PefMels

"&rs#n3s
ffiapww
ffinfcffisil ufisfitrur&w#
tatnfilttffisil frmTmffiwmr
q
flcurrcrlR
Qaintele
grsenie
Soca
Nficarea
cd,sdtoriei
fa
tuAftimea
fe taind
,
.
lndrumdtor duhovnic*c'
sPoNsoRl :
RXFRACT PROI)
AROMATICS SRL
Qaintek
Arsenic Eoca
fificorea
cdsdtoriei
fa
SRL - Iiigeras
- Fdgara$
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionrle a Romeniei
ARSENIE BOCA, prctosinghel
Ridicarea cisitoriei la inillimea de Taini; indrumitor
duhovnicesc / PArintele Arsenie Boca. - FAgdral : Agaton.200:
128p.: 20 cm. -
(Ortopraxia)
Bi bl i ogr
t sBN 973-99?39 | 4
265. 5
O Editura Agaton
Selectia- corectura
$i
organizarea materaalelor: loan Cilmileanu
Graflca: Alexandfu Starese
tndftimea fe
(aind
-
indrumetor duhovnicesc
-
Coleclia ,,Oftoprcxb"
Fegerag, 2002
ISBN 973-99719-1-,1
,,Despre
Pirintele Arsuit trclttrit sd vind vremea,
cdt mai curdnd posi bi l . sti l c ttri c tnei mul t, sd se
vor beescd mai mul t :
; i
cu s! ! ut uhsol ut si gur
; i
mdrturisesc, cu toatd responsdbililut(t mea de episcop,
carvaveni timpul, rdnduit de Dumnczeu, cdnd Pdrintele
Arsenie Boca va
fi
canonizat" (..Tinere1e. ideal, Bise cd" -
ASCOR-Sibiu. Ed,. Agaton. Fagdrag. 2002. pag. 48)
P.S. Dr. Dani i l Partosanul
Adornri rc: t Ml | i t i i l )orrrnul ui
(l coani pi ct I t ri rl e I ' l rrrrt el r' , \ r' scrri c l i r Mi n. Sembat a)
Legdmant o"
l#l:I1,"^I"lrlii
fa
m i t i u t c
Acum 63 de ani (era l n 1939) md al l am l a l vl anbsti rea
Brencoveanu, de lzvorul T5rndduirii. Vdd
9i
acum acea scend cand
o femeie iqi ducea in brale copilul handicapat, apropiindu-se de
Parintele Arsenie. PSrintele, lnainte de a o intreba cum o cheamd
9i
de unde este, i-a zis. ,,Ei, ce se-ti tac mab, drcge. Ai zemislit acest
copil ln noaptea de PaSt. ASa esfe?'. Ala"
a zis femeia.
Acu m, cand familia este atat de discreditatd, cend ca
9i
Sf. Apostol
Pavel
putem spune cd ne e
li
rusine a g.di despre aceasta, ma
gandesc: Oare n-a Esat Pdrintele Arsenie in nimeni acesl duh al
mustrtrii, care se ne aducd aminie de
justitia
divinS, de pedeapsa
divind pentru cele ce s intempE azi? Cdci spune inleleptul Solomonl
,pend
nu nai existe vedenie de
Vootoc,
powrul acela se pustieste'
C6nd poporul lsrael, din cauza casdtoriilor cu femeile strdine'
era in
pericol sa-si piardd rSddcina, sdmenla
!i
numele, Ezdra a
chemat
poporul la poceinF
ti
rugdciune giau fdcut un nou legemant
La fel, singura salvare a neamului nostru, ca sd rdmend cu nume,
cu sSm6nte
Si
cu rdddcina, este feaqezarea stinteniei familiale Nici
o problema nu b preocupat maimult
pe P5rintele Arsenie ca sflnlenaa
vielii familiale- De aceea, mi-aglngedui, in numele Pdrintelui Arsenie
sA incercdm un legamant c6tre Dumnezeu. se lncercdm reabilitarea
vietii noastre familiale. Avem obligalia sd nu ldsdm
lara
calomniatd
prin prostitulie qi injosiri ale familiei. Asa cum Ezdra a rupt legaturile
cufemeile straine, sd rupem
$inoiorice
legaturd cu toate cle streine
de tamilie (avortudle, intreruperile de sarcinj, divo4urile, toate cele
ce au compromis familia)
$i
se o facem prin bgamant
(cum a fdcut
Ezdra). aici la morm6ntul Pdrinielui Arsenie.
lvlult s-a zbdtut P6rintele. Toatd viala
9i
scrierea lui a fost spre
Itintirea familiei. C6te femei au fost la el s-au hotdrat sd nu mai
avorteze! Celi copii au rdmas tn pantecele mamelor lorl Nu e nimeni
mai compelent sd ne strige ?n acest moment revenkea mamelor la
stinlenia Maicii Domnului decat PSrintele Arsenie.
Se vorbeqie
Si
despre viitoarea canonizare a Perintelui. Nu e
treaba noaske, dar dacd lmplinim
porunca Pdrintelui, dacd dovedim
ln fala mai-marilor nostri, civili
9i
biserice$ti, ca Pdrintele ne-a convertit
lntr-o viala creqtind demnd, de sfintenie, suntem fdrd lndoiald -
qi
cu lndreotetire
-
cea mai bund mefturie ce Panntele AGenie a fost
sfAnl.
(Cuve b momentut Pdintelui A6enie - 28 noi 2002\
Pe n'te Sebdu
Un Ioan Botezdtorul al romdnilor
@uveft
inainte)
Penlru mine Pdrintele Arsenie esle un loan Botezetorul al
romanilor Spun unii c; nu se mai desface mormAntul cdci a9a spune
carlea
l"Se-mi
Esali trupul in morm'nt. SA nuJ deranjati p6nd
la a
doua veniel. Sigur ce da, smerenia celugereasce aga trebuie sd
fie.
9i
Sf. loan lacob a ldsal scris sA se roage pentru el ce se va
duce in iad deoarece n-a fdcut fapte vrednice de mantuire. Dardupd
20 de ani de la inmormankre ne-am inchinat la moastele lui. Sau
Sf. loan cel Nou de la Neamt. la care n-a mar lasat Dumnezeu sd
calce oamenj pecdtosi peste
el. ASa
Si
cu Pdrintele Arsenie. Sa
a$teptam sal scoatd Dumnezeu din mormant. ferd voia noaslaS.
ASa cum a descoperit Dumnezeu arhimandritului grec se vine la Sf.
loan lacob
ii
sa-l descopere pentru
a-l gesi a$a cum t-au gdsit, tol
a9a
ia
la Sf. Arsenie de la Prislop va vent cineva care va spune c6
neaparat lrebuie s6-l descoperim pentru ca i s,a aratal
9i
se va
arata multora.
l\4i-a pArut
riu cd nu a fost dezgropat la 7 anide ta inmo.man-
lare. Atunci era o ploaie linigtitd care mi-a InspiEt cuvinteler
'/ublti
crcdincio$i, dati umbrelele la o pafte c^ci aceasta nu este o
ploaie
normale. Acestea sunt lacrimile Perintelui, care le-a versat pentu
popotul
aceata". La inceputuri, am auzil cd Pdfinteb versa lacrimi
multe cand slujea
9i
predica. Dar majincoace, ajunsese la maturitate
spi ri tual d cdci ni ci nu pl angea,
ni ci nu radea, ci spunea, ca di n
partea
lui Dumnezeu, cuventul autorizat:
,l\4d,
sd nu mai faci culare".
Au venit doi concubini la Pdrintele sd-l ispiteasce, intrebandu-l
daca se pot
vesc- Le-a spus Pdrintele:
,,Me, ta dule la sotia ta, cA ai
patru copii. Iar tu du-te la solul tAu ce ai tei cop,7'. Au remas aceia
urmiti: De unde
$liel?
A venil unul sa vade dace Pdrintele gtie cd el
fumeaza. A ldsat
lig6rile
intr-un boschet. Parintele ia spus:
,Md
Dumitre, du-te m6
li
ia-litigdrile din boschet, sd nu le uiti"
Pecat ce poporul
acesta nu a gtid sa-l f.uctiflce pe Parintele
fa valoarea lui
lspunea
Pdrintele: "Romiria
e singura
Frt
in care
succesul nu ate succes"l. Ar fi trebuil sd fie folosit la facultdtile de
teologE.la seminarir, la manastiri, in toata
lara.
Nu sa fie
linutascuns.
Azi poporul
romen ar fi fost al tul . Dar Dumnezeu are rdbdare.
(Porumbacul
de Sus - 1 dec. 2002\
Sfin(enia iubirii
Si
iabirea sJinleniei
Cdsdtoria
Chiarqiin legea veche, c6sdtoria este indisolubib, de nedezlegat,
sdi nu era ingdduitd despa(rea.
$tiind
acasta, fa.iseii s-au apropiat
de fisus, ispitindu-L:
"Se
cuvine oarc ca betuatul s6-9i lase fefiEiaT
lisus ii
provoace
b bge. Ei respund in sensul lngeduinlei pe care a
dat-o Mois cu ,cartea de despd4ire". Dar lisus, Care era la zidirea
omul ui . l e-a spus rostul de l a i nceputul zi di .i i i n care nu merge
despdrtarea, fiindce amAndoi alcdtuiesc o singurd f5pturS. lisus
lntareste cdsdtoria la rostul ei de la inceputul zidirii.
lisus nu
putea
cobori tiunile crealrei din motivele lui Moise, de
aceea a ridicat cdsetoria la rangul de taini. Deci, dac6 ar fi reitd de
cei casatoriti la vatoare ei adevdratS, de taind, casatoria ar da roade
vrednice de tainele lui Dumnezeu.
Dumnezeu a ridicat
pe
om la cinstea de colaborator al Sdu ln
Iume. Casdtoria, la rangul la care a instituit-o Dumnezeu, artrebuisd
realizeze in progresie geometric5 posibilitatea acestei colaboreri.
Daca in Taina Cununiei cei doi sunt o singurd feptuA,
,,atunci
aceastd Epture ce nezuioste ea7'- ,,od.asle
pentru Dumnezeu!' E
un rdspuns categoric (Maleahi 2,
'15).
La ce atunci Hristos este cap
barbatuluidacd nu
pentru implinirea acestuisuspin alfirii? (Rom. 8,
22\. ,,Czci
fe uB a fost supuse desefteciunii' nu din voia eL ci din
Nicina
celui carc a supus-o - totusi cu nedejdea cd feptura se va
Ebevi din rcbia de$efteciunii, ca sd se bucure de libeftatea meriii
friW lui Dumnezeu"
pentru ca dorul slatomic al fepturii agtea a cu
nerabdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu (Rom. 8, 19 - 21).
Fiarele uitau de selbdticia lor la picioarele sfinlilof. Selbeticia
din fiara de om este cea mai mare robie. Cre9terea omului la odihna
"l i bertal i i
fi i l or l ui Dumnezeu" atarnd hotarat
9i
dc ati tudl nea
casdtorililor fale de cesdtorie, iar mulli sunt alesitocmai din cauza
atitudinii religioase a
parinlilor maiinainte de a se na$te copii lor
Casetoria are multe motive ca sd fie taine. Cend familia nu va
maifiintemeiate
pe Taind, oameniivorfi otuma de fiare destrdbelate.
Giii lnvieii:
p. 141-142 mss.l
P 6 i ntele N icolae Boboia
Sfaturi pentru
tinerii cdsdtoriti
I
Dumnezeu iarti dar neispigit nimic nu lase
]
Cunogtinlele acestea urmeresc ideea de responsabilitaie a
cdsatorililor faF de Legea divina inscrjsa in fire. sub forme de
anstjnct.
9i
mai urmdresc ldmurirea ideij de Decat. idee care a
incepui se fie neclard in mrntea mujtora.
lncepem cu aceasta: pdcatuleste
o conspiralie a minliiomului
cu diavolul, impotriva LegiiluiDumnezeu.
Cu aceastd definitie de
lucru. intelegem dintr-o datd c, numai lisus a fost f5rd de Dacat.
adica singur El a refuzat orice idee diabolic; din mintea. viata si
faptele Sale.
Voi, ca tineri incepetori ai vietii, sunteti poate
ispititide ideea
cd ti neri fi i nd, de ce sd i ncepem cu copi i di n pri mul
an; sa ne mai
trdim putin
viata
$i
avem vreme gide copii. Cu acest gand, daca-
I primiti
9i-l
luati de bun, ve deschideti catea cetre p;cat qi citre
tot fel ul de necazuri care vtn matemattc. Ca sd n-o i uatt rau de l a
i nceput sd v5 precl zati pozi ti a
sufl eteascd fati de roadel e
bi necuvanl ate de Bi sencd al e cununi ei copi i i . Er sunt roadel e
dragostei, evitarea lor nu e dragoste, ci crimi. Cdutarea placerii
numai cu evitarea rostuluifiresc al instinctului, e viciu gi pdcat
Si
se pedepsesc
de Legea care vede toate ale omului.
Deci, daca nu sunteti bine l:murili de la inceput, catre bine,
foade ugor v, trezitiin gre$eli de convietuire, de unde vin aDoi un
rand intreg de necazuri de care nu vd
poate
scdpa nimeni. Cu
diavolul nu scapi de greqelile
facute. Acestea te urmaresc in alte
cEsitoriisau in orice alta parte
ailua-o. Nute scape nici rugaciunile.
Spovedania doarte pune in tem; cu vinov5.tiile tale tata de hotarele
legii de la cununie, pe care le-ai incalcat, qFti
dd iertarea lui
Dumnezeu pentru
nestiinte (daci aceasta a fost), sau
pentru
neputinta (dacd
aceasta este),
9i-tidd
puterea girebdarea ispdgirii,
daci te indrepti ca
9i
convietuire Dumnezeu iarta (daca-i ceri
aceasta prin spovedanie), dar nepedepsit, neispi$it. nimicnu lasi.
ASa scrie Carteal
[n.
ed.: preotul iart: pecatele
mdrturisite dar dd
9i
canon, pentru
indreptare. Redem un fragment dintr-o predice
despre Tai na Spovedani ei , (i nuta de pAri ntel e Arseni e l a
Manasti rea Dragdnescu:
' Cend
aceste pecate (brrui nte al e
diavolului asupra omului) sunt spovedite
Si
ispigite prin
canon
9i
necazuri , el e nu mai au ni ci o greutate i n cantarul
i udec:ti i
particulare.
Cand sunt spovedite numai pe patulde moarte
9i
n-a
mai remas ti mp pentru canon
Si
i ndreptare, di avol i i vi n gi
lnfricoseaza sufletulcu necaz
9i
urgie mare. Dace insi omul le-a
8rs
pe pement micar cu o lacrima. aceasta nu se
pierde ci poate
strage mi l a l ui Dumnezeu. Cand bi rui nta di avol i l or (pecatel or)
dmane consimtte intrutotultoati viata
!i
nu e
Qtearsd
prin taina
pocdintei,
omul acela, degi botezat, s-a fdcut fiu ai aceluia de
care a ascultat, biruintele aceluia (pacatele) avandtoat: greutatea
ftridelegii pe cantarul
judecitii particulare"l.
I
i n convi el ui re nu-i bun ni ci abuzul , ni ci refuzul
]
lat; acum o descriere sumare a greselilor de convietuire
9i
legat de ele, urmerile lor inevitabile, care te a9teapta in fatd
9i ti
rc a$eaze in brate. lardacd aqa stau lucrurile qipractica pe teren
a$a confirmd, atunci mesura preventivi e cea mai bund, e singure
ratiu_ne posibil:
$i
la indemana tuturor.
In convietuirea cas;toritilor nu-i bun nici abuzul, nici refuzul.
Abuzulatinge pe sot, refuzulpe sotie, dargipe sot. Cum aceasta?
ASa-i ficut omul de Dumnezeu: berbat
Si
femeie intr-un singur
trup. Cu cunostintele contemporane de biologie, de endocnnologie
qi de neurologie putem intelege clar acest lucru.
Sistemul nostru nervos, ca sd serveascl solicitdrile vietii in
bune conditii, are nevoie de o buni
9i
corecte functionare a
glandelor noastre endocrine. Glandele acestea sunt ingirate in
numdr de 7-, pe toati verticala staturii noastre Doui glande
auntin cap, responsabile de comenzile
9i
cu modulde functionare
8ltuturor celorlalte. Acestea din cap sunt sensibile, adid lucreazi
in consonant; cu conceptia ta de viati, in care te integrezi trup
9i
suflet. Pentru o clarificare pe scurt a rosturilor acestor doue glande
din cap, ca si functioneze intr-un fel sau altul, e destul sd dau un
exemplu a doue conceptii de viati diametral opusei intr-un fel vor
lucra aceste glande de comanda asupra tuturor celorlalte
glande
din subordine cand te integrezi in turma lui Epicur
[n.
ed : Epicur
spunea ce fericirea se dobandegte prin cultivarea placeriil
9i
altfel
vor conduce iconomia endocrind cand te integrezi in turma lui
Hristos.
Sdrim peste aceste glande de pe
venicala omeneasce
Si
ne
opri m puti n l a cel e sexual e. Ai ci i ai ci !Ai ci au fost l esa! oameni i
f:re nici o cunogtinta exacte. Ba li s-au spus multe minciuni
si
fiecare a fost lasat in voia lui, cu gregetite
9i
ereziile sate. S-o
ludm fugitiv cu putine biochimie endocrine. Sexete (bdrbat gi
femeie) se cauta la maturizare unul pe
celilalt, trecand peste
orice
bariere, ale oricui. Totugie buni (foarte buna chiar)
Si
putin; minte
9i
cat de cat cuno$tinla poziNe
a faptutui acesta, a continuitdtii
vietii
[prin
nagtere de prunci].
Constitutional, natura birbatului are o glanda in plus fate de
femeie: prostata.
Aceasta gland: spunefoarte multe giimportante
lucruri in iconomia vietii
Siin
interpretarea corectd a foarte multe
necazuri ivite in familie (pentru clarificare, trebuie spus
Sr
numele
produgi l or
de bi osj nteza al e gl andel or: hormoni i . Acegti a sunl
substante de biosinteze, produse de glande
li
versate in circuitul
intern al sangelui, cu ajutorul c5ruia circu16 pnn tot organismul, ei
avand rolin activitatea giactivarea sistemului nervos, decja tuturor
organelot in scopuldea mentine organismulinkeg giin buneconditii
de viatd interni
Si
externe). late din tainele prostateii
aceasta
sintetizeaze sdruri ale acidului glutamic, substante absolut necesare
sistemului nervos, atat al berbatuluicat gialfemeii. Dar nu le
prepari
decat barbatull Ajci este explicatia, fundamental biologic6. in temeiul
cdrcia femeia este aamebare de befuaL Fere substantele lujen-
docrine, ea se degenereaz nervos, mintal, etc. Aici incepe si se
inteleage de ce au urmeri nefaste
9i
abuzul
9i
refuzul.
Daci aceste substante e\trem de valoroase pentru iconomia
vietii in bune conditii a sistemului nervos sqnt risipite pe plecerea
de care nu te maasaturi- atunciincep s; apara urmdrile. Abuzul
pegubeste pe
b5rbat de necesarul de substanl e gl utamtce a
sistemului nervos (15 miliarde de neuroni)
Qrincep
fenomenele de
caren(a nervoasi, care pot ajunge pend la sl;birea totala a functiei
mintale. S-au vazut atari cazuri de tampenje a mintii
Si
a pierderii
totale a memoriei, fare se fie
9i
alte boliin organism Respectivul
era suprasolicitat iar el s-a predat Urmarjle sociale se inteleg.
10
Refuzul pigubegte pefemei. Unuldin refuzurile obisnuite este
acla
'intemeiat"
pe stivili.ea numerului de copii. l\ilodalitatea
eceasta este viciul
,,onaniei" cu femeie. Pagubesc amandoi -
pagube biologicd ce se resimte in saniiatea amandurora.
Mintirea, trigarea, ferirea (sunt unul
Si
acelasi viciu), duc in
mod normal la o nervozitate
9i
la o nemullumrre fale de altul, pe
care natura in nevinovalia ei cauta se o remedieze.
9i
cum o
rcmediaze? Cdutand fiecare din parinti alt partener. ca sa nu
falsifice convieluirea. in fond e o rezolvare gresite, vinovat; fata
de unitatea de dragoste a Tainei Cununaei. Deci, dace o femeie
gregelte cu altcineva, de vini (de trisarea lor) e
,,ferirea'
sotului.
care oimpinge la gestul cautani altuia care sefie q)rect cu natura.
In majoritatea cazurilor de necredinte a lemeii e de vine sotul, ca
nu gi-a umplut casa de copii. Deci. cine fuge de copii, tuge de
responsabilitate.
$i
unde fuge? in iresponsabililate. Cend insd iti
Gi rdspunderea de a rodi copii, Stepanul vietii itiva ajuta sd ai
li
ce le da mancare
$i-ti
va asigura qi cinstea cesatoriei.
Deci, nici abuzul nici refuzul, ci o dreap6 socoteali
Si
o
convietuire corecte
$i
cinstiti.
I
in constitulia biologici a femeii e pusa obligativitatea
nagterii a 34 copii, in ordine naturali
I
Maimultchiar, o alta constrangerede care trebuie
tinut
seama
6 foliculina, hormon toxic
ai
cancerigen. Toxic la nivelul creierului,
dand continue dureride cap gifoarte intense; cancerigen la nivelul
8anuluisau uterului (fibroane uterine). De clestele acestuihormon
nu este scdpare decat de la 3 -4 copiiin sus, cu sarcinile in mod
natural, cum aparele normal. Aceasti ordine natural: a sarciniie
8ingura cale care asiguri sdnetatea copiilor. Salturile peste
sarcini.
bp;derile de copii, indiferent cu ce metode
Si
din ce motive, ating
sanitatea copiilor ulteriori, daci mai vin. Dar chiar daci nu mai
vin altii, Legea divind pedepse$te
9i
retrospectiv pe cei f:culi
cronologic (n. ed.: pe cei nascutj in ordine naturald). Agadat in
insdsi constitulia endoctine afemeiie pusd obligativitatea nagteii
de mai mullicopii. Echiar conditia de mantutre a femeiidupa cum
Fa descoperit Dumnezeu Stantului ADostol Pavel.
l l
l n cazul vi ci ul ui sau al gre9el i l or de convi etui re, apari tra
cancerului care ucide sotia se rlstoame iardgi in respunderea
sotului. Sotul care nu vrea copii nu trebuie luat, e un criminal
camuflat al sotiei sale. Nu e din turma lui Hristos! Abia de la 3--4
copiiin sus, facutiin ordinea naturaE in care apar, se neutrarlizeaze
actiunea toxica
9i
cancerigene a foliculinei. Practica confirmi
aceasta. Sunt mame cu 10-'12 copiifecuti, care treiesc
Ai
ajung la
varsta de 80 de ani, sindtoase, in destule putere, fird sd le doar;
capul sau sd fi fost bolnave.
