Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
20Activity
×
P. 1
Resuscitare Cardiopulmonara Si Cerebrala La Adult

Resuscitare Cardiopulmonara Si Cerebrala La Adult

Ratings: (0)|Views: 3,037|Likes:
Published by neopetre

More info:

Published by: neopetre on Nov 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

10/21/2011

pdf

text

original

 
5
 1. INTRODUCERE
Apari
ţ 
ia unui îndrumar de gesturi
ş
i tehnici medicale adresat tagmei medicalede orice specialitate, cu scopul orient
ă
rii corecte în fa
ţ 
a pacientului cu risc vitalmajor, nu reprezint
ă
o noutate pentru literatura medical
ă
interna
ţ 
ional
ă
. Necesitateade a face cunoscute aceste gesturi
ş
i tehnici în România a determinat diverseorganisme
ş
tiin
ţ 
ifice s
ă
fac
ă
apel la literatura de specialitate, mai ales cea anglo-saxon
ă
, pentru a le prezenta drept modalit
ăţ 
i de interven
ţ 
ie “de necontestat”. Prinurmare, diverse centre universitare sau
ş
coli medicale
ş
i-au disputat (e adev
ă
rat, nufoarte zgomotos) suprema
ţ 
ia în ceea ce prive
ş
te abordarea resuscit
ă
riicardiopulmonare. Este un fenomen care a caracterizat o vreme
ş
i preocup
ă
rilemae
ş
trilor din str 
ă
in
ă
tate.
 
Resuscitarea cardiopulmonar 
ă
nu a reprezentat obiectul activit
ăţ 
ii unei anumespecialit
ăţ 
i medicale, medicii de orice specialitate confruntându-se cu dramemedicale înc
ă
de la începuturi. Andreas Vesalius a intuit necesitatea ventila
ţ 
ieiartificiale în scopul resuscit
ă
rii înc
ă
de acum 500 ani. Ulterior, medici celebri cemarcheaz
ă
istoria medicinii, au creat opinii de abordare a pacientului în stopcardiorespirator, care au influen
ţ 
at mult
ă
vreme tehnica resuscit
ă
rii. Aceste opinii,din ce în ce mai elaborate
ş
i orientate fiziopatologic au “supravie
ţ 
uit” pân
ă
în epocamodern
ă
. Beck, celebrul chirurg german, folose
ş
te pentru prima oar 
ă
defibrilareaelectric
ă
în scopul trat
ă
rii unei fibrila
ţ 
ii ventriculare.Peter Safar, p
ă
rintele resuscit
ă
rii moderne, este unul dintre primii caresubliniaz
ă
necesitatea abord
ă
rii ordonate a stopului cardiorespirator, abordaremultidisciplinar 
ă
care se apropie cel mai mult de scopul resuscit
ă
rii:
readucerea lavia
ţă
a unui pacient în cel pu 
ţ 
in acelea
ş
i condi 
ţ 
ii cu cele anterioare opririi cardiace
.Apar astfel primele protocoale de interven
ţ 
ie pentru tratarea fibrila
ţ 
ieiventriculare, a tahicardiei ventriculare, a asistolei, a disocia
ţ 
iei electromecanice.1989 reprezint
ă
anul cre
ă
rii Consiliului European de Resuscitare, organism
ş
tiin
ţ 
ific medical multidisciplinar, care are ca scop principal îmbun
ă
t
ăţ 
irea condi
ţ 
iilor de efectuare a resuscit
ă
rii cardiopulmonare, deci a
ş
anselor de supravie
ţ 
uire unuistop cardiorespirator, prin elaborarea de standarde
ş
i ghiduri, precum
ş
i a unuiprogram de educa
ţ 
ie în resuscitare.Prin colaborarea
ş
i schimbul de informa
ţ 
ii (mediate tehnologic din ce în cemai facil în zilele noastre) cu alte organisme cu preocup
ă
ri similare – AmericanHeart Association, European Resuscitation Council (ERC) , Australian ResuscitationCouncil, New Zeeland Resuscitation Council, Resuscitation Council of SouthernAfrica
ş
i altele – se na
ş
te în 1992 ILCOR (
International Liaison Committee On
 
