Un lucrator la Cola vine dintr-o misiune de promovare a bauturii in Orientul Mijlociu.

- Si, ai avut succes prin Arabia?

- Mmm, nu prea
- Pai ce s-a intamplat?
- Pai una la mana nu stiam limba araba, si m-am decis sa o promovez prin trei postereintr-unul
era un tip merand prin desert, lesinat de sete..al doilea il in!atisa in timp ce bea Cola..iar al treilea
arata un om complet rela"at
- Aa, pai o idee !oarte buna, cum de nu ai avut succes?
- #upa ce ca nu stiam limba, nu stiam nici !aptul ca arabii citesc de la dreapta la stana
#upa decolarea unui avion intra un tip turbat in cabiana pilotilor$
- %#in momentul asta, daca vreti sa scapati cu viata, !aceti e"act ce va spun eu. #eviati cursul si
aterizati la &adad'.
-(ncearca altadata, azi nu se poate) vine un raspuns plictisit de la un pilot.
- *oi doi sunteti tampiti? Asta-i un pistol adevarat, cu loante dum-dum+ zice brunetul si trae un
lont in tavan.
- &ine te credem, dar tot nu te putem ajuta azi.
- &re+ Alla, o sa va trimita in iad, nu pricepeti? -u aveti !amilii care va asteapta acasa? intreba
individul turbat de !urie.
- Avem si !amilii, dar tot nu merem la &adad, raspunde celalalt pilot.
."asperat, cu pistolul indreptat spre piloti, arabul intreaba$
- #e ce nu vreti ++??++
- Mai e/ unul in spate cu bomba, si ala vrea la 0abul
O cuno1tin23 voia s3-1i 4nc,irieze arsoniera 1i avea o dilem3 la redactarea anun2ului$
5 Cum naiba s3 scriu c3 nu accept 2iani !3r3 s3 par rasist?
Object 1 Object 2 Object 3 Object 4 Object 5 Object 6 Object 7 Object 8
5 Scrie$ 6... s3 aib3 loc de munc3 stabil6.
5 Ce s3-i !ac so7ului meu s3 nu mai bea, s3 nu mai mear3 la curve 8i s3 nu mai !ie violent?
5 O 4nmorm9ntare !rumoas3.
&ula este trimis de !irma sa vanda !riidere in Alas:a.
Peste o saptamana mai cere ;<< de !riidere, peste o luna mai cere ;<<< de !riidere.
atunci este sunat de catre !irma si intrebat cum reuseste sa vanda atatea !riidere in Alas:a$
=aspunsul vine promt
- .,,a !ost mai reu la inceput pana i-am convins pe esc,imosi ca in !riider e mai cald decat a!ara.
Se pr3bu1e1te un avion pe o insul3 nelocuit3. >n urma catastro!ei suprave2uiesc un american, un
!rancez, un italian, o italianc3 1i un rom9n. #up3 dou3 s3pt3m9ni americanul adun3 to2i b3rba2ii 1i le
zice$
- #omnilor, trebuie s3 ,ot3r9m cui 4i revine unica !emeie ce se a!l3 pe insul3, dar av9nd 4n vedere c3
eu reprezint cea mai puternic3 na2iune de pe planet3, consider c3 acest drept 4mi revine.
- #a mai pune-2i po!ta-n cui, toat3 lumea 1tie c3 !rancezii sunt cei mai buni aman2i.cred c3-mi
revine.
- Alooo cei cu voi domnilor.. .u sunt italian, ea e italianc3, cred c3 este destul de clar ..
A 4nceput ei cearta, mai aproape s3 se ajun3 la b3taie, dar numai rom9nul st3tea 4ntr-o parte 1i
arunca cu pietricele 4n ap3. Se ,ot3r3sc 31tia s3 vad3 de ce rom9nul tace.
- Ce ai rom9ne, ce stai a1a lini1tit?
- A1tept s3 v3d cine o va lua pe !emeia cu care eu sunt deja de ; saptamani+++
Sotia mea insista intotdeauna sa o insotesc la s,oppin. #in pacate, ei ii place sa cotrobaie articol cu
articol, pe cind eu ma plictisesc repede. Atunci ii spun ca ma duc un minut la raionul de electronice
?total inutil in opinia ei@ si, eventual, ne intilnim la casa sau in parcare. (nsa ieri am primit acasa
urmatoarea scrisoare de la Carre!our$
%#raa doamna (onescu, (n ultimele sase luni sotul dvs. a produs pertubari rave in activitatea
maazinului nostru. -u mai putem tolera comportamentul sau si ne vedem nevoiti sa interzicem
accesul amindurora in maazinele Carre!our. -emultumirile noastre impotriva sotului dvs., dl.
(onescu, sunt enumerate mai jos si sunt sustinute de inreistrarile de pe camerele noastre video$ A.
AB !ebruarie$ A luat de pe ra!t ;C de cutii de prezervative si le-a pus aleatoriu in cosurile de
cumparaturi ale altor clienti, pro!itind de neatentia acestora. ;. ;D !ebruarie A pus sa sune toate
ceasurile desteptatoare din raionul EArticole pentru casa/ la intervale de cinci minute. D. F martie A
!acut pe podea o dira de sos de tomate pina in !ata usii de la toaleta !emeilor. C. AA martie (-a spus
unei casiere, pe un ton o!icial$ ECod alben in raionul leume. #u-te imediat acolo/. Asta a
determinat-o pe anajata noastra sa-si paraseasca postul desemnat si, prin urmare, sa primeasca o
mustrare scrisa din parte supervizorului sau, ceea ce a condus la o reva oranizata de sindicat ce a
costat manaamentul companiei timp si bani. B. ;B martie A blocat o ora biroul de rate, solicitind
desc,iderea unui contract pentru o puna de MGM. F. ; aprilie A mutat semnul EAtentie+ Podea
uda+/ intr-o zona moc,etata. H. A; aprilie A montat un cort in raionul ECampin/ si a invitat copiii
celorlalti cumparatori sa-si aduca perne si paturi de la raionul EAsternuturi/ ca sa petreaca
Iee:endul impreuna, o!erta la care au raspuns pozitiv ;; de copii. J. ;F aprilie Cind un anajat l-a
intrebat daca poate sa il ajute a inceput sa plina si sa tipe EOare de ce nu pot oamenii sa ma lase pur
si simplu in pace?/, determinind mai multi cumparatori sa sune imediat la AA; si sosirea a trei
ambulante. K. ; iunieA privit direct in obiectivul unei camere de luat vederi si a !olosit-o drept
olinda in timp ce-si scobea nasul. A<. AF iunie (n timp ce cerceta o pusca de vinatoare in raionul
EArme/ l-a intrebat pe vinzator unde poate asi antidepresive. AA. ;C iunie S-a deplasat prin maazin
!urisindu-se pe dupa ra!turi, in timp ce !redona su!icient de tare incit sa !ie auzit tema din EMission
(mpossible/. A;. D< iunie S-a ascuns printre ,ainele de pe un stander si, cind alti cumparatori
apareau sa vada mar!a, le stria E&AU+/ AD. F auust A des!acut toate cutiile de carioca si creioane
colorate din raionul de papetarie, probind toate culorile albastre si rupindu-le vir!urile, sub prete"tul
ca nici una nu are nuanta perioadei albastre traversata de d-lui. AC. AK auust Cind s-a !acut un
anunt la statia de ampli!icare a maazinului, s-a c,ircit pe podea in pozitie !etala urlind EO, nu+ Aud
din nou acele voci+/ Li, pe ;< auust, ultimul comportament inacceptabil, care ne-a determinat sa va
interzicem accesul in Carre!our prin aceasta scrisoare$ a intrat intr-o cabina de proba si, dupa un
timp, a striat !oarte tare EMei+ -u este ,irtie iienica in cabina asta+/, provocind lesinul anajatei
noastre de pe raion. Cu stima, N Manaer Carre!our'
Un taran avea un caine care ii manca mereu ainile Se ,otaraste sa duca cainele la &ucuresti. (l
duce pe o straduta il da jos, cand ajune acasa cainele era deja acolo.
A ;-a zi di nou la &ucuresti il baa in unele cartiere sperand sa se piarda, cand ajune acasa cainele
era di nou acasa inainte lui.
A D-a zi aceiasi poveste, ia taranul cainele il duce la &ucuresti pe centru, pe strazi,cartiere suna dp
vreo ; ore
--evasta o ajuns cainele acasa ?
-#a +
-#ami-l la tele!on ca m-am ratacit
Maria il da in judecata pe (on, pentru ca i-a spus %Scroa!a'.
Castia procesul, si atunci (on intreaba$
- #omnu/ judecator, asta inseamna ca nu mai pot sa-i spun Mariei %scroa!a' ?
- #a.
- #ar, de e"emplu, pot sa-i spun unei scroa!e, %Maria', !ara sa pot !i dat in judecata?
- #a.
(on, se uita la Maria, si zice$
- &una, Maria+
Un tip intra intr-un bar, avand o pasare pe umar, se asaza la bar si comanda$
- O bere pentru mine si ;< de !ripturi pentru pasare.
&armanul se uita ciudat, dar ii da ceea ce a cerut. Peste D< de minute, tipul mai cere iar$
- O bere pentru mine si ;< de !ripturi pentru pasare.
- #omnule, sunteti ciudat, zice barmanul.
- #eloc+ Sa vezi ce mi s-a intamplat$ ieri am pescuit pestisorul de aur care mi-a spus ca imi
indeplineste trei dorinte daca ii dau drumul. (-am dat drumu si i-am cerut$ A miliard de dolari in cont
O evident, mi-a dat banii, un Mercedes ultimul tip O evident, a aparut masina, si o pasare nesatula,
dar n-a priceput aluzia
Se intoarce !ata de la intalnire$
- Cum a !ost, e !rumos?
- A,,, super.
- Miroase bine?
- ."traordinar.
- Cina a !ost ustoasa?
- Poarte ustoasa.
- #ar asta. A !ost?
- A !ost e pur si simplu e"ceptional.
*ine baiatul de la intalnire$
- #a?
- #a.
- &ravo.
(ntr-o seara, saptamana trecuta, eu si sotia mea eram in pat. #upa ceva timp eu am inceput sa devin
in!ocat cand ea a zis$
- -u pot acum, nu sunt dispusa As !i vrut numai sa ma tii in brate.
Am intrebat$ O CUM ?+?+ Ce ai acum?
(ar ea a zis cuvinte de care !iecarui barbat de pe planeta ii este teama sa le auda$
- Qu, pur si simplu nu intelei nevoile mele emotionale pe care le am eu ca !emeie, ca sa pot sa-ti
indeplinesc nevoile tale !izice ca barbat
Ra privirea mea nelamurita, ea a raspuns$
- C,iar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt, nu numai din cauza celor ce !ac cu tine in pat ?
(nteleand ca in seara acea nu va !i nimic, m-am intors si am adormit.
(n ziua urmatoare l-am sunat pe se!ul meu si mi-am luat o zi libera, ca sa petrec timpul cu ea. Am
luat masa a!ara, iar apoi am dus-o intr-un centru comercial mare la sectiunea cu ,aine de dama.
Am insotit-o pana ce ea a probat cateva costume scumpe. -u a putut sa se ,otarasca ce sa aleaa,
ast!el ca am zis sa le luam pe toate. A vrut si panto!i, care sa se asorteze cu costumele, ast!el ca i-am
zis sa aleaa cate o perec,e pentru !iecare costum.
Am ajuns si la sectiunea cu bijuterii, unde i-am luat cercei cu briliante. Ce sa va zic era tare
entuziasmata. Precis s-a andit ca sunt la un pas de !aliment. Am crezut ca ma pune la proba cand a
cerut sa-i iau si o !ustita de tenis desi nu a jucat tenis niciodata
- #a, siur, iubito.
Aproape ca era in e"taz. Sambindu-mi, in s!arsit a zis$
- Cred ca asta ar !i totul. Putem mere sa platim la casa.
.u, abia m-am abtinut cand i-am zis$
- -u pot acum, nu sunt dispus.
Pata i-a devenit palida, !alca i-a %cazut' si a zis$
- Cum?+?+
- Am vrut numai sa tii aceste lucruri in brate ceva timp Qu pur si simplu nu intelei problemele
mele !inanciare pe care le am ca barbat, ca sa !iu in stare sa indeplinesc nevoile tale pe care le ai ca
!emeie sa !aci cumparaturi
Si tocmai atunci cand a avut privirea ca si cum ar !i vrut sa ma omoare, am adauat$
- C,iar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt, ci numai din cauza lucrurilor pe care ti le cumpar?
Un tip beat merea in patru labe pe trotuar. Ra un moment dat ii aluneca o mana si se loveste cu
capul de caldaram. Continua sa meara in patru labe si din nou ii aluneca o mana si se loveste la
cap. #upa inca doi metri de mers in patru labe da cu oc,ii de o perec,e de picioare misto. =idica
oc,ii si vede o !ata care se uita scarbita la el.
- Ce !aci !a? o intreaba betivul.
- Pac trotuarul, raspunde !ata jinita.
- Pai, !a-l dracului mai moale ca ma doare capul.
&ul3 le povestea prietenilor$
- Pot s3 spun c3 sunt un tip norocos.
- #e ce?
- P3i nevast3-mea tocmai mi-a spus c3 pot s-o invit pe secretara mea cea !ierbinte la noi acas3
Iee:end-ul 3sta, s3-i o!er ceva de b3ut 8i apoi s3 !ac draoste cu ea c9t po!tesc
- C,iar a8a 7i-a zis nevast3-ta?
- M3 ro, nu c,iar cu cuvintele 3stea, ea a zis$ %M3 duc la 7ar3 la mama, a8a c3 va trebui s3 te
descurci sinurel Iee:end-ul 3sta'.
(on si Maria la cules de urzici, deodata pe (on il apuca po!tele asa ca o pune pe Marie pe linia !erata
sidai tare. #in departare mecanicul observa ca sunt ; pe linia !erata si cu c,iu cu vai opreste
trenul.
Se da jos mecanicul si nervos pe un ton ridicat ii spune lui (on$
- #apai mai omule tu nu vezi trenul, nu te poti da la o parte?
#a (on de colo$
- Pai eu am vrut, Maria o vrut, de oprito oprit cine o putut.
Un tip cu o maimuta intra intr-un bar. Se duce omul la bar si comanda o bere. Maimuta incepe sa
sara de colo colo si baa in ura tot ce aseste$ mananca maslinele si ciresele de pe bar, apoi sare pe
masa de biliard si in,ite bila J, mai-mai sa se inece. &armanul stupe!iat, il intreaba pe tip ce-i cu
maimuta. Acesta ii raspunde$
- Stai linistit, asa !ace de obicei. -u-ti !ace riji, pune totul pe nota si platesc. Sis si !acut.
#upa vreo ; saptamani, acelasi tip, aceeasi maimuta, acelasi bar. (ncepe maimuta sa sara ca nebuna.
Sare pe bar, ia o maslina o baa in !und, o scoate si apoi o in,ite. Ra !el si cu o cireasa. &armanul,
mirat, se adreseaza tipului$
- Ce-a patit ma maimuta ta? . scarbos ce !ace+
- #e cand cu bila de biliard, mai intai le masoara+
.a 8i el, 7in4ndu-se de m4n3 8i pl4mb4ndu-se aale prin parc.
.a ?!oarte vesel3 8i sprin7ar3@$
- *ai, ce !rumos este aici, 4n mijlocul naturii+ (ubitule, ia prive8te culorile !runzelor+
Uite, albene, ro8ii, ruinii. A,, ce varietate cromatic3, ce minunat+...
.l ?la !el de nep3s3tor ca 4nainte, tr34nd un !um din 7iar3@$
- Ce vrei, !3, a8a e toamna+
Un t9n3r preot trebuia s3 7in3 prima lui slujb3, drept pentru care era e"trem de emo7ionat, c,iar
panicat. Atunci, superiorul lui, .piscopul, v3z9ndu-l at9t de stresat, l-a s!3tuit ca, 4nainte s3 se urce
4n amvon pentru predic3, s3 pun3 un pa,arel de vodc3 4n pa,arul cu ap3, ca s3 se rela"eze 8i s3 aib3
curaj. Preotului i-a mers nemaipomenit la prima lui slujba, dar, c9nd a ajuns acas3, a 3sit pe mas3 o
mic3 scrisoare din partea .piscopului 4n care, acesta, scria$
%#ra3 P3rinte, Piule,
M3 bucur !oarte mult ca 7i-a mers at9t de bine 4n prima ta slujba 8i c3 ai tinut cont de s!atul pe care
7i l-am dat, dar trebuie s3-7i !ac anumite observa7ii$
A. #in acel pa,ar cu ap3 trebuie s3 iei mici sorbituri nu s3-l dai pe 9t dintr-o dat3.
;. >n acel pa,ar cu ap3 nu se pune nici ,ea73, nici !elii de l3m9ie. >n plus, eu 7i-am spus s3 pui
pu7in3 vodc3 4n pa,arul cu ap3, nu invers
D. -u se !olose8te &iblia ca suport pentru pa,ar.
C. -u po7i s3 te 8teri la ur3 cu sutana.
B. Poruncile lui #umnezeu sunt A< nu A;.
F. (ar apostolii sunt A; nu A<.
H. C9nd vorbesti despre cruce nu po7i s3 spui c3 e acel Q mare de deasupra altarului.
J. C9nd vorbe8ti despre (sus 8i apostoli, nu po7i spune c3 e %Piul 8i banda lui'.
K. #avid l-a 4nvins pe Toliat cu o pra8tie 8i o piatra, nu po7i s3 spui c3 %(-a zburat curul cu
dinamita'
A<. C9nd vorbesti despre (uda, nu po7i s3-l nume8ti %bulaniu'.
AA. Qat3l, Piul 8i S!9ntul #u, nu sunt &3tr9nul, Uuniorul 8i Sta!ia
A;. -u e !rumos s3-l nume8ti pe Pap3 O %-a8ul'.
AD. Paraonul i-a trimis pe evrei 4n pribeie, nu 4n pa m3-sii.
AC. .va i-a dat lui Adam un m3r, nu i-a cedat
AB. Madalena a !ost o p3c3toas3 nu o curv3.
AF. (ni7iativa de a invita publicul s3 aplaude a !ost bun3, dar a !ost e"aerat s3-i invi7i s3 danseze
Macarena, s3 !ac3 trenule7ul 8i s3 o invi7i pe Sora #aniela s3 !ac3 streaptease.
AH. Apa s!in7it3 se !olose8te pentru a binecuv9nta, nu pentru a-7i r3cori cea!a.
AJ. %Casu7a' aia este con!esionalul, nu toaleta.
AK. Pasticul se distribuie cre8tinilor !3r3 -utella.
;<. Cel de pe cruce era (isus Cristos 8i nu C,e Tuevarra.
;A. P3c3to8ii, c9nd mor, se duc in (n!ern, nu 4n aia a m3-sii.
;;. *ezi s3 ai mereu c,ilo7ii pe tine 8i, c9nd este cald, evit3 s3-7i !aci aer cu sutana.
;D. >7i amintesc c3 slujba trebuie s3 dureze circa o or3 8i nu dou3 reprize de CB de minute !iecare, iar
cel care era a8ezat l9n3 tine 8i pe care l-ai numit %travestit cu !ust3 ro8ie' eram eu >n rest a !ost
bine'.
.ste vec,i dar, zic eu, bun.
Pilotul$ O #e unde vine lini8tea asta?
Copilotul$ O #e la motoare.
(i prinde (maratul =osu pe enlez, !rancez si roman si le spune$
- *a pun incercare, iar cel care se ispraveste cel mai bine, va primi !ata mea de sotie si jumatate de
imparatie. Provocarea este urmatoarea$ !iecare este inc,is timp de o luna intr-o camera cu un sac de
pesmeti si un doberman, cel care reuseste sa invete dobermanul mai multe comenzi, acela castia.
Qrece o luna. (ese enlezul, slabano si dobermanul ras. (l primeste (mparatul =osu$
- Spune ce ai reusit sa-l inveti pe doberman.
- Sezi, Culcat. O cainele e"ecuta.
(ese !rancezul nici ras nici slab si cainele la !el, el a invatat cainele comenzile$
- Sezi, Culcat, Aport, Ratra.
(ese =omanul rasut, bine merci iar cainele slab de-l lua vantul. =eele cere sa-i demonstreze ce a
reusit sa !aca. =omanul$
- Ratra.
#obermanul, cu tristete uitandu-se in oc,ii omului$
- (oane, da-mi te ro un pesmete.
&ula vine de la scoala.
- &ula, ce v-a predat azi la matematica ? O intreaba tac/su.
- #espre numerele neative, dar n-am inteles nimic
- Cum n-ai inteles nimic ?
- -imic, nimic
- Mai sa-ti dau eu un e"emplu si precis o sa intelei$
(ntr-un autobuz sunt H persoane) la prima statie coboara A<.
Asta inseamna ca la a doua statie trebuie sa urce D persoane pentru ca autobuzul sa !ie ol. Acum ti-
e clar ?
- ???
Catre !emei
-(nvatati sa va descurcati cu capacul de la Ic. Sunteti !ete mari. #aca este ridicat, lasati-l jos. -oi
avem nevoie de el ridicat, voi aveti nevoie de el jos. -u ne auziti pe noi planandu-ne ca l-ati lasat
jos.
-Aniversarile nu sunt niste teste care sa veri!ice daca putem sa asim cadoul per!ect, din nou+
-Cateodata nu ne andim la voi. (mpacati-va cu ideea.
-#uminica V sport. .ste ca luna plina sau sc,imbarea anotimpurilor. Rasati-o asa.
--u va taiati parul. -iciodata. Parul lun este intotdeauna mai seducator decat cel scurt. Unul dintre
principalele motive pentru care barbatii se tem de insuratoare este acela ca !emeile maritate isi taie
intotdeauna parul, si apoi raman cu ea.
-A !ace cumparaturi -U este un sport. Si nu, nu vom putea niciodata sa vedem lucrurile ast!el.
-A plane este santaj.
-Cereti ce vreti. Sa ne lamurim$ aluzii subtile nu mer+ Aluzii normale nu mer+ Aluzii puternice nu
mer+ Spuneti pur si simplu+
--u tinem minte datele. Marcati datele de nastere si aniversarile in calendar. Aduceti-ne aminte
dinainte.
