PREPATA Ma eaitta sat Inia edie a eérjt «Despre credinja ortotoxae a Prea Gaviosol Sale Patitele Arhimandrit Cleopa ie a avat o allt de mate edore, Inet, cused dup aparitic i, In 1981, sa Jvit teebuinfa une a doua iil, penteu a rispunde multelor cereri ale credincisilor, Aceasté a doua edie opare Imbogditd cu unele nol teme ale credited noustre Inlagate $f intemelate de Prea Cuvlosia Sa eu cceeasl plcepere si tere convingitoare ca si cele infcisale Jn prima eaiie 9) rluatd tn ‘dia de ta ‘Asa cum am spus 31 In cuvintele Inscrse pe coperia prime edi Prea Cuviosul autor lumineatd, convinge si cueereste pe eittor in lic ‘muritea punctelor dreptel nocsire eredinfe, allt prin Imtemeierea lor ‘ardnunité po textole StintelScripturi, ale edror adevérate tnjlesurt Je pune in lumind, tsi prin grata infeles de tol, in care Te explit rea Cuviosia Sa se dovedeste sn sels, ca gf In grélrea vie citre ‘eredincios cate cu feveinea sit audé, acelasi cunoseator temeinic al SinteiScripturi si lermeedton maestru a) cuvintulu) rimas credincios Indelungate} trail a grlulul blsericese al poporuial nostra, cu ftul leosebit, al gril cre credinlos cu care este Inaesiat Prea Cuviosia Sa, sl cate, insfit de o miomorie 0 toxtolor Seripturit si ale_stin: {ilo paring), cam ma se mai poate inn Ja altcineva tn rstimpul unel {uu mal ton generapi, don Ptea Caviosei Sele puinja sf vorbeasca ‘vqsuri Indelungate In mod cel mai $mchegat, or, An acelas tmp, in ‘mod zinbitor si neobositor att pentru Prea Cuviosia Sa, cit 1 pentru altri, Abundenta do dovert din Scipturé si din stint paint se re ‘vars ca 0 ploaie peste asculttor, Inet iment ru mel poate gas niet lun temei pentra vteo pirere ojusd Invaydturlt de tldeauna « Bisctcl Desi In carlea Despre credinta ortodoxit nu mai e de fe cutonul ‘spun fucrurite din ea texele din stn) paint int mal pe® SORE CREDINTA ORTODOXA fine, dind.se spafia! principal textelor din Scriptura, se simt neo, lotus, cunostingele ror Ininite ale dreptei noastre ezedinte $i modul uvors/ fexmecitor de a ze exprita, care e propriu Prea Cuviotied Sale sf care Incl pe cel ce-!asculld clad Je vorbeste cu viu gral Nu siz dooi s-a luat de cineva v1 2 fa vreo misurd ca sd se pisteze vreuna din vorbtile petenesti ale Prea Cuviosiel Sele, exlinse pe ore Iniregi ea un morument de grad romérese incntator edind conjinutul ‘nogat el eredinfelnoastre steémosest, en pe un rod plin de seva g ditilor motdovenest Der, fle od se va pst, fe ra In stare grdtoare Imaginen acostul Aviv Une al spttualitpsroménest,cariea P. . Sale Despre eredinta ortodoxs va pista, daca mi ebipil in stare gzaitore al personalitaii sale cu fot! retarcabile, mica 0 Uratued dis lrmecul grail sia $1 un rezumat ol winitoase soe eunostnfe @ dreple!noasie credit, tn feseltd pe 0 rad sf deosebit de sublire Infetegere a textelor Seripturit sae stinfilor pring at Btserici. rea Cuviosia Sa ramine prin acest carte un mininat martor vit 4 enoscitor al Trade! erestine romenesti din zilele noastre PREDOSLOVIE ‘atintele Cleopa este un dinte foare pupil ediugds! cu 0 expe- rienfa dukovniceasc. otal Void iam cumosct eu, acum veeo ieizeet de an, Inr-an popas pe sare Hdcusem To Sinatra, iain ava ma pelrecut 0 hand Buca Ge vreme pe drum! de pum de pe Valen Secu, de-a lungul opel (Sovestindem o sear de Inilmpil din vio sa sia obstl. H ascullan vent caccam aminte de ecail ural medic care, trebuind si stea citva Thdtta nchisoare, pentra 0 oarecare vind, sc. apueat sd tnvele acolo Uiuleseste dupd singura carte la Indemind, 0 Bille. Redevenind liber, craiesental mn fofa tune! coms penta 0 calitcare in limba engleaa, liestee care eredea edi va fos! In protesi, Membulicomisiet a ramos Ginmuriés insal_sta_petlect englezeste, dar vorbea limba, Mut ‘hakcopeate? Povestind var, dulce si sfdtos,Pitinlele Cleopa pare ri; hr inturnd ca veeo doud gute de ani. i vorbea ea in veciletipAritirl data Nea Sa gral Paterieulul, af Pidaliorata sal Viel Stnilor, ftkomn iui Chesarie si Damaschlt, far Intimprie sitet odpata 0 aura ae Pechime sf legend, veeind cu iteratur. Aveam sd pricep, eeva mal tirely, si petrecuse tineetea pozindoffe mindstrt im cen mal smerita icine dv asplrar a calupdete gi ef-s prefula vremen citi ex Mesa, stSllnaapte, nt namal Slinta Seiptar, el sf orice carte de slovd veche Jevare’ lea gis! In bidioteca chipovie sou cumpdra de Ja vreu Weopuilar din VindtorL in sehimbul oll de scézimin, spat de Ia kup, Pretanpinewe scrierie sion paint al Rasiitula, ex tot a fir de taetopeiune sf eontemplaje. Format im singurdatea une) aseme five avattem, prieten et turma s1 cu Dumnereu, novicele dovenea de an ‘lard tro'ste, omal une singute edi, cl mal puternie poses al Til Infetect neaiterat de erudiie ilere 41 para extn, Cind a eo Wilt la hun, prize vide st Universita, Patintele Cieopa vaden Jt to ata leologie lt nro diplom ci sg Tot de la atid te Mua soboral nds nto bud, a) oduct ovate sf sat ageve stare in focal cea! tein, Alesut a cera atta In ifiiuln(a cits aprivensed'0 onto de tuns ssh achimbe opinelle de Milan cio peteche de buon. stati eu maze Iscsintd, onl 18 at Main irene eind Sinatra tecuse printi-o pulbere de sardele thuZ DESPRE. CREDINTA. ORTODOXK a nat ad ten tr ot Mduzesti iezna dup urmele ftarelor $i sa bitul asprimea gerului cu do. Recto to mcrae pirat ante sapere iin sirdetre, ct prin cdaus, Propovdduitea la nivelul eredinetoslor ric oull experienja pastorald $i s-ar paren ea nu existd o tntrebare de Gd ene nu pa a rnd, Chole hm teu SSR Cac era circulé in medii teologice europene. Inima insd j-a Bi se a ft Fe ie eel redoslovie cu incredinjarea’ ed cutoral se ail la’ ace lpn’ te sagt ca tmp ARIE. BV. ANAMIA CUVINT INAINTE faeaitay Gindul de a serie aceasta carte mi-a venit cu incetl, dea langul cilorva ar ‘ia chilia mea au poposit oomend felurfi, pentru trebuinfle Jor du- hovniceti,cerind o ragackane, 0 Indramare, in stot. Mult sd au venit ie nrbér prvitoar a ered, une ial wtecre, allele mol gree, lupe virsiay pregairen sisetea de elnoastere @ Meedrula, Uni din ei Grau mer numa! fi credielos! al Bsericl} onsite ortodoxe sf uni cu- hosedlori a Stintet Serpti, c} sf oarenl ual, care se Sniniser, In dramurile Jor, ex oument de ate eredinte si convingerl, mai ales dit ‘ele mal no, odise din alte perf ale lumi sara nici un fel de legaturd ‘thine Oriodosiel nowsire rassitene sau cu radicinile ream nos tna romenese Cu acestia purtaserd discal, uneorllungt aprige, pe teme de redin(, mln textele biblice pe o parte st pe alta) a tind st Je alle injelesulle ascunse. In urma acest fel de disci, ei tiiseserd eu Joarte multe Indoieli semanate in suet sl Ineepuserd ‘car sage snfrebe daca ceea ee smosteniserd ede ka print si stamos! Ininaterie de credinfé telgioasereprezenta sau na adevirul descoperiii dlunmeaeiesti, Astle! elauingt launrle, ef veneau sd ceard [dm Satur, eu Biblia in mind pi cx Infrebdri gata Toeute, dar nu rma ct Intrebiry, ef sew nee rispunsuel pe care Je agonisizer de ta eel cu cme stituserd de vorbs. ‘Niclodatd mi Lam certat pe un credincios care are Indole, nie ‘data mi ram cert cuiva sd ereada orbeste, Daed faccam ase, arf Insemnat sa dau dreptate ioemal uceloa caret ceruserd sd creadé cae, fara sd) tral pid vreo Intrebare. Dimpotiva, am socolit Intotdeaina ff ieee del dnk-o parte si din ala, sit ett se poate de folost foore, decd le sintpurtate et einste omenedscd 5! ramat din dointa de ft alit qdevdrul, Si ru tieam Ingelat, Am avut bucuria si vad roadete linor asemenea convorbiri in sullefele.celor ce veniverd cu credinta falta de novel st plecau ci ea Timpede ca tavorud mainte “Atinel ain Inept ma gintese ef vor find Inet it all et inintoa vinuratd de Inirebdr I care msi In stare sa afte rdspunsurl daca snt cjg dup euviin}a, $1 cine x0 ojute, dad) mu preojta DESERE CREDINTA 037ODOXA lot? Dar oar, tof preoft av aceea visti manag acces! expezentd stra? Fee, to. tae ae Atel mam hotart £0 sera occasté carte, dia patina mea price: ete in dor de fe fi taior mel de flos’ Ma Sno! am rnd ot thats pe eopitte dao arume provid a martorsior neasre de retin, op am soe infelescie at I al fe indoina col dau voi aseze tol In cipal una lain, prin Ineebort rds, inte un peotottodx i un Invaee alsin care rvmeste 38 chung cunestota adevizarion ge ered extra eaora ae nil Tuntce su Innit in tor COVINT INAINTE Aaeaitta atta lind islinat de Ja Stntut Sinod e8 Prea Fetieltl Patrarh mia aprobot reeditarea eli Despre credintaortodox8, am Incep a serie aveastsmeria aledtuite, far finde mi sa spus ed tebe a 0 mai der volta 5 Imbundli fo}a de eaiia Inti, am mai sis doud capltole not Despre Ortodoxie» si despre «Misionarismul Jalen Biserica Orlodo Xi, for ale (rel capitol, cel Despre Onslea Domunulue, cel despre Calendar» ji cel despre «lmpirtistrea deast sm rar eu Stintele To he, fe-am atecrats dervolta a Jel, am prelucrat si deavoltat toate eapitolele edie Int si am local o recopitulare de orientare, eu triniferiteprivitoare Ia cele sctse In ceeasta cate, spre a se gsi mai lesne cele de care Ve avea nevote ction Cele serise in copitolele nol sn cole proluctate set ps th forma de tog, ca sn vechea ei Fie ca mila sf Indurarea Buna) Dumneten sf rinduiescd cele spre folos color ce vor etl aecastd cate. Alara nino Ashen CLEOPA ILE Cepitolul 1 DESPRE ORTODOXIE PREOTUL: Pentru care pricing ai veit dumnesta la mine? INVATACELUL; Am venit ca simi ari mei destost adevirul spre credinja. noasi. $1 ma Intl, co se Injelege prin. ‘at un 70] capital in mentinerea unit caltice si spsituale a Ortodo+ let; apo, sltoza dogmaticd {dcutS de sflntul Joan Damaschin (seco 1: Vil) si mat ales aportu stu teologc in criza iconoclasmilul provo~ ‘ati de islamism; contrbutia.teologied@ Patrianhului Fotle (820—839) ‘i mai ales encicica sa din 867, in care acazi de erezie pe papa Nicolae 1 (858867); Sinodul din 79880, care reiaareazs pe Fotie si deci > concilerea eu Biseria Romand (papa Toan al Vil-lea 872889) activi> taioa mislooaré tn Europa centrali a frailor macedoaen! Chil (} 800) 1 Motodie (j 88), eapostoll saviors, timis) de implratl bizanin Mi- hil al I-a, la cereree prinlul Restisay;rezistenja ortodoesior im- Potrive Sinoadelor unioniste (Lion 1274 — Ferara — Florenja 1498— 1409), care aveau un caracter entiortodox, Sinodul de la Constantino- pol dia 1450 sub Ghevadie Scolaral — cel dati Patrierh dupa céderea Coustantinopolue! (1453), care a resps unirea de la Florent, cu toate ‘¢imparatul Ioan al VIIa o recunoseuse ‘Adavgi sonoiten isihasts dn secolul XIV, care a eopdus Ya for rmarea adevsrate teologibizantne, Isihasial @ fost ilustrat de mati teclog. si istic, ca slinfii Maxim Martursitoral (see. VID, Simion ‘oul Twolog (sec. XI, Grigorie Sinaitl (see. XIV) si Grigorie Palana, ALtlopiscopu) Tesalonculul, Doceia palamiti despre distincia ire fsenfa ful Damnezeu a atte, inaccesibils spleitulul ext, st enoille divine necreate prin care omul se Impeirtiseste direct din viata dune Zerit — doctind aprobati de Sinoadele de la Constantinopol din 134, 17 $1 1351 — eonstiuie o nowt precizarepalrstes a Ortodoxie, Sub Influenfa orfodoxiel neopatistice din secolul XIV, care'are un caracter ofonsly in fata teologelseolastie latine, se lncearcd 0 oarecate dso» clote a Bisoriclt de Imperlu, deoarece termenit simtoniei> stabi do Imiplretu! Justinisn (527-565) devenise’ prea rg. Sino de a Con= Santinopol, din 1484, tiveaza Taina mirungect ca modaltae de yinite 4 Catolillot la Ortodoxe. Doctrine despre stintele Taine capt o form Aelita, mak ales datoits Ini Simion al Tesaloniculal (see. XV}Cor niontari critic asupra protestantsmalu, few! de Pari Teremia a loa to rispunsul dat teologion lterani cle a Tabiagen (cate tximise>“ DESPA CREDINTA ORTODOKA sord Palcarhulul tn 16731674 eConfesiunen de ta Augsbargs); © pre- ‘ontare a Ortodoxie,fecuti de Patriarhul de me tia a Alexandtit, Mitrofen Kritopoulos (1630-1699), intro uMaturisire de eredinti> (1025), edresaté telogitor protestani din Helnsti. Jn 162, Patriarhad Chil Lucais public la Geneva o eMartursive de crediat, in care ii Szsuvevie principale doctrine ale calvinismu- Tui, © serie do sinoade locale coudarmnt aceusté Mattrisire: Constan ‘inopo (1628), Kiov (1680), Iai (1642), Yerusatin (1672) lars; Constan: {inopol, in 1601. Mértaisrea Ortodoxa a Ini Betra Mowls, Mitropolitul Kievnlut (16831640), dscutaté i ndreptaté de Sinocul dele Tes din 1, este tradusi im greceste de teologu) Melete Sirigul sk apeobats de Sinodu de la Constantinopol din 1613, All eMirtarsire de credin)s eae a tint Ortodoxla pe drumul ef col drept a fost 51 cea a Patria) Dosite si actole Sinodlul de 1a Terusalim in 1672, Acost Sfint Sinod a respins celvinismu