• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
Download
 
DATORIILE FIULUI DUHOVNICESC DE A-SI CAUTA UNPARINTE DUHOVNICESC
Daca duhovnicii au datoria de a se preocupa de mantuirea sufleteasca acredinciosilor, au in acelasi timp si un motiv serios de a se eschiva de la sarcina de parinti spirituali. Motivul este ca nimeni nu se poate socoti pe sine suficient deduhovnicesc si priceput, pentru a-l indruma pe altul. Ba ar fi un mare semn deintrebare daca cineva s-ar considera asa. Si atunci se intelege de ce chiar preotii buni si cu experienta sunt reticenti atunci cand e vorba sa-l primeasca pe cineva cafiu duhovnicesc.Crestinii insa, fara nici o exceptie, inclusiv preotii si calugarii, constienti deimperfectiunea lor, trebuie sa apeleze, insistand, la ajutorul unui duhovnic. Aceastaeste de fapt prima datorie acelui ce vrea sa se mantuiasca: sa aiba un duhovnic.Cine crede ca se poate descurca fara un parinte spiritual se inseala. Pentru cel cevrea sa-si imbunatateasca viata, nevoia de duhovnic este absoluta. "Toti cei ce voimsa iesim din Egipt, spune Sfantul Ioan Scararul, avem nevoie negresit de un Moiseoarecare, ca mijlocitor catre Dumnezeu si dupa Dumnezeu, care stand pentru noi lamijloc cu faptuirea si cu vederea, sa intinda mainile catre Dumnezeu, ca sa trecem, povatuiti de el, marea pacatelor si sa punem pe fuga pe Amalic, capetenia patimilor.S-au inselat deci cei ce s-au increzut in ei insisi si au socotit ca n-au nevoie de niciun povatuitor".Sfintii Ignatie si Calist Xantopol sunt si ei foarte limpezi referitor la aceastanevoie: "inainte de toate, alege-ti, dupa lepadarea deplina, potrivit cuvantului sfant,ascultarea neprefacuta si desavarsita, adica cauta cu toata silinta sa afli un povatuitor si, un dascal neamagitor. Sa fie neamagitor prin marturia ce o are pentrucele ce le spune, in Sfintele Scripturi si sa arate ca e purtator de Duh prin vietuireacare consuna cu cuvintele. Sa fie inalt la intelegere, smerit la cugetare si bland intoate purtarile. Sa spuna cuvintele predaniei dumnezeiesti, ca un invatator,asemenea lui Hristos. Iar aflandu-l pe acesta si lipindu-te cu toata fiinta de el, ca unfiu iubitor de parintele adevarat, ramai intreg in atarnare de poruncile lui,socotindu-l ca pe Hristos insusi, ca unul ce privesti la Acela si nu la om, alunganddeparte de tine toata necredinta si toata indoiala ca si toata parerea de sine si placerea vointei tale". Iar Sfantul Nichifor din Singuratate ne sfatuieste: "Daca n-aiun duhovnic sa-l cauti cu orice pret.
1
 
 Nevoia de a avea un parinte spiritual tine in primul rand de dificultateaomului de a se cunoaste pe sine insusi si de a se judeca obiectiv, atata vreme cat nus-a curatit de patimi si n-are discernamant. Pana cand omul este patimas judecagresit. Mandria si iubirea de sine il fac sa vada usor pacatele altora, dar sa nu si lerecunoasca pe ale sale. Ori progresul spiritual, in mare parte, depinde de aceastarecunoastere a starii de pacatosenie in care te gasesti. Patimile intuneca si pervertesc judecata omului, alterandu-i capacitatea de a deosebi binele de rau,impiedicandu-l de a avea o percepere sigura a voii lui Dumnezeu intr-o situatie sauin alta. De aceea Avva Zinon le da crestinilor, chinuiti de un gand, sfatul "ca trebuiesa-l vesteasca catre cel ce poate sa-l foloseasca si sa nu se nadajduiasca intru sine.Ca nu poate cineva sa-si ajute lui si mai vartos de a fi cuprins de patimi. Iar  Nichifor din Singuratate ne spune ca "este important sa-ti cauti un dascalnegreselnic; sfaturile sale te vor ajuta sa nu aluneci nici la dreapta nici la stanga,experienta sa personala in lupta cu ispitele te va lamuri, fara de nici un dubiu,asupra drumului pe care trebuie sa mergi in afara de pericole".Un alt motiv pentru care trebuie sa avem un parinte duhovnicesc este acelaca, in starea de cadere in care ne aflam, este periculos sa ne urmam propria noastravointa, adesea contrara voii lui Dumnezeu. "Caci daca omul nu infatiseaza toate alesale, scrie Avva Dorotei, mai ales daca vine de la o obisnuinta si de la o vietuirerea, diavolul gaseste in el o voie si o pornire de indreptatire si prin ea il va rapune...Caci cand tinem la voia noastra si ne intemeiem pe dreptul nostru, atunci noi insineuneltim impotriva noastra cu viclenie, convingandu-ne ca facem un lucru bun si nune dam seama ca ne pierdem. Caci cum putem cunoaste voia lui Dumnezeu, sau sao cautam pe ea, cand ne incredem in noi insine si tinem la voia noastra?".Recurgerea la un parinte duhovnicesc mai este necesara si datorita faptuluica nu stim care sunt cursele celui rau si pericolele ce ne stau in calea desavarsiriisufletesti, si nici mijloacele prin care le putem invinge. Sfantul Ioan de Gaza scriein acest sens ca "de socoteste cineva de la sine ca un lucru e bun, si nu prinintrebarea Parintilor, e in afara legii si n-a lucrat potrivit legii. Iar de face ceva prinintrebare, implineste legea si proorocii. Caci a intreba e semnulsmereniei". Deaceea trebuie facut orice efort pentru a-i intalni pe parintii duhovnicesti, a teintretine cu ei, a-i intreba asupra lucrurilor care te framanta si a le cere sfaturi sisolutii. Iar Avva Dorotei conchide: "Avem nevoie de ajutor; avem nevoie de cel cene carmueste dupa Dumnezeu. Nimic nu e mai jalnic, nimic nu e mai pierzator,decat sa nu avem pe cineva care sa ne povatuiasca pecalea lui Dumnezeu".
2
 