-Majoritatea barbatilor au doar trei perec,i de panto!i-cel mult. Ce va !ace sa credeti ca va putem !i
de vreun !olos in a alee care din cele treizeci perec,i de panto!i v-ar sta bine cu roc,ia aceea?
-#a si -u sunt raspunsuri acceptabile pentru aproape toate intrebarile.
-*eniti la noi cu o problema doar daca vreti sa va ajutam sa o rezolvati. Asta putem !ace. Pentru
compasiune sunt !acute prietenele voastre.
-O durere de cap care dureaza AH luni este o problema. #uceti-va la un doctor.
-*eri!icati presiunea la ulei+ *a ruam.
-Orice am !i spus acum F luni nu mai este relevant. #e !apt, orice comentariu am !i !acut se
anuleaza dupa H zile.
-#aca nu va imbracati precum !etele din cataloul *ictoria/s Secret, nu va asteptati sa ne purtam
precum personajele din telenovele.
-#aca credeti ca sunteti rase, probabil sunteti. -u ne intrebati pe noi. =e!uzam sa raspundem.
-#aca ceva ce am spus are dublu inteles, iar unul din ele te supara sau te enerveaza, intelesul corect
este celalalt.
-Puteti ori sa ne cereti sa !acem ceva, ori sa ne spuneti cum vreti sa !ie !acut un lucru. -u
amandoua. #aca c,iar stiti cum se !ace cel mai bine, !aceti-l sinure.
-Cand este posibil, va ruam spuneti ce aveti de spus in timpul reclamelor.
-C,ristop,er Columb nu a avut nevoie sa i se indice directia, si nici noi nu avem.
-=elatia noastra nu va !i niciodata asa cum a !ost in primele doua luni. Qreceti peste asta. Si nu va
mai planeti prietenelor.
-QOQ( barbatii vad in AF culori, precum WindoIs de!ault settins. Piersica, spre e"emplu, este un
!ruct, nu o culoare. *isina este tot un !ruct. -u avem idee ce este %mov'. Sau %lila'.
-#aca te mananca, trebuie scarpinat. -oi ne ocupam cu asta.
--u citim andurile, si nici nu o vom !ace niciodata. C,iar daca nu citim andurile, nu inseamna ca
nu tinem la voi.
-#aca va intrebam ce s-a intamplat, si ne spuneti %nimic', ne vom purta ca atare. Stim ca mintiti,
dar nu merita sa ne batem capul.
-#aca puneti o intrebare la care nu vreti un raspuns, asteptati-va la un raspuns pe care nu vreti sa-l
auziti.
-Cand trebuie sa merem undeva, orice veti purta va !i in reula.
--u ne intrebati la ce ne andim, decat daca sunteti preatite sa discutati despre sport, masini sau
calculatoare.
-Avem destule ,aine.
-Aveti prea multe ,aine.
--u este nici in interesul vostru, nici al nostru sa !acem teste impreuna. -u conteaza ce test.
*a multumesc daca ati citit aceste randuri. #a, stiu ca va trebui sa dorm pe canapea in seara aceasta,
dar stiati ca pe noi c,iar nu ne deranjeaza, este ca in campin.
Ma simt in !orma. =OQU-# este o !orma.
Ra aeroport. #ispecerul da permisiunea de decolare unui avion. (n acest timp, un lucrator al
aerodromului cosea iarba din jurul luminilor de semnalizare de pe o pista. Qimpul era speci!ic lunii
octombrie, adica, ploua ciobaneste, iar respectivul muncitor era imbracat intr-o manta impermeabila
cu lua trasa peste cap. *azand ca se apropie avionul, se !ereste intr-o parte la ;B-D< m si asteapta
decolarea acestuia. Tlua pe cap, sprijinit in coasa. Qrece avionul pe alaturi, iar el, in semn de salut,
le da din mana membrilor ec,ipajului. Pasaerii avionului, vad si ei aceasta priveliste Pilotul$
- #ispecer, spuneti-i cosasului vostru macar coasa sa o lase jos, pasaerii vor sa sara prin
,ublouri
Cioc, cioc'+S!. Petru, desc,ide u8a >n !a7a u8ii, nimeni+
Peste B minute iar %cioc, cioc'+.de data asta, S!. Petru era pre3tit 4n spatele u8ii+
smule u8a cu putere 8i mai apuca s3-l vad3 pe unu/ care disp3rea rapid+
- M3i, de ce te 7ii de prostii 8i ba7i la u83 8i te joci cu nervii mei?. -esim7itule+ ..
Ra care insul, cu triste7e-n las, dep3rt9ndu-se-n vitez3.
- Ce s3 !aaaac dac3 m3 tot resusciteaz3 38tiaaaaa
O batranica reclama la politie un viol.
- Si cum zici c-a !ost, maica?
- Apoi, era noapte, intuneric, opreste o masina lina mine, coboara unul, ma izbeste pe capota si mi-
a tras-o pe la spate.
- Si, matusica, nu i-ai vazut !ata?
- #-apai n-am apucat.
- #ar vreun semn particular, la vreo mana, ceva, un tatuaj?
- --am vazut, maica, pe bezna aia.
- Masina ce culoare avea?
- Pai, ce sa zic, era inc,isa, dar pe-ntuneric si !ara oc,elari
- #ar numarul?
- Aaaa, numarul a !ost bun, ce sa zic+
Un neamt a venit in =omania la niste cunostinte si au mers impreuna la un restaurant. Ca sa testeze
bucataria auto,tona, au mancat ciorba de burta iar neamtul a !ost e"taziat de ustul ei. A cerut
reteta, iar ospatarul i-a dat-o. A plecat neamtul acasa, si-a !acut ciorba dupa reteta, a mancat si a dat
tele!on in =omania$
- &una ziua. .u am !acut ciorba de burta dupa reteta data de dumneavoastra, dar nu a iesit la !el de
buna ca cea pe care am mancat-o prima data la voi+
- Ati pus toate inredientele?
- #a+
- Pai de-aia
O blonda isi suna o prietena$
- #raa, azi noapte am dormit la un ,otel si acum sunt disperata pentru ca nu pot iesi din camera+
- Cum asa?
- Pai camera are numai trei usi si una duce in baie, una duce in dulap si una care are pe maner un
semn pe care scrie %-u deranjati'+
Undeva, in padurile caucaziene, se oranizeaza un mare concurs international al taietorilor de
lemne. #upa ce se intrec marii campioni ai Canadei, Austriei, =usiei, vine si randul campionului
=omaniei, un tip mic, slab si pirpiriu. Qoti il privesc cu neincredere, dar el, din cateva miscari, taie
tot ce i se pune la indemana, doborand toate recordurile. Presa, televiziunea Uimire
(nterviuri
- #omnule, unde v-ati antrenat de ati atins o asemenea per!ormanta?
- (n Sa,ara+ raspunde mandru campionul nostru.
- (n Sa,ara?+ &ine, dar in Sa,ara nici nu sunt copaci+ se mira reporterii.
- Asa e, nu mai sunt+ se lauda campionul.
Un producator sarit de pe !i" dar plin de bani, !ace un !ilm despre compozitori celebri. (i anajeaza
pe Stallone, *an #amme si Sc,Iartzeneer si le o!era posibilitatea sa-si aleaa !iecare
compozitorul pre!erat.
- Pai, zice Stallone, intotdeauna l-am admirat pe Mozart. Mi-ar placea sa-l joc pe el.
- C,opin a !ost pre!eratul meu, zice *an #amme, o sa-l joc eu.
Producatorul, incantat de cum mereau lucrurile$
- Si tu, Arnold, cine vrei sa !ii?
- (/ll be &ac,.
Un tip mere la medic si-i spune$
- #omnule doctor, va ro sa ma castrati+
- #ar
- Acum, repede.
#octorul, neavand ce !ace, il castreaza pe individ. Ra cateva ore de la operatie, intra la bolnav si-l
intreaba$
- A !ost c,iar atat de urent?
- Pai, stiti, nevasta-mea e evreica si !amilia ei a vrut sa pastram traditia.
- Atunci trebuia sa-ti !ac doar o circumcizie+
- ."act, asta era cuvantul+
>ntotdeauna auzim de ' reulile' impuse de partea !eminin3. (at3 8i reulile v3zute de b3rba7i$
Qe ro s3 observi c3 toate reulile sunt numerotate cu %A%, cu un scop.
A. S9nii sunt !3cu7i s3 te ui7i la ei, ceea ce 8i !ac. -u 4ncerca s3 sc,imbi asta.
A. >nva73 s3 !olose8ti scaunul de la toalet3. .8ti deja !at3 mare. #ac3-l vezi ridicat, coboar3-l. -ou3
ne trebuie ridicat, vou3 cobor9t. -u cred c3 m-ai auzit pl9n9ndu-m3 c3 l-ai l3sat cobor9t.
A. S9mb3t3 sunt sporturi. .ste ca luna plin3 sau !lu"ul 8i re!lu"ul. A8a trebuie s3 r3m9n3+
A. A !ace s,oppin -U este un sport. Xi nu voi 9ndi alt!el niciodat3.
A. A pl9ne este 8antaj.
A. Cere doar ce dore8ti, s3 !im bine 4n7ele8i$ aluziile subtile nu !unc7ioneaz3, aluziile puternice nu
!unc7ioneaz3, aluziile directe nu !unc7ioneaz3. Spune-mi 8i ata+
A. %#a' 8i ' -u' sunt r3spunsuri per!ect acceptabile la orice 4ntrebare.
A. *ino cu o problema doar dac3 dore8ti ajutor pentru rezolvare. Asta este ceea ce pot !ace. Simpatia
este menirea prietenelor tale.
A. O durere de cap care dureaza de AH luni este o problem3. Meri la doctor+
A. Orice am spus cu F luni 4n urm3 nu este acceptat 4ntr-o ceart3. #e !apt, toate comentariile devin
nule 8i neavenite dup3 H zile.
A. #ac3 te 9nde8ti c3 e8ti ras3, poate a8a este. -u m3 mai 4ntreba.
A. #ac3 am spus ceva, poate !i interpretat 4n dou3 moduri, din care unul ar putea s3 te supere sau s3
te enerveze, consider3 c3 am 9ndit 4n cel3lalt mod.
A. Po7i, !ie s3 m3 roi s3 !ac ceva, !ie s3-mi spui modul 4n care vrei s3 !ie !3cut. -u ambele+ #ac3
deja 8tii cum trebuie !3cut, mai bine !3-l+
A. C9nd se poate, te ro s3-mi spui orice ai de spus 4n timpul pauzelor publicitare.
A. C,risto!or Columb nu a avut nevoie de indica7ii, dar nici eu.
A. Qo7i b3rba7ii v3d doar 4n AF culori, a8a cum sunt set3rile WindoIs. Piersica de e"emplu este un
!ruct, nu o culoare. Mabar n-am ce 4nseamna %mov'.
A. #ac3 m3 m3n9nc3, m3 voi sc3rpina. *oi !ace a8a 4ntotdeauna.
A. #ac3 4ntreb ce este 4n nereul3 8i spui ' nimic', voi ac7iona ca 8i c9nd nimic nu este 4n nereul3.
Xtiu c3 min7i, dar nu merit3 s3 ne ciorov3im.
A. #ac3 pui o 4ntrebare la care nu dore8ti un r3spuns, a8teapt3-te la un r3spuns pe care nu 7i l-ai !i
dorit s3-l auzi.
A. C9nd trebuie s3 merem undeva, absolut tot ce por7i 47i vine bine, pe bune.
A. -u m3 4ntreba ce p3rere am despre anumite lucruri, dec9t dac3 e8ti pre3tit3 s3 vorbim despre
anumite lucruri ca$ se", sport sau ma8ini.
A. Ai 4ndeajuns de multe ,aine.
A. Ai prea mul7i panto!i.
A. .u sunt 4n !orm3. =otundul este o !orm3.
iepurasul a !umat niste iarba si acum zace lat pe marinea lacului.
Apare un castor$
- Ce !aci iepurasule?
- Am !umat niste iarba si ma simt in al unspelea cer+ (a si tu de-aici+
(a castorul si trae un !um. (epurasului ii vine o idee$
- Stii ce-ar !i si mai rozav, castorule? Sa trai un !um, sa-ti tii rasu!larea, sa te scu!unzi, sa inoti
pana pe partea cealalta a lacului, si acolo sa e"piri+
Castorul se e"ecuta. Pe partea cealalata a lacului, cade lat de placere.
Apare un ,ipopotam$
- Ce !aci, castorule?
Castorul ii e"plica ce si cum.
- . un iepuras pe partea cealalta a lacului care are o mar!a rozava.
Qine-ti rasu!larea, inoata pe sub apa, si cand iesi pe partea cealalta, dai de el.
Mipopotamul se e"ecuta. Cand iese pe partea cealalta, iepurasul casca niste oc,i mari la el, si-i
stria innebunit$
- ."pira, castorule+++ -u ti-am zis sa e"piri?+
#oi indieni mereau prin padure cand, la un moment dat, se vede in zare !umul ce se ridica de la un
!oc. Unul dintre ei intreaba$
- Ce zice?
- -imic important, e doar SPAM+ raspunde al doilea.
YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY
YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY
(ntr-o croitorie de dama$
Pustele se ridica zilnic intre orele A<.<< si AC.<<
YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY
YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY
Stiti cine a scris 6O brad !rumos6?
- Un unur, ca daca il scria un rom9n, se intitula 6Un brad !rumos6.
Un cuplu apare la un curs de bioloie si pentru ca erau certati, !emeia se aseaza in primul rand, iar
barbatul in ultimul rand. Ra un moment dat, pro!esorul zice$
- Un taur sanatos trebuie sa aiba pana la A; cuplari pe zi
Pemeia din primul rand$
- Ma scuzati, domnule pro!esor, cate?
- Pana la A;.
- =epetati, va ro, pentru ultimul rand+
&arbatul din ultimul rand$
- Spuneti-mi, pro!esore, este vorba de cuplarile cu o sinura vaca sau cu A;?
- #esiur, cu A;.
- Multumesc, repetati, va ro si pentru primul rand
Ra un spital de nebuni, un pacient traea dupa el o s!oara,un doctor il vede si, curios, il intreaba$
#$ - #e ce trai, Marine, s!oara aia dupa tine?
-$ - Pai daca o impin, se indoaie.
#upa o vodca, o blonda ajune in patul unuia. Multumiti, dupa, !umau o tiara$
- Auzi? zice el timid. Uita-te la mine si spune-mi$ eu am !ost primul barbat din viata ta?
.a il priveste si zice$
- S-ar putea, ai o !iura !oarte cunoscuta...
Un politist vede un betiv cazut intr-un 1an2$
- #omnule, zice politistul, nu puteai sa bei si tu doar cat sa te simti bine?
- .u as !i vrut, zice cu reret be2ivul, dar n-am avut atatia bani.
#octorul$
O -u-mi place deloc cum ar3ta7i.
Pacienta$
O .i, doctore, nici dumneata nu e8ti vreo !rumuse7e.
Ra un curs de se"oloie, pro!esorul spune$ - Statisticile arat3 c3 ;<Z dintre !emei doresc cu
adev3rat s3 !ac3 se" 4n !iecare zi, D<Z nu pot tr3i !3r3 se" oral, iar B<Z tind s3-8i 4n8ele so7ii...#e
undeva din spate se aude o voce$- Statisticile sunt neinteresante. *rem date e"acte$ nume, numere
de tele!oane, adrese+
Aseara am venit tarziu din dezmat si am dat drumul la televizor pe Super One M#. .ram cu creierul
cam vaporizat si vedeam imainea oarecum dublata, asa ca am inc,is un oc,i. Acum vedeam
e"celent dar a intrat mama si m-a surprins zaindu-ma la ecran intr-un oc,i mijit. -u mi-a zis nimic
atunci dar mai tarziu cand m-am dus la baie sa curat trompeta am auzit din dormitorul lor$ Mama$ O
Auzi *asile, !i-tu se uita la !ilme porno c-un oc,i+ Qata$ -O !i timid+
Un cal deprimat statea tolanit si nu mai vrea pentru nimic in lume sa se ridice. Stapanul disperat
c,ema veterinarul.
- Aaa, este !oarte rav, sinura solutie sunt aceste pastile pe care i le vei da cateva zile) daca nu
reactioneaza, trebuie eutanasiat.
Porcul auzi totul si !ue la cal$
- =idica-te, alt!el se s!arseste rau+
#ar calul nu reactioneaza si da incapatanat din cap. A doua zi, veterinarul vine sa vada e!ectul
pilulelor$
- -u reactioneaza, mai asteptam o zi, dar cred ca nu sunt sperante+
Porcul !ue din nou la cal$
- Qrebuie sa te scoli, alt!el vei pati mari necazuri+
Calul, nimc+ A treia zi, constatand lipsa proreselor, veterinarul ii cere stapanului$
- #u-te dupa carabina, a venit timpul sa-l scapam pe bietul animal de c,inuri+
Porcul !ue disperat la cal$
- Qrebuie sa reactionezi, e ultima ocazie, te ro, astia sunt ata sa te omoare+
Calul se ridica, se scutura, !ace cateva miscari de dans, o ia la !ua in alop si sare cateva obstacole.
Stapanul, care tinea mult la calul sau, !oarte !ericit ii spune veterinarului$
- Multumesc mult, esti un medic minunat, ai !acut un miracol+++ Qrebuie neaparat sa sarbatorim
evenimentul+ Maide sa taiem porcul si sa !acem o masa mare+
Morala$ *ezi-ti mereu de treburile tale+
(ntr-un avion, o tipa stranuta dupa care ia o batista si se stere intre picioare. Mai stranuta o data si
din nou se stere intre picioare . A treia oara !ace la !el, la care un domn oripilat de lana ea o
intreaba$
- #omnisoara, nu va suparati dar de ce va stereti intre picioare dupa ce stranutati?+
- Stiti, su!ar de o boala de cate ori stranut am orasm.
- WoI++ #ar ar nu am mai auzit asa ceva, este !oarte rav+ Si ce luati pentru asta?
- Piper
Mai devreme m-am certat cu un tip la bar 1i s-a 4ncordat la mine. M-am ridicat !rumos de pe scaun
1i i-am zis$ 'Praiere, vezi-2i de treab3 c3 io am !ost 4n armat3 4n A!anistan 1i am omor9t oameni+++'
-evast3-mea s-a uitat la mine 1i mi-a zis cu juma/ de ur3$
'(ubitule, dar tu ai !ost buc3tar 4n A!anistan'
'#a, dar 1tii cum 3tesc eu'
Roti ii zice lu/ (on$
- Mai, (one, eu vorbeste reu rumuneste si vreu tu sa unveti pe mine. Pentru unceput, vreu sa zici la
mine care di!erenta untre bai si catastro!a?
- Mai, Roti, vezi tu, io am o turma mare ,e oi. -o amu, daca, #omne !eri, da molima peste ele si
mor tate, no asta- i bai. Asta- i bai mare. (i bai, da/ nu- i catastro!a.
#a/, daca da cu bomba peste &udapesta si omoara tat, apai, asta- i catastro!a, da/ nu- i bai
>nmorm9ntarea buliba8ei. Corteiul !unerar intr3 pe poarta cimitirului. A!ar3 se 4ntunec3 a
ploaie.Corteiul se 4ndreapt3 spre capel3, c9nd cad primii stropi. [ianii, cu co8ciuul de tor7i,
r3besc pasul. Ploaia se 4nte7e8te, 7ianii 4ncep s3 alere spre capel3. C9nd ploaia c3dea cu 3leata,
7ianii, cu co8ciuul de tor7i !ueau de le sc3p3rau picioarele. O bab3 care 4nrijea un morm9nt,
vede alaiul 8i-8i !ace cruce cu ambele m9ini ..
- Xi pe 3sta l-a7i !urat maic3 ????
Olanda$ Ai doua iubite. Qe poti insura cu amandoua. .le se pot casatori intre ele.
Moldova$ Ai doua iubite. #i la tini si audi alseava as,eia in !iecari noapti mai omule?
=usia$ Ai doua iubite. Stalins:a\a si Mas:ovs:a\a.
Pa:istan$ Ai doua iubite. Cea mai varstnica are F ani..
(ndia$ Ai doua iubite. &udd,a nu stie nimic..
Qurcia$ Ai doua iubite.. Una iti !ace mancare, una iti spala ru!ele, una iti calca ,ainele si una le
suprave,eaza pe celelalte. C,iar vroiai sa te credem ca ai numai doua iubite?
C,ina$ Ai doua iubite. #in cateva miliarde de motive.
&ularia$ Ai doua iubite. Pe una o c,eama So!ia. Cealalta te intreaba$ %unde ai !ost?' Qu raspunzi$ O
%la So!ia+' O si uite-asa esti in deplina siuranta
Termania$ Ai doua iubite.. Ambele blonde.
Me"ic$ Ai doua iubite. *in ,otii si !ura jumatate. (ti mai da vecinul una. (mprumuti trei din barul de
vis-a-vis. *ecinul isi ia partea inapoi. Cate ti-au mai ramas?
Anlia$ Ai doua iubite. Absolut superbe. (ar ai baut prea mult..
SUA$ Ai doua iubite. Una pe Paceboo: si una pe M\space. -u le-ai vazut niciodata
&razilia$ Ai doua iubite. =osaria Piorella Andrea Ruiza .smeralda Carla
*ittoria Alessandra del Campo O si inca una.
#ubai$ Ai doua iubite. Placate cu aur.
Cuba$ Ai doua iubite. -u esti deloc Pidel
Suedia$ Ai doua iubite. (n (0.A c,iar asesti orice
Spania$ Ai doua iubite. Mai tarziu descoperi ca ele sunt de !apt surori. Putin mai tarziu a!li ca tu esti
c,iar !ratele lor mort la nastere. Mai ai un !rate eaman desmostenit de catre soacra portarului, care
portar nu-si mai aduce aminte nimic din copilarie. *iata ta e mai ceva ca o telenovela
Trecia$ Ai doua iubite. *ecinul se cam da la una din ele. #imineata te trezesti cu un cal mare de
lemn in !ata casei. Mai bine !ui+
#oi tineri looditi au murit intr-un accident de masina. Ajunsi la poarta raiului l-au intrebat pe
S!antul Petru daca se pot o!icia casatorii si in rai. Acesta i-a ruat sa astepte un pic pana vine cu
raspunsul. Au asteptat ei o luna, au asteptat doua, pe urma au inceput sa se intrebe ce s-ar intampla
daca odata casatoriti nu s-ar mai intelee. #upa inca o luna se intoarce S!antul Petru si le spune$
- Am vesti bune, copii. Puteti sa va casatoriti in rai+
- &ine, dar e"ista si posibilitatea divortului?
