Enache Viorel Biochimie anul 1 grupa 1 subgr.

2
enache_viorel_21@yahoo.com
Analiza unor alcaloizi din
rostopasca
1. Importanta subiectului
a).Rostopasca descriere generala
b).Alcaloizii din rostopoasca importanta lor
2. Metodele utilizate descriere generala consideratii
teoretice
a. Spectrele UV
b. Spectrele de Flourescenta
c. Cromatografia in strat subtire
3. Rezultate concluzii
1
1.Importanta subiectului
a) .Rostopasca descriere generala
Rostopasca (Chelidonium majus L.), Romanii au botezat-o Chelidonium "darul cerului", planta
fiind enerata si pretuita de toti medicii antichitatii care o recomandau in bolile ficatului, bilei
sau indecarea cataractei.
!runzele sunt simple, alterne, nestipelate. !lorile sunt actinomorfe (cu simetrie radial"),
bise#uate, de culoare $alben", $rupate %n umbele simple. &nflore te din aprilie p'n" %n
septembrie. !ructul este o capsul". (ste o specie erbacee, numita si iarba de ne$i. La ruperea
tulpinilor, ramurilor sau radacinilor, musteste un suc $alben, care prin o#idare deine imediat
portocaliu.( %n contact cu aerul se brunific".)
C)*+),-.-( C/-*-C0
(ste foarte comple#a si cuprinde alcaloizi din $rupa nafto-fenantri dinei (chelidonina, alfa si
beta-homochehelidonina, mezo#ichelido nina, cheleritrina, san$uinarina etc.), alcaloizi din $rupa
protoberberinei (coptizina, stilopina si tetrahidrocoptizina), alcaloizi din $rupa protopinei,
cantitati mici de sparteina etc.
1n alcaloid este o bazic" azotat" de ori$ine e$etal" sau ob inut" sintetic, to#ic", folosit"
deobicei %n doze mici ca medicament.
-n toate or$anele plantei, in stare proaspata, e#ista numeroase laticifere care, la rupere, lasa sa se
scur$a un late# de culoare portocalie. 2ustul este amar iar mirosul lipseste. +artea aeriana
contine apro#imati 1,34 alcaloizi care reprezinta constituentii principali ai produsului.
Radacina poate sa contina pana la 34 alcaloizi totali. !runzele contin itamina C, iar in tulpini
si in radacini s-au identificat rezine, ulei esential, substante de natura flaonoidica, saponozide si
numeroase saruri minerale.
0C.-15( 6-)L)2-C0
Chelidonina si homochelidonina au actiune similara morfinei 7 deprimanta a functiei
miocardului si a sistemului neros central (85C), sedatia, narcotica. 0lti alcaloizi din planta au
actiune rela#anta asupra musculaturii netede, asupra aselor mari, in special asupra coronarelor,
in timp ce asupra centrilor respiratori, una usor stimulanta +e lan$a actiunile biolo$ice majore,
e#tractele standardizate din aceasta planta au remarcabile efecte bactericide, antifun$ice si
antiamoebiene. 1nii dintre alcaloizii pe care-i contine aceasta planta au actiune sedatia asupra
85C. (#tractele apoase sau hidroalcoolice au actiune colereticcola$o$a sunt recomandate in
afectiunile hepatice cronice si in ciroza.
/omochelidonina (9 si :) poseda actiune narcotica cu o to#icitate cardiaca inferioara
chelidoninei, pe cand :-chelidonina are si o apreciabila actiune anestezica locala.
2
-ndicatii terapeutice
.oti acesti alcaloizi constituie un fitocomple#, actiunea e#tractelor de rostopasca fiind rezultanta
totalului alcaloidic. 0ctiunea coleretica si colecistochinetica, demonstrate e#perimental,
contribuie la precizarea indicatiilor terapeutice ale totalului alcaloidic si anume, pentru
ameliorarea flu#ului biliar in perioada de conalescenta, dupa hepatita acuta, hepatita cronica,
dis;inezii biliare, in ederea eliminarii calculilor biliari mici, hipotonie si atonie eziculara,
colici biliare. (fectul cola$o$ se eidentiaza atat prin normalizarea alorilor bilirubinei, cat si a
colesterolului.
