Contractul de donatie

I.Notiunea, caracterele juridice si conditiile de validitate

Notiune
Omul poate dispune de patrimoniul sau, cu titlu gratuit. Art. 945 Cod civil prevede ca un contract este oneros
atunci cind fiecare urmareste sa dobindeasca un avantaj, iar potrivit art. 946 Cod civil, contractul este gratuit,
cind nu se vizeaza obtinerea unui echivalent. a rindul lor, contractele cu titlu gratuit se impart in liberalitati si
acte dezinteresate. iberalitatea este acel contract gratuit prin care debitorul isi asuma o obligatie !de a transmite
un drept sau un patrimoniu" fata de creditor, fara sa primeasca ceva in schimb. #rin intermediul actului juridic
dezinteresat, se face un serviciu gratuit unei persoane, fara sa i se diminueze patrimoniul.
$onatia este o liberalitate, deoarece diminueaza ireversibil patrimoniul donatorului.
Art. %&' Cod civil defineste donatia ca fiind (un act de libertate prin care donatorul da irevocabil un lucru
donatarului, care)l primeste(. Aceasta definitie este ine*acta. Astfel, donatia este un contract si nu un act. $aca
donatarul ar refuza primirea bunului, donatia nu s)ar mai finaliza, raminind in stadiul de simpla oferta.
Obiectul unei donatii il poate forma nu numai un lucru ) cum prevede art. %&' Cod civil ), dar si un drept. +n
sfirsit, definitia data de legiuitor este incompleta, deoarece omite sa evidentieze caracterul solemn al donatiei
!conditie ad validitatem pentru e*istenta contractului".
,u trebuie sa se confunde donatia cu mandatul gratuit, imprumutul fara dobinda, cu depozitul gratuit etc.,
deoarece aceste din urma contracte sint doar acte dezinteresate, carora nu li se aplica regulile de la donatie.
Contractul de donatie este acel contract unilateral, gratuit si solemn, prin care o persoana !numita donator"
transmite irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unui bun determinabil, unei alte persoane !numita
donatar", care il accepta.
Caracterele juridice
a" $onatia este un contract unilateral ) deoarece donatarul nu are nici o obligatie fata de donator !art. 944 Cod
civil". -a poate fi si sinalagmatica, cind este impusa o sarcina donatarului !art. 94. Cod civil".
/urisprudenta a stabilit ca, spre deosebire de contractele sinalagmatice, unde cauza fiecareia dintre obligatiile
partilor o constituie e*ecutarea prestatiei promise de catre cealalta parte, (in contractele cu titlu gratuit cauza
obligatiei celui care dispune consta in intentia de a mari patrimoniul celui gratificat, fara a primi in schimb o
contraprestatie(.0'"
b" $onatia este un contract solemn, deoarece este supusa unei forme speciale, necesara insasi pentru
validitatea ei. Astfel, art. %'. Cod civil prevede e*pres ca (toate donatiile se fac prin act autentic(, iar art. ''6%
Cod civil dispune ca1 ($onatorul nu poate repara, prin nici un act confirmativ, viciurile unei donatiuni intre vii2 nula
in privinta formei, ea trebuie sa se refaca cu formele legiuite(. Absenta solemnitatii contractului va provoca
nulitatea absoluta a actului juridic, nulitate care poate fi invocata oricind, de orice persoana interesata, inclusiv de
instanta din oficiu.03" 4orma solemna va trebui respectata si in cazul ofertei de donatie. Acceptarea donatiei, ce
are loc tot in forma solemna !art. %'4 Cod civil", trebuie sa fie notificata donatorului. Acesta din urma poate
revoca donatia, tacit sau e*pres, dar numai in momentul notificarii acceptarii. $eci, in cazul donatiei se impune,
in mod obligatoriu, autentificarea actului juridic, lipsa acesteia atragind nulitatea conventiei,0." cu e*ceptia
situatiei in care sintem in prezenta unui dar manual.
c" $onatia este, in principiu, un contract translativ de proprietate. 5neori, efectul translativ de proprietate este
subsecvent incheierii contractului de donatie. -ste cazul, de e*emplu, contractelor de donatie imobiliare, in
zonele supuse regimului de carte funciara, unde dreptul real se stramuta, se modifica zsi se stinge ) chiar si intre
partile contractante ) numai prin intabulare !art. '6 din $ecretul)ege nr.''57'9.%".
#entru validitatea donatiei nu este obligatoriu sa aiba loc predarea bunului donat. #rincipiul potrivit caruia
proprietatea se transfera prin simplul acord de vointa al partilor este valabil si in cazul donatiei. Atit timp cit
donatia naste o creanta in favoarea donatarului, acesta va putea pretinde de la donator sau mostenitorii acestuia
sa)i predea bunul.
d" $onatia este, in principiu, un contract irevocabil. Odata incheiat contractul, donatorul nu va putea reveni
asupra deciziei sale. 8evocarea donatiei nu va putea avea loc decit in cazurile prevazute de lege. $ar, atit timp
cit legea interzice donatiile imposibile, ilegale sau imorale, nimic nu impiedica partile sa supuna donatia unei
conditii pur cauzale !art. '&&5 Cod civil". A permite ca revocarea sa aiba loc oricind la initiativa e*clusiva a
donatorului, inseamna a)l determina pe donator sa se afle intr)o permanenta incertitudine. +n acest sens, art. %33
Cod civil dispune ca (-ste nula orice donatiune facuta cu conditii a caror indeplinire atirna numai de vointa
donatorului(.
Conditiile de validitate ale contractului de donatie
1.Capacitatea partilor
#otrivit art. 949 Cod civil, poate incheia un contract orice persoana care nu este declarata incapabila de lege.
Capacitatea fiind regula, iar incapacitatea, e*ceptia, inseamna ca incapacitatea este de stricta interpretare.
+ncapacitatile sint absolute !persoane care nu pot dona, dar nici primi" si relative !persoane care nu pot dona
anumitor persoane si nici primi de la unele din ele". +ncapacitatile relative nu sint reciproce !de e*emplu, minorul
nu poate dispune in favoarea tutorelui sau, insa tutorele poate dona minorului".
1
Incapacitatea de a dispune
9int incapabili de a dispune cei pusi sub interdictie judecatoreasca si minorii.
a" +nterzisii judecatoresti. #entru validitatea donatiei este necesar ca donatorul sa inteleaga efectele actului
sau, iar vointa sa sa se manifeste liber. Aceasta inseamna ca persoana care gratifica trebuie sa fie in
deplinatatea facultatilor mintale. $in punct de vedere juridic, nu are importanta cit de afectat de boala este trupul
unui om, esential fiind ca mintea sa)i fie sanatoasa. $ar un alienat sau debil mintal, nepus sub interdictie, este
prezumat normal, asa incit actul incheiat de el va fi validat. $esigur, ulterior se va putea cere anularea actului pe
considerentul ca persoana in cauza, in momentul incheierii contractului, nu se afla in deplinatatea facultatilor sale
mintale. $ovada absentei discernamintului se va putea face prin orice mijloc de proba, inclusiv prin martori sau
prezumtii. :atrinetele cele mai adinci si infirmitatile fizice, care n)au alterat inca facultatile intelectuale, nu sint,
de asemenea, prin ele insele, o cauza de anulare a dispozitiei, daca dispunatorul este in stare de a)si manifesta
vointa sa. $eci, vor putea dona orbii, surzii, mutii, inclusiv surdo)mutii din nastere, daca isi pot manifesta vointa in
mod clar si in forma dispusa de lege. :etia, desi altereaza uneori facultatile mintale, nu constituie totusi o cauza
de anulare a contractului, daca se va face dovada ca, in momentul incheierii actului, donatorul se afla in
deplinatatea facultatilor sale mintale.
Cind donatorul este insa pus sub interdictie la data incheierii contractului, actul incheiat va fi lovit de nulitate.
