi ? Poate este rnai
putin cunoscut5 si de aceea ne adre-
s2m in special unitiifilor agricole de
1,
*
. .
E-
.
t .'
k b . : ' , -
t
, '
. . ' st at si cooperatiste defingtoare de fa- rind intr-un sol bine rn2runflt si - de
1
Ml i i de albine t i zecilor de mii de api- acPeasi compozitie ca pentru semlnat.
I: cultori care \impreung dar ~i fiecare Se ud2 bine pentru aderenta solului
. i n parte pot contribui la. extinderea la rid5cini ~i se urnbre~te cu gr2tare
acestei specii de cultur&, mai putin i n care se ridici treptat odat2 cu crqterea
I.+
realizarea unor plantatii in masiv, din puietilor.
b
, . lips2 de teren cu aceasti destinatie, Plantarea se face in gropi la 3 0 x 3 0
i.;
I'
dar plantarea in parcuri;--.gridini, pe X30 cm prim2vara devreme, in teren
. . ~, J e i sau. in preajma stupinelor este po- bine desfundat din toamn2. Dup2
sibil de realizat gi la indemina oricui. plantare se f ace receparea (tsierea)
. .
, . Obtinerea puietilor acestei specii se deasupra solului iar dintre ,12starii
. - face prin ihs5mintarea in risadnite sau crescuti se las2 cel mai viguros, hf l o-
I sere., sau ghivece pe care le putem tine r e ~ t e la 4-5 ani de la plantare, avind
i n cad. o cr e~t er e foarte rapid%
Ca medic nutritiv se poate folosi Recoltarea sernintelor se poate face
u n amestec de mranit2 sf 300b ni- toamna tirziu, acestea g2sindu-se adu-
. , . . . sip;. lns2mintarea se face in perioada
nate in capsule (fructe), cite 1 300-
20 martie - 10 aprilie, prin Pmpr5~- 1500 serninte in 'fiecare fruct, de la
. .
, . '
tiere, s2mint2 ling5 simfri@ care se un arbore putindu-se recolta cca 9-
i'.,
, .
- acoper2 apoi '.cu un strat din acelasi 10 kg seminte.
amestec, gros' de 2-3 cm. Se ud2 cu
Actiunea de obtinere a puietilor de
stropitoarea cu sit2, odat2 sau de mai Paulownia se poate realiza individual
, ,
multe ori pe zi, astfel ca stratul su- de c5tre fiecare apicultor, dar ~i orga-
perior in care se afl2 semintele s2 fie nizat la nivel de grup, cerc apicol sau,
! . . 'in permanent2 umed. Cind puietii chiar filiali judefean5 ~i care s5 pun5
aj ung l a 10 cm fnaltime, se repic2 la apoi 'la dispozifie apicultorilor din raza
-
10-25 cm intre rinduri ~i 10 m pe de activitate puiefii necesari.
i.
...
I~ . I PrZRTICIPANTII LI' I C:ONSF.hTUIRE.;\ DE LUCRU PE 'JARA CU SEFII FER-
I
I
c . .
MELOR APICOLE DI N D1:TARTAMENTUL IZGRICULTURII DE STAT - RE-
* l'$I'J'A 2 6 7 2 8 NOIEMBRIE 1985 - PRILEJ CU CARE S-AU DEZBATUT REZUL-
1 . :TATELE OBTINUTE I N ANUL 1985 $1 SiZHClFILE DE PLAN PE ANUL 1986. i
. .;
. . ,
.
( F o t o : ing. Elisei TAHTA) I
? .
. %
de slab5 calitate, la care s e aIBtur2, o
stare de nelini~te intermitentri sau
chiar permanent5.
G'indind efectele nefaste ale celor-
dou5 boli prin aceastii prismii, pe paT-
- -
cursul ma; multor ani, practica m-a.
FARA DIAREE $I
dus la unele miisuri pe care acum le
urmez'cu convingere.
NOSEMOZA 1. Evit iernnrea ve rame care au ~i
INTR-0 STUPINA
MIERE DE MANA:. ~tiindu-se cii
centul ridicat in substante minerale al
acestui sortiment, miire~te timpuriu
Aurics BoAGIU
resturile acumulate Pn intestinul gros.
Pre~edintele filialei A.C.A. jud. Teleormnll
TJrmsresc culesurile ~i mai ales mierea
Sint dou5. maladii apropiate din
punct de vedere a1 simptomelor clinice,
incit numai un examen microscopic le
poate preciza. $i inc5 apfopiate prin
faptul 5 pe fondul morbid instalat de
diaree, se grefeazii mai intotdeauna no-
semoza. Ba trecerea de la una la alta
se face pe neobservate, fncit informatia
in specialitate vorbe~t e despre o aga-
zisii nosemozii latentd.
$i totusi intre ele exist5 substanti-
aia deosebire, diareea fiind boa15 ne-
contagioas8, in timp ce nosemoza se
Enscrie cu gravitate in rindul bolilor
contagioase ale albinei melifere. Ilar
mai sint 9i alte amtinunte ce trebuie
cercetate si elucidate.
Cel mai sigur este a prevcni diareea
si nosemoza declt a le trata. P~eocu-
parea imi permite de mai mulli ,ani
sB declar cu satisfactie, c5 in stupi-
nele pe care le conduc direct cft si i n'
ale acelor apicultori care mii urrneaz5,
nu existd decft forme iz01ate'~i $terse
ca intensitate sau deloc, ale acestor boli
pe care nu e gresit'sti l e numim ,,ma-
ladii de prirniivarii i n stzcpiniiu. Plecind
chiar de la aceastz idee am tras con-
cluzia pe care,.de altfel, m-am axat in
mtisurile ce le-am luat, cum c5 diareea
si nosemoza sint boli ale aparatului di-
gestiv, favorizate fn aparitie de o ice-
nare necorespunztitoare a familiilor. de
albine, aici un rol decisiv avPnd mierea
pe care albinele refuzi s-o ciipticeasc5
,
si in septembrie procedez la extractkt
ei, fAr8 a desc5piici coroanele care
precis aparfin altor culesuri.
2. Atunci cind, fortat de imprejur5ri,
fac spre toamnii hraniri cu sirop de
completare sau stimulare, adminislrez
ftectirei familii 0 ANUME CANTITA-
TE care are in vedere populatia.
Aceasta pe tru ca cel tirziu pin5 l a ,
forrnarea g A' emului de iernare intrcaga
cantitate s5 fie nu numai invertit2 dar
si cgp5cit5. Altfel, fermnt area in tim-
pul iernii este sigur5 si consumul tot
atlt ck garantat in afectarea siin5tAtii
albinelor. .
3. ilsigur pe tot sezonul riimz^nerii
albinelor i n ghem o linigte,. dacii se
poate spune PERFECTA, ~t i i nd cii cel
rnai mic deranjament ridicii tempera-
tura in ghem, ridicare care se face prin
consum sporit de miere, cu urmiiri in
gradul d~'-'uzur% a1 albinei ~i fnc5 e
putin spus numai atit, tot a$a cum prea
usor gipdesc unii apicultori ce se in-
telege printr-o adeviiratii liniste.
4. Familia care printr-u7a acciderzt '
si-a pierdut rnatca nu este Itisat& or-
fan5 pinii la prirndvarti ci, prin. spar-,.
.
gerea ghemului chiar, i nt r odu~ un nd-
cleu de la rezerva, se intelege cu- mat-
c5 sau fac in acel a~i mod'unificarea cu
o familie slab5. Aceasta pentru a asi-
gura linistea de care albinele au nevoie.
5. Nu exagerez impachetarea pentrlr
iernare, mai ales p i n materiale im- ,
permeabile care m5resc excesul de - ;
d , .
,19
--
6 & .
,
umidktate in stup qi nici nu produc o familii de bazti, cu diafragmg despk-
[
ventilape extremfi care in perioade de titoare etansi. In felul acesta consu-
atmosferg siracg in v ~ p r i , poate duce mu1 pe ram5 acoperita cu albine este
I
la uscgciune exageratg ,la nivelul .ghe- acela~i ca in6-o familie norm&.