<e asemenea, rostopasca, ca si pelinul, stimuleaza secretia pancreatica si in cadrul acesteia, in
primul rand secretia de lipaza si amilaza. 0ceasta din urma actiune se atribuie alcaloidului
secundar chelido#antina.
+rotejarea unor enzime cu specificitate hepatica indica totalul alcaloidic si preparatele brute din
Chelidonium majus ca medicament hepatoprotector. 0u mai fost puse in eidenta proprietatile
lipotrope, hipolipemiante, hipocolesterolemiante, antilito$enice, antispastice, anal$ezice. <upa
cum s-a mai aratat, totalul alcaloidic si unele componente alcaloidice prezinta actiune
antibacteriana, iar cheleritrina si san$uinarina si actiune antifun$ica.
Rostopasca intra in compozitia ceaiului hepatic nr. 2 ca si a unui numar foarte mare de
specialitati straine.
-n medicina populara se foloseste pentru tratamentul icterului, iar sucul proaspat de planta
pentru e#tirparea ne$ilor (=errucae iml$aris), prin aplicarea late#ului in strat $ros, lasandu-se cat
mai mult timp si repetand operatia de multe ori. Considerandu-se erucile de ori$ine irotica,
efectul antiiral al plantei constituie sin$urul domeniu de aplicare al rostopascai, necontroersat.
0socierea alcaloizilor din rostopasca cu ulei de catina alba, a condus la rezultate remarcabile in
unele afectiuni dermice.
3
b).Alcaloizii din rostopoasca importanta lor
-n acesta lucrare s-a urmarit analiza unor alcaloizi specifici e#istenti in rostopasca >
0lcaloizii izolati din rostopasca sunt clasificati, dupa structura lor, in doua mari $rupe> alcaloizi
cu nucleu diizochinoleinic si alcaloizi cu nucleu neftofenantridinic. 8pecifici sunt alcaloizii cu
structura naftofenantridinica, dar si unii si altii, se $asesc sub forma de baze tertiare si cuaternare.
*ai importanti, din punct de edere farmacodinamic, sunt> chelidonina, berberina,
cheleritrina, sanguinarina, coptizina, stilopina.
1. Berberina -
!erberina este un alcaloid foarte rasp"ndit #n regnul
$egetal. berberina este antibacteriana % anti$irala si
antifungica. &n C'ina este folosit ca 'ipoglicemiant #n
diabetul de tip !erberina este un alcaloid care se
gaseste #n di$erse specii de plante din familia
!erberidaceae% precum !erberis $ulgaris. (a
stimuleaza contractia musculaturii netede% fiind
dotatacu proprietati colocistoc'inetice% 'emostatice%
bacteriostatice si 'ipotensi$e.
2. Sanguinarina
Sanguinarina% )baza cuaternara de culoare rosie) la
inceput narcotica% determina in doze mai mari
con$ulsii. Aplicata local% pro$oaca paralizia
terminatiilor ner$oase% actionanda ca un e*citant al
centrilor medulari a$and si proprietati carioclazice%
asemanatoare celor determinate de colc'icina. (ste
un in'ibitor al acetilcolinesterazei.
4
3. Coptizina
Coptizina% )alcaloid ce se regaseste in rostopasca)%
ca si c'elidonina% prezinta actiune colecistoc'inetiea
de intensitate mai redusa decat totalul alcaloidic.
4. Chelidonina .
C'elidonina este un alcaloid care face parte din clasa benzo
+c, fenantridinei.. (a e*ista in cantitate mare in rostopasca in
comparatie cu ceilalti alcaloizi C'elidonina poseda actiune
analgezica% asemanatoare morfinei% fiind% in plus%
spasmolitica% ca si papa$erina. -roduce narcoza fara
reducerea refle*elor precum si o actiune citostatica de tip
colc'icinic. (fectul spasmolitic se produce atat la ni$el biliar
cat si bronsic. C'elidonina diminueaza tonusul musculaturii
netede intestinale% uterine% bronsice si al altor organe% a$and
actiune antispastica de tipul papa$erinei% fiind% insa% de zece
ori mai putin to*ica decat aceasta.
5. Cheleritrina
C'eleritrina este un alcaloid din rostopaca
baza cuaternare de culoare rosie C'eleritrina stimuleaza
peristaltismul intestinal si contractiile uterine. ea mai
prezinta% de asemenea% actiune antibacteriana% antifungica
si anti$irala% care permite administrarea plantei ca ad/u$ant
in tratamentul dermatozelor si afectiunilor cutanate.
