1

Cuvinte si
expresii uzuale













































2

Salutari

Bine ati venit!/Bine ai
venit!



Buna dimnieata!




Buna ziua!





Buna seara!




Noapte buna!














Greetings

Welcome!






Good moorning!





Good afternoon!





Good evening!






Good night!








3

A-si lua ramas
bun

La revedere!

Pe curand!

Noapte buna!

Ciao!

Pe maine!

Toate cele bune!

Ramanesti cu bine!

Drum bun!

Mi-a placut foarte mult!






Good byes



Good bye!

See you soon!

Good night!

Bye!

See you tomorrow!

Wish you the best!

Farewell!

Have a nice trip!

I really enjoyed it!






4


A face
cunoastinta

Ma numesc

Ce mai faceti?

Multumesc, bine!

Eu sunt doamna/Eu sunt
domnul

Eu sunt tanti

Eu sunt unchiul....





























Meeting someone


My name is.

How are you?

I am fine , thank you!

I am the Mrs. / I am the
Mr

I am aunt

I am uncle










5



A ruga - a multumi



Va rog, unde este?

Va rog, unde sunt?

As putea avea?

As vrea

Am o rugaminte.

E permis.?
Multumesc!
Va multumesc foarte
mult!
Multumesc pentru ajutorul
dumneavoastra!
Imi pare rau ca v-am facut
atat deranj.
Cu placere!
Nu-i nimic!



Asking and
thanking for
something

Could you tell me where
is?
Could you tell me where
are .
Could I have ?

I would like?

Could you do me a favour
place.
May I ?
Thank you!
Thank you very much!

Thanks a lot for your help!

Im sorry for cousing
trouble.
You re welcome!
No probleme.

6


Da sau Nu


Da.

Nu.

Desigur.

Bineinteles.

Cu placere.

Asa e.

Niciodata.

Nu stiu.










Yes or No


Yes.

No.

Sure.

Of course.

Youre welcome.

Thats right.

Never.

I dont know.








7



A-si cere scuze


Scuze!

Iertare!

Imi cer scuze!

Imi pare rau !

Sper sa nu mi-o luati in
nume de rau !














Apologizing


Im sorry!

Excuse-me!

Im asking for your
forgiveness!

I feel sorry!

I hope you dont take it
amiss!











8




A regreta/
felicitare


Pacat !

E pacat !

Din pacate e imposibil !

La multi ani !

Insanatosire grabnica !

























Regretting/
Congratulating


Pity!

Is a pity!

Unfortunatlly, its
imposible!

Happy Birthday!

Get well soon!
















9


A se informa


Unde e ?

Unde sunt ?

Ce este acesta/aceasta ?

Cum se numeste ?

Unde mergeti ?

Ce doriti ?

Ce sa intamplat ?



















Getting informed


Where is?

Where are?

What is this/that?

What is the name of?

Where are you going?

What would you like?

What is going on?








10

Pentru a ne
intelege mai bine


Vorbiti engleza ?

Eu vorbesc putin romaneste,

Ma intelegeti ?

Am inteles !

Nu am inteles !

Nu inteleg!

Ce inseamna pe
romaneste?

Ce inseamna asta ?

Cum se pronunta acest
cuvant ?

Vorbesc corect ?

Va rog repetati asta !

Se pare ca nu m-ati inteles !

Getting along




Do you speak English?

I dont speak Romanian very
well.

Do you understand me?

I understand!

I didnt understand!

I dont understand!

What doesmean in
Romanian?

What does it mean?

How do you spell this word?

Do I speak well?

Please repeat this!

You seem not to have
understood me!
11



Zilele saptamanii

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica




















Days of the week

Monday

Tuesday

Wednesday

Thursday

Friday

Saturday

Sunday









12


Timpul zilei

Ziua

Dimineata

Inainte de masa

La pranz

Dupa masa

Seara

La miezul nopti

Azi

Maine

Ieri

Poimaine




During the day

By day

In the moorning

Before noon

At noon

In the afternoon

In the evening

At midnight

Today

Tomorrow

Yesterday

The day after tomorrow



13


Cat este ceasul ?

Cat este ceasul ?

Este ora 1.

Este ora 2.

Este ora 1.05 minute.

Este ora 1 si un sfert.

Este ora 1 si jumatate

Este ora 2 fara un sfert.

Este ora 12.

La ce ora ?

Catre pranz.

Este tarziu.

Este prea tarziu




Whats the time?


Whats the time?

Its one oclock.

Its two oclock.

Its five minutes past one
oclock.

Its a quarter past one.

Its half past one.

Its a quarter to two.

Its noon.

What time?

About none .