I
mului. Ambele st&i nelini~tesc albi-,
9. Sub nici un motiv in perioada ghe-
.-.
nele, obligfndu-le sfi fa& ceva pentru
mului de i e mr e , indiferent t i mpd la
i
fnlgt~rarea a n ~ r ma l ~ l ~ i , nu fi r5 Ur-
care ne ggsim, nu aplic pllici c a d i sau
mi ri negative. turte de ~er bet , deoarece prezenk aces- .
i 6 : Controlez din douli in douti sti9- tora activeazfi albinele, le scoate din
I
tiimQni resturile de pe fundul stupului ritmul lor biologic ~i aduce familiile in
1
1
~i decid pentru fiecare familie o aeri- pragul primgverii, expunindu-le la-ma-
4,-
sire corespunzgtoare, in hipsa cgreia al- ladiile timpurii, luate de altfel in dis-
\ bina in suferintfi se nel i ni ~t e~t e, c8u- cutie.
!I tind o rezolvare.
,
10. Si tot atit de important este a
il
7. Cind am ajuns la convingerea, aci stabili &L precizie numiirul de rame
1
mi ajutg ~i notirile fgcute in jurnalul cerut de intinderea ghemului, cit ~i dis-
- 'stupinei, cfi in februarie la reluarea
tribuirea lor. f n situatia cfnd unul din
.> cre~terii puietului, o familie e cu re-
zervele de hranli la limitti, nu trec la
culoare nu are mierea corespunzfitoare
! a '
hranire, ci la scuturarea ramelor pe
cantitativ ~i calitativ, albinele respec-
H
jundul ~ Cu p l u i gi inlocuirea lor cu al-
tive pier producind o serioasg fisurg
tele avind coroanZi corespunzlitoare in ghemul de iernare, se fnklege nu
I
@nli la primul a l e s in naturli. Desi-
ffir5 urmari negative.
F
gur, aci mfi folosesc de o anume teh-
Prodedind in felul acesta' am rezol-
n i d deloc simplg, voi vorbi despre ea vat in fiecare an apical problemele
Cu alt5 ocztzie, dar foarte sigurfi in ce, aspre pe care le pun mult friminta-
pri ve~t e viitorul familiei ~i mai ales tele paladii de primgvarg, ceea ce iEn-
s5nAtatea .ei. seamnfi cfi se poate, excluzind medi-
8. NU iernez niciodatli nuclee pe 3-4 .catia - f i r 5 diaree Si nosemod intr-o
i
Tame, decit i nest upi . orizontali, ling5 . stuping.
i
I
$
1
fir& albine. Telef. 32730. Tirgovigte.
"
IPOTEZA DESPRE IMPURIFICAREA POLENULUl
Ing. Francisc DEAK
1
Cind fn naturii apare polen din
abnndenti albinele manifest5 Orefe-
r i np pentru diferite specii de polen
calitativ superioare. fn perioadele de
carenG proteicii ins5, albinele pot co-
l eda polenuri inferioare calitativ sau
chiar alte substante pulverulente ,in-
locuitoareu. Astfel, apicultorii semna- ,
lea25 impurificarea polenului cules de
albine cu : f5in5, rumegu9 de lemn,
b i a de ardei. Un apicultor care a am7
plasat stupina sa la 400 m de 'un de-
p a i t de combustibil, . a descoperit in
luna septembrie anul trecut, compro-
miterea intregii rezerve de polen din
stupi, ce continea peste 30% pulbere
de c5rbune bun.
Cum se pot fngela ilbinele, acredi-
tate cu ,inteligentgU 9i mmori e deose-
bite in lumea insectelor, culegind in
loc de polen substante pulverulente
,,inlocuitoareu fiirii nici o valoare nu-
trikivii ?
Expliciim ipotetic acdasta siltuatie
prin existen@ unui element atractiv
colnun pentru albine, qi anume exis-
tents mirosului, atit la polen cit ,si
la substan$ele ,inlocuitoareU prezen-
tate mai fnainte.
Generalifid aceast5 ipotez5, ne pu-
tem aqtepta ca albinele s5 culeag5 g
alte substante pulverulente ,,inlocui-
toare", cu conditia ca acestea s5 prp-
zinte miros atractiv pentru ele.
Aceastii iptezii este conform5 cu ur:
mitoarele cuno~tinte de ecologie : ,al-
. \
binele melifere C$i comunicli unele al-
'
tora direcpa, distanta ~i mirosul unei
surse de hraM m u glisite, prin dan-
suri executate pe fagure". (Fr i s ch
- 1967).
Pentru a preveni hpurifiearea po-
lenului cules de albjne cu substante
,inlocuitoareu imi pennit sii reccwnand
apicultorilor sg amplaseze vatra de
stupin5 la cel putin 1 krn distanfl fat5
\
de locurile unde se pmduc, se manipu-
leaz5 qi se depoziteazii substante pfilve-,
'
rulente ,,fnlocuitoareU mentionate i n
acest articol (mori, ateliere de timplii-
rie, depozite *de ciirbuni* pie@ agro-
alimentare etc.). 1
CONSULTATII JURIDICE
PE PROBLEME APICOLE
Membrii Asociafiei Crescgtorilor de Albme din R. S. RomPnia cu cotiza*
la zi $i care idcupin5 Pa activitatea de practicare a apbl tadi d a d e di-
fialtfti de n&.~& d creeze wdi ct e, litigii mu dreptd la ~ e v e n z d i , a
cimr rezolvare necesitf iamterveqia jwi, se pvt adresa in scris COMITETULUI
EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATOIULOR DE ALBINE DIN R. S. ROMA-
. NIA aa sediul Cn BUCUWTI, sh. n n I u S FUCIK w. 17, sector n, d. 70231,
cu mentiunea ,CONSULTAP $1 SPATURI JUIUDICE".
Cinttretul unui zeitHti numite albina
'Cea mai autorizati voce poetic5 1-erea cum cti toate ideile ce plutesc pe
romGneasc2, Mihai E~i nes cu, s-a apro- suprafa@ vief;ei oamenilor sunt creafii
piat cu sfintenie ~i respect de yniver- ce ~runct i o manta pe u n corp ce' se
su1 apicol. ;,Acest prunc a1 Ipote~tilor ... mi;c Si . . . Mai fntii sfatul albinelor. Ce
cum e des~r i ns de ' ordine, miiiestrie, ur-
locul petrecerilor
sale - girla, lacul,
pidurea, prisaca -
se preface dintr-un
~t rengar f i r 5 pe-
reche, intr-un ade-
v5rat mielu~el". Desi
aceasti particulari-
tate distinct5 este
sesizati de Gheor-
ghe Tomozei (in
. , Dad treci r i d Se-
lenei4) ca a patra
temi fundamental2
emineseiani, ea r i -
mine doar o consta-
tare neaprofundat.5.
Poemul in pro25
,Cezarau imi pare
cea mai autentic5
pledoarie ,,u popoa-
relor de mugte, s6r-
beitom' murmuitoare"
(,Cilih - file din
povcste"). Invitatia
in edenul propus
numai sufletelor
curate este f5cut5 de Euthanasius
nepotului siu, c5lugArului Ieronim :
,?In mijlocul acestui lac, care .upare
negru de oglindirea stufului, ierbtiriei
si rdchitelol- di n jurul lui, este o nouii
insulti micii cu o dumbruvfi cle porto-
cali. In acea dumbravii este pegtera, ce
a m pref kut -o-n casSi, ;i prisaca mea.
ToatG aceastii insulii-n insuld, este o
floriirie szditii de mine bnume penll-u
albine ... 0 bucatd de cer am numai, clur
ce bucatd !".
Retras in insuli ca pustnic, bitrinul
uitat de vreme, ,,umblii la p.coalti6' :
,,$tii la cine : la albinele mele. Am pii-
mottie in lucrar'e !
De ar ave ciirfi, jur-
nale, universitati %i
vede pe literati fa-
cind combinatii ge-
niale asupra acestei
ordine par gindi cii-i
fiiptura inteligentei,
pe cind, vezi cii nu
inteligenta, ci ceva
mai adinc arangeazii
totul cu o simfire si-
gurii, fiirii gres. Apoi'
coloniile. In toatli
vara vedem cite
douii sau trei gene-
ratii colonizindu-se
din statul matern.
Astfel .vedem in nra-
rile migrafiuni ale
po~oarelor, unde f iii
minoreni i e ~e au di n
far6, pe cind stupul
matern ' sta locubui,
o antologte cu roiu-
rile albinelor."
Concluzia : ,,O-ntreagii-miirlifie in
cuib Z~gEniitol-" (,,-&dm ~i Salon").
,,In acea duioasa armonie ... idilicii ;i
implicizt.itoarea, ,,din dosul curfii se
intinde-n piitrat, cu $.ant, pomiit, jlord-
riile, via gi prisaca" (,,La curtea cuco-
nului Vasile Creangiu).