C'eleritrina coboara tensiunea arterial.
5
1. etodele utilizate descriere generala !
-n lucrarea de fata s-a lucrat pe $rupe, fiecare $rupa analizand cate un element component,
(flori, frunze , radacina, tulpina, zona internodala- internod)
2rupa din care am facut parte a analizat floarea .
(tapele au fost urmatoarele>
I. E"tractia
II. Analiza
I. E"tractia s!a realizat in mai multi pasi
1. Cantarirea
2. *aruntirea
?. *ojararea pana la obtinerea unei paste
3. +este pasta obtinuta s-a adau$at metanol si /Cl ),1 ml , @,1 4 A
B. +roba s-a pus la ultrasonicare pentru 1 ora.
C. Ceea ce am obtinut s-a pus la centrifu$are 1B- 2@ min
II. Analiza
1. 8pectre 1=
2. 8pectre de flourescenta
?. Cromato$rafie in strat subtire
6
a) #pectrele $V
8pectrele 1= fac parte din metodele de analiza optica
&n funcDie de natura interacDiunii radiaDiilor de natur" luminoas" cu substanDele, metodele
spectrale se pot clasifica %n>
metode de absorbDie (pe domenii dierse> raze E, izibil, 1=, -R, R*5 etc),
metode de emisie a radiaDiei electroma$netice (tot pe dierse domenii),
metode de fluorescenD" (1=, =-8, E etc), fosforescenD" sau luminescenD",
metode de difracDie (cu raze E, cu electroni, cu neutroni),
refractometria Fi interferometria,
polarimetria,
metode bazate pe difuzia luminii,
metode combinate.
8pectrometria de absorbDie %n 1=-=-8
+rincipii $enerale
*etoda bazat" pe absorbDia luminii din domeniul ultraiolet i izibil (1= i =-8). se
cunosc mai multe ariante importante pentru aceste metode>
colorimetria,
fotometria Fi
spectrofotometria.
!otometria Fi spectrofotometria
*"soar" instrumental lumina transmis" de o soluDie (uneori colorat") lucr'nd cu o surs"
de lumin" monocromatic".
C'nd lumina incident" este filtrat", prin filtre optice, a'nd un spectru mai lar$, aem de
a face cu o fotometrie iar c'nd domeniul filtrat este mai %n$ust (utiliz'nd
monocromatoare) orbim de spectrofotometrie.
050L-,0 8+(C.R0LG
7
RadiaDiile electroma$netice %n interacDiune cu substanDe pot determina efecte diferite, la niel
atomic sau molecular. 0ceste efecte pot fi e#plicate dac" se iau %n considerare urm"toarele
aspecte>
1ndele electroma$netice includ %n spectrul lor o $am" lar$" de frecenDeH
<in punct de edere ener$etic, atomii pot e#ista doar %n anumite st"ri ener$etice, bine
definite, numite niele de ener$ie. 0bsorbDia, respecti emisia unei radiaDii
electroma$netice poate aea loc numai dac" frecenDa acestora corespunde diferenDei de
ener$ie dintre cele dou" niele ener$etice %ntre care are loc tranziDia, conform relaDiei
urm"toare>
(1)
unde>
(I diferenDa de ener$ie dintre cele dou" niele ener$eticeH
hI constanta lui +lanc;I C,C2BC(B)J KsH
I frecenDa radiaDiei absorbit" sau emis".
!i$. 1. spectrul electroma$netic> L- lun$imea de und"H -frecenDaH
M-ener$ia
&n aceste condiDii, trecerea de pe nielul ener$etic inferior pe un niel ener$etic superior se
realizeaz" prin absorbDia unei radiaDii ce satisface relaDia (1) %n ceea ce prieFte frecenDa Fi
ener$iaH iners, reenirea la starea fundamental" corespunde emisiei unei radiaDii cu aceiaFi
parametri (fi$.2).
0ceste radiaDii poart" numele de linii spectrale Fi sunt caracteristice fiec"rei specii specii
atomice, ceea ce permite identificarea acesteia %ntr-un amestec. &n producerea liniilor spectrale
este respectat" le$ea inersiunii liniilor spectrale> fiecare substanD" poate absorbi aceleaFi radiaDii
pe care le poate Fi emite, %n condiDii identice de temperatur" Fi presiune.