Femeile mai petimesc
ai
de crizele climacteriului
(menopauzd),
de la 50
-
52 de ani. Cand viata lor de pand aici a fost corede
Si
conform cu natura, tulbu.irile acesteia trec aproape neobservate
Echilibrul endocrin e asigurat de normalitatea convietuirii
9i
a
roadelor ficute pand aici. in cazulviciilor de convietuire, perioada
aceasta e adevlrati nebunie-
Nu mai pomenesc de reflectarea (normalitelii sau anormalitltii
de convieluire) in afara
psihicului, lucru care formeaz; un capitol
aparte, cu o matematici mult mai complicati
Si
cu pedepse mai
greu de evitat. De asemenea, nu pomenesc aici decat in treacit
refleclarea purteriiin genere in codul genetic, deciin fondul ereditar
al urmagilor. Totugi, nu me pot abtine de a pomeni unul. care pro-
duce extrem de multe
Sigrele
dificulte! in educarea copiilor. Cand
sotul nu di pace sarcinii (zjc el ce se poate, sau nu vrea altfel,
sau se declare stipAn pe legile naturii) atunci copiivin pe lume cu
predispozitia precoce spre sexualilate. Aceasta iiface indiretnici
9i
toarte greu educabili (sunt certali cu disciplina, unii genetic
prezi ntl
cromozomul cri mi nal i ti ti i
9i
chi puri l e, ci rcumstante
atenuante in
justilie).
Fug de la gcoala
9i
lncep aventurile. Deci
tot in respunderea sotuluise soldeazd giaceste necazuri. Explicatia
biologicd: au crescut in mediul uterin hrani! cu sange prea imbibat
cu testosteron. hormon sexual masculin-
I
Degensrarea prin alcool
9i
tutun
I
Tot in treacdt
pomenescde
actiuneatoxici a alcgolului. Daci
6 grame de alcool la litrul de sange e capabils, sudeze o mullime
de spermatozoizi cdte doi, cap la cap, tira se b tulbure viata,
t 2
iunci ce vom zice de betivii notorii? late ce se intamplA: acesti
mongtri masculini au doua cozi, deci cu o capacitate duble de
miscare, ajun9ica atare in organismul femeii, caute febril ovulul,
peng
9i
la trompe
$i
acolo ilfecundeazi. oulformat nelalocul lui
cregte astfel normal, dartrebuie extirpat cu trompe cu tot. ASa se
InEtaleazl sterilitatea. conditie suficient5 de dezechilibru,
pane la
taze clinice. late ce pustiu de bine face bautura. Femeia, in cazul
tcesta, s, prefere ori ce agresi une, numai steri l i tatea
9i
dszechi l i brul nu.
Toxicitatea tutunului duce la cazuri excesive, dar nimeni
ldintre
fumitori] nu vrea sd qtie de carenta organice
pe care o are
tau chiar de atrofierea fun4ionale...
Alcoolismul, betivitatea bunicilor aparin nepoti ca tulburdri
$i
Insuficiente neNoase pani la nivelul de epilepsie. Betia e mare
pacoste care se inscrie genetic in patrimoniul ereditar
9i
duce
trcptat, dar sigur, la degenerarea omului din neam in neam, duce
lt degenerarea neamului. Respunderile cresc considerabill
l 3
Pruvilu albd
Adici dalea pe fat; a unor lucruri. plivitoa!
La cesatorie
9i
ln afala ei, diDpleune cu umiril
Io!, in cea mai ea.e palte necazuEi fSra in&ept-ate
- 9i
randuiala de u!I!at, pentru cine vr6a si
creadii
9i
si nu ajungi la acest6a.
<Erau multe
!i
mari pricinile pentnr
care febula un leac putemic ca acesta,lata,
l. dat la indemana tuturor
,
unora sDre
bucun mare. altora spre suparare mare
..Cei ce ar pdzir cu slintenie pruvila cea
sfinfi, slint$e-wr
ti
cei ce ar invapFo.
Nor
t,i
& sa r.kpunddr, (lnl.6.
10J.
Penntele Arsenie Boca
I
Ciderea de la insugirile ceregti la cele dobitocegti
]
Cel cdzuti ntretal hari afosti ncredi ntat Bi seri ci i , casl uj i tori i ei
s; poarte grij: de dansul, spilandu-i rinile cu vin
Si
ungendu-i-te
cu untdelemn. Adice poceinq
asprd (ca vinul pe rana)
Si
imperldgirca haruluicelor 7 Taine ce izvotesc din Hristos-pomul
vietii(ca untdelemnulce unge ranile omului
!i-ltameduiesc
deplin)
Ciderea intre talhari este cdderea firii omeneQti din Rai in
lumea aceasta. Este'cdderea de la desAvergire... ceci, indate
dupe cebarea poruncii s-a fecut in om strdvezie
9i
ardb6
asemenarea lui cu dobitoacele necuventdtoare. deoarece trebuia.
dupA ce a acoperit strdlucirea mintii, ca firea oamenilor sd fie
chinuite, pe
dreptate, deinsusirile dobitocegti... pAne ce omuli$t
va veni intru con$tiinla de sine
g
la simlirca mereliei sab de fdpturd
raliona6' (Sf. Maxim Mdiurisitorul; Scoliile - Respunsuri cetre
Talasie, Respuns Ia intrebarea 1).
Astfel, o insusire prin
care omui se aseamind dobitoacelol
$te inmullirea. Chipul cunoscut al nasteriitrupurilor a venit omului
tocmai din pricina ciderii in neascultare, ceci ar fi tost cu putrnt,
un alt chip de inmullire, nepatimag
si
nepacrtos. Cand inse a
plcetuit, Adam urma sa moare
ii
si se stingi omul din zidire
oumnezeu vdzend inse peste veacurile toate, ca multi au se se
Intoarci din dobitocie, l-a osendit pe calea nasterii trupegti. care
mnsti din
pitimire
lpoftAl 9i
pecat
- pdcatul avandu-$i porneala
ln pofte, iar pofta fiind date pentru acest scop de nagtere (St
Maxim Meftuisitorul: Scoliile - Respunsui cete Talasie, Respuns
It intrebarea 2t). Astfel, ca intr-o lege de pedeapsa date firii,
flrea
Si
vointa au fost legate intr-o inlintuire rea, clci cu cat se
ailea firea sl diinuiasca in viata aceasta, prin na9tere, cu atat se
drengea
pe
sine mai mult in lantul legii pdcatului, sporindu-se
Sa
moartea. I s-a dat deci omului, ca pedeapse, se se lupte cu
moartea. de care se atinsese cu voia sa.
Doruldupi Dumnezeu s-a intorc in pofta petima$e
dupi trup.
Mintea, intorcandu-se de la vederea lui Dumnezeu, a cezut in
hltigul simturilor care se lipesc de pldcere ca de bine,
ii
fug de
durere ca de rau. lar plecerea este momeala cu care 'hotul"
tmegea
pe om se se pogoare din lerusalim la lerihon.
Pe drumul acestei pogorari, toate incepetoriile
9i
stapaniile
cele din vizduhuri, ca un puhoi, se sileau se intre, pe intrecute, in
partea patimitoare a firii (adicd in pofti
9i
in iutime)
Si
se le
povarneasce contra firii (Col.2,
'15).
Vointa l-a impins pe om ca se
vrea numai ispita vicleanului
Flecerea) 9i
sd ocoleasce
povara
nagterii de fii (ca pe o durere), cdci a fost pandit omul giin latura
mi nti i gi a l i berei voi nte. Mi ntea, care odi ni oare avea gi vedea pe
Dumnezeu intr-insa, acum e
,,templu
al idolilor, avend, in loc de
un singur Dumnezeu, multe chipuri ale patimilor necurate" (Sl.
Maxim l\r5rturisitorul, Scolia 9 dupi raspunsul la intrebarea 55).
Mi nt ea, nemai deDenand i n si ne veder ea l ui Dumnezeu,
ltapanitorul lumii acesteia
lsatana]
aincalcit-oininfe{gerile celor
Eupuse simturilor Ea flind o
putere
azdtoare, ca una ce avea sd
lallsluiasca pe Dumnezeu intr-insa, care este
9r
El tot foc, acum
,nescocegte Si
apinde pleceile trupului, ea insdgt fiind re(nute
dstfelin legeturd petima$d cu st?fuale"
(St
lraxim Medurisitorul.
Scolia 18 dupi respunsul la intrebarea 58).
9i
rati asa, legea
picatului(care este pEcerea
simturilorSi pentru care s-a hotarel
moartea trupului) s-a furi9atin sfatul mintii gide atunci mintea de
trupului numai sfaturi contra firii, sau sfatul firadelegii.
"Foc
de ocard este legea trupului, iar imboldirea spre
depinderea patimilor este lumina lui,
Si
pare de ocare este atderca
cu care lucreazd patimile.
Sau, pe scutt: focuf de ocar' est
pacatul: lumina de ocare
-
deprinderea pecatului, iar llacera -
lucrarea pEcatului. Pin urnarc, nu se cade minlii se se incelzeasce
la focul acesta, nici se se fumineze cu lumina aceasta, nici sd
arde in aceastd flacdre. Ceci ceea ce pentru simlui este luminA
9i
pl6cere, pentru minte este adenc de intuneriC (Sf. Maxim
M;rturisitorul, Scolia 20 dupi i'espunsul la intrebarea 54).
Simturile nu sunt in stare dec6t de retdcire
Si
nu aprind decal
striciciunea trupurilor, iar mintea, impins, de aceast; stricaciune
nu este numaicontra firii, ciqiimpolriva luiDumnezeu. laro minte
biruiE de simturi
9i
de poftele contra firii, prin care lucreaza toate
puterea vr4ma9e ('ft dcd dorinla cdmiieste vrdmesie impotriva
Iui Dumnezeu'- Rom. 8,7), ce sfaturi
poate
da, decet sfaturile
talharilor, care cesepescpe ceice coboari din lerusalim la lerihon
copiii ce vin in lumea aceasta
[N.
ed.: Observam ce acest prim
capitol al
,,Pravilei
albe' este aproape identic cu capitolul
"Cad
copiiintre lhari" din cartea
,,Cerarea
lmprra$ei"l.
I
Patimile ne distrug vlaga, mintea
9i
chiar neamul
]
Mai departe s; schimbem pulin cuvintele.
9tiinta
medicinii,
printre multele ei invaleturi, o are
$i
pe aceasta: s-a begat de
seame ca toate
tesuturi l e
omul ui se pot drege, adi ci se
temaduiesc, numai celula neryoasi nu se mai drege niciodatS;
lucrul ei se opreite fulgeretor.
Celula nervoasd o asemenim cu un ghem de la care pleacd
fire in multe p;(i, cu rost de
,,telefoane'.
Creierul ar ti ghemul ce
mare, sau,cenlrala telefonici", prin care sufletulprimegte vegtile
ii
trimite hotirarile sale tuturor,,crereralelor" mai mici, celulele
nervoase imprdstiate in tot corpul. Prin gira spinariiduc miide,fire
telefonice" la creier. Prin creier(celulele nervoase), mintea lucreazi
asupra trupului, mintea fiind o parte a sufletului nu a trupului-
l 6
$tiinta
dovedeste cA desfranarea, sau risipirea de orice fel,
Omoard milioane de celule nervoase. late cum: in tot truoul. dar
mti ales cu desevArsire in gapte locuri, izvor,ste un fel de putere
harte trebuincioas; pentru bundstarea intreguiuiom trupesc. Asta
avlaga de viatd. Intre cele
Sapte
izvoare de viat;. printre
cele mai
pulernice
este
liizvorul
care inmuguregte semanta de om. Cand
omulse
tine
de desfranare, robit de spurcata ei pl5cere, izvorul
nu mai poate dovedi sd mai verse gi indunfrul trupului, in sange,
p&tea de vl89a neaperat trebuitoare, pentru ce tot lucrulizvorului
altlherft in ahre.
[n.
ed.: dupA cum am vazut, cele 7 izvoare de
yirte
sunt glandele endocrino
Si
nu chakrele cunoscute in
praclicile
orientalo, a9a cum au incercat s; arate adeplii acestor practicil
De pe
uma naravului desfranerii,
gcade puterea
izvoruluide a
msi varsa in sange felul sau de vhga. Scaderea aceasta de
putere
aduce moa(ea a milioanede celule nervoase- Cicitoate
tesuturile
Cln om pot rlbda de foame, sau
pot
lucm cu schimbul, sau se
bpesc, ca sesetace mancara celorlalte
$i
la vremeprielnicl, iaregi
ac Tnmultpsc la loc, numaicelula nervoase. odati moart6 de foame,
nu mai invic niciodata. lar mAncerea ei este acea vlagS a celor
ftpte
izvoare. Acum suntem pe cale de a lntelege ce sg l ampE
cu mu{icar sl5besc la minte, vezand cu ochii.
$colarii,
de unde la
lnccput lnveFu foade bine, acum, de cend practica
onania, le
allbelte mintea
d
trebuie sa
pdrrseasci
$oala.
Darla ndravullor
mai esle cineva rd8punzltor
iasi
nu ne grabim.
latd pe
nume cateva feluri de patimi prin re oamenii i9l
prtpidesc samAnta
9i
vlaga, apringi de pofte
contra firii:
1. Onani a sau mel ahi a;
2. Curvia:
3. Sodomiai
4. Bestialilatea
(cu
dobitoacele).
lar in cesitoria legitime:
1. OesfrAnarea;
2. Fereala de zdmislire;
3. Crima d6 avorl;
4. Pregcurvia;
5. NEcuratiai
6. Nesocotirea vremurilor oprite:
7. Alte nenumite spurcdciunt.
Dar ce-i atunci dupa fire? Numai
9i
numai zimislirea de
prunci.
Cesetoria este o Taine d,';? cele
Sapte.
tocmai ca si nu ingaduie
intr-insa at6ta
Serperie
de firddelegi. Cu toate acestea, in zilele
noastre trebuie sa strigam ama.nic
,Ridicali
cesetoria din
desffinafe mecar ta finduiala dobitoacelor- Binecuvenlarea
lui Dumnezeu nu s-a dat rertdelegibrf E a$a de greu de
i ntei es? Dar zi c uni i :
,Noi
putem
Si
fare bi necuvantarea l ui
Dumnezeu!' lertati de intrebare: ,,Unde?". Da, pentru cine nu vrea
si inteleage, nici Dumnezeu n-a avut ce si zicd decat aceasta:
"Cine este nedrept, sd nedrc eqascd maidepafte, cine e spurcal,
si se spurce
$i
mai reu, cine e drept, sd face dreptate
Si
mal
depatle, cine ste sfe,sd se sfnleascd
9l/rai
mu lt. l at d, vi n curend
9i
plata Mea este cu Mine, ca sd dau fieceruia dupe fapta lul
(Apoc.22,11
- 12).
9i
mai zice
Stiinta
ce tot omul vine pe lume cu un anumit
numer de celule nervoase. Prin faptele lui cele de desfranare,
pierde un numer mai mic sau mai mare de celule.
$i
pentru cd
peste toate firadelegile atarni legile. asa atarna ele
Sipeste
viata
desfranatului: faptele sale suntdescrisein samenta sa, astfelincat
copilul este imbinarea celor doi parinti
ii
a celor patru bunici, a
celor opt stribunici
Si
a celor'16 strS-stribunici (aceasta este o
mogtenirea numai pane la al patrulea neam, dar
$i
ceilaiti inainta$l
lsidau partea lorde zestre, insa din ce in ce mai mici). Ne putem
da seama cat au de ispigit copiii din greSelile perintilorl
9i
c
mogtenesc? Forma
Siintocmirea
trupului, precum
Qi
numlrul de
celule nervoase pe care il aveau pirintii cend au chemat copilul
in lume. De la numerul
Si
sdnatatea acestuinumir, aterni multe
pentru viala urmasilor. Sau mai pe inleles, un copil are scrise in
sine toate inclinerile unui numar mare de perinti, atat cele bune
cat
9i
cele rele (umdtate de la ceidoi pirinti, a patra parte de la
cei patru bunici, a opta parte de la cei opt strdbunicr
Qi
aga mai
deoarte).
Acum, din toate inclinirile acestora, vor veni la aretare mai
intai cele mai puternice, de la parinlii
cei mai apropiali, dar pot
veni l a aretare
$i
porni ri de l a mo$i -str:mo9i , atunci cand
imprejurerile din afare, sau tocmirea dineunku, inlesnegte se se
arate mosteniri indepertate. Firea tine la sanitate: de aceea,
l 8
moqtenirii bolnave de la un parinte ii sare in ajutor cu partea
alnatoase de la celila[, dar neputinta o poarte totugi, nearetate,
In coJoc.
Acestor inclinari si le zicem grau gi neghini. Vom pricepe ce
h copil se arata
Si
slmanta celui riu, care va trebui sd o rSbdem
peni la seceris, fiindcd seminatorii, lucritorii
9i
economii tainelor
tu mai adormit, incat acum vedem cam multe neghine in
larina
tceasta. lar somnul de care e vorba, e adormirea sfejii mintii,
loropeala in patimile firidelegilor Omul vr4mag, diavolul, a
drecurat ln firea omeneascd, din neam in neam. tot mai multa
neghina, sau inclinarea dreceasci a feradelegii.
Dar nu numai pati ma desfrendri i omoari gri unci oarel e
nervoase, citoate
patimile-
Menia aprinse, durerea
peste
mdsuri
pontru o dragoste pamanteascl, la cag nu le-a facut sange reu
Si
nu i-a pdlit guta? Drramarea cea mai cumplit, inse, vine de la
patima betiei. Otrava beuturii, pe langl amo4irea giarderea tuturor
nervilor, stric5 semanta toatd, intr-un chip nemaivizut-duDd cum
merturise$te
Stiinta.
Dace cineva cheamd copii la viatd in starea
aceasta, peste bietul copil aternd necazgreu, boala indrecirii. Clct,
oriunde este daremare, vine
9i
puterea rea, diavolul, ca la o ispravi
a sa
9i
se arata prin chinuirea ce o face copilului nevinovat. ASa
re face ce vedem nesfarsitul gir de urmagi nenorociti: orbi, qchiopi,
uscati sau putrezind de vii, allii strembi in fel
Si
chip
Si
mai greu
decat toate, chinuilide draci. laraltii, in ce privegte mintea, porniti
de mici spre rele. cend vor fi mai mari vor azvarli in
perin(i, in
oumnezeu
9i
vor sfdrgi neprazni c. Mare daremare i n fi rea
omeneasci! Acestea suntfi|idelegile, in chipde om,. pEngend,
3trige vinovitiile p;rinlilor
Si
aduc mare durere in toate pdtile. lar
dsci vreti: singura scipa.e siguri este de a nu aiunge aici
(xista cale care n-are feredelegi: aceasta este date de taina
cununiei). Acegtia sunt
,,pruncii
ndsculidin somnul necurat, mattoi
ainelegiuiilor pdrinfitor. dace stai se cercetezl (intel 4, 6). Legea
rtotputernica ce intoarce faptele oamenilor in bralele lo( o strigl
Stanta Carte ln fiecare veac de oameni.
"Fii
de$renallor nu vor
svea desdvergire
$i
sdmanla ieiitd din patul nelegiuit se va stinge.
Ce de vor avea viald lunge, nu vorfide nicio treabe gi bdtene9a
lor, Ia urmd de tot. va fi fdre cinste. lar de vor mui de timouriu. vor
ll ferd nengeiere
ti
fere nddejde vor fi in ziua
judecdtii.
Cdci neamul
celui nedrcpt are groaznic ster$,l' (intel. 3, 16-19\. " ...Eu, Domnul
Dumnezeul tdu, sunt un Dumnezeu gelos, carc pedepsesc pe
copii pentru vina perintilor ce md uresc pe Mine, pene b al 3-lea
Si
al 4-lea neam
9i
me mibstivesc pene la al miilea neam, cdtre
cei ce Me iubesc
Ai
pezesc Poruncile Mele" (1e9. 20, 5
-
6).
Dar mi l osti vi rea l ui Dumnezeu, care nu de bunl voi e
pedepseste
9i
umileste pe fiii oamenilof (Plang. leremia 3, 3) aduce
in cate uniiinclinirile bune ale stribunilor
Qi
copilul de mic ajunge
la deosebirea dintre bine
Si
rru. Despre acegtia zice Dumnezeu:
"Dacd un copil care vezend
pecable
toate cete a fecd htel seu,
se pdzegte
Si
nu face nimic asemenea... acest om nu va muri
pentru pdcateb peintilot sei, ciin veci va trei... pentru ce fiul a
fecd ceea ce este drept
9i
legiuit
9i
toate legile Mele le-a
linut $t
l e-a i mpl i ni t: de aceea va tef.
(ez.18, 14-19; 17, 19).
I
Singura scepare:
Pociinta
9i
ridicarea caseioriei din desfranare la
indllimea de Taini
I
lati cat de cat inteleas; sporirea pustiirii, ce se lucreazi in
ascuns in firea fiecerui rend
lgeneratie]
de oameni, care acum, in
zilele noastre, s-a aritat in afara cu urgie mare. Cec|
"De unde
vin rezboaiele
Si
de unde ceftudle dintre voi? Nu oare de aici: din
poftele voastrc care se lup6 in mAduhrcle voastre?' (lac. 4
,
1\ .