Ini Chit Lucaris. Tot acest Patrlarh poblict {n Rominia 0 eolecie de texte teo- loglew bizantine. Apo! sinoadele Locale din seco! XVU (Iap| 1682, Mos- ova 1660—1607 si leruselim 1672) au adus o contribute importants Ta redescoperirea materiei sactamentele Bisercl gl Ja punerea tn valoare 4 earacteriduidinamc al Trade, coe co na fost intotdeauna si pretu- tindeni nfeles in mod cores, Sinodul de la Moscova condann’ ye , «CR in toate bserele stintior (crestor, femelle sf taca in Digeriei.. clci sede rau femelios i vorbsased in serlcdy (F Cor, 14, 33~25). In toate textele de mai sus, infelesal cu full biserca este ear gel areté locaqul dé edinare pentru public. INVATACELUL: $i eate alte mume se mai daw Biserici! in Stnte Scriptura? PREOTUL: Biserice se'mai numesie gi dup cum spun sini pirini al Risril sf nimeni, avind dint inflegeri sale de lap, si mu indréemoasc’ sperge ca ei oaeele tari ale Serpturilor durmersiesti cei se vata pe sine $i se pierde Durneata nv at tit tn Stinta Scrpturd cele despre foment etios plan’? Acesta ctea pe prooracul Isai 9 clad Ia inlrebat apostol Filip* DESPRE CREDINTA ORTODOKA act injelege cele ce cites, l a 25: «Cum voi putes injelege, de mi mi va povlfu: cineva 7s (Fapte, 8,31), fa seeme, cei si cuvintl «ut \goren, despre care ai pomenit dunnesta, inseam revarsarea fini uh in Sinta Taint a mirungeri, dats dup’ primirea botezulu (Fape, 4,271 IGor, 1, 21; toan, 16, 18; Rom, 8,9 ete), lar cavintefe «it ‘oates ingeamn’ tot ceea ce fine de adovarul crestin si de mature, pre= ‘um si tot ceea ce este in legtur’ co antihest si cu rispinditor lui despre care este yorbs in verseele urmatoare (loan, 2 22y 4, 2, 3). Asadar, nu tuebuie a invita flecare dupé injelegeres sa in tleuirea Scriplutilor, eit se raticese INVATACELUL: Se spune, fotui, ci orice cresin aco dreptat st chiar datoria de a citi singur Siinta Seripturd, ect asa ne-a poroneit ‘ous Mintitoro zicind: «Cerca. Scripture, eft voi socotti cd in lo avetl vita vesnics $i acelea slat cae mturisese pentru Mie» (loan, 5,3). PREOTUL: ta seame, ci moittincopatort de exeat din vechine au Indrnit se afunda in marea Seripturi! cea faa de fund gs inecat Alhovoiceste, pieeindu-se pe ef si pe ofl cei care iau urmat. Na tof au virsta duhovaiceased ta fl s, de aceea, nv to} pot ajelege Stina Seiptur la fl Sfnta Scriptura euprinde drei feluri de Injelesurt: 1) Snfeleso) dup litera, obsesc, graraticl, verbal sau isiorie; 2) inelesualegoric, me= tafrie mat inalt saw suletesc 8) lnjlesuspeitual, dshovnicesc, Dupl cum spun sfini print i Bisecel, col simpli la cunostinté si se mull imeasc 1 infelesul cel obstose si istoric (dupS litere Scripluri; cel mei inintai sa pitrund’ cu ingelegeres si in sufletal Scripturi, iat eet ma preitlti, (Fepte, 4 12}? Dec, nu este nevoie si ne san ‘ita afr, dat voim $8 dobindim mistuirea, PREOTUL: Dimpotevs, aces cru este de mare nevote,dupi com 2 tats Jasna! in enn Apocaipa, care ac: ch Mil} at carlo, cele patra finje si cei doutzec! sl patra de biti en sie chu, vind fleste aliuo st nitape de aut, pine ™ limlie, care sink rugiciunle slinior (Apec, 5, 8) Dar sts re ‘ov0i li Denezou nu nunal pentru e si mt numa dapd ce pau si. Ws sf find tne fn mea acest, cups cum em arate sus clita rogat Avraam pentra Abimelic, Moise penta popor gf dups cos %© Tiga mareleepostol Pavel cind sere: «Bluljunim i Dunnezen DESORE CULTUL SFINTILOR $1 AL INGERILOR “ ‘oldeauna pentru voi st va pomenim tn rugictusilenoaste, aduetndu-ne amiate neineelatinaintea Tui Dumnezeu si Tatil nostru, de ural ert Aine voastre.» (I Tes, 1, 23). St andsi: «Pentru aceasta ne $1 ra- ‘gam puratea pentra vol ca Duranezeal nostru si va faci wedniei de chemerea 84.00 (If Tes, 1, 2). $i iarigi: «Nu inceter a mulumi pentru Yo! pomenindu-vé in rugdcianle mele, ca Dumnezeu. si vi dea vou iil Infelepctoniiy (Btes, 1, 16-17), $I fail: «Aceasta st cerem 4m mugicimnen noastrs: desivirsrea Yoastry (Il Cor, 13, 19) lar lui ‘Timotei fi scrie: (Col, 2, 1819}. PREOTUL: Nici o umbrire sau micsoraro nu se aduce slavel lul Dumnezeu prin vanerare si slirea slugilor Lui. Mai Int, cia este Snchinarea (adoretea) pe cafe © aducem nol Ini Dumuezeu si alta este Cinstirea (venerarea) pe care © aducem noi ingerlor gl sfintlor tub Dummnezeu. Insusi Duhol Sfint ne indeemné si lindim pe Dumnezet pein sini ul, zictod:eLaudaf pe Domoul tnt sin Lub (P5150, 1,o DESPRE CREDINTA. ORTODOKA Noi, cind crem ajutorul sl mijloctes sinjlor si ingetor in raga nile noastre; tot pe Dumnezeu fi slavim, deoarece st afinj, 1a siedul lon duc cererite si rugictunile nossre, Lnpresmd eu ruséciunile lor la Pumnezen (Feple, 9, 2—42 20, 38 28, 3-9; Apoc, 5 8) Ins Dome Deaeu 2 proslivit pe sini: Sai (Rom, 2, 10) si ba Imbrdcat pe ef ca slava Se: «St Eu, slava pe care Mi-ei datvo Mie, leam date tor, on ‘1 te une, precum Not sintem una> (loan, 17, 2) si lea zis lor sau sbirbali, ci dimpottiv8, in chip mngtictr. INVATACELUL: Dar unde se spune in Sfinta Scriptura eS Maria, Inara Ji Tisus a fost foctoer si purureacecioar, asa cum 0 numim nol? PREOTUL: Ca a mlscut find fecioeti ne-o ata chiar Evenghelia, (Lue, 1, 28-25); imtrind Ja. ea athangheta! Gavril! a. mimit-o =plini de hor.» si vcbinecuvintaté Inte fem, elar ea, wlzindu, sa tla DESPRE PREACINSTUNEA SCINFEL FECIOARE MARIA 6 le cuvinel Ji gi cugeta tn sine: Ce va fi insemnlnd urerea aceasta? Si ingeral ia 2is: Nu te tome, Marie, cic ai aflet har la Durnnezou, 5 ita, vei tua Sn pintece si vel nase Fiu gi vei chema mumete Tal Hisus ‘Acesta va fi mare gi Fiul Cell Proalualt se va chema si Domnul Dum- ‘nezeu Ti va da Lui tromal iat Davi, tat Siu, SI va mpi peste casa lui Tacov in voet si Implitia Lai om va avea sirsit. $i a ais Maria ‘atte inger: Com va fi aceasta, de vreme ce ev mm stu de bénbat? St rispunaind, ingera isa 2s: Duhul Sfint Se va pogort peste tine 9 p= lerea Coli Preeinalt te va umbris pentru aceea, si Sfintal care se ‘ve naste din tine Ful Iai Durmnezeu se va chema» (Luce, 1, 29-35) ‘Ai aurit cum arhanghelul s-a inchinat Fecioarei Maria nomind-o pe ea uplini de hers si sbinecovintat tntre femei», Dar, degi-o mi- Tnoste st el sfemeien o anungli cia fost umbrité de puterea. Cent Preainalt gic a zmisit sia néscut din Dubul Sfiat po Fil loi Dume neren, Este ceca ce se contrml st de Insisi Maria, mrindu-se cf so ‘anunfi 0 nastere ei core nu stia do bitbat. Vezi dec, cb ingeral a fs mu sbinecuvintaté egfi tu Intre fecioaren, ci ebinecuvinlatd esti tu intre femele, prin aceaste neardtind aispre} faté de Preastinta Nis+ citoare de Dummeaou, cca «lini de dara, ci descopera 0 vocho talnd ‘rirobites.capalti sarpelul prin femole (Fac, 3, 15) si e& ea va fi fcea lainicd si dunoyniceased Ev care va nasle pe Nol Adam, Frstos, Care va aduce viotd in lume, Durnnecelestit Périnli ai Bise- ric nie cf Hrstos S-a numit skminfa fereli (Fac, 3, 19), c8 Cel ce ha See nisect din siminta de barbat, et de la Dub Stint st din Preacuretele singiuri ale Preastintel Fecioare Sia tual trop. {n ziva cea mate a judeciti celei de epoi, aceasté imparitessd sl Feciosra Maria va sta de-e dreapta Yonulal Filui sia cu mare st negrlits slavi, Gap com Psalmist 0 arati zieind: , tot aga Bva ces tainicd si duhovnlceisci, Prescu- fata Fecioard Maria, care a naseut pe Nou! Adam, Hristos, fecioard teste in vac vecllor, cu toate c& Stinta Serpturd o mumeste pe ea sfemeies, Asaa binevolt Dumnezeu ca tnt Feciosra Maria si dea indeptere frit lot Adam celui vechi, prin Noul Adam cel eseut din Focioara, Care a vent in lome si S-a lmbricat In firea noestré din nograta Sa mia s1 bunitate, pentru ca si izbiveases pe veehiul ‘Adem, cu tot neamul Jul, din osind si din moarle, «Céci precom fntra Adam tofi mor, ae sntra Hristos toil inviazé» (Rom, 6, 5, Br foun, 3, 18; 5, 265.0). Dec, fa aminte ct Stinta Seripturd nu nuweste pe Maica Doranului (Luca, 1, 43) «femeies in sensul de femeie cisi- {oriti, cum fnjeleg unll, prin cuvintul al Doma (Mate 13, 35, Mama ‘or este 0 alta persoanl decit Maria mema iui sus, Evanghelistalcon- ‘inui apo: «irau, simbats nosples...e venit Maria Magdalena si cea: lalla Matte, ca s& vad mormtntuls (Mato, 28,1). Ail iardyi est vorba de weealaliin Marie, care nu poate fi decit mama sfratilor» Dompult st despre care a fost vorba sin textal precedent, In chip asemiinatorscriy 5 celal evanghelist: «$i erau si fame care privesu de departe, sate fate si Maria Magdalene, Maria, mama lui lacov cel Mic si Iu Ios, si Salome, dar Moria Magdalena s! Maria, mamma lui lacov eel mic 51 4 Iu! Jos, priveaw unde Leau pus» (Marco, 15,40, 47). Acelasi evanghe- lst see apot : «Dupa ce «trecut zlua simbote, Marie Vagealena, Mati, ‘mame tui Tacoy, st Salomea au cumpdrat miresme, casi vind sil ungde (Marcu, 16,1). Apot, tn alt text: ear ele eran: Maria Magdelona $1 ‘oana si Maria Iul facov si celelate impreuné ex ele, cate riceaw citce apostal aceted» (Luca, 24, 10. $i in fies, altul: «St stiteau Inga Crucea Ini lsus mama Lat si sora mamei Lai, Maria Tul Cleopa, si Maria Maujdlonas (len, 19,25, 4m toate textole de mai sus © vocba de aceleasi femei cate au luat porte It evenimentele Patimilor si Invieri Domnului. Toate sint por menite cu numele, mumai «Maria, mama iui Tacov si a Lui Tosle (do) din straits Domoului' — Mate, 13, 6) este numité in ambele toes Mai, mama loi Tacov», apo alleorl emama ji Tosi, sau scelalt Motien iar in alte Locuri, «Sore mamel Lul, Maria lai Cleopas.-Deci, watt Dommalui» evind ett mam dectt pe Meria, mama Tul lists, my Sint ai Feciogrel Maria gfraji natural alll isu 2. eFratii Domaului» nw se sumesc ei ingisi «ittis, ef etoble si itor ai In Tisus». Doi dintre i, lacov $1 luda, sint autor, celor ‘dow’ epistolesobornicestinumite «a [uj Iacoy si respect +a Tui Inca Or; acolo ei se numeseflecare, tobe (lac, I, 1 3 shitor (ada, 1,1) 6 Doma Tsu, sar nu fri, DESPRE PREACINSTINEN SERVE! FECIOARE MARIA » 4, Dac ar fi fos frat natural al Si, Hrists Far f eat epostol { ist-m. au fost apostai. Desi unit presupan cé acetia doi dintré raj Domului», anume Tacoy 31 luda, ar identi ca cei dol apos- loli care poarté acest nume (lacov {lind conurait la fel ca sftatole Dom ‘ulus cel mi, in toato stele apostollor, iar luda vfratele Domnulule ar fi fost inda Faden), totusi, aceasta este o simpla presupanere,nein- Gestulator de totemeatd, mai ales c& ei fnsigi mu se numese wapostoliv ‘cup com ou se mumesc nick sfrall af Dornulut, lar despro apostoll vorbese la porsoana a tole (luda, 1, 17} Despre lacov; «fralelo Dom= nulls, se gle mumat a fost cel dint eniscop al Terisaimulal gt et se bucura de cea mat mere autoritate, ait in fafa eredincosior, et si Jn feta apostlilor (Fapte, 12, 17; 15, 19), in Uinp ce apostoll lacoy al lui Zevedeu fusese uels(Fapie, 12,2); lar despre clit Tacov nw mal patem st nimic, 4. Hristos or fi Sneredingatgrifi lor pe Fecioara Maria ar mu aposs tolnla Toan, care, oticum, a fi fost mai sirtin acesteiadecit un final el. Doct «frat! Domnutuls na pot Mnf micar frat vitrog! af Ta sus sau fai lu Tosi dint-o alti cdsitorio anterioard 2 acestua, deoarece + 4) Niedleri nn se spune si nlediert ma se poate presupane ¢& Tosi «at mo) fi fost esitorit inant st car fi devenlt vAduv sau ar fl dlvora ‘Stim din Tradl doar alt, i era «drop. 1b) Mama ftatlor Domnului, dup cum s-2 vizut mat sus, tia $1 1a in apropiotea intimd a Maicii Domnului, cove ce ar fi fost exclns pentru motive lesne de injeles — dak ea ar fi fost cindva sofia Ln Tosi, acum divortatt. 