Fobia scolara

Munca educativa poate fi confruntata cu probleme

variate,printre care si framantari care determina la copii aparitia
unui conflict interior, ce poate afecta evolutia lor pozitiva. Un
asemenea conflict nerezolvat,prelungit,exercita o influenta
specifica asupra formarii trasaturilor de caracter iar uneori pot
apare blocaje si in dezvoltarea intelectuala.
Fobia scolara este un astfel de conflict interior.Ea
exprima o stare de incordare, de neliniste, de opresiune interioara,
o teama generalizata fara caracter periculos.Este o tulburare
predominant emotionala vis--vis de contextul scolar.
! astfel de situatie a fost semnalata si studiata in cazul
subiectului ".#.
$ubiect% ".#.
&en% masculin
"ata nasterii% '(()
"omiciliul% "eva
*arinti% tatal-fara antecedente psi+iatrice in familia de
provenienta,studii-superioare.
Mama-fara antecedente psi+iatrice in familia de
provenienta, studii-medii.
Mama elevului ".#. acum in clasa a -a o informeaza pe
diriginta acestuia ca in ultima vreme intampina greutati cu fiul ei
dimineata la sculare si pregatirea pentru scoala..opilul acuza stari
de voma, dureri de cap,greata
"aca il indeamna sa manance refuza cu incapatanare. Urmarindu-l
de mai mult timp aconstatat ca are un somn agitat, vorbeste in
somn si uneori se trezeste si pleaca prin casa fara sa-si dea seama
ce face .Mama doreste sa stie daca la scoala au avut loc
evenimente care sa conduca la crearea unei stari de neliniste, de
neincredere sau de teama.
.ele relatate de mama au surprins diriginta deoarece la scoala
copilul era linistit, atent la ore,politicos fara sa dea in vreun fel
semne de o problema,dezec+ilibru."iriginta a +otarat sa porneasca
propria sa investigatie pentru a depista eventualele probleme pe
care le-ar putea avea elevul ".#. *entru acest lucru a stat de vorba
mai indelungat cu mama elevului avand grija ca din discutii sa nu
omita anumite c+estionare legate de relatia mama-fiu.
.e informatii obtine/
".#.a avut o nastere normala,dezvoltarea ulterioara incadrandu-se
in parametri normali.0a varsta de 1ani se imbolnaveste de bronsita
si de atunci in fiecare an face repetate bronsite si pneumonii.Mama
se simte oarecum vinovata de acest fapt deoarece era sub
supraveg+erea ei cand copilul se imbolnaveste prima data.$tarea se
stabilizeaza in jurul varstei de 2ani dar ramane cu o sensibilitate
permanenta la factorii de mediu,vant,frig,etc..u toate acestea
copilul are o dezvoltare armonioasa si uniforma. #u se semnaleaza
imbolnaviri grave.
"ebutul scolaritatii are loc la varsta de 3ani si 2
luni.Momentul este marcat de o puternica traire emotionala din
partea copilului.*rimii ani de scoala decurg normal cu rezultate
foarte bune.".#. este constiincios dar spre sfarsitul clasei a 4--a se
observa o nervozitate crescanda a copilului,rezultatele fiind in
scadere.Mama pretinde copilului sa studieze mai mult,considerand
ca nu este suficient pentru a trece la o noua treapta,la gimnaziu.Ea
accentueaza permanent faptul ca trecerea la invatamantul
gimnazial o sa fie dificila, ca adaptarea necesita mult efort si
modul cum debuteaza in clasa a --a va fi +otarator pentru
urmatorii ani.
4ncep orele de pregatire suplimentara.Mama doreste ca fiul sa
se plaseze cat mai bine la nivelul clasei.5euseste la primul
examen-admiterea la o clasa de engleza-informatica.!data cu
gimnaziul incep problemele..opilul incepe sa fie din ce in ce mai
dezinteresat de scoala.#u are dorinta de afirmare.4nvata doar
pentru ca o cer parintii..and sunt nuntate lucrari de control are un
somn agitat.$e scoala tot mai tarziu dimineata,se incadreaza tot
mai greu in timp.$e contureaza o personalitate pasiv-agresiva cu
stari de nemultumire,sentimente de frustrare,o atitudine fatisa de
critica la adresa parerilor celorlalti.Mama isi manifesta din ce in ce
mai mult nemultumirea privind situatia scolara a copilului si-4
reproseaza acest lucru.
"in aceste discutii purtate cu mama elevului diriginta si-a dat
seama ca este vorba de fobie scolara.
.auze%
- autoritate educationala,
- +iperperfectionism la ambii parinti,
- sc+imbarea regimului scolar,
- suprasolicitare,
- comunicare ineficienta elev-profesor,
- atitudinea prea exigenta a unor profesori,
"iriginta are o noua discutie cu parintii elevului si le
comunica parera sa. Mama recunoaste ca este putin cam exigenta
cu fiul privind activitatea scolara,dar din dorinta de a se afirma si
de a avea rezultate care sa-4 usureze drumul scolar.
"in discutiile purtate cu elevul diriginta afla ca mama sa este
nemultumita daca ia note mai mici de opt si ca de asemenea nu-4
plac anumiti profesori care sunt uneori partinitori.0a limba romana
este dezamagit deoarece la raspunsuri de acelasi nivel cu a altor
colegi el ia note mai mici.
4n urma acestor discutii ,diriginta si-a stabilit un plan de
solutionare a acestui caz.
$olutii%
'6 o discutie cu ambii parinti pentru a stabili modalitatile de
apreciere a elevului.
16 .onsultarea celorlalti colegi privind performantele elevului la
diferite materii.
76 .onsultarea psi+ologului scolii pentru a stabili cateva
intrevederi cu elevul.
Mama a fost sfatuita sa-l incurajeze mai mult pe copil, sa-4
aprecieze rezultatele si sa nu-4 mai reproseze eventualele
esecuri.$a il ajute si sa-4 sporeasca increderea in fortele proprii.
.olegii profesori au fost rugati sa-l antreneze pe elev la lectii si
sa fie stimulat si incurajat, sa fie remarcat orice element de
progres,de succes. Este incurajat in perfectionarea calitatilor
sportive pe care le are elevul.
s-a analizat o eventuala discutie cu psi+ologul scolii dar elevul a
refuzat si nu s-a fortat ideea.
5ezultate%
Un inceput de sc+imbare in bine s-a constatat dupa un timp
de la aplicarea masurilor propuse.
Elevul nu mai are stari de anxietate, este mai linistit, se
intelege mai bine cu mama sa.4ncep sa dispara noptile agitate si
emotiile datorate lucrarilor sau tezelor.4si rezolva sarcinile
scolare si frecventeaza clubul scolar sportiv unde este inscris la
ec+ipa de basc+et.#u mai lipseste nemotivat de la orele care nu-
4 fac placere.*regatirea scolara se desfasoara dupa un anumit
program fara a se impune un timp anume pentru aceasta.
4n acest caz influentele pozitive ale tuturor factorilor
educativi au constituit un ajutor pentru inlaturarea efctelor
negative ale acestei stari care i-ar fi putut afecta evolutia scolara
ulterioara.