Dar nu numai incepatorii, cum s-ar putea crede, au nevoie de duhovnic, ci cuatat mai mult cei inaintati in spiritualitate. Iata de pilda ce spune Sfantul MaximMarturisitorul: "inteleptului insa nu-i apar asa cuvintele sale, ci cand i se va pareaca e mai sigur ca sunt adevarate si bune, atunci se va increde mai putin in judecatalui. El ia pe alti intelepti ca judecatori ai cuvintelor si gandurilor sale, ca sa nualerge sau sa nu fi alergat in desert". (Galateni 2,2); si prin ei primeste intarirea".De duhovnici buni au nevoie si preotii si arhiereii si chiar si marii parintiduhovnicesti.Asadar numai ascultand de un duhovnic crestinul poate parcurge pana incapat calea mantuirii, tara a-si pierde tinta: "Daca vrem in fapt sa ajungem la oadevarata desavarsire a virtutilor, trebuie sa-i urmam pe acei dascali si indrumatoricare au dobandit-o si experimentat-o in mod real, nu imaginandu-si-o in discutiifara miez; ci ei voi- putea sa ne invete si sa ne calauzeasca spre aceasta desavarsire,indicandu-ne si drumul cel mai sigur pe care sa ajungem acolo". De fapt lucrulacesta il spunea inca si profetul Moise: ""intreaba pe tatal tau si-ti va da de stire,intreaba pe batrani si-ti vor spune" (Deuteronom 32,7). Legatura dintre duhovnic siucenic nu-i asadar cea dintre maestru si discipol, ci cea dintre tata si fiu. Aceastalegatura isi are prototipul in legatura dintre Parintele ceresc si oamenii pe care i-acreat si rascumparat.Din cele zise suntem incredintati ca avem nevoie, de un duhovnic. Dar cumil vom alege, cum il vom gasi? Lucrul acesta nu-i usor. Ideal ar fi ca pentrucredinciosii de rand duhovnic sa fie parohul. Dar daca starea sufletului e foartecomplicata si-l depaseste pe preotul paroh? Sau cum isi aleg duhovnicul preotii? Nu-i simplu, dar trebuie sa staruim si-l vom gasi pe duhovnicul ce ni se potriveste.Duhovnicii cu viata sfanta au fost rari intotdeauna. E drept ca sunteminclinati ca prezentul sa-l privim ca deficitar din punct de vedere duhovnicesc.Sfantul, Varsanufie, in veacul al Vl-lea, spunea ca pe vremea lui erau doar treioameni desavarsiti in fata lui Dumnezeu: Ioan de la Roma, Ilie in Corint si altreilea pe langa Ierusalim, unde locuia de fapt si Sfantul Varsanufie. CuviosulIsihie, posterior Sfantului Ioan Scararul, afirma ca "astazi" curatia inimii este foarterara din pricina maretiei si frumusetii ei, sau mai ales din pricina neatentiei sineglijentei crestinilor. Acest "astazi" ramane mereu valabil si de aceea este foartegreu pentru un incepator sa-si aleaga duhovnicul.Alegerea este grea si pentru faptul ca in numeroase cazuri unii pretinsiduhovnici, cu aspect exterior promitator, i-au inselat pe cei ce si-au pus increderea
3
of 00

Commenting has been disabled.