8
absorbDie stare (2
e#citat" (2N(1
stare (1
emisie fundamental"
fi$.2. tranziDiile electronice ce apar la emisia Fi absorbDia radiaDiilor
.ipurile de niele de ener$ie difer" ca ordin de m"rime dup" cum urmeaz"(tabelul 1)>
a) 5ielele electronice pot fi> interioare(mai apropiate de nucleu, cu ener$ia mai mare)H
tranziDiile de pe aceste niele se pot produce doar prin interacDii cu radiaDii de frecenD"
mare Fi perifericeH radiaDiile din izibil Fi 1.=. pot produce tranziDii de pe aceste niele.
b) 5iele de ibraDie ale moleculelor corespund miFc"rilor de ibraDie ale nucleelor din
molecul" %n jurul anumitor poziDii de echilibruH tranziDiile %ntre aceste niele realizeaz"
spectrele de ibraDie.
c) 5ielele de rotaDie ale moleculelor corespund miFc"rii de rotaDie a %ntre$ii moleculeH
tranziDiile %ntre ele dau spectre de rotaDie, %n -R %ndep"rtat.
.otalitatea radiaDiilor absorbite corespunz"toare tranziDiilor %ntre diferite niele ener$etice
alc"tuiesc spectrul de absorbDie al substanDei respectie.
5iel de
ener$ie
)rdin de m"rime a ener$iei (;calA
mol)
<omeniul de frecenD" al spectrului
emisieA absorbDie(/,)
RotaDie
(microunde)
=ibraDie
(-R)
(lectric
(izibil, 1=)
8pectrele se pot clasifica dup" cum urmeaz">
1. #pectrele de absorb%ie> cuprind totalitatea radiaDiilor corespunz"toare tranziDiilor de pe
nielele ener$etice inferioare ale atomilor Fi moleculelor pe niele ener$etice superioare,
%n condiDiile penetr"rii substanDei cercetate de c"tre un fascicul de radiaDii
electroma$netice cu spectru continuu, acesta atenu'ndu-Fi pe parcurs intensitatea iniDial".
8pectrul de absorbDie se prezint" sub forma unor linii %nne$rite ce apar %n spectrul
continuu iniDial, corespunz'nd lun$imilor de und" ale radiaDiilor lips".
9
2. #pectre de emisie> cuprind totalitatea radiaDiilor emise %n urma tranziDiilor de pe niele
ener$etice inferioare, urmare a unor condiDii potriite de e#citare. 1n spectru de emisie se
prezint" doar sub forma acelor linii sau benzi colorate corespunz"toare radiaDiilor emise.
8pectrele mai pot fi clasificate %n>
8pectre continue- sunt cele ce acoper" %n %ntre$ime $ama de frecenDa a unui anumit
domeniu.
8pectre de band"- sunt alc"tuite din anumite radiaDii $rupate %n anumite zone ale $amei de
frecenDe ale domeniului respecti.
8pectre de linii- sunt compuse doar din radiaDii monocromatice separate de interale de
lun$imi de und" libere, %n domeniul respecti.
<in cele prezentate mai sus se poate deduce o alt" clasificare a spectrelor> atomice Fi
moleculare, iar %n funcDie de domeniul de frecenDe c"ruia aparDin spectrele se pot clasifica %n>
izibil, 1=, -R etc.
*etoda fizic" ce se ocup" cu studiul spectrelor de emisie si de absorbDie caracteristice
elementelor Fi foloseFte la depistarea acestora %n compoziDia unui amestec se numeFte analiz"
spectral". (a poate fi> calitati"A cantitati", de emisieA absorbDie. 0re o lar$" utilizare,
prezent'nd o serie de aantaje comparatie cu alte metode de analiz">
8ensibilitate mareH
5ecesit" cantit"Di mici de substanD" cercetat"H
+ermite determinarea simultan" a aproape tuturor elementelor chimice prezente %n prob"
Fi durat" scurt" de analiz".
Ca urmare metoda este lar$ folosit"%n biolo$ie Fi medicin" la depistarea unor elemente %n
cantit"Di infirme %n tumorile or$anismului.
<up" sistemul dispersi aparatele spectrale se %mpart %n>
0parate cu prism"H
0parate cu reDea.