Susurul apelor, fo~net ul pgdurii, cfn-
tecul pisirilor, ,,murmurul de albine"
(,,Fgt-Frumos din tei") 11aduc ,in som-
7 2 ~ 1 eel mai adinc" (Joan Vestimieu).
',,In ploaia jlorilor de tei", ,,Sub raza
ochiului senin / Si negriiit de dulceu,
Eminescu e ,inundata de miere : ,,Un
singur glas ingE@i cuvintele de muiere"
(,,Inviere") : ,,De muEt miZ lupt cdtind
in vers m&sura 1 Ce plind e ca toamna
mierea-n faguriC4 (,,Iambulu) i ,,Dra-
gostea de la miere / E ca fagurul de
miere, / Dar un ftl$ur Piptirat / Dulce
cind e supiirat" (,,Dragoste adev5-
ratiiu) ; ,, singele ... dulce cn mierea de
struguri ... rnintea o exilii" (,,Gazelu) ;
,@ii de fluturi mici alba~tri, mii de
roiuri de ulbine / Curg En riuri xl i pi -
-
toare peste flori de miere pline"' (,C5-
lin - file de povesteu) ; ,,tntr-un codru
miire1 1 ... pin vechii c ~ ~ a c i - ~ i . f a c al-
blnele stupi stilbateci, / Plini de faguri
de miere, ce curge ca aurul-n sonre"
(,Dad treci riul Seleneiu) ,Plgcerea
sHrutului il face s5 exclame : ,,Alz,
mierea buzei tale am gustut-0'' (poe-
zia cu acel a~i nume). Pin5 ~i Veronica
are ,piir de miere arsii".
h caracterizarea iubitelor sale sau a
unor st5ri suflete~ti intilnim fbarte des
un alt produs a1 doicilor, ceara, fie la
propiu, fie in analogii : ,,Aurul plete-
lor strecoa~ii prin di nupl e- i de ceariLu
(,Mementokoriu) ; .,Jar fa@ ta e strii-
vezie / Ca suprafafa albei ceri" (Jar
fa@ ta e str5vezieu) ; ,,Fefieia ?... Cu
masca ei ' d e eeariiK (Zemeia ?... m5r
de cear6'') ; ,fgi lasti sufletul fr6mtn-
tat cu cugetiirile $.i imbrlitigdrile mele,
ca a bucatii de cearii, de o vergind aZ-
beawu (,Avatarii faraonului TIAu) ;
,,Luminile subfiri $i fncourigite de
cearii gal bed ardeau cu mucuri '&Ti
lungi, viorie, $i ceafa curgea topitiL pe
podeleC4 (,,P&intele Ermolachie Chis&
ligl").
,Cetatea lor de cearii" (,CezaraG) e
model de perfectiuhe geometricii i i ar-
tistic5, e un design, la care omul abia
acum indrgzne~te sii gindeasc5. In
aceast5 fantastic5. lume, , i n care sle-
teau in pirari lungi stupii unei prisiici
mari", Cezara ,,z^mbla cu o cdpriocarii
siilbatic6 prin tuftiriile $i ierburile in-
sulei ... triiia dour ca o plant6 fiir6 du-
rere, fdrd vis, fiir6 dorinfE6, ,,ca u n c o ~
pi1 rdtiicit intr-o griidinii fermecatii de
'basme". I
,,E o muzicti eterna", in ,,prisaca
meat'. Lucrez toatii z i ~ a cite ceva"
m5~turiseste poetul prin lui
Euthanasius.
N-am forta cu nirnic lucrurile dacii
am mai ad5uga un fapt, putin cu-,
noscut ~i de' biografi : Eminescu, la
15 ani, a avut o chemare sufleteascH
fa@ de - fericiti mingfiere - dom-
ni ~oara Albini (!), actrita consiiteancii
ce juca rolul Lulutei (seria ,,Chirip-
lor''): identificat5 ~i cfntatii mai tirziu .
sub genericul Blanca-Bianca'. Domni-
Soara Albini fgcea parte din trupa
doamnei Tardini, in turneu fiind atunCi
prin Cernguti.
Emilia POPESCU DICULESCU
Marin, POPESCU DICULESCU
PLENARA CONSILIULUI ASOCIATIEI CRESCATORILOR ~ D E ALBINE
DIN REP~BLI CA SOCIALISTA ROMANIA
' Mi e mi 12 martie. as . a avut loc plenara
locurile 1, 2 $i 3 in cadrul concursului pen-
lkrgit5 a Cknsiliuhii Asociatiei Cresciitorilor tru titlul de filial5 fruntaq5 pe prfi i n a n d
de Albine din R. S. RomBnia. La plenark, 1985. fn continuare s-au prezentat $i dezbri-
: pe ling5 membrii ccmsiliul&, au fost pre- tut obiectivele Programului de dezvoltare a
zenti pwedintif ' $i serretarii filialelor ju- apiculturii In perioada 1986-1990, program
detene din intreaga tar&, activul voluntar $i 'aprobat in $di nl a Biroului Politic Executiv
retribuit a1 Asociatiei, cadre de speciali~ti a1 Cmitetului Central a1 P.C.R. din 24 ia-
din C~mbina~tul a p i a $i Institutu4 de cer- n u d e 1986.
cetare $i productie pentru apicuItwri. Cu aceast5 ocazie s-au stabilit ctiile $i
La lucrAri au participat ca invitati to- metodele prin care trebuie actionat h ac-
varavii Ferdinand Nagy, ministru secretar tualul cincinal pentru crgterea' continuti a
/ ae ' stat la Ministerul Agriculturii rji numsrului de familii de albine, a produaiei
Gheorghe Matei, instructor la Sectia agrar5 de miere, sporirea fondului de stat la acest
a C.C. a1 P.C.R. produs, divemifiearea productiei apicole,
fn cadrul plenarei au fost analizate In precam $i crearea de disponibilitriti cit mai
spirit critic $i autocritic rezultatele econo- mari pentru expo1.t.
mico-financiare obtimute fn ahul 1985 de c5- . Din dezbateri s-a devprins clar wncluzia
tre Combinatul apicol, Institutul de cerce- c 5 prin angajarea ferm5 a tuturor a p wt o -
tare $i produeie pentru apiculturk, Liceul rilor romlni pe calea sporirii continue a pa-
arpicol $i ' filialele judewne ale Asociatiei. trimoniulni nationdl apicol, toate obiectivele
Au fwt evidentlate ~ezultatele foarte bune fnscrise in Pmr amul de dezvoItare a api-
ale filialelor judetene M m , Dimbovib $1 culturii vor putea fi indeplinite conform
Hvnedoara care, in ordine, s-au clasat pe prevede~ilor.
~ ; i W; SY3 . * . ~ ~ ~ m. a . ~ ~ ; M. ~ ; 4 3 %. ~ . w. w~ m~ . * . w~ ~ . ~ . a . ~ . w. ~ 9 6 1 :
o t i TNTR-o STUPINA
Pionierii vcolii nr. 25 Cra-
iova, membri ai cercului de
apioulturii de la Casa pio-
nierilor $i $oimilor patriei au
vizitat dou5, ferme apicole
f r unt a~e ale judefului Dolj,
m a a Inspectoratului silvic
$i a doua la 1.A.s. Piscu Sa-
dovei.
Cele dou5 excursii de do-
cumentare au avut loc sub
patmnajul filiblei A.C.A. ju-
detul Dolj. Secretara filialei,
ing. Florica Ionescu $i teh.
Maire1 Onat&, care au Inso-
tit elevii le-au prezentat as-
peck legate de tehnologia
cre~terii $i fngrijirii farnili-
liilor de albine.
Itntre cadrele de conducere
ale celor douB ferme $i pio-
nieri a avut loc un bogat $i
instructiv dialog' bazat pe lu-
crEirile .efectuate la stupi.
Ing. Ion $erban, qeful fer-
mei apicole de la I.A.S. Pis-
cu Sadovei i-a condus pe mi-
cii apicultori prin mica expo-
In vizit5 la ferma nr. 3 a ~ns~ect orat ul ui silvic Craiova.
zitie unde erau expuse pro-
te de miere. In camera de
duse apicole $i medicamente
extractie a mierii elevii au
folosite fn apiterapie, pre- vhzut citeva tipuri de extrac-
zentindu-le diferite sortimen- __*
CERCUL APICOL SCOLAR, MWLOC DE REALIZARE
- A TERAPIEI OCUPATIONALE
IN. SCOALA AJUTATOARE
Avind in vedere c8 apicultura este o ra-
mur5 important5 a agriculturii, am consi-
derat cB lnfiintalrea unui cerc apicol in
qcoala noastrg ajut5toare a Casei de copii.
ymlari nr. 11, &ord 4, este eficients din
m i multe motive.