Cine va opri prApidul pustliil? "Fere Mine nu putetiface nimid
zice Domnul
(loan 15, 5). Pripedul pustiiriinu se va opri
pene nu
vor scoate oamenii desfranarea din inimile lor qi pAna nu vor s,
gtie de Dumnezeu (Osea 4, 1-6). "Ceice
tin
de trup,
poftesc pe
cele trupest, iar cei ce
lin
de duh, poftesc cele duhovniceiti. Cdci
pofta
cdrnii este moafte, iar dodnta Duhului este viald
9i
pace.
Fiindce pofta cemii este vrejmegie impotiva lui Dumnezeu, caci
ru se supune Legii lui Dumnezeu, cd nici nu poate. De aceea
cele ce sunt in came
(in
curvie)
'}u
pot se place lui Dumnezeu".
(Rom. 8, 5
- 8). Cei ce sunt ei lui Hristos,
li-au
rastignit trupul,
tmpreune cu patimile
9i
cu poftele.
,Nu
suntem datoi trupului ca
seteimdupetup. CEci dac, vieluitj potivit trupului, velimui, iar
dace ucideli cu Duhul poftele trupului, velifii vii. Fiindcd to! cel
20
auft manal de DuhulluiDumnezeu, fiiiluiDumnezeu sunf.
(Rom.
E,12 -
14).
"Cecivointa
luiDumnezeu aceagaesle s,trlilea
yoastr6,
se vd feiti de desfrenae. ca sA gtb fiecarc dntre vo! se stepeneasce
vasul s'u in cinstire giin stintenie, nu in patima poftelor,
cum fac
necredinciogii, care nu cunosc
pe
Dumnezeu . . . cdci Dumnezeu nu
ne-a chemat Ia necurdtie, ci la sfinli (l fes. 4,3-7\.
Pe vremea Sfantului Apostol Pavel ince sufla urgie mare, mai
des
peste
cregtini. De aceea multi i$i luau de la ei in$isi sfat si se
hfrane-ze desavargit in ce$torie, cu gand se fie gata oricend de
Sfanta lmpedesanie
Side
mdrtudsirea muceniciei. Sfantul
pavelinst.
rccotind copiii mugurii cisatoriei, n-a ingaduit infrenarea desrvarqfta
decet pentru vremurile de post
Si
rugdciune (l Cor 7, 5). Socotind
Insi gi"reyolb
ceasurTor de fafd" (urgia vremuritorde atunci) le da
datul acesta: 'Br,he este pentru oricine, sd fre a$a cum se gdsegte.
Legat egticu femeie, nu ceub desfacere. Dezlegat egtide femeie,
nu cduta femeie.. . Ce de acum vremea s-a scuftat. Aga incet cei ce
8u femei, sd fie ca
Si
cum nu ar avea . . . cei ce cumpdre ca gi
qlm
n-
ar stdpetl
fi
cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca
Si
cum nu s-
er folosi de ea. Ceci fata acestei lumi trece" (l Cot.7
,
25
-
4O).
In zilele acestea mai de pe urme, cand gi noue ni se pare ce
"de acum wemea s-a scurlal', cerceland firea durerilor, am aflat
desfranarea incle$tend pe oameni qi lucrandu-le de zor ddrAmarEa
In intindere
Si
in adancime. lar pe de altd parte, preotii
vremurilor
noastre n-au mai urmerit-o ca pecat
9i
ca atare si o mdture afare
din Taina lui Dumnezeu, adice din casetorja cregtina. Aga se face
ca,
Jipsind
preotului
cunostinta legii
Si
bdtenutui sfatul (lez.7,
26), oamenii orbeceie in multimea negtiintei
d
a tipsei de stat.
care s-a intins ca o noapte de osanda pestt biegi oameni, care
dorm liniqtili somnul de primejdie,
de bune credinF ce aceea
ldesfrAnarea
intre soti] nu-i pacat.
Darfiind renduit se vrd
Sise
ascult mereu durerile oamonilor,
care vin de pe urma pdcatelorgia lipsei de stat
9i
ajungand adesea
una cu durerea lor, intr-o zi, slujind Sfanb Liturghio, rugandu-ml
rpentru
Pacea a toate tum6a
Fi
pentru bunestarca Sfintelor lui
Dumnezeu Biseicl'
,
aud deodaE in urechea dinlaunftu infruntarea
amarnicdi
"rvu
te ruga de Mine ta te dau Pace, rcaga-te de
oameni se-ii schimbe pu.led/t
dace Vor
sa mat vade paca
oe Pemanl
2l
9i
am inteles pe urmi multe lucrun... Drept aceea, ascultitor
Poruncii, trebuie se strig cuvantul Scripturii ca o sunare de alarma:
,Dumnezeu
veslette acum pe oameni, ca toli, de pretutindeni,
si se pociiascd" (Fapte 17, 30). Adici s, vina la viatd curata,
dupa invdtdtura drept meritoare a Bisericii lui Hristos, iar cand
vremea o va cere, sd merturiseasci
pe Hristos cu
pretul vietii,
netemendu-se de moarte. Altfel, nu se
poate ridica o stavild pustiirii
ce se intinde peste bietiioameni. larridicarea stavileieste ndicarea
cAsetorieidin desfranare. la inaltimea de Taina. intre cele 7 Taine,
ca oamenii se nu ingaduie gerperia feredelegilor
lubirea desfraneriiii face pe oameni
grogi la minte
9i
la obraz
Si
nu inteleg cinstea. De aceea, mugurii ces;toriei lor, copiii, ii
dau pe perinti cu capul de toti peretii
9i
prin purterib lor rele le
azvarb cu coDite in obraz, iar la randul lorindoit vor lua
!ieide
la
copiii lor.
Limurit ca lucrurile nu stau bine!
Nu fera inteles
,a
fost chemat
9i
lisus la nunte, cu ucenicii
sd/' (loan 2, 2), cica sa pricepem ce h nunt; se face prima manune
dumnezeiasce, spre bine. Numai
prin
tocmirea cisetoriei dupa
Hristos, care este mintea desivarqit stepani
pe patimi, se pot
scoate inclinarile rele din fire
Si
se nu mai fie date moltenire
(sporiti) din neam in neam
Si
si chinuiasci
pe oameni.
lar viata curate a cesdtoriei, dupe cinstea ei de Taina, este
aceasta:
l. Binecuvanbte este numai rodirea de copii- lar tot ce-i in afard
de rostulacesta, in privinla trupeascd, este desfranare
9i
p;cat
9i
se nu se mai Iace:
2. Vremiingiduite pentru chemarea copiilorsunt numai zilele intre
posturi,
ins; numaidac5 sotii amendoi sunt invoili la rostul rodirii
de copi i ;
3. Vremi oprite sunt acestea:
a) Cele patru posturimari;
b) Cele trei zile de post pe septamand (miercuri
9i
vineri,
iar luni numai daca este vointa):
c) Sirbitorile gizilele asupra sarbdtorilor
linclusiv
duminica
-
zi ua Domnul ui
Si
sambatal :
d) Vremea necurdtiei;
22
e) Vremea de slebiciune sau de boali a unuia din soti;
0
Vremile de tulburiri gi rdzboaie precum qi oarecare
vreme dupi acestea, pentru ceice au luat parte la ele;
g) Vremea oprite cu mare asprime este toati vremea
sarcinii, precum
9i
vremea alaptirii.
,1.
Cei ce se dovedesc neroditori, si se inteleagl la petrecerea
freteascd, evitand picatul;
[. De la incetarea semnelorfemeii, inceteazi sidatoria cdsdtoriei.
a chemarii de copii.
0. Urmand a$a, nu se mai intampldi
a) Crime de avort;
b) Blestematiaferelii;
c) Firddelegeadesfrenirii:
d)
$i al te
spurdci uni .
lat6 cu c randuiale sd fie sotii de un inteles. De ce asa?
Li muri ri :
O cas:torie cregtine nu e cu putinta
decat intre cregtina
convingi. Necredinciosii in Dumnezeu nu
pot
avea
parte
de Taina
lui Dumnezeu, in care nu cred. Pena cand cineva e in afara
credintei dreptmaritoare, totceface e p;cat
Sipicatutiieste
lege.
Cu necredinciolii nu e cu putinF viata curate. Prin rebdarea
chinuirii de la ei, pot fi biruiti de Dumnezeu
!i
inviati din moartea
in caretraiesc. Cicicate vreme sunt numaitrup, sunt printre morti
9i
cand afld despre Dumnezeu
Si
suflet, invie din mo(i
Si
incep
Dociinta.
Ajutatile, rabdand toate de la ei, darimpotrivindu-vi picatului,
chiar dac; ar fi aceasta o mucenicie neintrerupta. "Femeia sd se
bame de behat cend Hristos este capul bdrbatutui (Ffes. 5, 22-
24:1co. 11.3), dat cand capul l ui e pecatul
Si
' Dunrnezeul tui e
stomacul" n-are ce sfatde mantuire lua de la densul. Fdri Hristos
este mort, iar sfatul mortilor duce la moarte; acolo se nu mergeti.
De mo4i se n-avelifricd- De cei ce nu se tem de Dumnezeu, nici
voud sA nu v5 fie teami. Toati teama se fie de
picat,
caci
pe
aceasta au avut-o si sfintii.
2l
De aceea sunt gpd!!-dqb j jig jilglig:
a) Nebuni i , i ndr;ci ti i . bautori i , sl abi i de mi nte
l i
cei cu bol i l umel ti ;
b) Rudeni i l e de sange pane l a gradul S (veri i de gradul 4 i i i ngedui e
pravila bisericeasci, insd am vizut
$i
la depdrtarea aceasta,
copii insemnati de
pacatul amestecarii de sange
$icu
s,ndtatea
zdruncinata Dentru totdeauna);
c) Cei
prea deosebiti de verste. Depdrtarea cea mai mare ce poate
fi ingrduiti este de 7 ani (maxim 10). Ce trece
peste ace9tia
dovedegte
patima desfr,ndrii, care se rezbuna. Viduvii se aa
vdduve.
d)Varsta i ngedui t; pentru fete, de l a 18l a 20 de ani , i ar pentru
biieti spre 25 de ani, adicd la o varst; la care se priceape pe ce
cale merg
licum
trebuie se mearga.
9iince
ceva: trebuie s; se
agtepte o varst5 mai merigoard, ca si se vadl,
pe cat e cu
putinte,
toate inctinatiile din cei doitineri, care numai cu varsta
se arati. Altfel. se mai inmpl, ci inainte de cisetorie au o
purtare,
iardupi casltorie, dupi oarecare vreme, au alte puderi
pentru care bucuros aifi ciutat tovaresia vietii in alte parte.
e) Cesatoriib tecute dupl sfatul sau sila pdrintilot care socotesc
averea - Datima lecomiei - n-au dus la capdt bun; averea toati
s-a impreltiat.
f) Cercetati ce
purteriau avut pirintii, cei4 bunici, cici a$chia nu
sare departe de butuc.
g) Nu incepeti dsetoria cu pacatul, ce silitiTaina Iui Dumnezeu
Si-
L veti avea impotrivd. Pane la Cununia Bisericeasai, toti sunt
datori a avea tecioria nestricatS,
Si
fete
9i
biieti. Celui ce crede
in Dumnezeu
ii tine
posturile
Si
are duhovnic, iieste cu
putinF.
Celuilalt, nu i-a fost cu putintd intAi, nu-i va fi nici pe urme. De
acea, cei ce robesc la patimi, trebuie se dovedeasce intai
indreptarea din toate
patimile
Sise
ajungd la credinta lucritoare,
apoi sA intemeieze cesitorij, cici altfel numaiinmultesc riulin
oameni . osandi nd
Si
pe al l i i i mpreun, cu ei .
I Binecuvantati este numai rodirea de coDii
(pct.1
de maisus)l
inainte de Hristos, Tobit a zis cuventul: "Doamne, iau pe
acea$e sord a mea, nu
pentru implinirea poftelor mele, cio lac cu
inime curatd' oiauinlj-adever ca femeie
(Tobit 8, 7). Cine in vremea
noastre maicrede aga. Cesdtorja este numaiaprindere detrupuri,
l8r unde este numai atata. vine ura
$i
face vrajbd.
Nunta este mai mult dec6t aceasta, este chip al uniriisufletului
cu Dumnezeu- De aceea, numai cand cei doi soti sunt uniti cu
aufletulin Dumnezeu, ddinuiegte
Si
unirea cea trupeasce qi
aduce
roade dupd Dumnezeut copii curati
Si
tregatori spre El.
E oprile vremea postuitor
$i
a seb^btilor.Intai e sufletut
si
Dumnezeu
Si
apoatrupul. Cand poarta omut grije de suftet. iese
din pofta trupeascS, o stinge chiar. ca se poata primi Sfanta
hpdrtiganie - mancarea sufletuluigide caretrebure sI se apropie
lot cre$tinul, m:car de patru
ori
pe
an_
postul
e randuit tocmai
lpre stingerea poftelortrupului.
CAti vreme omulnu iesedin pofte,
nu se poate
apropia de Dumnezeu. Copiii chematiin $rbetori$i
posturi,
toli poarti
in ei pdcatul pdrintesc.
ASa cum pirintii n-au
llnut
seamd de ziua Domnului, a$a nici copijj nu vor
tine
seama
de voia Domnului
Si
de sfatul pjrintilor
E optile vremea necurefiiel. in lege, cei ce cdlcau randuiala
tceasta erau omoreti cu pietre, pentru cA pruncul
ce se zdmislea
ln necuritenie,la evrei, avea inclinarispre lepre, tiind otara caldl,
ler la noi va avea once alte inclinare spre putrezirea
de vtu.
E optile vremea de tulburdd, rdzboaie, pentru
cei ce iau
pade
,a e/e, fiindce in acestea li se zdruncine nervii
9i
au pomire
spre
varsare de sange. Apoi, mai e
ltiut
ci pruncul
ce se nagte, se
lleturi parintelui
slab, ca si
tina
cumplna; se intelege astfel, de
ce in randul de copii ce se nasc dupa rSzboaie, sunt mai mulli
blieligi mostenesc apuclturile rizboinice ate ta(ilor
ii
zdruncinarea
lor nervoasa, din vremea cand au fost chemati la via; se mai
Intelege de asemenea
li
de ce copiii acegtia vor face revolutjj
9j
vor sfar$i cam prost,
ca unii ce vor fi mereu in rizboi cu ceilalti
o8meni. Mai agteapta putin, pana ce se maitinigtesc nervii qi nu
mgi ai vise tulburatoare, cu spaimd de razboi. ln starea aceasta
nu poti
chema decat un bliat, care.
Si
din graba ta. poate apuca
C9lea puSciriei.
De ce este oprfte ba6 vremea sarcinin Odati,
pentru
ce nu
mai are rost
lcopilul
nu mai trebuie chemat ta viatd cici el este
|8te deja in pantece!],
apoi,
pentru
c: toate simlirile cetordoi
Vremi opri techemeri i copi i l orl avi ate
. 2-3 de mai sus
Ddrinti. mai ales ale mamei,
prin care trece in vremea aceea, se
intiperesc cu deosebire in mugurele ce s-a
plemldit Deci. iata o
mare chei e a l ucruri l or:
precum au fost
purtari l e
9i
toate
si ml i mi ntel e
mamei , i n vremea cel or noua l uni al a va fi
9i
mo;tenirea copiluluice se va naste,
pe
toataviata sa Daca
penntii
i-au tulburat tocmirea cu firadelegea desfrenarii aceasta se va
intip;ri intr-insul cu terie mare. lar cand se va na$te,
pana nu
ajunge sl
priceap;, se va
juca
cu sora de-a mirele
li
mlreasa.
9l
inca de la 7 ani. Maiterziu. va cerca la dobitoace. sau se va deda
la curvie cu mana,
pe urme curvie in regule. patimi care ii vor
omori milioane de celule nervoase
gi
de nu se va intalni cu cineva
care si-i cunoasci boala,
pe la varsta casatoriei va ajunge in
doaga nebuntei Despre sporul la carte nlcl nu mal vorbesc'
patima
aceasta le tampeste mintea, ciciincepe sA se
poata face pe la
14 ani. iar dace nu i se dd de leac, nu lasd pe om se ajunga
nrci decum l a 70 de ani . Toate pati ml l e sl Sbesc
puterea de
impotrivire a sufletului,
pustiind gitrup
9i
suflet
9i
piezdndu-le pe
amandoue
pentru totdeauna. Cet ce pdtimesc de aceasta intai
sd se tamidutascd, apol sa se cdsdtoreasca
Doctoriidau sfatul cdsetoriel numaldecAt fare sd socoteasci
roada bolnavd ce vor chema-o
pe lume se se chinuiascd dac;
aduc vre-o roade.
Prin urmare, inclinarile ce le-au avut
perintiiin timpul sarcin'i'
acelea vor fi conducitoare in toate vlata copilului ce se va nagte'
Acum e vremea cea mai scumpe de a ingriji de
purtdrile viitoare
ale copilului, caci acum
potisemenaintr-iniii inclindrile unui slAnt
sau apuceturile unuitalhar Sise roage
pirintiiin vremea aceasta'
se se impirtegeasca
cu Sfintele Taine, si petreace cu dragoste
de Dumnezeui aSa va fl
Siin
viata copilulul ce sa va na9le
9l
nu
veli avea O;taie a! cap cu el, ca nu crede, ce nu asculti 9i
umbla
duoe rele. lntors - Stiti
cum e
Dar si vrcmea alepterii trebuie tinuta curati ce inc; e legal
de mami
gide purtirile ei Apoi, nu poate rodicopil nou' pentru
ce nu-gi
poate impd4i sangele in 3 pd(i gitoate s' mearga bine;
o oarte cu laptele, alta
pentru sine
$i
a 3-a pentru celde
pe cal6
Daca sunt mai deai decat ingdduie firea renduiala eceasta toti
sunt slabi
9i
nu-s de trai. Dar aici re mal inlelge cova Ga pe
misure ce s-a inrit desfranarea ln m;dularele
oamenllor'
a
26
acezut gi puterea
lor de aperare impotriva bolilor de tot felul, iar
clzand in acestea, foane greu se tameduiesc, delimijloacele de
vandecare sunt din ce in ce mai bune. Orice desfr6nare este o
putrezire
inceata (ca gunoiul care arde) ce scurteaze zilele
0amenrlor.
Luati aminte, ca pentru osteneala perintilor,
dupe voia lui
Dumnezeu, se milostivegte spre copii gi-i binecuvinteaz5 cu daruri,
precum
insu9i a zis: 'p ene b almiilea neam" pentru ceice-L iubesc
pe
El.
f Pi.rinti ncroditori (pct.
4-5 de mai sus) I
Intrebali medicul inainte de cdsdtorie, cum stati ldac{ sunteti
roditoril Cei ce n-atifdcut-o inainte de cdsdtorie. int;ebatj-tacum
ce se mar poate face (drege).
Se poate
intampta ca amandoisotii
36 fie roditorr
9i
totusi roade nu aduc. Ce se fie?
pe
unul din soti.
cu deosebire pe
birbat, l-au ajuns faptele lui din tinerete: era
curvar, onaninst sau in alt chip pitima$ gimuttficand
fdridelegile
ecelea, Fa slebit frana gi repede il trece firea, inainte de ctiDa
cand femeia ar fi fost preg,titd
s5-i pnmeasca
sjmanta. Femera
nu are agadar nici o descircare, bdrbatul nu o multume$te, ise
lace scarbd de el, iar daca se duce la doctori, acestia cungscand
tiei
pricina,
ce n-au potrivit
timpurile, dau sfaturj picitoase,
de a
cerca cu altulgiiati stricandu-se o cisetorie.
Side undeinceDitura
ls toate acestea? Din pdcatele
tineretii. pe care atotputernicia
Si
randuiala firiile-a intors, s:tileduciin spate. llnerelea se r:zbune,
daci n-a fost buna. lat; de ce trebuie fecioria nestricate sd o aibe
li
feciorii
[nu
numai fecioarele].
Faceti bine
9i tineti
posturile, ostenitj-vd trupul se nu zburde
ti
nu uitati ce este Dumnezeu care ajuti pe tot omut ce zice
'Doamne ajutel".lnt;riti-ve cu Sfante impertiganie
Sinu
se poate
rd nu se poata.
lar dace n-ati fecut aceasta
9i
ati ajuns aici
lneroditori],
plecaliva puterii
mai mari
$i
petreceti pentru
suflet.
Ca tot ce se dovedegte fera rost pentru
Dumnezeu, tulburi
mngtiinla
Siea
merturise$te cd-ipicat. Ajunsiaici, satinem
partea
conl ti i ntei
l gl asul
l ui Dumnezeu di n om]. ca s: fi m pe pl acut tui
Dumnezeu
Si sd dobendim iertare.
^
,Un
sfat e bine si vd doriti copii de ta inceput, din tinerele,
p6na
ce nu v-ati hodorogit de grijite vietii
Si
de atatea p:cate,
cici
l copi i di nti neretea
pari nti l or]suntmai ageri
gi demai bunenddej de
de viatd; copiii de la bitrSnetea
perinlilor sunt mai stin$i,
parci le
lipseSte vlaga din ei gi duc o viati chinuite,
pentru ci au moqtenit
o zestre slibite. Cdci, daca viala ta este o cheltuire neindrumate
Si
daca mai egti
Si
cu gregeli, le daj povare copiilor. Totuqi, se
poate ajunge pana la 12 copiifara cusur. cirora le va venivremea
sl fie o datorie, prin greutitile
Si
osteneala de a-i crelte.
f Urmand
gfaturile
de mai sua. nu aiunqeti la necazurile de
mai ios
(pct.
6 de mai sus) I
a) Cima de avoft este mai mare decat crima simpla, pentru
cd se face impot.iva unui copil far; apdra.e. De aceea, cere cap
de mame gi detata. Sangel e l orstri gd l a cer,,Rezbunare"
Si puti ni
suntceice scapi de ea. Nenorocirile intre oameni, razboaiele, au
girolulacesta, de a face dreptate acolo unde nu s-a flcut pocainti.
