.

,
Inca din vremuri stravechi,
oamenii folQsesc coloranfi ~i
vopsele pentru a-~i decora
corpurile, hainele ~i cliidirile.
Vopselele moderne de azi au
rolul unor fnveli~uri atut
decorative, cut ~i protectoare.
O Amestecarea pigmen~ilor pentru ob~ine-
rea unor nuan~e noi de ruj de buze. Deoarece
coloran~ii folosi~i in cosmetica sunt in contact
cu pielea. ei trebuie ale~i cu grija pentru a
evita orice punere in pericol a sanata~ii.
O Fibre sintetice introduse intr-un uscator
dupa colorare. Particulele de coloran~i de dis-
persie din acest proces au fost deja fixa~i in
fibre prin incalzirea lor la aproximativ 800 C.
p ana la mijlocul anilor 1800, colorantii
aveau la baza produse naturale, obtinute
In principal din plante, printre care dro-
bu~orul (albastru), indigoul (albastru), roiba
(ro~u), ~ofr:lna~ii (ro~u) ~i ~ofranul de India
(galben). Galla de culori a crescut o data cu
introducerea colorantilor sintetici -substante
colorate fabricate prin procese chillice.
Coloranti sintetici
Primul colorant sinteiic a fost o substanta
albastr:l-purpurie, obtinuta In 1856 de chimis- u
O Testarea unor
mostre de vopsele
pe ma~irii Rolls-
Royce. Aparatul
simuleaza expunerea
la condi,ii de mediu.
O Vopsele pe baza
de medii de ra~ina
de polimerizare au o
larga utilizare in
industria automobi-
lelor deoarece sunt
rezistente ~i lucioase.
tul britanic William Perkin. El f~cea experi-
mente cu anilin~ (un produs din gudron de
c~rbune), 1:n 1:ncercarea de a produce o form~
sintetic~ a chininei. Descoperirea colorantului,
numit movein~, a declan~at eforturi de a sin-
tetiza alti coloranti din produse din gudron de
~ c~rbune. De atunci s-au produs mii de astfel
.de coloranti -s~ruri ale unor baze organice ~i
~ de aceea numiti coloranti bazici. Colorantii
! bazici se fixeaz~ bine pe lan~ ~i alte fibre ani-
! rnale, dar se spal~ cu u~urin~ din fibrele vege-
tale precum bumbacul. Aceasta problem~ este
dep~~ita prin tratarea fibrelor, 1:n prealabil, cu
substante chimice numite mordanti f1XatOri.
Colorantii reactioneaz~ cu mordantii f1Xatori,
formand compu~i insolubili in ap~.
Colorantii acizi se combirul chimic cu pro-
teine, formand coloranti stabili cand sunt
folositi la fibre animale. Colorantii directi
formeaz~ compu~i insolubili, care se leag~ ~u
celuloza (tesut vegetal), fiind adecvati fibrelor
vegetale. Colorantii azoici se aplic~ prin tratarea
fibrelor cu dou~ solu1;ii separate. Cea de-a doua
solutie reactioneaz~ cu prima, formand un
compus colorat insolubil1:n interiorul fibrelor.
Colorantii de dispersie, potriviti pentru fibre din
acetat de celuloz~ ~i alte fibre sintetice, se
aplic~ sub forma unor particule fme suspendate
1:n ap~. La inc~lzirea la aproximativ 800 C, par-
ticulele de colorant se f1Xeaz~ pe fibre. CO-
lorantii de cad~ sunt folositi la fibre vegetale.
Dup~ colorare, fibrele se usuc~ sau se trateaz~
chimic pentru a face colorantul insolubil.
Vopsele ~i lacuri
O vopsea consta din unul sau mai multi pig-
~ menti fin pulverizati (agenti coloranti), suspen-
~ dati intr-un lichid numit liant, aglomerant sau
207
COLORANTI, VOPSELE $1 LACURI
PRODUCTIA VOPSELEI LUCIOASE
impurit3~ile se depun
in timpul depozit3rii
se inlatura
impurita\ile reziduale
se amesteca uleiul
~i ra~ina
se adauga solven1i
rezervor de colectare
O O parte a unui
motor electric este
coborata intr-un
bazin cu lac polies-
teric. Se aplica doua
straturi pentru a
forma o pelicula pro-
tectoare care
impiedica patrun-
derea umezelii ~i a
murdariei ~i previne
coroziunea. Lacul se
trateaza (intare~te)
prin coacerea bobi-
nei motorului timp
de 8 ore la 150 C.