<up" receptorul folosit %nt'lnim>
8pectroscoape (receptor ochiu)
8pectro$rafe (receptor-placa foto$rafic")
8pectrometre (receptor fotoelectric, termoelectric) pentru analiza cantitati".
b. #pectrele de &lourescenta
8pectroscopia de fluorescenD" (denumit" i fluorometrie sau spectrofluorometrie), este un tip de
spectroscopie electroma$netic" care analizeaz" fluorescenDa dintr-o prob". 0ceasta implic"
utilizarea unui fascicul de lumin", de obicei, ultraiolet", care e#cit" electronii din moleculele
10
anumiDilor compuFi Fi care prooac" emisia de lumin" cu o ener$ie mai mic", de obicei (dar nu
neap"rat), lumina izibil".
(ste o tehnic" complementar" spectroscopiei de absorbDie.
0numite combinaDii chimice, aflate mai ales %n soluDie sau %n stare solid", %n urma e#cit"rii
moleculelor cu radiaDii din domeniile izibil Fi 1= apropiat, reemit o parte din ener$ia primit"
sub form" de radiaDie luminoas" - adesea izibil". 0ceast" re-emisie se numeFte fluorescenD".
*a#imul radiaDiei de fluorescenD" este situat de obicei la o aloare a lun$imii de und" mai mare
dec't ma#imul picului radiaDiei care a proocat e#citarea, diferenDa de ener$ie corespunz"toare
transform'ndu-se %n c"ldur", fiind disipat" %n mediu.
8chema procesului de apariDie a fluorescenDei. RadiaDia incident" are lun$imea de und" mai mic"
dec't cea emis"
!luorescenDa, ri$uros orbind, implic" emisia de radiaDie prin tranziDia %ntre dou" nieluri care au
aceeaFi multiplicitate (de e#emplu sin$let la sin$let sau triplet la triplet). <ac" tranziDia are loc
%ntre dou" nieluri de multiplicitate diferit", aceasta poart" numele de luminescenD".
<up" e#citare, intensitatea luminii emise de c"tre atomi, !, scade e#ponenDial %n timp
respect'nd o ecuaDie de forma>
! I -@O eP;f t
unde ! este radiaDia de fluorescenD" produs" de c"tre o substanD",
-@ - intensitatea radiaDiei incidente,
;f - o constant" caracteristic" substanDei (analo$" constantei de itez")
iar t - timpul.
.rebuie f"cut" o distincDie %ntre fluorescenD", care corespunde unei sc"deri rapide a intensit"Dii
luminoase emise Fi fosforescenD" - la care sc"derea %n timp este cu mult mai lent".H o specie
molecular" poate fi, deodat", at't fluorescent" c't Fi fosforescent".
+e de alt" parte, luminescenDa este tot o re-emisie de lumin" dar aceasta are la ori$ine ener$ia
unei reacDii. 0ceast" ener$ie nu se de$aj" sub form" de c"ldur" (ca %n majoritatea cazurilor) ci
sub form" de ener$ie radiant". <e fapt o putem considera ca pe o e#citare a electronilor cu
ajutorul c"ldurii de reacDie.
11
.impul de iaD" a unei specii moleculare e#citate, Q@, se defineFte cu ajutorul constantei de itez"
;f din relaDia precedent" (! I -@O eP;f t)>
Q@ I 1A;f
<up" acest timp intensitatea rezidual" nu reprezint" dec't o frac ie din cea iniDial" adic" cea mai
mare parte dintre moleculele e#citate au reenit la starea neemisi".
<e aceea> fluorimetria lucreaz" %n re$im staDionar - e#citarea a'nd loc pe tot parcursul
m"sur"torii
fosforescenDa, la care diminuarea intensit"Dii %n timp este mult mai lent", se studiaz" doar dup" ce
a %ncetat faza de e#citare.
*etodele de analiz" bazat" pe fluorescenD" nu sunt $eneral aplicabile oric"ror substanDe. <ar,
toate metodele analitice bazate pe at't pe fluorescenD" c't Fi pe Fi luminescenD" pe l'n$" c" sunt
foarte specifice sunt Fi foarte sensibile. <e e#emplu, putem aminti c" limita de determinare a
unei metode fluorimetrice, pentru o anumit" combinaDie chimic", este de circa 1@@@ de ori mai
cobor't" dec't cea a unei metode prin absorbDie %n izibil sau %n ultraiolet. <e aceea, din aceast"
cate$orie de metode e#ist" c'tea e#trem de utile %n analiza biochimic" Fi de monitorizare a unor
poluanDi ai mediului.