Its late.

Its to late.



14


Micul dejun

Cafea

Lapte

Frisca

Ceai

Zahar

Ou

Un ou moale

Un ou ochi

Sunca

Branza

Miere

Paine

Prajitura

Unt

Breakfast


Coffe

Milk

Cream

Tea

Sugar

Egg

Soft boiled egg

Fried egg

Ham

Chesse

Honey

Bread

Cake
Butter
15


Tacamuri


Pahar

Furculita

Lingura

Cutit

Farfurie

Fata de masa

Servetel

























Cutlery


Glass

Fork

Spoon

Knife

Dish

Table cloth

Napkin






















16



Produse lactate


Lapte

Branza

Branza de vaci

Iaurt

Smantana

Frisca































Dairy products

Milk

Chesse

Cow chesse

Yoghurt

Sour cream

Cream




























17



Fructe



Banana

Mar

Kiwi

Portocala

Mandarina




































Fruits


Banana

Apple

Kiwi

Orange

Tangerine
































18

Mancaruri cu
carne

Ardei umpluti

Carne

Carne de porc

Carne tocata

Ficat

Carnati

Salam

Galuste de ficat

Snitel de porc

Snitel vienez

Snitel natur

Carnacior cu mustar

Cotlet la gratar

Friptura
Meat dishes



Meat stuffed green pepers

Meat

Porc

Minced meat

Liver

Sousages

Salami

Liver balls

Schnitzel

Schnitzel a la Vienna

Escalope

Sousages with mustard

Grilled meat

Roast
19

Legume si
garniture

Cartofi

Cartofi prajiti

Piure de cartofi

Ceapa

Fasole

Mazare

Morcovi

Ridichie

Rosie

Salata

Orez

Ciuperci

Galuste

Varza
Vegetables and
garnish

Potatoes

Fries/Fried potatoes

Mushed potatoes

Onion

Beans

Peas

Carrots

Radish

Tomato

Lettuche

Brice

Mushrooms

Balls

Cabbage

20

Desert

Inghetata

Cafe glace

Inghetata de fructe

Fursecui

Cozonac

Placinta cu mere

Ciocolata

Clatita

Galuste

Galuste cu prune

Galuste cu caise

Placinta

Tort

Budinca




Deserts

Ice Cream

Ice Coffe

Fruit Ice Cream

Cookies

Pond cake

Apple pie

Chocolate

Pancake

Balls

Plum balls

Apricot balls

Pie

Birthday cake

Pudding




21

Bauturi
nealcolice


Suc de fructe

Suc de mere

Suc de portocale

Apa

Apa minerala































Non alcoholic
drinks


Juice

Apple juice

Orange juice

Water

Mineral Water































22


Mijloace de
transport

Masina, taximentru

Bicicleta

Motoreta

Motocicleta

Avion

Vapor

Tren

Autobus

Tramvai

Metrou

Tren rapid








Means of
transport

Car, taxi

Bicycle

Motorcicle

Scooter

Air plane

Ship

Train

Bus

Tramway

Tube

Fast train



23

Sanatate

Ce te doare ?

Ma doare.

Ma dor

Cap

Ochi

Nas

Gura

Dinte

Gat

Piept

Burta

Picior





Health

What hurts you?

My aches.

My hurts.

Head

Eye(s).

Nose

Mouth.

Tooth.

Neck.

Chest.

Belly.

Foot, feet.




24

Imbracaminte

Slip de baie

Costum de baie

Pantaloni

Pantaloni scurti

Geaca

Palton

Caciula

Fusta

Bluza

Sosete

Chiloti, maieu

Pantofi

Cizme

Prea mic, prea mare


Clothes

Bathing/Swimmig slip

Bathing/Swimming suit

Trousers

Shorts

Jacked

Couat

Cap

Skirt

Blouse

Socks

Underware

Shoes

Boots

To small, to big.


25

Sport jocuri

A se juca cu minge

A juca cu fotbal

A merge cu bicicleta

A inota

Eu nu sunt innotator !

Eu pot sa innot bine !

A juca bascket .

A se da cu rolele

A face drumetii.

A alerga.

A sari.

A merge la patinaj.

A dansa.








Sports games

Playing ball

Playing football

To ride the bike

To swim

I am a nonswimmer!

I am a swimmer!

Playing bascketbal.

In-line-scating

Hiking

Runnig/jogging

Jumping

Ice Sckating

Dancing








26

Cuvinte


Cati ani ai ?

Excursie .

Gara

Ochelari

Scrisoare

Timbru

Prieten, prietena

Bagaj

Cheie, chei

Ceas

Scoala

Clasa

Ajutor

Stilou, pix

Creion




More words

How old are you?