Ra care S!9ntul Petru spune iritat$
- &ai, voi lumiti?+ Qrei luni am cautat un preot in rai si acum voi imi cereti sa caut si un avocat?
- &ula+
- Prezent+
- Ce era taica-tau?
- .ra tuberculos.
- -u. *reau sa zic ce !acea?
- Qusea.
- --ai inteles. #oar nu traia din asta+
- -ormal+ #in asta a murit.
-Piule, de ce nu pui mana pe carte sa inveti?
-Ca ce c,estie?
-Sa iei si tu note mai bune, sa intri la o !acultate.
-Ce sa !ac cu ele?
-Sa ai si tu un loc de munca bine platit, ca director
-Pentru ce?
-Ca sa iei bani multi, sa-ti !aci o vila mare
-Si ce sa !ac cu ele?
-Pai sa te rela"ezi
-Si tu ce crezi ca !ac acum?
Meream cu ma8ina 8i am observat !las,-ul camerei de !ilmat. Am 4n2eles c3 am !ost 4nreistrat
pentru dep38irea vitezei, de8i 8tiam c3 nu am dep38it-o. Pentru a m3 convine, am 4nconjurat un
cartier 8i iar38i am trecut pe acolo, cu ;< de :m mai 4ncet dec9t limita prev3zut3, dar camera iar38i
m-a inreistrat .Parandu-mi-se amuzant, am mai trecut asa de trei ori pe acolo , de !iecare data
!ilmand cu mobilul bordul masinii, pentru a avea proba indubitabila a !aptului ca este de!ecta
camera rutiera de inreistrare si deja ma andeam ca, imediat ce imi vine amenda ,ii dau in judecata
.#upa doua saptamani, primesc prin posta cinci c,itante de amenzi pentru ca am mers !ara sa am
centura de siuranta pusa +
- Alo, mai, (oane, zic astia la televizor ca la voi, la Miercurea Ciuc, is -DB rade. Cum naiba rezistati
voi acolo ?
- #a/ de unde, mai, T,eo +? Uite, termometrul meu imi arata -;<.
- Pai, si astia de la meteo de ce-or !i zis ca-s -DB ?
- Aaa, poate a!ara.
(nvatatoarea veri!ica daca elevii si-au !acut temele pentru acasa.
- Tiele, ti-ai !acut tema?
- -u.
- Stai jos, nota C+ #ar tu, (onele?
- Mi-am uitat caietul acasa.
- Stai jos, nota C+ Si tu, &ula?
- --am !acut-o, pentru ca !ratele meu s-a intors de la inc,isoare
- A,a, si vrei sa ma sperii cu el?++ Stai jos, nota F+
#oua vulpi, una roscata si cealalta blonda, se jucau 4n p3dure, c9nd deodata is prinse 4n capcane.
%Ra naiba', a spus vulpea roscata , c9nd vine v9n3torul ne va ucide pe amandoua , asa c3 pre!er sa-
mi mananc piciorul si sa m3 eliberez ) as pre!era sa traiesc cu D picioare dec9t sa mor cu patru + -u
mai sta mult pe anduri si-si in!uleca piciorul eliberandu-se. .puizata de e!ort se tavaleste in iarba
si o asteapta pe prietena ei sa se elibereze. #upa vreo o ora se aude vocea stinsa a prietenei sale ,
vulpita cea blonda $
--u mai pot.ma dau batuta .Mi-am mancat D picioare si tot nu m-am eliberat +
.ram la universitate, 4ncepuse ora de vreo AB minute c9nd intr3 o cole3 de clas3, un pic ciu!ulit3,
cu oc,ii semi 4nc,i1i 1i un mers nu prea siur, se vede c3 avuse o noapte !urtunoas3 s3raca. #esiur,
pro!esorul indinat de o asemenea apari2ie, apropo, era destul de dur 1i avea 4n jur de C< de ani, i se
adreseaz3$
-#omni1oar3, de ce ai 4nt9rziat?
Li 4n loc de bine cunoscutele r3spunsuri 'M3 scuza2i am venit de la 2ar3' sau 'Mi-a murit bunica'
ori alt r3spuns banal !olosit de studen2i, ea, 4l 2intuie1te cu o privire pu2in tulbur3, z9mbe1te dulce 1i
tr9nte1te$
-#raule, de ce nu m-ai trezit 1i pe mine c9nd ai plecat?
Un tanar, pe o ploaie toren7ial3, intra intr-o !armacie si cump3ra ceva produse de iien3 !eminin3.
- Sunte7i c3s3torit, domnule? intreaba !armacista.
- -ormal c3 sunt, crezi c3 mama m-ar !i trimis la cump3r3turi pe vremea asta?
Un poet se plimba printr-un parc imens, apro!undat in andurile sale, cand, deodata, din spatele
unei tu!e de !lori superbe apare o !ata e"traordinar de !rumoasa. #eodata, inspirat de minunata
aparitie decide sa-i scrie o poezie acolo, pe loc. Se cauta, dar nu aseste nimic pe care sa scrie
poezia. Atunci, timid, o intreaba pe prea !rumoasa domnita$
- -u va suparati, aveti din intamplare niste ,artie?
- (mi pare rau, nu am, si eu m-am sters cu !runze de brusture+
>ntr-un avion st3 al3turi de o blond3 un avocat.
Acesta din urm3, ca s3 treac3 timpul mai repede 8i ca s3 !ac3 mi8to de blond3, 4i zice$
- #omni8oar3, v3 propun un concurs O eu v3 pun o 4ntrebare 8i #vs dac3 nu 8ti7i r3spunsul, 4mi da7i
B .uro. #up3 aceea #vs 4mi pune7i o 4ntrebare 8i dac3 eu nu 8tiu r3spunsul O v3 dau B<< de .U=+
- #e acord, zice blonda.
- O0, prima 4ntrebare O care este distan7a dintre P3m9nt 8i Run3?+
.vident, blonda nu 8tia r3spunsul 8i i-a dat B .uro avocatului.
*enise r9ndul blondei$
- Ce urc3 pe munte pe trei picioare 8i coboar3 pe patru?
A trecut c9teva ore 8i avocatul nu 3sea r3spunsul O a sunat to7i prietenii, a c3utat pe internet, dar
!3r3 rezultat.
.vident, avocatul a !ost nevoit s3 4i dea acei B<< de .uro promi8i.
- Xi totu8i, care e r3spunsul corect? >ntreab3 avocatul.
- -u 8tiu nici eu, zice blonda 8i scoate B .uro din acei B<< primi7i 8i 4i d3 avocatului.
Ra o ora tarzie in noapte suna un barbat la un medic de !amilie.
-#omnule doctor, sotia mea e bolnava++ Apendicita+.
Ra care doctorul indinat$
-#a/ mai idiotule, tu nu stii ca nu creste la loc si i-am scos anul trecut?
Ra care barbatul$
-#a/ idiot esti tu, ca mi-am sc,imbat nevasta+
- #octore, sunt disperat
- #e ce, ce s-a intamplat?+
- Pun deetul la cap, apas si ma doare rauuuu
- Asaaa si?+
- Pun deetul la at, apas, si ma doare si mai rau
- &uuun Si?+
- Pun deetul la piept, apas si iar ma doare rau de tot
- Sau (a zi dom/ne mai departe
- Pun deetul la coapsa, apas si ma doare de-mi sar oc,ii #octore, puteti sa-mi spuneti ce boala
am???
-#omnule, nu stiu e"act, dar ce pot sa spun siur e ca aveti deetul rupt
O blonda tanara, vine acasa de la scoala si o intreba pe maica-sa,
] Mami, este adevarat ce-mi spune =ita, ca copilasii vin pe lume prin acelasi loc pe unde baietii isi
pun c,estia lor?
] #a, draa mea ii spune mama incantata ca subiectul a !ost desc,is in s!arsit, si ea nu va trebui sa-i
e"plice totul in detaliu
] &ine, dar atunci, cand voi avea si eu un copil raspunse tanara blonda, nu o sa-mi zboare a!ara
toti dintii din ura?+?
Suport te,nic$ Ce model este calculatorul dumneavoastra?
Client$ Unul alb
Client$ &una, Mariana aici. -u pot sa-mi scot disc,eta din calculator.
Suport te,nic$ Ati incercat sa apasati butonul?
Client$ #a, siur, e c,iar blocat.
Suport te,nic$ Asta nu suna prea bine) *oi trimite pe cineva.
Client$ -u , stati putin.. (nca n-am baat-o e inca pe birou scuze
Suport te,nic$ Apasati pe simbolul %M\ Computer' din partea stana a ecranului.
Client$ Stana ta sau stana mea?
Suport te,nic$ &una ziua. Cu ce va pot ajuta?
Client$ &una -u pot sa listez.
Suport te,nic$ Puteti va ro sa dati clic: pe %Start' pentru mine si
Client$ Asculta domnule, te ro sa nu ma iei pe mine cu c,estii din astea te,nice+ Ca doar nu-s &ill
Tates.
Client$ &una, Marta aici, nu pot sa listez. #e !iecare data cand incerc, imi spune ca nu poate asi
imprimanta.
C,iar am luat imprimanta si am ridicat-o in !ata monitorului si el tot imi spune ca nu o aseste
Client$ Am o problema daca vreau sa listez cu rosu
Suport te,nic$ Aveti imprimanta color?
Client$ Aaaa, multumesc.
Suport te,nic$ Ce vedeti pe monitorul dumneavoastra doamna?
Client$ . un ursulet pe care prietenul meu mi l-a cumparat de *alentine/s da\.
Client$ Qastatura mea nu mai !unctioneaza.
Suport te,nic$ Sunteti siur ca e conectata la calculator?
Client$ -u. -u pot sa vad in spatele calculatorului.
Suport te,nic$ =idicati tastatura si mereti A< pasi in spate.
Client$ + O0
Suport te,nic$ (nca mai aveti tastatura in mana?
Client$ #a
Suport te,nic$ Asta insemana ca nu e conectata la calculator. Mai vedeti vre-o tastatura pe birou?
Client$ #a, mai e una pe aici. A, asta mere multumesc tare mult+
Suport te,nic$ Parola dumneavoastra este %a' mic, de la ananas, %*' mare de la *ictor, si ci!ra H.
Client$ Mare sau mic?
Client$ -u pot sa intru pe internet.
Suport te,nic$ Ati !olosit parola corecta?
Client$ #a, siur. Am vazut-o la coleul meu.
Suport te,nic$ Puteti sa-mi spuneti ce parola ati !olosit?
Client$ Cinci stelute.
Suport te,nic$ Ce proram anti-virus !olositi?
Client$ Pire!o".
Suport te,nic$ Acesta nu este un proram anti-virus.
Client$ Aa, scuze (nternet ."plorer.
Client$ Am o maaare problema. Un prieten mi-a pus un screen saver pe calculator dar de !iecare
data cand misc de mouse, dispare.
Suport te,nic$ Cum pot sa va ajut?
Client$ Scriu primul meu e-mail.
Suport te,nic$ O0, si care ar !i problema?
Client$ Pai, am scris litera %a' in adresa, dar nu stiu cum sa desenez cerculetul din jurul ei
(ntrebari !recvente printre so!erite$
^$ #aca plec la plimbare prin oras cu masina, ce trebuie sa !ac cel mai des?
A$ Sa dai pietonul jos de pe parbriz.
^$ Mi s-au rupt steratoarele si am !ost doar o sinura data cu masina prin oras. #e ce?
A$ Ai !olosit steratoarele ca sa dai jos pietonul de pe parbriz.
^$ Am sc,imbat roata si totusi masina nu mere bine
A$ Ai pus un scutec nou pe roata sparta si tot nu mere? Ce tupeu pe roata aia+
^$ Cand mer cu masina se aprinde un beculet. Ce sa !ac?
A$ Ai cateva beculete pe bord, asa ca nu stiu la care te re!eri. Pune un mileu deasupra si ata.
^$ Am un camion in stana, o masina de pompieri in dreapta, un rinocer in !ata si doi del!ini in
spate. Ce sa !ac?
A$ Qe dai jos din carusel si alta data sa nu te mai imbeti ca scroa!a.
^$ *reau o masina noua, dar ce mi-am ales eu n-are airba-uri. Ce sa !ac?
A$ #aca ai tate mari$ ai deja airba-uri la purtator, ce-ti mai trebuie. #aca ai tate mici deja nu mai
intereseaza pe nimeni. *ezi sa nu zarii pielea de pe bord cand iesi prin parbriz
^$ Mi-a !ost sparta masina+ -u mai am caseto!on, nu mai am nimic in torpedou, nu mai am nici
torpedoul+ -u mai am nici volanul+
A$ -u te panica, te-ai urcat pe banc,eta din spate.
^$ Mi-am zariat putin masina si mi s-a dus vopseaua
A$ #a cu oja.
^$ #a/ am masina neara+
A$ #a cu rimel.
^$ Am un &MW ultimul model dar nu pot sa mer mai repede de A< :m_,.
A$ . un de!ect al masinii. Mere !oarte prost cand e trasa !rana de mana. (a-ti o #acie ca astea n-au
probleme cu !ranele. &ine, n-au nici !rane, da/ asta conteaza mai putin.
^$ #eci am ajuns, en, in intersectie, si mi-am dat seama ca trebuie de !apt sa ma intorc si am intors
in intersectie de doua ori dar acum mi s-a oprit masina si nu mai stiu cum trebuie sa !ac$ calc intai
ambreiaj si apoi acceleratie sau invers?
A$ Qe calc io pe cap+
^$ Care este cel mai bun loc pentru o !emeie care are carnet?
A$ (n dreapta. Reata la ura.
Ra -eI `or: s-a desc,is un maazin unde !emeile pot alee si cumpara un sot.
Ra intrare sunt a!isate reulile de !unctionare ale maazinului$
- Poti vizita maazinul O S(-TU=A #AQA+
- Sunt F etaje si caracteristicile barbatilor se imbunatatesc pe masura ce urci la etajul superior.
- Poti alee orice barbat de la un etaj, sau poti urca la etajul urmator.
- -u te poti intoarce la etajul in!erior+
O !emeie decide sa viziteze maazinul pentru a asi un barbat care sa ii tina companie.
Ra etajul unu, pe usa este urmatorul a!is$ Acesti barbati au un loc de munca+
Pemeia decide sa meara la etajul urmator. Ra etajul al doilea pe usa este urmatorul a!is$ Aceasti
barbati au un loc de munca si iubesc copiii+
Pemeia ,otaraste sa urce la etajul urmator. Ra etajul al treilea pe usa este urmatorul a!is$ Acesti
barbati au un loc de munca, iubesc copiii si sunt e"trem de !rumosi+
%WoI' isi spune !emeia, insa ,otaraste sa meara la etajul urmator.
Ra etajul al patrulea pe usa este urmatorul a!is$ Aceasti barbati au un loc de munca, iubesc copiii,
sunt !rumosi de innebunesti si ajuta si la treburile din casa+
(ncredibil+ e"clama !emeia. Cu reu pot rezista+ (nsa decide sa meara la etajul urmator. Ra etajul
cinci pe usa este urmatorul a!is$ Aceasti barbati au un loc de munca, iubesc copiii, sunt !rumosi de
innebunesti si ajuta si la treburile din casa si sunt e"trem de romantici+
Pemeia este tentata sa ramana si sa aleaa un barbat, insa pana la urma decide sa urce la ultimul
nivel.
Ra etajul sase se a!la urmatorul a!is$ .sti vizitatoarea cu nr. DA.CBF.<A; a acestui a acestui etaj. Aici
nu sunt barbati, acest etaj e"ista numai pentru a demonstra ca este imposibil sa satis!aci o !emeie
Multumim pentru ca ati ales sa vizitati maazinul nostru+
*is a vis de acest maazin, s-a desc,is unul asemanator de unde barbatii isi pot cumpara o nevasta.
Ra primul etaj sunt !emei care sunt inebunite dupa se".
Ra etajul doi sunt !emei care sunt inebunite dupa se" si nu te bat la cap.
.tajele de la D la F nu au !ost niciodata vizitate de barbati+
(arna rea. Un 7ian t9n3r este prins la !urat 8i ajune la pu8c3rie. >ntr-o zi, mam3-sa vine cu un
pac,e7el la vorbitor.
- . r3u?
- -u, mam3, mere.
- Cum e m9ncarea?
- Avem de trei !eluri, iar de doua ori pe s3pt3m9n3 ne d3 8i ceva carne.
- #ar c3ldur3?
- Mere. -oi venim de la munc3, ne sp3l3m repede 8i intr3m 4n pat.
- #ar lumin3?
- -oaptea se stine, 4ns3 avantajul e c3 ne culc3m devreme 8i dormim mai mult.
- Sa !ii cuminte, mam3, s3 nu !aci vreo prostie s3 te dea 38tia a!ar3.
Pe masura ce inaintez in varsta, apreciez cel mai mult !emeile trecute de D< de ani. O !emeie trecuta
de D< de ani nu te va trezi niciodata la miezul noptii sa te intrebe la ce te andesti. .i nu-i pasa la ce
te andesti. #aca o !emeie trecuta de D< nu vrea sa urmareasca un meci, nu sta prin preajma
miorlaindu-se. Pace ceva ce c,iar isi doreste sa !aca. Si de obicei e vorba de ceva mult mai
interesant.
O !emeie trecuta de D< se cunoaste su!icient pe ea insasi ca sa !ie siura de cine este, ce este, ce
vrea si de la cine. Sunt putine !emei trecute de D< carora le pasa de ce-ai putea andi despre ele sau
despre ce !ac.
Pemeile trecute de D< au o mare demnitate. =areori se apuca sa tipe la tine la opera sau in mijlocul
unui restaurant !oarte scump. #esiur, daca o meriti, nu ezita sa traa in tine.
Pemeile trecute de D< de ani sunt eneroase cu laudele, deseori nemeritate. .le stiu cum e sa nu !ii
apreciat. O !emeie peste D< are incredere sa te prezinte prietenelor ei. Una mai tanara cuplata cu un
barbat isi inora deseori c,iar si cele mai bune prietene pentru ca nu are incredere sa le aduca in
preajma lui. Celor peste D< nu le prea pasa daca esti atras de prietenele ei pentru ca stie ca ele nu o
vor trada.
Pemeile devin medium pe masura ce imbatranesc. -iciodata nu trebuie sa-ti martusisesti pacatele
unei !emei peste D<. .le stiu intotdeauna. O !emeie trecuta de D< arata bine purtand un ruj rosu
stralucitor. Asta nu e valabila si pentru una mai tanara. O data ce a trecut de un rid sau doua, o
!emeie peste D< este de departe mai se"\ decat omoloaa sa mai tanara.
Pemeile de peste D< de ani sunt desc,ise si oneste. .le iti vor spune imediat daca esti un ticalos sau
te porti ca un ticalos. -iciodata nu trebuie sa te intrebi cam pe unde te situezi in relatia cu ele.
#a, pretuim !emeile trecute de D< de ani pentru o multime de motive. #in pacate, nu e reciproc.
Pentru !iecare !emeie uluitoare, intelienta si !ierbinte, trecuta de D< de ani, e"ista o relicva cu
c,elie si burta in pantaloni albeni !acandu-se de ras alaturi de o c,elnerita in varsta de ;; de ani.
#oamnelor, imi cer scuze. (ar pt toti barbatii care au spus %de ce sa cumperi vaca cand poti avea
laptele ratis' pt a-si justi!ica burlacia un update la zi$ astazi J<Z din !emei sunt impotriva
casatoriei. #e ce? Au realizat ca nu merita sa cumpere tot porcul pt un carnat mic.
Mul: sta de vorba cu un moldovean.
Mul: $ de !iecare data dupa ce ma enervez ma trezesc la zeci de :ilometri departare de orce urma de
civilizatie !ara ,aine !ara nici nu ban sau !ara nici un act la mine si !ara sa stiu ce sa intamplat
Moldoveanul $ tu esti ca mine la bautura
Un mo8nea de nou3zeci de ani st3tea pe o banc3 4n parc, pl9n9nd. Un tip trece pe l9n3 el 8i-l
4ntreab3 de ce pl9ne. Printre lacrimi, b3tr9nul r3spunde$
O (ubesc o !at3 de dou3zeci 8i cinci de ani
O Xi ce-i r3u 4n asta? 4ntreab3 t9n3rul.
Continu9nd s3 pl9n3, mo8ul r3spunde$
O -u 4n7elei >n !iecare diminea73, 4nainte ca ea s3 plece la lucru, !acem draoste. >n pauza de
pr9nz vine acas3, 4mi pre3te8te masa 8i apoi !acem din nou draoste. Seara vine acas3 c9t de
repede poate 8i mai !acem o repriz3. (ar dup3 cin3, toat3 noaptea !acem draoste 4n continuu
O &ine, dar ai o rela7ie pe care 8i-ar dori-o orice b3rbat, mai ales la o v9rst3 a8a de 4naintat3. #e ce
pl9ni?
Printre lacrimi, b3tr9nul r3spunde$
O Am uitat unde stau
Se aude prin anii /F< ca intr-un sat din Siberia traia un taran de AC< de ani. Se duc astia sa vada ce si
cum si mare le e surpriza cand dau peste un tip inca in putere.
-Cum ai reusit bade sa te mentii asa?
-Marea =evolutie Socialista
-Rasa bade politica+ Ce-ai mancat, ce-ai baut?
-Marea =evolutie Socialista
-Rasa bre astea+ Cate !emei ai avut, cati copii ai !acut?