+nterzisii judecatoresti nu vor putea incheia donatii, nici personal, nici prin reprezentantii lor legali. 8atiunea se
gaseste in faptul ca donatia nu este un act necesar.
b" ;inorii nu pot face donatii nici chiar cu incuviintarea autoritatii tutelare !art. '39, alin. '). si art. '.. alin. .
comb. cu art. '&5 alin. . si '46 C. fam.". ,umai la majorat persoana este libera sa doneze. +n cazul in care
minorul se casatoreste, el dobindeste prin aceasta capacitatea de e*ercitiu deplina si va putea incheia contracte
de donatie !evident, este vorba de fetele minore care se casatoresc". Cu toate acestea, sint valide acele donatii
efectuate sub forma unor daruri obisnuite !e*1 la aniversari etc.", inclusiv de minori.
c" 9int nule, fata de creditori, actele si instrainarile cu titlu gratuit facute de faliti, cu sase luni inainte de data
incetarii platilor !art. 634, alin. 3 pct.' Cod comercial". +i sint interzise falitului donatiile sub orice forma, inclusiv
darurile manuale. +n asemenea cazuri, frauda este prezumata, iar falitul nu s)ar putea apara nici facind dovada
bunei sale credinte la incheierea contractului.
Incapacitatea de a primi
Aceste incapacitati sint de doua feluri1 absolute, care impiedica o persoana sa primeasca de la oricare alta2
relative, care interzic ca cineva sa primeasca de la anumite persoane determinate.
'. +ncapacitati absolute de a primi.
Acestea sint1 persoanele neconcepute2 organizatiile care nu au dobindit personalitate juridica2 incapacitatea
strainilor de a dobindi terenuri agricole.
a" #ersoanele neconcepute.
Codul civil prevede ca (-ste capabil de a primi prin donalie intre vii oricine este conceput in momentul donatici(
!art. %&% alin.' Cod civil". $eci, nu poate primi o donatie o persoana care nu are o e*istenta fizica. -ste o favoare
e*ceptionala din partea legiuitorului ca considera e*istent un copil conceput, atunci cind aceasta este in interesul
lui. O afirma e*pres art. 654, alin. 3 Cod civil1 (Copilul conceput este considerat ca e*ista( !<ui in utere est2 este
aplicarea principiului1 infans conceptus pro nato habetur, <uotiens de ejus commodis ipsius partus <uaeritur".
Conditia este insa ca copilul sa se nasca viu. +n acest sens, art. 654, alin. . Cod civil este categoric1 (Copilul
nascut mort este considerat ca nu e*ista(.0'"
$aca o persoana neconceputa nu poate fi gratificata direct, in cazul acestor persoane sint posibile donatii
indirecte. 9)a relevat, in literatura de specialitate, de e*emplu, ca persoanele care nu au fost concepute vor
putea fi gratificate (prin liberalitati cu sarcini, facute unor terte persoane capabile, sau prin contractul de asigurare
de persoane, ca beneficiare ale asigurarii(.
b" Organizatiile care nu au dobindit personalitate juridica.
Ca sa poata primi o donatie, organizatia trebuie sa aiba o e*istenta legala si sa fie autorizata sa primeasca
liberalitatea. Art. %'' Cod civil, care reglementa donatiile facute unor anumite categorii de persoane juridice, a
fost modificat prin art. '& al egii pentru persoanele juridice ) promulgata cu $ecretul nr. 4537'934, cu
modificarile ulterioare si prin reglementarea $ecretului nr. 46%7'954 privitor la donatiile facute statului.
,eindeplinirea conditiilor e*pres prevazute in decret atrage nulitatea absoluta a actului juridic incheiat, aceasta
putind fi invocata de orice persoana interesata sau ridicata de instanta, chiar si din oficiu.
Cu toate acestea, potrivit art. .., alin. . din $ecretul nr. .'7'954, organizatiile care nu au dobindit
personalitate juridica in perioada constituirii lor vor putea primi donatii, (dar numai intrucit acestea sint cerute
pentru ca persoana juridica sa ia fiinta, in mod valabil( . $eci, este posibil ca donatia sa fie facuta in vederea
formarii patrimoniului viitoarei persoane juridice.
c" +ncapacitatea strainilor de a dobindi terenuri agricole. #otrivit art. 46 din egea nr.'%7'99' privind fondul
funciar, persoanele fizice care nu au cetatenie romana si domiciliul in 8omania nu pot dobindi in proprietate
terenuri de orice fel prin acte intre vii !deci, inclusiv donatii".
3" +ncapacitati relative de a primi
a" +ncapacitatea minorului sau fostului minor de a dispune in folosul tutorelui sau fostului sau tutore. Chiar
ajuns major, minorul nu poate dona in favoarea fostului sau tutore, atit timp cit acesta nu a facut socotelile
definitive ale tutelei !art. %&9 Cod civil". 8atiunea acestei dispozitii se gaseste in teama ca tutorele, beneficiind de
2
influenta asupra celui care a fost sub tutela sa, sa)l determine sa)i faca donatii si sa ascunda astfel eventualele
abuzuri ale modului in care a fost administrat patrimoniul minorului. $upa ce tutorele a fost descarcat de
gestiunea sa, de catre autoritatea tutelara, minorul, devenit major, va putea face donatii fostului tutore, fara nici
un impediment.
8egula prevazuta de art. %&9 Cod civil comporta o e*ceptie, in sensul ca incapacitatea nu mai opereaza cind
calitatea de tutore o au parintii minorului, bunicii sai etc., cu alte cuvinte, ascendentii. ;inorul va putea face
acestora donatii, dar cum aceasta e*ceptie este de stricta interpretare, inseamna ca vor putea fi facute donatii
ascendentilor prin alianta ai minorului !de e*emplu, barbatul al doilea al mamei etc.".
b" +ncapacitatea medicilor, farmacistilor si preotilor. ;edicii si farmacistii, care au tratat o persoana de o boala
de care aceasta moare, nu vor putea primi donatii de la bolnav in timpul tratamentului !art. %3& Cod civil".
+nterdictia prevazuta de lege se intemeiaza pe o prezumtie de sugestie si captatie, asa inclt nu se va putea face
dovada ca donatia este consecinta unei vointe libere.03"
+n ceea ce)i priveste pe farmacisti, interdictia nu)i vizeaza pe cei care s)au limitat sa elibereze medicamente
dupa reteta medicului.
+ncapacitatea prevazuta de art. %'& Cod civil se aplica si preotilor care l)au asistat pe bolnav in timpul bolii de
care a decedat. -ste necesar ca preotul sa)l fi asistat pe bolnav si sa nu fi savirsit un act izolat. +n categoria
preotilor vor intra1 preotii mireni, calugarii, diaconii, arhiereii, ieromonahii etc. +ncapacitatea nu se refera insa la
dascali, paraclisieri etc. 9intem de parere ca interdictia prevazuta de art. %'& Cod civil ii vizeaza nu numai pe
reprezentantii cultului ortodo* si catolic, ci si ai celorlalte culte !ebraic, musulman, protestant etc.". =e*tul legii
trebuie inteles in finalitatea lui, la scopul urmarit de legiuitor.
+n consecinta, pentru ca un medic, farmacist sau preot sa fie capabili de a primi, trebuie intrunite cumulativ
urmatoarele conditii1 donatia sa fi fost facuta in timpul bolii de care bolnavul a decedat, decesul sa fi fost produs
de aceasta boala !daca bolnavul moare din alte cauze, liberalitatea ramine valabila"2 donatarul sa)l fi tratat pe
bolnav.
Contractul de donatie, incheiat cu incalcarea prevederilor art. %'& Cod civil va fi lovit de nulitate relativa.
$e la principiul cuprins in art. %'& Cod civil, e*ista si unele e*ceptii, cind bolnavul poate dona medicului,
farmacistului sau preotului. Aceste e*ceptii sint1
) $ispozitiile remunetorii cu titlu particular !art. %'&, alin. 3 pct. ' Cod civil". Ar fi inechitabil ca medicul,
farmacistul sau preotul sa nu fie rasplatiti pentru serviciile lor. ,umai ca aceste dispozitii remunetorii trebuie sa
fie proportionale cu starea materiala a bolnavului si serviciile facute. Cind aceste dispozitii ar fi disproportionate,
ele vor fi supuse reductiei, libertatea de apreciere revenind judecatorului. egea nu admite decit dispozitiile cu
titlu particular si nu pe cele cu titlu universal !care vor fi anulate".
) $ispozitiile universale facute in favoarea unor rude determinate. ;edicul, farmacistul sau preotul, care sint
rude cu donatorul pina la gradul patru inclusiv !veri primari", pot primi donatii de la acesta. 4ace e*ceptie situatia
cind donatorul ar avea mostenitori in linie dreapta !descendenti sau ascendenti". 8udenia poate fi directa sau
colaterala. $octrina si jurisprudenta veche au considerat ca prevederile art. %'& Cod civil nu s)ar aplica sotului
medic, farmacist sau preot al bolnavului. -*ceptiile prevazute de art. %'&, alin. 3 Cod civil sint de stricta
interpretare si nu pot fi e*tinse la alte cazuri.
c" 9urdo)mutul, conform art. %'6 Cod civil, (ce nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decit cu asistarea
unui curator special(, numit de autoritatea tutelara.
