21/01/2014

1
11
Bazele ingineriei structurale
22
Bazele ingineriei structurale
Curs 6:
Terenul de fundare
Alcatuirea fundatiilor
3
Terenul de fundare
Este acea parte a scoartei terestre in
cuprinsul careia se manifesta influenta
incarcarilor transmise de fundatii. Straturile
care alcatuiesc terenul de fundare pot fi
alcatuire din roci compacte sau din
pamanturi.
4
Rocile compacte
Sunt caracterizate prin rezistente mecanice
mari de acelasi ordin de marime sau chiar
mai mari decat ale materialelor de
constructie artificiale (caramida, beton
simplu, beton armat).
5
Pamanturile
Sunt provenite din dezintegrarea pe cale
fizica si din alterarea chimica a rocilor
compacte. Pamanturile sunt alcatuite din
particule solide, apa si aer sau diferite gaze.
6
Terenul de fundare
Situatia comuna este cea in care se
intalneste pamantul ca teren de fundare.
Rezistentele mecanice ale pamanturilor fiind
mai mici decat ale rezistentele materialelor
de constructii intre elementele structurale
(Stalpi, pereti) si teren trebuie interpus un
element specific care poarta denumirea de
fundatie.
21/01/2014
2
7
Fundatia
Reprezinta partea din constructie care preia
incarcarile aduse de suprastructura si le
transmite la terenul de fundare
8
Tasarea fundatiilor
Fara tasare Tasare uniforma Tasare diferentiata
Tasarea uniforma nu are efecte negative asupra constructiilor in timp ce tasarea
diferentiata poate provoca degradari semnificative.
9
Fundatii de suprafata
Fundatiile rigide din beton simplu au
reprezentat sistemul de fundare cel mai
frecvent folosit pentru peretii din zidarie
10
Fundatii de suprafata
11
Fundatii continue de beton armat
Fundatiile de beton armat
sub ziduri se utilizeaza de
o b i c e i l a t e r e n u r i
susceptibile de tasari mari,
cand exista posibilitatea
aparitiei unor deformatii
neuni f or me i n l ungul
fundatiei si a unor solicitari
de i ncovoi ere pe care
fundatiile rigide nu le pot
p r e l u a
12
Fudantii continue cu descarare pe
reazeme izolate
21/01/2014
3
13
Fundatii izolate sub stalpi
Fundatii rigide
Aceste fundatii sunt alcatuite
dintr-un bloc de beton simplu
si un cuzinet din beton armat
avand rolul de transmitere a
eforturilor de la stalp, alcatuit
dintr-un material cu rezistenta
mare la blocul de beton
simplu ce are o rezistenta
mult mai mica.
14
Fundatii izolate sub stalpi
Fundatii elastice
Aceste fundatii sunt alcatuite din beton armat
asezat pe un pat de beton de egalizare.
15
Fundatii continue sub stalpi
16
Radiere
Radierele sunt fundatii care se extind pe
intreaga suprafata ocupata de o constructie.
Radierul este alcatuit si indeplineste functia
unui planseu incarcat de jos in sus cu
presiunile reactive ale pamantului si sprijinit
pe capetele stalpilor sau prin intermediul
peretilor
Radierul este obligatoriu la constructiile cu
subsol fundate sub nivelul panzei freatice.
17
Radiere
18
PROIECTAREA SI EXECUTAREA CLADIRILOR N CONDITII
DIFICILE DE AMPLASAMENT
Cauze:
CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE DEFICITARE ALE
TERENULUI DE FUNDARE
compresibilitate ridicata;
rezistenta slaba;
NEOMOGENITATEA CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE
ALE TERENULUI DE FUNDARE PE AMPLASAMENT
TOPOGRAFIA DEFAVORABILA A TERENULUI
terenuri n panta, susceptibile de pierderea locala sau generala a
stabilitatii;
REGIMUL HIDRAULIC SUBTERAN
ape subterane la mica adncime;
ape subterane agresive fata de materialele de constructie
21/01/2014
4
19
PROIECTAREA SI EXECUTAREA CLADIRILOR N CONDITII
DIFICILE DE AMPLASAMENT
Rezolvare prin:
CUNOASTEREA PROPRIETATILOR TERENULUI (caracterul
neomogen si anisotrop al masivelor de pamnt si probele izolate nu
reprezinta fidel comportarea stratelor sau depozitelor reale);
MODELAREA REALISTA A FENOMELELOR DE:
raspuns al terenului;
interactiune sol-structura
ADOPTAREA UNOR COEFICIENTI DE SIGURANTA
CORESPUNZATORI;
ANALIZA COMPORTARII N TIMP A CONSTRUCTIILOR
FUNDATE N CONDITII SIMILARE
20
PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE PE
TERENURI DE FUNDARE DIFICILE
TERENURI ARTIFICIALE DE FUNDARE DIFICILE
Umpluturile
TERENURI NATURALE DE FUNDARE DIFICILE
Sensibile la variatia umiditatii:
pamnturile sensibile la umezire;
pamnturile cu umflari si contractii mari;
Terenurile nisipoase sensibile la actiunea seismica
Terenurile cu compresibilitate mare sau mijlocie
21
TERENURI ARTIFICIALE DE FUNDARE DIFICILE
MODUL DE REALIZARE A UMPLUTURII:
controlat (printr-un proces tehnologic organizat),
necontrolat (o activitate neorganizata),
STRUCTURA UMPLUTURII:
omogena (un singur material, de regula, pamnt, zgura, etc.);
neomogena (mai multe materiale diferite, n acelasi strat sau n straturi
succesive);
NIVELUL DE COMPACTARE:
compactat (compactare artificiala, uneori compactare naturala);
compactare medie;
necompactat (depozite "libere");
Umpluturile controlate, omogene si compactate = conditii normale de teren de
fundare.