&ntruc't nielul radiaDiei de luminescenD" nu este %ntotdeauna foarte ridicat, e#ist" dou" tipuri de
instrumente diferite> fluorimetre Fi spectrometre de chemiluminescenD". 1ltimele Fi-au $"sit
aplicaDii %n domeniul analizelor biochimice precum Fi %n monitorizarea 5)#, /28 din aer precum
Fi %n studiile, respecti analizele fenomenelor de %mb"tr'nire a materialelor plastice.
Bazele 'izice ale 'lourescentei
<in punct de edere fundamental, fluorescenDa compuFilor moleculari (de interes pentru analiza
chimic"Abiochimic") se poate descrie ca o absorbDie de radiaDie 1=-=-8, urmat" de o serie de
tranziDii ener$etice %ntre ultimii orbitali ocupaDi ai st"rii fundamentale a moleculei, Fi primii
orbitali e#terni acanDi.
-niDial moleculele se afl" %n repaos, %n starea fundamental", notat" 8@.
8@, 81, .1 ... reprezint" st"ri electronice (niele ener$etice), iar =@, =1, ...niele ener$etice de
ibraDie caracterizate fiecare de un num"r cuantic de ibraDie uneori notat tot =@, =1,... . 8 Fi .
sunt prescurt"ri amintind sensurile de sin$let, respecti de triplet.
<up" absorbDia unui foton incident electronii trec %n starea 81 - prima stare de tranziDie
electronic", e#citat". 0poi, foarte rapid (1@-12s), are loc un proces denumit conersie intern",
prin care moleculele sufer" rearanj"ri, f"r" a emite fotoni, timp %n care electronii ajun$ %n starea
caracterizat" prin num"rul de ibraDie =@ a st"rii electronice urm"toare, 81. 0bia apoi interin
tranziDiile de fluorescenD" (timp de 1@-R-1@-Ss) %n urma c"rora moleculele rein pe unul din
nielele notate =@, =1, ... (st"ri ener$etice de ibraDie caracterizate fiecare prin num"rul de
ibraDie respecti, =i) - aparDin'nd nielului iniDial 8@.
8e poate obsera (%n fi$ura al"turat") c" moleculele pot p"stra o parte din ener$ia lor sub form"
de ener$ie de ibraDie. 0cest e#ces de ener$ie urmeaz" a fi disipat %n mediul %nconjur"tor prin
coliziuni mecanice sau alte procese neradiatie cunoscute sub denumirea de rela#are
ibraDional". .otuFi, se mai poate uneori produce Fi o emisie de fotoni, eident mai s"raci %n
ener$ie, care stau la baza unei fluorescenDe situate %n -R apropiat.
12

8pectrul de absorbDie Fi cel de fluorescenD" pentru diferiDi compuFi prezint" (cu o bun"
apro#imaDie) o simetrie, unul reprezent'nd aproape ima$inea %n o$lind" a celuilalt.
Cum e Fi firesc absorbDia este situat" la lun$imi de und" mai mici, respecti %n conformitate
cu ecuaDiile>
( I hOT I hOcAL, la alori ale ener$iei, (, mai ridicate
+oziDiile relatie ale absorbDiei Fi fluorescenDei %n cazul eozinei. 8e remarc" o zon" de lun$imi de
und" comun"
c. Cromatografia in strat subtire
Cromato$rafia pe strat subtire este o tehnica cromato$rafica utilizata pentru separarea unor
amestecuri de solutii colorate. 0ceasta tehnica presupune e#istenta a doua faze>
+rima fiind faza stationara este constituita dintr-un strat subtire de material absorbant, in $eneral
silica-$el, o#id de aluminiu sau celuloza, imobilizate pe o placa inerta de sticla sau
plastic. +lacile cromato$rafice sunt realizate prin amestecarea adsorbantului, cum ar fi silica-
$elul mentionat anterior, cu o cantitate mica de material de le$atura inert, de e#mplu sulfatul de
calciu si cu apa. 0cest amestec este distribuit sub forma unei paste intr-un strat subtire pe
suportul nereacti, de obicei sticla, folii subtiri de aluminiu, sau plastic, iar placa rezultata este
uscata si actiata prin incalzire intr-un cuptor la 11@@ C timp de jumatate de ora. 2rosimea
stratului absorbant este cuprinsa in $eneral intre @.17@.2B mm atunci cand placile se folosesc in
scopuri analitice si in jur de 172 mm pentru alte operatii preparatie ale cromato$rafiei pe strat
subtire.