9anctiunea incapacitatii speciale de a face si de a primi donatii. Art. %'3 Cod civil prevede ca (donatiile in
favoarea unui incapabil sint nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie facute in numele unor
persoane interpuse(. /urisprudenta a hotarit ca o donatie incheiata cu incalcarea normelor de capacitate este
lovita de nulitate relativa. =ot anulabila va fi donatia si atunci cind partile recurg la interpunere de persoane sau
deghizare. 9)a considerat ca doar cind donatiile ar fi fost incheiate cu nerespectarea unor interdictii legale ar fi
nule absolut !de e*emplu, in cazul donatiilor facute medicilor, farmacistilor sau preotilor".0." $impotriva, din
punctul nostru de vedere, donatia facuta cu incalcarea dispozitiilor art. %'& Cod civil este numai anulabila. $oar
donatiile incheiate cu incalcarea incapacitatilor absolute de a dona sint lovite de nulitate absoluta.
+n ce priveste liberalitatile efectuate prin persoane interpuse sau deghizate, intr)un cuvint, simulate, le vom
trata intr)o sectiune speciala.
2.Consimtamantul
#entru ca donatia sa fie valabila, este necesar ca consimtamintul partilor sa fie liber. -l trebuie sa fie
intotdeauna e*teriorizat, de regula, e*pres, in scris, in forma autentica. 5n viciu de consimtamint i+ constituie
violenta !fizica sau morala", care duce la anularea donatiei, indiferent daca actele de violenta provin de la
donator sau de la tert. +n practica, mai frecvent, donatarul sau un tert recurg la manopere frauduloase pentru a)l
determina pe donator sa doneze !dol sub forma sugestiei si captatiunii".
9ugestia si captatia sint acele activitati e*ecutate cu scopul de a cistiga increderea unei persoane si a o
determina sa faca o donatie, fie in favoarea autorului acestor activitati, fie in favoarea altor persoane. 9)a sustinut
ca, in general, nu se poate face o delimitare neta intre sugestie si captatie, decit cel mult sub aspectul mijloacelor
si procedeelor folosite, si ca sugestia presupune recurgeri la procedee mai rafinate, insidioase, pentru a se
atinge scopul urmarit.0'"
+ntr)adevar, prin sugestie, autorul dolului urmareste sa inoculeze donatorului ideea de a face o donatie, pe
care, in absenta procedeelor dolosive, nu ar fi facut)o. +n cazul captatiei, autorul mijloacelor dolosive recurge la
3
insinuari, indemnuri, maguliri etc., pentru a capta bunavointa altuia si a dobindi o donatie ;anoperele dolosive
pot proveni de la donatar, dar si de la un tert, esential fiind ca consimtamintul donatorului sa fi fost viciat in
momentul incheierii contractului.
9ugestia si captatia nu se prezuma niciodata, asa incit, fiind chestiuni de fapt, vor trebui dovedite cu orice
mijloc de proba. $e e*emplu, afectiunea deosebita a donatarului fata de donator nu constituie o cauza de
anulare2 tot astfel, concubinajul nu este, prin el insusi, o dovada a captatiunii.
-roarea !ca viciu de consimtamint" poate sa priveasca identitatea donatarului, bunul donat sau cauza donatiei.
3.Obiectul contractului de donatie
#ot forma obiectul contractului de donatie bunurile mobile si imobile si numai acelea care se gasesc in circuitul
civil.
4.Cauza in contractul de donatie
Aceasta trebuie sa fie reala, licita si morala. 9copul pentru care donatorul transfera cu titlu gratuit proprietatea
sau un alt drept patrimonial altei persoane difera de la un contract de donatie la altul. /udecatorii sint preocupati
sa stabileasca motivul pentru care o persoana face alteia o liberalitate, care sint motivele subiective concrete
care au determint incheierea contractului de donatie. +n mod obisnuit, aceste motive sint normale !recunostinta,
afectiune, recompensa etc.", dar ele pot avea si un continut ilicit sau imoral !incurajarea unor vicii, savirsirea unei
infractiuni sau mentinerea unor relatii de concubinaj etc.". Cind se constata ca aceste motive subiective sint
incapabile cu legea, donatia a fost declarata nula.
/urisprudenta a constatat nulitatea unor contracte de vinzare)cumparare sau intretinere, pentru cauza morala,
cind s)a stabilit ca asemenea contracte ascund in realitate donatii deghizate, incheiate pentru a)i determina pe
cei gratificati sa inceapa sau sa intretina relatii de concubinaj.0'"
+n principiu, nu este interzisa donatia facuta de un concubin in favoarea altui concubin. $aca insa liberalitatea
a urmarit inceperea sau mentinerea relatiilor de concubinaj, ea este lovita de nulitate absoluta, pentru ca are o
cauza imorala.
O donatie intre concubini va fi legala, deoarece casatoria e*clude (ideea ca prin perfectarea contractului s)a
urmarit determinarea uneia din parti sa intre sau sa ramina in relatii de concubinaj cu cealalta parte(. 03"
$aca donatia s)a facut in scopul incheierii casatoriei, ea va fi valabila, deoarece incheierea contractului in
vederea casatoriei nu constituie o cauza imorala sau ilicita.
5.Forma autentica a donatiei, conditie de validitate a contractului
Caracterul solemn al donatiei rezulta din continutul art. %'. Cod civil, conform caruia, (toate donatiunile se fac
prin act autentic(. +n cazul donatiei, inscrisul autentic e cerut nu ca un mijloc de proba, ci ca un element esential
al contractului.
Art. ''6% Cod civil dispune chiar ca donatia, (nula in privinta formei, ea trebuie sa se refaca cu formele
legiuite( . >iciul de forma nu poate fi acoperit prin e*ecutare voluntara sau confirmare. 4orma autentica este de
esenta donatiei.
+nstantele judecatoresti au stabilit ca (forma autentica a actului de donatie, fiind ceruta de lege ad
solemnitatem, inseamna ca dovada unei donatii nu poate fi facuta cu martori chiar daca e*ista un inceput de
dovada scrisa(. Caracterul solemn al unei donatii e*ista si in cazul inzestrarii unui copil in vederea casatoriei2 din
acest motiv, inzestrarea nu poate avea loc decit prin act autentic.
II.onatii indirecte, donatii de!"izate si daruri manuale
1.onatii indirecte
Contractul de donatie este un act solemn, iar absenta formei impuse de lege ad validitatem ) duce la nulitatea
contractului. -*ista cazuri cind o persoana doreste sa gratifice pe o alta, dar nu prin intermediul contractului de
donatie, ci al unui alt act juridic. Cu alte cuvinte, are loc o donatie indirecta. Aceasta forma de donatie presupune
un animus donandi din partea donatorului, numai ca gratificarea are loc printr)un alt act juridic decit donatia. +n
acest caz, nu mai este necesara forma autentica, inclusiv pentru acceptarea liberalitatii. $esigur, si la donatia
indirecta nu este suficient consimtamintul donatorului, fiind necesar si acordul donatarului. +n absenta acceptarii,
ne vom afla doar in prezenta unei oferte. 4ormele concrete sub care se poate materializa donatia indirecta sint
urmatoarele1
a" 8emiterea de datorie. Creditorul renunta la creanta sa, predind debitorului titlul original al creantei !art. ''.%
Cod civil".
b" O persoana plateste o renta viagera cu titlu gratuit in folosul unui tert. +n acest sens, art. '643 Cod civil
prevede ca renta viagera se poate infiinta, in favoarea unui tert, (ce n)are nici un drept la renta( !de e*emplu,
vind o casa si cer cumparatorului ca, pe linga pretul pe care mi)l plateste, sa achite si o suma de bani, lunar,
fratelui meu, cu titlu de renta viagera. iberalitatea este o parte din pretul vinzarii si nu trebuie sa imbrace forma
autentica".
c" Creditorul nu)si e*ercita dreptul sau, tocmai in scopul de a)' gratifica pe debitor. $e e*emplu, creditorul lasa
sa se implineasca termenul de prescriptie, fara sa e*ercite dreptul la actiune.