Trip

Railway station

Glasses

Lettre

Stamp

Friend

Luggage

Key

Watch, clock

School

Clasroom

Help

Pen

Pencil


27

Cuvinte si
expresii din
timpul
activitatilor











28


Igienizarea Steinburgului Steinburg Sanitation







Agniteni, haideti sa pastram orasul curat. Agnitas inhabitants, lets keep the city
clean.
Padurea Steinburg nu se curata singura. - The Steinburg forest its not cleaning
herself.
Impreuna reusim! Togheter we can succeed!
Cel care planteaza copaci iubeste si pe altii,nu numai pe el.Thomas Fuller The
one who plants trees love the others too, not only himself.
Nu taiati padurea! Dont cut the forest.
Padurea este plamanul planetei. The forest is the lung of the planet.










29



Bazar de Craciun - Christmas Bazaar

















































Craciunul este o sarbatoare crestina, sarbatorita in 25 decembrie. - Christmas is a
Christian holiday, celebrated on 25 December.
Craciunul este dragostea pentru trecut,curajul pentru prezent si speranta pentru
viitor. - Christmas is the love for the past, courage for the present and the hope for
the future.
Sarbatoarea Craciunului este o perioada buna, iertatoare, caritabila. - Christmas
holiday is a good period, forgiving, charitable.
De Craciun avem obiceiul sa impodobim bradul. - On Christmas we usually
decorate the Christmas tree.
Sub brad Mos Craciun pune daruri tuturor copiilor si nu numai. - Santa put gifts
under the Christmas tree for all children and more.
De Craciun se canta colinde. - On Christmas people sing carols.




30

Inerculturalitate





Toti putem sa fim prieteni. - We all can be friends.
Sa traim in armonie si intelegere. - To leave in harmony and understanding.
Este bine sa ne cunoastem si sa ne respectam obiceiurile si traditiile noastre si ale
minoritatilor cu care convietuim. - It's good to know us and respect our customs
and our traditions and the minorities that live together.
Interculturalitatea reprezint conexiunea, dialogul, legtura dintre culturi diferite n
vedere armoniei dintre acestea. - Intercultural represents the connection, dialogue,
the connection between different cultures in the harmony between them.
Interculturalitatea = "Unitate n diversitate" - Intercultural = "Unity in Diversity










31


Ziua Mondiala a Mediului 5 iunie - World
Environment Day - June 5



Mergi pe jos, cu bicicleta, cu rolele sau mijloacele de transport in comun in locul
autoturismului propriu; -
Nu arunca gunoaiele pe jos nici in orase, nici cand esti in mijlocul naturii; - Do not
throw trash on the floor or in cities, even when you're in the middle of the nature.
Recicleza ceea ce se poate recicla: hartia, metalul, plasticul, sticla, bateriile; -
Recycle what you can recycle: paper, metal, plastic, glass, batteries.
Planteaza un copac, sau ai grija de plantuta verde din ghiveci; - Plant a tree, or
watch the green plan from the patchwork.
Repara ceea ce este stricat; - Fix what its broken.
Doneaza ceea ce nu iti mai foloseste; - Donate what you no longer uses
Economiseste hartia. Poti scrie/lista pe ambele fete ale unei coli! - Save paper. You
can write / list on both sides of a sheet!
Economiseste energia electrica si apa; - Save electricity and water;
Invata un copil despre natura si felul in care o poate proteja. - Teach a child about
nature and how he can protect it.
Sprijina activitatea unei organizatii de protectia mediului. - Support the work of
environmental organizations.
32

Ziua Mondiala a Curateniei - World Day of
clean





Sa invatam sa colectam si sa depozitam materialeler biodegradabile si alte tipuri
de deseuri in vederea protectiei mediului. - Learn to collect and store materials and
other biodegradable wastes for environmental protection.
Diminuati cantitatea de deseuri de pe strazile orasului Agnita. - Decreased the
amount of waste on the streets of Agnita.
Sa invatam sa sortam deseurile menajere. - Learn to sort household waste.
Nu mai aruncati mizerile pe jos! Dont throw dirt on the floor!
Ce inseamna sa avem un oras curat? What means to have a clean town?
Daca eu pot si tu poti. If I can, you can.
Impreuna pentru un oras mai curat! Togheter for a cleaner city!







