You are on page 1of 5

Dependenta, Depresie

Dependenta
Stare imatura de interrelationare ce are forte de influente puternice si particularizate. Exista
o dependenta normala creata de adaptare.
Aceasta privete adaptarea la climatul si modificrile lui sezoniere, ca si teritorialitatea de confort,
adic spaiul geografic bine cunoscut cu drumurile lui si obiectivele implicate n viata de fiecare zi,
gradul de securitate, de puncte de reper si de obiective n care se consuma programele zilnice.
Toate acestea sunt supuse tririlor discrete de apartenena ca forma de dependenta
stratificata, cunoscuta si supusa inteniilor si deciziilor personale. Exista o a doua forma de
dependenta legata de gradul de civilizaie si confort al vieii ce se desfoar n spaiul de
apartenena. Aceasta este dependenta de confort (prin lumina electrica, radio, T, baie,
automobil personal al familiei, etc.!. Ea asigura un grad de confort real ca punct de plecare
pentru un confort mai mare potenial legat de ofertele incitative sociale, generate de "T#.
$rovocarea este uneori tensionata si poate modifica ec%ilibrul dezvoltrii.
&a atare dependenta este si poate fi stimulativa sau blocanta, provocatoare de tensiuni. 'n
linii mari a reieit ca exista doua feluri de dependenta( una a propriei persoane fata de
obiecte, obiective si alte persoane si una a altora fata de propria persoana. 'n aceste aspecte
se consuma o mai mare cantitate de dependenta. )ependenta este implicata n axa
dependenta * independenta sau libertate. &u c+t dependenta este mai mare cu at+t va avea
efecte mai specifice n care libertatea va fi blocata, si activitatea psi%ica mai tensionata si
centrata pe dependenta n cauza. 'n sc%imb dependenta de sine a altora va da fora
personalitii d+ndu*i caracteristici de autoritate, si va stimula dorina de putere ce poate
degenera n opresare si apoi lupta de meninere a acesteia.
'n ambele cazuri se dezvolta strategii specifice de comportamente. A. Adler a analizat n
lucrrile sale aspectele mai importante ale acestor probleme. 'n general dependenta se
manifesta nu numai fata de persoane ci si fata de numeroase obiective, idealuri ori obiecte
dorite si mai greu de procurat. Acestea sunt implicate n mediul de viata si nivelul ei, n
posibilitile economice, n situaiile profesionale, toate socializate si ncrcate de dorine si
strategii circumstaniale. )ependenta poate fi considerata pozitiva si negativa prin
demersurile pe care le solicita si prin rezultatele pe care le provoac.
,
Dependenta poate avea aspect pozitiv c+nd determina nsuirea de abilitai, interese de
autocultivare, sau aspiraii folositoare, sentimente si stri de trire a realizrilor mai
deosebite, ori datorita dependentei de cerinele prinilor sau ale familiei pentru mrirea
bugetului ei. -egativa este atunci c+nd provoac tensiuni, oboseala, insatisfacii lez+nd
dorinele personale, libertatea si dorinele proprii. )ependenta pozitiva poate provoca o
anumita stare de confort si de liberalizare prin efecte de reflux iar dependenta negativa
poate a.unge la un prag critic a crui consecine poate fi de rupere de dependenta. &ondiiile
materiale deficitare pot creea tensiuni si erodri ale atitudinilor sociale generale datorita
tririi excesive a formelor de austeritate. Are loc treptat transformarea conduitelor( creterea
agresivitii si tensiunii n comportamentul general care poate deveni dezordonat ncrcat de
tentative de risc excesive, stimulatei de prsire a mediului de apartenena, pentru o alta
viata.
Totui persoanele care migreaz rm+n cu o nostalgie latenta pe viata fata de mediul de
apartenena, mai ales cel natal c%iar daca acesta se afla la un nivel de existenta generala mai
sczut. )ependenta de obiecte poate sa fie de construire a unei locuine ori, de procurare a
unui apartament. )ependenta de obiecte este mai temporara. /neori devine obiectiv de
colecionare, (de ceasornice vec%i, de monede vec%i, de icoane pe sticla!. 'n copilrie
dependenta este mai sever legata de adultrism dar se constituie si dependenta
circumstaniala la vederea unei .ucrii la un alt copil sau ntr*o vitrina.
0 astfel de dependenta poate sa se constituie ca dorina. &umprarea ei se condiioneaz de
obicei si provoac plcere. Treptat n adolescenta se constituie dependenta de obiecte ce
proiecteaz caracteristici de exprimare a libertii si autonomiei (motociclete, mbrcminte
sfidtoare, instrumente muzicale, bani disponibili pentru a*i c%eltui cu prietenii si
prietenele, adesea n mod demonstrativ!. #e creeaz astfel situaii de a impresiona ceea ce
arata ca adolescentul devine sensibil la impunerea de sine legata de o buna stare, deci
dependenta de buna stare devine o demonstraie dorita.
'n tineree persista aceasta dependenta si se socializeaz tot mai mult implic+nd n
strategiile comportamentale o mai mare atenie fata de o buna imagine de sine. 1a acestea
se aduga forme foarte complexe de dependenta legate de viata intima si apoi de cea
familiala. 'n perioadele adulte aceste forme de dependenta fac sa fie mai distanate
comportamentele din familie( austeritate raionalizata si aparent mai ncrcate
circumstanial de tot felul de conduite pe axa dependentei de libertate, axa ncrcata tot mai
mult de aprare si de o buna autoproiectare. &ompetentele se implica n competiii prin care