4
d" 8enuntarea la un drept. +n principiu, renuntarea la un drept nu constituie o liberalitate, deoarece poate avea
si caracter oneros. $ar uneori prin renuntare se urmareste gratificarea unei persoane. $e e*emplu, in materia
succesiunii, renuntarea la mostenire de catre un succesibil va profita celorlalti comostenitori !art. 696 Cod civil".
e" O donatie indirecta poate avea loc printr)un contract de asigurare pe viata. Astfel, constituie liberalitati
primele de asigurare achitate de catre de cujus, in vederea asigurarii copiilor sai.
f" 9tipulatia in favoarea unei alte persoane, cind este facuta cu intentia de a gratifica.
2.onatia de!"izata
O donatie este deghizata cand este facuta sub forma unui contract cu titlu oneros, in sensul ca o parte declara
nereal ca a primit echivalentul banesc in schimbul folosului prestat de ea. Cel care pretinde ca un contract cu titlu
oneros ascunde, in realitate, o liberalitate, are obligatia sa faca dovada sustenirilor sale.
#roba simulatiei va putea fi facuta prin orice mijloace de dovada !inclusiv cu martori si prezumtii".
$onatiile vor putea fi facute prin persoane interpuse, atunci cand se urmareste sa se faca o liberalitate unei
persoane, iar legea interzice aceasta. #ersoana interpusa, capabila de a primi donatia, urmeaza sa remita apoi
bunul donat incapabilului. +n asemenea cazuri, simulatia imbraca doua acte juridice1 unul aparent, care are in
vedere actul oneros, si unul secret, care atesta liberalitatea.
Orice donatie deghizata printr)un contract oneros este supusa regulilor liberalitatilor, cum ar fi1 revocarea,
raportul si reductiunea.
Cel care reclama e*istenta donatiei deghizate are obligatia sa faca dovada liberalitatii.
#otrivit art. %'3, alin. 3 Cod civil, sunt declarate interpuse tatal si mama, copiii si ceilalti descendenti, precum si
sotul persoanei incapabile.
Cand se refera la copii, legea nu distinge intre minori si majori.
$onatia deghizata, facuta in favoarea unui minor, este valabila, iar nulitatea care sanctioneaza indeplinirea
neregulata a formelor de acceptare a unei donatii de catre un minor are caracter relativ si poate fi invocata
e*clusiv de persoana lipsita de capacitate, ocrotita prin dispozitia legala !art. %'5 Cod civil".0'"
3.arurile manuale
+n decursul anilor, doctrina juridica0'" si jurisprudenta03" au recunoscut validitatea darurilor manuale, ca una
din formele donatiei. -le au ca obiect bunurile mobile corporale, care sint predate donatorului fara nici o
formalitate.
,u are importanta valoarea darurilor manuale, asa incit nu s)ar putea sustine ca, in cazul valorii deosebite a
bunului donat, n)ar mai e*ista dar manual. Cea care da valoare acordului de vointa a partilor este traditiunea
bunului.
$onatarul trebuie sa beneficieze de posesiunea reala si efectiva a bunului donat. #redarea bunului nu mai
face necesara incheierea unui inscris. +ntocmirea unui inscris sub semnatura privata, anterior sau in acelasi timp
cu traditiunea bunului, face donatia nula sub aspectul formei !obligatia partilor era sa intocmeasca un act
autentic". $aca insa un asemenea inscris este intocmit ulterior traditiunii !momentul predarii coincizind cu cel al
perfectarii donatiei", el nu va afecta validitatea darului manual.
,u este e*clus ca traditiunea bunului sa se faca prin intermediul unui tert. ;andatarul, desemnat de donator
sau donatar, nu trebuie sa fie recunoscut printr)un act autentic, deoarece nici darului manual in sine nu i se cere
respectarea formei solemne.
Cit timp darul manual nu a fost acceptat de donatar, el ramine in faza de oferta, care poate fi oricind revocata.
$eci, daca mandatarul nu preda bunul donatarului, iar donatorul moare, atunci el va fi obligat sa)l restituie
mostenitorului acestuia.
,u pot face obiectul darului manual bunurile imobile si mobile incorporale !creantele".
#redarea unor sume de bani, direct sau prin virament la unitatea care se preocupa de construirea de locuinte
proprietate personala, pe seama altei persoane, are caracterul unui dar manual.
$aca darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiei, el trebuie sa respecte insa regulile de fond.
$onatorul si donatarul trebuie sa fie capabili de a dispune si de a primi. $arurile manuale sint valabile intre soti,
numai ca ele vor fi revocabile !art. 9.6 Cod civil".
Odata facute, darurile manuale devin irevocabile2 ele vor deveni bunuri proprii ale persoanelor gratificate, iar
donatorul nu mai poate pretinde restituirea lor.
5n dar manual poate fi afectat de sarcini (pe care donatarul este tinut sa le aduca la indeplinire, in caz contrar
donatorul avind dreptul sa ceara, potrivit art. '&3' Cod civil, fie e*ecutarea lor, fie rezolutiunea donatiei(.
$eci, cel care invoca darul manual va trebui sa)l probeze conform art. ''69 Cod civil daca se pretinde ca
donatarul a furat bunul sau a ajuns fraudulos in posesia bunului, cel ce invoca asemenea fapte va trebui sa faca
dovada lor.
4.arurile de nunta
4recvente sint situatiile in practica judiciara cind instantele judecatoresti sint solicitate sa solutioneze litigii
privind natura juridic1 a darurilor de nunta !de e*emplu, cu ocazia impartirii bunurilor comune, a iesirii din
indiviziune a comostenitorilor etc.". #otrivit traditiei, e*ista obiceiul ca parintii sa)si inzestreze copiii cu obiecte sau
valori, bunuri de natura a contura, pentru inceput, patrimoniul comun al sotilor. $e regula, aceste bunuri sint
daruite cu ocazia serbarii nuntii, deci dupa incheierea casatoriei, ceea ce face ca ele sa constituie bunuri comune
5
ale sotilor.0'" Art. .' lit. b, arata ca bunul donat este comun numai daca donatorul (a prevazut aceasta, duce la
concluzia ca prevederea respectiva trebuie sa fie e*presa, iar nu prezumata.
$e regula, cheltuielile privind sarbatorirea nuntii sint facute fara intentia de a recupera din darurile de nunta,
situatie in care, daca se va face dovada intelegerii, va trebui sa i se dea eficienta de catre instanta. 9e pune insa
problema daca darurile de nunta, ca modalitate a donatiei, trebuie sa imbrace sau nu forma actului autentic.
$arul de nunta reprezinta o donatie sub forma darului manual. Or, este stiut ca darul manual constituie o
e*ceptie de la principiul solemnitatii donatiilor. $in aceasta perspectiva, darul manual se poate face si fara a fi
materializat printr)un act autentic. +nzestrarea copiilor se poate face cu bunuri mobile !situatie in care ne vom
afla in prezenta darului manual" sau bunuri imobile. +n acest din urma caz, donatia trebuie sa imbrace, desigur,
forma actului autentic. $arurile de nunta, reprezentind bunuri mobile, pot fi cuprinse si inscrise sub semnatura
privata si dovedite cu martori, daca, fireste, e*ista un inceput de dovada scrisa.
5nele probleme apar, in cazul darurilor de nunta, in sfera dreptului succesoral. 9otul supravietuitor, daca nu
vine la mostenire in concurs cu descendentii defunctului, are dreptul sa culeaga, in afara de partea sa
succesorala, si darurile de nunta !art. 5 din $ecretul)lege nr. .'97'944".03" 9e au in vedere numai darurile de
nunta facute ambilor soti, iar la partajul succesoral doar partea indiviza din darurile respective care apartin sotului
predecedat. 9otului supravietuitor nu i se recunoaste o rezerva speciala asupra darului de nunta. ,imic nu)l
impiedica insa pe sotul decedat ca, in timpul vietii, sa decida ca darurile de nunta sa fie cuprinse in masa
succesorala, care revine tututor succesorilor, sau, pur si simplu, sa dispuna integral sau partial de ele, prin acte
intre vii sau testament.0." +n concurs cu parintii la mostenire, sotul supravietuitor va culege integral darurile de
nunta, deoarece parintii nu au vocatie succesorala la aceste bunuri. $esigur, situatia va fi diferita daca defunctul
ar fi decis, de e*emplu, ca si darurile de nunta sa fie incluse in masa succesorala, ceea ce ar echivala cu o
dezmostenire a sotului supravietuitor. +n concurs cu descendentii, sotul supravietuitor nu mai beneficiaza e*clusiv
de darurile de nunta.