33

Ziua Muntilor Carpati Carpati Mountains Day







Carpatii formeaza cel mai lung lant de munti din Europa. Carpati Mountains
form the longest chain of mountains in Europe.
Carpatii strabat sase tari europene: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina,
Romania si Serbia. Carpati Mountains go through six European countries: Czech
Republic, Slovakia, Poland, Hungary, Ukraine, Romania and Serbia.
Cea mai mare altitudine este in varful Gerlakovska (2655 m),iar in Romania ,vf.
Moldoveanu (2544 m). - Highest elevation is on top Gerlakovska (2655 m), while
in Romania, vf. Moldoveanu (2544 m).
In Muntii Carpati traiesc populatii mari de :urs brun, lup, ras si capra neagra. -
Large populations living in the Carpati Mountains : brown bear, wolf, lynx and
black goats.








34

Vine, vine martisorul!





Mriorul este un mic obiect de podoab legat de un nur mpletit dintr-un fir alb
i unul rou. -
Femeile i fetele primesc mrioare i le poart pe durata lunii martie, ca semn al
sosirii primverii. Women and girls receive Martisor and wear them during March
as a sign of spring arrival.
Martisorul semnifica lupta Primverii cu Iarna. Martisorul signify the struggle of
Spring with Winter.
Baietii daruiesc fetelor pe 1 martie cate un martisor. The boys give to girls on 1th
March a Martisor.











35

Ziua Pamantului - Earth Day






Am mprumutat Pmntul pentru copiii notri i n-avem dreptul s-i
dezmotenim. J. I. Consteau We borrowed the Earth for our children and we
have no right to disinherit him."
Protejarea Terrei este problema mea ,deci ma intereseaza. - Protecting the Earth is
my problem, so I'm interested.
Vreau sa traiesc intr-un mediu curat. I want to leave in a clean environment.
Oameni, nu transformai Pmntul ntr-un cmp de gunoaie! People, do not turn
the Earth into a field of garbage!
Nu uitai c Pmntul este casa noastr, a tuturor! - Don't forget that the Earth is
our home, everybodys home.








36

Ziua Europei - Europe Day




Data de 9 mai a fost aleas ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano,
din 1985. - May 9 was chosen as Europe Day European Council in Milan in 1985.
La 1 ianuarie 2007 romanii au intrat in marea casa europeana. - On January 1,
2007 Romanians entered the "great European house."
In UE toti locuitorii au drepturi egale. - In EU all citizens have equal rights.
Euro este moneda europeana. Euro is the European currency.
Cultura europeana e o casa mare, intr-adevar, cu multe camere, atat de bogata si
frumoasa, incat merita sa fie admirata in toata lumea. - European culture is a big
house indeed, with many rooms, so rich and beautiful, that deserve to be admired
worldwide.




37






Cuvinte si
expresii legate
de renovarea,
conservarea
cladirilor


















38

PREZERVRE, prezervri, s.f. (Livr.) Aciunea de a prezerva. V. prezerva
Prezervare = Preservation

RESTAURRE, restaurri, s.f. Aciunea de a restaura i rezultatul ei. [Pr.: -sta-u-] V.
restaura.
Restaurare = Restoration

CONSERVRE, conservri, s.f. Aciunea de a (se) conserva i rezultatul ei. Instinct de
conservare = instinct de aprare pe care l manifest omul i animalele n scopul meninerii
fiinei proprii.
Conservare = Conservation

REABILITRE, reabilitri, s.f. Aciunea de a (se) reabilita i rezultatul ei. (Jur.) Act juridic
prin care cineva este repus n drepturile personale pierdute (n urma unei condamnri). [Pr.: re-a-
] V. reabilita.
Reabilitare = Rehabilitation

ARHITECTR, s.f. tiina i arta de a proiecta i construi cldiri. Stilul, caracterul, planul
unei (sau unor) cldiri. Felul n care este construit sau alctuit ceva. Din fr. architecture, lat.
architectura.
Arhitectura = Architecture

Stil architectural, ansamblu de procedeea folosite in domeniul arhitecturii
Stil architectural = Architectural Style

RENOVRE, renovri, s.f. Aciunea de a renova i rezultatul ei; ansamblu de lucrri tehnice,
pariale sau generale executate la un sistem tehnic existent (maini, cldiri, instalaii etc.), fr a-
i schimba n esen destinaia, pentru a-l ameliora din punctul de vedere al confortului, al
folosirii, al igienii sau al esteticii; renovaie. Fig. nnoire, schimbare. V. renova.
Renovare = Renewal, Renovation, Repair, Upkeep

Cladiri istorice = Historic Buildings

DEGRADRE s.f. Aciunea de a (se) degrada i rezultatul ei. Stricare; decdere; degradaie.
Degradarea terenurilor = proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a
deplasrii de teren
Degradare = Degradation, Abject