-Marea =evolutie Socialista
-Asta e sonat+ Mai sa-l lasam sa zica ce vrea+
-Marea =evolutie Socialista a adus la noi la primarie un prost care mi-a resit data nasterii cu A<<
de ani+
O lad\ intra la un dealer Mercedes si oc,este cea mai !rumoasa si deosebita masina din s,oI-room
si se duce tinta la ea sa o inspecteze. (n momentul in care se apleaca sa simta pielea !ina, un vant
mic ii scapa pe neasteptate
Poarte incurcata, se uita inrijorata in jur sa vada daca a remarcat cineva !aptul, dar, cand se
intoarce, lana ea statea un vanzator. Cu un zambet lar, acesta-i spune$
- &una ziua,va pot ajuta?
(ncercand sa-si mentina un aer so!isticat si actionand ca si cum nimic nu s-ar !i intamplat, ea
zambeste catre vanzator si-l intreaba$
- #omnule, care e pretul acestui ve,icul deosebit?
*anzatorul, cu acelasi zambet
- Stimata doamna, imi pare !oarte rau sa va spun, dar daca ati tras un vant doar cand ati atins
masina, veti !ace pe dumneavoastra cand veti auzi pretul+
Sotul unei !emei se plane medicului$
- #omnule doctor, nu mai stiu ce sa mai !ac+ Sotia mea tot ramane mereu insarcinata.
--u !olositi metoda calendarului?
- &a da, dar !ara e!ect.
- Anticonceptionale?
- &a da, dar deeaba.
- Prezervativ?
- &a da, dar tot a ramas.
."asperat, doctorul il s!atuieste$
- Atunci, nu mai
- Am incercat si asa, dar tot ramane
Reile lui Murp,\ pentru studenti$
A. ."amenele vor contine totdeauna intrebari care nu au !ost discutate la curs.
;. Cand var!ul unui creion se rupe, cea mai apropiata ascutitoare este la A<<< :m distanta.
D. #aca un curs cere o preatire prealabila, studentul nu o are.
C. Cand un student isi preateste per!ect seminarul, preparatorul nu-i veri!ica tema.
B. #aca un pro!esor spune %este evident', numai evident nu este.
F. Orarul este ast!el stabilit, incat !iecare student sa piarda ma"imum de timp intre ore.
H. Cu cat este mai precis un titlu, cu atat mai putin vei putea sa-l aplici mai tarziu.
J. Qoti studentii care primesc nota K, considera ca meritau, de !apt, nota A<.
K. Cu B minute inainte de pauza, un student pune o intrebare care necesita un raspuns de A< minute.
A<. (ntr-o zi ploioasa, sala pentru urmatorul curs este intotdeauna la D cladiri distanta.
AA. #aca un student trebuie sa invete, va sustine ca acel curs este absolut inutil.
A;. Cu cat este mai eneral titul unui curs, cu atat vei invata mai putin din el.
#in e!emera perioad3 4n care P3storel Qeodoreanu a lucrat 4n maistratur3 a r3mas o leend3$ se
spune c3, !iind c,emat s3 apere un client acuzat c3 a sedus o !at3, a uimit judec3torii cu o pledoarie
practic3. A8adar, l-a ruat pe tat3l !etei, o!i7er 4n armat3, ce ap3ruse la proces 4mbr3cat 4n uni!orm3,
s3-8i scoat3 sabia din teac3. Apoi, i-a cerut teaca sabiei 8i, mi8c9nd-o 4n st9na 8i-n dreapta, l-a ruat
s3 pun3 sabia 4napoi. #up3 c9teva 4ncerc3ri ale osta8ului, conc,ide$ a*ede7i, onorat3 instan73? #ac3
teaca nu st3, nici sabia nu intr3+%.
O blonda ajune la serviciu planand in ,o,ote. Se!ul o intreaba inrijorat ce a patit la care ea
raspunde$
%Azi dimineata am primit tele!on si am a!lat ca mama a murit'. Se!ul o consoleaza$
%#e ce nu te duci tu acasa azi sa te odi,nesti? Si-asa nu avem de lucru prea mult. &londa re!uza
spunand ca mai bine lucreaza ca sa mai uite de necaz. #upa ; ore se!ul trece pe lana biroul ei si o
aude planand si mai tare.
%Ce s-a mai intamplat?' o intreaba. Ra care ea raspunde$
%Qocmai a sunat sora mea si mi-a zis ca si mama ei a murit'.
.-mail din partea lui =adu, iubitor de motociclete, trimis lui Uan, tot iubitor de motociclete$ Salut
Uane, Scuze 47i trimit e-mail-ul 3sta c,iar 4n luna ta de miere, dar trebuie s3 m3 aju7i cu un s!at, nu
am pe altcineva cu cine s3 vorbesc. Cred c3 m3 4n8eal3 nevasta. Semnele sunt cele clasice$ iese
seara t9rziu, c9nd o 4ntreb cu cine 4mi r3spunde %ni8te colee de la lucru, nu le 8tii', c9nd m-am uitat
odat3 pe mobilul ei ca s3 v3d c9t e ceasul a 4nceput s3 urle c3 de ce 4i violez intimitatea, seara vine
sinur3 pe alee, dar aud de !iecare dat3 o ma8in3 plec9nd de la col7, e mult mai distant3 etc.
A8a c3 4ntr-o sear3 am decis s3 o urm3resc c9nd vine. Mi- am pus Suzu:i-ul la col7ul opus 8i m-am
pitit dup3 el. M-am !3cut mic-mic, s3 nu m3 vad3 4n caz c3 venea cu cineva. .i 8i cum st3team eu
acolo dup3 motor am observat c3 4mi picur3 ulei de undeva. Ce crezi, pot rezolva sinur problema
sau trebuie s3 m3 duc la un service?
.rau D !rati$ &ula, Strula si (tzic care stateau in cort. #eodata se aude un zomot de a!ara.
&ula,curajos spune$
- Pasul meu e usor ca al pisicii salbatice, iau privirea aera ca a vulturului, !ratii mei albi sa !ie !ara
rija, ma duc eu sa vad ce se intampla. (ese din cort liniste POC+ se aude de a!ara. (ntra &ula in
cort cu un oc,i vanat. -ici un comentariu, nici un zomot. #upa inca A< minute se aude alt zomt
a!ara. Strula se ridica si spune$
- Pumnul meu zdrobeste orice dusman. Pratii mei sa nu aiba teama, ma duc eu sa vad ce se
intampla.
(ese liniste deodata, POC+ (ntra Strula in cort cu un oc,i invinetit. Riniste. Se aseaza Se
scur alte D minute, iarasi un un zomot. (tzic se ridica, isi ia pistolul si spune$
- Qra cu arma ca un du, al savanei si ma !urisez ca o umbra a noptii, !ratii mei sa nu aiba teama,
ma duc sa vad ce se intampla.
(ese din cort liniste deodata se aude$ POC+ (ntra (tzic in cort cu un oc,i invinetit. (ntra tata in
cort si spune$
- Ce-ati !acut ma? (ar ati calcat pe rebla?
(ntr-o discoteca in Termania intra un rus, pe tricoul caruia scria mare$ %Qurcii au trei probleme.'
-u sta mult si se apropie un turc de el$
- Ce !aci ba, aici? Cauti bataie?
- Asta e prima voastra problema, va luati de oricine !ara sa va !i !acut nimic.
#upa vreo B ore dupa ce se termina totul si lumea pleca acasa, la iesire pe rus, il asteptau o turma de
turci.
- Asta e doua voastra problema, nu va puteti rezolva problemele sinuri, si veniti in turma.
Qurcii cum au auzit au scos cutitele la el.
- Si asta e a treia voastra problema, intotdeauna veniti la un sc,imb de !ocuri cu cutitele+
Un tanar arab il intreaba pe tatal sau$
- Qata
- #a, !iule+
- Pentru ce purtam pe cap palaria asta ciudata ?
- Se numeste burnut, iar in desert te apara de soare, raspunde tatal.
- A,a dar tata
- #a, !iule+
- #a/ ce-i cu roc,ia asta pe care o purtam?
- .ste bur:a, iar in desert, unde este !oarte cald, iti protejeaza corpul.
- &un+ #ar, tata
- #a, !iule+
- Ce-i cu panto!ii astia, cam urati, pe care-i purtam in picioare?
- A sunt babouc,es si sunt pentru ca atunci, cand meri prin desert, sa nu te arzi la picioare.
- &un O ultima intrebare, tata.
- Ce mai este, !iule?
- #e ce purtam toate astea si acum cand locuim in -eI `or: ?
O perec,e de tineri 4nsur3tei.
Sotul se apuc3 s3 instaleze o polit3 pe perete.
- .ste su!icient un siur surub pentru a monta aceast3 polit3, a doua aur3 este complet inutil3.
Sotia$
- #ac3 sunt !3cute dou3 3uri, trebuie s3 le !olosesti pe ambele.
- &ine, ast3zi 4nainte de culcare, am s3-ti aduc aminte cuvintele astea.
Un ininer traversa un drum c9nd broasc3 din basme 4i atrae aten7ia 8i 4i spune$
- #ac3 m3 s3ru7i voi deveni o prin7es3 !rumoas3. (ninerul ia broasca de pe drum 8i o ba3 4n
buzunar. &roasca a repetat mai tare$
- Auzi, dac3 m3 s3ru7i, voi r3m9ne cu tine toat3 s3pt3m9na. (ninerul a scos-o din buzunar, i-a
z9mbit 8i a v9r9t-o 4napoi. Atunci broasca a striat$
- Pii atent domnule, dac3 m3 s3ru7i, voi deveni o prin7es3 !rumoas3, voi r3m9ne toat3 s3pt3m9na cu
tine 8i voi !ace O=(C. vrei. (ninerul o scoate din buzunar, 4i z9mbe8te 8i o pune 4napoi. &roasca
disperat3 devine isteric3$
- M3i, ce-i cu tine. --auzi c3-s o prin7es3 !rumoas3 8i c3 voi !ace draoste cu tine o s3pt3m9n3?+
Care-i baiul? #e ce nu m3 s3ru7i odat3 naibii?+
(ninerul 4i r3spunde$
- Auzi, b3, eu sunt ininer. --am timp de muieri, dar s3 dai de o broasc3 vorbitoare asta c,iar e
interesant+ [ine cont de aceast3 observa7ie$
A@ #ac3 diminea7a c9nd te treze8ti, consta7i c3 nu e8ti ininer, e8ti norocos.
&@ #ac3 te treze8ti, nu e8ti ininer 8i o blond3 spectacular3 doarme l9n3 tine 4n pat, e8ti 4nrozitor
de norocos.
C@ #ac3 te treze8ti, e8ti ininer 8i o blond3 superb3 doarme 4n pat l9n3 tine nu te stresa, 4nc3
visezi
#oi indieni mereau linistiti, cand zaresc in departare un !um ros.
- Auzi, intreba indianul mai in varsta, ce mesaj transmite !umul asta?
- Aaa, nimic zise indianul tanar, sunt doar reclame.
O !emeie urmata de AB copii intra la o!iciul social al primariei.
- WOW', zice asistenta sociala, sunt toti ai dv.?
- #a, toti sunt ai mei, zice mama vadit iritata !iindca a
raspuns deja de sute de ori la intrebarea asta..
Se intoarce spre copii si zice cu ton de comanda$ Sac,a stai jos, si toti copiii se aseaza.
- #eci, zice asistenta sociala , sa incepem cu completarea !ormularelor) spuneti-mi numele copiilor.
- Acesta, cel mai mare este Sac,a.
- &ine, si urmatorul?
- Si pe asta il c,eama Sac,a.
Asistenta sociala isi incrunta sprancenele si scrie mai departe.
Unul dupa altul, !iii se numeau toti Sac,a. Urmeaza !iica cea mare) si ea tot Sasc,a.
- &ine, zice asistenta sociala, .u recunosc aici un model tipic.
Qoti AB se numesc Sasc,a?
- #a, asta simpli!ica mult lucrurile, spune mama copiilor. Cand e vremea ca copii sa se scoale ca sa
meara la scoala nu-mi ramane decat sa stri tare$ Saaaaaasc,a+ Scularea. si cand e ata cina stri
Saaaasc,a+ Ra masa+ si toti copiii vin in oana. #aca ii vad ca vor sa traverseze strada in !ua stri
deasemenea Sasc,a, Stop+ si toti se opresc. Paptul ca am botezat toti copiii mei Sasc,a a !ost cea
mai buna idee pe care am avut-o vreodata.
Asistenta sociala se andeste o clipa si intreaba nedumerita$
- Si cum !aceti cand vreti sa c,emati pe un anume copil si nu toata trupa ?
- Simplu, il stri pe numele lui de !amilie.
(ntr-o zi stateau de vorba despre cum i-a ajutat #umnezeul lor un evreu, un budist si un
ma,omedan.
Sice ma,omedanul$
- .u merem prin desert, mi-era !oarte sete, asa ca m-am ruat la Ma,omed sa ma ajute. Apoi, pe o
raza de ;< de metri a aparut o oaza si am putut sa stau la umbra, sa ma racoresc si sa beau apa.
Sice budistul$
- .u ma plimbam prin padure si a inceput !urtuna. Si era !ri, ploua, se intuneca deja, asa ca m-am
ruat la &udda si &udda m-a ascultat$ pe o raza de ;< de metri n-a mai plouat si am putut sa stau
acolo pana s-a terminat !urtuna.
*ine si randul evreului$
- .u ma intorceam intr-o sambata de la sinoa, de la sabbat, stiti voi. Si in drum spre casa asesc
un porto!el pe strada.
(l ridic plin cu bani+ Asa ca ma ro la #umnezeu$ %#oamne, nu ma duce in ispita, ca azi e
sambata, e ziua s!anta a Sabbatului, e mare pacat+. Si #umnezeu m-a ascultat, asa ca pe o raza de ;<
de metri s-a !acut miercuri+++
O !emeie la vreo D< ani, dupa ce si-a rezolvat treburile in resedinta de judet voia sa ajuna acum
acasa si nu mai avea bani. Se apropie de un ta"imetrist si ii spune$
- Uite, tre/ s-ajun si eu in Qrescovenii de Sus, dar nu am bani. Cum ajunem acolo ne socotim noi.
- &ine, las/ ca ne socotim noi pe drum+ zice ta"imetristul.
#upa vreo ora, ta"imetristul opreste pe un camp, ia o patura din portbaaj si o asterne pe iarba.
Pemeia inrijorata ii zice$
- *ai dar nu pot, sunt maritata, am acasa doi copii+
- Si ce? Si eu sunt insurat, am !emeie, am copii, dar am si C< de iepuri de ,ranit, asa ca taci si rupe
iarba+
Un vame8 este sunat la locul de munc3 8i i se spune c3 nevasta lui e cu un alt tip. *ame8ul se urc3 4n
U..P 8i se duce acas3. C4nd ajune, o 4ntreab3 pe so7ie$
- Unde-i !raieru/ 3la?
- Cine?
*ame8ul 4ncepe 8i caut3. Mai 4ntai se uit3 sub pat.
- -u-i nimeni.
Apoi caut3 4n buc3t3rie$
- -imeni.
Apoi caut3 4n dulap. Acolo st3tea un tip cu A<<< de euro 4n man3. *ame8ul ia banii 8i zice$
- -imeni
%Un rom9n 8i un neam7 se cazeaz3 la un ,otel. =ecep7ionerul 4i avertizeaz3 c3 4n !iecare noapte,
e"act la miezul nop7ii, apare o !antom3 care vrea bani.
Ra A; noaptea !i", 4n camera rom9nului intr3 !antoma.
- Sunt !antoma de la A; !i" 8i vreau bani+
=om9nul, speriat, scoate A<< de euro din porto!el 8i-i d3 !antomei.
Ra A; 8i B minute, !antoma intr3 4n camera neam7ului.
- Sunt !antoma de la A; !i" 8i vreau bani+
- S3 !ii s3n3toas3, zice neam7ul, c3 nu-7i dau nimic+ Siceai c3 vii la A; !i".'
Un tip a!lat intr-un ta"i il bate pe umar pe so!er, ca sa-l intrebe ceva. So!erul stria ca din ura de
sarpe, pierde controlul masinii, de-abia reuseste sa evite un autobuz care vine din directia opusa,
intra pe trotuar, si in s!arsit opreste cu cativa centrimetri inaintea unei vitrine+ Pentru cateva secunde
e liniste totala, apoi so!erul urla$
- Sa nu mai !aceti asta niciodata+ M-ati speriat de moarte+ Pasaerul ramane masca si se scuza cum
poate$
- -u puteam sti ca va speriati asa tare datorita unei atineri pe umar+?
- . si reseala mea, spuse so!erul ceva mai linistit. Azi a !ost prima mea zi ca so!er de ta"i. Ultimii
;B de ani am !ost so!erul unei masini de pompe !unebre
rietenia intre !emei$
O !emeie nu a ajuns acasa intr-o noapte. (n urmatoarea dimineata i-a spus sotului ca a adormit la o
prietena. Pentru ca sa veri!ice el a sunat la cele mai bune zece prietene ale nevestei. -ici una nu stia
nimic despre cele intamplate.
Prietenia intre barbati$
Un barbat nu a ajuns acasa intr-o noapte. (n urmatoarea dimineata i-a spus sotiei ca a dormit la un
prieten. Pentru ca sa veri!ice ea a sunat la cei mai buni A< prieteni ai sotului. Opt dintre ei au
con!irmat ca a dormit la ei, doi au e"plicat ca inca este acolo
Maria era !ata batrana a satului si era !oarte mandra de conditia ei. Stiindu-se cu o varsta inaintata,
se duce la pietrar si ii spune$
- Cand oi muri, sa-mi !aci o cruce de piatra pe care sa scrie$
%Sub aceasta pietrisoara
#oarme-a noastra Marioara.
S-a nascut !ecioara,
A trait !ecioara,
Si-a murit !ecioara.'
#upa cateva luni, moare Maria. Pietrarul nu mai tinea minte ce ii spusese !emeia sa scrie dar cam
tinea minte ce voia sa spuna, asa ca a sapat pe cruce$
%. Maria dedesupt) -u are siiliul rupt.'
Un orator motivational !oarte cunoscut isi intretinea publicul. Ra un moment dat, a spus$
- Cei mai buni ani din viata mea au !ost petrecuti in bratele unei !emei care nu era sotia mea+
Ra auzul acestei a!irmatii, publicul a ramas uimit. Oratorul a adauat$
- (ar acea !emeie a !ost mama mea+
=asete si aplauze.
O saptamana mai tarziu, un manaer instruit de catre acest orator a incercat sa plaseze aceasta
luma de e!ect acasa. Piind usor a!umat, a spus$
- Cei mai buni ani din viata mea au !ost petrecuti in bratele unei !emei care nu era sotia mea+
Sotia sa a inceput sa spumee de !urie. (ncercand sa-si aminteasca pret de ;< de secunde a doua
parte a lumei, manaerul a trantit in cele din urma$
- Si nu-mi amintesc cine era.
(nterviu de anajare la P&($
- Candidatii trebuie sa treaca un test.
Ri se da un pistol cu loante oarbe ?ei nu stiu ca-s oarbe@ si sunt trimisi in camera alaturata sa-si
omoare nevasta.
- Primul solicitant vine, ezita, pana la urma ia pistolul, intra in camera, dar se razandeste si nu
trae.
- Al doilea ia pistolul, intra in camera, trae un lonte si renunta.
*ine al treilea, ia pistolul, intra in camera. #in camera se aud impuscaturi, dupa care troznete,
tranteli, ma ro, zomote de !ond. #upa un s!ert de ora iese asta trium!ator si zice$
- Un cretin a pus loante oarbe in pistol, a trebuit s-o omor cu scaunul+
(ntr-o co!etarie intra &uli8or, un baietel de vreo J-K ani, cu o ,artie in mana.
- Qanti, as vrea D<< r. caramele a ;B lei :iloramul, B<< r. biscuiti a K lei :iloramul
- Atat ? intreba vanzatoarea.
- Ar mai trebui ;J< r. bomboane !ondante a DB lei :iloramul si C<< r. !ursecuri a DA lei
:iloramul.
*anzatoarea cantareste atent cele spuse de baietel si-i spune suma ce-o are de platit.
- .i, ti-a dat mamica ta destui bani ca sa cumperi toate astea?
- Qanti, mama nu mi-a dat nici un leu dar am venit la matale pentru ca nu stiam sa-mi !ac problema
la aritmetica.
(on cu Marie se prezinta la spital. (on este tare bolnav. (ntra sinur la doctor. Marie il astepta a!ara.
(on iese cu o prescriptie in mana.
Marie$ -o?
(on$ Mi-o dat niste supozitoare si mi-o spus ca se iau pe cale anala
Marie$ Anala? Ce-i aia?
(on$ #a, nu stiu tu Marie
Marie$ Pai du-te de-l intreaba
(on intra sa-l intrebe pe doctor iese imediat a!ara.
Marie$ -o?
(on$ Pai o zis ca-i pe cale rectala
Marie$ #a/ aia ce-i?
(on$ -u stiu, tu Marie, las/ ca vaz acasa
Marie$ &a/ du-te de-l intreba acum
(on$ -u mai intru a treia oara
Marie$ &a du-te
(on se decide sa intre si iese repede$
Marie$ -o?
(on$ *ezi, acum s-a Enervat si o zis sa mi le ba in cur+++
Un director si so!erul sau , in drum spre o intalnire de a!aceri. #upa mai multe discutii.
#irectorul$ Stii care e di!erenta dintre un maar si un so!er?
So!erul$ -u, care?
#.$ Maarul se tavaleste unde vrea el. #ar so!erul se tavaleste unde vrea masina lui.+++
.. Au ajuns unde trebuia, au rezolvat ce aveau de rezolvat, iar cand s-au intors acasa, so!erul il
intreaba pe director$
] #omnule director, dv. stiti care e di!ernta dintre un maar si un director?
] Care mai?
] A.. -ici una , dar am zis si eu asa.
emeia la volan, ,id practic
A@ Pii siura pe tine- 4n a!ara de tine, toti participantii la tra!ic sunt niste idioti care au luat permisul
pe oc,i !rumosi. Rucrul acesta trebuie sa 4l repeti 4nainte de a te urca la volan. #e cel putin D ori.
;@ Pornirea- te-ai urcat la volan. Urmeaza un ritual pe care este indicat sa 4l repeti de !iecare data.