5.#specte privind donatia $acuta unui sot, ambilor soti, intre soti
:unul donat unuia dintre soti devine bun propriu al acestuia. $onatia fiind un contract intuitu personae,
donatorul a gratificat avind in vedere persoana donatarului. ,u este e*clus insa ca transmitatorul sa dispuna ca
bunul sa fie comun, situatie in care donatari ) parti ca atare in contract ) sint ambii soti.
-ste posibil ca donatia sa se faca numai unui sot ) donatarul din contract ), fara nici o mentiune cu privire la
natura juridica a bunului donat, caz in care se prezuma, pina la proba contrarie, ca bunul este propriu al sotului
gratificat. $aca sotii dobindesc un bun si cu contributia parintilor unuia dintre ei, instanta suprema a stabilit ca
(aceasta contributie nu poate fi socotita decit o donatie facuta in favoarea e*clusiva a copilului lor, cit timp nu au
aratat in mod e*pres ca au inteles sa gratifice pe ambii soti, situatie in care bunul va fi comun. Cind bunul este
donat ambilor soti, fara mentiunea ca este comun, sotii vor dobindi o coproprietate in devalmasie asupra bunului
respectiv.0'" +ntr)o alta opinie, pe care nu o impartasim, s)a sustinut ca bunul ar fi comun pe cote)parti.03"
$onatiile intre soti sint permise prin lege, dar, potrivit art. 9.6 Cod civil, ele sint revocabile de catre sotul
donator. :unul donat de un sot celuilalt sot trebuie sa faca parte din bunurile sale proprii. -ste de neconceput sa
se doneze un bun comun, deoarece un asemenea act ar fi lovit de nulitate, de vreme ce, prin incalcarea
dispozitiilor art. .& al. ' din Codul familiei, comunitatea legala s)ar reduce, iar, pe de alta parte, ar insemna ca un
sot, prin propria sa vointa, sa schimbe regimul juridic al unui bun1 din bun comun, in bun propriu.
8evocarea donatiei poate avea loc oricind, prin vointa unilaterala a sotului donator, deoarece nici o dispozitie
legala nu conditioneaza revocarea de un anumit termen. $aca, in cazul celorlalte donatii, se cere indeplinirea
unor conditii e*pres prevazute de lege pentru a decide revocarea, in cazul donatiei intre soti nu se cere
realizarea nici unei conditii, cum ar fi, de e*emplu, ingratitudinea din partea donatarului.
8evocarea nu trebuie sa fie motivata, sotul donator manifestindu)si pur si simplu vointa de a o revoca.
8evocarea poate avea loc in mod e*pres, atunci cind sotul donator isi manifesta in mod neindoielnic vointa de
a desfiinta donatia2 dar revocarea poate fi si tacita, cind ea rezulta (din orice act ulterior al donatorului din care sa
se poata constata vointa acestuia de a revoca donatia anterioara(. 8amine in sarcina instantei de a identifica
bunul donat, precum si faptul ca revocarea tacita vizeaza tocmai acel bun. +n acest sens, in practica judiciara s)a
considerat ca poate fi apreciata ca un act de revocare a donatiei predarea unei procuri judiciare in scopul
promovarii unei actiuni in anularea actului de donatie cu privire la un anumit imobil, chiar daca actiunea in
anulare nu a fost intentata. +ntentia donatorului de a revoca donatia rezulta, implicit, din faptul inminarii procurii
judiciare, chiar daca justitia nu a mai fost ulterior sesizata. O revocare tacita poate avea loc si pe calea unui legat
in favoarea altei persoane.
8evocarea va fi indreptata impotriva sotului donatar, chiar dupa incetarea casatoriei, precum si impotriva
succesorilor acestuia.
%.onatia cu sarcini &sub modo'
5neori, se confunda sarcina cu conditia, sau se considera, eronat, ca donatia poate fi supusa unei conditii
suspensive ori rezolutorii potestative. 4recventa este donatia cu sarcina de intretinere, aceasta confundindu)se,
uneori, cu un contract de intretinere. a donatia cu sarcini, in schimbul liberalitatii, donatorul il obliga pe donatar
la o obligatie de a da, a face sau a nu face. $in momentul acceptarii donatiei, donatarul este obligat sa o
e*ecute. 9arcina poate fi impusa in interesul gratificatului, a unui tert sau chiar a donatorului. $aca donatia cu
6
sarcina se face in favoarea e*clusiva a unui sot !de pilda, pentru a efectua o anumita calatorie etc.", bunul donat
va deveni bun propriu al sotului beneficiar al donatiei.
9arcina nu se confunda cu conditia suspensiva, deoarece ea nu suspenda nasterea sau e*ercitarea dreptului
donatorului, sarcina fiind considerata (o afectare economica a unui bun(, pe cind conditia ar interesa statutul
personal al celui gratificat.
O confuzie mai mare se face, de regula, intre donatia cu sarcini si contractul de intretinere. #entru a le
distinge, s)a relevat ca (este necesar, in primul rind, sa avem in vedere criteriul cauzei !scopului", actului, iar, in
mod complementar, echivalenta avantajelor pe care partile le)au avut in vedere la incheierea lui(. a donatia cu
sarcini, valoarea obiectului liberalitatii este mai mare decit cea a sarcinii. -ste absolut necesar ca sarcina intr)o
donatie sa fie impusa in mod e*pres si nu tacit !implicit".
+n cazul nee*ecutarii sarcinii, donatorul va putea opta intre solutia e*ecutarii contractului sau cea a revocarii
donatiei.0'" >or putea cere revocarea donatorul, mostenitorii sai, precum si creditorii personali ai donatorului, pe
calea actiunii oblice. =otusi, daca sarcina consta in obligatia de intretinere, actiunea apartine numai donatorului,
iar mostenitorii sai nu vor putea decit sa o continue, in cazul in care a fost declansata de donator. +n cazul in
care donatorul decedeaza inainte de e*ecutarea sarcinii, s)a decis ca, acesta nu poate fi obligat sa restituie
bunul donat mostenitorilor donatorului, deoarece donatia cu sarcini s)a transformat intr)o donatie pura si
simpla.03"
$eoarece donatia cu sarcini are un caracter sinalagmatic, practic actiunea in revocare imbraca forma actiunii
in rezolutiune. +n cazul decesului creditorului inainte de e*ecutarea sarcinii, donatarul nu va putea fi obligat sa
restituie bunul donat, deoarece nee*ecutarea nu ii este imputabila, iar rezolutiunea nu se poate pronunta decit in
cazul culpei debitorului.
$aca bunul a fost donat cu clauza de intretinere ambilor soti, el va deveni comun2 daca e donat numai unuia
dintre soti, bunul va fi bun propriu al sotului donatar. ,umai intr)o actiune in rezolutiune se va putea pune in
discutie desfiintarea contractului. 8ezolutiunea nu opereaza de drept la donatia cu clauza de intretinere ) ca, de
altfel, la orice contract sinalagmatic ), e*ceptind situatia cind s)a stipulat de catre parti un pact comisoriu e*pres,
in sensul ca rezolutiunea sa opereze de drept si fara o alta formalitate.
III.($ectele donatiei
1.($ectele donatiei intre parti
$onatia transfera dreptul de proprietate asupra bunului donat din patrimoniul donatorului in patrimoniul
donatarului. =ransferul dreptului de proprietate are loc, chiar daca nu a fost predat bunul donatarului, deoarece
donatia este un contract consensual. Consensualismul nu este insa suficient, deoarece vointa partilor trebuie sa
se materializeze intr)un inscris autentic.
+n cazul darurilor manuale, traditiunea bunului este absolut necesara.
-ste nula donatia bunului altuia.
Obli!atiile donatorului
a" $onatorul este obligat sa predea bunul donatarului, dupa incheierea contractului.
b" $onatorul raspunde de evictiune, (cind el a promis e*pres garantie !art. %3%, alin. 3 Cod civil ". +n materia
donatiilor, donatorul nu este raspunzator sa)l garanteze pe donatar contra evictiunii sau viciilor ascunse. $eci, in
principiu, donatarul nu are o actiune impotriva donatorului. $onatorul raspunde insa cind evictiunea provenind
din faptul sau personal, situatie in care se aplica regulile raspunderii pentru evictiune in materia contractului de
vinzare)cumparare.