Cercul apicol in $mala aj ut i i hr e contri-
b,uie la 15rgirea orizontului cognitiv, dez-
volt5 la elevi spiritul de observatie, st&-
piniree de sine, 1deminarea, curajul, h5r-
nic:a, perseverenw, contribuie la formarea
conceptiei stiintifice despre lurne $i via'@,
l e formead sentin~entul de dragoste fatg de
naturi ~i patrie, deprinderi practice de
mun&, le dezvolt8 spiritul de colectivism.
In primHvara andui treout, am plasat in
curtea vcolii doi stupi de albine, eeea ce a
stirnit cwi ozi Bki fn rPndul elwilor, aceqtia
manifestlndu-$i dminta de a cunoaqte cit
mai multe din tainele albinfiritului. At r a~i
d~ curiozitate, foarte multi elevi au dorit
s8 devina prieteni ai albinelor, astfel a luat
nagtere cercul vcolar apicol, format din
15 membri.
h l n d in vedere profilul ~col i i noastre,
cu cas5 de copii, cercul apiml le comple-
t e a 5 in mod util $i plgcut preocq&rile de
dup5 amiazg, avind $i un rol terapeutic asu-
pra lor.
Intrucit elevii sInt handicapqi mintal, am
cfiutat ca ternatica s8 fie u$oq de parcurs cu
ei $i d t mai atmctiv8.
Tematica cuprinde :
- actilvitiiti de informare $i socializare
pri m care -elevii dobindew cungtinte noi,
completindu-le pe cele din radrul lectiilor
de biologie de l a1 cl ad, vizite la stupini,
dialoguri cu v i a l i e t i in apicdtur8, dia-
f i l m pe teme apicole ;
- activitiiti de observare desf&$uarte i n
stupin8 sau in laborator, ca lniscroscopie sau
observiiri efectuate la stupul de observatie
care le pami te s& observe qi GI fnteleag8
o serie de aqxcte din via@ albinelor, pe
care nu le pot vedea fn s-ii obiqnuiti ;
- activiufi pradic wlicative, prin care
0 lectie practic5 in mica stupin5 a vcolii '
elevii s8 se deprind8 sfi lucreze i n st upi d,
sfi efectwze diferite lucrgri mai simple, CWII
,
ar fi recoltarea propolisului, a cerii de pe
rama clfiditoare, a polenului etc. ;
- activiati experimentale prin care 65 ,
punem in evidenv polenizarea florilw de
cgtre adbine ;
- activitiiti de popularizare $i f i d z a r e ,
realizate prin gazeta de perete, concursmi
,,Cine $tie apicultur& ci$tiggU, dganizarea
unei expozitii ,Coltul aqJicoll', widentiema
actlvitBtii cercului la sffr$~tul andui $colar.
precum $i premierea elevilor cu rezultate
bune $i fmrte bune.
Fat8 de sarcinile pe care ni le-am pro-
pus, ne vom str8dui s& le desf%urAm cu
eficienti5, sB antrengm $i alfi elevi In munca
cu albinde, chiar dac8 nu siht membri
permanenti ai cercului. -
Pe aceas@ cale adresgm multurniri con-
ducerii ~colii, care ne-a sprijinit. i n actiu-
nea de amenajare $i Ingradire a terenului
pe care sint wraplamti stupii, urmihd s&
sporim n u d r u l familiilor de albine.
Prof. Magdalena SOME$AN
-
nomista Viorica Ciui'ea, din locul de muncfi a1 muncito-
toare de miere si instalatia conducerea fermei si aoicul- torilof din domeniul creste-
electric5 de preparare a si- torul Petre ~odi t oi u a u pre-
,Ii albineGr $i, t0todaG, 'un
ropului. In stupin5 citiva api- zentat modul de Impachetare'
culbri impreunii cu pionierii a familiilor de albine din stu- minunat prilej In vederea
au facut interventii si ob- ~ i i ori ~onbl i . * - pregMirii optiunii pentru vi-
sematii in stupii m'ultietajati. a Aceste contacte cu apicul- ibarea profesiune.
La ferma nr. 3 a Inspec- tura au fost dou5 veritabile
toratului silvic Craiova, eco- lectii practice efectuate la Prof. Viorel LAZAR
. .
, . .
. - .
. . .. .
. . .
. . ..
. ..
. , .
. - . OASPETII NOSTRI
. .
RAYMOND BORNECK, 'PRESEDINTE $1 DR. SILVESTRO CANNAMELA,
SECRETAR GENERAL AL APIMONDIA
fn perioada 3-5 rnartie Raymond
Bomeck, prqedinte executiv ~i
dr. Silvestro ' Cannaml a secretar ge-
neral a1 APIMONDIA au efectuat o
9
vizit5 ,de tlucru in Bucure~ti.
Pe agenda de lucru a oabpetilor
-noqtri au fost inscrise mai multe puncte
dintre care arnintim : intflniri de lucru
cu prof. dr. ing. V. Hamaj, pre-
~edi nt e de onoare a1 APIMONDIA
si director general a1 Institutului In-
ternational de Tehnologie ~i Economie .
Apicolg pentru definitivarea ~i apro-
barea bilantului financiar pe anul1985,
a programului de activitate si a bu-
getului pe anul 1986 ca ~i a unor mo-
dificgri in structura organizatoricg si
functional3 a institului international
care, de mai multi ani, functioneazg
in Bucure~ti.
Cu prilejul vizitei in tara noastrg
oaspetii an fost primiti de tovarilsul
Gheorghe David, ministrul agricul-
turii. In cadrul EntTlnirii s-au discutat
modalitiltile , de cooperare intre. Aso-
ciatia Crescgtorilor de Albine din R. S.
Rominia, Institutul International de
Tehnologie qi Economie Apicolg si Fe-
derava International5 a Asociatiilor de
Apiculturg - APIMONDIA.
S-a efectuat totodatg o vizitg de lu-
cru l a Gomitetul Executiv a1 Asocia-
tiei CrescAtorilor de Albine unde au
avut loc, intr-o atmosferA priete-
neasc5, convorbiri la care au participat
pre~edintele ~i secretarul general a1
APIMONDIA insotiti de Cristian
Constanttnescu, director executiu a1
I.I.T.E.A. iar din partea gazdelor :
Costache Paiu, vicepre~edinte a1 Co-
Fig. 1 - Raymond Borneck, pre~edinte al
APIMONDIA (dreapta) ~i d ~ . Silvestru
Cannamela, secretar general
-
mitetului Executiv a1 AsociaQei
CrescGtorilor de Albine ; Eugen
Mctiza, secretar a1 Comitetului Exe-
cutiv a1 A.C.A. ~i pre~edi nt e a1 Co-
rnisiei permanente de economie api-
colg a APIMONDIA, ing. Traian Vol-
cinschi, ~ e f u l serviciului tehnic a1
A.C.A., ing. Aurel Mlilaiu, director
a1 Institutului de cercetare si produc-
tie pentru apiculturg, ing. Stefan Sii-
vulescu, director a1 Combinatului api-
col, drt Octavian Milea de l a Secto-
rul de cooperare si relatii inter-
nationale a1 Asociatiei, ing. Claudiu
Ocrain, secretar a1 filialei judetene
Buz5u ~i ing. Elisei Tar@, redactor
gef a1 Redactiei publicatiilor apicole gi
a1 revistei ,Apicultura in Rom5niau.
Cu acest prilej au fost abordate o
serie de aspecte legate de adincirea gi .
amplificarea relatitlor de colaborare ~i
cooperare dintre asociatie, I.I.T.E.A. si
Federava International5 a Asociatiilor
de Apiculturg - APIMONDIA. Pre-
ydintele APIMONDIEI Raymond BOT-
Fig. 2 - Aswct din timpul convorbirilor desf*urate la Comitetul Esccutiv a1 ,450- ,
ciatiei Cresc8torilor de Nbi ne din R. S. Romknia
neck ~i secretarul general dr. Sil- liniind prestigiul de care se bucurg pe
vestro Cannamela au avut cuvinte de . plan international, ca urmare a spriji-
apreciere pentru bunele rezultate ob- nului pe care-1 pr i me~t e din partea
tinute de apicultura romSneasc8, sub- coilducerii statului romin.