0 doua faza, cea lichida, consta in solutia care urmeaza a fi separata, care este apoi dizolata intr-un
solent or$anic compatibil. +roba, fie lichida fie dizolata intr-un solent olatil, este depusa sub forma
punctuala (spot) pe faza stationara. +rin introducerea capatului inferior al placii intr-un rezeror de
solent are loc o mi$rare a amestecului in plan ertical, datorata actiunii fortelor de capilaritate,
separandu-se astfel solutia e#perimentala pe baza diferentei de polaritate a diersilor componenti ai
probei in cauza. Cand solentul ajun$e la celalat capat al fazei stationare, placa este scoasa si uscata.
13
8poturile separate sunt izualizate fie in mod direct, atunci cand sunt colorate, fie cu ajutorul luminii
ultraiolete sau prin plasarea placii in apori de iod.
Componentii probei sunt antrenati cu iteze ariabile spre capatul placii de catre solent datorita
diferentelor dintre coeficientii lor de repartitie intre faza mobila si faza stationara, astfel constituentii
necunoscuti pot fi identificati prin eluarea simultana cu unele substante standard.Cromato$rafia pe strat
subtire poate fi automatizata utilizand un solent in cur$ere fortata, lasand placa in id pentru uscarea
finala a acesteia, si realizand o inre$istrare a cromato$ramei finale prin spectrometrie de absorbtie in
1=-=is sau fluorescenta utilizand diferite surse de lumina.
!lu#ul de solent poate fi dirijat pentru perioade scurte de timp, placa cromato$rafica fiind uscata si
apoi repetandu-se procesul cu un alt solent. 8poturile sunt reconcentrate iar rezolutia atinsa creste.
8epararea compusilor este bazata pe competitia solentului si a fazei mobile in $asirea unui loc de
le$atura la suprafata fazei stationare. <e e#emplu, daca este utilizat silica-$elul ca faza stationara atunci
stratul poate fi considerat polar. 0and doi compusi cu polaritati diferite in amestec, intre compusul cu
polaritatea cea mai mare si strat se stabilesc interactiuni mai puternice si, astfel, acesta are o capacitate
mai mare de a fi adsorbit. 8imilar, componentul cu polaritatea cea mai mica difuzeaza mai sus in planul
ertical al placii (rezultand astfel si o aloare a factorului de retentie Rf mai mare). <aca faza mobila se
schimba prin utilizarea unui solent mai polar sau a unui amestec de solenti, toti compusii de pe placa
cromato$rafica or mi$ra in partea superioara a stratului. 8olentul adecat in cazul cromato$rafiei pe
strat subtire a fi cel a carui polaritate este diferita de cea a materialului fazei stationare. <aca se
foloseste un solent polar si spotul este aplicat pe o faza stationara polara, spotul a creste radial datorita
actiunilor capilare, lucru care nu este de dorit deoarece poate aea loc o interdifuzie a spoturilor. 0stfel,
pentru a putea tine sub control distributia spoturilor, solentul utilizat pentru dizolarea probei trebuie sa
fie unul nepolar sau semipolar atunci cand faza stationara este polara si iceersa.
8poturilor izibile si bine conturate li se poate calcula un factor de retentie (Retention factor -
Rf), pentru fiecare spot in parte acesta putandu-se calcula impartind distanta parcursa de component
pana in acel punct la distanta totala parcursa de solent. 0ceste alori depind de tipul solentului utilizat
si de tipul placii cromato$rafice folosite si nu sunt constante fizice, astfel ca pentru solenti diferiti sau
materiale adsorbante diferite aem alori distincte.
+rintre utilizarile cele mai des intalnite ale cromato$rafiei pe strat subtire putem mentiona>
analiza puritatii unor anumite produse farmaceuticeH determinarea pi$mentilor unei planteH detectarea
pesticidelor sau insecticidelor din produsele alimentareH analiza compozitionala a unui amestec colorat
(opseluri)H monitorizarea reactiilor or$anice, etc.