- Scaunele oricarui automobil au, din punctul tau de vedere, intentia de a se da 4napoi sinure de
!iecare data c9nd cobori din autoturism.. . Qrae scaunul c9t mai 4n !ata, c9t sa poti atine volanul cu
barbia si tetiera cu cea!a 4n acelasi timp )
- -u purta centura de siuranta+++ Si!oneaza roc,ita )
- Asiura-te ca ai olinda. >n poseta )
- &aa c,eia 4n contact si roteste 4n pozitia #, direct. -u este indicat sa tii piciorul pe ambreiaj sau
sa ai autoturismul scos din viteza. Ai trecut prin pozitia M, 4ncearca sa o nimeresti si asteatpa sa se
stina unele beculete. Asa.
Acum, piciorul pe ambreiaj, scoate masina din viteza, apasa !r9na si roteste c,eia p9na la capat.
Motorul a pornit+
D@ (esirea din parcare- aminteste-ti ce am vorbit la punctul A@. =epeta de 4nca doua ori 4n minte.
- Accelereaza usor, p9na pe la B<<< rot_min, da drumul brusc la ambreiaj. Accelereaza 4n continuare.
Ai pornit+++
- -u te uita 4n olinzi, vireaza brusc si accelereaza 4n continuare. Cu c9t pleci mai repede, cu at9t
sunt sanse mai mici sa se 4nt9mple ceva )
- Qe cla"oneaza un idiot care nu stie de %prioritatea !emeii care iese din parcare'? Arata-i deetul
mijlociu si bolboroseste ceva 4nspre el. Poti spune orice, c9t timp pare ca spui ceva rau. ."emplu$
%Multe cuie, ursu-i mosulbaltii, muli bascula' )
- Cu toate ca ai iesit deja pe drum, 4ti amintesti ca ai uitat sa semnalizezi. Semnalizeaza acum, scurt.
(ntentia conteaza.
C@ Mersul- automobilul este 4n miscare, ce !acem acum?
- Qrebuie sa 4ncerci sa pastrezi o viteza c9t mai inconstanta Acest lucru se !ace prin apasarea
pedalei de acceleratie 4n ritmul muzicii. Un e"ercitiu amuzant. Poti tine ritmul tobei apas9nd !r9na,
iar ritmul c,itarei apas9nd acceleratia )
- Meri serpuit. &arbatii se simt impresionati de mersul leanat pe care 4l ai pe jos. #e ce nu ar !i
impresionati si de mersul leanat al autoturismului tau?
B@ #oua benzi pe sens- acest termen este un nume pompos dat unui drum mai lat.
- Observa a"ul drumului. Are niste linii pe el. >ncearca sa meri deasupra lor )
- Condusul este un joc pentru majoritatea oamenilor. *or e"ista barbati care vor intra 4n jocul tau si
vor 4ncerca sa te depaseasca. Arata-le ca nu esti o usuratica. &aa-te 4n !ata lor )
- Sc,imbatul benzilor nu trebuie sa coincida cu semnalizarea. Autoturismul are o baterie. P9na si
telecomanda televizorului are cel putin doua. Utiliz9nd semnalizarea, consumi bateria.
F@ (ntersectia- Aici se aplica o sinura reula$ prioritatea care-apuca.
- Ajuni 4ntr-o intersectie, nu stii cine trebuie sa lase pe cine? -ici o problema, accelereaza puternic
si ia repede piciorul de pe ambreiaj. Acum, repeta manevra, dar 4n treapta A de viteza ?uitasei ca ai
scos-o pe liber 4nainte sa ajuni la intersectie.@ . >nc,ide oc,ii, nu te intereseaza ce se 4nt9mpla.
>ncearca sa cla"onezi 4n acest timp. *ei anunta ceilalti participanti la tra!ic ca e"ista o !emeie cu
prioritate 4n intersectie. -u sc,imba viteza, ram9i 4n treapta A, c,iar daca masina 4ncepe sa se
balanane ciudat si sa se !r9neze.
- (ntrarea 4n intersectie e un loc linistit. Qoata lumea circula cu viteza mica si !r9neaza. . un loc bun
sa porti o conversatie cu cea mai buna prietena despre moda. #aca te simti cla"onata, 4nc,ide
eamul si continua-ti conversatia.
H@ Prioritatea de dreapta- ce-i aia?
Pietonii- acest specimen reprezinta oameni atrasi de dunile albe de pe ast!alt. (ntra 4n jocul lor.
Reapsa dunilor.
Cine atine primul dunile albe, c9stia.
K@ Alimentarea cu benzina- aseste o statie unde se comercializeaza carburanti. Arata ca un mini
mar:et cu niste cutii 4n curte.
- opreste l9na o cutie. Partea cu o aura rotunda 4n caroserie trebuie sa se a!le 4n partea opusa cutiei
si asteapta un
baiat sa te ajute sa alimentezi )
- intra sa platesti. -u uita sa te uiti AB minute dupa mutunac,e de pus 4n eam. Cumpara c9tiva )
- du-te la masina, lasa maimutoii 4nauntru si intra din nou Ai uitat sa cumperi braduleti
par!umati )
- inora 4njuraturile sirului de masini care asteapta sa 4ti muti masina de la pompa. Sunt invidiosi ca
ai asit un loc de parcare mai bun dec9t au asit ei )
- cumpara B braduleti de culori di!erite, aranjeaza-i !rumos, ; la olinda, A 4n torpedo, ; aatati de
barele tetierelor )
- pleaca din benzinarie.
A<@ Parcarea- de obicei reprezinta zona din !ata blocului, unde se asesc deja masini aliniate 4ntr-un
anumit sens.
- 4ncearca sa !ii oriinala. Parc,eaza la un,i de CH de rade, c,iar daca restul autoturismelor sunt
parcate la un,i de K< de rade )
- ocupa cel putin doua locuri de parcare. Cine stie, poate cea mai buna prietena vine 4n vizita si nu
are unde sa parc,eze )
- coboara din masina si urca din nou. Uiti mereu sa bai 4n viteza si sa trai de maneta cu buton.
- veri!ica de !iecare data portiera. C,iar daca ai 4nc,idere centralizata, trae de portiere. -u vrem
surprize.
Sper ca acest ,id sa ajute aro!itele cu permis sa aseasca un stil special de condus. -u vrem sa !iti
banale. -atura umana va 4ndeamna sa iesiti 4n evidenta, c,iar si prin stilul de condus.
#rum bun.
Un tip isi revine dintr-o coma pro!unda de H luni. (n tot acest timp, sotia lui a stat zilnic lana patul
lui. Ra cateva zile dupa ce si-a revenit, isi c,eama sotia$
- #raa mea, ai !ost alaturi de mine in toate nenorocirile prin care am trecut$ cand am !ost
concediat, m-ai sprijinit enorm) cand a!acerea mea a dat !aliment, ai !ost lana mine) cand am !ost
impuscat, ai stat alaturi de mine) cand ne-am pierdut casa, ai !ost tot lana mine) cand sanatatea mea
s-a subrezit, m-ai sprijinit permanent. Stii ceva?
- Ce sa stiu, draul meu? intreaba ea zambitoare.
- Cred ca imi porti ,inion+++ .
Un rom9n ajune 4n Termania 8i cere azil politic. Un ziarist 4l ia 4n primire$
- Ce pute7i s3 ne spune7i de pre8edintele (liescu?
- #e,, nu m3 pot pl9ne+
- Ce pute7i s3 ne spune7i despre libertatea presei?
- #e,, nu m3 pot pl9ne+
- Ce pute7i s3 ne spune7i corup7ia din =om9nia?
- #e,, nu m3 pot pl9ne+
Xi tot a8a mai departe p9n3 la$
- P3i bine, domnule, dac3-i a8a atunci de ce cere7i azil politic 4n Termania?
- P3i tocmai de aia, c3 aici m3 pot pl9ne+
&ula apare la scoala cu ambii oc,ii vineti si um!lati..$
- &ula ce ai patit??-se sperie pro!esoara.
- Pai veneam la scoala si am vazut in !ata mea o tanti cu o !usta stramta si avea c,ilotii in !und,m-
am andit ca o deranjeaza asa ca iam scos.. .a sa s-a intors si mi-a dat un pumn..
- &un.. dar tu ai ambii oc,i um!lati..
- Pai am vazut ca a deranjat-o, asa ca m-am andit sa-i ba la loc
&ul3, anajatul unei societ37i de c3rat 8i mutat mobilier, apreciat de to7i 8e!ii 8i coleii lui, este
trimis la o doamn3 pentru a-i muta pianul.
( se atrae aten7ia asupra comportamentului s3u, deoarece doamna este so7ia unui individ sus-pus.
&ul3 se 4ntoarce sup3rat 8i, 4n plus, cu o v9n3taie la oc,i.
- Ce-ai !3cut, nenorocitule ?
- Xe!u/, nimic r3u. Am sunat la u83, am zis s3ru/ m9na 8i pentru ce am venit.
.a m-a m3surat din cap p9n3 4n picioare 8i ne4ncrez3toare, mi-a zis s3-mi ar3t bicepsu/. Xi-aici, cred
c3 am re8it eu
Un tip 48i savureaz3 berea 4ntr-un bar. #in dorin7a de a conversa, se apleac3 spre !emeia solid3 de
l9n3 el 8i 4i spune$
- *rei s3 auzi un banc tr3znet cu blonde?
Cu o voce r3u8it3, ea 4i r3spunde$
- P9n3 s3 te apuci s3 spui bancul, cred c3 ar !i bine s3 clari!ic c9teva detalii$ sunt blond3, am A,J< m,
JJ : 8i sunt campioan3 balcanic3 la judo. &londa de l9n3 mine are tot A,J< m, HJ : 8i este o!i7er
de avia7ie. Cea care st3 l9n3 ea are A,JB m, JB :, este ,altero!il3 8i, ai ,icit deja, este tot blond3.
.i bine, acum mai vrei s3 ne spui bancul acela cu blonde?
Omul st3 ceva timp 8i se 9nde8te.
- -u prea, spune el. --am c,e! s3 e"plic poanta de trei ori.
(ntr-o zi de H, marti, vara, intra &ula in cel mai lu"os Casino din Ras *eas.
Se aseza la ruleta si mizeaza ;<.<<<b pe numarul ;;.
- Crupier, toti pe numarul ;;.
- Are \ou sure, Sir ?..
- #a ma, suiera-i pe toti pe tuentitu +?;;@
Se invarte ruleta, !ace poc bila si se asaza pe ;;.
Rua &ula o ramada de jetoane.
- Crupier, pune-le pe toate pe ;; +
- Sir + Are \ou sure ?
- #a + Pe toti +
Se invarte ruleta, !ace poc bila, si se asaza pe ;;.
Uimire, panica, admiratie Soc +++ Rua &ula o ramada de jetoane,
un munte de bani.
- Crupier, pune-le pe toate pe ;;+
- Sir + `OU SU=. ???
- Suraie-le ma bleule, nambar tuentitu, ai sed+
Se invarte ruleta, !ace poc bila, si se asaza pe ;;.
Stare de alerta in Cazino, apare inrijorat proprietarul Casinoului.
- &ula Sir, mai jucati?
- -u ma &oule, ma opresc+
Propietarul cazinoului il intreaba uimit peste masura$
- Sir, cum se poate sa mizezi de trei ori pe ;; si sa iasa de trei ori
;; ? (t/s impossible..it/s(t/s
- (t/s mata on ice+ Qell me+ Azi e H Auust ?
- `es.
- .i bine, am sosit la Casino cu autobuzul H ?
- `es.
- (ar baiatul meu implineste azi H ani +
- ??? ( don/t et it, Sir +
- Cum, ma boule, iu don/t et it ? Cat !ace HcD? Cat? Cat?
Un tip este oprit pentru viteza$
] #omnul politist, pot se e"plic+
] -u e"plici nimic, ,ai la sectie+
] #omnule, dar este o situatie
] -u vreau sa aud, ,ai la sectie+
Ajun la sectie, tipul tot incearca sa ii zica ceva, politistu nu il lasa sa zica nimic.
(l baa intr-o celula$
] Qe ba aici, pana vine domnul o!iter, si atunci vedem ce !acem+
] Apropo de asta,
] &a taci, nu avem ce discuta+
#upa o vreme vine din nou politistul si ii zice$
] Oricum ai noroc, ca domnu o!iter o sa vina binedispus, e plecat la nunta !iicei.
] Ma indoiesc, eu sunt inerele+
Un om batran cu par alb manca intr-un restaurant de pe lana o sosea, pe cand deodata intrara trei
motociclisti ai iadului.
Primul motociclist s-a apropiat de batran si si-a aruncat tiara in prajitura acestuia, apoi s-a asezat la
tej,ea.
Apoi al doilea motociclist s-a apropiat de batran, i-a aruncat pa,arul cu lapte al acestuia si s-a asezat
si el la tej,ea.
(n s!arsit, al treilea motociclist i-a aruncat in poala tava lui cu mancare si s-a dus si el lana tovarasii
lui la tej,ea.
Para un cuvant de protest, batranul a iesit din restaurant.
Ra scurt timp dupa aceea, unul din motociclisti s-a adresat c,elneritei$
- -u prea e barbat adevarat mosul ala, asa-i?
C,elnerita i-a raspuns$
- Si e si un camionaiu prost. Cand a plecat, a trecut peste trei motociclete si n-a mai ramas mare
lucru din ele
Oranul$ A2i consumat b3uturi alcoolice?
Lo!erul$ O lad3 de bere, ; litri de vin 1i o sticl3 de vodc3.
Oranul$ *3 ro s3 su!la2i aici.
Lo!erul$ #e ce? -u m3 crede2i?
Ra ora de desen, un copil desena un ineras. Pro!esorul$ O Ce desenezi acolo? O Un ineras. O Cu
trei aripi? Unde ai mai vazut tu ineras cu trei aripi? O #ar dumneavoastra cu doua aripi unde ati
vazut?
Un betiv se intorcea de la bar mana.
Ra un moment dat se intalneste cu un trecaor si il intreaba$
- #omnule va ro !rumos imi numarati si mie cucuiele din cap?
- #u-te ba de aicea !aci misto de mine?
*a ro !rumos.
Pana la urma domnul ii numara cucuiele si ii zice$
- #omne aveti o colectie deosebita.
- #ar spuneti cate am.
- Aveti AA cucuie.
- Multumesc mai am ; stalpi si ajun acasa.
Pro!esoara de loica ii intreaba pe copiii din clasa care este cel mai rapid lucru din lume?? #in
penultima banca, (onel spune$
- Tandul, doamna pro!esoara+
- Tandul? #e ce crezi asta, (onel?
- Pai, stiti, doamna pro!esoara, am !ost odata acasa si m-am andit la America si imediat am ajuns
acolo.
- &ravo, (onel+ Ai un zece de la mine+ Altcineva?
Ra care, Mariuca, din prima banca, spune$
- Cel mai rapid lucru din lume este lumina, doamna pro!esoara.
- Rumina? #e ce crezi asta, Mariuca?
- Pai, doamna pro!esoara, am !ost odata acasa si am aprins lumina si in aceeasi clipa a !ost plin de
lumina peste tot.
- &ravo, Mariuca+ Ai si tu un zece de la mine+ Altcineva?
Ra care, &ula, din ultima banca, spune$
- &a/ diareea e cea mai rapida din lume.
- Cum, ce-ai spus, &ula? #iareea?+? #e ce crezi asta, &ula?
- Pai, doamna pro!esoara, am ajuns odata acasa si nu am avut timp nici sa aprind lumina si nici sa
ma andesc la ceva ca m-am si scapat pe mine+
- Sua/ buna, doamna doctor.
- Cu ce te pot ajuta, bade ?
- -u pot !ace se".
- (a uite, 4ti dau reteta asta, meri matale la !armacie, scoti medicamentele, le iei pe toate, una 4n
!iecare zi si te 4ntorci peste o saptam9na.
Se 4ntoarce taranu/ peste o saptam9na.
- .i, vreo sc,imbare ?
- -imic. Mai, nene, uite ce !acem + .u ma asez/ colo pe pat, 4mi dau c,ilotii jos si ia 4ncearca +
Qaranu/ repede se apuca de treaba si i-o trae ca lumea doctoritei.
- .i vezi, nene ca poti +?
- .,,,, amu asa-i daca am cu cine +++
Un enlez sosit in =omania il zareste pe &adea T,eor,e cosindu-si iarba si vrea sa intre in vorba
cu el $
-&addde cousesti? intreba enlezul intr-o romana cam stricata.
&adea T,eor,e se uita la el si isi vede in continuare de treaba lui.
.nlezul mai !ace o incercare$
-&adde cousesti?
&adea T,eor,e iar nu-l baa in seama.
#isperat enlezul intreaba iar$
-&A##. COUS.SQ( ????
&adea T,eor,e se uita sictirit la enlez si-i raspunde$
-`ou ,ave an obsesion, pel.
.ra odata un mare pirat si acest pirat se distra pun9nd 4ntrebari 4ncuietoare tuturor capitanilor de pe
vasele cucerite. >ntr-o zi, 4nt4lneste o nava !ranceza si, dupa ce o cucereste, 4l 4ntreaba pe capitan$
- Auzi, capitane, daca-ti dau doua pac,ete de tiari, tu c9te ai !i 4n stare sa !umezi?
- Unul, raspuse acesta 4nspaim4ntat.
- M9ine vei !i decapitat, raspunse marele pirat.
A doua oara, piratul 4nt9lni o nava britanica si povestea se repeta din nou$
- Capitane, daca 4ti dau D sticle de I,is:\, tu c9te ai vrea sa bei?
- #oua, raspunse acesta.
- *ei !i si tu decapitat, nu ai dat un raspuns corect.
A treia oara, 4nt4lnaste o nava !ara drapel si, dupa ce o cucereste, 4ntreaba de capitan, caci acesta nu
a participat la lupta. Un prizonier 4i spune despre capitan ca sta beat 4n maazia corabiei. #uc9ndu-
se acolo, piratul 4i spune$
- Mai capitane, sa stii ca ti-am cucerit corabia, ti-am luat comorile, oamenii tai sunt prizonierii
mei
#ar capitanul$
- M4c, mai, sa stii ca-mi esti simpatic+
- Uite, capitane, am aici un pac,et de tiari, daca ti le dau, tu c9te !umezi? 4l 4ntreba piratul.
- M4c, doua, ca am si io unul, spune capitanul, scot9nd un pac,et din buzunar.
- &ravo, capitane+ #ar daca-ti dau ; sticle de I,is:\, tu c9te bei?
- Qrei, ca am si io una la mine+ zice capitanul.
- #a/ uite ca am aici D neveste, cu c9te ai !i 4n stare sa !aci draoste?
Capitanul zice tacticos$
- Patru.
- Cum, capitane, ca sunt numai trei?
- Pai nu ti-am spus ca-mi esti simpatic?
Un rom9n ajune 4n Termania 8i cere azil politic. Un ziarist 4l ia 4n primire$
- Ce pute7i s3 ne spune7i de pre8edintele (liescu?
- #e,, nu m3 pot pl9ne+
- Ce pute7i s3 ne spune7i despre libertatea presei?
- #e,, nu m3 pot pl9ne+
- Ce pute7i s3 ne spune7i corup7ia din =om9nia?
- #e,, nu m3 pot pl9ne+
Xi tot a8a mai departe p9n3 la$
- P3i bine, domnule, dac3-i a8a atunci de ce cere7i azil politic 4n Termania?
- P3i tocmai de aia, c3 aici m3 pot pl9ne+
Un politist patrula noaptea intr-un binecunoscut loc pentru %par:in'. *ede un cuplu intr-o masina
cu luminile aprinse. Cand se apropie, observa ca barbatul era pe locul so!erului citind o revista de
(Q, iar tinara !emeie, pe banc,eta din spate, croseta. Socat de situatia asta surprinzatoare, politaiul se
apropie de masina si bate in eam. Qinarul da !ereastra in jos
- #a, dom/le politist?
- Ce !aceti voi aici?
--u-i evident? .u citesc o revista
Aratind catre tinara !emeie, politistul zice$
- &ine, bine, dar ea?
Qinarul raspunde cu tupeu$
- Cred ca isi croseteaza un pulover Politistul e bulversat total. Un tinar cuplu in masina la ora asta
si nimic obscen+ $se andeste$
- Citi ani ai tinere?
- #ouas/cinci
- #ar ea, ce virsta are?
Qinarul se uita la ceas si zice$ O *a avea AJ in ;< de minute
Un orasean, plin de !ite si !iuri, !ace o e"cursie in Apuseni. Ajune la o stana si se intalneste cu un
cioban. Acesta statea molcom cu mana in !alca si privea la mioarele lui. Oraseanul da sa intre in
vorba$
- #ar numai saracie lucie aveti pe aici, la care ciobanul, calm $
- Mda avem saracie
Oraseanul, mai plin de aere $
- Sunteti de-a dreptul inapoiati. Aveti numai lipsuri, la care baciul, pu!aind incet$
- Mda avem lipsuri
Se enerveaza oraseanul ca pierde vremea deeaba$ -
Auzi bade, eu zic sa n-o mai lunim. Si-mi si mie o adresa de unde sa iau niste branza, ca ma
rabesc. &ranza aveti, nu?+ si rade ze!lemitor.
Ciobanul se indreapta incet de spinare si e"trem de linistit, ii replica$
- Mda avem branza -oteaza adresa$ III. branzadeoaie. ro
Mare concurs de !ull contact. >n !inal3, &ul3 8i un c,inez, se bat, dar nu 4nvine nimeni.
- Piecare va avea dreptul la c9te o lovitur3, spune arbitrul. S3 4nceap3 c,inezul+ Se apropie c,inezul
de &ul3, 4i trae una de r3m9ne &ul3 !3r3 su!lare c9teva minute. Se scoal3 &ul3 cl3tin9ndu-se 8i
4ntreab3$
- Ce-a !ost asta?
- C,eia draonului, zice c,inezul.
*ine r9ndul lui &ul3 s3 loveasc3. &ul3 duce !uler3tor m9na la spate, se rote8te 8i-l love8te pe
c,inez de-l zboar3 din rin. Arunc3 arbitrul ap3 pe c,inez, se treze8te c,inezul cu reu, 8i 4ntreab3
cu ultimele puteri$
- Ce-a !ost asta?
- C,eia !rancez3, r3spunde &ul3.