4. Tinlnd seama de faplol c¥ poste tot, In Orlent, dar in spectal Ta ludel,sfreten se ntrebuinfeazi sin tntles mal lang, de vrs saw de alte Sarai mai apropiate sau mai indenittate (ca de ex. la Facee, 13,8 nde Avream fl numeste po Lot strates, des i era numal nepot de frat, Fac, Hl, 27), tebulo sf admitem ci drafil Domaulul» au fost vor! al INVATACELUL: Din cole aritate pind. alc, s-ar putea erode, Intr-adevi, et Fecioara Maria, Maica Tuk Tisus Hristos, a mas puro fecioard si mu a mai avut alli cop in ard de Hiss, Este totus scts| ln Sfinta Seripturi i Iosif na cunoscu-o po es nual pind ce a niseut ve Cal fli Nescut, po isus Hristos, sind asfol a se injelege cit apol a.ar fl pututavea sali cop lui« DESPRE CREDINTA ORTODOKA PREOTUL: Sina Sti syne ima a voucee oni nal me cnc foo den ease pfs Cl Unvat Cre r ps ome is (Mt 25) a alent ‘jeg In Sta Sept, expres sat id nes aie, hese Dana dat Bt vn total pa ie stu ec, 2) One sen imencad hove os Pi veld srt rec wala? One me donna {aps Pes! i alse ive prs see emote Tes in Tata oe Si Spin srs Doma, Daa tine: et deena Mes pin ef. pe pest to tent pica Tao (1). One aeons cee Mint ys eH vase de ala Tt Se inp en pst oe vnc coe Nw pints va wees lace Mein te a Sel Sep wea ch N at dram cote It lo cre se de tc eal pars Sain ctl ns sats i cn ne acl supe ps (es Bote SSonetchsa mano ee een cg at eeu te Se oa Dei) esa sp se ees ae 1.29 Ore fama cea rat ap ws er ono fel st Att decd ohm sya aetna, le a amie alee ae Sit Soe, ge ceva nee Stak Sct senses venient. ‘ec tex aan ou tc Inpee poe Ea tp cm 1 ee vasa dv rai Ta api pl i cafe de srt op a ct elms ual 90 cable pcm a vc CL er Saal a a I ep tn ae ary steel lo te de Dunnee, en eeu ue p tee ot ead Inne d ute, are ers ant ue, Pao Pract Feo Mar, Nicos de Dunne ss Lim Impiriteasa ingerilor si a oamenilor. a ‘DESPRE FRENCINSTIREA SAEVIEL FECIOARE MARIA o La acestea si mal adSugiim si obisorvatia cl expresia «pind cindy 5 liniteaza nicidecum durota stint de feciori a Mariel i, dimpotivi, teste folositétoema si accentuere faptul et Iisus Hrstos S-a nase di focioard fri de biubat. De aceva, uiele edit ale Noului Testament fo: losese 5 tracucerea: fr’ so fi cunoscut pe oa Tost, Maria a néseut pe Fiul siu Cel Unsl-Néscnt., ceea ce inseamn acelasl lucry exe (cum am arta mai so. INVATACELUL : n Stnta Serptor nl se spane, in mat mull lout, ‘ci noi, cesta, nu avem decit un singar mijloctor ef intuit, pe Hsu Hristo, Or, noi ne adrosim Mac Domnult zicind: «N-avem alt ajotor ‘aforh de tines si ricem : «Pregsfints Nascitoare de Dusanezeu, ninto- iesle-ne pe noir, ceea ce, spun uni, este 0 mare greseala,c& adic& po rem pe Maice Domaului ca si pe Minfuitora, mijoctoarea miatuiil noastre, PREOTUL: fa aceast privinlé eam dat Roowrti pe larg, eind am orbit despre cnltul sinilor lar in co priveste adresarea noastr tee Mace Dornuiti in acest chip: «Nu avem alt ator fa fara de tine, noi mu tigiduim prin aceasta vnietatea Ini Hrstos Dumezeu camijlo> itor al mintuitit nosso obiective, dar nu neqiém nici folosuloriciru, ‘a{0tor in legatura cu mintulrea noestra subiectiva a se vedea cap. 14 at faceste cit). Infelestl acest} adresir este c¥ nimentdintre pézintent ma he poate ejota a Meica Dormnu), ea find purtitoare de up casi noi, ‘dar fod] cou care @ niscuttrupal Mintftorfu, ridlat de Acesta in Stina Treime. Ba este omul in ca wai mare eproptere de Hristos si dei rgiciunile ef au cea mal mare irecore la Dumnezeu. Si cuvintsle de #~ ‘gciune adresate ei: «Pzeasfinta Naseitoare de Dumnozeu, mintuieste-ne pe noie nsermnea2: «Induplecd pe Fil Ta si me mintulasc fs Sau eia- biveste-ne pe nob. In limba greacd mba tn care au fost scrise eproepe toate cirile Noului Testzment, cei ctile de cult ortodox, votbul a infu insemneazi sia abavi do rau, de necas, de isp, de strimtorare, Deei: cPreastinui Nascitoare de Dumnezcu, miutueste-ne pe nolv ine semnear: «ajutécne cu rugiciunile tale si ne izbivim de rele, de necar, de (ucriilediavoluli, de patimis. Asad, prin smintwleste-ne pre noi» nu Injlegem slarti-ne plcatcle, ei roagicte Flulu tix si nl le teste Cu nepulinlé este ca venerares Maiit Dommnului sé supere pe Fil eh ‘Ciruia prin aceasta nus scidem nimic din adoratea ce f se cuvine, ch2 DESPRE CREDINTA ORTODOXA ‘irspotziv, toatl preavenerares Maicii Domuulultrece de partes Fiulut sit, Care a ales a sfnft-o pe ea spre a fi Lm Maict. 4m cele de pind aie tram aritat, ex mlriurli din Sfnta Seripana, insta, slava si darmrile date de Durmnezeu Preasfiiei Sele Mate si at auatt cl Durnnezeu, dupa céderes lui Adam si Evel, « prevestitc& Maice Domnulni ve fi aces siemele-fecioars., cae, prin Flul el, va ndtobl apol serpelu (Fae, 3 15). Apo, despre ea sa proorocit va fi acea fecioard care va nagte pe Emenuel-Dumnncten (sai, 7,13); ea ve fl nl}. locitoare e inririi in lume a Mintuitoralat nostra lists Hristos (lr, 31, 22-23); ei sa inchinat anhanghelul Gavi gig numii-o pe ea aplind de dar» si cbinecuvintatd intr femeis (Luce, 1,28); et sa Inchinat Elie savela, maice stint foan BotezSiora, numind-o «binecavintols. tte fereto s:Maica Domnului meu» (Lue, 1, 40—); feticit ese pinlcela snl el 8 a porta ia aliptat pe Mintuitoral lui, Htstos (Lico, 11, 2728); Mintuitoral ea final ei, 0 asculta sii era supos (Lice, 2 51); © primd minune a féext-o Mintitorc fe manta din Cana Galilei, la rood tmintea ci (oan, 2, 3-10); Aatuitorul Se sngrijit de soarla ei blar $i ‘tune! cind El suferea infsleosete chinuri pe Cruce,incredinjind-o, spre Durtate de grja, celui mal fubit dintre apostlii Sil (loen, 19, 26-27); a ins, prin Dubul Stint, a prootocit ci toate neamurile 0 vor feici sil vor aduce cult pentru mérirea cu care a invrednicito Dunneweu entra smerenia ei (Luce, 1, 4848}, musi namele ei iseamnd «Doar, Stipinr, in limba ebraied. Aceasti Doamnd si lmiriteosi-Feciosrs va sta deva dreapta (ronal Pini su in ziva Judectii de apoi; ea a 2k ris fa miseut cin Du Sfint pe Fil ul Durnnezeu (Lae, 1, $3), find lumbritd de puteres Celi Prestualt (Luca, 1, 35) si riminind fecioard sh upd nastere (oza 44, 1—3); ea este emal cls decit Heravimil $i sal sliviti ford de aseminare doct Sorafimils (Axion), nemaiavind gh al fi im afar de isus Hristo, Mintoitoral lumi (fan, 2, 12—13; Fapte, 4, 11}. Mama celorzisiafraf si surort al Dommnululs nu este Mice Dom. ‘ul ci Mia ui Cleopa (Mate, 27,5536; Marcu, 14,40, 47; 16 15 Youn, 19,26), trefii Doma sat mal radeni co El iat nu frat ati ral i Lo, Asadar, cum si mu cinstim not pe Mica Domnului, ctud isi dum- ezelasca Scriptura ne erat csi achanghelul GavTill 9 cinsit-o ea i DDESORE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA ® chindciune (Lic, 1, 20)# Cam 88 n-0 cnstim nol pe Malice Dorsnuul. care este Biserice Impiratulni Saved, mai desttatS dectt ceri, cict ea pe Dunnezeu — a Cirui slavi nu o cuprinde niei cera, nici piminta = Lea partat im plntece (If Par. 2 6)? Pent care pricind n-am ci pe Maica Doman, eare dupa rlrtuela Sfintet Seriptari gla arhanghie- lui binevestitor este eplind de dar» (Luca, 1, 23)% Pentra care prieink o socotesc unl pe Maica Dommului femete de rind, po aceea cate a aflat shar do la Dumnezow» gi care oste sbinecuvintatétntre femel» (Luce, 1, 28—30)? ‘Dacl nol eu adevirat eredem cele scrse tn Sfinla Scriplurd, se cue ‘vine 63 cinstim si s8 voncrim pe Maica Dommulul, ciel Scriptura ne aati ci pe ea 0 vor feri! toate neamrile, petra mirirea pe cate Ina icuto Dumpezeu (Luce, 1, 42). INVATACELUL: Dar ¢e insearmnd in Simbolu] Credinjei Ortodoxe cavinlele: «Sa Intrupat de la Dubul Stint gi din Maria Fecioara si Sa fcut ome? Do co anume so spune In chip duosebit vS-atntrupat»§1 In chip deosebt «Sa Ficut om»? PREOTUL: «S-a ntrapats fnseamn cu deosobiro «S-a zimislts, ca Snceput al ntropiril, ier NAL qua! Nu guste! Nu fe atinge! —Iuerurt menitetoete 6 ler prin inkre- pinta potrivit unor riadueli si invagtur omencsti?» (Cob, 2, 20-2). In Testamentul Vehi era gi alte Incrurienecurate» care fntinaw pe Om prin atingeroa de cle, Asa erau, de plds, haincl si patul celor cere on Evut scurgore de singe (Lev., cap. 18) sau animate socotite in Veet Testament ca necurate Lev, 1, 24-25 5.2), INVATACELUL: Se mal spane ¢& menirea trupurlor moerte este si fle lageopate si a se preface, prin putrezce, im paint din care au fost Ite, ier au si ie sustrase acosel legi a naturil, Cast sexs este ‘lntra sudoarea feo tale vei mince pline ta, pind cind te vei sntoaree fn pimintal din core esti Iuat; ciel pilates, i im pimlnt fo ve ia- toarces (Fee, 3,19). «Pulborea $i se Intoarcé In mint precum a fos, iar suet sk se Intoarcd la Durmezeu, Care Ia dat» (Eel, 12,7). Atuncl to ce tocmei trupurilesfitllor si Je sustragem de la acoasté menire fa lor 41 de Ja Jegile meturitcaze Ye privese sl pe-ele ca si pe orice alt malerie?DESPRE CREDINTA ORTODOXA ve REQTUL Leen secu pute out ele nratetr rel, de, ca rie lage, en este tn primal sind penta et pe Cow Ta 1 Sates pr ss Coa cae {en sceasta— prin excepfile cel face — prvese elm a Gdlo. De ale ini Bene mitrsete ef excep doe aon loge au mei fost si ei Dumozeu, tn anarate car, died pera e) ‘Asay de pil, pri voiaspatres Ini Dumezeu, Lup ini Enoh st ce 4 ai Iie nau fost ingropate in pain prea puter, eu fost ate {n cet, eet Corte Sint ae: ia binelsentEnoh Il Dunne, epot tual eli pease et Damneeu> (Fa 5,24) 3a: Net unl mu 8 feat ca Bxoh pe pm, pans 8 fst pit e pinints (On. St 49 1) Si aposiola Pavel geste, de acme: ‘ea: Prin credingé ao a fost uot de pein casé nu vadé motion $161 oa ft, pny ek Danese striae ~ ci nes inte ce sil stmute, ola ayut mature cé a bineplic! iui Domnezeas (vr, 115), Tot aa si despre Meni sespune : «Pe cind mergeau et (ie 43 Bliss) asa pe dram 5 rae, deodata ta ivit un car 3 cal de foe sh Gespitinévi unul de alll @ tet pe Ie in vile} de vint la UW Reg 2 1 In Sk 812). Despre Melchsede,epal m even tn ody Be lar fost nope veo et ee 6 Sri oan fr spi8. de meam,neavind nil inceputl alee, all lt al vies (Ee, 7,3) Facy 14, 18) Dar pest toate, sus trpul Mintle fora, care este tatu (inl esemenea trupurior nous, In afra de ‘eat (Er, 2.17: 4, 5g), 1 suertpulzeate in pimint i tous! se ‘nial la ext Pin urmare, Dumnezeu a Tie face cu trapurile fine lor excete de i legen gonerali — pe care tot Ela dao a ingeo- Pil fates’ im lin. in eceast pivnf, itr erewtinismal Inco hogat! in marturi asemstoae celor dn Dib, INVATACELUL: Trapurte moare, dac8 au pltezese mai iat tn inn na Yor pes ivi De acet,Impiediindprocesul deseompanen Jor, oare nase fldtur posbiltates Lavell or? CB ice sfintalepos- tol Dar va aie cineva: Cam tovian mori? Si ce trp a svn? ‘hun ce pt! Tu ce sement nu da vad da na va fi mui. § ce 6° Deni? Na Wal eves fe seen mune’ grsate go, dal timp de gu seu de afceva din cella ier Dumnezen ii di un ‘top dopa Sa voin; Hecreisomlne, un top el ei. Aga gic inves DESPRE CINSTIREA SRNTELOR. MOASTE n ea morjlor; se seambing tropul intra sriciclane, taviazé tntra nestri= clciune; se Seamand intra necinste,invienS Intra slavlty so seamdin’ tn~ teu slibiciune, invieud intra putere ; se seamand trup firese, nviez’ trup duhovalcosc» (I Cor, 15, 3544) Toan, 12 24). Dec, este absolut necesar ca trupurile st putrezeasc In pimint spre putes inva, Atune, care, mu inseemnl c& se oprese de la patrezite, si deci de la tnviere, tocmal irupuile stnilor® PREOTUL: In citalul acesta este worba de schimbares pe cate te bole #8 0 sufere toate trupurlle pentru 2 putea trece, din timp, in ves- hicie,edies pentru a putea fl adaptate vosnicel Schimberea aceasle se face de obicei prin moarte. Totus, sint gl except de la accasté regu, a Ill gi Enoh, dup& cum e) vazut, i acest sit schimbati la trup, fr ‘4 {1 Uecut prin moarle, precum apostonl rice «ltl, ‘aint v8 spun vou: Na tofl vor: muri, dar toll vom fl schimbali, deedeta, int-o ei- pealé de och, te trimbie de apols (1 Cor, 18, 52; 1 Tes. 4, 15-17) Astll se vede ch Damnezeu poote gist 3 alte cit pentru schimberea trupusilornoaste, fir a fi penta toate nevote st le treacd, numaidectt, prin moarte st putrezire. INVATACELUL: Toate truparile moarte trebuie timormintae, cil i im Testamental Veehi, tft dropil au fost inmomintaf, iar uncon trupaile lor a fost ela ascunse tocmal pentru a nu fi venerate. AsO de pila, despre trups Ii Molse aflim urmitoarele : «Si a mut Moise, rebut iui Dumsezeu, acolo, In pirintal Mosbults, dupa cuvintel Dom ll, st fost ingropat in vale In pimintal Mosbului, tn fafa Bet-Peo- ult, dar nimeni mn gtie mormintl ul nlet pind fn ziva de estat» (Deut ‘4, $8), Pe atu iudeli eran sncliatl spre Hololatie si wjor er 1 Dalat cides in aceasta greseald a venerérii trupulu Iul Moise. Dec, acd au ascuns trupul, mu fost tocmal ca mu cum, avindwel sain tea ochllor, sie] venereze? PREOTUL: $1 dupi Testamentul Nou, truporlesfnforsintingro= pate — en gale tuturorcrestillor — sf numnal acelea din ele coe foe rinuat sint dezgtopate si Ii se di 0 cinste deossbiti, der mu adorare, ca Ini Damnezen, Prin aceastcinsir ole nu sintidollatrizate, cbc a ‘venera nu este acelasi cru ox a idooltriza, in Testament Vecht an {ost ascunse moaflele Jui Moise — si poate ale altordrepti — pentru c& inde, Sntr-adevir, find fnclinal pro Idololatsie, avindw-, Lar $1 nelxfica ca pe vielut de aur (les, $2, 125, Deut, 9, 16) Pentra evitarea eestor raticin, era bine si réinind ascunse truprile unor bitbat sting 5) dept, ca Motse, despre care, ce ate, stim cd insusiathanghelul Mi Foot ciuta si nut ese tn stapinirea diavelu (luda, 1, §). Pe alunel {upul mort era socotit ca necurt, ect Inca nu sosiseHtisos cx harul Sin sfingitor si deci trupul-omenase era ined neriscumparal de sub st pine diavoluli, ‘uti si sisi aceasta, c¥ Biserica a eins din primele veacuriose- ‘mintele muceniclor, adunindusie eu mare evlavie gi gria i tidind alte. Tele bisencor peste ee, iar mal trziu, Ingrsinga-se ca in aliarud fe ‘ire biserii, ca sn sfintl animis de pe altar, s8 pund o partici’ din Sintele mosse, ceca co se face pink a Epistle Biserici in Smima despre martirul.stltuiti Policerp, episcopal acelei cet (166) spune: «Noi am sins oesele lui ca pe un dor mai seump decitaurul si deci petrele seumpe gi le-am asezat unde se cuvine; aicl ne vom aduna cu bueure si Domaul ne va da now’ si Sishatori aiua nasteri sale celet muezateesti, prin cinsiteabiraintel 5 spre fntiritea altor lupitori» (Eusebia de Cezareea, Istaria bisee!