6
Resuscitation
). Acesta reune
ş
te membri din toate consiliile de resuscitare regionale
ş
i elaboreaz
ă
începând cu 1996 algoritmul ALS Universal înso
ţ 
it de ghidurile deinterven
ţ 
ie pentru toate situa
ţ 
iile ce se pot complica cu oprire cardiac
ă
.Aceste ghiduri sunt preluate la rândul lor de toate consiliile de resuscitareregionale
ş
i na
ţ 
ionale
ş
i, în virtutea unor protocoale de colaborare de angajamentmutual, sunt traduse
ş
i adaptate condi
ţ 
iilor specifice fiec
ă
rei
ţă
ri. Caracterul deuniversalitate rezult
ă
tocmai din acest angajament, atât în ceea ce prive
ş
te aplicareaghidurilor, cât
ş
i educa
ţ 
ia în resuscitare, ghidurile fiind valabile
ş
i aplicabile în oricecol
ţ 
al p
ă
mântului. De asemenea, ele reprezint
ă
singurul suport
ş
tiin
ţ 
ific,incontestabil, recunoscut de cele mai serioase organisme medicale cu obiect deactivitate în medicina critic
ă
.Consiliul Na
ţ 
ional Român de Resuscitare (CNRR), constituit în 1998 prinreuniunea reprezentan
ţ 
ilor societ
ăţ 
ilor medicale române
ş
ti tradi
ţ 
ionale, în virtuteaunui protocol semnat cu Consiliul European de Resuscitare, are obliga
ţ 
ia de aprelua
ş
i adapta aceste ghiduri, fiind singurul organism românesc recunoscut în aaplica
ş
i a implementa educa
ţ 
ional resuscitarea cardiopulmonar 
ă
pe teritoriul
ţă
rii.Ca urmare, cu sprijinul “p
ă
rin
ţ 
ilor” s
ă
i, CNRR a demarat un program na
ţ 
ional deinstruc
ţ 
ie în resuscitare, atât în rândul personalului medical, cât
ş
i la nivelulpersoanelor laice.Din punct de vedere scolastic, resuscitarea cardiopulmonar 
ă
este împ
ă
ţ 
it
ă
înBLS – Suportul Vital de Baz
ă
-
ş
i ALS – Suportul Vital Avansat. Aceste moduri delucru se completeaz
ă
, de armonia dintre ele depinzând succesul resuscit
ă
rii. În “Note de curs” se reg
ă
se
ş
te una dintre încerc
ă
rile de prezentare unitar 
ă
aghidurilor de resuscitare cardiopulmonar 
ă
la adult, ce constituie suportul teoretic alinstruc
ţ 
iei practice în resuscitare. A le str 
ă
bate nu este suficient pentru dobândireaabilit
ăţ 
ilor tehnice de conducere sau de participare în cadrul unei echipe la oresuscitare corect
ă
. Exerci
ţ 
iul coordonat pe echipamentele de instruc
ţ 
ie, dublat deexperien
ţ 
a acumulat
ă
în practica medical
ă
de zi cu zi, sunt garantele unei resuscit
ă
ricorect efectuate.V
ă
sunt prezentate în continuare recomand
ă
rile CNRR pentru resuscitareacardiopulmonara
ş
i cerebral
ă
la adult conforme cu ghidurile Consiliului European deResuscitare, revizuite pentru ultima dat
ă
în ianuarie 2005 la Conferin
ţ 
a de ConsensILCOR,ce a avut loc la Dallas
ş
i publicate de ERC în noiembrie 2005Aceste recomand
ă
ri difer 
ă
tehnic de cele din 2000 prin modific
ă
rile suferite dealgoritmii de aplicare a SVB
ş
i SVA, modific
ă
ri care au determinat schimbarearadical
ă
a modului de lucru în resuscitare.Principial abordarea resuscit
ă
rii cardiopulmonare la adult nu a suferitschimb
ă
ri esen
ţ 
iale, accentul punându-se acum pe efectuarea compresiilor toracice – „motorul sangvin” în cursul resuscit
ă
rii -
ş
i pe admnistrarea cât mai precoce adefibril
ă
rii electrice în scopul pornirii cordului cu fibrila
ţ 
ie ventricular 
ă
sau tahicardieventricular 
ă
.Ghidurile „noi” nu înlocuiesc sub aspect medico-legal
ş
i etic ghidurile „vechi”,acestea din urm
ă
putând fii aplicate în continuare, ci reprezint
ă
un pas înainte înc
ă
utarea unei maniere de resuscitare cât mai eficiente. De asemenea ele reprezint
ă
 suportul teoretic al instruc
ţ 
iei în resuscitare, putând fii folosite numai de cei care sepreg
ă
tesc pentru resuscitare în cadrul cursurilor organizate
ş
i care au dobânditabilit
ăţ 
ile practice de a resuscita.
 
7
 2. SUPORTUL VITAL DE BAZ
Ă
 
2.1 LAN
Ţ
UL SUPRAVIE
Ţ
UIRII
Reu
ş
ita resuscit
ă
rii este determinat
ă
nu doar de efectuarea corect
ă
atehnicilor resuscit
ă
rii ci de mult mai mul
ţ 
i factori care se afl
ă
în interrela
ţ 
ie. To
ţ 
ifactorii care interfer 
ă
cu reu
ş
ita resuscit
ă
rii sunt cuprin
ş
i în no
ţ 
iunea de
lan
ţ 
ul supravie
ţ 
uirii 
. Acest „lan
ţ 
” este format din 4 verigi:
1. Recunoa
ş
terea rapid
ă
a unei urgen
ţ
e
ş
i alarmarea precoce
a unuisistem medical de urgen
ţă
. Presupune o educa
ţ 
ie minim
ă
din partea persoanelor nemedicale care trebuie s
ă
recunoasc
ă
un pacient aflat în pericol de a face un SCR(de exemplu subiec
ţ 
ii cu dureri toracice anterioare, dispnee, obstruc
ţ 
ie de CAS etc.)sau chiar în SCR. Presupune o re
ţ 
ea evoluat
ă
de comunica
ţ 
ii, în comunitatea în carese înregistreaz
ă
urgen
ţ 
a. S-a constatat c
ă
cel mai eficient mod de a prelua o urgen
ţă
 este apelarea dispeceratului cu num
ă
r unic, prin conven
ţ 
ie interna
ţ 
ional
ă
(ex. 112pentru Uniunea European
ă
, 911 pentru SUA). Un dispecerat unic preia toateapelurile, legate de orice fel de urgen
ţă
, nu numai medical
ă
, urmând ca apoi s
ă
 distribuie echipajul cel mai potrivit pentru urgen
ţ 
a respectiv
ă
.
2.
Începerea precoce a manevrelor de suport vital de baz
ă
 
(SVB precoce)
 este a doua verig
ă
din lan
ţ 
ul supravie
ţ 
uirii. Chiar dac
ă
, în marea majoritate a

Activity (20)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
vali_dinga liked this
vali_dinga liked this
mariusp liked this
diannadanciu liked this
Ion Popescu liked this
vioricasorica liked this
crinabecheru liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->