(on la spovedanie, in post$
-Parinte, aseara vin de la camp, imi vad nevasta cam trista, palida, trasa la !ata) stiu, e pacat, e post,
dar mi-era asa de mila de ea ca am luat-o si i-am tras-o C ore in sir
-*ai, (oane, e pacat
-#a parinte, stiu, imediat dupa aceea m-am imbracat si am dat !ua la s!intia ta sa ma spovedesc, da
mi-a raspuns cucoana preoteasa ca nu esti acasa) si era cam trista, palida, trasa la !ata) stiu, e pacat,
e post, dar mi-era asa de mila de ea ca am luat-o si i-am tras-o si ei C ore in sir dar ce ai parinte, te
vad cam trist, palid, tras la !ata
Siua de nastere a doi !rati emeni, unul optimist si celalalt pesimist.Pesimistul primeste cadou de la
parinti un trenulet electric iar optimistul o balia de cal. Optimistul il intreaba pe pesimist$
- Qu ce cadou ai primit?
- Pai ce sa zic, am primit un trenulet electric
- Si esti multumit?
- Ce sa zic, asa si asa
- Pai de ce? Pii ma bucuros+ zice optimistul.
- Cum sa !iu, daca se strica? Qrebuie sa ma duc cu el la reparat? Cine stie daca asesc pe careva sa
mi-l repare? Cine stie daca o sa vrea sa mi-l reparedaca pe drum pana acolo da vreo masina peste
mine?
- Ma, ce zici? #aca mor? *ezi ce se poate intampla din cauza unui nenorocit de trenulet electric?
#ar tu, tu ce-ai primit?
Optimistul raspunde$
- Ma, eu am primit un cal, dar nu-l asesc+
Un politist patrula noaptea intr-un binecunoscut loc pentru %par:in'. *ede un cuplu intr-o masina
cu luminile aprinse. Cand se apropie, observa ca barbatul era pe locul so!erului citind o revista de
(Q, iar tinara !emeie, pe banc,eta din spate, croseta. Socat de situatia asta surprinzatoare, politaiul se
apropie de masina si bate in eam. Qinarul da !ereastra in jos
- #a, dom/le politist?
- Ce !aceti voi aici?
--u-i evident? .u citesc o revista
Aratind catre tinara !emeie, politistul zice$
- &ine, bine, dar ea?
Qinarul raspunde cu tupeu$
- Cred ca isi croseteaza un pulover Politistul e bulversat total. Un tinar cuplu in masina la ora asta
si nimic obscen+ $se andeste$
- Citi ani ai tinere?
- #ouas/cinci
- #ar ea, ce virsta are?
Qinarul se uita la ceas si zice$ O *a avea AJ in ;< de minute
Un 8omer se prezint3 la Microso!t pentru a ocupa un post de cur37itor de Ic-uri. #irectorul de
departament 4l c,eam3 la un interviu. Ra !inal spune$
- Sunte7i anajat, v3 ro s3-mi da7i adresa de e-mail, ca s3 v3 trimitem contractul de munc3.
Xomerul cu jen3 4n las recunoa8te, c3 nu are nici calculator acas3, dar3-mi-te adres3 de e-mail.
Qipul 4i r3spunde$
- #ac3 n-ai adres3 de e-mail, atunci virtual dumneata nu e"i8ti. #ac3 nu e"i8ti, nu po7i lucra la noi.
Omul pleac3 am3r9t. Cu ultimii A< dolari cump3r3 A : de c3p8uni, 8i mere s3 v9nd3 cu por7ia din
u83 4n u83. >n ; ore recupereaz3 investi7ia, are un pro!it de C< de dolari, 8i repet3 !iura de 4nc3 D ori
4n acea zi. >8i d3 seama c3 a!acerea nici nu este a8a de rea, a doua zi se scoal3 mai devreme 8i
cump3r3 c3p8uni de C ori. Ra pu7in timp 48i cump3r3 un scuter, apoi o camionet3, 4n !inal 48i !ace o
!irm3 serioas3. Peste B ani deja este proprietarul celui mai mare depozit de alimente din SUA.
>ncepe s3 !ie preocupat de viitor, 8i vrea s3 4nc,eie o asiurare cu rent3 viaer3. T3se8te o!erte
atractive, discut3 cu aentul de asiur3ri, care 4n !inalul discu7iei 4i cere adresa de e-mail.
- #in p3cate eu nu am adres3 de e-mail+ O . incredibil+, se mir3 aentul. A7i construit un asemenea
imperiu 4n B ani 8i nu ave7i adres3 de e-mail Acum 4nc,ipui7i-v3 ce-ar !i !ost dac3 avea7i+
Ra care omul$
- A8 cur37a WC-urile la M(C=OSOPQ +
Prima concluzie$ Se poate tr3i 8i !3r3 internet+
A doua concluzie$ #ac3 n-ai calculator 8i munce8ti mult, po7i !i 8i tu milionar+
- Alo, mai, (oane, zic astia la televizor ca la voi, la Miercurea Ciuc, is -DB rade. Cum naiba rezistati
voi acolo ?
- #a/ de unde, mai, T,eo +? Uite, termometrul meu imi arata -;<.
- Pai, si astia de la meteo de ce-or !i zis ca-s -DB ?
- Aaa, poate a!ara.
- Alo+ Aentia de !otomodele Superstar?
- #a.
- As vrea sa stiu Cat platiti pentru o sedinta !oto?
- #e platit, platim !oarte bine, dar suntem si !oarte e"ienti.. Primim doar !otomodelele care se
incadreaza in masurile K<-F<-K<.
- O, din punctul acesta de vedere va asiur ca nu vor !i niciun !el de probleme.
Ra mine coincide intru totul$ si inaltimea, si varsta, si reutatea
&ula avea o colea de birou buna 4n draci, dar din pacate nedisponibila. O sorbea din priviri 4n
!iecare zi si crapa de necaz ca nu-i poate !ace nimic. >ntr-o zi ajune at9t de !rustrat 4nc9t se duce
direct la ea si 4i spune desc,is 4n!ata$
- .sti o !emeie superba si 4mi doresc !oarte mult sa te am macar o data. Uite, daca ma lasi o sinura
data sa ti-o pun, 4ti dau B<< de euro.
Qipa re!uza !ara sa stea pe 9nduri. &ula insista, e"plic9ndu-i ca totul se va termina repede$
- .u stau 4n spatele tau, arunc banii pe podea, tu te apleci sa-i iei si p9na i-ai ridicat eu am si
terminat treaba. Qipa sta si se 9ndeste o secunda, dupa care spune ca trebuie sa se consulte cu
prietenul ei si 4l suna. Prietenul ei c9nd aude despre ce e vorba- 4i sticlesc oc,ii si-i vine o idee$
- Cere-i A<<< .U=O si ridica rapid banii de jos, asa nu va avea timp nici macar sa-si dea pantalonii
jos. Taica e de acord si accepta propunerea. #upa vreo jumatate de ora prietenul ei 4ncepe sa-si
!aca riji nemaiprimind nici o veste si la un moment dat o suna el s-o 4ntrebe ce s-a 4nt9mplat. Qipa
raspunde 9!9ind si, printre emete, 4i spune$
-'-emernicul a !olosit monede'. Morala$ O propunere de a!aceri trebuie analizata 4ntotdeauna 4n
pro!unzime 4nainte de a bate palma si de a te trezi !5t
#oi tineri erau casatoriti doar de doua saptamani. Sotul, desi era !oarte indraostit, abia astepta sa
iasa in oras cu vec,ii lui prieteni sa petreaca. Asa ca ii spuse sotiei$
- Scumpa mea, vin repede.
- Unde meri, iubitel? intreba sotia.
-Mer pana la bar, drauto. Sa beau o bere.
Sotia spuse$
- *rei bere, draostea mea? #esc,ise usa de la !riider si ii arata ;B de tipuri di!erite de bere, din A;
tari di!erite$ Termania , Olanda, #anemarca.
Sotul nu stia ce sa !aca, siurul lucru pe care a !ost in stare sa il spuna a !ost$
- #a, acadeaua mea, dar la bar, stii tu, au ,albe in,etate. -u a apucat sa termine !raza ca sotia il
intrerupse$
- *rei ,alba in,etata, iepuras? si scoase din conelator o ,alba atat de in,etata ca abia putea sa o
tina in mana. Sotul devenise cam palid, dar spuse$
- #a, motanel, dar la bar au tot !elul de ustari delicioase. -u stau mult, vin imediat. Promit. O:?
- *rei ustari papusel? #esc,ise cuptorul si scoase B tavi cu diverse ustari aburinde$ aripioare de
pui, ciuperci, coaste de porc,
- #ar, draa mea, la bar, stii, se mai injura, se vorbeste urat.
- *rei vorbe urate draa? Auzi, ba, coaie+ &ea-ti in pana mea berea in nenorocita aia de ,alba
in,etata si manca-ti cacatele de ustari, pentru ca esti insurat, si nu meri nicaieri+++ Clar,
nenorocitule?
Un poli7ist 48i !3cea rondul de noapte, c4nd aude un be7iv c4nt4nd$
- Rume, lume, soro lume
Poli7aiul zise$
- &3, be7ivule, nu mai c4nta c4ntece de-astea, c4nt3 8i tu un c4ntec patriotic.
- &ine, dom/le. Qrei culori cunosc pe lume, lume, soro, lume
rei !ii au plecat de acasa, au ajuns !iecare oameni mari, si reintalnindu-se dupa o vreme, au inceput
sa laude e ce cadouri i-a !acut !iecare mamei.
- .u i-am !acut mamei o casa imensa+
- (ar eu i-am trimis un Mercedes ultimul tip, cu so!er cu tot+
- .u cred ca v-am intrecut pe amandoi+ *oi stiti cat de mult ii place mamei sa citeasca &iblia, si ca
nu mai vede sa citeasca. .u i-am trimis un papaal mare care stie sa recite toata &iblia pe de rost. A;
caluari !ranciscani au lucrat cu el ;< de ani. Am cotizat A<<<<<<b anual, dar a meritat e!ortul.
Mama trebuie sa zica numai ce capitol vrea sa auda, si papaalul il recita+ #upa ceva timp, mama le
scrie !iecaruia cate o scrisoare$
Primului ii scrie$ %Casa pe care mi-ai !acut-o este prea mare. Stau doar intr-o camera dar trebuie sa
!ac curatenie in toata casa.
' Celui de al doilea$ %Sunt prea batrana ca sa ma mai plimb. Stau toata ziua acasa asa ca nu !olosesc
niciodata Mercedesul.'
(ar ultimului ii scrie$ %(ubitul meu !iu, tu ai !ost sinurul care stii ce-i place mamei tale Puiul a
!ost delicios+'
Cum titreaza televiziunile taierea porcului
A. TSP $'Qaierea porcului suspectata de blat'
;.#escover\$'Qe,nici de supravetuire in cuptor ' Astazi porcul
D.M&O$ !ilm ' Urzeala porcilor'
C.Acasa Qv $ %Racrimi de porc'
B.OQ*$'Credeti ca e bine ca s-a taiat porcul ' ?+ #a CD Z -u BHZ
F.Pro Q*$ %Porcii au talent ' sau ' SOC+ ..mai multi pocri au !ost taiati cu bestialitate.'
H.Pas,ion Qv$ %Primavara asta se poarta soricul casual'
J .ProH$'(n =omania astazi se taie porcul '
K. Pra,ova Qv $'Cine a inventat porcul ?'
A<. Antena D $'Astazi se taie porcul.Urmeaza &asescu ?'
AA.-ational Teora!ic$ %Cezar si porcii'
A;. Qara! Qv$ %#usmanii-mi poarta pica ,dar n-au valoarea mea _ Ar vrea sa taie porcul dar n-au asa
ceva '
AD. Sport.ro$'=amai (-Q.=S(S +--o sa iti vina sa crezi cine e SAC=(P(CAQ astazi+ Si lui Tii
&ecali ii place asta .(ntra sa *.S( +
AC.Prima Qv $ %Sc,imb de porci %
Un barbat e adus in !ata judecatorului pentru ca a omorat-o pe sotia lui.
- Papta dumneavoastra e sub orice critica. #aca aveti intentia ca tribunalul sa nu va condamne la
inc,isoare pe viata, trebuie sa ne e"puneti motive cat de cat plauzibile care sa va poata reduce
pedeapsa.
- #omnule judecator, sotia mea era asa de proasta incat nu am putut sa ma controlez si a trebuit sa o
arunc de la balcon.
- #eclaratia dumneavoastra este o obraznicie nemaiauzita si daca nu doriti ca juratii sa va condamne
inainte sa continuam procesul trebuie sa aveti arumente cu adevarat plauzibile.
- Pai sa va povestesc. Rocuim intr-un bloc cu A< etaje la ultimul etaj si la parter locuieste o !amilie
de pitici. Parintii au A metru si copiii, cel de A; ani H< de cm si cel de AC ani are K< de cm .
(n ziua respectiva i-am spus sotiei$
- . teribil sa !ii pitic. Saracii vecini de la parter, toti sunt asa mici+
- #a, raspunde sotia sunt o adevarata specie de pirinei.
- Pimei ai vrut sa spui+
- -u, pimei e ceea ce are omul in piele si de la care se alee cu pistrui.
- Aia se numeste piment.
- Ma lasi? Piment e c,estia aia pe care scriau vec,ii romani.
- Ala se numeste perament.
- Cum poti draa sa !ii asa de incult? Perament e cand un scriitor publica o parte din ce a scris.
- #omnule judecator, va inc,ipuiti ca mi-am in,itit cuvantul a!rament% ca sa nu mai continui
discutia asta aberanta. M-am asezat pe !otoliu si am luat un ziar sa-l ras!oiesc. -ici nu m-am asezat
bine ca apare sotia mea lana mine cu o carte in mana si imi spune$
- Uite draa, asta e ceea ce scrie un scriitor si se numeste carte, daca nu aveai idee ce e aia. (a si
citeste %*eranda de la Pompadur'. (au cartea in mana si ii spun$
- #raa mea, asta e o carte in limba !ranceza %Marc,iza de Pompadour', nu trebuie sa interpretezi
numele in romana.
- Asta e buna draa, imi dai tu lectii de !ranceza, mie care am !acut meditatii cu un vector de la
!acultate ++ O Ala nu se numeste vector, se numeste lector.
- .sti prost, Rector a !ost un erou rec din antic,itate.
- Ala a !ost Mector si era troian.
- Mector e unitate de masura a supra!atei bleule.
- Ala e ,ectar draa mea.
- Ma uimesti cu incultura ta. Mectar e o bautura a zeilor.
- Ala se numeste nectar spun eu o!tand din adancul su!letului.
- Mabar nu ai, eu stiu siur ca era si o melodie pe tema asta pe care o cantau doua prietene in duo. O
-u se spune duo se spune duet.
- Ma scoti din sarite, cum dracu de esti asa de incuiat? #uet e cand doi barbati se bat cu sabiile
- Ala se numeste duel.
- Pe dracu, duel e aura aia neara din munte de unde apare trenul.
- #omnule judecator, aveam tunel pe limba dar am simtit ca mi se !ace neru in !ata oc,ilor si nu
m-am mai putut stapani si am aruncat-o pe eam. Riniste in sala judecatorul ia ciocanelul de pe
masa, loveste cu el puternic si spune$
- .sti liber, a !ost un caz clar de leitima aparare. .u o aruncam deja de la Mector.
Maria O servitoarea O i-a cerut doamnei, o marire de salariu. #oamna noastra, cam suparata pe
c,estia asta, a-ntrebat-o$
- &ine Maria, ia spune-mi mie, de ce vrei sa-ti maresc salariul?
- Sunt D motive pentru care vreau un salariu mai mare.
Primul, este ca eu calc camasile mai bine decat dumneavoastra.
- Cine ti-a spus c,estia asta?
- Pai, domnu/+
- A,a+
Si Maria continua$
- Al doilea motiv este ca eu atesc cu mult mai bine decat duneavoastra+
- Asta nu-i adevarat+ Cine ti-a spus prostia asta?
- Pai tot domnu/
- Aaa,aaa+
- si al D-lea motiv este ca eu !ac draoste si mai bine decat dumneavoastra+
#oamna, surprinsa si !oarte suparata, pe un ton insinuant$
- Si asta, tooot domnul ti-a spus-o+ -u-i asaaa?
- -u doamna+ Asta mi-a spus-o radinarul+
Un lautar tian isi strane sculele sa plece de la restaurant. *ine patronul si il intreaba ce !ace.
Qianul$- M-am saturat de tara asta de rasisti si "eno!obi+
Patronul$ O Ce-ai patit? #aca e vreunul care a zis ceva rau de tine, il dau a!ara+
- -u e vorba de nimeni de la serviciu, dar am !acut un sondaj de opinie si asa am constatat.
- Pai ce ai intrebat?
- Sunteti de acord cu e"terminarea unurilor, a tianilor si a !armacistilor?
- Pai de ce a !armacistilor ?
- .i, vezi, asa mi-au raspuns toti +
(nainte de anestezie pacientul il intreaba pe doctorul c,irur$
-#omnule doctor,ce sanse am?
-Pac operatia asta pentru a A<<-a oara+
-OM,atunci sunt linistit.
-. si normal,odata si-o data tot trebuie sa-mi reuseasca.
Merea unu/ !ericit pe strada si se intalneste cu un prieten.
- Ce-ai ma, de esti asa !ericit?
- Pai tocmai m-am insurat+ raspunde el cu zambetul pe buze.
- Serios? &raavo+ Si cine e aleasa?
- Aaanu cred ca o stiie Alinuta.
- Alinuta? . o curva ba+ spune prietenul si pleaca.
Mai tarziu se intalneste acelasi om cu alt prieten.
-Ce !aci? intreaba prietenul
- Poarte bine+
- #e ce?
- Pai tocmai m-am insurat cu Alinuta.
- Cu curva aia, ma?si pleaca si al doilea prieten
(n aceeasi zi, omul nostru, de data asta !iind trist, isi intalneste alt amic.
-Ce !aci? #e ce esti trist?
- Pai..tocmai m-am casatorit si toata lumea zice ca sotia mea e o curva
- Ce? Si ii lasi sa te a!ecteze? Omule.. -u ii asculta pe altii daca ea e nevasta ta,atunci numai tu ai
voie sa decizi cum e. #oar daca nu e Alinuta+
- #e ce poate sosi acasa o pizza comandata, mai repede decat ambulanta? - #e ce lumea comanda
un c,eesburer dublu, o portie mare de carto!i prajiti si o cola li,t? - #e ce putem asi un loc de
parcare rezervat pentru ,andicapati in !ata patinoarelor? - #e ce sucul de lamaie este !acut din
arome arti!iciale si deterentii de vase se !ac cu lamai adevarate? - #e ce pentru a inc,ide
proramul WindoIs, trebuie apasat mai intai pe dSQA=Qd? - #e ce se sterilizeaza acul serinii
inainte de eutanasie? - #e ce daca zborul avioanelor este din ce in ce mai siur, aeroportul se
numeste dterminald - #e ce apasam mai puternic pe tastatura telecomenzii atunci cand bateriile sunt
pe s!arsite? - #e ce se spala prosoapele, daca e de presupus ca atunci cand ne sterem ar trebui sa
!im curati? - #e ce pilotii :ami:aze purtau casca de protectie? - Cum ajun sa !ie puse panourile cu
inscriptia d(-Q.=S(S A CARCA (A=&Ad in mijlocul peluzei? - Atunci cand omul a descoperit ca
vaca da lapte, ce cauta el de !apt in acel moment? - #aca un cuvant este scris resit intr-un
dictionar, cum ne dam seama? - #e ce desteptul ala de -oe nu a strivit cei doi tantari? - Oare
lucratorii de la !abrica de ceaiuri Ripton au pauza de ca!ea? - #e ce oile nu intra la apa cand ploua si
lina da? - #e ce maazinele desc,ise ;C de ore din ;C au incuietori? *ezi e (ntrebari e"istentiale
Sec7iunea$ Uo:es f #e$ Pun:\#on:e\ =aporteaz3 post >ntreb3ri e"isten7iale$ - #e ce poate sosi acasa
o pizza comandata, mai repede decat ambulanta? - #e ce lumea comanda un c,eesburer dublu, o
portie mare de carto!i prajiti si un cola li,t? - #e ce putem asi un loc de parcare rezervat pentru
,andicapati in !ata patinoarelor? - #e ce se vand pac,ete cu cate A< bucati crenIursti pentru ,ot-
dos, iar cornurile pentru ,ot-dos se vand in pac,ete de cate J bucati? - #e ce cuvantul 6abreviere6
este atat de lun? - #e ce sucul de lamaie este !acut din arome arti!iciale si deterentii de vase se !ac
cu lamai adevarate? - #e ce pentru a inc,ide proramul WindoIs, trebuie apasat mai intai pe
6SQA=Q6? - #e ce nu se !ac conserve cu ,rana pentru pisici cu aroma de soareci? - #e ce se
sterilizeaza acul seriii inainte de eutanasie? - Piecare avion este dotat cu doua cutii nere,
indestructibile. #e ce nu se construiesc avioanele in intreime din acest material? - #e ce daca
zborul avioanelor este din ce in ce mai siur, aeroportul se numeste 6terminal6 - #e ce apasam mai
puternic pe tastatura telecomenzii atunci cand bateriile sunt pe s!arsite? - #e ce se spala prosoapele,
daca e de presupus ca atunci cand ne sterem ar trebui sa !im curati? - #e ce pilotii :ami:aze purtau
casca de protectie? - Cum ajun sa !ie puse panourile cu inscriptia 6(-Q.=S(S A CARCA (A=&A6
in mijlocul peluzei? - Oare anal!abetilor le place sa manace supa !acuta cu paste in !orma de litere?
- #e !apt, atunci cand omul a descoperit ca vaca da lapte, ce cauta el de !apt in acel moment? - #aca
un cuvant este scris resit intr-un dictionar, cum ne dam seama? - #e ce desteptul ala de -oe nu a
strivit cei doi tantari? - Oare lucratorii de la !abrica de ceaiuri Ripton au pauza de ca!ea? - #e ce oile
nu intra la apa cand ploua si lana da? - #e ce maazinele desc,ise ;C de ore din ;C au incuietori?