- ‘cased, IV, 15) Se tnfelege cd cinstirea sfintelor mouse se indroaptt tot Spte Dumnezen, a Cirul putete silésulese in ele, «Cinstim moastele ‘muceniclor ee $4 adorim dumnezeeste pe Acela, ai Cérui uceniet sit, si cnstim pe shitor in esa fl, cacinsiea lors treacé asupra Slain Iu eare a zis: «Cel ce vi primeste pe voi pe Mine Ms primestew (Fer, leronim, Epstole etre PreaiteratRaperiu, 3,0. Capitolul 8 CULTUL SFINTELOR ICOANE oi nim ta INVATACELUL: Unit testi se mir ci noi ne inch a ¢ inchinarea 1a chipuri eloplite $1 mT Sina Sr ops ws ts te nv (ty a yD 8 8 7 1) ble ac eee sua arm loa sai 2 Siete hou li ent ca aren as pros cree GS pot nce wor sere HH ae ences sow sy, eas ce me ilo mt ins sew dwg nt eases at le ; irea ce se di unor briie si stergare cal net deen vat in tre tual asa Vil Teste oboe do ‘seu sag ua occ eg a 4 vain ol ey 210722, 9 er ie Precum ne ajatordm de cuvint casi a se Féceau inchindcion (15, 7 6 ne ridin la cle mai presus de euvint, tot asa ne folosin si de ScoDESPRE CREDINTA ORTODOKA Cts rid a sis de a.m Dimer me ‘ual nosso avin cat aa-wes cg veers oases ae snc pi ane cvs Ce plant aoe Sint ts en eninge sn pare INVATACHIOL: Dor be pe ci mu teu fn nin en neo, ents Dunes etc old deo, ot Se ne os a fates ear it fet ont de asc a ence tte Cet Apso Dor rete taunt: ect ston mo bso tebe er deme uy Ta Suara asmor elt de metenga en ne oi sng nd PREOTUL: Alou tls ec td inlgeren acs «pg confide pe Danese en malin cepa istic, a chipurilor de idoli reprezentind pe zeii pigiailor enica, Apos- il Pve toma cba en sleet alien Winans Arp, a ume dp um a crude ~ stem nea a Diem adc even sue nate Cae et ei Denno, dal pom bce et Due tev ses nae ca stl nos pe cee ven ea dap ve ste nui ca Dunner mu pate rot Went, ne contin ater ors ew ca ee ia elle pe ale Aten Cte spntn et Deon et sin at de ve atric xe dail funda eo sale ner sic de ton ners nce ete ua rt Se gel mice tiller tn rtf stem infoon sos adv. Ave cue st- i dea de ait yc ev mieten, aru ssn dlr et Durer ee eninge ain ene cre ieee po Nor ivi cx un singer Dune ln sintleoane ne epoca aca e Pl ot pe Tel cpu interes, ope sino eveninnt a vee Mina ris Bs Ee tun 3! ior gcse ogi ue nag ene avs ete pall n Bria Onoda cae ar pega fd ren mica pi su nate despre Dunmore ‘cULTUL sEINTELOR COANE INVATACELUL: Biue, dar icoanele, casi Sli, tind simple obiecte ‘materiale, neputineioase, Duznezeu a osindit. pe cei ce nidajduiese ‘reun ator de la ele, cHci2ice pselmistel: eldott neamrilor slat r= tints au, lucruti de mini omenest, Gard au sau vor gr, ochi a nit yor vedea,urechi au si na vor auzi, cdcl nu este duh ia. gura Tot ‘sernenea ir i fie toi cel ce Hi fa pe digi ise Anered jn oe (Ps. 134, 15-18 113, 1216) PREOTUL: Citatul aeesta se refer mumal la soll, Dac cei dot Hex rut din Vechiul Testement,ptecum si chipurile de Herusi cust pe catapeleasma de ecolo, a fost poruncte de Insusi Durnnereu, mi este Ca putin ea sfintee fooane si fie oprite de Bl. $i daci cel ce au cinstit fi sceuinchinat ehipurilor Heruviailor ix Testamentul Vechl, la porunca Uirectt a Jui Domnezeu, chiar atuncl cind idololatria era foarto aspru fcondamiati, n-au puto! edea nicidecum fn osindé, etunci ma pot ‘osindti niet evi ce cinstesc sfntele icoane. 1oli, tntradevr, sin ne pulincos, dar sfntee icoane adesoort au dat dovedd ca an in cle plete fdunmezciase’ de a face ainun, panind im uimire wneoti o, lume inte ‘gy ines acest fapteste foarte qraitor in privinja atitudnit pe care ircbuie si. 0 avem fat de sfntle Icoane INVATACELUL: Am auzt pe ual spunind cf cintirea Int Dame ew in ieoane — si mal ales cisliea ieoanelor cu chipu ui Dummezeu ye wle-— ar fi cove piginese, pentru c& mumat pginit sau ficut ase ‘nana ale to} Dumanezew in difrite flur si s-au inehina, dup cum hie miluriseste apostful Pavel: (PAginll) «au schimbet slava a Dum ‘e.colui nestrcdeis Intru aSemnares chipuiti multi stricaclos ‘ pistrilor g.« dobitoacelor cu patra picioare sia Urltoaelon» (Roms I, 2), Or, este absurd sine intoarcem Ia idol sau la un ase de pliginism PREOTUL: Aici este vorbe de idoli si de riticivee piginilorreativ Ju crodinfa dai Dumpezeu, tar mo la sfinele Icoane ole erestinlor, care fin cx totu aliceva, In sfinieleicoane, erstinihniciodatd:mu Load in ‘hipult pe Dumnezew ca stricdeios sau ca animal cu patra picioare sa ‘4 iltor, cy dimpotiv, L-aw augravit aya cum Sea descoperit 1 oume> hllor Prin aceasta, crestiil ga fieut 0 idee mat clad yf mal predish ospro-adevdralul Danineze, Tocmab din acest motiv,sfintele tcoane fi fost intotdeauna un mijloe foarte potivit pentru adincivea evlavil,a DESPRE CREDINTA OXTODOKA ss es ic ane, iw Gt ict eu pis ul si niin el Dee Cae esate INVATACELUL! ned le vat de une de ae ee Eu ol ot sons ean tate a tc nat ip Si ots cht Done pte oma va een se vie ey 8) Est Wave a0 ce em Le stent (ay Tes, 1 Apel yeaa: cle Agu oF tt tee Buona) ane nt lon eapoil,p Cae a Leena nines ie een dpe sad Ele st hire ee alam, 1) PREOTUL: xe arin ips Dann ins neyo ven tn in oc ee deouece Bete Dah (an, 429, ner cc tra lon eae negate nan ech fc eS eet Donan fortran ye to ce cen om dee ir Dames te a De fcr ae ch pli wn sap cm ‘Seance Ve Ftc cn iso dal yes nS Str, ede oa oc Sis va (no, poten tml denies an al cue po Dee Snow (ey 31 La 12 121). pn on St Ne pt st cd In Est, eile Sito armen tepa Sn 1 se ea Mena Dre i eo dia nt nga Doma coor ese merit (ae, 2d Apo fev ite pin a ut sa Hiss Dem- bers pe snl sre Dae (Ft, 8), Ant cae tire ania vedres Dncree ares © tps Te Bn rae ra du eto ta, btn su pall Cd Doe eo Data stn Sawa ecto cnet ear a Aol spol, cl Damen pol Io um? Ne hc dot sonia ee cv mp vedere il OUTUL SINTIZOR TCO » Duinnezen, tn schmmb, Dumnereu Se poste face vieut ochiati si mini fomenesti i cifrite ehipuri sau sub diferite forme, fard.ca omol si soar, Astiel: ‘Pe Duniueveu-Talal L-a viet Avraam in chipal a tre itor ta siejarul Mamvri (Facy 18, 13); La vazat lacoy, care a zis poi: «AM ‘yazut pe Dumnezeu fat ate {a8 si mintut a fost sufletul mews (Fae 12,30), L-a vicut Moise tot in chip de om, grind el sfa cre fats, wcim at gtat chive eile prietenul sius (fs, 39, 11); tot Moise Le ‘Vazat pe montele Horeb in rogl care ardea si nu se mistaie (Ieby 3) pj; Tea mai vat apo! {sala proozocul, dup cum tnsus mirtuises= tei «0, eflosul de mine! 4 m-am unlit lind sint om 31 buze neet= rate aviné, loculese intra popor care are buze necarate si pe Inpératl Doronut Soveot L-ant vaut cu ochii mete (Isla, 0, $)x Lea vt sfintal prooroe Daniel in chip de om batrin i inirun cadru foarte minunet (Dan. 7, 910} larg, Amos, proorocul, ne marturisestezicud ; «Van tram pe Domul sezind pe Attar» (9, 1). Insust Damnezeu a anuntet ‘Seve arita uoota hu chip vt, dupa cum spune Cartes stints «Apot fas ete ef (inl Aaron st surori Jo}, Mariam): «Ascullaicuvintele Mele : De este intre voi vreun prooroc al Domulul, M& er ui in vee ‘ene lla somn vorbese cx el. Nu tot asa am vorbit cu robal Mew Moly Seni el grdiesc gurd cate gor, la ardtare si sievea, iar mi In ghigi> fuck, sel vede fata Dorn.» (Nam. 12,68) ‘Pe Danmnezew Ful L-au vézut In chip de om preemarit: Daniel pro- orocul (Dan, 7, 15}; dlaconul Stofan (Fopte, 7, 85—36}; apostoll Pavel pe drumil Damescului (Fepe, 2,3, §) precum si dumnezsiescul cevanghetist Foun (Apac, 1,8, 12—13,20 5) "Pe Dannezet-Duhul Sint L-vo véaut stint Toan Botexdtora 1a Soterat Dorma, in chip de porumbel (Mate, 2, 16; Luca, 2, 2122) fpostoi la primele Rusa crestine, in chip de Tibi de foe (Fale, 2, 14. INVATACELUL: Dact icoanele sint plicute Yui Domnezen si shit snvredniete de puleres haraba dumncaeiesc, de ce mu pedepseste Dum= neaeu pe cei care fe hlese, Je profaneard site dstrag? PREOTUL: Tiebsie svt ei icoana are ca model pe tnsust Tus Hiistos, Care la i Sit a Veit (foan, 1, 11) 3i in miflocul Tor si ea eb a tntit, Dumnezeu au pedepseste pe pieSto! sf pe uit. EL taba neo esos CRUDINTA OATODOKA elung pote nu vrea moartee pcioslr, el tatarcerea st ndrop- late lor. De eceee te di limp de pocin, Nici cher pe cei ee hulese seu stag Bria m4 peepseste inde, dupa cum ic pe el ce "slg pe i ue ep iat asi astoapt pe toi, in vata de incoo,s numat la i 5 incolo, sf uma a Judecata cea ape pl Hck ete om 1 1; 3 INVATACELUL : Der pin ichinara la icoane noi ajungem a ne inchina oamenior, dec ane Inehina la chiprie sine, eare au fos, emai cas nl, shim fpterior sine inchindmn lor, mult Durmnezo PREQTUL: Nui dl af cm she iE am alt mal suse noi tame neh fa Kcoaneca Tat Dureza, nei cnstin ‘apenisteduraeze, cum tices inchinitori la idl [Noi ne ajutim privind jum privind la sina feut pe icoand,minteanoasta pi ‘ede mal agora tint pects cl de nol e coms i ee ‘rome peat nol Ad ante inten at pep ul Dumnezen (Fee, 1, 2527), ia stint ui Dumnezeu, care sau den> ‘nit tn feet cle Bune, a afuns intro misuse st cup asem’ ‘tea Yul Durnezen; ct totam fost fut dup chip dar pi asemie "are rie avon soasrd le dara ui Durmezeu 4 ajungem, Cine se sloste 8 ejungt desir in faa eoa bund se face sium dummezea dup det. ar cum ed oamenii 36 numesc, in acest fl, dames, svat Stila Seripturd: Ea am ais dumnez! slat si & ee nat tots (Ps. 8, 6 eee Dec, cist (vesexim) icoanele Stina iD fe Sinor Ini Dumnezew ca ae anor ure’ dup dar I enstim prin ele pe cei co eu pe Dumneven in eh INVATACELUL: Dae no se supira Dumnezea end nol cnstin Kot ne inl inchind lor? PREOTUL: Nicidecum,cici Dumoezeuslaveste pe ce ce Il sivese Fn cer si pe pimint, ek auat ce zie: Vi sint Ex, 2ice Doma, sf ‘oi sli po cet ce Ma vor sisi pe Min (Pilde, 8,35 Isai, 60,21 Co, 8,4 Tes, 2, tds Tim, 2,10 $a. Durmezeu este pram ia lume oro folate cele Bune ale stinjilor (veri Mato, 5, 16; 1 Petry, 2,12) s 8 peamsceste ait pe pmo, ets in cet, pe ee ce-L. poslaves pe El ‘cULTUL SEUSTELOR {COANE 0 (Ps. 149, 5; Toam, 17, 24 ga), Agadar, noi cnstim icoanelesfinfilor san ale Minluitoraisi sale Mateit Domnulut si facem acest incr spre stv “ai Damnezet, dupi cum ne invafl marcle apostol Pavel zicind «De aceoa, ori de mincai, 071 de bei, sau aliceva de facet, sre slava Tul DDumnezeu si Je facofhs (0 Cor, 10, 37 lip, 2, 15; 1 Petru, 2, 12 sa) INVATACELUL ; Dar ieoanee sint Iueruri ficute de oarents unde se arati In finlg Scriptaré e8 Domnezow a dat poruned ase face icra 4e mint omenesti spre slava Lui? PREOTUL: Eu tam arial mai sus desl de clar acest ucru, dar acl veo si sit ma lumina, citste en atone fn Stinta 91 durmenciasca Seriptur in eceste Jocut: Tos, 25, I—W0) 26, 1-37; 2, 1-21 pa B lar cf Damcezeu a poruncit sie facd multe hcrur care si fie cinstite ‘de oemeni spre slava Ls. Tot despre aceasta veri ila stint Toan De~ rmasehin, Dogmatice, cap. 16 ga. In toate a fégidult Dumnerew si fle prezeat INVATACELUL : Dar unde se ora tn Stinta Scriptoré eb Dumnezea, 4 dat poranca a4 flo cinstite eoanele ficute de mini omenoyl, pamin= use in fata lor candele, sfegnice eu luminiri aprinse i timiindu-se ingintes for, ag2 cum fae preofl nostel prin bisericl si erestinil prin ca sole lor? PREOTUL: Eu despre accasta Y-am atilat mal sus, dar ca st tt aninte mai eu Satemelero,ascultd: Dumaczeu a poronct hui Moise si faci cortul dunt cerind si 1 152 aducd prinoese, ca: sour, atgint sl eramd ; miétase violets, purparla 5: stacosi, in spi do caprd pick de berbec vopsite rosu.. untdelemn pentru candele,aromate pentru mirul de uns si pentru miresme de tints fore, Din acestea si-Mi fac locas slat gi vot local In mijlocal Jor» (es, 25, 2-8) In acest cortsfint a poruneit Dumnezeu ca, pe ling collate Iuerus, 4 ile pusi dot Feruvimi: «Si vo face dol Heruvimi de aur; Si ‘s&i feck ca dint-0 Buca si pul un Heravim lawn capt stu Heruvim Ta celilalt cepat ab capacalu.» (Ie. 25, 1819) lar sicriol mttarlet era edn ema de salem, do dot cof i jumatete de tung 51 do un cot at Sundtate de lat side un cot st jumtato do Saat» (les, 5,10). Apo {oo acestlsicriu, cw ee doi Heruvimi, a dat porunc si se fac sfosnie ers ones2 Desmae caeonvta oRTODOXA do aur cura, ricind: «Si vei face sepnic de eur curt, sfesnicul sil fac Dita in cioces, usu, brafele,cupele, nodule si lorie lui <8 fie dintr-0 Ducati (les, 25, 31-22). Dar mu nuinel sfesnic a porunct s& se focd lnaintea sicrintui celui cu Herwvimi, ei si candele: Si vei face sapte ‘andele si vei pune in ele feptile ces umineze lara din fafa lui (He. 25,37); si aris: «Vel pune candelole si Ja altaral de aural timtieri, ‘nica sirioia mature (Ie, 40, 45), Find cortul marturi! 