"Sd nu sputcati
pemantulpe care avetisdttdili: cA sengele spurce
pamanu
Si
pementul nu se poate curd,ti de sengeb versat,
aftmintei decet cu sengele celui ce l-a versaf'. (Numeri 35, 33).
b\ Blestemela ferelii de zdmislire, iate unde
poate duce: la
imbolndvirea nervilor interni ai sotiei, care raspund cu un capltin
lale,
incat sotia (femeia) nu mai poate ridica dejos nici un brat de
lemne
Sinu
maipoate merge- Mn
Sidurerile
de stomac
Ai
rirunchi
Si
acestea ugureazi cipdtarea diferitelor boli care
greu se mai
vindeci, printre care
9i,,poala
alba"
fleucoreea].
laratreia superare
este ci strica randuiala dinauntrulfemeii, care ajunge desevarsit
neroditoare. A$a se rezbuna firea pentru fapta aceasta. De aceea
nu trebuie sd indrdzneasce fetele a gandi la cdsdtorie inainte de
varsta de 18
-
20 de ani, cend sa fie in stare a na9te copii. Sfatul
gresit al perinlilor de a se cisatori cat mai repede, cu soti prea
deosebiti ca varste, iiface pe acegtia sl se fereasci de sarcina.
negtiind urmerib, care sunt cu mult mai multe decet lnsirai aici
ASa se intampli cA neamul celui fari de sfat se stinge.
c) Nu apera$ desfranarea, ci nu are nici o aperare. Ea nu
intretine, ci
(mai
curand sau mai taziu) macine dragostea lntre
sotigi duce la ura, ca orice pdcat.
Al te l ucruri de
sti ut: Ved oameni i chi nui ndu-se, dar mai al es
copiii, intre a crede in Dumnezeu gi
a nu crede. Lupta lor intre
bine
9i
reu, de multe ori, e asa de mare, incat se tem se nu-si
piard;
mintea. lar eiinci suntcopii. De unde vin chtnurile acesteai
De la pirinfii
$i
bunicii care sunt intr-insut. Se aflau intre dansii
uniicare credeau in Dumnezeu
Sialliicare
credeau in cel riu. S'e
mo9tenegte atat inclinarea de a crede in Dumnezeu cet si
lnclinarea de a nu crede. Tot ce este senAtos in Darintt inclin;
tpre Dumnezeu, iar tot ce-i pdcetos sau bolnav, inclht spre
lncepetorul rautatii: iar in copil se bat cap in cap aceste inclinAri
potrivnice.
Dace nu este cineva ca s:-l ajute in vremea lui de
cumpdni, se poate intampla sa fie biruit: partea
cea bune de
catre cea rea, caci mai intotdeauna imboldurile din afare asa
"ajutd
: dacA insi are parte
de un sfat la vremea chinuirii sate, t9i
maivede binele,
lpartea
bund]. Cunoaste decj, ce firea parintelui
necredincios, t a mogtenit-o, trebuie sd o biruie, lipindu_se de
Dumnezeu. care nu are de lepedat pe nimeni. Unii ca acegtta
trebuie sa cClatoreasce in viald cu foarte mare grijd
Si
sa nu c;d;
de la porunce,
h desfranare, cd se pot starni ta batranete ganduri
lmpotriva lui Dumnezeu, chiar in vremea rugaciunii ga gaia-gata
!d dea in deznedejde de mantuire. Mantuirea se afle rebdand
lns, toata supdrarea aceasta. lati de ce nu e bine nicidecum sd-
li
dai copilulin casa necredinciosutui, ca e chinuire
9i
pentru el
Si
pentru
urmasii lui, din neam in neam.
Erau multe
Simaripricinile
pentru caretrebuia un leacputemic
c acesta. lati-l, dat la indemana tuturor - unora sDre bucurie
mare, altora spre superare marc.
,,Cei ce au pezit
cu slintenie
pravila cea sfen6, slintise-vor gi ce! c6 au invebFo,
yor
gti ce se
dspundr"(l nt.6,' 10).
Pentru necredinciosi, dupa sfatul
perinlilor.
n-am nici un
cuvent, iar pe
desfranat ii va
judeca
Dumnezeu.
Pastorul i si paze9te
oi l e... i ar l upi i i i gesesc vi na... ni mi c nou.
Chemi m i nsa di n nou pe l i sus l a nunti ... ceci cei ce se
pogoari
in luriea aceasta
lcopiiil,
vin in vremea noastre
peste
mesuri de r;nlti
9i
urmirile cele mai grele
abia de acum vin.
Doamne, ajuti-ne se facem voia Tal
Ami n.
2a
' t.
Despre durerile oumenilor
Lucrul care ne arde
pe toti este poceinla
-
pocania
-
pe
care o trimite Dumnezeu, ori vrem, ori nu vrem. De aceea este
bine si ne
poceim
de buni voie, sd nu asteptim sa ne trimiti
Dumnezeu
pociinta pran necazuri de tot felul, cacipricinile
pentru
care ne trimite Dumnezeu necazurile sunt
pecatele noastre Deci
daca
prteqti necazuriin via(e, afli ce aificut
gre$eli. Necazurile
sunt mi l a l ui Dumnezeu cu not.
Acum se vi dezvelesc ceteva felurl de pecate. ca astfel
sd
pricepeti durerile voastre.
l. Betegugurile trupului
Din trei
pricini
se imbolnaveqte trupul:
Trupul se umple de otravuri, din liosa oostului. Carnea
[9i
grrsimeal este o otrava
si
se mistuie tot cu aJutorul unei otrdvl
care este tierea.
["Cu
parallzia pedepsegte Dumnezeu
pe toti
nesituii de avere, dci acegtia
Si-au
fecut socoteala
greqitd
zacand d dacd postesc nr mai pot alerga
9i
lucra (parclizia
ca gi averea, se poate mogteni!). Ei au crezut statul viclean al
dracului iubirii de avere. De aceea toti harnicii s; ia aminte
9i
se
tie
post, ca nu cumva dup; mufte alergatura degarte se
stea la
pat
tot restul vietii. Dar
Si
asta de li s-a intemplat tol
mila de la Dumnezeu sd o socoteasce. deoarece le di prilej
de-a cumpeni
qi a-9i recunoaqte gre$eala. Ceci Dumnezeu
nu pedepseste spre moarte c| spre intoarcere, cdcitrupul nu
pliteste nimic cend din el scoti averea ta rea. Sfintii au scos
cu totul altceva: sfesnic al Duhului Sfant. Cuve din 22 febL
1 942, M en. Brancovea n ul
Din nastere,
pentru ci fie mama sau tata nu a fost treaz cdnd
s-a zAmislit copilul. Fugiti de berbali cand sunt smetiti
de
biuture ca de foc.
SjlllgsLilelg,
pentru ci trec mesura cuvenite
9i
atunciincepe
si-i doara spatele, spinarea,
galele, sldbssc nervii,'devin iuli
si nerebdatori. Toate acestea,
pentru
ci nu
9i-au
infranat
poftele (puterile).
Este tocmaica bogatulcare saricegte. ASa
9r
trupul care
9i-a
mancat toatd vlaga.
ll. Vrajba in casi
Ascultati pricinile pentru
care au vrajbi qi ce si faca ca sa
nu le mai aibi. Vrajba in case vine din pecate. Toate iQi au izvorul
In picate. Neaperat, vine vrajba in case, dace:
l) Cesetoria s-a inceput cu st6ngul, adaci cu desfranarea.
2) Soti i tri i esc i n casi tori e nel egi ti ma sau feri cununi e
bisericeascd. Este un
prim picat, pe
care totiil plitesccu vrajba.
De aceea toli trebuie sa intre la cumintenie
Si
se se legiuiascd
dacd sunt a$a.
3) Din curvii nemArturisite, f;cute inainte sau dupi cisatorie.
Astfel, au intrat intr-o casi noue cu o pecete drdceascS pe trupul
gi pe sufletul lor ga pentru cd nu s-au mdrtunsit, acel
pecat
are
si le spargi casa, tocmai pentru
ci n-au omoret pe diavolul,
care este cel care face acest lucrrt
4) Lecomia de avere a unur pannte
cand
Si-a
meritat fata sau
9i-a
cdsitorjt feciorul. O asemenea cisitorie nu tine,
pentru
cd
s-a fdcut cu o lucrare a diavolulur. De vei md.ita fata ta numal
pentru avere, cdsitoria lor va sfar9i cu vrajbi
9i
cu spargerea
casei aceleia. Prin urmare, cumintiti-vd panntilor cu sfaturile,
cand vd miritatifetele sau vi insurati feciorii.
5) Nepotrivirea de varsti. Sunt pirinti care-li miriti fetele la
14-16 ani , i ar l a 18, 19 ani fata l or este vaduve
Qi
i ncd cu copi l .
Aceasta din cauza nepotrivirii de varst:, caci ce poate face o
fat: aQa tanara in fata unui vlajgan, om in toatd firea. Aceastd
diferente mare de varsta este un oecat inaintea lur Dumnezeu
$i
din cauza aceasta, casa aceea nu
tine
ci se sparge gi in
aceste cazuri pi.intii
trebuie se recunoasca ce au dat un sfat
prost.
6l Di n negrta de sufl et a cel or di n casa, di n negri j a de
spovedanie, de Sfenta impdrtiganie
9i
de randuielile Bisericii.
care sunt poruncile lui Dumnezeu, care daca nu se
pizesc,
pdzesc pe ale diavolului gi nu pot si aibi linigte
2.
l l 30
7) Din
petrecerea ferd post Cei ce se umplu de menie sunt
cei
pl i ni
de fi ere, care se i nmul te$te' i n corpul omul ui , atunc
cand mdnance carne mufie
9i
nu poste9te. Plin de fiere fiind, te
umpli de manie qi astfel igi sar in cap unii la altii. ASa, pentru o
vorba cat de neinsemnati, pentru o bucata de lemn ce nu e la
locul ei. ii sare in cap celuilalt.
8)
$i
o ultima pricini este desfrenarea sotilor. Dar sotii cum
desfraneaz: cand sunt legiuiti? ASa bine, cici nu maitin seama
de miercuri, de vineri, de zilele
postului
9i
de s;rbetori. Nu mai
l i n
nrci o randui al a
9l
BATE DUI\TNEZEU NERANDUIALA CA
SA SE FACA RANDUIALA.
l l l . O al t a durere:
paguba i n curt e, i n
agoniseala voastri
9i
acum iate pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocania
asupra avutului nostru.
1) Unii din stepani dfticuie vifele
!i
atunci si nu se mire daca i
sei mpl i negte cuvantul , caci da Dumnezeu dupl cuvantul l ui
2l Lucreazd Duminica. Dac; Dumnezeu n-a lucrat Duminica
nicitie nu iti este ing5duit ca se lucrezi gidace vei lucra, vei
prerde
nu numai ceea ce ai lucrat dumlnica ci
9i
ceea ce al
lucrat in cursul septamanii. S: nu ascultati de sfatul nimenui
[guvernului]
cend este vorba de cinstirea Duminicii. Fiecare
lguvemul]
isi are socoteala lui, tu insd ai un suflet. Ceci va
veni vremea si ceri api cu biletl Da, va veni
9l
acea vreme
3)
$i
mai are pagube cel ce se ufte b agoniseala sa ca la ochii
di, cap.
gi-a
lipit inima iui de lucruri pieritoare. Pentru altcva
a dat Dumnezeu inima, nu ca sd
ti-o
lmpotmolesti cu gunoiul
lumii, ci ca sa
ti-o
indrepti spre Tat;l cel din ceruri. Pe el s5-
t iubim, de El se ne lipim inima. ceci neaseminate este plata
oe care ne-o di Dumnezeu, fatd de cea datd de lume. De
aceea nu-ti lipi inima ta nici de
proprii Ei copii, cAci, de-i
petimidurere in cele iubite peste misur;, cineteva mangaia?
1l Ai cumperat din mane rca, din man: pitimage, din mana
care a furat sau de la unulcare a curvit. De aceea mar inainte
de a o amesteca cu ale tale. dd-i putind ape sfintit;. cu faina.
caci sA gtiti, picatele trec
ai
asupra pementulur pe
care-l calci
Si
asupra vitelor.
Cend a fost izgonit Adam din Rai, Dumnezeu a blestemat
pdmantul:
,,Spini 9i
pilamidd sA dea qi pran
sudoarea fete, sd
i ti cai ti gi pai nea, i ar femei a i n dureri mari sd nascd" O
gre|eald a noastre aten, asupra intregii aven
5) Cineva se
tine
de vnil asupra fa, iar tu n-ai oc.otirea lul
Dumnezeu asupra ta. Cineva lucreazd cu diavolulasupra ta
Sr
asupra vitelor tale
9i
atunci tu tanjesti
9i
vitele tale. De ce
pot l ucra aceste puteri ?
Pentru ca tu n-ar ocroti rea l uj
Dumnezeu.
$i
ca si nu mai poat; l ucra duhuri l e rel e.
curete$te-titrupul Eu prin post, fd sfegtanie, pune-ti o cruce
in curte
Si
roage-te lui Dumnezeu sa te ocroteasci.
6) irai poti avea necazuri
9i
din cauzd ca. in curtea in care stai
tu, sau pe pemantul pe care-l lucrezj apese
iuremnb.
blesteme sau nedreptale. S: luati seama. sa nu tStatio brazdd
din p;mantul
care nu este alvostru, cdciaduce moarte. Dar
se mai poate se ai asupra cu(ii gi alte pacate. Poate ca ai
cumparat aceasti curte cu bani muncali intr-o vreme cand
poate
traiai in desfranare. De acesti bani, degi ia-i muncit nu
te veiputea folosi, cicigiasupra loratarni giapasa pacatele,
de cAnd ia-imuncitgite urmiregte Dumnezeu paniin panzele
albe. Pentru ce? Pentru ci nu te mlrturiseSti, pentru
ce tii
Serpii
in san
9i
Dumnezeu lasi sd te mu$te.
7) Apasi b/esfeme/e perintilor
sau a alluia asupra casei tale
!i
asupra ta
8l Omorui sau sinuc,iJeli ficute in curtea ta, sau, ce este
Si
mai des, copii bp^dafi
Si
lngropati ici-colo, ba in gunoi, ba
leng; o altoaie. Lepddarea copiiloreste pacat
strigdtorla cer
9) Stepanii au pdcate
nemerturisite din tinerete sau mai De
urma
Si
nu le-au ispdgit, ce nu-i destul sd le spui sub patrafir,
trebure si le gi ispi$esti de buna voie. De aceea vine bataia
lui Dumnezeu asupra voastrS, peste tot, pe camp, peste vite
Sl
peste
tot lucrul mainilor voastre
l V. Copi i i nddr dt ni ci , neascu l t i t or i ,
necredinciogi
9i
desfranati.
Toti pAnntii luati aminte, ceilalti de asemenea, fiti cu mare
bagare de seamd, ca si nu cadeti in astfel de gre$eli, cand va va
veni randul . Copi i i i nddratni ci vi n di n urmStoarel e pri ci ni :
1) Pirintii nu au p:zit nicioda postul
!i
nu s-au putut infrena
de l a poftel e
trupei ti Qi
aga au cdl cat zi l el e
Si
ti mpuri l e
nei ngi dui te care sunt: IVIi e.curea, Vi nErea, Dumi ni ca
sirbitorile de peste an
9i
posturile intregi Toti copiii care
rezultd. sunt neascultetori, lnd;r:tnici, pentru ca nici perintii
l or nu au ascul tat de porunci l e l ur Dumnezeu de a przi zi l el e
-
sfinlite.
lntrebati-vi cugetul
$i
vd va spune ce este ingaduit. Astfel, ii
veti vedea plang6nd
9i
veti
plange
9i
voi
Si
a9a veti ispdli
p:catulin care Fatizdmislit. Desigurcd vi doare, daci nu le-
ati fi fecut nici nu v-ar fi durut.
2) Mamele nu s-au pSzit pana la curdtenie deplind qi aga se
nasc copii plini de bube
9i
pot mui.
9i
dacd in vremea aceea
tata a mai fost
9i
beat, se naste un copil ca va fi sleb;nog, fie
cu mintea. fie cu truoul. fie cu amendoui lati cum vei avea
pocania de la Dumnezeu cu propriul teu rod.
3) in vremea sarcinii nu te-ai pezit de bdrbat. De aceea multi
copiise nasc morti sau morde tineri sau dacd treiesc aluneca
in curvie,
pentru
ce s-a intiperit pecetea
curveascd
pe
eiincd
din pantecele mamei lor (a$a spune Sfanta Scnpturd).Toate
prin
cate trece mama, in vremea celor 9 luni de sarcine, fie
bune, fie rele, se intiperesc
Sr
in copil. Cand va cregte mare,
toate iivor rdsdriin cah-. (Caietd PednbluiPetru Vanvulescu;
D. 78-81 mss.\
Sfatu ri
gi
indemnu ri ale
Pdrintele Arsenie
date la Biserica Drdgdnescu
I
Viala de familie
]:
-
In ti mpul sarci ni i , mama sa nu stea i n fum gi sd nu i a
meorcamente.
-
Dac, nu-i d: pace l a copi l i n vremea sarci ni i , copi l ul va avea
precocitate
sexuald.
- Decat cancer mai bine copii
-
Copii nesculi numaidupd distractii
Si
destrabeliri au ieit rai.
- Copiii nefecuti strica pe
ceifecuti.
-
l obagi i aveau cate 16 copi i .
9j erau
sl ugi r
- Ceicare opresc copii de la credinta sunt osanditi mai riu ca
si nuci gaSi i .
- Cis:toria-i pentru
mantuire
Si
prunci, nu pentru pleceri.
-
Si afundim la botez coDiii.
.
Din cauza avorturilor ne vor "st;pdni"
tiganii.
-
Daca nu poti
vorbi cu copii despre Dumnezeu, vorbeqte cu
Dumnezeu desDre ei.
-
Ti neri i si se mute de l a batr,ni i care l e stri ca casa.
-
Di n trei fami l i i , doua di vo4eazd.
-
Pantalonii la femei- muh maigrav ca lipGa de basma la rugecjune
-
Pe cer necununati sd nu-i impartigeqtr.
- Abstinenla sexuald ddvigoare, dardin c6nd ln cand, rar, trebu,e
sotii sa se impreuneze, in afara de posturi (Sf.
pavel).
- Femeia (luata
din bdrbat) are nevoie de completare endocrine,
oan contact. de la berbat.
-
Picatele se inregistreazi in codul genetic alfiecdruia.
.
Nu suntem di n mai mut;, dar mergem cu pagi repezi spre ea.
.
De abia agtept si termin odati cu problemeie
dinbe barbat gifemeie,
pentru
care
Si
lui Dumnezeu fa pinn r;u cd a facut pe
om.
34
l 5
Boli
gi
necazuri. Credinla
l:
Si nu cartim la necazuri.
Fumatul sl 6beQte nu numai pl ameni i
ci
9i
mrntea omul ui i ncet
credinta nu o mai vezi atat de curat.
Cei bolnavi sa tind regimu' bolii in loc de post.
Bitranetea-i un cavou ajutdtor.
N-ai si gise$ti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sf. Cruce.
Dreapta socotealA-i mai mare ca
postul
Nu ispiti Sfintele Taine.
l\,I-am rugat pentru apuseni qi m-a dus Dumnezeu acolo
Si
mi-
a aretat ce fac.
ldai mute rugaciune c;tre Sf inger P;zitor
Si ne fenm de yoga (noj creQtinii nu avem nevoie).
Se-mi ti nd Dumnezeu credi nta de copi l .
l erusal i mul di n nor nu cel di n l srael .
lntre catolici
Sr
ortodocsi deosebirile nu sunt esentiale.
Cel cu un talant din Sfanta Evanghelie are numai botezul
$i
talantul lui i se va da celor fera botez, dar cu fapte.
Parintele Arsenie s-a intalnit cu lisusin garA in chipulseracului
care pl engea...
goapte
diavoleqti: Citili Biblia cum vd taie capul cd
9i
noi o
gtim pe dinafard
Si
sfinti in fantezie ve vom face.. Vindem
yoga, teozofie, spiritism, magie, cultulluisatan: eu suntwotan,
lvlamona. PriaD.
I
Biserica
9i
Statul
]:
Nuj tot cereti moartea lui Ceausescu c5ci care vin vorfi mai rii.
Pe regele Mihai Pirintele Arsenie l-a sfdtuit se plece cal
omoari. Azis c; va revenic6ndva in
tare
giciiiom credincios
Ungurii vor maa mult decat Ardealul.
Uneistipaniri de stat (sau geD, care nu se supune luiDumnezeu,
nici Sf. Biserica (9i slulitoriiei) nu trebuie sA I se supuna
Rugdciunile
$i
jertfa
Sfintilor Brancoveni m-a adus pe mine
Dentru tara acesta a noastrd.
Nu va putea avea omul
pace pe pimant de nu va avea pace cu
Dumnezeu! (l Tesal oni ci enr 5, 3, Luca 21, 55; l sai a 139. 1' l ).
A9adarin numele lui Hristos vi rugim ca
St
cum Dumnezeu v-
ar ruga prin noi: impaca!-vd cu Dumnezeu (ll
Corinteni 5, 20).
(Caietd Perintelui Petru Vanvulescu: p. 1-4 mss.)
l 6
lcoana pictate de Parintele Arsenie in biserica Ddganescu
l 7
Despre iubire
(extrase din
"C,rarea
imper4iet'
9.
a
)
lubirea de Dumnezeu gi
iubirea de oameni
Tot razboiul potrivnicului
acesta a fost: ca sA-L facd
pe
Domnul sa calce dragostea catre Dumnezeu ca Tati. Caci
Stie
vr4maguld
decerea
pemanteascS, pentru cine umbli dupa ea,
are draceasca putere s5 desface pe om de dragostea l ui
Dumnezeu
Si
s, i-o intoarce spre
placerea
a orice altceva afare
de Dumnezeu. Prin urmare, daca mai avem inima prins; de ceva
de pe pimant,
stapenitorul lumii acesteia incl ne maitine tegati
in imp:ra$a lui, de vreme ce dragostea noastrd cetre Dumnezeu
inc6 n-a ars
Si
ata aceea. p.29
,,Neputend vrej magur s;-L facl pe Domnul se cal ce
porunca iubiriide Dumnezeu, prin cele ce I le-a fagdduitin pustie,
s-a stredui t pe
urme, dupi ce a veni t i n l ume, cu aj utorul
nelegiuililor iudei, sd-L faci si calce porunca iubiriide oameni
O, minunat rdzboi! in loc de ura lisus arata iubirea
9i
rapune pe
tatel rautatii prin bunatate. in acest scop, rabdand a6tea rele de
la ei
-
mai adevarat vorbind, pentru ei- S-a streduit peni
h moarte,
in chip omenesc, pentru porunca iubirii
Si,
dobAndind biruinta
deplina impotriva diavolului, a primit cununa invierii pentru noi.