$onatorul mai raspunde impotriva evictiunii atunci cind s)a obligat in acest sens prin contract.
$onatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii si in cazul in care donatia este oneroasa !cu sarcini".
Obligativitatea garantiei este doar pina la limita sarcinii, deoarece numai pina la acest plafon donatia are caracter
oneros.
Obli!atiile donatarului
Atunci cind donatia nu este afectata de vreo sarcina, donatarul nu are nici o obligatie fata de donator. + se cere
cel mult o obligatie de recunostinta care, daca este incalcata, poate duce la revocarea donatiei !art. %.' Cod
civil". $esigur, daca donatia este cu sarcini !sub modo", donatarul are obligatia de a e*ecuta sarcina deoarece, in
caz contrar, donatia va fi revocata. Conform conventiei, sarcina se va e*ecuta in favoarea donatarului sau a unui
tert.
Creditorii chirografari ai donatorului vor putea recurge doar la actiunea pauliana, prin care sa solicite
revocarea donatiei, deoarece actul a fost 3ncheiat prin fraudarea intereselor lor.
2.($ectele donatiilor in ceea ce priveste pe terti
Cind obiectul donatiei il formeaza un bun imobil, daca donatorul il doneaza la mai multe persoane, si nici una
dintre acestea nu a intrat in posesia bunului, atunci proprietarul bunului va fi primul donatar. Cind bunul a fost
predat unuia dintre donatari, care este si de bunacredinta, atunci acesta va fi proprietarul bunului.
+n cazul creantelor, numai prin efectul notificarii donatiei, donatarul va deveni proprietar fata de terti.
Cind obiectul donatiei il constituie un imobil, contractul devine opozabil tertilor doar din momentul transcrierii
lui !art. %'% Cod civil". #rin transcriere tertii sint pusi in garda asupra eventualelor fraude din partea donatorului.
>or fi supuse transcrierii donatiile imobiliare afectate de modalitati2 donatia drepturilor succesorale2 in cazul
7
donatiilor deghizate, va fi transcris doar actul cu titlu oneros, care ascunde liberalitatea2 donatiile intre soti care
cuprind imobile. Cel interesat sa solicite transcrierea este donatarul, pentru a)i impiedica pe terti sa dobindeasca
drepturi asupra bunului donat. ;ai pot cere transcrierea donatiei mandatarul donatarului, donatarul minor sau
interzis !deoarece transcrierea este un act de conservare", tutorele, ascendentii minorului donatar si chiar
donatorul.
Art. %3& Cod civil dispune insa ca e*ista anumite persoane care sint obligate sa solicite transcrierea donatiei.
Acestea sint1 tutorii care ii reprezinta pe minori si interzisi2 administratorii persoanei juridice. $aca tutorele a omis
sa ceara transcrierea, iar donatorul instraineaza bunul altei persoane, minorul nu mai poate cere bunul donat,
dar ei vor avea o actiune in daune impotriva tutorelui. +n ceea ce)i priveste pe administratorii persoanei juridice,
daca ei neglijeaza sa transcrie donatia, persoana juridica va avea o actiune impotriva administratorului,
deoarece, din neglijenta sa, a fost prejudiciata.
Absenta transcrierii va putea fi invocata de orice persoana interesata !este vorba de cei care au primit de la
donator proprietatea bunului, printr)un act gratuit sau oneros"2 mai pot invoca lipsa transcrierii creditorii care au o
inscriptie ipotecara asupra imobilului donat !sint e*clusi creditorii chirografari, deoarece ei nu au nici un drept
asupra imobilului"2 succesorii cu titlu particular ai donatorului.
egea interzice insa unor persoane sa invoce absenta transcrierii donatiei !art. %'9 Cod civil". Acestea sint1
donatarul si reprezentatii sai2 donatorul si succesorii sai universali2 persoanele obligate de lege a face
transcrierea si reprezentantii lor.
I).Irevocabilitatea donatiei
1. Consideratii !enerale despre irevocabilitatea donatiei
#rincipiul irevocabilitatii donatiei este consacrat in art. %&' Cod civil si niciodata nu s)ar putea conveni de catre
parti ca donatia sa se revoce unilateral de catre donator. O asemenea clauza ar face donatia nula.
9)ar parea ca reglementarea e*presa a caracterului irevocabil al donatiei ar fi inutila, in conditiile in care,
potrivit principiului fortei obligatorii a contractelor, nici una din parti nu va putea desfiinta unilateral contractul.
Aceasta este adevarat, insa, asa cum s)a relevat in doctrina juridica, (+revocabilitatea donatiilor are un caracter
mai accentuat decit irevocabilitatea contractelor cu titlu oneros, in sensul ca, in materie de donatii,
irevocabilitatea priveste nu numai efectele, ci insasi esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru
formarea lui(.0'" 9tipularea unei clauze care ar leza principiul irevocabilitatii donatiei va duce la nulitatea
integrala a contractului. $oar daca donatia ar fi divizibila, s)a considerat ca va fi anulata doar clauza nelegala,
restul contractului urrnind sa)si produca efectele.
2.#plicarea principiului irevocabilitatii donatiilor
-*ista unele clauze care sint incompatibile cu principiul irevocabilitatii.
'. $onatiile facute sub o conditie potestativa din partea donatorului
Art. %33 Cod civil dispune e*pres ca1 (-ste nula orice donatie facuta cu conditii a caror indeplinire atirna numai
de vointa donatorului. $esigur, nimic nu impiedica ca o donatie sa fie afectata de o conditie rezolutorie sau
suspensiva,0'" cazuala sau mi*ta. +nterzice insa ca donatia sa depinda de o conditie suspensiva sau rezolutorie
potestativa din partea donatorului.
Conditia pur potestativa face ca obligatia sa depinda numai de vointa debitorului.
O donatie poate fi afectata insa de termen.
3. $onatia facuta cu sarcina pentru donatar de a achita datoriile donatorului !art. %3. Cod civil"
$onatorul este liber sa impuna orice sarcina donatarului, atit timp cit este legala si morala. Cu toate acestea,
nu se poate impune donatarului sa plateasca datoriile donatorului, care nu e*istau in momentul incheierii
contractului si nici nu au fost mentionate in act.
Aceasta inseamna ca, per a contrario, donatorul poate impune donatarului sa)i plateasca datoriile prezente,
determinabile. +n acest caz, donatia este valida, chiar daca valoarea datoriilor ar depasi valoarea bunurilor
donate. 8eferitor la plata datoriilor viitoare, vom face urmatoarele observatii. Astfel, daca in contract sint
determinate datoriile viitoare, atunci donatia este valida2 dimpotriva, daca in act nu se mentioneaza datoriile
viitoare !ceea ce ar face ca donatarul sa fie la discretia donatorului", donatia va fi anulabila.
.. $onatia facuta sub rezerva de a dispune de bunul donat !art. %34 Cod civil". Clauza prin care donatorul si)ar
rezerva dreptul de a dispune, in viitor, de bunul donat, face contractul anulabil in intregime, iar donatarul s)ar afla
la discretia donatorului, care ar putea oricind sa instraineze bunul etc. Cind clauza de a dispune de bun vizeaza
doar o parte din acesta, atunci contractul va fi nul numai in ceea ce priveste aceasta parte.
3.Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor
>or fi permise urmatoarele clauze1
Cele prin care donatia este afectata de un termen !situatie in care termenul nu afecteaza decit e*ercitiul
dreptului".
Cele prin care donatia este supusa unei conditii cauzale sau mi*te.
Cele prin care se stipuleaza sarcina platii datoriilor prezente sau chiar viitoare, cind sint insa concretizate in
contract.
8
Cele prin care, potrivit art. %35 Cod civil, donatorul ar stipula intoarcerea bunurilor donate !cind donatarul ar
muri inaintea donatorului sau donatorul ar muri inaintea donatarului". Clauzele de acest gen nu vor putea fi
convenite decit in favoarea donatorului.
Cele prin care donatia are ca obiect doar nuda proprietate, donatorul pastrindu)si uzufructul. ,u este e*clusa
si situatia inversa, cind se doneaza uzufructul, donatorul rezervindu)si nuda proprietate.