1 sicral Legit en Heruvimi, si sfeyaieul si ‘andelole, Moise a implinit porunea lui Dumnezes. Inaintea sri Legi Dommul insu « porunet si se tamileze cu miresmele tae ‘Oare nu ereu toate acestea Iueran feute de mink omnes pe care le-a oruncit Insbsi Dumnezen? Oare n-a dat aceasti poruned imprevi cu fighduinja cA El va fi vin cle»? INVATACELUL: Dar se scte in Stinta Scriptura ci aoeste Iverur ‘cute de tint omenest in cortul mirturiel au fost sfnfte le poranca Jl Dumaezeu 5 cd oemenil Inchinaw tnaintes lor si eprindeau can- dele si luminte, cum fac preofi fm biserci si cesta prin casele or, Inintes icoanelor? PREOTUL: Auti ce zice Dunneaeu Iuj Motge: «Sl vei face untul de Jenn, aogere slat, mir alcitoit dupa mestesugal ficitoruls de aroma {o; eceste ve fi miral pentru sfnta ungere; sl vel unge cu el coral ‘duniri, chivotul Legi si toate Lucrurile din cor, masa si toate cele de pe oa, slesnicul si toate Iuerurle ii si ltarul mien, De esemenca, #) altarut sréeritor de tots toate Iucrurie lal sl ale $1 postamentn) 5 53 Je sfintept pe acestea si va fi sfintre mare : Tot ce se ve atinge de eo seve sini (Leg, 30, 2529), INVATACELUL: Dar unde se serie ca camenil sf se Snehine la sceste lucrai? PREOTUL: Dacia ft citit cu atentie Stinta Scriptura, nu mai era nevoie sb mi Sntrebi aceste Iuarur. Dar la aceasthfntrebere ffi vot ispunde cit mai pe scut, Auti ce, ice Slinta Scripturk fn aceust pris ‘int: «$i scalindtese David do la pimiat s-2 epllat gi s-a uns gi ge schimbat haincle si inttiné in Casa Domatui (biserica), sea tachinat Lu (I Regi, 12,20). Dar ana side iss al lul Navi care sia stgit hele CCULTUL SeITHLOR {COANE 8 tele sale sia cizut cu foe Ja plminttnainteachivotulul Doma gan fat e5¢ pind seara, els hatin Iu Israel, sf s-au pus cenupl pe capes tele Lor» (losua Novi, 7,6; Num. 20,8; ApOC, 19,4). INVATACELUL: Unde se vorbeste insé de eprinderes Iuminérlor ‘nointe acestor luturslnte, Ja porunca lui Domnezen ? PREOTUL: Aust ce spuse SfintaScripturs in privinfe aprindert Juminéilor ineintes locator fie, 1a porunca tui Dumpezeu: «Pos rancestefilor lui Israel si aducd le tine untdelemn. de mstine, curat si limpede, pent candle, ca ard sfegnical purureoinaintea ped Jet in cortal aden gt: vor aprinde Aaron gi fil I, inaittea Domnu Ii, c@ 98 ated totdeauna de soara plnd dinineste, Acesla este afer’ ‘nibt Vosnie in neamal vost Candelele 88 le pund in stegnical cel de aur curat de dinaintea Domnuiai ca sh arda sfesnical do. seara_ pint iminoatay (Lev, 24, 11. Si im alloc serie aga: «Cind va aprinde Aaron soara candelele, ‘va arde miresme, Accasté Umliere nelnirerupla se va face purares ind- infea Domnulu, din neam in neam» (e8.,.90,7—8, 5.4). INVATACELUL: Der unde se serie in Stinta Scripturk c& au voie ‘resins ind acest ieoene slate prin casele lor Dact sint sine, tebe ei s@ le cn bisrie, Sar mu si Je tnd tn casele or, unde se fac atltea pécate? PREOTUL: Stina Seripturd ne ara cé chiar chivotul Domnall care statea In cort(veai If Reg 7, 2, era tinut uncon prin cascle oume nilor: «ina sezitchivotul Domnulul io casa lui Obed-Edom Gotennnl tuoi luc si binecuvintet Deramul pe Obed-Bdom si toaté casa lui (Il Regi 6, 11-12; vedi stla7, 65a). INVATACELUL: Unde se arat tm Stinta Seripturd ci acesteInerar sfinte icoanele)facezu inuni? PREOTUL: Ai viaut mal sus ci Dumneren a binecuvntat pe ‘Obed-Edom si toatl casa Tui. EI ¢ dat polere acelor Inerui fécute de riini omenesti — 5 sfinfite la porunea Lul — si faci mineni eu cei but ‘1 94 podepseascd pe cei 1H, care mu le-au dat ciastca cuvenita (vedt despre accesta pe lag le cartea fa Regi, cap. 5, 18 saltoESP CREDINTA ORTODOKA INVATACELUL: Am tnjales, din cole de pind aici, et Dammezeu a Porunet se face dilerite Iueruri de mlini omenesti cate sau stint tot Ja porunce tu! Dumanezen si ci, deci, sfintele icoane sint, latt-adevi, Icrut flute de mini omeneyti, dar spre slava lui Dumneaeu in ise Flea Sa. ‘Am mai infeles cd Dumnczou a dat porunci de a se aprinde candle ‘laminar in slesnice sa So timlia nantes iuerurilor acute de mint ‘omenest si sfintite spre slava Sa, Iai am ineles ch Damneaeu, prin Iucrurile cele facute de miini omencsi, spe slava Se, face mina si binecuvinioeed pe cei credincios care {in aceste Iuerun state in ea Sele or i cd 1 pedepsesie pe cel ce dofaima lucruile cee stinite spre Slava So, exm sit si sfintlelcoane, asa cam a pedepsit pe filisienil care 4 Iuatchivolal Legit Domnutut in robe sina i-au dat cinstoa cuventt (Regl 5,12 a, Capitolul 9 VENERAREA SFINTEI CRUCI HNVATACELUL: Aud pe mulfi mirindv-se ei noi ne inchindm te eruce, PREOTUL: Stinte Cruce a fost altars pe care s ads jrtla cea ‘adeviratd pentru osmenti din toate tinpurile.lisus a fost i jertla asevarata i preotul care a adis-o, cisigind prin ea mintuirea noastr ‘dupa cum ne adevereste Sfnta Scripturg,xicind: lar Tisus venind Arilereu a} bunéttiorvitoare. mu eu singe de fapl sau de vite, etc ‘nsusi Singele Stu a dobindt vesnics riscumparare, Céci daca singele taurilor si al foilor si censa junit stropind pe cei spurcat i stinfeste spre curiliva tropulu, cu eit mai mult Slagele lui Hristos, Cate prin Duhul cel vesnie pe Sine S-aadus jerfa tard de pang ui Dumnezen, ‘va cari eagetol vostru de faptele cote moarte, ca si slulti Dumnezeue Jul Cela viu ts (Bvt 9, 1114). Tar stints! Chri at Terusalimult plee: (arco, 15,30) In ingelesalobisnult, in vorbitea de toate rilele (nu in Sfinta Scriptura, cruce mai fosearnd 51 semnul cruci fécut cu mina dust la fronte, a piept glace doi meri (ver captotal unter Crucea, ca mijloc de mintuire a oamenllor, a fost pretiguraté ta ‘Testamental Vechl, prin «jarpele de aramie (Nim, 21, 9), arataté de ‘Miniuitora fs Nou! Testaxeat foam, 3, 14-15) VeNenaneASmITEL cRUCL s INVATACELUL : Dar cur este posibil si einstin nol obietul care «servi ca instrament de chinuice peau Mintutorulnostru? PREOTUL! Not trebule si cinstin Sfita Cruce et se poate mal rat, deoarece Iisus Hristos a ivbit Cruces 51 imbraligel-o pe ea ai ‘ble ga ars pe ea, ca pe un altar, peatul nostru, Cracee arat ruginea roast, iar mu a Demmi; din partea Domnului arath ivbre, Dect, ‘inl Ie ea ne face pe deo parte sine rusinim ssi ne cilm de plca- tele noasre gi si luptim impottiva lor, imbratisnd ¢1 nol Crueea cum a Imbritist-o Doral. er pe de alti pate, sh ne induiosim de dragostea Ll cu care ne-a mintuit pri Crace din picalele noasire sisi. slavim, Desigut cd obiectele care ne adc intristare si durere pentru plerderea tunel persoene scumpe nu le insti, dar Cracea Dorsaului ou neva adus ‘numal Intistare, ci si bucarie si mintuire. Caci ea nea fost, cur 5000 ese uni, o simpla spiozuratoere, ct fost allar de jetfé pe care sa ‘ads cea mai mere 51 mat pretoasi jertf# cu putints, pentra mintuiea oasis, INVATACELUL: Deca este vorba 88 cinstim Crucea, atunel treble sé cinstim nu numal Cracea, ci gi piroanele, canuna de spinl, pe, Plat 5 pe Ida, pe ethiereit Ana si Cala, pe ostasi batjooritorl, pentru ‘4 tot allt au consult sl acestla, et si Crucoa, Ja mntulrea noes PREOTUL: Nu patem sa cinstim pe Piet, pe Iuda, pe arlerei, pe ‘stat Datjocottort si uclges! al Domnului, pentru cf trebuie x iner soamna de intenta pe cate au avut-o ej ind av contribu a patinlle Ja moarlea Domnulul, Sopul lor era de a-L batocori, de e-L rusina e L. chin, emotinds-. ca sd mo mai fie, Cit priveste conmna,, de spin, piroanole etc, nol le clnstim si po. acestea, pontra cil au tins {cupul Domnutu, dar nu ca pe Cruce, cici nieSiert in Sflnta Serpturi ‘mu i Se spore cA am fi fst Impscapi cu Durmnezeu prin ele g nel n-a fost profigurete in Teslamentul Vechi procum a fost Cruces, lat. dect ‘pent ce cinsim Sfinta Crace mai mult det pe acestea, INVATACELUL: Daci este asa 1 ebuie si cnstim Cruces dul “iistos, atuncitrebuie si cinstim numal Crucea cea edevitata, pe care 2 fost ristign't Domnal lisus Hrsts, ar ou gi toate crucile fécute do" DESPRE CREDINTA ORTODOXA ‘amen, pentra ci acestea, find luerate de oamen| pleitas, na pot fi sfime 1 vrednice de a i venerate. PREOTUL: Dar atunc si cw Biblia ar ebul si facem tot aS, Asta vem foarte multe Bibl si — prin aseminare cu eele ce spui dames ta — ar trebui sd o respectim numat pe cea originai, rn spe tale celelate tipirite de culegttori si de tipograli picitonl sau nccrestn ‘Accasta af fi Inst ceva de neinfles pentru un om cu mintea inresge, cm de neinfeles ese i obieetiunes dumitale de mai sis. INVATACELUL: Cruces — ze unli — au trebuje piste in afer, pe leptin biserici gi tn caso etc, cin Luntral nostra, in safle PREOTUL: Cine o ere in sulle, si cind @ Vede in afard se bucur Coa din aera intiteste pe cea din lavntra, cil toldeauna obieciele din afr’ trezese i tntéresc setimenlalo cele din liustal nosiray ca sine tii de eviavie a fost produsi tot prin cea din afar, Cine este ur- ‘mito al Cri Il Hristos iubepte sicruces cea din auntra si cinstese ‘cu evlavie 5 credinta i pe coe din afar, INVATACELUL: Dar cine a hotirit scopul aceste, de « binevoit Dorma si moaré po Cruce? PREOTUL: La eceasti intrebare ne rispunde novi dumnezeiescul Dirinle Maxim Martursitoral, aritind ci Sfinta Treime a voit ase sAcesla a fst, esadar, scopul Domnuli, ca, pe de o pare, si asculte Tatil pind Ye morte ca in om, pentru nek pazind porunca Acelvia ink, pe de alté parle, si birulasc pe dievol, pitimind de lal, pn eit- turers fais, pusi la iuera de el. Astfe cB, Lisladu-Se de bunt voie invins, a invins pe cel eo nddjduia s8-L invingi si scdpat lames de stipinites lus (Focal It, 9.9) INVATACELUL: Mai este vieun loc fa Stinta Scriptura in core si Se arate despre puterea Crucl si cd po oa a foosit-o Mintitoral nostra spre mintulrea nossa? PREOTUL: Asculti pe merele aposiol Pavel cate se laud ca Crucea Domnoisi icind: «Cuvintul Cru, pentrs cei ce pier este ne= ‘uni iar pentru noi, cet care ne mintuim, este pulerea Tui Dummnezeu» (1 Coty 1,18). $i fart rice: slar mio 4 nual fie @ muda decit m= ‘mai in Crucea Domnulal nostra sus Histos, prin care lamee este rise LVENERAREA SHINTHY CRUE ” niger ngs, pir tues (Cal 6,14 Yr cum 8 in Chas 4 eot ea gon cp Coe Inpst Moa p temic Dues, aca: «Ele pane nowt, Tl care cat Sin eee dood fami a, sind pestle ce in illoc spe tie ds lw nnn a iniee patce sts imp co Damien pe: ano), oi on Sowa up ps Croce one pri en tris (lt, 2,10) St rst le: 8 ina Ea gel 8 nels tox ple, s prints i fe impact pe tole cu So cale dope pin Ho Coke in cea fend pace pin. pn sigela Crack Sle» (Coy TS, i saris Sergi papi er erase oad cate ra pout nou eu rindi is a ttt a mde, pons pe Grice, Ba deairict Iceni pine st lea et de ocr fn ‘ara utter brid sue lor pin Crace (CL, 2, Prin Crce Se nt lie Hts ame Flip, 2 89, Lea 24,2 Lon Tf 1) Dal race a ffs her de rine pena EL ma Sarit pn,Capitolul 10 SEMNUL CRUCII TNVATACELUL: Dar ce rost are semnul crac, cx care ne Inching? PREOTUL; Orice crestin, core este adevirat fi al Hisricii clei roptmariiare a lui Hristo 51 care triste in viat'cu evlavie gi fried de Dumnezeu — cind incepe o slintérugiciune sau o termina, 1a io- Pal unei cir} sfine, la Inceputul si sfirptul mui Irs, la plecare in cilatorie sla Intoarceres di ee, cind este tulburat do vreo fricd, de vreo veste rea sau do oatecate gindur tele, cind se scoala si se clea, cind std Ja mass i cind se scoali de la mas — nda se tn- Seam pe sine cu semnul Sfinti Craci pe care fl face cw mina pe feta Se, oducinds-si aminte de puteroa cea nemisurati 9 Celt ce a sfnfit Cruces cu proacurat 51 preascump Singele Séu si e lisat-o nowt ca pe © ard nebiruta impotsiva diavolulu si ca pe un semtn dumnezeiese, Alupi cum se serie: ntoste cu fecerea sermului Crucii ca mina, lind participa ale trupu- Jul nostra a rugicune. Ca sl Ingemunehlerea, cag plecarea caput, ca si metania sau ca si ridiceree mlinilor in sus, la rugicione, tot aja 4 Somnul sfintol Crue, fScut cu mina, osto un seman caro ara o {null re- ligioass sau 0 stare sufleteasc de evlavie in fafa lui Durmnezen, Ciruia leobulo si slujin gl cu sufllul sf cu trupul nostra (I Cor, 6, 20; Filipy 1,10) Potrivacit Cru al semnulut ei sint vrijmasit ll Hitstos (Pip, 5, 18-19), Semanal Cruci va vest venirea e dova a Mintuitoraui nostri Hisus Hrists, dup martuia Stinte!Seripturi care zie: (CT, 2,1). lar sintl epostol Faoov spune : eMrtursif-va unl altuia picatele si va rugai wnul pene uu altul, ca si vat windeeay, ci mult poate rugiciunea stiruitoare a Areptulni» (5, 16). Stiniut apostol Pavel core si se faci rugieiune si Deatcu el (Bes, 6,19), AUGACHUNTUE