Astfel Adam Cel nou a innoit pe cel vechi.'( Sf. Maxim [Iadunsirorut,
Cuvant ascetic, Filoclia, ed.l, vol 2, Sibiu 1947, pp
8-9).
p.30
lubirea de Dumnezeu
Siiubirea
de oameniin care aterni
toata Legea
Si
Proorocii (Matei
22, 37-40), implinindu-le lisus ca
nimenialtul, prin aceasta se vedea limpede ci lisus e Dumnezeu
Si
Dumnezeu este iubire
(1
loan 4, 8). Pe acestea doui ni te-a dat
ca porunci. Aici sta taina pentru
care
poruncile
lui Dumnezeu bat
pe vrijmasul, cand are cine le trai. Cici iata: Dumnezeu se
ascunde in poruncile
Sale, dupe cum nb asiguri Sfintii Marcu
Ascetul (St Marcu Ascetul, Despre tegea duhovnrceasci, Fitocatia, Sibiu,
1946, ed. l , vol . 1, p. 249
Si
ed. l t , vot . 1. Si bi u, 1942 p 247)
$i
[ I axi m
[rArtu riSitorul (Sf lilaxim M5tturisircrut, Capr,te gnostice, Fitocatia. Sibiu,1g47,
ed. . vot 2, p.193) p. 3 1 -32
38
In societatea omeneasci lisus l-a batut pe potrivnic prin
iubirea de oameni, oric6t il lovea vrdjma$ul pnntr-in9ii cu ispita
durerii.
9i
pe urme de tot, a venit
-
prin oranduire dumnezeiascd
-ispita,
tot prin durere, asupra trupului Domnului, ispiti pe care a
bi rui l o, dandu-si trupul ca,,di n neputi nti ' (2 Cori nteni 13, 4.) s,
fie ristignit pe cruce ca un fecatorde rele. Nu-$idedea Satana
Eeama c6, rdstrgnind
'omul"
pe cruce. dupi ce-L va inghiti cu
poftd, sau cu ura cea mai mare, va afla cd prin cruce a inghitit pe
Dumnezeu. Nu-9i putea
da seama vicleanul de Taina Crucir care
ii va rupe cele dinleuntru,
$i,
Hristos lisus, OmulDumnezeu ii va
lnvia pe dreptii ceidin Vechiul Testament, f;cand brruinta vegnicd
asupra rdului pe care o va da omului, fratelui Seu (lratei 28, 10)
Si
ucenrc
pe aceeagi cale. Aceasti biruinti a lui lisus, prin omul in
care se
!inea
ascuns, a f:cut restabilirea firii omenegti; a deschis
lmperitia lui Dumnezeu, a vestit invierea
Si
a dat mantuirea in
dar
(Efesni 2.
8).
p.33
,,A9a a iubit Dumnezeu lumea incat
9r
pe singurul Sau Fiu
L-a dat, ca tot cel ce crede intrlnsul, sa nu piard, ci si aibd viati
ve9nici" (ln. 3, 16). E mai mare iubirea aceasta decet iubirea
care a creat lumea. Dedata aceasta stivilareie dragosteise ridicS,
$idragostea
se naste pe pemant, in persoana lui lisus, parjol de
Cerin inimile oamenilor. (U|,
Om nou se na$te,
"Gendirea',
Sene nou6. nr.
6- 7l 1998, p29- 31)
lubirea gi sabia lui Dumnezeu lucreaza neintrerupt
9i
deodatd intre oameni: pentru fiecare, dupd cum iitrebuie; asta nu
numai fiindca oamenii sunt amestecati, dar
Si
pentru c, fiecare
ins i9i are vremile sale c6nd ii strilucegte milostivirea, precum gi
vremi cand il prigonegte
sabia
-
ca sd vie rardQi la starea de
milostivire. p.285
Mi nunea aduni ri i puteri l or sufl etul ui
[mi ntea l i
i ni ma],
invr;jbite de fapta uciga$e a pecatului, nu e cu putintd decat in
numele lui Dumnezeu. Rugeciunea neincetate a fericitului nume:
,,Doamne,
lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md pe
mine, pecetosul'
. dupe indem narea Sfa ntu I ui Pavel:
"Neintrerupt
vd rugaf', s;var$egte minunea uniriiin dragosle a celorinvrajbite
intreolaltd de o;cat. D. t69
l 9
-
Dragostea in Duhul lui Hristos, in trei varste se vede:
- In i ubi rea aproapel ui ca pe ti ne i nsuti (Mt.
' 19,
19);
- in iubirea mai mult ca pe tine insuti- iubirea de vr4ma$i
(Mt.5,44)
- i n i ubi rea ca
j ertf5 pentru oameni (l n. 15, 13);
Pan; la mesura iubirii de vrejma$i sunt datori sa ajunga toti
cregtinii care au de gand sd se manturasca,
pe
cend la varsta a
treia a iubiriifoarte putini alung. p.204
l ubi rea i ncl i na l i bertatea ca
pe
o cumpand.
p.178
l ubi rea n-are margi ni l e omul ui , ni cj spati ul , ni ci ti mpul ; nu
piere niciodata, e putemic;, incat strdbate dincolo de mormant
9i
ajunge pe cel iubit; strdpunge iadul care nu-i poate sta impotrive
Si
strdbate cerul. lubirea e insugirea lui Dumnezeu, prin care a
creat lumea vazuti
Si
nevezute,
Sitoati
fiptura care-L cunoagte
de Tat: e str;bdtuta de iubire. Daci am sterui cum trebuie in
iubirea aceasta fer6 margini, s-ar rSsfrange
!r
in nci obarsia
noastrA divina, chipul
9i
asemenarea fiilor cu Tatdl, am avea
9i
nol
mullime de insusiri dumnezeieiti, p.in har nu prin naturd, in primul
rand n-am fi a$a de mirginiti intr-o mullime de privinle... Cu
adeverat, iubirea e calea cea mai scurta gi mai presus de orice
cale, spre desavarsire ('1 Cor
'12,
3l); printr-insa avem inleuntrul
nostru lmpdratia Cerurilo.. p.314
Adevtrata reski$te a omulur std in faptul ci nu iube$te
deplin. Cend viata omului iese teafera din raticirile eului gi igi
gdsegte in suflet unitatea sa cu Dumnezeu, atunci conltiinta
vegniciei e un dat imediat al existenlei, tot a9a ca lumina lntr-o
flacard. Toate conflictele vietii se dezleagd, toate contradicliile se
impaci; gtiinF iubire
Siactiune
searmonizeaza. Bucuria
iidurerea
se contopesc in frumusele, pldcerea
9i
renunlarea se egaleaze
in puritate. frecare clip6 vesteste pe Cel ve$ntc. invat;tura cea
desivar$ite a bpdd;rii de sine o avem de la"Cel ce in chipul lui
Dumnezeu fiind, nu a
tinut
ca la o prade b egalitatea Sa cu
Dumnezeu, ci S-a golit pe Sine, a luat chip de rob, fAcendu-Se
asemenea oamenilor
9i
la inati$are desdvergindu-Se ca un om
S-a smerl pe Slne ascultdtot fecendu-Se pand h moade, giincA
moade pe
cruce" (Fil. 2, 6-8). Asadar, desevargita leDidare de
sine etotuna cu smerenia. larcu a@asta s-a delinit desevar$irea
Atuncicand oarecineintreba pe Sf. lsacSirul"ce e deadvettiea?"
40
Sfentul rispunde: "O prepastie
de smerenie!".
prin
urmare. oe
cdile desdvergirii leuntrice nu poti
merge decat sperend. primrnd
cu bucuria acestui rost toate impotrivirile
$i
absurditetile ce ni se
lnmpla in fiecare zi . (Caietd
perintetui
toan Fercal inregistrat
pe bande de magnetofon. Men Brencoveanu,
lubirea trupeasce
Hormoni i , pri n trup, i nfl uenteazi spi ri tut: i ntr-un fel al
b;rbatului,
Siintr-alt
fel, alfemeii. Astfel birbatut dobendeste,
De
Bngd configuratia vigorit anatomice, gi sentimentul vtrilttat saie
Intel ectual i tatea bi rui e asupra sensi bi l i tdti i ; puteri l e mi nti i se
doveclesc creatoare. Cu altii e activ; inclinat mai mult spre tiranie,
decet spre supunere; mai curand spre brutalitate, decat sDre
bunetate. Cu cet notele diferentiale sunl mat accentuate, cu arSt
avem de-a face cu un caracter mai agresiv. lvli se pare
ci tot aici
kebuie cautat
9t
suportul trufiei.
Poate de aiciisi are obargia faptut ca, mai ates berbatij,
ni ci l ui Dumnezeu nu vor se se supune, i ar cand se apri nd l a
menie, nu gdsesc cuvant maiexpresiv ca injur;tura de Dumnezeu
tade
toate cele sfinte. Caracterul agresiv al masculului se observ:
ca o noti comund
9i
in firea animale. Omul gandegte cu toate
0rganele sale.
Foliculina, hormonul feminin, are o actiune cu totul diferita_
Astfel, pe leng5 configuratia anatomic:. proprie
destinului de
mame, i i pestreaza
totugi i nsul i ri te copi l i ri ei : voce subtj re.
lnfdtisare de copil, prietena
copiilor; mai mult sensibil: decat
Intelectuali, mai mult primitoare
decat creatoare.
presimte
prin
lnstinct, nu prinjudece,ti.
Mintea eie inima. E inclinat: maibucuros
lpre suferinte
9i
supunere, decat spre asuprire
Si
dominatie
ii,
dupd Scriptura, vegnic atrase (preocupatd)
spre berbat
(Fac.3,iO).
Decr. dac6 am socotinumai cap;tul fiziologic aldeosebirii
brrbaffemeie, gesim
o mare dFonanta. fol rcstul liziologrc al
blrbatulu
-
ca de alllel al intregutu regn anima! - nu e aftut decet
aventun, cu pima intampbtein cale.
B;rbatul e poligam
din fire
-
a$a ca evreii de odinioara
si
Ca turcri de ddunizt inteleptul Sotomon avea o mie de femel,
lnse Fau plitit
femeile bine - ca l-au smintit la minte, incat s-a
lepidat de Dumnezeu (3 Regi 11, 3-4).
Tot rostul gi configuratia femeii e matemitatea. Chiar q
mantuirea ei e conditionata de nagterea de fii
-
dace stiruie cu
depl i ne i ntel epci unei n credi ntd, i n i ubi re
Si i n
sfi nteni e (1Ti m.2,15)
l ntre i nsti nctul pol i gami c
Si
i nsti nctul materni tdti i e un
adevdrat conflict biologic
Ai
pricine de tragedii. Ce vrea unul, nu
corespunde cu ce vrea altul. Drept aceea, li s-au dat oamenilor
normele divine
9i
minte, ca se treiasci intr-o randuiala dup, fire -
randuial: morale gi spirituali, dispuse ierarhic - iar nu s6-9i face
de cap, triind impotriva firii, impotriva moralei, impotriva spiritulul
cu totul anarhic, ceea ce de multe ori au s;
pliteasci
cu capul
sau ei , sau urmasi i l or..
Organismul intreg giindeosebi sistemul nervos se dezvolta
bi ne datori te
Si
hormoni l or genezi ci - i nsi numai sub o cenzura
de infrenare. De aceea, pana la cisitoria legali. toti tinerii trebuie
s5 fie curati, cu fecioria pdziu
-
9i
bdieti gifete. l\rinunea e
Si
cu
putinta
ii
cu trebuinta. p.242-244
Impdrdlia copiilor
Impdrdfia
copiilor
lNattereo
de mo$eniro afos, cet mti
marc mAngAierc penfiu pie lerca
nemuririi
-
SJ loan Cafi de AL
Copiii odihnesc
Qi
retac omul. Chiar eisunt o refacere a omului
Ei rezumd: gingSgieSifrumusete, puritate,
nevrnovdtie gi credinte.
Chi ar pe l i sus L-au odi hni t copi i i Cei mari i t ami rau mereu. Nu
lise binedin necredincioasa Betsaid;, unde lisus abiatamaduise
un orb, n-a izbevit btne pe Petru de ,,milostivirea' satanei. cand a
preczat
curajul
Si
riscurile mantuirii(o aseminare cu lisus neap;rat
necesara, o concluzie a uceniciei), cand, iat6, alta surprize, o
mrcrme omeneasci_
ln drum spre Capernaum, uceniciise
DriDeau intre ei care ofi
mai mare? Cine
Stie
dace Petru a mai avut vreo
pretentie.
Cand i-
I intrebat lisus despre ce vorbeau intre ei pe
cale, ucenicji au
ttcut. Semn ci au vorbit din ale lui Satan. Acela se stramutase
din Petru in ceilalti. pe
alte temd a celor omenegti. Dupi at6tea
ii
de la ataia,
$ide
la toli, lisus avea nevoie de odihnd. Deci, gezAnd,
l-a chemat (9i de cete ori i-a chemat sd-9i vini in fire!...)
9i
le-a zis:
,De
voieste cineva sd fie cel din6L se fie cet mai de pe
urme h
toti
9i
sluga tuturof' .
Mare, inaintea lui Dumnezeu, nu poate
fi dec,t omul smerit.
Oameniiajung mari prinvitejii,
bog61ie, putere,
chiarintelepciune,
dar aceasta trufie este, gicu ea speriilumea; ala eqtt mare inaintea
lumii sau asupra lumii.
"Lumea"
insa, nu e cuprinsi in scoartele
ci4ii ceregti, dar in schimb se scrie cu un
pahar
de ao6 dat unui
drumet, i n numel e dragostetde oamenr.
$i,
luand un copilag ln brate, te-a zis:
'Cie
prime$te pe unut
dn acegtia in numele Meu, pe Mine Md prime$te gi pe
Celce M-
a tnmts pe Mine". Cuvantul ar putea fi lirgt: dad mamele ar
prmr
copi i r i n numel e Domnul ui , ce skavezi i ar fi ei i n ochi i l ui
42
I-V
l asusl Abi a atunci gi -ar da seama pe Crne au pri mi t pri n copi i
Copiii ajung in bratele lur Dumnezeu. fiindce ei sunt cei mal
aproape de El: modul lor de a fi e cel mai iubit de Dumnezeu.
i ntel epti i i l i ntel eg pe Dumnezeu ca pe o necesi tate i n
explicarea lumii. Copiiail au ca pe un Tat, de pe cel,lalt Eram
late de ce copiii sunt in Adevar, pe
cend inteleptii. in atara lul
Gese9ti ceva
$i
cu mintea lor, numai dac6 ai o inrmi curate de
copil. Aceasta te duce de-a dreptul in bratele Adevarulur in ochrl
copiilor, seninetatea e de culoarea cerului. Dumnezeu este mal
realin lmpdrdtia copiilot dec6t intr-un tratat de mecanrce cereasca
Dumnezeu
Si
copiii au inrudirea pe
care noi, cei mari, o
pierdem
Sfintii sunt nrgte man copii; ce departe ne
tinem
de ei! (F;ii
lnvieii: p. 8-9 mss\
S-a supdrat Iisus
Cat de
puti n
au i ntel es chrar ucenrci i l ur l i sus sensu
cisetonei, se vede din idamplarea ce a urmatindata dupi aceaste
lemurire. lvlai mult au inteles mamele ce-9i aduceau la El pruncir.
ca s;-ir
pune
mainile peste ei
si
sd-i binecuvanteze. "Ucenicii i
certau
pe
ceicare-i aduceau". "lisus, vazand aceasla s-a supdral
ga le-a zis: "Ldsa-fi copii sA vine Ia Mine
9i
nu-i optit| .
lata o superarea luilisus. Superarea c: copiinu sunt ldsati
de mici sa vind la lisus. Este lucru
Stiut
d din copilerie aduce omu
inchinarea pentru Dumnezeu, indiferentismul sau necredintra Rar
cend este al$el. Copilena este intervalul vietii mai apropiat de
sfintenie, mai capabil de credinti.
9i
oicum, in ori@ domeniu
"credinta" este factorul
pe
ca.e se clide$te
Sr
care conteaze. Daci
acest factor este inclinat dintru inceput spre Dumnezeu, vom avea
"credinta in Dumnezeu'. Daci este inclinat impotriva Lui, vom avea
"credinti in necredinte": "Cred Doamne. ajuta necredinlei meie"
Filozofia, oricare filozofie se bazeazi
pe
factorul
primor
dial al crediniei in ratiune, credintei in giiinlr, etc.
lmp:ritia lui Dumnezeu este fagidurta copjrlor. oamenilor ce o
primesc firi discutie, ca copii, oamenilor ce au venit la lisus de
copii. Deci. cum se nu se supere lmp;ratul, cand copir sunl opnll
de a veni la lisus. cand lisus este interzis?
$tiu,
ins: ci indiferent cum este dirta educatia copiilor, tot
Oumnezeu este tatel sufletului
9i
cele ce lucreaza educatia pe
dinafara, oot fi zdddrnicite de cele dinlauntru.
Congtiinla este un graide altd nature, decum poatevorbiomul
Cu toate cd lucrurile par sa se desfe$oare
Si
in favorul necredinter
totugi Duhnezeu randuiegte fiecirei generatii libertatea de a decide
Mare este raspunderea celor ce opresc copii de la lisus. "Mai
bine
Si-ar
fi legat de grumaz o piatri de moara
9i
s-arfi aruncat in
marc". (Caietul Perintelui Petru Vanvulescu;
p.
28 mss)
Copii tngelepli
Si
ingelepyi
fdrd
lisus
Dacd putem fi trasi la rispundere pentru
o viatS ca timp
pierdut
Si
osenditi la o eternitate negativd absurda aceasta se
lntampla pentru
ce am scos
pe
lisus din ale Sale. L-am scos din
noi. Construim o impi.atie f;re El, impotriva Lui. E greu de priceput
cum pentru 20,40, 60 de ani
pimante$ti
s, plete9ti fer5 starAit.
Cu toate acestea, nu e o nedreptate a fi aruncatj in imperila
gbsurdului,
a nebuniei ultime, pentru atatia ani. Sigur e o vreme
de ajuns pentru
a decide in care impdratie vrei sa fii.
Viata aceasta nu are scopulin sine, ci in cealalta. A trii ca
tcop in sine insemneaza se-itai perspectiva vegniciei. inseamna
rd alungi pe lisus din tine. A trii asa inseamne sd rdspunzi lui
lisus: toate sunt date
fie
afara de mine, eu m-am dat altuia. Dace
llsusfericegte peceice vid in Elo garantie, un sens, odes5vargire.
tigur ca ceice nu gdsescin aceasta fericirea sunt neferacitigi nu-
L vor vedea niciodatd.
Aceia sunt intelepti care si-au gesit sensul fat: de
Dumnezeu.
Preferati s5 fiti copii
9i
vetififii ai lui Dumnezeu. Aceasta e
0 inlelepciune mai mare, una din lucrarile lui Dumnezeu scrise in
cartea vietii pe numele fiec:ruia care se decide aga. Cel ce cetre
nepitimire
licatre
Dumnezeu aleargi, toati ziua in care nu este
ocarat multa pagube o socoteste. (CaietulPerinteluiloan
Fercai
lnregistrat pe bande de magnetofon, Men Brencoveanul
4f
Despre copiii lepddali
Alte durere pe
care o aveti voi mamelor, tatilor, sunt coprl
lepidati. Acesta este un p:cat strigitor la cer Este uciderea la
mijloc. Nu este cu nimic mai usoare. Ascultatitoli cu luare aminte
sangel e l orcere r:zbunare. Nu vei avea noroc ni ci cu cei l al ti copi i ,
ci numai pl ans
Si j al e.
Rezbunarea sangel ui varsat se face fi ra
mill: ori iti ia Dumnezeu gi pe ceilalti copii, ori vor cere ei insagi
caDut mamet.
$titi
bine ci aceasta se intampla, la multe, atunci pe loc
lar aceasta a9a se tocmeqte ce alt: sup,rare ver avea in cas5. ca
i ti pi ezi cumpdtul
9i
ui ti de marea mi l e a l ur Dumnezeu, ce o are
cu toti plcdtoiii, gi se apropie diavolul de tine
ti
iti bage in cap
gandul sd-ti iei lumea in cap
9i
sa{ fac| capdtul. Ac,esta este glasul
impotriva tuturor celor care fac a9a- Mare ispitire pitesc mamele
care fac a9a, care au ucis copii. lar dace vrei se scapi, tu
ql
cei l al ti copi i
pe
care i -ai fi cut, trebui e si
pui i n l octot ateti copi i al
altor femei serace
9i
s;-i botezi (iar dace nu, ia-i
9i
botezati gata)
9i
se ingrijesti de dansii ca de copii tei, cu imbraceminte, cu
incelt:minte, feini, bani de
lcoall,
pan5 ce sunt in stare se-Sl
cai ti ge pei nea gi ce scol i di n copi i ti i , acei a se i as:9i di n acei a
lar toate necazurile pe
care le vei avea in vremea aceasta, fie
pentru ei, fie de la ei, se le rabzi pe toate, nddijduind in mila lul
Dumnezeu, ce
4i
va ierta picatul, cici prin ribdare ispagegti
pecatul. lar milostenia, cu osteneale, biruie inaintea
Judedtii.
Acesta este un cuvant de mangeiere pentru voi, darfaceli
intocmai, cecifate de Dumnezeu nu te poti pleti cu minciuni.
gi-tl
va spune diavolul cd ai dat destul, asa numai ca se te bage dator
ca si-ifii
Si
lui datornic
lisa
nuji platestifala de Dumnezeu datoria
SA inveti pe
cele tinere si nu faca gi ele a9a cum ai frcut tu.
pentru ca tu
Stii
cu c6te infrigurare petimegti in sufletultau.