SALVGARDRE s. v. aprare, ferire, ocrotire, pzire, protejare.
SALVGARD, salvgardez, vb. I. Tranz. (Livr.) A apra, a proteja, a lua sub ocrotire un bun
moral, social etc. A salva. Din fr. sauvegarder (dup sala)


PATRIMNIU, patrimonii, s.n. 1. (Jur.) Totalitatea drepturilor i a obligaiilor cu valoare
economic, precum i a bunurilor materiale la care se refer aceste drepturi, care aparin unei
persoane (fizice sau juridice); (sens curent) bun motenit prin lege de la prini (sau de la rude);
39

avere printeasc. Separaie de patrimoniu = separare legal a bunurilor personale ale cuiva
de bunurile motenite sau a averii soului de zestrea soiei. 2. Totalitatea bunurilor care aparin
colectivitii i sunt administrate de ctre organele statului; bun public. Bunuri spirituale care
aparin ntregului popor (fiind transmise de la strmoi); motenire cultural; p. ext. bunuri
spirituale, culturale etc. care aparin omenirii ntregi. Din lat. patrimonium, fr. patrimoine.
Patrimoniu = Patrimony

Degradare organica = Organic Degradation

REAMENAJ, reamenajez, vb. I. Tranz. A amenaja ntr-o form nou, mbuntit. [Pr.: re-a-
] Re
1
- + amenaja (dup fr. ramnager).
A reamenaja = To Revamp

EDIFCIU ~i n. Construcie arhitectural (de proporii) impuntoare (cu destinaie public).
[Sil. e-di-fi-ciu] /<fr. difice, lat. Aedificium
Edificiu = Edifice

TOPOGRAFE s.f. 1. tiin care se ocup cu tehnica msurtorilor i a calculelor unor
poriuni mici ale suprafeei pmntului vzute n plan orizontal, precum i cu tehnica
reprezentrii grafice a acestora. 2. nfiare, dispoziie, aezare a unui loc, a unui ora etc.;
descriere amnunit a acestei nfiri. [Gen. -iei. / < fr. topographie, cf. gr. topos loc,
graphein a scrie].
Topografie = Topography

Cor dreptunghiular = Rectangular choir

Absida poligonala = Polygonal Apse

TEMELE, temelii, s.f. Partea inferioar a unei construcii, coloane, statui etc., prin care acestea
se sprijin pe pmnt; fundaie, fundament, baz.
Temelie = Basement , Foundation

INCNT, incinte, s.f. 1. Spaiu (mare) nchis n interiorul unei construcii. 2. Suprafa de
teren nconjurat din toate prile de construcii, de amenajri.
Incinta = Precint

FORTIFICIE, fortificaii, s.f. Construcie militar de pmnt, de piatr, de beton armat,
fcut cu scopul de a apra lupttorii mpotriva proiectilelor i a bombelor de avion i a nlesni
aciunea de observare i de folosire a mijloacelor de lupt proprii. Din fr. fortification, lat.
fortificatio.
Fortificatie = Entrechment

BOLT, boltesc, vb. IV.Tranz. A da (unei construcii) form de bolt (1). Refl. A se deschide
n form de bolt (1). Din bolt.
Bolti = Stuck Out
40



AX, axez, vb. I. 1. Tranz. A aduce o pies cilindric n poziia n care axa ei de simetrie sau de
rotaie coincide cu o ax dat. 2. Tranz. i refl. Fig. A (se) orienta, a (se) defura ntr-un anumit
sens, a (se) concentra n jurul a ceva. Din fr. Axer
Axa = Axis

Pinion turtit = Battered Shaft
Lucarna ovala = Egg-shaped Dormer
DEMOLRE, demolri, s.f. Aciunea de a demola i rezultatul ei; drmare, demoliiune. V.
demola.
Demolare = Demolition
BASTIN, bastioane, s.n. (Adesea fig.) Fortificaie cilindric sau poligonal, construit de
obicei la colurile unei fortree. [Pr.: -ti-on] Din fr. bastion.
Bastion = Bastion
Decoratie clasicizanta = Academic Decoration
PARCEL, parcelez, vb. I. Tranz. A mpri un teren, o pdure etc. n parcele; a lotiza (1).
Din fr. parceller.
Parcela = Plot
PARTR, partere, s.n. 1. Parte a unei cldiri situat la nivelul solului (sau puin deasupra lui);
totalitatea ncperilor situate n aceast parte a cldirii. 2. Parte a unei sli de spectacole cuprins
ntre scen i fundul slii. Parter = The
First Floor
Tgl s.f. (reg.) miez cleios din pine; slnin; pmnt cleios.
Tigla = Tile
CRMD, crmizi, s.f. Material de construcie artificial, avnd forma unei piese
prismatice, obinut dintr-un amestec de argil, nisip i ap sau din alte materiale (beton, zgur de
furnal etc.), uscat la soare sau ars n cuptor. Crmid refractar = crmid confecionat
dintr-un material cu temperatur de topire foarte nalt, folosit la zidirea focarelor cuptoarelor
metalurgice. Din ngr. keramdi. Caramida = Brick
PVNI, pivnie, s.f. ncpere sau grup de ncperi subterane, zidite de obicei dedesubtul unei
cldiri i destinate pstrrii unor materiale (lemne, crbuni etc.) sau unor produse alimentare;
beci. Pivnita = Basement
GANG, ganguri, s.n. Loc de trecere aflat sub o construcie, sub boltitura unei case. Coridor,
galerie, culoar. Din germ. Gang. Gang = Gangway
41