PENTRU CE NORTE 2 Dar dact rugiciunile roasts foloseso color vil, eo pric a fs ru Te folosexec si eelor mor, eda ce e tase ex sulle lor 3h de vee ce Acelasi Dumnezeu Io ascallk spo unc spe allle? La airtrile de mai ous, se pot adiug si cele dtecte dn Vechnl Tes ‘amet, Asfl a Carta a Tha a Macabellor (cop, 12, 4215) se aratd hs. aus jr pentru ostasi ei mori api se nce: eDreptacoea slots culos god a fost ef eu fet curdive penta cet mor ca 8h se slobozeasci de peat» (12,4). ar sinful prooroe Baru se roagh $i pont col mori ai Li Isaal: «Doamce, .Nv-Ti aduceaminte do ne- reptile pitinilor nos.» (9, 3), In cipal cx mal impede vorbeste de acsterugicun! Stn T Ate incepind din prnele secole ae Bisse, dupi cum ara s cone Ainuel SfintelorLiturgh, SnalToan Gard de Aur arate apostali Chir en rndut sé se fad la Liturohie pomenie peniru cei mort 2k clad: sa dogcaba au rinditapostoi 28 se f0e8 osopra Taine cee Inficoitoere pomenirea color mart, Cind st pono, plinitatea preo- teased cu mii Satine gn ap st fer ce iicositoare, exm ni ‘oc induplec pe Dumnezeupontru ca orm ar acosa, mal pen- i cei leet eu erdin (Ona ta, a Fipeny INVATACELUL: Exist totus, un cltat car-ml at de gnats anume: «fcesea zice Domaal: Blestemat si fie omul care nBjdie inte inom sl faco spin tm carne g nia ira se deptcad de Dota ler, 17,8) PREOTUL: fn acest itt st blestomat sl ost numa acl ven care 11 pun naejdea minfuirit lor exclasiv fm ejutral de la ‘cement si mu im col de la Durnezea — fat de care sintindepSrat co ina lor — fapt penta care ti meu tout osinda de la Dumsezeu, Ja na cei ce aseapté si de Ia cament mice penra et ctre Damme ‘ou, Cit alunel ar trebul s& socolin sub aceastoslndd pe malo apostl Pavel, core de multe ori cere de la eredinciogit si rug care Durenezen penta el, precum sel fsust face pentru lf $l me ‘ijuiete In flosol acestorrugician, 4a cum am atte le thvli tora noesta despre cll sino. Det, este eu neputin ca, tn Dex» DESPRE CREDINTA ORTODOXA {exinhi pe care tl inveci, sf nogl necestates de a ne raga pentru mori, ‘mal ales cd In acest citatadus de dumueata este vorba de alicova. INVATACELUL: Uni spun c& rugéclunile pentru mort er fi nefoe lositoare side prisos, neavind nici un rezulta, cdi cuviatal biblic este impede «$i frasi a zis Dommul: S& nu int in ease celor ce jelese 4H s8 mu te duct si pling sis jeleti cw ding. $1 yor muti cel mart Cel miet in plato) acesta sf au vor fl ingrapai; 51 dup et nimeni tu ve plinge, nici se va agira, nici se va tunde pentru el, Nu se va fringe pentru ei ptine de Jale ca mingiere pentrs cel mort; si nu Ii Se ve de cups mingilerii ca si bea dupl lati lor sf duplt mama lor (ler, 16, 5 PREOTUL: Aict este vorba numal de col pledtos! care sint vino- Vai de cate grele, cova ce Inseam ei pentru mort eel mai pun Déctost 80 poste fringe plineafntcu pomenites lor, Poti si veri lama Firea In contest, cu doosebire v. 10—18. Aste, din citatul de mal sus ar uma ca marti sh ma fie nie gropat INVATACELUL: Cum poate eineva si scoala pe atl din lad prin omenir, de vreme co este scrs: wc nu este intra moarte cel ce Te omeseste pe Tine. $1 n ad cine Te ve liuda pe Tine > (Ps. 6, 5)? Sau Donte ox dreplateeatoicl, care cred n purgatorin? PREOTUL: Se poate mintui cineva si din fad, €ar nu prin suterin- tele porgatoriulai — asa cum spun romano-catolicii — ci prin Jerla Rascampérdi, cate se fieut pentru vil si pentru cel mori, Click Dim= hnezon are pulerea si scout sufetele din iad, dup cam serie + «Dorin Pogoara la ia si ridicin (I Regi, 2, 8, Numa El poate st scoat sufle- tole din fad (PS. 48, 18; Rom, 14, 9; 1 Cot, 15, 20; 1 Toan, 2, 2 Apor:, 1, 19, Pulerea gl [rtares lai Dumnezeu, Care implineste orice so va cere lola El (Marcu, 11, 2 Tosn, 14, 1), snt Riri de margine, ir bundtates Ll este atit de mare, ef mumai El poate schimba osinds vesnicd « ‘omni. ASedar, dace Hrstos este Bt insusi Damnezeu, ae si puterea de 1 scoate din ad pe cei osindif. Noi stim e# Damaezeu ne cere si Subim pe semenii nosrt st priveste eu pitcore la aceast lubite a noasir8, No RUGAGUNLE PENTRU CEI MORTL » este fepld mai mare ca sublrea of din iuire nol ne cugkm pentrs ali Rugdcunea Bisrici gSseste cu etlt moi rulté oscatare la Dumnezeu, ‘cu cit In ea se impletese glsuriesfingilor din cer si ale credinciogilor ‘de pe print, cu insu glasal Maicii Domaulu,Biserea est intr-0 sflsith ragaciune peatru midularele sale: pentru nol toi se roaga Sn+ ‘ge sh apostolil,mucenict si patciarbil si, mal presus de toate, Malea omoulul nostra Hiss Hrstos — si accast stint unre este viata Bise= rie, Insusi Mintitorol ne adovereste cd nu va trece ca veseren rage urile noastre, mal els cind pe acestea le facem din fubire etre apr pele nostra, El insus ale: «Toate ello corel! rugindu-v8, 8 eredeti et le vet prim si le veti aveds (Marcu, 11,24). Agadar, rugiclanea penira 1mor{i este na ninat un semn go Sntilre a fubil, cl so proba e ere Ainge noastr, Ces ot Mintaitoral 2 zis sDe poti crede, toate st ea putin cell ce erede» (Marea, 9,23). INVATACELUL: Sfinta Scripturé soune, (lus ck inte jad $i ral exist o prépestie de netrecu, dpa cuvintal Domnulul, din parabola bo- ‘gtulos nemilostv si 6 siracalui Lagic: xi peste toate acesten, inte nol si voi sa Itiritpripastie mare, astfl ca ace ce ar vrea sh treack de aict la voi, oF de acolo Ia nol 4 mu poaté s& treaci» (Luce, 16,26) acl adevérul este acest, apoi cum se poate spune ci nol am ff in stare sii mutim pe unit de acolo tn coalalté parte, de la réu Is bine ? (are acest era este posbil? PREOTUL: Inte ral si fad este, Int-adevar, © pripastie de netre- cat, asa cum no-a spas Miniuitoral. Dar aceasts pripastie nu are pus terea de s opti mila Tui Dumnezou, Cre asculté rugciunile nonsre, ficate pentru cei mori, Noi au presupunem — ce fat nosti apuseni — cc exist un purgetoriy ci spunem c8 mumat pentra co ce au pacale de roarte (nemirturisite), treeerea din iad la ral este imposibils, Pentra cei ew plate mai usoaro, aceast cale mu este defini inchs, deoa- ‘eee abia la fudecsta de apol se va hot defintiv cine este pent rat si cine este pentra ia lind de le sine ines 8, dup’ acest judecal, ‘unl osindlt pentra iad nu va mi putea trece tn ral, Stim cl pentru cok vinovahi de picate de moarte, rugiciuile nosstre slat oprite, ca findDESPRE CREDINTA ORTOOOA etalon: se pc de moat m3 erage pen ga bier (Tos, 518 dar tot pe sual putea seis ven oe nin ogi i vem str dea ig, Det pens Cebe mo sit arate dts, ca one magica Rot cae tea siptentceten cs ail, oamen ecu! Pannen aed 2 pe tela apeter x promo, pata an cpa agi ind I Tis Hist (se, 21020) In utes nest ete teas ao agin ca ep ta ast ae autres orl, Nol erg utc ce ext cal ingota Dah Stn, cic aeira ms rt lta men see ln oa (fata, 1220, Dar pata et cu pate ee pe aa In anes cells mon gm finde dae ne it ee Cae 13, Dene vez he sume de ele ft dai, ara nd car rence La Aveo syne c cea ce mit mut pet dl pra titan (Rm, 6,10 Simeon Tesentraa coment ete Ceo doesnt a eos hl lal pi Sh (en coma md It de alr ese Unpies ev Hriss, se unpl de dens ened a iehives ok damezais mil de ol aera Ded atte de sot sie fal tug peta cn! up ooea de veaves seo, ilestnie sac, slo seri 9 alle ee st ar os i, 72, continu: Mite ate pines ct pane ve sido eit de Age, pons ponents aor it el ot) ce so eons hi ponents cares ae pet el ot ese pe cl mor ey Dameron gH inp on Dine nv 2 rep ate, sine fate mut dna aces noma mie fet ce eu pens sa mt int Heed Ink sine ste at noes bcd penta eet pom cee ts pot ds unindae ou iss tps sein Sl ugh mca sa i, paises mates 25 fo pentru aot Det pet ans Dunner act eet RUCACIUNIE PENTRU COE MORTT 101 Jorlfé si a dato spre mintuirea 51 huninaree truparilor, ca stim eu insu tof una, cum S-a fEgdduit. Drept aceea, se roagi pentru acela ‘care Hi pomenese pe dinilsivirgind jertfe penta cinstea lor $i se fae rifloctor si solitri pentru digi. Si se roag3 ca gi acestia si so im- partéjeascd cu Hirisos ca 91 dsl, Pentru aceea trebuie 84 facem po- Imenirea color réposetl, pentru ci dragostoa unesto pe cel vil cu col mort, sts pomenim pe sla, ca, vosclindl 6 go fac sof rugitort ‘eseli pentra noi, cite Damnezeu» (Sfintol Simeon Tesaloniceansl, VI, 318) Cit despre purgetorinl nchipnit de romano-estolic, not ma aver ovesi temeinice nit in Sfinta Scriptur, nil ta Sffota Trade, Stinte Setipturd ne eretA nomai dowd locuri: rai i iad. fn Tradita stintilor piltini nu se admite purgatorlul; marele Antoni (+ 573), de pile, rice: “Eule'0 nebunie « crede fn el tellea loc fn cealltS via (Cartea -a) lar Ferlltul Augustin (1 430) scrio: ou este vrewn Joc miflocu, ca ci+ nova care mu este cu Hristos 58 poate fi altundeva dectt ex diavoluly (Despre merit gi peat). Stim apo cd al V-lee Sinod Ecumenic din Con- stantlnopole (858) a osindit pe Origen, pe Didim cel Orb si pe Evagrie din Pont, cate Invitan cl pedepsele vitoare vor aves sttsit. Dack pe aluncl Bserice a fl avul vreo cunoglingé despre existenfa pargatorin ‘rf Ricut vieo amintze de el, ca find © exceptic de 1a alernativa ia [Nemarginita bunstate ¢ hi Durneres, precum 3 rugiiunile Bise- Fie si ert Eubarstcd slat de ajuas pentra mafntuirea celor ce i-a cut in viafe aceasta canons! pocdintei i an murit in dreapta credinta. INVATACELUL: Dar cum se face c& rugiciuile Biserict Ye pot ‘jute unore sé se mintaiases de chinuri inainte de Judecata de Aol? PREOTUL: RugSeiaile Bisetict pot ajala vnora si se mintulasc ‘éypi moute, Inainte de invierca cu truputil, decareco chinusile ce le ‘suport pictogii dup moarte si inainte de invieres cu traporile mu sint definitive ex dup Judecata din Urmi, ch provizoll, ca sd se lase ome- iri din Bisezicd prilejul si se Sntceasc& in dragoste, prin ragictunlle pentru mort care nu se tai pot afuta ef slnguri, cl sit aula prin drae gostea alloca, Chinurile de dinainte de Judecate din Urma mu sint nichDESPRE CRIDINTA ORTODOXA etniive nic apd marten ele de ps Sndects,cnd vor iba ‘in trup (cf, Inv. de Cred. Ortodoxé, i 6). 7 c INVATACELUL: Uni spun cé stints ing se rag pentru ce mort in dsp coi. Dar de unde on Ines w ace luca? PREOTUL; Marlo Aposiol Pavel ne otal ef Minti asst Se toagé penira no, smijicesten Rm, 824), dup cum So ro ups cum Se eng 5 Duh Sit Rm, 8, 26—27 fo ca 9 snl se roagd penta ove a Apocaipsduade ne spuse: «Sl lad a Toa care, cle psa fine 3 coi doudvd sl puta de hit ow ca sntes Mul, aad Cate lint cape de aur pie cute, cre sin ug siete (Age, 88) lari vedem din ale loa sf ge foage pone ol si sat scala de Dumnezeu (Fac, 2,7; tov, 42,8) 1 Reg 7, 9; Tar 15,15; coy, §, 16-17; Apoc, 8, 3-4), Dat ma numa ed fi 4 Ingen se roug penta no, ct sbucuie se face Inger i Dunacee penta on picts car se pocket (Lae, 1 10) Capitolul 12 SIMBOLURI §I RITURI INVATACELUL: Spun ull ck in slfbsle noasire se folosese nein- ‘erupt ft flul de gestori si misedr, inchiniluni gi semme, care con trae Serptura PREOTUL: Simbolu| este un semn care tochipuie ceve se an object care Inchipuie eltceve decit este e] de fapt In cele ce urmeati ‘ji vol vorbi despre semne simbolce gi gesturile care insolese ragici= tile noaste public. Rit se rtval (eremonie)insoarando lucrare simbotict stink saw 6 Insirite teptata de semne simbolice stint, prin care se exprima fie ‘ua adevir de credinf tle un sentiment reigios sau o atitudine de fevlavie, leo tntimplae sfint,o rugiciune sa. Simbolurite sfinte si riturle sint expresit sau exteririzil rin ale eullulut divin care devine prin ele extera, Sinboluril si rile aint absolut necesare — intregind modul de tnchinare e&tre Dum deren — prin faptul ci pun Je contibutie mu numa suftetul, cist trol rostrs, dindu-i si acestuia 0 parte activi din cultul divin: fir ele ‘ult cu este intreg, $1 dup cum aumal prin ee singore, tard participa4 DESPRE CRBDINTA ORTODOKA "ea activ a sofletuti, na au prea mate yeloare, to! asfe nic} caltal ‘solrltual dact ifatoré cu total parta acestor, 2 vital sla simtbolu- ‘lor; nu este itreg si nei nu poate fi nteeg, dupd cum um suet fara ‘op sou wn trap fir sullet mu. poate fi finfd omeneesct Intreag, Peni 4 aprecia valosrea rturlor, tebe si stim i x8 {luam soa ta de faptul cd sufletultnsojete intra totul trap, prticipind la orice Stare gi Iucrare a acestula. stella bucurie oml rde, la necaz plinge 4a fled tremura i se ingtbeneste; dupa expresiafofel sole se poste ‘emoaste sufletulcuiva st dlterte stiri alo sale Acest adevir il eet si Stinta Seripturd cind 2ice: slnima veselindu-se inforese fate. lar ual posomortt usues oaseles (Pde, 17, 22) si irési: slafelepeiunee woul om Hl Tumineazs fafa, lar cruzimea fofei Ise schlmbas (Ec. 6, 1). ar despre ucigasul Cain ne spune: i a intrebat Dornul Durmezen e Cain: Pentru ce eval intristat gi de ce s-a posomorit fafa ta? Cind fect bine, oare muti este fala senind % (Fae, 4, 6). lar Mintuitoral a ‘rat: «Din prisosnta ini grdieste gure» (Matel, 12,34 ‘Asa find, ett semmul sfintel Crue, elt 5 alte semne sinbolice si sllvalucte int necesare, la Inchinates etre Domaezeu teebuind si ia Parte si trap, ca una ce este sel de la Dumnezou. Cuvintul inspiret stdiese; oCict att fost cumpare{i cu prof! Savi}, der, pe Dumezeu bn {Uspol vostra sin dubal vostey, care sint ale lui Dumnezeu» (1 Cor, 6 20), sim lt Joc eDeci, vi indemn, ratilor, si infetisatitrapuile voesice a peo Jetf vie, sins, bine plicu jl Durmneze, ca inchinetea vous. {Ud cea duhovniceased» (Rom, 12, 1). AslEel, po Dummnezeu trebuie sic Dreamitim $1 cu tropul, aducindu-I 6 inchinate din partea incogil oastre fine INVATACELUL: Dumnereu este duh si de aceea cultul nesta ar ‘eobul i fie In duh si adovir, far au in semue si in miseiti simbolice fle tropulai sau tn rtvaluri exteme, Aga ne-a Invatat Mintuitorl “Vine ceesui — i acum este — elnd adevérait tnchinitori se vor ine ‘hing Tatil i duh si in edevir, cil si Tatil voiesteeseineoea Tachi. hnitor, Doh este Durmnezeu gi cei care se inchini Lu cado-so i [ae ine (lez, 16,8, 26, 25; Bles, $, 264 Evrci, 10, 22}; wApl tainicd i cin deste (Isaia, 58, 11; Hoan, 4,14; Apoc, 22, 17); vADA dat in dar» (aia, 5 1; Matel, 3, 1 Luce, 3, 16); «Vint care. suf unde vreas ( Toan, 3, 8; 1 Coty 12. 