Vrei copi r puti ni . nu l asa berbatul sA se ati nga de ti ne. i nsa
ca sa puteti face lucrul acesta, trebuie si v; infranali cu postul.
i ar eu zi c cu foamea. Ceci trupul ui acesta de noi nu-i pase, dac6
ne bagi in focul iadului. De aceea, ar trebur ca nici noud sA nu ne
pese de poftel e l ui , ci sa l e mai uci dem cu postul
Te sfituie$te berbatulca s; ucizjcopiii? Sfatuleste uciga$,
nu-l ascul ta, ci mai bi ne rabde sd fi j al ungat; de l a casa l ut
9i
Dumnezeu va vedea osteneala ta
9i
nu te va pdrdsi, cite va milui,
de vei fi vredni c6.
in toate acestea se incurce oameniicare nu postesc, caci
acegtia sunt izbiti de toate relele, care de la stomac incep, iar eu
ve spun cd
9i
de la brau in
jos.
Prin urmare, si ve poce4iSise
nu mai picatuiti. SA alergati
la spovedanie curatd
9i
la Sfanta impdrtlQanie, cdci altfel nu vine
ocrotirea lui Dumnezeu asupra voastr,
Si
asupra avutuluivostru-
Nu uitatiinsi cd postul este poarta iar patrafirul
este u9a. lar, cu
acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, firi de care nu putem
face nimic,
<<"Mdrfulis
i-voi Domnuluifaredebgea mea,"
$i
indaft
a ridicat pedeapsa pdcatului meu
>> (Psalm 31. 5). Asupra noastre
atarnd pedeapsa picatului
9i
urmeazd sa-lispa$im
9i$-lscoatem
din obicei.
"De
aceea, toaE s/uga sd se roage la vreme, chiar
potop
de ar veni se nu-l poa6 potopf. Vedeti cum trebuie si vd
fie alez:mantul mintii, al inimii
Si
al trupului vostru? Curdtite CAci
Oumnezeu nu pazegte trup spurcat, inimi gi minte cu viclegug;
lar dacd ne indreptem, zilele se insenineaze
Qi
ne vom bucura.
Dace veti fi
Si
impliniton. nu numar ascultitdri, se vor urnr
necazurile din loc si nici eu nu am bdtut toaca la urechile surzilor.
Mai sunt inca multe de dezbetut, cu aiutorul lui Dumnezeu, dar nu
8e
pottoate
di ntr-odate, ci pe rend gi cu cat l e veti auzi mai des cu
stat l e veti ti ne mi nte mai bi ne.
lrarire Tatilur
9i
Fiului
Si
Stantului Duh, Amin. (Caielul
Pdintelui Petru Vanvuleswcu,
p.
77-78)
Pribegia copilului
Crucea lui lisus incepe odat; cu nasterea Sa. intre ar SAi a
venit,
9i
ai Sdi il asteptau cu mana pe sabie. Toticopiiidin Betleem.
pand l a doi ani , au fost condamnati l a moarte ASa au trebur se
pliteascd cu viata cei mai nevinovati, copiii. naQterea lui lisus
intre ei $i
au fost - spune Traditia. paisprezece
mii de
prunci
Crima aceasta, unicd in istoria lumii, a fost prevestiti cu
iase
veacuri i n urmd:" Pl angerea gi ngui rea drn Roma"
Provtdenta divrne o luase inaintea rautdtii omene$ti losrl
a fosti nl ti i ntat de i ngeru' Domnul ui i n vi s, despre
pl anul uci gag al
lui lrod, motiv pentru care trebuia si se scoale, sd ia Prunculsi pe
l\rama Lui
Si
sa fuga in Egipt
Sr
se stea acolo pane va fi vestit din
nou ce are sd fac:
"i ngerul
Domnul ui era i ngerul Pruncul ur. i ngerul omul ul
lisus, intrucat iqi ascunsese dumnezeirea, smenndu-se pane la
marginile omului pemantean, avea nevoie de inger p;zitor
Ingerul fiind o fdptura de gend
9i
mult mai subtire decal
gandul omenesc, i n temei ul tocmi ri i sal e
Si
al rosturi l or superi oare
pe
care are sd le pdzeascd, face desartd ura ucigaga
Si
planul
potnvnrc.
Daca in Vechiul Testament vedem interventia inge.ilor, ca
Qi
p;zitori ai vietii omenegti, numai unde
9i
unde, in cre$tanism,
ingeriifac
pane din iconomia mantuirii flecirui crestin in
parte. El
sunt przitori in limitele libert;tii omenesti, ale darurilor mentuiii
ingeregti. Drept aceea, in aceeagi noapte pregete$te caravana
pribegiei fugarului lisus. Aurul magilor era foarte binevenit.
Cdl;toria foarte Iungi, prin deserturi migunand de talhari.
intr-o
tari
necunoscute, era FUGA, nu c:letoriei era raspundere
de soarta mantuirii omului
pe
care n-o puteau purta decat prim I
mari credi nci osi ai Copi l ul ui - Sfanta Sa l \rama
Si
Dreptul l osi f.
Copil fuga( dar dus in brale
Aszi lrod s-a multiplicat; nu mar e Iamilie in care lrod sb
nu ucidi
pruncii Doar putini copii fugari mai scape cu viati. Unde
egti Maica Domnuluisd aperi pe maica omuluide pofta ucigaQa a
48
lui lrod?
lrod, sterpitura degertului. caci nu era iudeu. i$t omoard
prima nevast;
$i
toti copiii cu ea, de teama ca acestia se nu-i ra
lronul. Era deciun uciga$, care igitemea domnia peni
$ide
proprii
lui copii. A doua nevastd
9j
ceitrei copii avuti cu ea, s-a intamplat
si scape. lrod insi n-a scdpat de blestemul mamelor cu mii de
copii ucisi. Despre el se gtie ce, la trei ani dupa nasterea tui tisus.
a murit putrezit
de viu, ros de boli ruginoase
9i
imprAgtiind o
duhoare pe ca.e nimeni nu o putea
suferi. A incercat s; se
sinucide, dartrebuia sd fie osendit de modelpentrutoata omenirea.
de pedeapsa dumnezeiasca, pentru
aga mari feredelegi.
Arhelau, urma9ul sau in
partea
ludeii, e reclamat de iudei
romani l or, care i l exi l eaze i n Gal i a, gi tara i -o anexeaze Si ri ea. i n
ti mpul domni ei l ui Arhel au, tugari i se i ntorc dupa vesti re
ingereasc;, insl nu in ludeea ciin Nazaretul Galileii. Evanghelistul
Matei, care scrie evanghelia sa pentru iudei, nu scape nici un
prilej
de a le dovedi ci in lisus se implinesc toate proorociile,
pana
9i
cele de aminunt. Astfel, nu e trecuti cu vederea proorocia
lui leremia, despre
,,pEngerea Qitanguirea
din Rorna"; nu e scdpat;
danvederenicichemareafugarilordin Egipt gi niciagezarea Sfintei
Familii in Nazaret. Grija Evanghelistului de a dovedi providenta,
adica purtarea de grija a lui Dumnezeu de om, asistenta lui la
micile gi marile noastre decizii despre El, ne incuraleaze sd
calatorim
Si
noi amdrata noaske viata de fugari, sub celiuza unui
Inger.
-
Cabuza idealului pentru
care
$i
IISUS a fost fugar ("F,'7
lnvieil'
-
mss)
49
rr
Despre ereditate
I
Existim inainte de a ne uz i in pantece
l
inainte de a exista ca persoane pdmantegti.
existdm ca gend,
,
E Intenlae a lui Dumnezeu. p_236
Cine
9tie.
dac6 nu Elare de adus in viata pdmanbascl, in
rluviultimpului,
atatea fele omeneQti. incet numirul lor sa implineasca
l')ate posibilitatile
de configuratie cate le oferd structura noastra
lleneticd?
lnumdrul
combineribr ce se pot
face cu cele 24 perechi
,le
cromozomi, se ridica la astronomica cifrd de282.429.536.48i de
Dosibilitdtil. p.236-232
De faptulca suntem oarecum anteiorifat6 de forma noastra
{)Amenleasca, Dumnezeu ne spune, invatandu-l pe
leremia, cAnd
acesta
incerca sd seapere de misiunea cu carc-lrostuise pe pdmant:
,lnainte de a te uEi in penbce
te-am sfintit
Si
te-am renduit prooroc
Dnnte popoarc" (leremia |.5). p.237
I Pl ata pi catul ui
i n noi gi i n copi i i nogtri : necazuri ,
suferin!e,
boli, bitrano!e, moarte
I
Mintea, care odinioad vedea pe
Dumnezeu intr-insa, acum e
templu
al idolilor, avand in loc de un singur Dumnezeu. multe chipud ale
patimilor
necurate (Sf. Maxim lvlerturisitorut). Deci mintea nemai-
depdnand
in sine vederea lui Dumnezeu, stepenitorul lumii acsteia
(ln.'14,30),
s.a inlcit in infalsdrile cele supuse simturilor M'ntea, fiind o
putere
arzdtoare, ca una ce avea se sebgluiasca intr-ins pe
Dumnezeu,
care
ince este foc azetor (le[20, 9), acum nascocege
9i
aprinde pldcerile
rupului,
ea insdgi fiind relinutd astfel in tegdturd paimagd
cu simlurilel
lati
clm s-a furiQat in sfutul minlii legea pdcatului,
care este
placerea
slmturalof
Si
pentru
care s-a hotarat moarlea truoudlor ca nu cumva
rEutatea
se fe nemuritoare (Fc.3,22t. p.213
l ate.Geneti ca
modernS, data i n nucteu tui l \Ioi se. de
Mantuitorul
Tnsu$i prin
revelalie, acum 3SOO ani pe
muntele Sinar.
Nu e nici o mirare: lisus avea conducerea soirituald si inainle de
venirea
Sa ln lrup omenesc.
pe
urma, cd Initia pe
l\rot;e in tainele
50
eredltdtii nu este nict o mtrare, inlrucat cine poate
Sd cunoascd mai
bine omul, decat Cel ce l-a facut
9i
Fa dat legile vietii?
Stdruim asupra faplului ca lisus e creatorul omului gi ca gen
aparte qica persoand indeosebi pane h sfe$itulvremii. In aceaste crealie
conlucr6 cu p5rinlii pimante9ti menajandule libertatea, dar prevenindu-
ic5, in cazulnd iicalcd legile, calcd viala propriilor lor copii.
"Eu,
Domnul Dumnezeul teu, sunt Dumnezeu revnitor, carc
pedepse$f
vina pdintilor in copii
pene
b al treilea si al oatulea
neam -
pentru cei ce Md urdsc. ..
9i
Me mibstivesc pAtdJpjlolllqp
DgAn
cete ceice Md iubesc
$i
pezesc poruncile
Mele (Deuteronom
5,9-1O). p.23r236
Dupe textul Scripturii e clar cd toata recesivitatea apare in
pdrinli pe urma vreunui pdcat. gtiinla,
neavend termenul
lde
p6catl,
nu poate da respunsul la intrebarea: cum au ap5rut in ascendenli
genezele defeclive, prin ce accident, s-au dupd care legi? Sau mai
pe larg: prin
ce imprejurare, independente
9i
anlerioare procesului
ereditatii, apar in cromozomi, de unde nu erau, aceste granule
inlinitezimale degenerative gi cu urmdri dezastruoase, penlru
o
eventuala progenitura?
Ca sd rdspund pe
scurt, genezele recesive
apar ?n ascendenliln chip independent, nu dupd legile probabilitdlii,
ci dupe legile care atama peste
far5delegi. p.236
Toate faptele omului, toate mi$cirite lui, se inseamnd undeva.
intr-o nevdzutd carte, giseinseamne giin samenF sa,
$icu
aceasta
ili trage urmasii sub povara
ispravilor sale- p.236
Luali aminte pdrin$lor, cd nu e glumd cu viata copiilor pe
care ii
aveti sau vreli s+i aveti. Sunte! raspunzetori de ei
Qi
de toata viala lot
cdci cum le-ali dat-o a9a o aul
9i
copiiivogtri vd vorjudeca pe voi, dupa
cum bane
9tili 9i
bine pldtili. lar cand te-or supdra. fii cuminle
Si
nur
bleslema, ascultnd pe diavolul pend
b slrsit. ct dd-li seama ca ei ill
dduc amrnle
pacatele
tale cele nemdrturisite
Si
nespaflte. Roagate penlru
ea
9i
roagd-te
9i
pentru tine - chiar cend te-or btestema - sia te ierte
Dumnezeu. (Cuvent
din 22 feb. 1942, Men Brancoveanu)
Cancerul, aceasta misterioasd anaahie celulard. mi se Dare
ca vine tot cam din aceleagt pricini din care vine gi o anarhie sociale.
tot un dezechi l i bru dovedeste i n vreo zond necunoscutd a
organismului, sau vfeo slSbire in serviciul de sigurant5 al sistemului
nervos. Bdnuiesc despre roiul celulelor canceroase cd au chiar o
alt5 forme cromozomicdi in tot cazul recestvilatea e sjgurd.
p.253
I
Trup
9i
suffet
-
Purificarc
9i
ispigire -
Ereditab
9i
deslin
]
lvledicul. care crede c6,
povdtulnd pe oameni, n-are trebuinld
de
Sllng! 9ide
Dumnezeu - autorul
9i
siapanulvaetii- e pana la un
loc. un bun veterinat
p.242
insuqirea
gqflqtqlqi de a-$i cunoa$te 9r
recunoagte
pe Tatdl,
sau de a se lepeda de El, e dependenia
9l
de constructaa
genetice a
trupuluiin care va avea s5
petreac6 o vreme
p 254
inclinarea sufletului {ace inteaferenla cu incllnarea trupulul
in care a fost trimis. Deci, dace vine intf-un kup in care gasegte
numa, dezechilibru, nu-$iva
putea manifesta inclinarea sa cdt'e cele
de sus. civa asista neputincios Bngd un aparat stricat care nu canta
ci hurure. Toate chinuaile constiintei izvordsc dln simlirea acestor
infirmitdti, ce zac in strefunduri,
li
de unde ele rabufnesc
pand in
suprafala faptelor vazub.
p.255
Sa
presuounem intr-un ins molteniri contradictorii a doue
dtspozilrr deosebite. Cend respectivulvrea de
pilda se se roage lui
Dumnezeu, odata cu energia luminoasa a con9tiinlei se rdic6 dln
subconltient
9i
rdbufnirea energiei contrare La momentul conflictulul
se mai adaugd
9i
acliunea hormonilor
genezlci asupra scoarlel
cerebrale. care starnesc.
pe ecranul mlntii o imaginatie cu lotul alta
decal momentul si
icoana de augdclune Dac6
persoana respectlva
e mar in varsla
Si
de cumva are la aclrv oaaece aventuri contra fini
conflictul il mar sporeqte
9l
insusirea sufleteasczl a memoriei Un
trecut pdcdtos n-a prea trecut: insole$te un cazier
judiciar. lspagirea
e ob|gatone a$a se astgurd
Sl
se mentine iertarea tot
prln concursu'
memoriei. rebdand
palmele
trecutului
peste obrazul minlii p 255
Toi intr-o situatie de contrasl e
Si
trupul ce se roagd D(l
aceea unii. nesuferind contrastul, rezolve situat|a gre9lt: nu se ma
roagd. Sfinliiinsd,
purificandu-9i trupul de
patimi' au izbutitsel aduc'
i n armoni e cu
t i nt el e
superi oa. e al e const i i nt ei i ncat t rupul l or
prezenta
multedin caracterele sufletului. Dincoace' multe din
pahmrl
trupului se fac
Aiinsugiri
ale sufletului
p-257
Qgqhlle
de speriat numai lntrucet asupra celor ce
pacetures'
e ca o fo(d strivitoare. Dar dacd il consideram in
partea lua divrnil
atunci forta aceasta a destinului are alti fat6. in cazul c6nd aver|
peNertirea
energiet
genetice, o ereditate
proastd, un
qegiudecazrrl
cu si guranl d cd dem i n bol i t rupegt i gi suf l et est i
Cand medl ul socr' rl
52
e vrar$e, cum e azi, destinule strivitor
pedepsele
vin una dupd alta
(Misticismul gi puterile
naturale
- confetinte).
Viata are o matematica, deci o expliclie
9i
astfel se poate
I nt erveni i n vari abi l el e ei . p. 218
Ereditatea. mediul si destinul sunt factoriide cdpetenie care
configureazi diferentjalele pelsoanet
omene9ti p.224
Forma, rj l mul
Si
durat a; asl ea dau l onul i n mat eri e de
etedilate. p.226
Problema ereditetii mai are un capdt, dincolo de biologie
Si
probabtlitate.
Chiar numat factorul ereditdlii. ca sii fie cunoscut
indeajuns. depesegte lrmitele gtiintei pozitive. p.234
Dace gtinta
ar putea prinde
momentul cand aoare in oiirinti o
geneza
lgenel
defectivd. ar insemna pentru
ea un adevara tnumi o.231
Et edi t at ea nu f i xeaza pozi hrt at al e,
di n care nu put em
i ; 9i . ci
l rm e. mai mul t sau mar pul i n
f i xe. dupd cum e vorba de o i nsusi re
sau afla, in cadrul cerora medill ne fixeazd pozilia. p
2Sg
Cand mediul interjor sau exterior e favorabil genezelor recesive.
energja lor lateftiA nu in6zie sd rdbufneasce patn
subcongtient asupra
con$tiinlei,
9i
astfel s-o inbture. s-ojntunece,
9_a.m.d.
p.257
Viala giorganismul
nu sunt o simpla actualizare a virtualitdtitor
native dale in stslemul genezelor
ci un rezuftt al Inlerterentei dintre
aceste vrrtualitalr
Si Eedj!
in care configuralia genezelor
se dezvoft.
Surpnndem la mijloc
Si
un mrc cer vicios. dar real. struclura
qenezelor
aterna de mediul
- de toate medrile
_
in care s_au confrlurat: ,ar
dezvoltare lor in filogeneze
atern5. pe
l6ng6 acestea,
Si
de toale
configuraliile mediibr viitoare, din tot parcursul
cre$terii. Desigur cd
9i
odeea aceasta nu poate
fi impinsa pand
h absurd; dintr-un ou de
musca nu poti
ajunge la un pui
de gdind.
Actiunea mediului nu e fera
frau; are margini,
9i
incd bine definjte, totusidestutde
etastice ca sa ne
permita
-zic specialigtii- ca printr-un
mediu djrijatsd obtinem o musca
numai cu un @ht, sau cu lret ochl
.
A denat ura f i rea e ugor, mul t mai ugor, decet a scoat e
oenaturarea lnkoduse in fire. cu alle cuvinte, putrnlele
de dezvoltare.
pe
care le inchtde gstemul
genetic.
nu se reduc nrctodata numat ta
una singurS, ci la mai multe, chiar foarte mutte. Djn acestea foarte
multe, mediul totdeauna alege una sjngure. p.259
5-1
I
Pi ere
fami l i a,
pi er drepti i , pi ere neamul
]
De
mulle ori haosul il anunt5 prima celuld a mediulur: fa
milia necreqtind P
260
Prin lsaia
proorccul,
Cuvantul se languie:
'Pierc
dreptul
St
nimeni
nu ia aminte:
S9-l!!LpoOeA!!gbS!t! 9i
nimdnui nu-i pasd ca
din
pricina fiutdlii a pierit cel dtept (lsaia 57. 1J
Cum
pi er drepl ri
9i
nrment nu i a amtnl e' /
- Foarte
simplu: ca nu se mar nasc.
gi
e de
vrna omul? Trebuie sa se inlrebe omul. de ce nu se mai
nasc dreplii?
- lat6 cdtrebuie,
devreme ce-iaflat de vind:iatd d dispadlia dreptului
e o Droblema,
de care suntem traqi la raspundere. Casdtoria are
cwentul P
270
gglllalCeJiCtj! a venit neamului omenesc ca o
phte pentru
cdderea
ln desfranare. Nici cd se
poate mai drept. L-a inzestral
Dumnezeu
pe om cu atatea daruri minunate, ca el s6 renunle la ele
!l
sd se coboare
satisfdcut la sinour rolul de mascul
ll
femeld? Asta-l
toa aspiralia
lui? Neinvalat la un ideal mai inalt, sau nevrand sa
osteneasci
mai sus, a9a dupe cum a randuil Dumnezeu o institulie,
Biserjca,
tocmai cu acest scop, ca sel indrepte
9i
sd-l ajute spre
imodrdtia
spiritului, sigur cd se afle in disonantd
9i
in dezechilibru cu
Dumnezeu.
De Dumnezeu nu scapi
pe
simplul motiv ca nu_l asculti.
sau iiEgeduieqti
existenta,
9i-l
nesocote$ti Biserica,
pentru ca el are
o nduial5 Si!
ce.e s-o urmezi.
Solomon, ca unulce avea s-o pdteasce, a intreveaut acestea
,,Cei
netegiuiti
pedepsiti vor fi... Feneile lor su feft tninte
Si
copiii lol
stricati,
iar spila lor blestematS"
(ln!. 3 10-12)
p 265
Ultimul efect: denatalitatea, depopularea etc. ASa
sc-g!4qe
raafl!...
p. 26s
[Cum
evi ti m
si manl a neghi nei i n campul eredi ti l i i ?]
E cu
putinld, pentru fericite exceplii, despovararea de sub
(i
mostenire
mizerabila? Da, e cu putinta cu pretul
9l
cu osteneal;l
unei vi el i curate...
Cresti ni smul e a doua creati e a l umi i . a doua creal r(
,
^mulfl
o e eatre din nou a ftii
p
267
lisus Hristos decide, in infinitul mic, ce calitd! sau defecte s,l
fie expulzale prin
cele dou6 globule polare,
care cupnnd tumdtate din
numirul cromozomilor
Si
nicidecum
hazardul. Et inclini sa fre una
sau al t a di n conf i gurat i i l e. probabt l e pent ru
noi gr st gure pent ru
uumnezeu: Et tomeazd destinul noslru in asa fel incat o agezare
specificS in infinitut mic se aibe urmdd imense in configuratia
9i
in
faptele noastre viitoare. Toate acestea te face contabjlilatea ;bs;tuta
a lui.Dumnezeu.
care creeaza in dependentd cu omul gt pokvit
cu
raprere sare. ajungdndu I cu rautetile tur din urma
$
into.cendu_i_te in
blale, sau iertandu-l de ele, dac6 +a silit. prin lupta cu sine insugi, sd_
9i
dobandeasc5 iertarea. p.