MANSRD, mansarde, s.f. ncpere sau ansamblu de ncperi locuibile, aezate imediat sub
acoperi (avnd tavanul i pereii oblici i neregulai); etaj situat imediat sub acoperiul unei
cldiri. Din fr. mansarde. Mansarda = Loft
NIVL s. n. I. 1. nlime a unui loc, obiect etc. n raport cu un plan orizontal de referin.
cot a suprafeei libere a unei ape, msurat fa de un plan orizontal de referin sau fa de
nivelul zero al mrii. 2. etaj, cat. 3. subdiviziune stratigrafic a unui (sub)etaj geologic. 4. (chim.)
valoare intensiv a unei mrimi, n raport cu o valoare de referin. 5. (fig.) stadiu, grad la care a
ajuns o mrime, o activitate; situaie, treapt; etap; indice. II. nivelmetru. (< nivela)
Nivel = Level
Incaperi in fila = Room Tab
Arcada semicirculara = Semicircular Arch
Acoperis suprainaltat = Raised Roof
Casa de vacanta = Holiday House
PRIDVR, pridvoare, s.n. 1. Galerie exterioar deschis (mai rar nchis), cu acoperiul
sprijinit de stlpi, aezat n partea din fa a unei cldiri sau de jur mprejurul ei; cerdac. 2.
ncpere de la intrarea unei biserici, care preced pronaosul. 3. Prima ncpere (de trecere) n
unele case rneti: tind. Din sl. pritvor. Pridvor = Porch, Threshold
STLP ~i m. 1) Element de construcie, lung i gros, din lemn, din metal sau din beton armat,
care, pus vertical, servete pentru a susine ceva. ~ de gard. ~ de telegraf.
Stalp = Pile
Parapete din lemn = Wooden Fences
STREIN strini f. 1) Prelungire a acoperiului peste marginea de sus a pereilor unei
construcii, pe care o apr de ploaie. A(-i) pune (sau a duce) mna ~ (la ochi) sau a se uita
cu mna ~ (la ochi) a(-i) pune mna deasupra ochilor, pentru a se apra de soare i a vedea mai
bine. 2) Jgheab pentru scurgerea apei de ploaie, fixat de marginea acoperiului unei case; uluc. 3)
Partea ieit mai n afar a unei girezi sau a unui stog, pe care se scurge apa de ploaie. 4)
Marginea de jos a caierului, pus pe o furc de tors. [G.-D. streinii] /<sl. strin
Stil national romanesc = National Romanian Style
Nava dreptunghiulara = Rectangular Vessel
Absida in retragere = Retired Apse
Pereti din lemn = Wooden Walls
42

Contraforti in trepte = Stepped buttresses
Arhitectura neogotica = Neogothic Architecture
Vitraliu comemorativ = Stained-glass Memorial

Usi semicirculare = Semicurcular Doors

FAD, faade, s.f. Fiecare dintre prile exterioare verticale ale unei cldiri, ale unui
monument; spec. partea dinspre strad sau partea unde se gsete intrarea principal a unei
cldiri. Loc. adj. De faad = de form, pentru a salva aparenele. Din fr. faade (refcut
dup fa).
Fatada = Frontage

Ancadrament din lemn = Wood frame

Pilastrii cu volute = Pilasters With Spirals

DENTCUL, denticule, s.n. Element decorativ n relief de forma unui dinte, folosit la
ornamentarea cornielor. Din fr. denticule.