1L Fopte, 2,2}; «Porumbel» (Mate, 3, 16 Marcu, , 10; Lee, 3, 22; oan, 1,52); wPecetes(Etes, 1,13; 4, 90; Coty 1,22 6). INVATACELUL : Simbourile e referd numa la Duranezeu? PREOTUL: Sint mote feluri de simbolui in Stinta st durmnezsiasce Seriptur8. Uneleinchipuiese pe cel crodinclos, ca: «Mle Isa, 40 11 Mate, 10,16)» «Vulture (Ps, 102, 8 Iai, 40,31); «Arhori roditoris (Ps. 1, 3; ler, 17,8); «Corble (Ps. 17,38); «Smochii bums er, 24, 2-7); WO} $1 capre» (Ps. 77, 57; Zab 13, 7; Matei, 25, 3 26, 1; Toan, 10, 16; 21, 16) a. Capitolul 13, DESPRE POST INVATACELUL: Spam uni intl epstot Pavel ae a svi tuura ear os det MnP amb aest ae? PAEOTOL: Poss) — asp mirsen marl Vane — eet ra ecb por ah on Se Duende me testa Hier: sCaceetete atest emul de Mnf st weehmen posi, pent cide © vechime ct lea ele rete Pon Cc noi dt acess porch tun cd a 35 Penmaes hi Aden: Di fp ra po #6 iin dln parole bee ua rv ici, cS. ua evi n lve mi cers (4,2 1617 _ Pi sem gem 0 tr ei i eeu ortl re, es ca cept Sil pol fe {ins nil ob pce pe Damon, oma pale 6 Sig ra at Doom (artve Oxo Pa a urine 7) Ponta left de Wc tare Ina tot ap se nie allo form de poi fecal de ineoe DESPRE CREDINTA ONTODONA 4 ______ srr cauzuvta onronoxg In aceagi timp ins, este gun act de ext, adic fepté de cinstire 4 Tui Durmetew, pentru ci este 0 jerts, 0 retuntare de bimdvoie la eve care ae esto ngddut,ievorits din jublcea si respect pe care le ‘vem {alii de Dumneseu, Postul este sf un mzijioe de destvinste, de ‘omorie a voll upulul, un semn vizut al rivme gi al sirguinge! nossice spte asemiares cu Dunnezeu si cu Lager St, cere nu att neve do ‘and, «Postal este lucrul Tui Dumnezeu, ei Lui noc sebute brands (St, Simeon Tesaloaicean, rsp. la intr. 14, p 220. Rostul posialul este folosu!trupuu gal sulletlul, pentru inte reste irupul si curiestesufletu,plstreerdsindtalen trupalui sid ariph slletulul, De acoee si Legea Vectie ft recomand si! impane de aitea ot (es, 34,28; Devt. 9,18; Jud 20, 28 ; TRegi 7, 6; Iai, 58, Tel, 2,18}, ‘Si isus fi Iwi Sire, xce Nu fl nesbios nt toaté desetdeiunes 3b tu fe epleca Je mineést multe, Ca in mince cele multe va fi durere, ‘ar nesafiul va vent pind la ingretogare, Pentru nosal, mui eu piety ‘ar cel infriat Si va spor vata» (97, 2234), ‘Minuitoral insosi a postit patrueel de aile si peiruzect de nopti in puso, Inainte dea ineepe propoviduirea Evangheliel (Matel, 4, 2 ‘Luca, 4,2}; tot Mintuitorul ne inva cum s% postin (Matei, 6 1618), Fl ne spune eX dlavolul na poet (i iagonlt deett cu post si rugdeiune (Matei, 17, 215 Marev, 9,29) Posteau, de, aserenea, sini cpostal 31 ‘eenicit Tor Fapte, 12 2—2 II Cor, €, 8), el au rindut postal pentru ‘esl (Asezdmintele Stinflor Apostll, Cartea a V2, cap, Xl). {ati cteve situalt n care tintaSeriptars pomenesie despre post: Moise a posit palruzecl de aie st petruzeci de nopi (les, 34, 28, Deut, 9, 9-18); Danie, de esemenes, a postt (9,3; 10,3. Post este de fotos In wremea judecititor lal Dumnezeu (lca, 1,14; 2, 1112; lone, 3, 47), in vreme do nenorociri si primejall (11 Reg, 1, 12; Mae! 4 3) st ‘ste bun in vederes iabavirlt do primejdit viitosre’(loe, 2, 12) Tona, 3, 49) Posto! este bun ta yremea sulerinfelor Bisericit (Mate, 9, 15 ‘ca, 8, 23-35); in vremea sufrinjloraltora (Ps 13,3114, 23). Post Lueboie insofit de rugictune (It Regi, 12, 18; Tool, 2, 1517; Dem, 9, 3; 4hsco, 2,971 1 Cor, 5, 7), de marturisicee pater (I Regi, 7,6 Dan 9, 3-4) side. smerenie (Deut, 9,18). Postal este bun pentru tntoarcered 4a Domucaew (II Per. 20, 3y Isaia, 58 6; Toe, 2, 12), si fa vremeoa de Inistare (Jud, 20, 26, Reg, 1, 12, Ps. 24, 1213; 68, 12, Dan, 10, 2. Desere Post. SA lle Bur Hor Mud! rcomandd pst na sro co spun fn on Cart do Aur «Por pos teste turns tral nett pte cele nebo, fee 1 arpedh sulle, al 5 peat (Orla aoa Cartea Facer, cap. 0. Pose ser nm nme: 1 Alurre desl ean! cod mu cm 1 be no cel pint tegh “Psu, es eprops ad misc hunal pe sett nip wste: pines enh ct oe snipe oj Pv cl stu mun ~ rd ncn lola oi, derma nl de jel, ach ain ot Ine thls ce, pte rapla oo, in gases) @) Pas ger Gree de eat peg J vatetan, cm ete pein! in Tal Net a Beer, a anit ‘iso cae ancl postr d ato ostrle de nutans ne dence wt sin Sti Cr (14 soplentiave ther Copa aaa Ioan Botsonal G2 eigu), ptocam oan Boast Doma (Guna), pos ayer dn vreea cl cents regen pn at gg sre pinata om tare deal eile ale rif sos tt: Psa Mare, etl Nestor Doma, otal Sl Ma (as Doma 4 Pos Stnjlor Aposly sida dps cae a jm ace a Pein postr exe st in Telco Mae Bisel INVATACELUL: Na cunva eo exageato? Onl poate miaco vce mina finde mtn tsp pe om, Do een, mabe Si acon dcsbie Inve inci de post cle de pt () fn te st 2 ap 4 es Ml cent ce ln gu tule om, cl cen eee gate spared poco, Smal doers tot Bl cx, elena fn Peas sa lee tot ce ningun pte te eral fr, ar ele ce fe ln gu pomete in In acl touch po on (Mal 15, 1-1. Dec ee Tat 4 com ds0 DESPRE CREDINTA ORTODOXA Ssebive Intre mincri, ca s1 cum prin unele (de post) ne-em miniu, iar prin altale ne-am sparc sime-am osing, PREOTUL: Este edevarat €3 nu prin mincirt se spurcd om, pene leu c@ ele toate sint curate, Dar aceasia au inseemn cl nu trebuie si mai existe pos. In cele de mal sus t-am aratat — dup Stnta si dum ‘iasee Scripturi — 8 postal este coz mal veche poranc dats om de Dumnezeu, apo! tiem dat mumeroase citae biblice ex micturit des Dre legea postal si folosul Tui. Seopul postului mt este murat de Jace doosobirl inte mele miner, ci sie a discipina trupul si puerile sfleteti spre upurare si curdire de picte, Dact sini prooroc, sini ‘posto s tft sfintt Ini Dumnezeu ar fi cugelal asemenca, epoi ef mu ar moi fi posit it de mut In viaa lor st niet nu er fi Hiset oamenilor invattur’ si posteasea Citatuinvocat aici de dumneata nu are nel o Jepaturé cu dezlega- 16a postuilor, ei se referd numai la obiceinlfaiseilor sa) casturerllor de a.m mince cu miinile nespalae. Mlntultoral ecules stinilor Si teenie sl apostot cele ce em Ingelegeau,spunindu-iec& a mince cineva 1 miinile nespélate (situatia Sn care Se aflan el etune)) nu este un luoru necurat, cei necarati omulué ma vine din afar, ci din Iduntr, ‘ici din inime Tol, asa cum adesea din iia fariseilor si eirturenior Fitamict teseau cuvinte pline de bul8, de uri, de zavisti 51 piamé la adrese Miniitorulu, s1 acolea eran care It sparens pe ei. Mintuitoa fostra $1 Dumnezen, vazind Jn inima lor aceasté necuritie dahovni- cease fi musira cumindul carbs. Caeturan aveny nevote si spele Inima de urd, de zaviste, de pizm’, de férnicie, pentru a se curifh ‘nintea Tui Dumnezey, tar ol, ftéencindu-se, se aritan rivnitori in obiceiurile lor de e-si spila negrest miinile Gad stiteau Ja mast, ca i cum acesta at fi fot lurid cel mai de Seam si mai placut iui Dum fnezea, Asadar, acesia este Snfolesu] adevaral al texlulus invocet de sduimeat, Prin cuviatel acesta ctat Minaitoral m- 2iscitre ucenieit ‘Soi «68 nu mai posi si mii mu putes s¥ spund aceasta, cls vreme Fl, find far de pdcat (Matei, 28,24; Joan, 8 46; Il Cor, § 21; 4,15 sa), © postit pentru noi si pentru minturea nous’ timp de patrazect dé ales patruzoci de nop (Mate, 4, 2; Lica, 42). Despae POST 1 INVATACELUL: Bist Cotas, tm text caro int i de gin Serie ‘Apostolal «cesta (favStitor mincinest ce se vor Avi) oprese de Ia ‘elsitorie sl de le unele bucate, pe care Durneren lea feu spte gus= tare cu muljumite, pentru cei credinciosi si pentra cei ce au cunoseut ‘adevaral, pont ci orice fiptré « Ini Dumnezeu este bunt 9} mimic inn este de lepidat dact ge fa eu mulluie; céci se sfinjsle prin ix ‘vind ui Durmmezen si prin rugiciune... Céct deprinderea (Faple, 13, 1-4); 1 larisl spune marele Pavel, aréiind cA nici in suferinjele sale nu Ysa postal sla bia, im ternife, fa toIburs, in ostenoll, in privegheri si postrin (I Cor 6 5) Dec, de cine trebuie si asculte cretinit? De Hristos Durmezeul ostna si de afintit $i dumnezcisti Lal apostol, sau de cel ce strc si ristlmécose injlesel Scriptari (It Petr, 3, 16-17)? Citatul care i dé de gindit rm se relerd la amularea postuul, Prin el este combétul ritictea vechlloreretc, de pe acea vreme (grostci, care opreau eu desivirgite elsitoria gi mineatea de carnoy far acost Iucru nul ficeau pentru o vreme, cum facom nol In vremea postului — ci pentra tote deeune opreau eSsitria, spre a nu se iemultt ematoriay, lar carnes o socoteau ca pe cova mecurat. INVATACELUL: Nu cumva postal este cove indiferent, oevtru? ‘Adicé nu este nici bus, nici rdw si, ea atare, prin el nu ne putem fa ‘noi mai pie tak Damnevou. Apostlul grleste: «Nu mincarea ne va pune tneinlea Jul Damnezeu, C& nici dack vom minca nu ne prisoseste, nici dacé nv vo mince nu ne lipsesto» (1 Cor, 8, 8) »Pentra eps iia lui Dumnezeu nu este mincere $i béutura, ci dreplate st pace glne DESORE CABDINTA. ORTODOXA bic nt Da Sti (om 14,17 are dt al Clues le pet om jn pst? Cn neu aco a de ti tt au ee ri elo oe Ht te ie Sate vem pi PREOTUL: Ain 56 pre dil a aloe ete 2 ot Dot pe ninect maf taba nites It asec Ct test neadevir Cle cie tel yt se pt 4 teh hte cw rept il Denes spe a ac tpt Ader ps pina ot pe Danner ae a liven pry px 2009 de ume et path lapel apt tor cu ier (na 1} Aa prt sc opens ¢ Beep: Dv, po promo a Duman, phere nde ute? A se, Co aes pne a mney 1) Sn a el co bln acl mam trl nate pes sll se (5.34 12-19, Aue put a plc el et Domne 9 be rcpt ara (any, 8725S Au pal 4 chs anlar mn gro? (D2 Da ue viene nic te etal a ea ei dine seen en peak Ducnce eat ‘Apis ek olan ace cat as ee I st lege, imuresc Indeajuns despre ce este vorbe. Dacé al cit Stina Serip- tcl cu atentle,totdesuna, din analiza contextual, Ficuté cu chibaning® duhovnicease, ai infelege Clr si textele care sint in legiturd cw ele sina te-ai ritil, Dar dact cltesti ual tex singur gf te mulfumest cx pieren gi infelegeren unora despre el de all vine i putinjariticii. INVATACELUL: Unil cred ch postal adevarat este mumai cel zis “negra, care const in refinerea total — pe wn timp determinat — de 1a ore fel de mincare si bauturd Tar acest post se fin ds lbere ale~ ‘ere, dupa Imprejurai gi dup posbitatea flecirua, dar nicidecum in allele ringulte de ali sau in anumiteristimpori ale alu PREOTUL: Nil Biserica noastcé nu osiadeyte postal »megra», dime poteivi, sl recomonds co avind bane temeluribibice, Dar, finde acest post este foare greu st mu fiecare om il poate practica — din dferite mo tive igienice si fnice — Biserica a rindut ca mumat cullalt fel de post, care — de asemenea — ate temeiuri bblice si fie obligatoriu pentn flecare retin. INVATACELUL: Dar cum trebuie tinut postal cel adeviral, dup Snvajatara Biserici Ortodoxe?ne DESPRE CREDINTA ORTODOKA, PREOTUL : Postal col adovira, froe,trebuie sie nem oa nist cu trupul cls ca sufletal Adie’ ox numal si mincim de post, cist Infrinindu-ne de la patimi, frindu-ne de pacate s ipl, Odaté cu ine ‘rinares de lo minciturle de dulce, si ne sim @ ne cari nu oamal ‘rupul, i i sufletl, petrecind in ragieione si poetint Postul Intre, cedevirah $i desivigit, este ajadar ou mumai trupesc, csi sufletesc. Postal adevivat este postul de buest, inpreuné ca celelltefapte bane. ‘Ase ne lavahi Biscrica tn einttsle postu mare, ziclod: «S& pos tum post bineplaeat Domnudti», Postal cel adevarat este lastrnarea de ‘uti, introares limb, lepddarea