26g
^
Dumnezeu pe totiiitrimile inzestrali gt in stare sa fie drepll
uar rrecand et pnn poana
naQlerir pdmantegtt.
iau in spate povefi
pdrinteglr,
care-t speiesc
$i-i
incovoate spre pdment pe
urm6. slebrtl
de osleneala viet
$i
de medrul inconlurator greu se vor dectde sa
reprezjnte cauza lui Dumnezeu. p.2g7
te$irea din inghesuirea
aceasta nu e cu putinld
decal tr6ind
prezenta
nevazula a lui Hristos in not. kdind invdtatura cregtind in
tole fibrele fitntet. ceea ce tace cu pulrnta
lur Dumnezeu sEr scoatd
al ara.
pnn
mecant smul
eredt t at i i . neghi na recesrve gt . i n vremea
strdduintei celui in cauzd, sd facd sd revin5 multime cie
qeneze
recesive in geneze
domtnante. ceea ce tur Dumnezeu ir este- foane
cu put i nt 6.
Put eri l e credi nt ei . ampl i f i cat e de put erea
Si
binecuvenlarea lui Dumnezeu. au influentd neb6nurt de mare asupra
evenluatetor noaslre infirmttdti. D 268
in opera recreatiunii omuluiin Hristos, cele doud pe(i
lsotii]
trebuie sd se simtd cd sunt chemate la cinstea de colaboratori ai lui
Dumnezeu (1
Corinteni 3, 9), ca.e urmaregte printr_in$ii
o intentie
divine. imbrdcaE in pur
de om O casetone cu o asa socoteah o
binecuvtnteaze Dumnezeu cand fidtcd nunta de la Insttnct ta rostul
6i spiritual la ctnstea de Taind. E stngura garanlte
a unet cdsatoni
durablle
$j
pldcule
tu Dumnezeu p.269_270
Insusirile copilului atarnd de gradut
de pervertjre
ta care a
aj uns I nst anct ul mat erni t at i i l a f emei e. Dacd r_a f ost st arnat e
lenzualitatea
-ceea ce eo decdderede la rostul firii sale, o
pefvedire
convenabile pentru
mascul-
evolutia embrionului in atariconditii de
vrald intrauterind aduce pe
lume
!n copil rrsor aplecat spre onanje
precoce
Si
tAzie,
9i
va fi un copt
a4ago, ereditarnervos, gipredispus
rpre boli nervoase. Toat|
Sceaste povare lgiare raddcina numii in
55
aceasta lrezire
afare de cale a senzualitdlii mamei.
Invers,
dacS mama n-a fost inca impinse in acea aonndere
a senzualititii,
niciin vremea dezvoltdrii intrauterine n-a fosttulburate
de berbat
9i
nici in vremea aldptdrii copilului, noul venit v-a fi un
copll prea
puln inclinat spre trezirea genezicd prematura,
neatras
spae onanie
9i
aproape deloc daspus sprc neNozitate.
. ?g"a
mama i9i perverteste
roslul maternitStia sale. aduce pe
lume coptr predispugi
unor pervertiri
sporite caae le va distruge sistemul
nervos salu,
de se vor cSsdtori, vor mdri decdderea
9i
necazurile. Asta-
iocolul de cercuri
{cerculviciosl 9i
se sotdeaza cu stingerea neamulul
celur ce apucri pe panta pervertirii
rostuilor fini. p.263
Toat6
vremea sarctnii
Qi
a alapterii bdrbatul trebuie sti se
infraneze,
ca sd nu tulbure viata viiloare a celui ce vine t'n lume cu
un anum(
rOSt de la Dumnezeu. p.264
lvlai
mult: toate slerile trupegti
Si
sufletegti ale celor doi parinli,
|ar malcu
deosebire ale mameiin vremeacelornoud luni. seintiDdresc
in copil, cu tendinte sau predipozitii, pe care copilul le va avea pentru
toatd viata.
Supdrari, amerdciuni, dureri, p.edispun copilul Ia tristele,
melancolie,
nesenatate. Deci toate acestea kebuie ocolite. ln vremea
aceea, oacii
mama furd oarece, copilul va fura loata viala Se imbatd
mama odata,
copilul se va imbata loatd viata - mai ales betia are
9i
supod ereditar.
Se roagd mama lui Dumnezeu, se va ruga gi copilul.
p. 272
Nota
sufl eteascd domi nantd i n fami l i e, cu deosebi re di n
vremea aqeea,
$i
mai ales a mamei, va fi caracteristica intregii vieli
a urmaQllor.
Acum e vremea cand sa faci ce vrei din copilul tdu,
acum e9tl
cu deosebire datoare sa-l pazegti
de loate relele, cu care
n-al vrea
sd te supere, fiindcd numai acum poti gi te ascultd cu
des'va$irc p. 272
Indreapte puatdri l e
tal e, mamd. catre Dumnezeu, care
sdvarieste prin
tine minunea imb,nArii unua
pui
de om cu un oui de
cer, raspla
de fericire pentru
ostenelile tale ln atari stradanii. orice
mama se
va m6ntui. lat6 faza spirituald a vietii de familie, rabdand
pentru
un
rcst divin o praviE
sfante, despre care zice Sfanta Scripturd:
,,uerce au pazit pravila
stanta, sfinli-se-vor.
9i
cel ce-ar inveta-o vor gtr
c se rdspunde" (intelepciunea
lui Solomon 6. 10).
lat;
de ce vin: lisus la nuntd
9i
nuntagii la judecatd. p. 222
(extnsa
din 'Cerarea ltnp,retiei"
$.
a.t
56
-
Conferintd preoteasci
-
I
Suntem chemali la pociin!6
nu la rezvrAtire.
Misiunea gi
rdspunderea preolilor
l
Cand neamul se autonomi zeaza de Bi seri ca l ui Hri stos atunci
nu mar aj unge l a cunoSttnta de si ne ci aj unge aga cum sunt
neamunle care se leapidi de Hristos. Vor protesta
$i
a doua oari
protestantir,
daci nu s-au multumit cu
protestarea
tui Luther. Le
va fi duDe faotele lor.
Aceste trei r;spunderj
9i
misiuni, a Bisericii, a preotilor qi a
Statului. dace nu se insereaz6 in ordrnea normalS a locunlor.
atunci se inverseazi valorile. Cici acolo unde porunce$te
trupul
sufl etul ui , sau vremel ni cul vesni cul ui , l ucrul nu dei nui este.
Noi, preotii, suntem oamen trimisi de Dumnezeu. Toti preotii
sunt tri mi l i j l ui Dumnezeu, ca si aj unge l a cunogti nta de si ne
9l
de Dumnezeu. ca se aduca
9i
pe
altii la cunogtinta de sine
9i
de
Dumnezeu ca se nu raman: in intunenc si se se rdzvreteascd_
Dintre slujitorii lui Dumnezeu, potrivit
credintei Bisencii noastre,
din vreme in vreme sunt alegi unii
9i
incredintati cu o misiune
tpeci al a Sunt mi sl unr care apar dtn vreme i n vreme, mtsrunl
Regenerure& moruld a
insului,
fomiliei
gi
neamalui.
"M-afi tnhiimat la catul unui ideal cam gret:
T,angtomarca omuluiin Om,fuil nd nic d
,
lui Dumnezeu
Si ftate
d Fialui Snu mai maft-
Insli toate ideltlq le nu auin ele ceta paruliwnt:
nu te lasat sl .e pteocupi de ninicurile acestei i4i"
Misticismul gi puterile
natursle
57
w
+ecjate
a9a cum au apirut la iudei timp de 1500 de an
|
9icine
trece dreptcredincios prin aceasti incercare, este mantuit.
proorociimarigi proorocii micide la Moise la Sf. loan Botezetoru . '
CEci in acele zile sau e9ti cu ei sau cu Dumnezeu.
ul ti mul prooroc. Acel ti a au fost cei care au trezi t c.edi nta
adevdrate atunci cend evreii voiau s, se autonomizeze sau sa
sl uj eascd al tor dumnezei .
Misiunile speciale sunt aritate a9a in Sfanta Scripturi:
,,yij
voi timite slugile Mele dis de dinineaq..." adic; inainte de a
veni pedeapsa pentru pacate. Dumnezeu trimite vestitorii fiedrei
vremi, ca si-ti dea rdgaz s; te indrepti
,Voi
trimite slujitorii alegl
di s de di mi neal e", i nai nte de a i ncepe bdtai a l ui Dumnezeu i n
toati plin5tatea ei. Pe acestia ii alegea Dumnezeu cum vrea
9l
cum gtia in inalta lui inlelepciune. Pe cine este curat il bag: la
lucru. Un cioban cu viala curati a fost ales la evrei, David - degi
mai avea 11 frali. Apoi alt cioban, Amos. Acegtia erau mai cural
ca toti cei l al ti . Cand Davi d a p6ti t apoi una
9i
al ta, a avut mi nte
9
le-a folosit in bine
9i
acele cAderi. Dumnezeu a ales pe trimigii
Sdi
9i
dintre preoti: pe Ezechil preotul, pe lsaia preotul,
Si
dintre
fii preolilor.
Vremea in care suntem o vedeti mai bine ca mine, cititi qi
aveti rigaz s; vi dati seama ce zic purt;torii de cuvant. Unul
di ntre ei , cel mai l mportant, chi ar zi ce:
' Nu
este vorba de
i nvi ngdtori gi i nvi nqi ci numai de supravi etui tori
9i
di strugi ". So4i i
rezboiului nu sunt in mana celui ce l-a starnit, ci in mana cerului;
cum va fi cumi nl eni a oameni l or, aga va
l i ne
gi l umea. Dumnezeu
cauti cuminlenia oamenilor in vreme de incercare- Daci o au g
trec la pociinla cerutd - f;r, care nu se poate
-
puternic este
Dumnezeu sa intoarcd cele rele in bine. De multe ori am spus-o
i ncat cred ce s-a auzi t gi de urechi l e mari .
i n ordi nea chemi ri i l a
poci i nt;.
Dumnezeu te cheami mai
intaiprin grasu, congtintel dace nu asculliili randuie dupe aceea
glasul preolilor, dacd nu asculli nici de aceasti chemare ili dd
necazuri, boli, suferinle - le ingiduie. Dacd nici acestea nu te
duc Ia pociinte, iti grAieste Dumnezeu cu turul Unii e drept se
fac mai credincioQi, dupe ce au fost pe front. Altii nu vor crede
ni ci cand Dumnezeu l e gri i este cu tunul . De gl asul domol al
preotilor n-au vrut si asculte, de glasul aspru al tunului la fe
,
atunci le randuiegte Dumnezeu chemarea a cincia, care este
anarhia... unde nu mai este temere de Dumnezeu ci orioonire
58
Aceasta este vremea stramtordri i cel ei mari . A9a merg
lucrurile in afara dacd nu-9i dau seama sa se indrepte ineuntru.
Apocalipsa e cea mai citite carte in vreme de stramtorare.
$tim
ci in vremurile de pe urme Dumnezeu va trimite ingerii,
cici oamenii tot nu s-au poceit de pecate
9i
de curvie. Noi preotii
Suntem sl ugi l e l ui Dumnezeu i ntre oameni . Mal eahi o spune:
,suntem
ingerii lui Dumnezeu". Un altul zice ci a vezut pe lisus
Marele Preot gi ceate noud de slujitori. Acestia sunt cei care vof
avea sa fie trimisiin bucata de vreme de la venirea lvlantuitorului
pan: l a a doua veni re... Ne si l egte Scri ptura l a aceasta: sl ugi al e
lui Dumnezeu
Siimpreuna
slujitori (lucretori); suntem colaboratori
ai lui Dumnezeu in via aceasta.
lat6, gtiind ce suntem, rdspunderea preotilor in imprejur;rile
actuale este de a chema pe toli la pocain,ta, la viald curate, astfel
ca la
"venirea
a doua" noi, cei care suntem cu Dumnezeu, s, fim
gata
9i
poate puti ni sunt cei care vor Intra In i mpdreti a l ui
Dumnezeu. Preol i i au datori a de a l umi na pe tol i , de a' pescui ",
de a invala, ca cei chemali sa fie in stare si-l mSrturiseascd pe
Mantuitorul
9i
si poate trece proba muceniciei, nu ca nigte fdcogi,
ci ca niste oameni plini de puterea credlnlei. Numai prin El putem
birui. Noi suntem chipul neputin,tei, dar prin Hristos, care este
Atotputernic, noi devenim puternici. Dace suntem slugi ale Lui,
avem puterea Lui.
Azi ne-am impirtdsit cu Hristos. Eltrrie9te in noi. Trebuie se
facem sd sporeasci aceasid triire
!isi
ajungd la puterile la care
au fost cei dintai crestini.
9i
a fost in acea vreme mare credintd.
Cu studentii de la Sibiu m-am inteles ce dace mai fumeazd
9i
nu
lupta impotriva aceslei patimi asa de mici, la pereti nu ma mai
duc se vorbesc. Nu tabacul e pdcitos ci neputinla de care dau
dovada. lar daca tu azi te-ai impdrtd9it cu Hristos cum cutezi si
pui in gura Lui
tigare?
lar Sfanta impdrtaganie, daca n-ali
Stiul
v-
o spun, se consumd toatd, in intregime, nu de nici un rest, asa
cd Hristos e in trupul, in vinele noastre.
Rdspunderea preoti l or a fosi fdcut; pe i ntel es de i nsugi
Dumnezeu. late ce ace citre lezechil Proorocul.
,.latd,
te-am pus
stn4jer peste neamul lui lsrael gi dace vei auzi vreun cuvent din
tr
gura mea, d6-ideveste. Daceeu vot spune celu reu:
"Pacetosule,
vei muri"
9i
tu nu-i vei da de veste, ca sd se abatd din calea lui,
pdcdtosul va mui in feredebgea lui
$i
sangele lui il voi cere dn
mena b. Dar dace tu aidat de veste
pacebsului,
se se abatd din
calea lui
Si
sd se pocdiascd ,91 /',u se va pocei de faptele lui, va
muriin fdredebgea lui, iartu
ti-aimantuit
sufletu| (lez.3,17-19).
Agadar te-am pus strejer, adica sd vorbegti ca dio partea Mea.
Noi duhovnicii suntem mai mult decat dreptii, caci duhovnicul
este rdspunzetor de cele ale credintei. lar dreptul fera smerenje
nu se mentuieste De aceea, duhovnicii nu trebuie sa se team,
ni ci de fata dreorul ur. cand aceasta nu are smereni e
Am vdzut, capitalul uman e reprezentat prin ins, familie
ti
neam. Insuleste r;spunzdtor de faptere sale, tamiliade asemenea
(R;spunderea in familie este mai grea ca a unui cilugar. A da
roadele tainei cAsetoriei e mai greu decet sarcina celugariei
Adevdrul spun, ceci aQa este). Neamurile de asemenea sunt
chemate a umbla in lumina mdririi lui Dumnezeu.
9i
impiralii
p;mentul ui vor aduce mdri rea l ur Dumnezeu
late decicare este r;spunderea qi mrsiunea Bisericii
Si
cea a
preotului.
9i
am vazut
ii
zona in care e raspunzator statul, pfln
ascultare sau neascultare, prin subordonare sau nesubordonare
fate de Biserici. Acum se targuiesccum si dea legi. Targulacesta
nu duce la bine. Celvremelnic trebuie sd stea unde e. cA de se va
amesteca unde nu-i e locul o va peti.
l\,ilisiunea preotului este de a inai salva ceea ce se mai poate
salva; de a propovidui raspicat vointa lui Dumnezeu, de a scoate
pe cei ce sunt credinciogi si se mantuiasci, ce de cumva nu vorf
lumina poporul, va fi r;u Noi suntem datori a propovddur pe
Dumnezeuin Treime dupd
predania
Bisericii. Noinu propoviduim
ziduri moarte, ci pe Hristos cel ristignit, caci azi sunt din acera
care oroooveduiesc un Hristos f;ra cruce.
Aceasta e misiunea Bisericii. a cirui conducdtor este Hristos
in zadar se nelinigte$te statul se afle cap Bisericii, ci are cap.
cdci Hristos este cu noi pan; la sfar$itul veacurilot purtand de
griji giadeverind cuvintele
"cu
voisunt pan; la sfargitul veacuriloi'
Activitatea rnsului, familiei neamului, a9a trebuie inteleasa.
60
I
Tdlhirirea energiei genetice
]
E bine si dau o asemdnar rustici. Cu ceti grti umbta
plugarul
sd aibd semantd bunri!
9titi
cu totjj ci umbti cu multe
grije
!i
nu numai plugarir,
ciin cele din urma statul. Cu atet mai
v6rtos noi duhovnicii, trebuie si fim cu grije asupra semintei de
om. De aici
Si
misiunea duhovnicului, randuit de Dumnezeu se
cheme pe
oameni la poceintd
din vreme in vrems. Cum actionezi
asupra semi ntei de om. caci pfl n ea tr;i e$te Insul fami l ta.
neamul
ea avend cu atat mai multi importanta cu cal Mantuitorul a
binecuvantat nunta?
Cand energia genetici
nu se starneste cu
pretul
sau cu
mdsura care trebuie. aceasta degenereaze gi avem h
jos
toate
formele de degenerescenti
ale insului, familiei
St
neamului, atat
in privinta
trupului (scederea poputatiei,
a s5netdtietc.), cat
9i
a
sufletului (credintd gresite, misticism fats sau nebunte).
Energia genetice
este o probbma
Si
a preotutuisia
medicului.
Totul depinde de felul cum lucreaze omul asupra acestui caDitol
din viata lui, cum ilinvetem s-o chiverniseasce, cecieste una din
puterile
naturale de care e vorba in subiectul conferintei. Daca va
fi bine grijite.
chivernisite, atunci aceasta energre de prim ordin va
fi convertitii, va da roadele de regenerare ale insulut, familiei
si
neamului. Dacd insi duhovnicul se lase biruit de fata omului sau
de negtiinta lui, avem toate formele de pervertire
a energiel
genetice,
adici formele anormale.
Deci rostul duhovnicului este de a lovi in
pacat.
mai ales in
IadAcina picatului.
Vorbirim in acest sens de convertirea energiei
genetice,
deci de regenercrea insului, familiei, neamului, iar ln
pas cu nuantele de pervertire
a ene.giei gen elice, de degenerarea
neamului.
Energia geneticd
- dupe categorie (berbati sau femei),
Si
de
aici incepe impletirea fiziologiei cu duhovnicia
-
e o energie
naturali meniti sd perpetueze
spila. Dace lagi porunca
firii de
capul ei, ferd ingredire, ea linde spre pervertire
din pricind ce e
inso$te de momeala plecerii.
Omut se las, momit de momeata
plecerii
9i
astfel este talharitde energia genetice, cu tot pomelnicul
pecatelor
desfrenerii, care sunt
Si
in cdsitorie legitima. SA va ingir
pacatele prin
care se telhdregte energia genetici.
1) De
pe la 5 - 6 ani aparJocurile cu impunsiturl necurate de'
a mrrele cu mrreasa
-
cu sora. verlsoara
2) A doua
perioade incepe pe la 14 -
'15
ani, functie de gradul
de vitalatate a individului, cand apare alti forme de desfranare
onani a, mal ahi a. sau
pe l i mba poporul ui : curvi a cu mana. Ea
ti ne
de la 14
pene|aTs
ani, dacl nu sa grijegte sd se izbaveascd de
ea. Fetele de asemenea au desfranarea cu mana, dar ele merg
a9a departe, incat ajung sd se lupte cu nebunla
3) Desfranarea cu dobitoacele apare tot in faza copiterieli
uneori copi l ul o i a
pe perverstune
Si face
pecatul cu dobl toacel e
Se
poate
si
tind
acest
pacat
Si
dupe copilirie.
4) Pecatele curviei. La cesatorie multi nu se
pot cdsatori din
pricine
cd
linuta
lor are o grave defectiune. Pe respectivul nu-l
doare nimic dar nu reuseste s; convte
Si
se-Si aleagi o sotie.
5) Alte
picate din acest
pomelntc, sunt cele din interiorul
familiei, incepand cu cele de dinaintea cununiei bisericegta, cu
DroDria aleasa. Ei nu mdrturisesc pacatulinainte
Si
cer Sf. ina a
casatoriei
peste curvie nemarturisiti. Dupi asta se mira de traiul
r;u
Qi
ce nu e binecuvantarea copiilor.
Cand a facut
picatulinainte de cesatorie.
poate s-a temut ca
prinde copii. Aceast; frici fiind {oarte putemica s-a resimtit in tot
corpul
9r
astfelFau fost paralizate ovarele in fetulacesta alunge
se nu mai ai b; copi i , safi e stearpe. A gustat mai i nai nte de vreme
din fructul oprit
9i
a avut o teama care a trecut pfln ea ca un
curent electric ce ia paralizat ovarele
6)Sidupi ces5torie
poate fi desfranare. Subnumele cisetoriel
iqi ingeduie toatd risipa
Sitoate
blestem;tiile ce se intampl:. Se
face o pervertire a energiei genetice peni acolo ci intr; in simtul
lor
si
desfranarea devine o a doua natura Cand devlne a doua
nature ei sunt robi.ti de placere
9i
serdcitide
putere. Se intampb
sd mai zamisleascd
Si
copii, caci cesatona nu e dati spre
pldcere
ci este doar insoliti
9i
de placre (asta e cu totul altceva) lsp iti
oameni au despddit
plicerea de poruncd
!i
se feresc de zemislire.
ferire care aduce daune atat berbatulut cetsifemeii. Aceasia ajunge
tot la sterilitate. Ferirea de copii este a doua
priclne de sterilitate
Acestea suntformele de
pervertire. Acesta estefelulin care se
talhare9te capitalul vitral. Ce-idefacut? Dea actiona energlc asupra
acestui capital, ca s; fie trecut sub forme de energie convertite I
62
I
Gauza bolilor: desfrdnarea
Medicamentul: infrinarea
l
Pri ntr-o moral d ri gori sti , adi ci dup6 cum e dori nta l ui
Dumnezeu, energia genetica
trece ca energie vitald in sange.
Aceast: energie se mai numegte hormonice. Cend o ai in sange,
ea iti asigurl senetatea in intregime, a tuturor organelor Tot prin
aceasta energi e hormoni ci se asi gure pri n
urmare
st buna
I
I
,
I
!
t
I
I
i
sa nu se ddrapene pana in pervertirea
energiei genetice.