Ra sparerea unei b3nci, particip3 doi sp3r3tori. Primul stri3$ a-u mi8c3 nimeni+ gine7i cont$
banii sunt ai altora, via7a este a voastr3.' Qoat3 lumea din banc3 s-a 4ntins pe podea, 4n lini8te. Asta
se nume8te aSc,imbarea Modului de T4ndire O6Sc,imbarea modului conven2ional de 4ndire6. O
tip3 se 4ntinde provocator pe masa din !a7a ei, 4ncerc4nd s3 atra3 aten7ia. Sp3r3torul i se adreseaz3$
a*3 ru3m s3 !i2i civilizat3+ Acesta este un ja!, nu un viol+' Asta se nume8te aPro!esionalism O
Concentreaz3-te doar pe ceea ce 8tii s3 !aci'. C4nd s-au 4ntors de la sei!, sp3r3torul cel t4n3r ?cu
studii M&A@ i-a spus ,o7ului mai b3tr4n ?care avea doar studii primare@ aMai s3 num3r3m c47i bani
am !urat+'. Mo7ul b3tr4n, indinat 4i r3spunde$ a #e ce s3 pierdem noi at4ta timp 8i s3 ne prind3, c4nd
putem s3 a!l3m disear3, de la 8tiri, c47i bani lipsesc din banc3.' Asta se nume8te a."perien73 Oh >n
zilele noastre e"perien2a este mult mai important3 dec4t cali!ic3rile de pe ,4rtie de la cursurile
POS#=U'. (mediat dup3 ce ,o7ii au p3r3sit banca, directorul i-a ordonat casierului s3 c,eme repede
poli2ia. Casierul dup3 ce se 4ndi o secund3 4i r3spunse$ a#omnule #irector, nu e mai bine s3 punem
B mil de i deoparte 8i s3 spunem c3 i-au !urat ,o7ii?' Asta se nume1te aQras!ormarea amenin73rilor
4n oportunit37i Oh a 4ntoarce o situa2ie de!avorabil3 4n avantajul t3u'. Casierul z4mbind$ aAr !i
minunat s3 avem c4te o sparere 4n !iecare lun3+' Asta se nume8te aOportunitate Oh Pericirea este
cea mai important3.' Seara la 8tiri se anun73 c3 doi ,o7i au intrat 4ntr-o banc3 8i au dat o sparere de
A<< mil. i. Mo7ii au 4nceput s3 numere banii de mai multe ori 8i nu le ie8eau dec4t ;< de milioane.
Purio8i au 4nceput s3 4njure$ aj i k G, noi am !3cut planuri, am riscat ani rei de 4nc,isoare sau
poate c,iar via7a 8i directorul s-a ales cu J< de mil, c4t ai bate din palme?+?' Asta se nume1te
aXtiin73 manaerial3 Oh Cunoa1terea este mai valoroas3 dec9t aurul+' #irectorul b3ncii este !ericit
8i z4mbitor, c3 pierderile lui de la bursa de valori sunt acum acoperite de acest ja!. Plus c3 i-au ie8it
8i c4teva milioane bune bani de buzunar. (ar banca este pe pro!it. Asta se nume1te aArta
manaementului Oh Curajul de a-7i asuma riscuri+' Li acum 4ndi2i-v3 ce e mai bine$ s3 je!uie1ti o
banc3 sau s3-2i pl3te1ti ratele?
Un 23ran intr3 4ntr-un bar de ora1 cu un radio 4n m9n3, 1i doi tipi au ,ot3r9t s3-i dea c9te o b3utur3
ca s3-l convin3 s3 dea radioul ratis. Mer l9n3 23ran 1i 4l 4ntreab3$
- &un3 ziua, pot s3 v3 comand ceva de b3ut? O #esiur, mul2umesc b3iete+
#up3 ce 23ranul a b3ut o ,alb3 de bere, b3ie2ii 4l 4ntreab3$
- Cu c9t vinde2i radioul, nene?
- Cu B< de lei.
l1tia doi se 9ndesc s3 mai scad3 pre2ul 1i 4i mai aduc o bere.
- Cu c9t vinde2i radioul?
- S3 !ie D< de lei+
- Acum cu c9t 4l vinde2i?4l 4ntreab3 tipii dup3 ce i-au dat 2uic3
- >l dau pe A< lei+
- Acum, pe c9t 4l da2i? 4ntreab3 aduc9ndu-i o vodc3.
- Am pl3nuit s3 v9nd radioul ca s3 am bani pentru b3utur3, dar cum am b3ut pe ratis, mai bine plec
acas3.
(n !ata unui dozator de ca!ea un politist observa cum un tip introduce o !isa, apasa un buton) tipul isi
ia ca!eaua si pleaca. Curios, politistul introduce si el o !isa, apasa un buton si-i cade ca!eaua. Poarte
!ericit acesta isi sc,imba toti banii in !ise si incepe sa le introcuca in dozator. Qot baa !isa, apasa pe
buton, lua ca!eaua, o punea deoparte si iar baa o !isa, si tot asa in continuare. Ra un momendat un
tip de la coada ce se !acuse intre timp ii spune$ ,ai dommle odata ca m-am saturat de cand stau aici.
Ra care politistul ii raspunde$ Ce vrei ba, te o!tici ca am noroc si casti???
#oi prieteni, care nu s-au v3zut din liceu, se 4nt9lnesc 4ntr-o bun3 zi. Unul este pro!esor de literatur3
la o 8coal3 modest3, cel3lalt a reu8it minunat 4n a!aceri.
- Qrebuie neap3rat s3-mi !aci o vizit3 acas3, spune omul de a!aceri. Uite ce ma8in3 am+
Xi-i arat3 un =olls-=o\ce nou-nou7 8i str3lucitor. Se apropie un 8o!er cu casc,eta 4n m9n3.
- . 8o!erul meu, spune boatul. Urc3.
Cei doi prieteni se a8az3 pe banc,eta din spate a superbei ma8ini. #up3 c9teva clipe ajun 4n !a7a
unei por7i 4nalte de !ier !orjat, care se desc,ide automat.
- Asta este parcul meu. (ar 38tia sunt copacii mei. Prive8te+
Pro!esorul se uit3 4n jur, !ermecat, 4n timp ce ma8ina alunec3 u8or pe aleile unei propriet37i imense.
- Qerenul meu de tenis 8i terenul meu de ol!. (ar dincolo, caii mei.
Ma8ina se opre8te 4n s!9r8it 4n !a7a intr3rii monumentale a unei case 4n stil victorian. Un servitor se
repede s3-8i 4nt9mpine st3p9nul, care coboar3 zic9ndu-i coleului s3u$
- (at3 casa mea. Qranda!irii mei. Tazonul meu. Piscinele mele. Tarajele mele.
Cei doi intr3 4n cas3, iar omul de a!aceri continu3$
- Molul meu, sc3rile mele. Qabloul meu de C,aall, tabloul meu de =enoir. Colec7ia mea de
por7elanuri. Covoarele mele.
>l duce apoi pe pro!esor 4ntr-o 4nc3pere imens3 unde se a!l3 biblioteca, plin3 de c3r7i rare, cu le3turi
lu"oase.
- &iblioteca mea, incunabulele mele, obiectele mele de maroc,in din secolul al N*((-lea,
manuscrisele mele cu miniaturi.
Qrec ast!el prin toate 4nc3perile de la parter, apoi urc3 la etajul 4nt9i, s3 continue vizita.
- Qapiseriile mele, desenele mele de mae8tri italieni
&oatul pune m9na pe clan7a unei u8i, zic9nd$
- Camera mea.
#esc,ide u8a. >n3untru, 4ntr-un pat r3v38it, se a!l3 un b3rbat 8i o !emeie care !ac draoste. Se
desprind 4ndat3 din 4mbr37i8are, 4n vreme ce omul de a!aceri, u8or 4ncurcat, 4i spune !ostului s3u
cole$
- So7ia mea
Apoi, ar3t9nd spre b3rbatul 4n pielea oal3 din a8ternut, adau3$
- (ar 3sta sunt eu.
(ncredibil+ Ce titluri a ratat presa tabloid3 pentru c3 s-a inventat prea t9rziu$
(ar a !3cut-o lat3+ .va, surprins3 l9n3 un pom !3r3 CM(ROg( pe ea+
-u o s3-2i vin3 s3 crezi ce a p32it -icolae Ceau1escu la Q9rovi1te+
lsta nu e normal+ #3 clic: s3 vezi ce barc3 de neam prost 1i-a !3cut un cet32ean pe nume -oe+
=3m9i prost dac3 vezi C. a descoperit ,omo erectus !rec9nd dou3 &.g.+
Loc+ #ispari2ia anului+ #inozaurii sunt de ne3sit, oraniza2iile de protec2ie a animalelor au intrat 4n
alert3+
=9zi de nu mai po2i+ *ezi unde 41i ascunde 2eapa *lad gepe1+
Avertizare cod portocaliu de potop+ (ntr3 aici s3 vezi care sunt speciile de animale vizate
Lte!an cel Mare, e1ti roc:er sau n-ai avut timp s3 te tunzi?
Qe caci pe tine dac3 vezi cine era *r3jitorul din Oz+
Locant+ *ezi ce au p32it Morea, Clo1ca 1i Cri1an pentru c3 au !3cut rev3+
(nadmisibil ce !ac soda2ii romani cu !emeile dace+ (ntr3 aici s3 vezi !ilmule2ul+ C. A-(MAR.++
."clusiv+ &3iatul lui Mi,ai *iteazu aa23 !ete cu calul+
(ntr3 aici s3 miro1i ce-a r3mas dup3 ce (nc,izi2ia a descoperit o vr3jitoare+
Ce zicea cea mai bun3 vr3jitoare, invitat3 s3 prezinte rubrica meteo$ %Mi-e cald+'
(potez3-1oc$ codul ro1u de lacia2iune ar putea avea e!ecte dezastruoase+ *.S( A(C( dac3 e1ti pe
lista animalelor a!late 4n pericol+
Cine te crezi, C,arles #arIin?
%Casanova ne-a dat l32ei+'
(ntr3 aici s3 vezi ce insul3 MA=. 1i-a tras Cristo!or Columb+
#oi coIbo\s intr-un bar$
- Ma, vezi tu pe coIbo\-u ala cu palarie maro?
- Care ma, ca toti au palarie maro?
- Ala cu vesta de piele+
- Care ma, ca toti au vesta de piele?
- Ala cu manusi si cu doua pistoale+
- Care ma, ca toti au doua pistoale si manusi?
?scoate acesta pistolu si ii impusca pe toti cu e"ceptia unuia@
- Ala, ma+
- #a, ce-i cu el?
- Ala-i dusmanu meu de moarte
Control de alcoolemie$
- ?Poli7istul@ &un3 ziua, a7i b3ut?
- #a,diminea73.mi-am m3ritat !iica..8i cum mie nu-mi place s3 mer la biseric3, am !ost la
un bar si am tras c9teva beri.apoi 4n timpul petrecerii am b3ut o sticl3 de vin. iar dup3-amiaz3
am olit o sticl3 de I,is:\.?e"plica tipul din ma8in3 printre su,i7uri@.
Poli7istul enervat 4i spune tipului$
->nteleeti c3 eu sunt politist si c3 eu !ac un control de alcoolemie? Ra care tipul 4i r3spunde calm
politis7ului$
-#umneata 4ntelei c3 masina asta este enlezeasc3 si c3 8o!erul este so7ia mea 4n partea
dreapt3 a ma8inii?
AD lucruri despre situa7ia dramatic3 din jude7ul &uz3u.-
n Un ospodar din &uz3u e terorizat de animalele s3lbatice$ aAu venit ur8ii polari 8i mi-au pr3p3dit
!ocile+'
n Un buzoian cu mucii 7ur7uri a !ost con!undat cu un v9rcolac 8i ucis cu loan7e de arint de
autorit37i)
n Unii buzoieni nu sunt deloc speria7i de z3pad3$ au pornit cu s3niile cu c9ini s3 v9neze bizoni)
n Secuii crap3 de invidie$ a&uz3ul e complet rupt de =om9nia, la ei de ce se poate 8i la noi nu?'
n Sinistra7ii din &uz3u au primit de la prim3rie untur3 de balen3 pentru opai7e 8i ,arpoane noi)
n Pre!ectul a cerut panouri cu numele localit37ilor mult mai 4nalte$ aS3 nu !ie acoperite complet de
z3pad3, s3 8tim m3car cum se numesc localit37ile acoperite de z3pad3')
n Rocuitorii din Mizil r3su!l3 u8ura7i$ aSuntem la A :m de jude7ul &uz3u, ne-a trecut lon7ul pe la
urec,e+'
n Situa7ie dramatic3 la Ple8coi, unde c9rna7ii at9rna7i s-au trans!ormat 4n 7ur7uri imen8i, pican7i)
n Pre!ectul de &uz3u a cerut ca jude7ul s3u s3 !ie mutat 4n S3laj, c3 acolo oricum nu locuie8te
nimeni)
n &uzoienii nu dezarmeaz3$ au intervenit cu un mamut l9nos pentru a scoate un tanc al MAp-
blocat 4n n3me7i)
n Pensiunile de ,ea73 din &uz3u sunt cataloate 4n !unc7ie de con!ort, de la ; la B 7ur7uri)
n O comisie de eora!i a re4ncadrat &uz3ul$ din zona temperat continental3 a trecut 4n zona de taia
siberian3)
n Xi de parc3 toate acestea nu sunt de ajuns, buzoienii, de8i nu vor s3 recunoasc3, r3m9n 4n
continuare moldoveni.
- Qractoristul de la CAP-ul nostru s-a 4mb3tat 8i a c3zut cu tractorul 4n iaz. Ce pedeaps3 i se cuvine ?
Se ridic3 S3ndina, o ospodin3 cu spatele c9t dulapul 8i palma c9t basca $
- (o spun s3-mi da7i voie s3-i tra un pumn 4n bot.
- -u se poate S3ndino, tu e8ti mai zdrav3n3 de !elul t3u, el e un pi8pirel. >l bai 4n spital Xi el e
sinurul nostru tractorist
- Atunci l3sa7i-m3 s3-i tra un pumn 4n bot electricianului. C3 38tia-s doi .
Un v9n3tor intr3 4ntr-un maazin de specialitate 8i 4ntreab3$
- Ave7i pantaloni de camu!laj?
- Avem, domnule, dar nu-i 3sim+
Un vanator cedeaza cicalelilor nevesti-si si o duce la vanatoare. Acolo ii e"plica cum se tine pusca,
cum se tinteste, cum se apasa pe traaci. ii mai spune, de asemeni, ca atunci cand a impuscat un
animal sa se rabeasca la el , ca nu cumva un alt vanator sa-si insuseasca tro!eul.
#upa putin timp aude dinspre nevasta-sa o impuscatura si voci!erari. Porneste intr-acolo si o vede
pe nevasta-sa certanduse zdravan cu un alt vanator asupra unui les de animal.
Apropiindu-se, il aude pe vanator striand$
- &ine duduie, bine, e-n ordine, ne-am inteles, cerbul e al dumitale. #ar lasa-ma cel putin sa scot
saua de pe el
Ministrul ap3r3rii inspecteaz3 o unitate militar3. =3m9ne pro!und uimit de cele 3site 8i dore8te s3
a!le cine e responsabil s3-l medalieze . .ste scos la apel plutonierul Ru73, cel indicat de
comandantul unit37ii .
- #omnule plutonier, !elicit3ri, ve7i !i decorat la Marele Stat major de la &ucure8ti. &ravo +
Plutonierul Ru73 se apropie de ministru $
- #ar de ce avem nasturele la tunic3 desc,eiat ? #e ce nu respect3m 7inuta ?
-3uc, ministrul se uit3 spre comandantul unit37ii. Acesta se apropie de el 8i-i 8opte8te $
- >nc,eia7i-v3 mai repede nasturele, c3 plutonierul Ru73 nu repet3 de dou3 ori .
A. Racrimile lui C,uc: -orris vindeca cancerul Pacat ca n-a plans niciodata+
;. C,uc: nu doarme niciodata. .l asteapta.
D.C,uc: -orris a numarat pana la in!init. #e doua ori.
C.C,uc: -orris are o A_J sane de indian c,ero:ee. C,estia asta n-are nici o treaba cu stramosii
luia!urisitul a mancat un indian.
B.C,uc: nu mere la vanatoare deaorece cuvantul %vanatoare' implica probabilitatea esecului. .l
mere sa ucida.
F.Pe ultima paina a Tuiness &oo: este scris cu litere mici ca toate recordurile mondiale ii apartin
lui C,uc: -orris si sunt de !apt mai multe decat cele care apar in carte.
n C,uc: -orris nu are ceas, el ,otaraste cat e timpul.
n c,uc: norris a ars odata o padure cand !acea e"perimente cu apa.
n C,uc: -orris doarme cu perna sub pistol.
n C,uc: -orris poate sa omoare doua pietre cu o sinura pasare.
n Cauzele mortalitatii din SUA sunt$ &oli de inima, C,uc: -orris, cancer.
n #aca C,uc: -orris te priveste inseamna ca esti un om mort.
n C,uc: -orris !ace ceapa sa plana.
n #aca nu reusesti din prima, nu esti C,uc: -orris.
n C,uc: -orris poate stranuta cu oc,ii desc,isi.
n C,uc: -orris poate sa !aca apa sa urce la deal.
n C,uc: -orris a numarat pana la in!init de doua ori+
n C,uc: -orris poate !ace o cascada sa cura in sus
n C,uc: -orris poate opri timpul
n C,uc: -oris se arunca !ara parasuta de la A<<< de m !ara sa pateasca nimic
n Calendarul lui C,uc: -orris trece de la DA martie la ; aprilie O nimeni nu il pacaleste pe C,uc:
-orris
n C,uc: -orris a vizitat odata (nsulele *irine. Acum se numesc (nsulele.
n C,uc: -orris poate vorbi in braille.
n #aca scrii numele lui C,uc: -orris resit in motorul de cautare Toole, nu o sa te intrebe %ai vrut
sa scrii C,uc: -orris?' , o sa iti spuna sa !ui cat poti ca sa-ti salvezi viata.
n C,uc: -orris nu doarme. Asteapta.
n C,uc: -orris a murit acum A< ani dar Moartea nu are curajul sa-i spuna inca.
n Superman are o perec,e de pijamale cu C,uc: -orris
n O cobra l-a muscat de picior pe C,uc: -orris. #upa c,inuri inrozitoare, B zile mai tarziu cobra a
murit.
n C,uc: -orris poate stere =ec\cle &in-ul.
n C,uc: -orris doarme cu lumina aprinsa. -u pentru ca ii e !rica de intuneric, ci pentru ca
intunericului ii e !rica de C,uc: -orris.
n Cand C,uc: -orris iti arata deetul, iti arata de!apt cate secunde mai ai de trait.
n C,uc: -orris joaca ruleta ruseasca cu revolverul plinsi castia +
n Pantomele de !apt apar cand C,uc: -orris omoara mai multi oameni decat poate procesa Moartea.
n C,uc: -orris poate sa !aca un om de zapada din ploaie.
n C,uc: -orris nu se retrae niciodata, ataca in directia opusa.
n C,uc: -orris poate sa iti dea un pumn in su!let +
n C,uc: -orris cand intra intr-o camera, nu aprinde lumina, stine intunericul.
n C,uc: -orris a avut odata un atac de inima , inima a pierdut.
n C,uc: -orris poate sa innece pestii +
n C,uc: -orris poate sa te stranuleze cu un tele!on !ara !ir.
n C,uc: -orris isi poate lea sireturile cu picioarele
n Tloantele se !eresc de C,uc: -orris
n C,uc: -orris este sinura persoana care a lovit un ciclop intre oc,i.
n #aca C,uc: -orris ar !i jucat in !ilmul D<<, atunci s-ar !i numit A.
n C,uc: -orris si-a pierdut virinitatea inainte ca tatal sau s-o !aca.
n -u e"ista oameni batuti. Ci doar oameni care l-au intalnit pe C,uc: -orris.
n C,uc: -orris nu are S(#A, dar o da la oameni in orice caz.
n C,uc: -orris bea napalm pentru a-si potoli durerile de inima.
n C,uc: -orris nu crede in Termania.
n C,uc: -orris nu trebuie sa in,ita cand mananca.
n (ronic, talentul ascuns al lui C,uc: -orris este invizibil.
n C,uc: -orris mananca roboti trans!ormer trans!ormati in masina si ii scoate trans!ormati in roboti.
n C,uc: -orris a inventat apa.
n C,uc: -orris este tatal adevarat al lui Ru:e S:\Ial:er.
n C,uc: -orris nu !oloseste dictionarul. #aca reseste un cuvant, O"!ord sc,imba pronuntia.
n -u e"ista nici o teorie a evolutiei, doar o lista a animalelor pe care C,uc: -orris le-a permis sa
traiasca
n Qimpul nu asteapta pe nimeni. #ecat pe C,uc: -orris.
n Unitatea de lupta C,uc: -orris nu a !ost !olosita in jocul %Civilisation Co pentru ca un sinur
C,uc: -orris poate in!rane toate natiile adunate, intr-o sinura tura.
n C,uc: -orris cand se duce sa doneze sane, re!uza serina. Cere doar o pusca si o aleata.
n C,uc: -orris poate imparti la < .
n Urina lui C,uc: -orris poate suda titanium.
n C,uc: -orris a inventat culoarea neru. #e !apt, a inventat tot spectrul de culori vizibile, in a!ara
de roz. Qom Cruise a inventat rozul.
n C,uc: -orris are A; sateliti. Unul dintre ei este planeta Pamant.
n C,uc: -orris a comandat un &i Mac la 0PC si l-a primit.
n C,uc: -orris nu darama toate popicele. Roveste doar A iar restul K lesina.
n C,uc: -orris nu isi aranjeaza parul. Parul sta per!ect, de !rica.
Un caluar si un aspirant la caluarie se plimbau prin radina manastirii, citind, si comentand
impreuna di!erite pasaje din &iblie. Ra un moment dat, amandoi au simtit nevoia unei tiari, dar,
nestiind daca ast!el incalca vreo reula a manastirii, sa !umeze in timpul studiului, s-au ,otarit sa
ceara, dupa masa, permisiunea parintelui staret.