KARL SHOWLER - Re~rezentant
. '
-; a1 Asociatiei internationale de cerceteri apicole-Anglia
Creat8 la Londra in 1949 de Comitetul
$tiintifie a1 Asociatiei apicultorilor brita-
nici - International Bee Research Associa-
tion (I.B.R.A.) urmaret e dezvoltarea sji pro-
movarea cercet5filor apicole sub toate aspcc-
Me. Asociatia, (oonduss pln3 in 1984 de
Dr. Eva Crane. fn prezent director iiind
Margaret ,Adey) publ'ic8 prestifiioasele re-
viste , , BE WORLD" (Lumea apicole) - din
1952 - ,,MICULTURAL ABSTRACTS" (Re!
zumate din apicultur8) rji ,,JOURNAL OF
APICULTUHAL RESEARCH" (Jurpalul cer-
cetarilor Pn apicultur5 - din 1962 - desti-
nate cu precsdere dbfuz3rii in @rile anglo-
fone. Din anul 1969 se infgptuieste un pro-
gram i n colaborare cu Universitatea dill
u w~ p i i - Canada realizat pe ordinator, in- ,
tocmindu-se listinguri cumulative de autori
~i subiecte.
Din 1973, ,,Apicultural Abstracts" a fost
inkgrata unui proiect efectuat de i,Com-
menwealth Agricultural B13reaux" (Biroul
Agricol a1 Cornmenw&th-ului). Imprimat2
pria procedee modbrne, utilizind un ordi-
nator $i o banc5 de date pe benzi magne-
tice, toate informatimile di~poni~bile sint trans-
mise reaulat la Guelwh si Aaris (o ~ubl i ca- ,
. . - . .
tie a F. ~o. ) .
Ca revrezenta~nt din ~ a r t e a I.B.R.A. -
Karl howler a fost invit-at in Bwurevti de
Institutu1 International dc Tehnologie $i Eco- , .
nomie ApieolB a1 APIMONDIA, unde au
a n t l oc discutii In legBtur5 cu dezvoltarea
in viitor a coopergrii i n h .cele douB uni-
tBti convenindu-se asupra nnor modalitati "
concrete referitoare la actiuni~i comune cu
specific aipicbl. Pentru inceput, aceste ac-
tiuni se vor materializa in domeniul adivi-
Gtilor edilboriale. Karl Skowhr a facut o
vizitg de lucru la prof. d ~ . i ~ . V. flanzaj, -
pre~edinbele de Onmre APIMONDIA $i
Director general a1 I.I.T.E.A. iar a doua zi
(8 aprilie a.c.) a fost oaspetele Comitetului
.Executiv a1 Awciatiei Cresc5torilor de Al-
bine unde l-a insotit Cristian Constanti-
nescu, di,&r executiv a1 I.I.T.E.A.
La intilnire, desf5qmat5 intr-o atmosferri
de bun5 inteiegere au partidpat' din partea
gazdelm : Eugen Mbrza, secretar a1 Comjte-
tului Executiv a1 A.C.A., idg. Traian VoZ-
cinschi, $&ul serviciului tehnic a1 A.C.A. si
semnatarul 'acestor rInduri Oaspetele nostru
s-a a s h t hQresat de activitatea Asociatiei
rernarctnd bunele rezultate ale api$ult.wii
romknqti ca $i perspectivele ample de co-
operare $i colaborare intre I.B.R.A., Insti-
tutu1 de cesceta're $i proeluctie pentru api-
cultw-5 din Bucurgti, A.C.A. $i Redactia pu-
publicatiilor apicole.
. Ing. ~l i s ei TARTA
acestea trebuie notate periodic, cu ocazia
wntroalelor principale, InSwirile de baz5
ale famiIiei cum sint : ~roductivitatea in
I
miere $i cearg, rezisten+'la boli, r e z k t e n ~
1 - & p#Cv BT($.RV 88
la iernare, blindetea albinelor $i predispo-
I zitia la soire, dezvoltarea famlliilor prim&
I vara si toamna. h5rnicia si circulatia aces-
tora f;l conditii diferite de tempeiatur5 +i
' * cucrari m luna iunie
urniditate. Toate aceste obsenatii ne ajota
s5 individualiziim cu sigurant5 familiile va-
.
stupinei
Selectia, treflerea $i inmultirea _ ma t e
rialului biolpgic valoros.
Prevenirea d r i i naturale,' formind fa-
milii noi, nudee cu d t c i de rezervl $i fa-
milii ajutfitoare.
Mentinerea familiilor continuu in stare
act&& prin controlarea periodicfi a cuibului
$i dirijarea dezvoltsrii lor,
fntarirea familiilor noi formate pe
seama puietltlui cgpscit $i a albinelor tinere
din familiile de,baz?l predispuse la roire.
Pregatirea familiilor $i valorificarea CU-
lesurilor de varg.
Transportul stoptior la culesurile de l a
zmeuriv, tei, coriandru.
Prevenirea intoxicsrii albinelor cu sub-
stantele fito-sanitare folosite in agriculturl
$i silviculturfi.
Valorificarea la maximum a potentia-
lului productiv $i Ensu$irilor biologice ale
fgmiliilor de albine in producerea cerii (we$-
terea $i inlocuirea fagurilor vechi).
Valorificarea familiilor de albine vi a
roitzrilor disponibile.
Pentru bunul m r s d stupinei $i In spe-
cial a1 produeiei apicole, trebuie acordatil
importan@ cuvenitrl tuturor lucr5rilor enun-
tate m i sus. f d spatiul e m a t de revista
noastrg pentru aceastii rubric5 nu permite
o descriere In extenso a tuturor lucriirilor.
De aceea, vom deabate pe cea mai impor-
tant5 p e n b m a ma& de apicultori : in-
mulftrea matertaluluf biologic valoros.
Cuncra$tem din exlperienw proprie, din ex-
perien@ a l b apilcultori, cit $i din toat5 11-
teratura de speciditate c5 satisfaetii $i re-
zultate deosebite obtin hesc5torii de albine.
Iposesori ai unui material biologic gnat05
cu insrqiri deosebit de valoroase. Obtinerea
unor familii de alrbine silnin8toase de mare
prodwtivitate este la i ndedna oricfirui api-
cultor pasionat $i se poate realiza cu si-
guran* prin sekctionarea riguroasg, ere$-
kr ea $i fnmultirea rnaterialului biologic va-
lams in stupinele , proprii.
Importan@ deosebiEi fn munca de selec-
tie are evidenp in stupin5, fiemre fa-
milie avlnd fiia ei de observatii sau o r ~ -
br i d cit de rnicil @ caietd stupinei.
In
este sii ne crgtem singu,ri m5tci 'selectionate
in stupinele pl-oprii.
