nvelitorile din sindrila si sita se folosesc la cladiri definitive, avnd ca suport o retea de

sipci orizontale dispuse la o distanta de 1/4 sau 1/3 din lungimea acestora, functie de
numarul straturilor de acoperire. sindrila se confectioneaza din lemn de rasinoase cu
lungimea de 4080 cm, latimea de 814 cm si grosimea de 0,40,7 cm fig. !.11."#.
sita se confectioneaza n special din lemn de foioase, are lungimea de 40!0 cm, latimea
de 814 cm si grosimea varia$ila, avnd la marginea mai groasa un sant longitudinal ce
permite o m$inare n sistem lam$a si uluc.
nvelitoarea se fi%eaza n cuie pe suportul din sipci, dupa e%ecutarea lucrarilor de
tinic&igerie, ncepnd de la streasina spre creasta. 'a dolii etanseitatea se asigura cu
carton asfaltat sau ta$la galvanizata pe suport din asteriala. 'a constructii deose$ite
monumente istorice# doliile s(au realizat din sindrila dispusa dupa o suprafata de
racordare cur$a. )acordarea la cosurile de fum se face de asemenea cu ta$la galvanizata.
*urata de viata a nvelitorii creste daca este impregnata cu car$olineum, care mpiedica
putrezirea si formarea ciupercilor, fara a astupa porii, ceea ce asigura uscarea mai rapida
a nvelitorii. sita este mai putin folosita, fiind pe cale de disparitie
+nvelitoarea este din sit, sau sindril,.-treasina are o l,.ime de 40(/0cm.0asele tradi.
ionale nu au 1g&ia$uri si $urlane .-tructura acoperisurilor caselortradi.ionale este din
lemn rotund.*in cauza formei geometrice foartesta$ile din punct de vedere static si
dincauza inc,rc,rilor reduse pe panta mare
a acoperisului, elementele structurale
ale acoperi ului nu spri1in, pe st,lpi.
2-indrila, aflat, n a doua 1um,tate a secolului al 343lea
si la nceputul secolului al 33(lea la ndemna
oricui, era totusi rar folosit, n trecut de mesterii 5,rani
la invelirea caselor. 6ceasta se datora nu att greut,5ii
de a si(o procura, c,t mai ales a dificult,5ii de a o fi%a
pe cas,. 7i%area se f,cea cu a1utorul cuielor, ori, pn,
n secolul al 343(lea, metalul era scump, fiecare cui de
fier fiind lucrat aparte de mesteri fierari. 0onstructorul
o$isnuit al caselor t,r,nesti isi f,cea singur tot ceea ce
avea nevoie, dar cuie de fier nu putea produce. -e
foloseau n locul lor cuie de lemn, n special cuiele din
lemn de tisa. 8isa, conifer ntlnit n unele p,r5i din
mun5ii nostri, este singurul lemn mai tare ca ste1arul.
9%ploatat e%cesiv, ar$orele a disp,rut timpuriu,
e%emplarele care mai e%ist, fiind ocrotite ast,zi ca
monumente ale naturii.: ;aul <enri -ta&l, =arin
0onstantin 2=esterii .,rani romni:, p.>!
-i in acest caz, lemnul este materialul cel mai vec&i, oferit de natura spre folosinta
indelungata. -e utilizeaza su$ forma de scandurele, numite site sau sindrile, taiate din
lemn de conifere sau castan. -e monteaza pe astereala, prin suprapunere. -e fi%eaza in
cuie speciale, numite, de altfel, c&iar cuie de sita. sindrila este $inevenita mai ales in
cazul unor sarpante cu inclinare mare cladiri inalte, in zone muntoase, construite ca atare
pentru alunecarea zapezii de pe acoperis spre a se evita depunerea in cantitati foarte
mari#. 9ste $ine sa se tina seama ca zonele climaterice cele mai indicate pentru folosirea
sindrilei sunt cele cu ierni geroase si temperaturi 1oase, in general, care impiedica
dezvoltarea e%agerata a insectelor.
? pro$lema ar fi degradarea relativ rapida a acestui sistem de invelitoare. 4nlocuirea
sitelor uzate nu se face foarte greu, anevoios fiind insa accesul pe sarpanta foarte
inclinata.
0onditiile pe care tre$uie sa le indeplineasca invelitoarea@ sa ia forma acoperisului, sa fie
rezistenta la foc, sa ai$a rezistenta mecanica.