CORN, cornie, s.f. 1. Partea superioar, ieit n afar i ornamentat, a zidului unei
construcii, avnd rolul de a sprijini acoperiul i de a mpiedica scurgerea apei de ploaie pe faa
cldirilor. 2. Mulur proeminent care nconjoar un antablament, o mobil etc., avnd rol
decorativ. 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioar a unei pante abrupte, a
unei faleze etc.
Cornisa = Cornice

PROFL, profiluri, s.n. 1. Contur, aspect al feei cuiva, privit dintr-o parte.
Profil = Side Elevation

Rulouri metalice = Metal Rolls

ANX, -, aneci, -xe, adj. Ataat unui lucru (principal); alturat. Din fr. annexe.
Anexa = Bulkheads

Cladiri duplex = Duplex Buildings

Nucleu istoric = Hystoric Core

Pinion triunghiular = Triangular Shaft

Scara frontala = Face Scale

Soclu de zid = Wall Socket

43

PARAPT, parapete, s.n. 1. Perete (de nlime mic) din piatr, lemn, metal etc. care servete
la delimitarea teraselor, a podurilor, a marginilor unei osele etc.
Parapet = Bulwark

FINISJ, finisaje, s.n. Finisare. Din fr. finissage.
Finisaj = Finish

Parter inalt = High ground

RSUFLTORE ~ri f. Deschiztur mic prin care se face aerisirea unei ncperi sau a unui
recipient. ~ la beci. /a rsufla + suf. ~toare
Rasuflatoare = Vent

GRND, grinzi, s.f. Element de construcie din lemn, oel, beton armat etc., cu lungimea mare
n raport cu celelalte dimensiuni, folosit de obicei la asigurarea rezistenei unei construcii. Din
sl. grenda.
Grinda = Baulk

Bolta longitudinala = Longitudinal Arch

Bolta transversala = Cross vault

PITR, pietre, s.f. I. 1. (La sg.) Nume generic pentru orice roc solid, dur i casant
rspndite la suprafaa sau n interiorul pmntului; (i la pl.) fragment de dimensiuni i de
forme diferite dintr-o astfel de roc; p. ext. material fabricat pe cale artificial pentru a nlocui, cu
diverse ntrebuinri, roc natural.
Piatra = Stone

LUT, (rar) luturi, s.n. 1. Roc sedimentar, galben sau cafenie, folosit n olrie, n construcii
i n sculptur; argil. Lut verde = argil de culoare verde, folosit pentru tras brie la casele
rneti. Expr. A fi ca lutul n mna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a
se lsa influenat.
Lut = Clay

MORTR, mortare, s.n. Material de construcie constituit dintr-un amestec de var, nisip, ap,
ciment sau ipsos etc., care se folosete ca element de legtur ntre materiale de construcie
solide. Din lat. mortarium.
Mortar = Mortar

GRSIE, gresii, s.f. 1. Roc sedimentar foarte dur, format prin cimentarea nisipurilor cu
diverse materiale.
Gresie = Sad Stone

FAIAN, faianez, vb. I. Tranz. A acoperi ceva cu plci de faian. [Pr.: fa-ian-] Din faian
Faianta = Crockery

44

RGIPS s.n. Material pentru construcii sub forma unei plci din gips cartonate pe exterior; gips-
carton. Din Rigips, nume commercial.

MRMUR, (2, rar) marmuri, s.f. 1. Roc calcaroas cristalin, de diverse culori, care se poate
ciopli i lustrui, ntrebuinat la lucrri de sculptur i arhitectur. Expr. A fi marmur sau a fi
rece ca o marmur (sau ca marmura) = a fi insensibil, a rmne indiferent fa de orice. 2. Bloc
sau bucat de marmur (1) cioplit i lustruit; sculptur, statuie de marmur. [Var.: mrmor
s.f., (nv.) mrmor s.n.] Lat. marmor, -oris.
Marmura = Marble

GHIRLND, ghirlande, [(pop.) ghirlnzi]. s.f. mpletitur decorativ n form de lan sau de
cunun, fcut din frunze, flori (i fructe). Element ornamental, n arhitectur i n artele
decorative, avnd aspectul unei astfel de mpletituri. [Var.: ghirlnt s.f.] Din fr. guirlande.
Ghirlanda = Garland

ROZT, rozete, s.f. 1. Mic plant erbacee cu tulpina ramificat, cu frunze lunguiee, cu flori
galbene-aurii, plcut mirositoare; rezed (Reseda odorata). 2. Nasture de alam pe care l purtau,
n trecut, la tunic i la cizme, ostaii din trupele de cavalerie de roiori. 3. Motiv decorativ
circular, avnd forma unui trandafir, care apare frecvent n arta popular romneasc. 4. (Arhit.)
Fereastr circular de mari dimensiuni, decorat cu vitralii i folosit mult la ornamentarea
faadelor catedralelor gotice; rozas. 5. (Tehn.) Armtur sau guler original al unei tije, care
servete ca element de legtur, de suspensie sau de protecie. 6. Disc, n general de form
rotund, care se aplic pe faa diferitelor elemente de construcie, pentru a masca sau pentru a
decora anumite elemente. 7. Custura n form de triunghi, executat manual cu fire de mtase,
la deschiztura buzunarelor, servind ca ntritur sau pentru nfrumuseare. Din fr. rosette.
Rozeta = Rosette