4.Cazurile in care donatia este revocabila
8egula este ca donatiile sint irevocabile. #rincipiul comporta insa unele e*ceptii.
a" 8evocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor impuse donatarului. #otrivit dispozitiilor art. %.& Cod
civil, donatia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, bunurile reintrind in stapinirea donatorului. O
asemenea revocare nu are niciodata loc de drept !art. %.3".
+n dreptul actual, neindeplinirea sarcinilor de catre donatar nu este considerata un act de ingratitudine.
8evocarea produce efecte nu numai pentru viitor, ci si pentru trecut. Chiar daca donatarul ar fi constituit unele
sarcini reale asupra bunului donat !servituti, ipoteci", imobilul va reveni donatorului liber de aceste sarcini. +n
situatia in care bunul imobil a fost instrainat de donatar, atunci donatorul il va putea revendica de la tertii
detentori, daca donatia a fost revocata. =ertul va putea opune doar implinirea termenului de prescriptie.
8estituind bunul, donatarul va trebui sa predea donatorului si fructele. -ventualele cheltuieli necesare facute
de donatar cu conservarea bunului vor fi suportate de donator2 vor fi platite donatarului inclusiv cheltuielile care
au sporit valoarea bunului.
Atit timp cit revocarea donatiei are efect retroactiv, partile vor fi puse in situatia anterioara, donatorul fiind
obligat sa restituie donatarului ceea ce a primit in e*ecutarea sarcinii.
Cind darul manual a fost facut cu sarcini, neindeplinirea acestora atrage revocarea donatiei. 9olutia este
similara si in ceea ce priveste donatiile indirecte si deghizate.
+n absenta unei clauze contrare, revocarea donatiei are loc numai prin justitie. 9olutia se impune, deoarece
prevederile art. '&3' Cod civil sint aplicabile si in cazul donatiei cu sarcini. /udecatorul poate acorda donatarului
un termen de gratie pentru a)si e*ecuta obligatia.
+n cazul nee*ecutarii sarcinii, donatia devine un contract sinalagmatic. Or, este stiut ca, in cazul contractului
sinalagmatic, creditorul poate opta intre obligarea debitorului la e*ecutarea contractului sau pentru rezolutiunea
contractuala.
Cererea de revocare a donatiei o pot face1 donatorul, mandatarul sau, succesorii sai, credltorii, in temeiul art.
964 Cod civil, de cesionar !atunci cind i s)a transmis actiunea in revocare, cu titlu gratuit sau oneros".
Actiunea in revocare va fi introdusa impotriva donatarului sau a mostenitorilor sai.
b" 8evocarea donatiei pentru ingratitudine. Art. %39 Cod civil dispune ca donatia se revoca pentru
ingratitudinea donatarului. 8atiunea revocarii pentru ingratitudine nu poate fi intemeiata pe e*istenta unei conditii
rezolutorii tacite, deoarece, intr)adevar, recunostinta nu transforma donatia intr)un contract sinalagmatic. $e
aceea, revocarea pentru ingratitudine nu poate fi calificata decit ca o sanctiune legala. +n aceste conditii, cazurile
de revocare pentru ingratitudine sint de stricta interpretare.
Aceste cazuri de revocare sint prevazute de art. %.' Cod civil si le vom trata in continuare.
$onatarul a atentat la viata donatorului. ,u este necesar sa e*iste o hotarire de condamnare a donatarului,
fiind suficient sa se fi stabilit intentia lui de a curma viata donatorului, chiar daca intentia nu a fost concretizata.
#rin atentat vom intelege deci vointa donatarului de a)l ucide pe donator.
8evocarea donatiei nu va opera atunci cind in partea donatorului s)a produs din culpa sau legitima aparare.
,u are importanta daca donatarul atentator este minor sau major !in ceea ce)l priveste pe minor, este necesar ca
el sa)si dea seama de consecintele faptei sale".
$onatarul s)a facut vinovat fata de donator de delicte, cruzimi sau injurii grave. ?ravitatea injuriilor va fi
apreciata de judecatori. 4aptele mentionate vor trebui savirsite de donatar sau de o alta persoana, din ordinul
sau. Cind faptele sint consecinta actelor provocatoare din partea donatorului, sintem de parere ca revocarea
donatiei nu va mai opera.
Actele de cruzime vizeaza integritatea corporala sau sanatatea donatorului si trebuie sa fie grave, chiar daca
legea nu o prevede e*pres.
+njuriile !sau insultele, invectivele" ating onoarea, demnitatea sau reputapa donatorului si ele trebuie sa fie
neaparat grave. ,u are importanta daca injuriile au fost savirsite in public sau intr)un cadru restrins, in scris sau
verbal. 9implele certuri dintre donator si donatar nu constituie motive pentru revocarea donatiei.0'" 4ireste,
ramine obligatia instantei judecatoresti sa aprecieze, in fiecare caz in parte, gravitatea faptelor.
;anifestarile de ingratitudine trebuie sa fie savirsite cu intenfe2 faptele comise din culpa nu vor avea efect
asupra donatiei. 8evocarea nu va opera nici in situatia in care donatarul este alienat mintal.
c" 8efuzul donatarului de a da alimente donatorului. -ste situatia in care donatorul a solicitat alimente
donatarului, deoarece se afla in nevoie, iar donatarul a refuzat, desi avea posibilitatea. Aceasta obligatie
alimentara va e*ista numai in cazul in care donatorul nu are rude care sa)i acorde intretinerea. >aloarea
alimentelor nu poate depasi valoarea bunului donat.
Cind bunul a fost donat mai multor persoane si numai una din acestea se face vinovata de ingratitudine,
revocarea donatiei va actiona numai impotriva donatarului vinovat.
Actiunea in revocare trebuie introdusa numai impotriva donatarului, de catre donator !art. %.. alin. 3 Cod civil".
Cu toate acestea, actiunea va putea fi promovata si de mostenitorii donatorului, in urmatoarele doua situatii1
9
) cind actunea in revocare a fost intentata de donator, insa acesta a decedat in timpul procesului2
) donatorul a decedat anterior promovarii acpunii in revocare, insa in cursul termenului de un an.
Aceste e*ceptii sint discutabile, in condipile in care revocarea donatiei este o problema de apreciere din partea
donatorului !revocarea este o actiune personala, care presupune o apreciere subiectiva". $aca, in cazurile
mentionate, mostenitorii pot e*ercita actiunea in revocare, creditorii donatorului nu au acest drept. Actiunea in
revocare nu poate fi e*ercitata decit impotriva donatarului ingrat2 aceasta inseamna ca actiunea nu va putea fi
e*ercitata impotriva mostenitorilor donatarului.
+ntre parti, revocarea donatiei produce urmatoarele efecte1 donatarul este obligat sa restituie donatorului
valoarea bunurilor donate si nu pretul obtinut din instrainarea bunurilor2 se vor mai restitui fructele din ziua
introducerii acpunii in revocare. $aca bunurile donate nu au fost instrainate, atunci donatarul va trebui sa le
restituie in natura.
d" 8evocarea donatiei pentru nasterea unui copil. 8evocarea donatiei pentru nasterea unui copil poate avea
loc, potrivit art. %.6 Cod civil, cu respectarea urmatoarelor conditii1
) donatorul sa nu fi avut@ copii si nici alti descendenti la data incheierii contractului de donatie2
) dupa incheierea donatiei, donatorul sa aiba un copil din casatorie sau din afara casatoriei.
+ndeplinirea acestor conditii face revocabila orice donatie !cu e*ceptia donatiei intre soti, deoarece este
revocabila prin vointa donatorului".
$aca in momentul donatiei donatorul avea un copil, donatia este irevocabila !nu are importanta daca este un
copil sau alt descendent". Copilul trebuie sa fie nascut si nu numai conceput. +ntr)adevar, prevederea legala
potrivit careia copilul conceput nu impiedica revocarea donatiei (nu se prea aplica, caci, cel putin, de cite ori
daruitorul a avut cunostinta de zamislirea copilului, nu se poate zice ca el a dispus de averea sa pentru ca
credea ca n)are sa mai aiba copii(.
+n ceea ce priveate copilul adoptat, credem ca el impiedica revocarea donatiei, deoarece este asimilat copilului
din casatorie. Cind, in momentul donatiei, donatorul avea un copil declarat disparut, nasterea ulterioara a unui
copil permite revocarea donatiei, deoarece copilul trebuie sa fie e*istent la data incheierii contractului.