22
TERENURI NATURALE DE FUNDARE DIFICILE
Sensibile la variatia umiditatii:
pamnturile sensibile la umezire;
pamnturile cu umflari si contractii mari;
Terenurile nisipoase sensibile la actiunea seismica
Terenurile cu compresibilitate mare sau mijlocie
23
Pamnturile Sensibile la Umezire
Pmnturile care sub ncrcare fundaiilor sau chiar sub greutatea
proprie manifesta tasri suplimentare atunci cnd sunt umezite
Loessurile si pmnturile loessoide
De origine eoliana formate prin aciunea vntului care a deplasat si
depozitat particule fine de praf din zonele aride n zonele nvecinate
semiaride depunndu-le deasupra vegetaiei ierboase. Putrezirea
ulterioara a plantelor las n masa depozitului format canale verticale ce
dau acestuia o permeabilitate verticala mare si o structur afnat.
* Grupa A: la umezire, nu se taseaza semnificativ sub propria
greutate;
* Grupa B: la umezire, se taseaza semnificativ sub propria
greutate;
24
Pamnturile Sensibile la Umezire
21/01/2014
5
25
Comportarea construciilor situate pe
pmnturi sensibile la umezire
cresterea uniforma a umiditatii sub ntreaga constructie
tasari uniforme
infiltratii;
tasari neuniforme
Efecte negative ale tasarilor:
cazul tasarilor importante (zeci de centimetri): intrarile de la
parter ajung sub nivelul trotuarului (blocuri P+4E din Tulcea)
cazul tasarilor moderate: ruperea retelelor de alimentare cu
apa si a canalizarilor
26
Comportarea construciilor situate pe
pmnturi sensibile la umezire
FISURAREA: Tasarea Relativa > 1/1000L
(Deschidere);
DEGRADAREA ELEMENTELOR NE-
STRUCTURALE: Tasarea Relativa > 1/300L
Degradarea Structurii:1/150L;
27
Masuri pentru limitarea mrimii tasrilor prin umezire i a
efectelor lor asupra construciilor
nlturarea sensibilitii la umezire a pmntului
Compactarea de suprafa
Compactare statica cu cilindri compresori (pna la maximum 1.0 ... 1.2 m)
Compactare dinamica prin batere
cu maiul usor (pna la 1000 kg);
cu maiul greu (2 ... 4 tone);
cu maiul supergreu (5 ... 10 tone);
Se realizeaza conditii de fundare normala cu presiuni conventionale de 2.0 ... 2.5 kg/cm2
Preumezirea
Procedee chimice / electrice de mbunatatire a terenului
procedee chimice: introducerea unor substane active (argila, ciment,
rasini,etc.);
procedee electrice: crearea unor diferene de potenial electric;
procedee mixte;
28
Masuri pentru limitarea mrimii tasrilor prin umezire i a
efectelor lor asupra construciilor
Strpungerea stratului de pmnt sensibil la umezire
Se folosesc fundatiile de adancime
Masuri referitoare la amplasarea in teren, forma si alctuirea
construciei
Evitarea zonelor in care sa blteasc apa
Forma simpla in plan a construciei
Infrastructura de tip cutie rigida sau pt. structurile de tip hala, a unor structuri elastice
Masuri de limitare a infiltraiilor de apa
29
PAMNTURI CU UMFLARI
SI CONTRACTII MARI
Pamnturi contractile, expansive sau active: pamnturi argiloase care
prezinta proprietatea de a-si modifica volumul, sensibil si reversibil, atunci cnd
umiditatea lor variaza
Efectul variatiilor sezoniere de umiditate:
n perioadele secetoase: apar n teren crpturi de contracie; fenomenul este
mai pronunat la terenurile nsorite;
n perioadele ploioase: crpturile ncep sa se nchid; crpturile rmn
parial deschise de la un sezon la altul;
30
PAMNTURI CU UMFLARI
SI CONTRACTII MARI
21/01/2014
6
31
Comportarea construciilor situate pe pamnturi cu umflari si
contractii mari
CONDITIONARI:
Structura, forma si marimea constructiei;
Adncimea si modul de realizare ale fundatiilor;
Anotimpul n care s-au executat fundatiile;
Posibilitatile de infiltrare ale apelor atmosferice si expunerea la soare a
terenului;
Conditiile de exploatare ale constructiei;
DEGRADARI:
Cladiri din zidarie de caramida cu fundatii directe de beton (fisuri n fundatii si
n ziduri);
Cladirile cu schelet de lemn (deformatii structurale mari);
Colturile puternic insorite dinspre sud-vest (fisuri in forma de: "V"- perioada
secetoasa, A- perioada umeda)
32
Solutii
1. Zidrie
2. Centura de beton
armat
3. Fundaie de beton
4. Trotuar
5. Pinten
6. Pmnt stabilizat
33
ALCATUIREA CLADIRILOR AMPLASATE PE TERENURI CU
UMFLARI SI CONTRACTII MARI N CONDITII DE FUNDARE
DIRECTA
ADNCIMEA DE FUNDARE
cazul I: nivelul hidrostatic subteran este la adncime > 10 Df,min = 2.0 m;
cazul II: nivelul hidrostatic subteran este la adncime < 2 m Df,min = 1.5m;
cazul III: nivelul hidrostatic subteran este 2....10 m Df,min = 2.0 m;
mentinerea unor conditii stabile de umiditate;
controlul sau prevenirea variatiilor de volum prin marirea presiunilor pe
teren;
monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizari sau centuri;
mbunatatirea pamnturilor prin stabilizare, injectii sau nlocuire;
fundarea n adncime, sub zona afectata de variatiile de volum
34
Terenurile nisipoase sensibile la actiunea seismica
Nisipurile saturate de apa care se gasesc n stare afnata manifesta o
tendinta de ndesare atunci cnd sunt supuse la solicitari de forfecare
Lichefierea nisipului: n zonele de campie din Oltenia, Muntenia si
sudul Moldovei, precum si n luncile unor ruri si n lunca Dunarii la
cutremurul 4 Martie 1977
Amploarea deformatiilor straturilor de nisip produse de oscilatiile
seismice depinde de:
parametrii miscarii seismice (acceleratia maxima / durata miscarii terenului);
tipul de pamnt (compozitia granulometrica / granulozitatea nisipului);
gradul de ndesare al nisipului;
starea de umiditate a nisipului;
starea de eforturi n masivul de pamnt;
35
1964 Niigata earthquake
36
MBUNATATIREA TERENURILOR NISIPOASE
SENSIBILE LA MISCARI SEISMICE
corectarea compozitiei granulometrice a straturilor de nisip;
marirea gradului de ndesare a nisipului prin:
explozii;
vibrare;
baterea unor piloti de lemn sau de beton armat;
formarea unor piloti de nisip;
creterea intensitii eforturilor normale de compresiune efective prin
umpluturi;
scoaterea nisipului din starea de saturare cu apa prin:
coborrea nivelului general al pnzei freatice;
mbuntirea condiiilor de drenare a apei pe contur;
injectarea unor substane pentru formarea legturilor de coeziune ntre
particulele de nisip;
21/01/2014
7
37
Terenurile cu compresibilitate mare sau mijlocie
Mlurile
Loessurile si pamanturile loessoide
Turba (pamant de natura organic)
Nisipurile afanate
38
Fundarea pe pamanturi foarte
compresibile
Masuri referitoare la terenul de fundare:
Compactare de suprafata
Perne de balast
Explozii
Coloane de balast, nisip sau piatra sparta
Nuclee de beton simplu
Compactarea cu maiul super greu, preincarcarea
39
Fundarea pe pamanturi foarte
compresibile
Masuri referitoare la constructie:
Sporirea rezistentei si rigiditatii spatiale
Tronsonarea si armarea suplimentara
Sporirea capacitatii de adaptare a constructiiei la
deformatiile mari si neuniforme
Scheme statice adecvate
Fundarea in trepte
Reducerea influentei pe care o exercita asupra construciei,
pe parcursul executiei, tasarile mari ale terenului
Incarcarea in trepte
Racordarea la retele numai dupa consumarea tasarilor sau
utilizarea racordurilor flexibile
40
Procedee de fundare
Fundare directa
Fara imbunatatirea terenului de fundare
Cu imbunatatirea terenului de fundare
De adancime (fundatiile de compensare)
Fundare indirecta (de adancime)
41
ALCATUIREA INFRASTRUCTURILOR N CAZUL FUNDARII
DIRECTE PE TERENURI DIFICILE
Proiectarea fundatiilor:
sistem de fundare si dimensiuni ale fundatiilor care conduc la
presiuni moderate;
asigurarea distributiei uniforme a presiunii pe talpile de