0antajele utilizarii cromato$rafiei pe strat subtire sunt multiple, cele mai importante fiind>
costul scazut al analizeiH timpul scurt in care se desfasoara analizaH efectuarea unor operatiuni care nu
implica un $rad sporit de comple#itateH izualizarea tuturor spoturilorH disparitia necesitatii de a efectua
o purificare prealabila a probeiH adaptabilitatea metodei in cazul majoritatii produselor farmaceuticeH
folosirea unor cantitati mici de solentiH necesitatea unei pre$atiri prealabile minimale a personalului
14
?. Rezultate - concluzii
-n urma analizei spectofotometrice si dupa citirea absorbantei probelor am obtinut urmatoarele rezultate
si $rafice
+entru analiza alcaloizilor din rostopasca (!L)0R( ) s-a folosit urmatorul tabel tabel >
(#citatie (misie
3SB nm ()* nm 8an$uinarina
3@2 nm BBR nm Coptizina
3UB nm +*+ nm Cheleritrina
?B3 nm B2@ nm 6erberina
?C@ nm 3BB nm Chelidonina
a.) Pentru Sectrele !"#
$.) Pentru %ectrele &e 'loure%centa entru 'iecare alcaloi&
in arte
15
16
17
18
19
20
c. ( entru cromato)ra'ia in %trat %u$tire
+lacile cromato$rafice folosite au fost de celuloza si aluminiu
-n proiectul nostru noi , pentru analizarea alcaloizilor specificati am uitilizat 13>BB cloroform ,
metanol si 2@>1@ metanol diclor metan .
Camera de deelopare poate fi constituita dintr-un recipient de sticla cu capac, de dimensiuni suficiente
pentru a permite introducerea placilor cromato$rafice in intre$ime. 0m taiat o hartie de filtru astfel
incat sa poata fi introdusa, atin$and partea inferioara, peretii, si ajun$and pana la 1cm sub capatul de
inchidere al recipientului. +entru a ne asi$ura ca hartia este bine taiata, putem plasa o placuta
cromato$rafica neutilizata in recipient, obserand daca aceasta intra in contact cu hartia de filtru, lucru
care trebuie eitat. -ndepartam placuta si saturam hartia cu un solent de deelopare. .urnam apoi in
recipient o cantitate de solent care sa nu depaseasca @,B cm. +unem apoi capacul recipientului pentru a
pastra conditiile de saturare.
-n pre$atirea placii cromato$rafice- am aut in primul rand $rija sa nu atin$em suprafata acoperita a
placii, de aceea am miscat placa atin$and cu atentie doar mar$inile . +e placa cromato$rafic" am creat B
culoare erticale 8e traseaz" linia de start, la 1 cm de la partea inferioar"a pl"cii, iar la 1@ cm de la
ori$ine se marcheaz" limita de deelopare. !olosind un creion, am trasat o linie pe intrea$a latime a
placii, la apro#imati 1 cm fata de capatul inferior al acesteia. 0m notat apoi locurile de depunere a
probelor, incercand ca toate celeB puncte sa fie la distante e$ale intre ele si fata de mar$ini.
+lasarea probelor pe placa 7 s-a facut pentru fiecare $rupa in parte.
8e imerseaza capatul deschis al unui tub capilar(al unei pipete) in solentul ce contine componentul care
urmeaza a fi eluat. 8e atin$e capatul tubului printr-o miscare scurta si usoara de suprafata acoperita a
placii, in locul marcat corespunzator probei respectie. <upa realizarea acestei operatii se plaseaza
placuta in camera de deelopare saturata si se inchide din nou capacul. 8ubstanta trebuie sa fie eluata
pana frontul de solent atin$e o inaltime de pana la @,B cm sub capatul superior al placutei
cromato$rafice.
<upa atin$erea conditiilor descrise anterior, placa se scoate din recipient, si se traseaza o linie de
demarcare in dreptul locului pana la care a ajuns solentul. <upa aceasta placa se lasa la uscat. <upa
uscare, se analizeaza placa deelopata cu ajutorul luminii 1=

La final rezultatele au fost izualizate cu ajutorul luminii ultraiolet.

21