Frize de cercuri = Freezers Circles

V, ove, s.f. Ornament arhitectural de forma unui ou folosit la decorarea n relief a mulurilor, a
cornielor i a capitelurilor i n ornamentaia mobilierului sculptat, n giuvaiergerie. Din fr.
ove.
Ove = Eggs

PILSTRU, pilatri, s.m. Stlp paralelipipedic prevzut de obicei cu o baz i cu un capitel,
care servete ca element de ornamentaie sau de consolidare a unui zid. Din fr. pilastre, it.
pilastro.
Pilastru = Pilaster

GALERE, galerii, s.f. 1. Coridor subteran n form de tunel care permite accesul minerilor la
zcmnt i ngduie executarea lucrrilor miniere. 2. Canal subteran de comunicaie care face
legtura ntre dou puncte ale unei lucrri hidrotehnice. 3. Coridor subteran (adesea ramificat) pe
care i-l sap unele animale pentru a le servi ca adpost. 4. Coridor lung (i boltit) situat n
interiorul sau n afara unei cldiri, servind ca element de legtur sau ca loc de plimbare. 5.
Muzeu, secie a unui muzeu sau sal ntr-o expoziie ori ntr-un muzeu, n care sunt expuse mai
45

ales opere de pictur i de sculptur. Serie de tablouri expuse; p. ext. serie de portrete descrise
ntr-o oper (literar). 6. Magazin n care se vnd opere de art; p. gener. (la pl.) magazin cu
caracter universal. 7. Balconul dintr-o sal de spectacole cu mai multe nivele situat la nivelul cel
mai nalt; (fam.) spectatorii de la acest balcon; p. ext. publicul care manifest zgomotos la un
spectacol, la o adunare, la o ntrunire etc. Expr. A face galerie = a manifesta zgomotos n semn
de aprobare, de ncurajare (n cursul unui spectacol, al unei ntreceri sportive etc.). 8. Bar de
lemn sau de metal de care se atrn perdelele. 9. Un fel de tav de metal care se pune n faa
sobei ca s nu cad crbunii din sob pe duumea. Din fr. galerie. Cf. it. galleria, germ.
Galerie.
Galerie = Gallery

Galerii in consola = Console Galleries

TENCUIL, tencuieli, s.f. Strat de mortar care se aterne pe ziduri i pe tavane pentru a le
proteja i pentru a obine suprafee netede, cu aspect plcut. Tencuire, tencuit
1
. [Pr.: -cu-ia-]
Tencui + suf. -eal.
Tencuiala = Daub

PAVJ, pavaje, s.n. Faptul de a pava; (concr.) mbrcminte rutier alctuit din materiale n
form de blocuri, aezate pe un pat de nisip sau de mortar aternut pe fundaia, pregtit n
prealabil, a unui drum, a unei curi etc. Din fr. pavage.
Pavaj = Pavement

Front compact = Compact Front

Pod de piatra = Stone Bridge

PASARL, pasarele, s.f. 1. Pode mobil care leag de chei puntea unui vapor ancorat;
platform situat la oarecare nlime de puntea unui vas, unde se afl camera hrilor i a
instrumentelor de navigaie. 2. Pod ngust aezat la nlime peste o linie de cale ferat, peste un
canal etc. pentru a permite trecerea pietonilor. 3. Galerie acoperit sau punte ngust care face
legtura dintre dou cldiri sau dou aripi ale aceleiai cldiri la nivelul acelorai etaje. Din fr.
passerelle.
Pasarela = Bridge, Gangway












46



Cuprins:.pagina

Cuvinte si expresii uzuale :..1- 26

Salutari
A-si lua ramas bun
A face cunostinta
A ruga /a multumi
Das au nu
A-si cere scuze
A regreta/felicitare
A se informa
Pentru a ne intelege mai bine
Zilele saptamanii
Timpul zilei
Cat este ceasul?
Micul dejun
Tacamuri
Produse lactate
Fructe
Mancaruri cu carne
Legume si garniture
Desert
Bauturi nealcoolice
Mijloace de transport
Sanatate
Imbracaminte
Sport jocuri
Cuvinte


Cuvinte si expresii din timpul activitatilor :27 - 36

Cuvinte si expresii legate de renovarea,conservarea cladirilor :37- 45