mlniel, departarea de potte, de le- velite, de minciund side jurdmint mincinos (vat Trod, ed. 194, p. 38-140), Jar sfntul Toon Gurd de Aur zice= sPostifi? Aratotiemi prin {aplo, eum, De vedett po siac, vet! mild de ely un dugman,tnmpcai-vS ‘cu oly um prieten nconjurat de um nume bun, sm invihal; 0 femeie, frumossdIntoarceti capil. Nu numai gura gl stomacul si posteasci, ci ‘6 ochiol gi uechile si picterele i finite si toute mguleree trupulal vostra, Miinile voasire sh posteasc& ramining curete de hrinice si de comie,picioarele nealercind la priveisturte gin calea pitas, ochiul neprivind frumuseiiestréine, gure trebuie sd pasteasel de si daime §1 alte vorbitrusinease> (Célze poporal antiotfan, Cu, 3) Capitolul 14 DESPRE JURAMINT INVATACELUL: Dar jurimintul este tngiduit eretinabul? ‘PREOTUL : Jurémintul ma este opr atunci cind se feco dupé vols Jai Dumzezeu, adicd alunct cind nu se face pentra un ivera de nimic 5 cid cel cose Jura este hotart si spuni adevirl nsusi Dumnezeu Sea juret pe Sine, dupa cum spune Stinta Scrip- turd: «Damnezeu cind a dat lui Avraam Sigidunts.. Sa Jurat pe Sine Insusie Evry 6 13), Asemenca si sfloilapostli au luotcheaisie aumele Domutlul, falécind prin aceasta adevaurile propovédulte (Rom 1s 91 1,28; Gel, 1, 20 ga), Cind Minultoral spane : «8 mu vi ura Cor hlcidecum.. $8 fie cavintl vostra ceca cv este da, da — si ceca eo teste mu, may ier ceed co este mai mult dec aceasta, do La cel riu este» (Mele, 5, 2457), 1 mu opteste desivirit jorémintu ct namai jurl- tnfutul cel nedrept gi cel fdcut cu usurinja pentru lucrar| de mimic, me= fnsemuele seu needevirate, Juriminti] drept si fcut pentru lucruth inatte find 0 fapté de slujive a Tui Dumnezeu — céci prin el se rect ‘ooaste eb Dumnezen este atotlivior si atotprevent — de bund seal ch teebuie finut eu sfinfene, Calcaree lui este un picat, Exist si jurist Inincinos (Zah, §, 4), de care crestinul trebuie si ge fereascd (ct Heb, 22, 2-11).ue DESPRE CREDINTA OKTODOXA INVATACELUL: Da, dar nu comva prin jurdimint s© caicé porunca «trea a Decalogitul: «Sa nm Ici in desert numele Dornulu Dumnezen- {i Lu, Ck Domml nu-va rufa pe cel ceva iva mumele Sku in deserts (fos. 20,7)2 PREOTUL: Jurémintul nu poate fl luare fo dosert a mumelui tut Damnozen, dederece prin el 1 se recunosse lu, Durnezeu autorkatea supremd, creptatea Lui i puterea Lui pedepstoaze, Numa} atunci poate {Jarimintul o uate in desert a numotal iui Durmnezes, si deci o eAleare 4 poruncit« trea, cind ol este focut strimb sau cind e inlrebuinfat abuaiv si pentru lucuri de nimic. Aceste juriminte strimbe si ficate Jn graba pentru tucruti neinsemnate sint cu adewiratdefaimi la adresa ‘nue (nfl! Cut Dumnereu si, dei, siat tn dizee opoaitie ou po- rimca atta JJurimintol drept ins este ea o rugielune, e9 0 invocare cnviin- “oes si evievioast a Iu Dumnozeu entra stailres adevirai si pentru Inlturarea mincluni. Jurdmintul este un factor necesertrium= flu edovirafut in lume, prin mijlocrea etotstinjet si atotpueri Iu Durmezov, Asa cum na e ci putin’ ca rugiciunea evlavioasi si fe pris, tot asa cu neputinié © si fie opr invocarea evlavioasé scx cemicé« numelui li Dummeaou fn junta! deep, INVATACELUL: Duck jurditotul este bun, ca aet prin care se eeunoeste puterea Ini Dumaezou si prin care se cere de ta Bi pedep- sirea minciuni,aluncl, acelas| Iucru s-ar putea spune si despre bles- leme, cict si in ele so cere interventia pedepsei dumnezsiest si prin acoasla, se recunoaste puterea si dreptul Iui Dumneaeu de a pedops! "bul Or, 58 ceva ar fran mare pet, PREOTUL : Jarimintul dep, tuind ca mertor aumele tui Damae- ‘zou mu este una cu a pomeni mumele Lui blestemind, cic cing oare 52 ve implica ca un asemenea tnfeles nebun?Injuraturile si blestemele mt so fac spre slava sl cinstirea ful Dumaezeu, nil din eviavie 5 prefine 4 diepttit ste etotstinfl tn, spre a se stabil prin ele veeun adevir, ck. le se fac spree se necinsti numele lel Dumnezeu sal stn Luisa al ‘yreuni luc sink. Ele nu exutéalteeva decit pedepsitea aproapelui nos- ‘ru, care de multe on este fr vind. Jardmlntl dept se face cin fica Iu Daunnezeu si din marea cousideratic fa de dreptate si atotstins Lai, jar Injurdturie se fae din mindrle, in rautatea si dia ura nostri fal do DESPRE JURAMINT wy aproepae nostra, Aga find, blestemul mu este act de cinstre atu! Dum ezey, ci un act doveditor al réutsilsufletultinostry, at uri i al do rinjel noastre de rézbunare asupra acclora pe care ti urim. Totoda, Inguratura este 0 luare in desert a qumelul ul Dumcezey, prin care I chemim ca pedepsitor al eriilor pirate now’ nadropto sl, prin acessta = im nebunia noastré — noi am voit 64 facem pe Dumnozeu oarecum parts al réutsii noastre pedepsind pe acela pe core noi Mt urim, luca ‘are esto eu tol spre necnstirea drepti li Durmezen, Agadar, an Utnd costo iuerul, pulem Infelege desi de bine si de cler © Inj ‘trie nt numat de la diavoll si, dec, mu le putem pune tn inter ca um judecitor dept. INVATACELUL : Dar voll seu figulnta ce este? PREOTUL: Fégiduinja — sau votul — este aproepe de jarimint si este 0 Indatorie eu care erestnal so loagi de bun vote In fa} lui Dumnezen si facto fepta deoseitd, do vrodnicle moral, ca recun0y- tint pentra binefoceile primite, Fagéduinja mu poate cuprinde faptele la cate omul ese indatorat prin porunca si nici faptelipsite de pret moral Figudulnja poate fi ficuté de orice om eredincios si este un mijioe pentru Intiirea voinjot fn virtul, pentru artarea evieviel adevarate i Insintarea spre desdvirsiro moral INVATACELUL: Der unde se vad in Stinta Scripturé indicat asupra fagiduinfe? PREOTUL: In Sfinta Seripturd gisim male pilde de Rigidulnte ‘icuto de Ditbatl ovlevios. Asta) Tacov, destoptinds-se din somn, fie dueste 3 piatra are i-a servit de ciptllo va faco altar do inchinare Ini Dumnezea (Fac, 28, 20—22), ir sintul opostot Pave: s-a tans paul capulei si pentew impliniree une} fagaduinje (Fapte, 21, 23-27» 18, 185 alle); odatéfigiduina cus, trebuie Indeplints, cc allel n+ seumnd Ups de credinla de respect faif de Dumaezeu, Acrst fuer IL adevereste Stinta Scripturs cind zice: «lar de te vei lega ou f8gi- ing Deramutss Dumnezenlai tho, smu Inti @ lini, ee curind va cete Donn Dumnezeul tiu de la tine si va fi He pleats (Deut, 23, 21-22). $i iarisi se serie: «Mai bine este 35 mu fgéuiesti, decit sh ‘ma implinesti ce ai figddus (Ec, 4, 45 Invdfitura de Credinfa Ortor ond, intrebares 125)Capitolul 15 CONDITIILE MINTUIRII SUBIECTIVE INVATACELUL: Ai pomenit mat inainte, Patnte, si am auzit si pe ali vorbind despre mintuire subectiv, Ce este acene # PREOTUL: Unele eulte invajé ci mintuirea subietiv este con- ditonati mimel de harol divin (sola gratia, anime de harul wustii- iri» — dupa Calvin — sau de ara credintel, adic al tnerederii — up Luther — prin care Ise atrbule sau tse imputt omlvi «meritelen Mintuitoralui nostra Tisus Hrstos, Dec, in general, sit unit cesta protestanfi, care ered ed mlntutes vine numa prin cred) (sla fide) 3 om mu are proprivais nit o conte personals in min- Bisetica nogstra insi invafS ck mintuires sublectivi — indvidua- Hi — nu este un dar si niet un simplu act teste un proces so lucres Fe cate se deavolta Lreptat si se Infiptuieste prin impreuni-lucrates 4 doi factori: Dumnezeu si omul Insus. Din partes loi Durnnezeu ni ‘se dnuiete harul divin, iar din partca eri sint necesare crdinta si faplele bune, Dect, condiile mintvirli subiective sint acestea’ haral «livin de la Damnezeu si eredina 6 faptcle bune ale oma CcoNDMIE mrura suMECrVE im Mintuirea obiectiva sa realizat nomi prin jertta Ini lisus Heiss, Jar mintitea subieetiv — numité tn limbajul Noului Testament g«in- opiates, esse» sau etinture» in sons mal resins — se int Festo ca 0 urmare a cxel obective, prin acliunes noasir do a me apro- ple sau de a ne insus)mntuirea obietiva prin eforturle noastre perso tale, n colaborare «x haral divin Din partes ini Durmnereu, haul divin este absolot neces, finde’ ‘ofl am pictult si sintom lipsifi de slave lat Dumanezen $i sintem ine ‘dropiatt in dar, cu harul Lu, sprin réscumplrares cea in Hristos liu om, 3, 22-24) 5, 1517), Ciel Dumnezeu este Cel ce Jucreaza intra vol si cx voli gi ea si sivicil, dup a Lui bunivoin (Filip, 2,13) Céci i har site} intuit, prin erecimd, si aceasta mu este de la vols este dev [ui Dumnezeu ; na din fapte, ca si na se laude nimenl, Pon ‘ru 8 a Lai ptur’ sintem, ziti In Histos Tisus spre faple bune, pe care Dumnezou lea grit mai inaine, ca si umblim intra ele» (Efes, 28) in toate aceste cuvinte rezlti ct aul divin este de neapiraté trebuinta penta mintires subieeiv8. Acest adevat rezule sain cu Yintele Mintuoralai: Ex sint vita, voi ml8difle. Cet ce rimine intra ‘Mino s Eu fru el, acesta aduce roads mult, ci fara Mine mu patelt face nimi, Dac eineva nu rine fntra Mine, se arunci alaré ca 0 mix ‘ifs si se usued, si 0 edu slo aruncd in foe si arde. Dac’ raminet intra Mino si eavintcle Mele rmin intra vot, corel orico vet vol st se ‘yada vous (loan, 15,5) ‘Agadar, harul de la Durmnerey este pentru noi ceea ce pentru mie ‘igs ste sucul pe care-l are din vif, Din partea omului se cere cre ‘int mintultoare sau credints IuerStoare, adic «credinta care lureazi ‘rin dragostes (Cal, 5,6); f8x8 aceasts contribute a omalul, mintuirca nud vine niminui po de-a gala. Credinja cunoscitoare fn Dunerev, {ara de fapte bune, 0 au si eiavoll, cll sf uct sl se cutremura> (la cov, 2 19) Feptele dune sintemintite gl ele in Stinta Seriptur ca uncle ce sint necesare pentru minlure, Biblia este foarte bogaté in texte care conft= 1d cn starulm ci mlnturoa este conditionaté de faptele noastro ce Tune (Mate, 25, S425; loan, 5, 21; Rom, 2, 619; Il Cots 6,104 1 Tim, 6, 1819, Lecov,2, 14-28; Apoc, 20,1213 5a).io DESPRE CREDINTA ORTODORA INVATACELUL: Acesta este un subject foari interesant, despre ‘care am partat uncle éisufit eu cel do all credinté si esupra cise 95 tea sé stirui mai mult, chiar dacd vorbele mele, Parnte, te vor mil, Aceia spun cf hatul divin lucreezi in mod irezistbi. Dect na poate fi vorba nici deliberate, nil de vreun merit el omului ‘a eves ce prives- 4 mintuitea tui Asa Temuti din parabola Mintuitorubi; «Atuneisti- inal a porunet robuiut: fest la drumut 1 ta garduri gi alleste pe toi ‘tre, asa inet sini fe casa plinin (Luca [4 23). lar alts data zis Mintotoral: eNimeni nu poate si vin Ta Mine dach ni va irage T+ {il care Moa tis, 6 Ex oi favia tn tina cea de apo (los, 6, 4) In cola infeles alc si stintul epostol Pavel: (1, 19,20); sl fer, Cire tindrul bogat a zis Mintuitoral: «De votesti sft destvirst, due, inde averle tale, dil siracilor si vei avea comoarl in cer. Si au~ ‘ind tiniru ¢-2 fasta, ckci avea smulte avufin (Mate, 10, 212) Tait deci ef ela fost liber sd refuze comoara din ce. i inet le zice ‘Minluitoruk: «Cel ce wtea #8 vind dupi Mine si se lepede de sine, 6-31 ja crucea si sieMi rmeze Mle» (Matel, 16, 24; Marcu, 8, 34; Luce, 9, 23 a) "Agadar, in toate acetecilete se aratl categorie si limpede cl Dum. neren Fa facut pe om ex Yoie lect sl de sine stapnitoare simu sieste ‘yin nimi: de a ven la mintulre, Ciel dacd voia omolni at 6 fortta Ste mintuite, orice pedeaps sau rispat fn viela viitoare at ford Tost, iar Dumnezeu ar ineeta de @ mai fijudocdtor dept, cum adeseori 11 numeste duzmeeasca Scripturé. Decd mintuirea noastri s-ar face fara voia noasiri propre, atunci nu em putea ingelege ceea ce aice ma rele epostol Pavel: «tot tot ebuie s& ne infatiim Inaintea Judeetit Ji Hrisos, ea ssa fleare, dup colo ce a fica prin trop, ont bine ort ws (1 Cot, §, 10 £Cor, 9,8 INVATACELUL: Am 0 mare nedumerire: mm cumva Dumnezeu 0 Dotirit din etemitatesoarta flecrula? Pe wali adic, {i mintalest, pe ali i osindese, porisit hots sau predestnglied tin veci Deci, condita mlntuniinoastre subieetve ar ft numal preho- tirlrea neconditionald si din vei e fui Dumnezeu In acest sens, polivit CAreia haru hucreazi entorat si ireristibil la mintaires noast’. Cuvin- {ele sfintaiat apostol Pavel par a sustine eceasil plrere: «C8e\ mol Inainte de naslerea lor (a Wi sav si @ Tui lacos) si far sf cut ei cove bun sot rau, ca st rimind vola lol Damaeveu cee faré alegere mi din fapte, ei dele Cel care cheamé, i s-a zis ei (Rebecii) cf el mat ma te ve shut celui mat mic, Procum este scris Pe Tacov Team lubit, pe Isay teem uit. Ce vor glee dar? Nu cumva la Dumnezeu este nedrep= late? Nicdecum! Cici grieste cltre Moise: Mili-vol pe cine re sii miluiese si indura-M-vol do cine vreau si ME indur. Asadar, ni este nick de la eet care voieste, ni de la cel ce alearo, ci de la Dumnezeu, Care milueste, Cdci Scriptura zice lui Fereon: Pentra aceasta ehiar