Procedeul cel m i simplu, posibil de apli-
cat In special pentru apicultorii amatori este
cel cunoxut sub denufnirea ,,producerea
miitcilor prin metoda mentinerii ouiilor ~i
larvelor in celulele proprii". Metoda se poate
aplica din a doua par k a primiiverii plnri
la terminarea sezonului activ. Descriem teh-
nologia pentru cei care doresc s5 LreascZi
matci dulp5 culesd de la salcim. Dup5 ex-
tragerea mierii, prin evidenta de care am
vorbit m i sus, ne intregim cungtintele
despre toate familiile de albine, In atentia
noastr5 fiind in special cele recordiste, da-
sate pe pri-mul loc din punct de vedere ab
productiei de miere $i a1 celorlalti para-
metri urmgriti. f n raport de num5rul milt-
cilor pe care vrem sii le obtinem, alegem ~
3 4 familii de priisil2, stiind c5 o familie
puternic5, prin orfanizare, poate cr gt e i n
conditii bune, dac5 este dirijat5 $i ingrijit.5,
25-30 botci de calitate foarte bun&. Crgte-
rea propriu-zis5 o Incepem astfel : la farni-
liile de pr5sil5 care vor lndeplini $i rolul
de cresciitoare de d t c i , dup5 extractia
mierii, pe d t psi bi l , reducem spatiul. Cind
lucr5m cu stupi verticali, inversam corpu-
rile ridicind cuiburile i n partea de sus a
acestora pentru a Wura 'supravegherea. Fa-
cem un schimb de 3-4 rame cu puiet $i
anume r i d i r h din familiile de pr5sil5 ra-
mele cu lame $i ou8, scuturate de albine $i
le d5m altor familii de la care aducem in
loc rame cu puiet ciipilcit, ou una m i pufin
la nuungr, in locul ciireia introducem o ram5
cu fagure clmit, in care au fost crescute 2-
3 generatji de albine. fntrucit restul cuibului
este blocat cu puiet c5p&cit $i rezerv5 de
hran8, cddel e acestui fagure vor fi cur&-
tate imediat de cabre albine iar matca va
depune oGl e in ele. Facem aceastil operatie
pentru a avea siguranb virstei larvelor din
care crqt em miItci,precum $i data eclozlo-
d r i i acestora. Dup5 trei zile revenim la ace*
familii $i facem urm5toarele : ridiciim din
cuib matca, o ram5 cu puiet cilpgcit, 2 rarne
cu rezerv5 de hran5 $i albina acoperitoare
cu care f o r h dk un roivor, pe care ul-
terior li ajut5m cu puiet ctipipticit de la alte
familii prin metodele cunoscute. Scoatem
din cuib $i rama goal3 introdus5 cu 3 zile
lllainte care acum este complet ouat5. La
aceasta facem urm5toarele operatii : Si em
fagurele in treimea inferioar8 pe plan ori-
zonhl, astfel hdt, de-a lungul tiiieturii,
rindul de oelule cu ouli sau lame foarte ti-
nere sil r5min8 n e v r l t h t . ~ e &r u o ma1
bun5 ingrijire $i dezvbltare a matcilor pe
' i nhaga lungime a rindului de celule InlB-
t u r h ,cite dou5 ou5, IFsind pe eel dC-a1
treilea. Fagwele astfel preg5tit se introduce
in mijlmul cuibulu~ farniliei c r d t o a r e ,
M e l h8m m~mai 9 rame, pentru a putea
di st anb mh d e cu puiet Gp5cit, la qirca
1-2 em In ambele parti, de rama cu larve
tinere pe oare dorim s5 cre$tem boki. In
acest spatiu se vgr aglomera ailbinele doici
care vor alimenta din abundentB viitoarele
m&ki cu 15ptior. Dac8 in natur8 nu existi3
un cules satisf&c&tor vom proceda la ali-
mentarea, din abundentl cu sirop a farmi-
liilor cresc5toare. Stupii de ore$tere vor fi
verificati de dou5 ori la intervale de dou5
zile, ou camre ocazie se vor inl5tura even-
tualele boki crewUte pe ramele cu puiet
csplcit sau la loc nepotrivit pe rama special
amenajat5 de noi.
Dup2 11 zile de la pornirea cre~terii bot-
cilor (aproximativ 14 zile de la ou), venim
i n stupin8 pentru a forma nuclee de c,re$-
tere a mitcilor, fanrilii ajuGtoare sau ro-
iuri la care vom folosi bokile orescute fn
. familiile de prkil5. Pentru formarea aces-
tora recolt5m 1-2 rame cu puiet clipgcit
gata de eqlozionare, dou5 rame cu r e z v &
de hran5 (piistur5, rniere) $i albina acoperi-
ribare, cu toat5 grija & nu l ul m mstcile
faaniliilor de bazl. Dinainte ne preg5tim 15-
ditele de mi sau alti stupi goi disposibili,ln
stupin&. Dup5 acest 5 operatie (formarea
roilor) reaLizat.5 la toat6 stupina, care du-
reaz5 5-6 ore, t i q suficient pentru orfa-
nizarea nwleelor formate, proced5m la re-
coltarea $i transplantarea botcilor In ele,
dup5 metoda cunoscut5. La 24 de ore veri-
ficsm pr hi r ea botcilor de c5tre nuclke, fn-
locuind cu altele din rezervB pe cele mase
de albjn5, dac5 este cazul. Prin acest pro-
cedeu de formare a nucleelor botcile sint
pri m~t e 'in praportie de 95%, intrucit in
intervalul de 5-6 ore cft dureaz5 formarea
acestcmptoate slbinele adulte sk 'lntorc In
stupii e bazl, nucleele r&mtnlnd cu albi-
nele doici $i cu puietd d p k i t care =lo-
zioneaz5 'in 2 - 4 zile, o daM cu tinerele
mBtci. Dup5 incg 2-3 zile facem o verifi-
care la toate nucleele, controlind ecloziona-
ree mLitcilor $i a puietului care trebuie sB
se pr duc8 in proportie de 95-1000/~. Re-
dwem cit rnai mult urdinisul pentru a pre-
veni furti~agul $i incepem hr5nirea nu-
cleelor cu sir*. Aceasta o facem numai
seara sau dimineata devreme cind nu cir-
c d 3 allbinele in stupin8. In timp de 5-8
zile m5tcile se imperecheaz5 +i incep depu-
nerea ou8lor. 0 par k din aceste mBtci se
folosesc pentru lnlocuirea celor necorespun-
zfitcrare din stwing. Nwleele ramase orfane
se unifica cu altele pe care le dezvoltilm ca
familii ajutiitoare sau ds baz8 pentru anul
urmiitor.
Prin acest procedeu reu$im srl facem 0
selectie bun8 'in stupia5, ne c r e h nece-
sarul de mdki $i pzltean sZi marim efectivd
familiilor de albin5 cu pin5 la '100%6 dar
conditionat de o stimdare continu8 cu sir*
din zah5r $i InGrirea familiilor NU for-
mate cu puiet $i albinrl de la famillile de
baz5.
In atelierui stupinei asambl5m rame, lipim
pe acestea faguri, tapim cear5, s t r ecur b
mierea $i altele.
Ion POPESCU
Prognoza
meteorologlca
pentru luna mai .
In h a rnai temperatura aerului mar-
cheaz5 un salt apreciabil in toate etafele
clirnatice ale tirii., In mod obi~nuit nici pe
cele m i inalte culmi ale muntilor ngbri
temperatura medie lunar5 nu mai coboar8
sub OC, iar pe muntii ce nu depiEQesc
1600 m i d t i me m 5 pin5 la 10C pentru
ca in zpnele de cimpie s5 ajung8 chiar la
valori de 16-17C. Valorile rnaxinle ale
temperaturilor pot urca i n mod frecvent nu
numai la dmpie dar chiw $i In zonele de
deal $i m i $ pin5 la 30-32C. Cu toate
acestea in luna mat nu sint etcluse nici
zile rnai putin frumoase $i Glduroase.
Uneori vremea poate deveni chiar rece, iar
pe culmile muntilor s8 ning5, iar zfipada
s5 fie viscolitii.
Restructurrlrile uneori majore ce intervin
i n distributia cimpului baric favorizeazii ca
zona t5rii noastre s5 fie influentat8 cind de
.masele d6 aer polar ce se deplasead dinspre
nord cind de aerul mai rece oceanic dinspre
.vestul EurOpei sau chiar de aerul tropical
adus de depresiunile din bazinul Medite-
.ranei,
Caracteristica terrnicl a lunii mai. din
$&st an se prevede sB se incadreze in li-
)mite h general normale, manifestfnd ten-
di nb de o vrem'e putin rnai r2coroas5 pen-
tru regiunile din r5sSritul t5rii si ceva mai
cald5 in cde din est.
Regimul pluiriometric considerat ca me-
die teritoriala pe tar3 ($xceptfnd zona mon-
tang) va fi in general normal, constatrndu-~e
o crevtere a precipitatiilor fat5 de luna IT-
cedenG. Pe acest fond pluviometric in ge-
neral normal sEnt posibile $i precipitatii ex-
cedentare cu probabilitate rnai mare pentrU
zonele din jumgtatea de rBs5rit a Wrii, pre-
cum $i zonele cu precipitatii pufin suo
norm5 ce sint de avteptat rnai ales pentru
Sud-vestul t5rii. In zonele d e munte regi-
mu1 pluviometric se a$teapt& s5 fie in ge-
neral peste norm&.
Lidia RAHAU
0 carte de referintci..
MANUALUL AQICULTBRULUI - Editia aVI-a
Ap8rutB fn ianuarie !986
sub egida Asociatiei Crests-
torilor de Nbi ne din R. S.
Romgnia, actuala editie a
Manualuluf apicultorulu~ re-
prezints o sintez8 valoroas8,
la zi, a cercettirii $i practicii
aQicole romgngti $i de peste
hot a~e, cu un deosebit rol in-
strurtiv $i educational, care
se inscrie la loc de frunte i n
bogata traditie . bicentenarri a
publiaitiilor apimle i n tara
noastrs.