fundatie;
Proiectarea rigiditatii infrastructurii:
asigurarea unui numar suficient de legaturi, cu rigiditate
semnificativa n plan
vertical, ntre subansamblurile structurale verticale (grinzi de
fundatie nalte, pereti plini sau cu goluri);
realizarea cutiei rigide a infrastructurii prin legarea planseelor
cu peretii subsolului si cu fundatiile;
42
Fundare directa
Structuri de tip hala fundatii izolate si
structuri elastice
Cladiri de locuit cu mai putin de 5 niveluri
fundatii continue sub stalpi
radiere
Cladiri de locuit cu mai mult de 5 niveluri
infrastructura de tip cutie rigida
21/01/2014
8
43
Cu imbunatatirea terenului de fundare
POSIBILITATI:
Eliminarea straturilor sensibile
Eliminarea totala a straturilor sensibile (grosime relativ mica 3.0 - 4.0
m);
Eliminarea partiala a straturilor sensibile (grosime de 6.0 - 8.0 m);
nlocuirea straturilor sensibile (perna de fundare);
FACTORI CARE INTERVIN N COSTUL LUCRARILOR:
caracteristicile cladirii (adncimea subsolului, greutatea cladirii,
etc.);
tipul fundatiilor;
grosimea straturilor sensibile;
nivelul apei subterane;
distanta pna la sursa de aprovizionare cu material de nlocuire;
44
Fundaiile de Compensare
pentru terenurile cu compresibilitate medie si mare, care
au capacitate portanta mica, si la care nivelul pnzei
freatice este ridicat;
realizarea unei fundatii de tip cutie rigida (monolita);
este necesara o hidroizolatie ct mai etansa pentru
utilizarea efectului de plutire
45
PROCEDEE DE FUNDARE INDIRECTA PENTRU CLADIRI
AMPLASATE PE TERENURI DIFICILE
FUNDARE INDIRECTA: transmiterea ncrcrilor aduse de construcie
la straturile portante aflate mult sub nivelul tlpilor de fundaie
Criterii pentru alegerea soluiei de fundare:
Condiiile de teren:
n cazul depozitelor naturale de pmnt cu compresibilitate
ridicata;
n cazul depozitelor artificiale din pmnt sau din alte materiale
(umpluturi);
Caracteristicile construciei:
cldiri care aduc ncrcri mari pe terenul de fundare;
cldiri cu structuri sensibile la tasri difereniate;
46
FUNDATII PE PILOTI
PILOTI: Elemente structurale pentru fundare indirecta, de tip bara
dreapta, cu sectiune transversala patrata sau circulara, caracterizate
printr-un raport mare ntre lungime (Lp) si latura sectiunii (bp)
piloti din lemn;
piloti din otel;
piloti din beton simplu;
piloti din beton armat sau precomprimat (cu utilizarea cea mai
frecventa);
47
http://www.acehomeinspec.com/STRUCTURE.html
48
Capacitatea portanta a unui pilot
purtator pe vrf
aria seciunii pilotului
capacitatea portanta i rigiditatea stratului pe care se
sprijina pilotul
capacitatea de rezistenta a sectiunii transversale a pilotului
21/01/2014
9
49
Capacitatea portanta a unui pilot
flotant, izolat
aria suprafetei laterale a pilotului;
lungimea pilotului;
natura terenului n care este nfipt pilotul
(coeziunea terenului);
50
PILOTI DIN LEMN
51
PILOTI METALICI
52
PILOTI PREFABRICATI DIN BETON
ARMAT
53
PILOTI EXECUTATI PE LOC DIN
BETON ARMAT
EXECUTAREA
PILOTILOR DE
TIP FRANKI
54
FUNDATII PE PILOTI
Procedee de execuie:
batere,
preforare + batere,
vibrare;
piloi executai pe loc prin forare (cu tubaj exterior pierdut
sau recuperabil);
Mecanismul prin care se transmit ncrcrile la teren:
pilot purttor pe vrf;
pilot flotant (de frecare);
21/01/2014
10
55
Dispunerea pilotilor sub constructie
Dispunere uniforma pe ntreaga suprafata
a constructiei n contact cu solulradier;
Dispunerea concentrata, sub principalele
elemente verticale de
rezistentacapiteluri;
56
DISPUNEREA PILOTILOR
SUB FUNDATII IZOLATE SUB UN RADIER
57
FUNDATII PE COLOANE DE MARE
CAPACITATE
COLOANE: piloti cu diametre mari (600
1200 mm), executati prin forare
Tubaj de beton armat, nerecuperabil