~,~
se adauga
pigment ~i
solvent
~
"6
~
~
o
u
O Vopsea email cu
luciu superior ie~ind
dintr-o moara cu
val,uri. Moara
macina vopseaua
pentru a elimina
bulgarii ~i pentru a
asigura o buna
amestecare a pig-
mentului cu mediul.
se testeaza o mostra
din amestec
O Principalele
etape ale produc,iei
de vopsea lucioasa.
Se amesteca ulei de
in ~i alchidal pentru
a se ob,ine mediul.
Acesta se dilueaza
cu solvent nafta ~i se
lasa sa se depuna
intr-un recipient
timp de circa 5 luni.
Impurita,ile solide se
inlatura apoi prin fil-
trare. in etapa de
amestecare preala-
bila. se adauga pig-
mentul. impreuna cu
un solvent. Ni~te
bile de o,el macina
apoi vopseaua pen-
tru a indeparta bul-
garii. apoi se adauga
solvent ~i coloran,i
la vopsea pentru a
potrivi culoarea ~i
consisten,a inainte
de testare.
se adauga coloran~i ~i solven~i pentru
a duce vopseaua la consisten\a ~i
culoarea dorita
a~e.stecare ~i
l maclnare
final3 ()
mediu. Mediul pennite Impra~tierea sau pulve-
rizarea pigmentilor pe o suprafata ~i fonneaZa
o pelicula ce leaga particulele lao1alta dupa
uscarea vopselei. Pigmentii naturali includ
ocrul -pamant galben, portocaliu sau ro~u ce
contine oxid de fier. Umbria, un pigment de
pamant brun, contine oxizi de fier ~i mangan.
Printre pigmentii de vopsea fabricati se
numara carbunii rrulrunti (0 fonna de funingi-
ne) ~i oxizii albi de plumb, zinc ~i titan. Multe
vopsele contin pigmenti inilial fo1oSiti drept
co1oranti textili. Acestea se numesc co1oranti
pigmentari organici. Unul dintre cei mai larg
utilizati este ftalocianina de cupru albastra.
Medii
Tipul de mediu fo1oSit la 0 vopsea este cel
care determina proprietatile sale fizice. De
exemplu, In vopselele emulsionate pigmentii
sunt suspendati In apa. De aceea ~i apa poate
fi fo1osita ca solvent sau agent diluant, ceea ce
1:nseamna ca vopseaua poate fi spalata de pe
pensule cu u~urinta, tinandu-le sub jet de apa.
208
Vopselele lucioase se obtin de obicei din Lacurile sunt vopsele transparente protec-
ra~ini sintetice. Dintre aceste medii sintetice, toare sau decorative, de obicei fara pigmenti.
ra~inile poliuretanice dau b lacuire deosebit Lacurile de apa sunt emulsii din ra~ini ~i
de puternica ~i termorezistenta. Vopselele uleiuri suspendate in apa. Lacurile de ulei se
lucioase contin, de obicei, ~i terebentina sau obtin din ra~ini naturale sau sintetice combi- t
solvent nafta. Se mai poate adauga ~i un ulei nate cu un ulei sicativ. Ernailurile sau lacurile
sicativ, precum uleiul de in sau de soia. de spirt, sunt uleiuri ~i ra~ini dizolvate in sol-
Acesta reactioneaza cu oxigenul din aer ~i venti ce se evapora repede cand sunt expu~i
formeaza o pelicula solida de oxid. Uneori la aer, ~i de aceea nu necesita un ulei sicativ
pentru a grabi acest proces se adauga com- suplimentar. Ca ~i in cazul vopselelor se
pu~i numiti uscatori. Alti aditivi sunt disper- folosesc solventi pentru a potrivi consistenta
santii, care previn precipitarea pigmentului. produsului, uneori adaugandu-se ~i uscatori.