Cele 23 lectii din manual,
cu un volum de 400 pagini
sint elaborate de catre spe-
ci al i ~t i $i apicultori cu expe-
ridntg, bine cunoscuti prin
activitatea rodnic& desf s~u-
rats, din conducerea $i akti-
vul A.C.A., fnstitutul de cer-
' cetare si productie pentru
apicultur5, Combinatul apicol
Bucure~ti, unittiti apicole
f runtage.
fn cuvlntul introductiv,
prof. dr. fng. V. HARNAI,
Presedinte de Onoare a2
APIMONDIA subliniazti cB
,autorii maizualului vor sd
ofere cititorilor nu un inven-
tar de date, de metodc, nu
scheme de gfndire, nu un
mare profesionalism de ru-
tin&, ci un mod dq gfndire
apicold creatoare, un spirit de
orientare ceit si o infelegeke
cit mai profundd a fenomene-
lor apicole .si a implicafiilor
acestor fenomene".
f n acest sens, in prima
leetie ,,Albina Ti colonfa de
albfne" se subliniazg ideea
c8 nu matca, unica, este nou-
tatea i n evolutia coloniei, ci
dbi na luck8toare care; ca in-
di hd majoritar i n ' colonie
realizeaza producfiile de
miere $i are cOle mni nume-
roase comportamente tipice
~i spectaculoase f n .f ndeplini-
rea functiiaor sociale ale di-
viziunii muncii in stup. I n
spi-ijinul acestei afirm'afii se
araS5 intensitatea vizitarii
larvelor In rregtere de cstre
albinele doici, rolul Iwr5toa-
relor i n asigurarea tempera-
turii qt i m. - pentru dezvolta-
rea puietului necapscit $i c5-
pscit, se prezints amplu do-
cumentat numeroasele adap-
Gri anatomice ale corpului
lucr5toarelor si Atilitatea
acestor adaptjri pentru inde-
plinirea functiilor sociale.
Necesitatea fntretinerii i n
stupin$ a familiilor puternice
reiese din faptul c5 numarul
de albine culegstoare in fa-
milie sporeyte nu direct pro-
;pofiional cu put e~ea familiei
ci mult mai rwi d. Sint
prezentate date no1 iri leg&-
t urs cu comprtamentul lu-
cr5t oml or i n pregstirea $i
desfa~urarea roirii, cu comu-
nirsrile alimentare $i hormo-
nale intre indivizii familiei,
de care apicultorul trebuie 55
tin5 seama in 1wLirile efec-
tuate In stupins.
Foarte utile pentru apicul-
tolii incepstori ~i avansati
sint cuno~t i ael e ex'puse
sistematic, argumentat, refe-
ritoare la caracteristicile ti-
purilor de stupi standgrdi-
zati, diferitele utilaje tradi-
tionale $i moderne folosite fr)
lucr5ride In stupin8, particu-I
IaritBtile intretinerii fami-
liilor de albine in stupii stan-
dardizati (multietajati, verti-
cali cu magazin, orizontali),
fngrijirea familiilor de albine
i n cursul anului apicol bi in-
tretinerea diferentiats a
acestora pe! zone bio-apicole,
metode eficiente de roire ar-
1ificialS.
fn manual sint prezentate
notiuni moderne privind ge-
neticsl albinelor, determinis-
mu1 sexelor $i diferentierea
castelor, cu cele trei nivele
de reglaj (pregen~tic, genetic
yi postgenetic), reiesind rela-
tia informatie genetics - fac-
tori de mediu - necesitiitile
farniliei cu rezultat formula
optima a numsrului $i cali-
tfitii indivizilor d@ farnilie.
fn continuarea not iunilor
de genetic$, se expun detaliat
principiile $i metodele ame-
lior8rii albinelor, criteriile se-
lecfiei familiibr de albine,
procedeele de crevtere a trln-
torilor si mtitcilor la inde-
mina apicudtorului, precum
qi crqterea mstcilor i n flux
industrial, asigurarea mStci-
lor de rezervs prin iernarea
lor in afara ghemului.
Deosebit de ample qi h-
structive sint cunogtinteie
privind caracteristicile Ei-
zieo-chimice si- modalit8tlle
de recoltaxe, aoalizii, condi- '
fionare $i utilizare a produse-
lor apicok (mierea, . ceara,
polenul, veninul, apila?ni4ul),
*ezentarea variatelor resurse
melifere, particularit5tii~ $i
avantajele culesului de ma d ,
poienizarea culturilor agricole
cu ajutorul albinelor, ca mo-
dalitiiti pentru o activitate
rentabila fn stupin8.
Expunerea sistematica a ca-
racteristicilor diferitelor boli,
dgungtori, a metodelor ac-
tuale de prerrenird $i comba-
tere a acestora reprezintii o
contributie important5 a ma-
nualului in instruirea $i edu-
carea apicultorilor pentru a-
plicarea celor mai indicate ,
m5suri vizf nd mentinerea sB-
n8t2itii familiilor de albine si .
reAizarea unor productii spo-
rite.
Consider ca fiind. foarte u-
tile cunoy:intele finale refe- *
ritoase la principiile de or-
ganizare, retributie $i. pmtec-
t i e a muncii i n stupine, In
. ferme apicole, precum $i ac-
tele normative di n legislatia
apicolri In v i g me i n tara
noastrli. . .
Fondul a w l u de CU- '
buie la lnfelegerea clar5 a
notiunilor expuse i n lectii.
Fiecare EecFie constituie utt
studiu complet, documentat
la zl, ce . reflect& experienta
itzdelungatii a . autorilor si
oferd cititorului o viziune
latyii asupra familiei cle al-
de 'prezentare a rnanualului.
esprim ci l duroak felicitari
autorilor $i edibrilop, cu con-
vingerea c5 axast i l lucrare.
valoroasB va fi de un real
folos tuturor celor care indr8-
gesc $i practicl apicultura,
inclusiv ~rofesorilor s i elev-i-
ngtinte, bine iistematizat in
bine ca 0i-gunism social, mu- lor din $coli.
manlml este insotit de bo- pra modalitiitilor de dirijare
eficientii a activitdtii acestui Ing. Virgil PU$CA-
&a ilustratk prin figuri, organis,,. HOREANGA
scheme, TAfice sugestive Si
Personal, sint pl5cut impre- Facultatea de Biologie -
frumos exechtate, care eontri- sionat de continutul $i forma Bucurgti
wflm~mM*fl-M-H-fl-fl-H-fl-H-fl-H-fl-M-M-fl-~-2-H-flmfl2
ROLUL ALBINEI' MELIFERE f N MEDIUI. (B a l e s (G. L.). In : American Bee Jourpul,
f NCONJURATOR nr. 4, 1985)
r tCutord este administratorul Trustului
Wildlife Habitat Charitable din S.U.A., un
. organism specializat in restamarea echili-
brului ecolrog$ic a$ zonelor aflate in pericol.
Prima ebap5 a programului -sBu este selectia
rji Inmultirea plantelor originare $i foarte
productive dintr-o anurnit5 regiune. 1
$i @m i aici iese pregnant i n evident2
r o l d albinei : act~vitatea sa polenizatoare
d e p 5 ~q t e de 143 ori valoarea produselor stu-
pului (Lewin, 1984), fiira s$ se tin2 seam5
d e miile de plante el bat i ce care fac part;.
i nt ar ant 5 din ecosistmele naturale. SE
apreciaz5 cB1 25-50 forme de via@ depind
de cite 0 plant5chpie $i dacB aceste plante
mor, ecosistemul decade $i zeci de,alte forme
de via@ di.4par (Raven, 1984). SB ne gindiln
l a despiklwiri, fenomen mondial datorat ex-
tinderii p%unilor sau polu5rii (in Europa).
S 5 ne gindim la dqerturile care sc intind
pe zi ce trece $i care in realitate sint tot
atEtea ecosisteme pr5bqite. Ins5 acest fe-
nomen poate fi reversibil. In California, pro-
ductivitatea paqunilor neirigate a fost miirit5
d e 4 ori prin introducerea trifolienelor Intre
plantele p*unii. In Midiwet, s-a observat
c 5 aceste trifoliene se Inrnultesc cind exlsth
albine suficiente; data nu. ele devin tot
mai r5zlete (Bawlay, Hoffet, '984). Benefi-
ci i k pentru fertilitatea solului si reinc5r-
carea hidraulic5 sint considerabile. 4 u fast
deja identificate circa 100 plante de valoare
exceptional5 pebtru Wildlife, dln care 651/?
d e p i d de poknizarea cu albinele ; acela51
lucru se petrece-cu 86% din plantele fo-
restiere cunoscute. Este deci vital pentru
o b r a 55 aib5 o apicultur5 prosper&. Auto-
rul ii sfgtuiqte pe cititori &-i informeze pe
cei intereSati. Do& fotografii arat5 foarte
sugestiv un ecosistem degrncfat ~JI Arizona,
apei refacut In citeva luni, f8rB irigatii sau
Lngr5yBminte.