Cand s-au intalnit a doua zi, caluarul !uma linistit, spre nedumerirea aspirantului$
%Parinte, mie staretul mi-a interzis sa !umez, tie cum de ti-a permis?'
'-u stiu Qu, ce i-ai spus?'
'(-am cerut sa-mi dea voie sa !umez, in timp ce citesc &iblia.'
'*ezi, spuse caluarul, intelept, aici ai resit. .u i-am cerut sa-mi dea voie sa citesc &iblia, in timp
ce !umez.'
O 9sc3 4ntr-un bar$
- Ave2i m3m3li3? 4ntreab3 9sca.
- -u, r3spunde barmanul.
- Siur?
- -u, nu avem, n-auzi...?+?
- Siur, siur ?
- #ac3 mai 4ntrebi o dat3, iau un cui 1i un ciocan 1i-2i prind ciocul de tej,ea....+
- Ave2i cuie?
- -u....
- #ar m3m3li3...???
Sambeste *iata este )@!rumoasa Cine nu 8tie s3 dea din m9ini cade 4n !und. Proverb enlez.
#e ce este nemul7umit omul ?. Piindc3 4ntotdeauna 48i dore8te ce nu are 8i niciodat3 nu este
mul7umit cu ce are. &udism
Pu7in 8i des , !ace mult. Proverb enlezesc.
.ste mai bine sa taci si sa dai impresia ca esti prost decat sa vorbesti si s3 inlaturi orice dubiu.6
#ai mai mul7i bani, iat3 un motiv s3 dai 8i mai mul7i bani+
Mai bine pu7in dec9t nimic.Proverb enlezesc.
Cine azi n-are bani pentru nevoile sale, n-o s3 aib3 nici m9ine ca s3 4i dea 4napoi. Toldsmit,.
#ac3 o persoana ajut3 un ,o2 4nainte de a s3v9r2i un !urt, se numeste complice si va pl3ti pentru asta.
#ac3 o alt3 persoan3 ajut3 un ,o2 dupa ce a s3v9r1it !apta, se numeste A*OCAQ si este platit pentru
asta.
#ac3 vrei s3 distrui un ,ambar, nu trebuie dec9t s3 tai o aur3 de CB de centimetri 4n acoperi8 8i
apoi s3 nu mai !aci nimic.
O idee bun3 poate !i !olosit3 de mai multe ori.
Unde credeti ca se roaa oamenii cu adevarat la #umnezeu$ intr-o biseric3 sau intr-un avion cu un
motor in !lacari?
Cea mai bun3 r3zbunare pentru to7i du8mani este un succes deplin. Res &roIn.
Mai bine munce8ti 4n str3in3tate dec4t s3 mori de !oame acas3. Qalmud.
-u e"ist3 prietenie, e"ist3 numai momente de prietenie. Uules =enard.
C9nd copilul nu !ace zomot, !ui repede, e pe cale s3 !ac3 o prostie. Pieldin.
C9nd pe !a73 este a!i8at un z9mbet prea lar, su!letul este ca ,ia7a. Carrier.
Pemeia 4l alee pe b3rbatul care o alee. Terald\.
Cine vorbe8te mult, munce8te pu7in. S,a:espeare.
-um3rul oamenilor care te urm3resc cu aten7ie este direct propor7ional cu stupiditatea ac7iuni pe
care o !aci 4n acel moment. Orben.
Cu c9t sunt mai mul7i ciobani cu at9t oile sunt p3zite mai prost. Cardinalul de =etz.
Cu c9t 9ndesc mai mult, cu at9t m3 4ntreb dac3 !olose8te la ceva. Platon
Acela care 47i vorbe8te de de!ectele altora , le vorbe8te pe ale tale altora. #iderot.
>ncrederea 4n sine este prima reul3 a succesului. .merson.
Ca s3 ob7i un 4mprumut la banc3 trebuie mai 4nt3i s3 dovede8ti, c3 nu ai nevoie de el. Pennac.
*iteza cre8te cu p3tratul costului, dac3 vrei s3 !aci ceva de dou3 ori mai ie!tin, trebuie s3-l !aci de
patru ori mai repede. Uo,n 0eats.
C9nd voin7a este mare, obstacolele sunt mici. -icolo Mac,iaveli.
=eu8ita oric3rui proiect st3 4n detalii. Selznisc:i.
-esim7irea poate !i luat3 drept curaj. =everd\.
-orocul poate !i 8i un om care te obli3 s3-7i sc,imbi soarta. Qabarl\.
Adev3rul iese din ura copiilor 8i a nerozilor. Uesse Uones.
C9nd spui c3 nu-7i pas3 de a ura lumii' recuno8ti c3 47i pas3, tocmai pentru c3 te-ai 9ndit la ea.
Qoulouse Rautrec.
Cine vrea s3 munceasc3 3se8te 4ntodeaunba ceva de !3cut. Cine nu vrea s3 munceasc3 3se8te
4ntodeauna o scuz3. 0eller.
-imic nu-l 4n!urie mai mult pe un prost dec4t s3-i spui c3 el nu 4n7elee.
Un prost care nu spune nici un cuv4nt nu se deosebe8ete de un savant care tace. Moliere.
>n natur3 nu c98ti3 cel mai intelient sau cel mai puternic, c91ti3 cel care se adapteaz3 primul.
C,arles #arIin.
&3rba7i 8i !emeile sunt de acord asupra unui sinur lucru, nici unii, nici al7ii, nu au 4ncredere 4n
!emei. Manc:en.
Pii drept , munce8te bine 8i norocul va venii la tine. Ra Pontaine.
C9nd 4i spui un secret prietenului t3u, adu-7i aminte c3 el are la r9ndul lui prieteni. Proverb turc.
Prumuse7ea este o sum3 a p3r7ilor 4n care s3 nu trebuiasc3 nimic s3 !ie luat, ad3uat sau modi!icat.
Pictorul italian Carlloti
Reumele ur9te sunt cele mai ustoase. S! Auustin
Pemeia este ca jambonul, e mai bun3 dac3 are un pic de r3sime. Stend,al.
C9nd societatea su!er3, simte nevoia de a 3si pe cineva c3ruia s3-i imput3 r3ul, pe care se poate
r3zbuna pentru dezam3irile sale $ .mil #ur:meim
Sclavul are un sinur st3p4n, omul ambi7ios are to7i st3p4ni de care are nevoie. Ra &ru\ere.
#estinul te pedepse8te pentru orice bucurie. &ores.
Supunerea dezarmeaz3 orice !urie$ Paracelsus .
Uneori 4nvin8i sunt mai c98tia7i ca 4nvin3tori. Proberb suedez .
Plictiseala este o boal3 care se vindec3 prin munc3. #ucele de Revis.
Uni aduc !ericire oriunde se duc,, al7ii unde nu se duc. Oscar Wilde.
Qo7i oameni ar !i tirani dac3 ar putea. #aniel #e!oe.
Prica de primejdie este mai 4nsp3im4nt3toare de c4t premejdia 4ns38i. #. #e!oe.
.ste mai ru8inos s3 nu ai 4ncredere dec4t s3 !i 4n8elat. &altasar Traziani.
Orice teorie bine prezentat3 poate p3rea o descoperire. Tustave le &on.
#ac3 vrei s3 4n!r4ni un du8man 4nt4i devin-o prietenul lui. Coel,o.
Polite7ea nu cost3 nimic dar cump3r3 orice. Montaine.
-u e8ti 4nvins dec4t 4n momentul c4nd tu crezi c3 e8ti 4nvins. Sirus.
-u te teme de lee, teme-te de judec3tor. #ropaott.
Mincino8i spun c3 sunt sinceri 8i pro8ti c3 sunt de8tep7i. Ovidiu.
Mar!a bun3 se vinde sinur3. Plaut.
-u e8ti cu adev3rat miliardar dac3 nu ai o bere 4n !riider . Pran: Sappa.
#ac3 vrei s3-7i pui mintea pe un drum bun, p3c3le8ti zic4ndu-i c3 este u8or..Casanova.
C4nd e8ti boat prieteni au ocazia s3 te cunoasc3, c4nd e8ti s3rac 4i cuno8ti tu pe ei. Collins.
-imeni nu s-a s3turat vreodat3 s3 parieze pe calul c48ti3tor. Sasuli.
Cele mai mari probleme sunt cele la care nu te a8tep7i. Toet,e.
#ac3 !iecare 8i ar !acea treaba doar atunci c4nd o !ace per!ect, nimeni nu ar mai !ace nimic.
-eImann.
Cine trebuie s3 alea3 repede se p3c3le8te repede. Rao Qse.
Mai bine te cer7i cu un om de8tept, dec4t s3 !ii de aceia8i p3rere cu un prost. Rao Qse.
Qo7i cei care atac3 primi, se pl4n c3 au !ost ataca7i. -e,ru.
>l ur38ti pe cel care 4l crezi superior. Proverb spaniol.
C9nd vezi cea ce se vede, c9nd auzi numai ce se spune, c9nd 8ti numai ce se 8tie, atunci 47i dai
seama de ce e8ti un om obi8nuit.
Qo7i aud, dar numai uni 4n7ele.. 0ali Tibran
Cel care lupt3 numai la lumina zilei nu c98ti3 nici un r3zboi. . Sun Qzu.
C,eia succesului este s3 ai 4ncredere 4n tine, s3 ac7ionezi ,ot3r9t 8i s3 nu la8i amprente. Snenndon.
Cel care este prietenul tuturor , nu este prietenul nim3nui. Aristotel.
-u rupe s!oara dac3 po7i s3 des!aci nodul. Rao-Qse.
Un l3ud3ros este un om care spune 4n ura mare ceea ce !iecare dintre noi crede despre el 4nsu8i.
Cioran.
Cine 48i 4nmul7e8te stiin7a 48i spore8te su!erin7a. .clesiastul.
Mincinosul are nevoie de o memorie bun3. Pierre Corneille.
Munca? . bun3, dac3 nu ai nimic altceva de !3cut. Ueanson.
C9nd ridici tonul recuno8ti c3 nu ai dreptate. =obert Prost.
Sinurele lucruri pe care nu le po7i !ace sunt cele pe care nici nu le 4ncepi. Rinn Uo,nson.
Orice om se simte dezustat de sine 4nsu8i atunci c9nd se 9ndelte cum ar trebui s3 !ie. Carboneeau
Telozia o !ace pe !emeie ne!ericit3 8i pe b3rbat ridicol.
-u este important s3 !i cunoscut, important este s3 !i recunoscut.
Cu vecinul nu este bine s3 vorbe8ti nici de nevasta ta , nici de nevasta lui. Satre.
Creierul 8i para8uta trebuie desc,ise pentru a !unc7iona. #aninos.
Pentru boa7i ori ce or9nduire social3 este bun3, pentru s3raci nici una. Uo,nson.
Amantele bune sunt la !el de reu de 3sit ca slujbele bune. &ob .tiner.
Amantul cel mai bun, devine so7ul cel mai prost. Mic,el Audiard.
#up3 o !emeie 8i dup3 o ma8in3 nu alera niciodat3, 4ntodeauna vine alta. Woodi Allen
C9nd spui numai adev3rul, lumea te crede mincinos. Persall Smit,.
>n !a7a unui m3ar 4nc3rcat cu aur orice cetate 48i desc,ide por7ile. Pilip al ((-lea.
>n revolu7ii e"ist3 dou3 tipuri de oameni , cei care le !ac 8i cei care pro!it3 de ele. -.&.
Mai bine su!eri din draoste, dec9t s3 su!eri c3 nu iube8ti. Prancisc &acon.
-u te enerva 8i nu te r3zbuna c38ti3 mai 4nt3i 8i pe urm3 po7i s3 !aci orice vrei. Qrembla\
Qineri spun 4ntodeauna ce !ac, b3tr4ni ce au !3cut c9ndva iar pro8ti ce au de 9nd s3 !ac3. #u!resni
Un om intelient care st3 pe scaun poate s3 ajun3 mai departe dec9t un prost care alear3. Audiard
=e7eta succesului cuprinde , o cea8c3 de 8tin73, un butoi de pruden73 8i un ocean de r3bdare. S!9ntul
Prancisc.
-umai cei care nu au nimic de pierdut au 8anse s3 c98tie. =adiuet.
-u e"ist3 prostie mai mare dec9t aceea de a te crede intelient. -ort,omb.
(dio7ii sunt siuri de ei, 4n timp ce 4n7elep7i sunt plini de dubii.. &ernard =ussel.
>n7eleptul caut3 mereu s3 4nve7e, prostul caut3 s3 4nve7e pe al7ii. Soun.
Adev3rata cunoa8tere este s3 8ti c9t de mare 47i este prostia. Con!ucius.
Sunt cel mai mare 8tiutor dintre oameni. Xtiu c3 nu 8tiu nimic. Socrate
Prostul are un mare avantaj !a73 de omul intelient este mul7umit de sine $ -.&.
-orocul te ajut3 uneori, munca 4ntodeauna. Rao Qse.
Pii tu 4nsu7ii. #ac3 nu e8ti tu atunci cine este 4n locul t3u. &riss
-imic nu este mai 4n!rico83tor dec9t !rica. Q,oreau.
Prostia 8i m9ndria sunt inseparabile. Soleil
Omului 4i place s3 se joace 8i ur38te s3 4nve7e. #iderot.
."ist3 o in!initate de moduri prin care po7i s3 demonestrezi c3 e8ti prost, nu le po7i evita pe toate..
QIain
Pericirea vine nu c9nd !aci ce vrei, ci c9nd nu e8ti obliat s3 !aci ce nu-7i place. =ousseau.
Majoritatea oamenilor politici nu sunt buni de nimic, ceilal7i sunt 4n stare de orice. &ur:e.
Piecare om ar vrea ca toat3 lumea s3 se ocupe de problemele lui . =enard.
Uni caut3 8i nu 3sesc, al7i 3sesc 8i nu le trebuie. .minescu.
Piecare om are amintirile pe care le merit3.Scorsese.
Scara ce urc3 la o !unc7ie 4nalt3 este 4ntodeauna murdar3. Prancisc &acon.
Marc3$ Arunc3 amorul propriu 8i vei primi 4n sc,imb tot ce-7i dore8ti.
-imic nu este mai durabil dec9t o rezolvare temporar3. Milton Priedman.
#e!ectele sunt precum mirosurile, dac3 sunt ale tale nu le simt dec4t ceilal7i$ Anne Q,erese.
Omul este un copil etern care de la jum3tatea vie7i se joac3 de-a adultul. Qristian &ernard.
#isciplinat este omul care culee c3p8uni 8i ni m9n9nc3 dec9t una$ Rarson.
Omul 4n7elept nu-8i arunc3 p3l3ria bun3 doar pentru c3 are bani s3-8i cumpere alta$ =obert Prost
Ca s3 min7i bine 47i trebuie mult3 sinceritate. . Tiono.
>n majoritatea reu8itelor e"ist3 mai mult curaj dec9t talent. Recrerc.
S!atul este ca medicamentul cu c9t este mai amar cu at9t este mai bun$ &issane de Soleil.
Mul7i oameni ar !i cinsti7i.. dac3 ar avea bani destui $ Carlo #ossi.
Ca s3 7i o mul7ime 4n 4ntuneric nu trebuie dec9t s3-i o!eri un !ilm bun$ Mic,el Mesnil.
Orice 4ntrebare complicat3 are un r3spuns simplu$ .instein.
Marc3$ =3splata oric3rui lucru !3cut bine este o sarcin3 4n plus$ Mar: QIain.
#ac3 po7i s3-7i imainezi victoria po7i s3 4nvini$ Ward.
S3 nu !i7i scor7o8i oameni adaptabili sunt cei mai abili$ Ra Pontaine.
>n7elept este p3rintele care 48i 4n7elee copilul$S,a:espeare.
&ani se 3sesc , ideile lipsesc. Mil:en.
>n lini mari to7i oameni vor s3 !ie buni. #ar nu prea buni 8i nu tot timpul$ OrIell.
Cu c9t e8ti mai cinstit cu at9t e8ti mai pu7in b3nuitor$ Cicero.
=ecuno8tin7a trans!orm3 orice e!ort 4ntr-o clip3 de pl3cere $ Ward.
Pere8te-te de omul care vorbe8te mult, ori e prost 8i 47i pierzi timpul, ori este puternic 8i 47i vei
pierde bani #etoeu!.
-u p3r3si pe nimeni din cauza unor cuvinte, !aptele conteaz3 $ 0ant.
. mai u8or s3 iube8ti toat3 omenirea dec9t pe du8manul t3u. Mo!er.
Cine nu-8i dore8te nimic ob7ine multe lucruri de valoare.
Arta de a pl3cea este arta de a 4n8ela. Tot,e.
Cea ce ne place la prieteni este !aptul c3 ne apreciaz3. Qristian &ernard.
(mportant este s3 d3ruie8ti !3r3 s3 ceri nimic 4n sc,imb$ Mora7iu.
(nvidia s3racului este mai mare dec9t !ericirea boatului. =ouseeau.
-emul7umi7i sunt to7i oameni s3raci care 9ndesc. Qailerand.
Accidentele le produc 8o!eri de ast3zi, care conduc ma8inile de m9ine, pe 8oselele de ieri. *ailard.
Cine vrea s3 urce pe scara social3 trebuie s3 8tie s3-i dep38easc3 pe cei care 4i 4nt9lne8te urc9nd. P.
&acon.
."cesul de severitate produce ur3, e"cesul de 4n3duin73 produce ,aos. Saadi.
Oameni care 7in 4n m9n3 lucruri inutile sunt periculo8i. Santoini
Pericirea este ca aerul, c4nd suntem 4nconjura7i de el nu seziz3m, abia c4nd lipse8te remarc3m.
C,adevill.
Poza din cartea de bucate e 4ntodeauna prea !rumoas3. Murp,i.
Simpla pl3cere de a avea nu merit3 e!ortul de a munci. SIi!t
#raostea se cump3r3 cu draoste. Prost.
Oc,i !rumo8i sunt cei care te privesc cu tandre7e$ Coco C,anell.
*remuri ploile 8i !emeile trebuie acceptate a8a cum sunt$ Musse.
. trist s3 cobori scara pe care al7i urc3. #ante.
*ai de cei care pun pre7 mai mare pe lustru panto!ilor dec9t pe calitatea lor. #uc,arme.
-imeni nu e at9t de puternic 4nc9t s3 !ie tot timpul cel mai puternic. =ousseau.
O nevast3 bun3 e o amant3 proast3 8i o amant3 bun3 e o nevast3 proast3. Ueanson.
O problem3 !3r3 solu7ie e o problem3 prost pus3. .instein.
-u e"ist3 reu8it3 u8oar3, nici e8ecuri de!initive. Proust.
Omul are D caractere $ unul pentru prieteni, unul pentru du8mani 8i unul pentru copiii s3i. Mar:
QIain.
(n7elepciunea e o so7ie !idel3 $ e mereu al3turi de tine. Teniul e ca o prostituat3 8i trebuie s3 pro!i7i
repede, p9n3 nu !ue la altul. Wood\ Allen.
Calul 8i m3arul nu se 4n,am3 la aceea8i c3ru73. Rao Qse.
Oamenii care vorbesc mult nu spun niciodat3 lucruri interesante. Matt,eI Prior.
(nt9lnirile sunt e"trem de importante numai pentru oamenii care n-au nimic important de !3cut. Uo,n
0ennet, Talbrait,.
Omului nu-i place s3 munceasc3. #e aceea !ace investi7ii $ ca s3 munceasc3 mai pu7in. William
Peat,ers.
-u spune niciodat3 lucruri ur9te despre tine. Oricum spun prietenii destule. &ruce Peirstein.
C9nd un computer te bate la 8a,, nu trebuie s3 te impacientezi. Oric9nd po7i s3-l ba7i 8i tu la bo".
.mo P,ilips.
Ca s3 4n7elei c3 e8ti prost trebuie totu8i s3-7i mear3 mintea. Teores &rassens.
#orin7ele nesatis!3cute 4i ur97esc pe cei mai !rumo8i oameni. Sac,a Tuitr\.
#raostea e ca un ,otel prost, care are cea mai bun3 mobil3 4n ,olul de la intrare.
&risane de Soleil.
Omul are dreptul de a r3m9ne prost. =oland &art,es.
Arta de a cere e reu de st3p9nit. Unii nici nu 4ncearc3, iar al7ii nu se mai opresc. &alt,asar Tracian
` Morales.
Cucerirea !emeilor este sinura aventur3 care merit3 repetat3. Tu\ de Maupassant.
O prietenie bazat3 pe a!aceri e mai bun3 dec9t o a!acere bazat3 pe prietenie. Uo,n #. =oc:!eller.
A!acerile care reu8esc sunt cele care au cel pu7in un su!let adev3rat 4n mijlocul lor. Uean Rouis
&rault.
-u !acem nimic c9nd ne propunem s3 !acem prea multe. Corneille.
Omul care nu mai are nimic de pierdut e cel mai reu de 4nvins. Teot,e.
C9nd conduce oroliul, 4l urmeaz3 ru8inea 8i su!erin7a. Meurier.
#ac3-7i cuno8ti adversarul, po7i c98tia multe b3t3lii, dar numai dac3 te cuno8ti pe tine 4nsu7i po7i
c98tia r3zboiul. Sun Qzu.
Un b3rbat 8i o !emeie pot deveni prieteni, dar 4ntre ei trebuie s3 e"iste oarece antipatie pentru ca
prietenia s3 reziste. -ietzsc,e.
Punctualitatea prezint3 un mare dezavantaj $ c9nd vii primul nu e nimeni de !a73 ca s3 aprecieze.
Pran:lin P. Uones.
S3rutul este cea mai bun3 cale de a nu rosti nimic, 4n timp ce e"primi totul. Tu\ de Maupassant.
Rene8ul are 4ntotdeauna c,e! s3 !ac3 ceva, dar 4ncepe de m9ine. *auvenarues.
Pemeile 48i !ac riji p9n3 se m3rit3. &3rba7ii abia de atunci 4ncep. &ernard S,aI.
Pesimistul 8tie prea multe, optimistul nu 8tie destul. Mar: QIain.
U8a cea mai bine p3zit3 este cea pe care o putem l3sa desc,is3. Rao Qse.
Sinurul vecin bun e cel care !ace zomot 4n acela8i timp cu tine. Ambrose &ierce.
Reile lui Murp,\