2
se creeaz dependenta de posturi de munca mai nalte n ierar%ia profesionala.
Acest fapt are loc si pentru ca societatea este mai atenta fata de tineret si eventual fata de
persoanele v+rstnice si este mai dura fata de persoanele aflate n perioadele adulte.
Experiena personala este de asemenea adesea periclitata prin viteza foarte mare de
sc%imbri ale statutelor profesiunilor si ale modificrii prin te%nicizri noi si intelectualizri
active legate de ritmurile "T#. 'n etapele avansate adulte au loc unele forme de protecie
recompensativa si de buna impresie a companiilor fata de funcionarii lor cu mare vec%ime
si implicai cumva n prosperitatea ntreprinderilor, fapt ce se manifesta prin crearea de
posturi de conducere aparenta (vicepreedini fara prea multe atributii sau verificatori de
acte, cu titluri pompoase, etc!. 1egea lui $eter se centreaza pe ideea ca fiecare persoana
tinde n profesie spre maxim de competenta (1a3rence $eter, ,456!.
'n anii batr+netii dependenta devine tot mai dominant de familie, mai ales n probleme de
servicii, data fiind fragilizarea treptata biologica. 7enomenul 8grief9 provocat de moartea
sotului sau a sotiei este un soc ce poate modifica total conduitele, marind foarte mult starea
depresiva (numarul de sinucideri la aceasta v+rsta este destul de mare!. )aca se cauta
refugiu ntr*o activitate posibila se poate remedia starea de depresie n avansare si de
dependenta. Toate acestea arata ca axa dependenta*independenta (libertate! este
conditionata continuu si este alimentata de procesul adaptiv si de formele de afectivitate ce
se consuma n acrosarile nenumarate pe care le realizeaza psi%icul uman de existenta,
persoanele ce se afla n zonele existentiale si disponibilul de afectivitate, de daruire si de
ec%ilibrare.
Depresie
Este cea mai frecventa stare psihica patologica. #e pare ca o persoana din ,6 prezinta n
societatea dezvoltata sau n curs de dezoltare, de doua sau c%iar trei ori n existenta sa,
tulburari timice sau mintale de tip depresie de sustinere. :. E; semnaleaza prezenta
depresiei n numeroase boli somatice. )in <66 de bolnavi, =5> prezinta stri depresive. 'n
cazul consultatiilor medicale, depresia subiacenta este negli.ata din cauza frecventei ei.
R. Held considera ca orice depresie se exprima obligatoriu printr-o disfunctie sau
deteriorare somatica, traumatisme si insuficiente endocrine, carente alimentare,
insomnii, tulburari cardiace si digestive. $acientul este nefericit, pesimist si in%ibat, i
vine greu sa se concentreze, sa g+ndeasca, sa ntretina conversatii, simte o sf+rseala
generala, abulie, apatie, tristete. )epresia poate avea ca punct de plecare esecuri, stress,
?
nerealizari, incapacitati constientizate, etc. 'n aceste cazuri depresia reprezinta trairea
intensa a unei tensiuni emotionale ce nu a fost satisfacuta si s*a stabilizat ca experienta
erodanta.
'n situaii de depresie subiectul tinde sa fie preocupat doar de propriile sale probleme si
poate deveni iritabil si bataios. )epresia moderata se exprima prin teama persistenta,
tensiune neplacuta, dificultati de vorbire, atitudini pesimiste iradiante. 'n depresia profunda,
faciesul este modificat, oc%ii si pierd vioiciunea si stralucirea, initiativa dispare.
)epresiile se clasifica n agitate si retardate. Agitatul si fram+nta m+inile si este nervos.
$acientul cu depresie retardata este lent, vorbeste ncet, pe soptite, executa cu dificultate
orice miscare, ram+ne n stri de stupoare devenind total mut si imobil. Ambele tipuri, dar
mai ales al doilea se caracterizeaza prin lipsa totala de pofta de m+ncare si somn.
&lasificarea depresiei dupa sursa de conditionare se mparte n depresii reactive (ca raspuns
la situaii grele cum ar fi moartea celor apropiati sau in.urii sociale! si depresii endogene.
Acestea se constituie ca efecte de sumatie inconstienta a post*conduitelor interpersonale si a
relatiilor tensionale, atitudine ostila fata de unele persoane (care sunt n centrul atentiei!.
"oger @loor (,4=?! a explorat relatia dintre conceptia unor persoane depresive si activitatile
persoanelor considerate antidepresive.
Aarea ma.oritate a persoanelor vad n depresie o tulburare ma.ora ce se raporteaza la
evenimentele externe. Activitatile antidepresive sunt numeroase. Totusi nu este suficient
cunoscuta aceasta problema importanta ce se impune ca fiind complementara tririi
depresiei cu antidepresive (medicamente care au devenit consumabile n exces!. 1a copiii
mici depresia se manifesta prin sentimentul de abandon, tristete, frica. )epresia poate fi
nsotita de tulburari somatice*functionale ca de pilda( cefalee, anorexie, insomnie, etc si
poate duce la dificultati existentiale.
'n general, copiii represivi trebuie supusi unui regim special de viata si educatie. 0
importanta foarte mare o are regimul rational de munca, odi%na activa, loisir*urile,
exercitiile fizice n aer liber, antrenarea diri.ata n munca scolara, mediul familial organizat,
caldura afectiva, stimulente morale, stimularea ncrederii n sine. )epresia creste cu v+rsta
(&. A. Ac.&arron ,45<, &. #alzam, ". B. #trrader ,455, B. B. #c%vab, &. :olzer ,4?? si C.
&ernea ,4=,! au avut n atenie depresia si formele ei la copii.
D
<

You might also like