Albinele pot s5 recolteze miere de la cul- .
tura de soia, Ins2 aceasta depinde de n ~ a i
multi Iactori. Unele culturi sint intens vi-
zitate qi prodUc mai mult nectar declt al-
tele. Floarea de soia p&B caracteristicile
natomice ale florilor polenizate de abi ne. In
zonele climatice sau i n perioadele reci, flo-
rile ramin inchise $i d n t inaccesibile albi-
nelor ; dup5 o perioadg m e , plantei ii tre-
buiesc h i zile pentru a putea produce nec-
tar. Florile se dewhid de jos in sus, fiecare
floare ~Bmi ne deschis5 n m i o zi, Ins5 pe
plans pot fi desohise simultan pin5 la 13
flori. hflorirea dureaz5 4- 4 s5ptAmlni $i
dacZ i n aceea~i regiune exist5 culturi pre-
coce $i tardive, fenofaza poate dura 6-9
sBpEimini. Autorul a observat c5 vizltarea
albinelor are loc de la orele 9 la 15, c5
media conentratiei de zah&r in nectar este
de 4 7 4 5 % $i c2 culturile cu flwi albe sint'
mai atractive dedt cele cu flmi r qi i . Ran-
damentul i n miere : 70-90 kg de cobnie.
Te mp e r a t ~a qt i mi i este de 26C ziua ~i
22-26C noaptea. Soia este considerat5 ca
autofertilg $i auto-polenizatoare, ins5 expe-
r ~enf a a arZtat c5 albinele pot sii-i creasc5
randamentul recoltei de seminte la hectar
cu 20%. In practicB s-a demonstrat cB par-
celele apropiate de stupi dau un randament
msi mare decit cele departate. LucrEirile en-
pri ment al e sin$ i n curs $i urmiiresc obti-
nerea de hibrizi cu h s q i r i favorabile $i In
directia producfiei de nectar.
(E r i r k s o n (E. H.). In American Bee Jour-
nal, nr. 11, .1984)
Rubric6 realizatii de dr. I. O' GRI I D~
PROGNOZA iNFLORlRll SALC~MULUI
I n anul 1986 fenomenele de desprim5v5rau-e s-au prcrdus rnai timpuriu decit
In mod abi ~nui t , imprimind un avans i n declanvarea pt-omselor de vegetatie la
flora spontanh +i cultivati ?h zone.le 'din vestul, nord-vestul $i sud-vestul t5rii.
' Xn restul teritoltiuiui s-au i.nregistmt valori apavpiate de normal, cu exceptia nor-
dului Moldovei unde prim:!vara s-a instalat mai tirziu.
Este ,de mentimat c: ! atit La despyimFivib-are, clt $i .pe parcursul iernii
1985-1986, teinperaturile minime nu au coborit in niri o zon5 din tar3 sub pragul
- critic de rezistentil a1 mugwilor flmali de salclm, fapt ce permite la data actual3
prognozarea unei bune abundente flor*.
.
0 caracteristic5 esentiala a perioadei de tranzitie a cohstituit-o puternica
diferentiere In valorile parametrilor agrometeorologici de' l a o zon3 la alta a tilrii
~i care a influentat starea de vegetatie a planklor din zollele respective. Astfel.
analizlnd 'canti.ti3tile de precipitatii dzut e i n ,+n.tervalul 1.XI. 1985-31.1111986 se
constat:! rP acestea $u fost deosebit de abundente i n Oltenia (300400 l/m2), locaI
dep8~i nd , ohi s 500 l/m2 la Turnu Severin, urmate de zonele din nmd-vestul $i
vestul tBrii (250-300 l/m2). Aiceste precipibtii au -detern%nat refacerea umiditatii
s ol mi pe mari adincimi ~i au meat premize favorabile pentru secretia de nectar
i n zonele respective.
Canti~tAtile de precipitatii au scrizut treptat spre zonele centrale $i estice ale
tilrii, uncle, i n podi ~ul Moldovenesc, s-au inregistrat mai p4i n de 100 l/m2.
Umiditatea solului pe orizontul de 0-100 cm prezintil cele rnai cobarfte va-
lori (800-1 250 m3/ha) in sud-vestuI Transilvaniei, zonele centrale $i sudice ale
Moldovei, -nordul Bsriganului vi a1 Dobmgei. Cele rnai hari cantitiiti (1 600-
2000 m3/ h) ye sernnaleaz:! In vestul $i nmd-vestul Pri i , cea rnai mare parte a
Olteniei, vestul $i nod-vestul Muntniei. Local, i n a mt e zone -se .,fntilnesc excese
de urniditate. fn mt u l zonelor rezervele de urniditate au valori intermediare.
"Ferestrele calde" din ultirna deaad5 a lnnii februade, inregistrate mai fret-
'vent i n vestul ~i contrul t:!rii a u stimulet d e c l a ~a r e a rnai timpurie a vegetatiei
la flora spon.hn5 $i cultivatil din zonelie respective.
"iitnpul frumos $i temperaturile relativ ridicate, de pe parcursul lunii mar-
tie, care in uitimele zile au atins i n zonele vestiw $i sud-vestice la ahiaz5, valori
de 22-24PC sau local m i ridicate, a u dekrminat milrirea anornaliilor termice ale
primsverii actuale ~i respectiv un insemnat avans i n' vegetatia plantelor.
Vremea $i-a ,menunut caracterul c2lduros pe paircursul prirnei decade a lunii
aprillie, *Me1 cZi, la data de 10 aprilie, la Bucurgti, se inregistra o abatere ter-
mi& de 150' $i un avans cdendal-istic ~ a i h r e de 12 zile.
h general, ,p teritoriu, avamul in vegetatie este de aproximativ 10-14 zile
in zonele vestice, sud-vestice $i sudire ale 't:!rii, sc8zIn.d treptat spre litoral $i
,zonele n o d c e pIn& la 3 - 4 zile.
P e n b in,&rvalul urmgtor vremea a fost ceva mai med: ! $i cu o anumita
scSldere a temperatusilor. Amplitudinea termic:! diurn3 s-a redus treptat, de la
circa 20C. , la 10-12C. in fluentind procesele biologice ale plantelor. Aceasta
schimbare a diminuat u$or avansul termic actual $i va determina ritmuri ceva
mai lente de cmt er e $i dezvoltare a planklor.
Xn m t e conditii, ln vestul t&ii, se apwciazCi c:! d q a t a de pfbducere a
fazei d e f.nflorire la sald' m va fi m a mai lung5 decit i n mod obi ~nui t , .datorit5
decla'n@irii mi timpurii a acesteia. TotodaQ3, desf5$warea fenofazei de inflorire .
va fi. tempxm- stInjenitZi de precipitatii rji intensifidrile de vInt.
Declan+areaifazei de inflorire a salcimuluf se va produce rnai t i npuri u 'decit
i n mod obi ~nui t i n toate zonele fdrii. Astfel, inflorirea cea rnai tirnpurie (1-3 mai)
este de avteptat s5 se produc3 in sud-vestul Banatului urmatil de restul Banatului
si sudul Cimpiei Romiine pins la Giurgiu (4-7 mi).
In jum2itatea- de nord a cimpiilor din vestul fdrii si cea rnai mare parle c
Ci mpfei Rmdne faza de fltflorire a salcimului se va decl an~a i n k 8 si 11 mi .
I n Dobrogea faza s e va produce rnai tirziu, pe masurs ce n e apropiem de
litoral intre 16 ,si 19 ma$.
In sud-estu2 Moldovei; zona subcarpatilor Meridionali, centrul Transilvhnici
si sud-vestul Maramuresului faza se va declanva intre 12 si 15 mai. Cel rnai tirziu
se va f nr ~~i s t t - a i n nord-vestul Moldovei $i estul Transilvaniei (dupd 23 mail.
,
PROGNOZA A FOST ELABORATA DE
, . - INSTITUTUL DE METEOROLOGIE $1 HIDROLOGIE
Tiparul executat la I. P. "13 eDeuernbrie 1918". sub comanda nr. 41189