#otrivit prevederilor art. %.6 Cod civil, revocarea donatiei va avea loc chiar si in cazul in care se naate copilul
dupa moartea donatorului.
#entru nastere de copii, sint revocabile1 donatiile gratuite2 donatiile cu sarcina2 darurile manuale2 donatiile
indirecte ai deghizate.
,u vor fi revocabile pentru nastere de copii1 darurile obisnuite, de o valoare redusa, care sint scutite de raport2
donatiile facute intre soti in timpul casatoriei2 donatiile facute sotilor de ascendentii lor.
9pre deosebire de revocarea donatiei pentru nerespectarea sarcinii, care este facultativa si judiciara,
revocarea donatiei pentru naatere de copii are loc de drept ai fara interventia justitiei.
$onatorul este obligat sa restituie bunurile primite. $aca dupa revocare copilul nascut ar muri, donatia nu ar
reinvia.
egea interzice donatorului sa convina cu donatarul ca va renunta la revocarea donatiei pentru nastere de
copii !art. %.9 Cod civil", deoarece revocarea este in interesul copilului.
8evocarea pentru nastere de copii va permite donatorului sa ceara bunul donat nu numai de la donatar, ci si
de la tertii care l)ar fi dobindit de la donatar.
+mpotriva donatarului, donatorul va avea o actiune personala rezultata din contract, iar impotriva tertilor, o
actiune in revendicare, la care poate recurge orice proprietar. egea permite donatarului sa retina fructele
dobindite pina in ziua in care a fost inatiintat despre nasterea sau recunoasterea copilului.
).*aportul si reductiunea donatiei
1.*aportul donatiei
,u trebuie sa se confunde raportul donatiei cu reductiunea liberalitatilor e*cesive. Astfel, raportul vizeaza
numai donatia, nu orice liberalitate2 el actioneaza indiferent daca s)a incalcat sau nu cotitatea disponibila2
defunctul il poate scuti pe moatenitor de raport2 spre deosebire de reductiune, raportul se rasfringe numai asupra
unor mostenitori. Au obligatia de a raporta donatia descendent sotul supravietuitor cind vin la mostenire in
concurs cu descendentii, fiind scutiti de raport legatarii ai ceilalti mostenitori legali. Obligatia de raport va e*ista si
in cazul descendentului donatar, care participa la mostenire prin reprezentare.0'"
,umai descendentul sau sotul supravietuitor care accepta mostenirea datoreaza raportul, nu si in cazul in care
s)a renuntat la mostenire, situatie in care donatorul pastreaza donatia. $aca insa donatarul a instrainat, anterior
deschiderii succesiunii, bunurile daruite lui de catre defunct, el este obligat ) in ipoteza reducerii donatiei ) sa
raporteze !in limitele reducerii respective" contravaloarea acestor bunuri, in situatia data mostenitorii rezervatari
neavind actiune impotriva subachizitorilor pentru restituirea bunurilor dobindite de la donatar !art. %55 Cod civil".
8aportul donatiei nu va opera atunci cind donatorul l)a scutit pe donatar de aceasta obligatie. +n doctrina
juridica s)a sustinut ca scutirea de raport trebuie sa fie e*presa, dar in practica judecatoreasca s)a decis ca
scutirea poate fi si tacita, o atare forma de dispensa de raport fiind si facerea liberalitatii sub forma unui act
oneros, care implica, in general, pina la dovada contrara, intentia parintelui donator de a avantaja pe donatar,
deoarece bunurile dobindite cu titlu oneros nu sint supuse raportului, ci doar reductiunii, daca se dovedeste ca, in
realitate, actul oneros a constituit o donatie deghizata(. #rin ea insasi, o donatie deghizata nu prezinta o scutire
de raport, dar, in mod judicios, s)a statuat ca (judecatorii fondului sint chemati sa aprecieze, si sa decida daca
intentia donatorului a fost ca mostenitorul sa fie sau nu scutit de raportul donatiei(.03" $ar, chiar daca scutirea de
10
raport nu are loc printr)o clauza e*presa, intentia de scutire trebuie sa rezulte neindoielnic. +n prezenta unei
scutiri de raport, donatia se va imputa asupra cotitatii disponibile. $onatia va fi supusa insa reductiunii daca
depaseste cotitatea disponibila. $aca aceasta obligatie subzista in sarcina rezervatarului, ceea ce depaseste
cotitatea disponibila, se va raporta. +n cazul in care mostenitorul rezervatar nu a fost scutit de raport, iar donatia
intrece partea de rezerva cuvenita donatarului, in literatura de specialitate s)a afirmat (ca e*cedentul donatiei se
va imputa asupra cotitatii disponibile(.
Odata raportata, donatia se contopeste cu masa succesorala si va fi impartita, cu totalitatea bunurilor
succesorale, intre comostenitori. 9int supuse raportului donatiile consfintite printr)un act autentic, donatiile directe
si simulate, precum si darurile naturale.
$aca bunurile donate au fost scoase din circuitul civil, de asemenea ele nu vor fi raportate.
8aportul donatiilor nu actioneaza de plin drept, el trebuind a fi solicitat pe calea unei actiuni de realizare. -ste
e*clusa deci raportarea donatiei prin intermediul unei actiuni in constatare. 8aportul poate fi cerut printr)o actiune
independenta sau in cadrul actiunii de iesire din indiviziune. Actiunea are caracter personal si se prescrie in
termen de . ani, socotiti de la data deschiderii succesiunii, conform $ecretului nr. '667'95%,0." si nu poate fi
promovata decit impotriva mostenitorului donatar, iar nu si in contra persoanelor care au dobindit bunul de la
acesta.
8aportul va opera indiferent de perioada de timp care s)a scurs de la data donatiei, obligatia subzistind chiar
daca s)ar fi implinit termenul de prescriptie achizitiva.04" +ntr)adevar, donatarul a dobindit posesia bunului nu ca
uzurpator, astfel ca dispozitiile legale, care reglementeaza prescriptia achizitiva, devin inaplicabile. Concret,
raportul donatiilor va avea loc in natura, prin echivalent sau prin imputatie din partea celui obligat.
2.*eductiunea donatiei
Am vazut ca raportul donatiilor consta in readucerea la masa succesorala !de catre unii dintre mostenitori" a
bunurilor care le)au fost donate de donatorul defunct.
9pre deosebire de raport, reductiunea succesorala este o sanctiune civila si consta in reducerea liberalitatilor
e*cesive, adica a donatiilor efectuate sau legatelor instituite de catre defunct peste limitele cotitatii disponibile.
#otrivit prevederilor art. %46 Cod civil, vor fi reductibile donatiile care depasesc cotitatea disponibila.
9ingurii in drept sa solicite reductiune sint mostenitorii rezervatari !precum si succesorii lor, cesionarii
drepturilor succesorale si creditorii personali ai mostenitorului rezervatar".
9int mostenitori rezervatari1 descendentii2 ascendentii privilegiati2 sotul supravietuitor.
$eoarece dreptul de a invoca reductiunea se naste la data deschiderii succesiunii, donatarul poate opune
rezervatarului e*ceptia implinirii termenului de prescriptie e*tinctiva ori aceea privind renuntarea e*presa sau
tacita, de catre mostenitorii rezervatari, ulterior deschiderii succesiunii, la e*ercitiul actiunii in reductiune.
8eductiunea donatiilor poate fi ceruta nu numai pe cale de e*ceptie, in cadrul unei actiuni de iesire din
indiviziune, dar si printr)o actiune separata, sarcina probei apartinind eredelui rezervatar. #rin admiterea
reductiunii, donatia este desfiintata total sau partial, retroactiv, erezii rezervatari dobindind proprietatea asupra
bunurilor, cu care li s)a incalcat rezerva, cu incepere din ziua deschiderii succesiunii. $e la aceasta data, vor fi
datorate si fructele civile si naturale folosite de donatar. $esigur, daca bunul a fost instrainat tertul dobinditor il va
pastra, iar donatarul va intregi rezerva prin echivalent. +n situatia in care bunul a fost insa instrainat ulterior
deschiderii succesiunii, actiunea in reductiune se va rasfringe si asupra tertilor dobinditori. =ot prin echivalent va
actiona reductiunea in cazul in care obiectul donatiei l)a format un bun consumptibil. +n ipoteza in care
reductiunea va avea loc prin echivalent, in toate cazurile, valoarea va fi aceea din momentul deschiderii
succesiunii.
11