Numaiatat, numai nunta e binecuvantate de biseric6. cet este
spre na9terea de copii- restul e desfranare. Acest adevar e oreu
de pnmit. pana nu-r dovedegti nu-r spui de ce e aga. Rdspuirsul
vine indate ce voi dovedi fiziotogia omutui (insul,
familia, neamul)
cand ar asculta de vointa lui Dumnezeu. Vointa lui Dumnezeu
aceasta este: sfintirea
9i
sd va teriti de desfranare. Se stiti se
st;pan$ vasul in sfintenE gr cinste. nu in pattma poftetor,
c6 numar
ateta - nunta e binecuvantatl de Dumnezeu, cet este spre nastere
de prunci.
Restul e desfranare.
Desi gur, avem de l ucru cu cel mai vri Jmag di ntre toate
pecatele,
ceci peste masure este incalcit omul cu desfranarea_
llulti itizic: de ce e pecat?
pentru
ci trecide masura care, desigur
pare foarte aspra.
latd ce petegte
omul care desfraneazd: de indate ce eneroia
naturala este talhdrita prin una din formele desfrenafli. acea;ta
energi e nu-Si mai are
Si
cursul ei i ntern. Nu mai are si functi a sa
endocrine. Organele din care izvorAgte aceasta energie, nu mai
au rdgaz, nu maiprididescsa treaci energia lor, prin transformare,
in sange, energie care e foarte trebuitoare in circulatia sangelui
De aceea trebuie o presiune
de infrenare, de a oDri trecerea in
afari, p6na n-a trecut in aparatul circulator. Trecerea energiei
genetice
in senge este, ca sd tolosim o analogie, ca gi trecerea
energiei cederiide apd in energia electrica. ASadar. nu e o trecere
de substante, ci de energie sangele capete granule
de energie
vitale, cu rostulde a
tinein
bund stare organismul trupesc. Sufletul
este de alte nature, decet energia geneticd,
chiar dacd aceasta
este transformaE dup5 cum am aritat.
functionare a sisiemului nervos cerebro-spinal, simpatic
ai
rl
sistemului nervos in general.
Energi a aceasi a care-9i are sedi ul i n sectorul dej os al omul ul
dace este bine strunitS trece in sange
9i
d, organismului sanetat(
pe.fecti. De indat; ce ai telhdrit-o, sAn;tatea devine
Subredd
toate tenj esc, devi n
Subrede,
stomac, fi cat, pl i mani , si mturi l e
oasel e chi at Lucrul acesta l -am vdzut cu ochi i : oameni i veneau
i ntr-un sufl et l a mAndsti re, l a varsta l or de 30 -40 ani
qi i ntrebau
cum se poate sa fie a9a de pr;p;dit la varsta asta? Dar pe de
altd parte, eu vedeam semnele desfranarii pe fala lor.
9i
dupa
caz, chemam
9i
pe so!
l i
pe soti e
9i -i
i ntrebam: vrel i s; fi !
sanitosi? Vrem, cum sa nu vrem, cd doar am fost pe la toii doctof I
Si
nu ne-au gdsit nimic. De fapt aveau toate organele la loc, fdrii
l i psuri mari
Si
evi dente pentru doctori . Le l i psea sd funcl i oneze
normal. Vreti si fili sdn;toqi? lat; ce faceti:
Ti mp de..., dupd caz, s: tri i ti i n i nfranare, di n toate
punctele de vedere, in toate privin,tele. Pleca omul. Nu fdceam
socoteal a matemati c. cat ti mp e necesaf s:
pri measce
energ d
hormoni c;
Si
se se refacd, c;ci omul nu moare, ci tri i egte zi l el e
caie-i sunt randuite de Durnnezeu. Dup; o
jumdtate
de an se
ficeau srndtogi. Veneau la mdn;stire qi acum nu qtiu cum s.
mullumeascd lui Dumnezeu cd s au ficut sinatosi fdr; doctori
Doctori a erau ei , dar nu
$ti au.
$i
acum despre hormoni
Si
microbi. Toli cei care i9i talhdresc
energia genetica pdtesc
$i
boli microbiene. Desfranarea e cauza
Si ai ci .
l \,4i crobi i stau l a panddi n noi ca ni gtetal hari . Defapt, fi ecare
din noi avem agenlii tuturor bolilor, dar ei nu pot acliona decal
atunci cand au un medi u pri el ni c. Ca-se poatd i rupe acl i unea l or
vi .ul enti , se cere un medi u pri el ni c. In fel ul acesta, dacd nu e$t
inarmat cu
,,siguranla
internd" a energiei hormonale, poli trece
pri n bol i l e aproape tuturor organel or
9i
spuneau uni i di n oamenL
seria de boli prin care au trecut, una dupe alta: de stomac, intes
ti ne, fi cat,
pl ernani ,
etc. Aceasta
pentru cd l a ei nu mai exi sta
,,siguranla
interna" care se pareze acliunea microbilor. Acum, dacb
il convingi ce irebuie si fie infranat, il aduci pe calea sdn6tdti
fizice. Asta o fac hormonii, care distrug microbii
lcfeeazi
in or
gani sm un medi u nepri el ni c mi crobi l orl
I
Misticismul bolnav
]
lat;
9i
legdtura cu sufletul. Aparatul nervos cerebro-sprnal
9i
In general sistemul neryos e un dictionar intre doui limbr: cea
vfuute
9i
cea nevizute sau neauzita. E dictionarul intfe suflet
Si
lumea dedinafare. de dincoace. E mediulde transmrs intre lumea
lui Dumnezeu gi lumeaaceasta. Aparatul acesta de radio-recepl
este intermediul intre cele vizute
!i
cele nevezute.
Dacd ai s;nitatea care trebuie. traducerea se face firesc
Daci n-ai energia endocrind necesari (cea mai importante este
hapofi za, o gl andd mi c; de l a baza crererul ur mare, care are
legiture cu glandele drn sectorul dejos alomului) n-ar ntq sinatate.
Dimpotrivd, dac; ai aceasta energie endocrine ai
Si
un aparat
(sistem nervos) bun de radio-receptie gitransmisie, ca sa le faci
cunoscute celui din lufi ea nev;zuti.
Dac; ai o morale
lustd.
dacd duci o viata curati. se intampla
aceaste convertire a energrei vitale gi intreg aparatul de radio-
receptie (sistemul nervos) iti servegte admirabil cauza De indate
ce eQti gubred
cu vi ata,
purtari l e
sunt pdcetoase gi aparatul este
gubred
9i
inregistreazd toate nebuniile. Egti intr-adevar prada
a
unej l umi nebune. E$ti i n cazul unei fal s mi sti ci sm. de domeni ul
psi hi atri ei .
Medi ci na spune cd ni ci nu
poate
stabi h o l i mi td i ntre
normal
Sr
anormal (nebun)
i n l umea de di ncoace. Duhovnrcul o
poate spune dupa viata pe care o duce.
Tot a$a potficlasaticei
care propov:duiesc un misticism bolnav
9isunt
multicare vorbescin numele acestui misticism bolnav Merg
pani a zice cd sunt Hristos. A fost unul
Si
la mdndstire.
I
Misiunea Bisericii
Si
raspunderea preolilor
in regenerarea insului, familiei gi neamului
I
Viata infranatA duce la redobandirea sanetatii incat sa poti
deosebi bi nel e de ri u. Lucruri l e acestea sunt asa. Ori de cete ori .
ca duhovnici, ac(ion6m energic. fari se ne temem de ponoase.
asupra acestui capitalvital - energia genetica -, tot de atatea ori
putem
avea formele de regenerare ale insului, familtei
Si
- dac;
actiunea se extinde peo raz; maimare - a neamului. Regenerarea
este atet in privinta s;n,tdtii fizice cet
!i
a mintii, cdci numar cu
mrntea sdndtoasd
poti
i mpl tnt porunca tui Dumnezeu.
ln Brsenca, omultalherit nu ooate Dnmt cuvtntele tui Dumneze..
caci este ca o corabie sfaremata aruncate de valuri De mal sr
oricat te-ai stredui de a o str6luci cu strdlucirea unui loan Gurd de
Aut tot nu te poate asculta. El e talhirit de acele pecate
de toatb
puterea luisufleteascd. O spune Sf. Apostol Pavet despre pdganl
care de$iau avut filosofi mari, nu au putut se ajungi la o viata mal
buni. Aceasta este de altfel
Si
tragedia intelectualit6tii noastre
N-au morali
9i
n-au nici credint:. De cutezi se le spui in fata: itl
rede, dar cine va rade la urmd va rade mai bine
Daca veti fi petrunsi
de misrunea Bisericii
Si
de r;spunderea
preoleasci, lucrali maj cu curaj, pentru a cure! pe oameni. in
felul acsta vom avea gi o regenerare a sufletulut
li
a trupulul
Ceci numai cu o sendtate regenerati vom putea face fata
i mprej urari l or de asti zr. Numai a9a vom spori credi nta ca i n
vremurile dintai. Numai aQa ne vom putea
face preoli adevarati
Numai aga vom putea impiedica inttnderea necredintei. Numa
aSa vom putea sa sc;pdm si nu patim ceea ce au pdtit fratii din
strana strambe. Adica numal lucrand agupra acestui capital
vital, vom putea impiedica obraznicia necredintei.
ASa ca. i n p| n,
cunoshnte a mtstuni i noastre, putem pagr l a
l ucru, caci noi nu suntem si nguri : Mentui torul este cu nol , per-
sonalam aceaste cunogtinl:, de care nu suntvrednic. Mi-am viul
stipanul
$i
mi-a aritat pdcatele. A9a se deosebegte adeverul de
parere,
caci mi-a ar;tat
pdcatele
mele nu ale altora
E vorba de mobilizare moral: facutd cu tot natul n.red.: toatd
lumea).
9i
nu izbutesc numai dacd se curdF de picate,
cat e cu
putinta
!i
cu trebuintd; atunci va spori Dumnezeu credinta Tu, ca
duhovnic, nu e$ti decat unealta
!i
omul de curaj. Numaa atuncl
vom putea si -i scoatem di n val uri l e de oameni Sr s:-i i nt;ri m pe
ceicare sunt ai lui Dumnezeu. Vor veni vremuriin care ceipacdtogl
numeric vor fi maita.i, dar calitativ, cei credincio$i, dci calitatea
totdeauna este superioard cantitatii
Prin ribdarea noastre, a pre-olilor, vom putea sd ne mantuim
sufletul. Noi suntem lucrdtorii luatiin ceasul al 11
-
lea. Pacea s-
a luatde pe pamant.
Spiritul vremii noastre este acesta alceasului
al 11 - lea Lupta e pusi, noi trebuie se
p5zim
lucrul ca sa nu
piar: cei ai lui Dumnezeu Oamenii trebuie si urmeze o oorunca
pentru ca in vremea de vartej, care va cuprinde toatd suprafata
pementul ui , ei sA nu-gi pi arda capul .
Daci nu-isindtate e scizutd
9i
credinta. Credinra trebuie si
fie a9a de tare incat cu pretul vietii s-o menurisesti Se avem
gadar grije sd nu se piardi credinta. Si avem grije se nu fie
neputinciogi. Ziua incercdrii nu este zi de temere, ci
pe
cet ai lui
Dumnezeu iibucurd. Ori de cate orile spun oamenilorla m;nastire
cum cheami Dumnezeu pe
cel slab cu credinta, tot de atatea ori
ei plang.
Or eu toldeauna simt semnele bucuner
pe fata intr-
adevir, zilele grele. pentru cel slab cu credinta, sunt pricind
de
pl6ns, or pentru
cel pregrtit nu, ci mai mult, e
prilej
de bucune
Noi avem posibilitatea, dace vom regenera poporul nostru pnntr-
o viati moralS aspre, s:-l trecem prin proba grea a mucniciei.
Cei celdicei desigur vor fi de
paguba.
Se nu fim
Si
noi vrnovati de
aceasta. Cei rii se vor lepida de Dumnezeu gi se vor lega de
stipanitorii veacului. Pentru acegtia nu va fi deschis; imperdtia
Pe eiiiva cuprinde atuncj groaza. Ei sunt contra celor care cred.
Cand vin vremuritari se impline$te cuvantul lui Dumnezeu:
"Cdrd
veli vedea ce vin vremuri de rezboaie
9i
zvonuri de rezboi sA nu
ve inspeinenh
, ceci tebuie se fie toate, dar incd nu va fi sfarlitul.
Ceci se vor scula neam peste neam
Si
impere{e peste impefi a
... dar cel ce va rebda pane h stersit se va mentul' .
Cei ai credintei suntem, cei ai curalului Nu ne temem caci
trecAnd proba muceniciei, gtim ce ne a$teapta
in ce priveste
cuvintele
"Acesta
e gtasutde diminealA a vremii
ce va sd
yr;?5"
trebuie inteles. ce aceasta este o misiune mistici
cetre puterile naturale, dintre care n-am vorbit, decat despre
una (energia genetid)
9i
am adus ceteva din dovezile Sf. Scriptun,
caci e plin;,
apoi dovezile gtiintei.
I
Puterile naturale
]
Ar mai trebui sa vorbesc
$i
despre al te puteri natural e:
ereditate, mediu
9i
destin (destinul, dupe conceptia cre$tina,
vine mai mult de la divrnitate). Acesta e nervul confenntei. Acesta
e intelesul titlului conferintei: misticismul
9i
puterile naturale Care
din acestea voa oulea duce la m6ntuirea omului?
67
]T
i l
9iereditatea
este o fo(A cu care se luptam. Se poate intervenl
giin ereditate, in mediu extern ca gi in cel intern (dupd
cum aftr
vizut), cat
9i
in cel spiritual cu deosebire; vom vedea ce se
poate
interveni
Si
in puternica
fortd a destinului, care oarecum e din
lumea aceasta Cand auzim cuvantul destin parca ai auzi cd e
vorba de o fo(a care iti anihileaza orice initiativd sau care ti-ar
u9ura r6spunderile. Lucrul nu std tocmat asa. Cend
purrile
tale
sunt rele, pedeapsa lui Dumnezeu vine pane la alpatrulea neam
ASa scrie in St. Scripturi
(Levitic
20).
Ori de cate ori , ca duhovni ci , auzm ci un copi l e neputi nci os.
tot de at6tea ori, ne lovim de e/edltate, de inlluenta mediuluiln.ed.
este vorba mai al es de medi ul soctal (educati e). dar
Qi de
cei natu
ral : al i mentati e/ post,
cl i ma etc.l l i dacd mergem
Sr
mai l a r;deci na
lucrunlor, de destrr: copilul ispdgegte vina pArintelui. De multe oo
trebuie s-o ispAseasci
Si
pe a stramosilor
Se
poate i nse i ntervenr gi i n eredi tate
!i tnfl uenta
medi ul ui gl
chiar
9i
in zona divine a destinulut nostru. care covar$e$te
pe
p;mantenr.
I
Fo4a destinului
9i
mogtenirea spirituali
]
Destinule de speriat numaiintrucet asupra celor ce p;cetuiesc
e ca o fo(e strivitoare. Dardaca il consider;m in partea luidivin;
atunci forta aceasta a desttnutut are al l e fata l n cazul cAnd avem
perverti rea energi ei geneti ce, o eredi tate proasti ,
un medi u
decezut, cu sigurantd d ddnr in boli trupeqh qi sufletesti. Cand
medi ul soci al e vrargte, cum e azi , desti nul e stri vttor. Pedepsel e
vin una dupd alta.
Dace insd biserica, preotii, statu, chiar ar lucra spre o
regenerare a neamul ui , atunci desti nul n-ar avea fi zi onomi a
aceasta strivitoare, ci cu totul o altd inf;tisare. Ar fl o functiune
majord, de ridicare a tuturor
puterilor
Destrnul n-ar mai trjmite
conducitori care sd te spanzure. ct care si te ajute
De noi atarna cei de meine, de telul cum vom sti si le d;m
locul, a$a vor veni. Oamenii se pleng cd nu ne-au mai auzit Dar
eu i-am intrebat: N-ati auzit de biserici? N-atiauzit poruncile lu
Dumnezeu? Ascultatu-L-ati? Ba E de vind pirintele? Ba. Va
68
tdnguiti de lipsa pdstorilor?
E durere, lipsesc
Dar cu ocazia aceasta vi leg - cu bune tocmeale: sfatuili pe
oameni ca se pizeasce nepdta6 sarcina, cdci orice leg,tura
trupeasci peste
copilul dan pentece,
e rea, ceci se intipdresc in
copil toate poftele parintilor
Si
la implinirea verstei risar toate ca
ciupercile dupi ploate, faptele tatilut. Cand creste copilui, cresc
9i
faptel e mosteni te. De i ndatd ce ofen sufl etul ui veni t de l a
Dumnezeu o temniti intunecoasi, peste
care ai seminat toate
roadele, va covergi omul cel dinafare pe
cel dineuntru.
9i
chiar
dace Dumnezeu l-atrimis cudestinatia de afipreot, elliind incarcat
cu pdcate, temnita de pe elilva strivi
9t
el va fi neputincios, ca si
nu zic necredincios. El nu va avea puterea
si
propovadu,asca
cu
toata puterea
cuvantul ui l ui Dumnezeu. l vl at mul t va fi spre
smi nteal d Va predi ca
ap:
Si el va
bea vl n
De aceea trebuie sd interventm, c5ct lumea nu se gatd cu
noi Trebuie s; lucrdm sistematic asupra problemei
morale ca sd
poatd trimite Dumnezeu propoveduiton vrednici poporulut
altfel
se raresc tot mai mult. Ca s; fie cum ii vrea Dumnezeu. at6rne
Ql
de pirinti, ceci acegtia ii incarca cu poveri prea man, pe care
copi i trebui e sd l e i mperti $easce, i ar cand sunt maturi gr artrebul
se propov;dui asci pe Hri stos ei sunt i spdgi ton ai pdcatel or
?naintaSilor.
latA temeiuf pentru
care suntem rdspunzato(i de misiunea de
regenerare moraE. Cecidacd Dumnezeu nu ne trimiie conducetori
luminati, nu Dumnezeu este de vind. in felul acesta destinut nu
este ceva apas;tor, strivitot Dumnezeu tnmite sufletulcu anumiti
misiune, dartu pem6nteanule
egti de vini ca ea nu se desf:loard,
ca preotul nu poate propovSdui
cu toati putefea
9i
nu este un
propovSduitor
al poporuluj
Ci scrie:
'Daci
nu se vor griji de pecatele lor, pentru
aceasta
iivoidain meinile copiilor lol. Deci denoidepinde, de noiatarnd
ce generati e
vi ne.
$ti m
cu toti ci dupe rezboi (dup; 1914
-
1918)
am cezut in toate pdcatele. am cilcat postul, am desfranat. Am
vazut girezultatele.
Asta a fostgeneratia de dupd rezboi. in vreme
de rdzboi nutrebuie concepuli copii, caci acegtia mogtenesctoatd
starea nervoase a tatSlui, care vine cu nervii zdrobiti de branduri.
atacun, etc. A fost cu pugca
in vremea aceea. se nu se mtre nrmenr
cd l a vremea l ui , copi l ul va l ua pi stol ul
Qi va
uci de. Generati a de
69
acum, sa priceapd
aceste lucruri: ori se leapida de
pacate,
ori va vedea ce zile vor veni.
late schi,tata
9i
aceasH fo4d
-
destinul, care e
Si
naturald
9i
supranaturalA, cicijumatate e de pe pemant, iar numai cealalti
jum;tate
e de la Dumnezeu. Deci
Si
de noi atarnd ce zile vor
veni . Desti nul nu e numai i n mana l ui Dumnezeu, ci gi a cel or ce
9tiu
ce e
Qi
cum lucreaz;.
Dar aceste trei fo4e: ereditatea, mediut
ti
destinut,le voi
dezbate atunci cand vom pune problema
natarrlifii Atunci vom
vorbi mai mult pe timba medicilor, cAci se pare ce acolo au gi ei
rdspunderea, ca au
Si
ei o misiune in regenerarea neamului. Dar
la ei e mult, necredintS. Va trebui se mai lase pe Hipocrat qi s:
vine se se adape de la doctorul trupurilor
Si
al sufletelor
Si
sa se
dea la o viata moral;.
Concl uzi i :
Intervenirea energice ?n
linerea
riguroasa a moralei, a vietji
moral e a i nsul ui . a fami l i ei
9i
pri n aceasta a neamul Lri . Asta pentru
cd vremea o cere. Dace boala e grea aiunci gi medicamentul e
mai puterni c.
Sunt
Si
l eacuri de l i mi ta. Cand betegugul s-a i nti ns
recurg la asemenea leacuri de limite, care orite fac sinitos, ori
te pi erd. Raul i $i face de cap. Ori i l l i si m de coarne, noi toti , care
suntem hotara! se ducem o via!; dupa Dumnezeu, ori vom fi
pierdu,ti.
S: o facem ca si nu fim pdguba9i in ceasul incercirii.
Dumnezeu sd ne ajute.
'to
Cum a murit Constantin Brdncoveanu
cu copii sdi
'Rugeciunile gijertfa Snnlilor Brancovnr m-a adus pe mne
penlru tara acesta a noaslra' - Peintele Arsenie Boca
Plenipotentiarul venetian la
Tarigrad,
Adrea Memno a fost
de fata in dimineata lui 15 august 1714, la executia lui Constantin
Brancoveanu Vode
Si
ai membrilorfamiliei sale, uciqi din
porunca
sultanului Ahmed.
ln scdsoarea sa cdtre Fogele Venetiei, plenipotentiarul sdu
raporteazl astfel:
"Duminice 15 august de dimineata s-a teiat capul bAranului
principe
alValahiei, tuturorfiilor luiSial unui boier care-i era vistier
latA cum s-a f:cut: lncd de dimineate suftanui Ahmed se puse
i ntr-un cai ci mpi retesc
ai veni
l a serai ul zts foi gorul l ui l al i l ai acos.
pe canalul Mirii Negre, in fata cereia era o piata unde a adus
pe
Brancoveanu Voievod, pe cei patru beieti ai lui
$i
pe vistierul
Vecirescu. l-au pus in genunchi unul lengd altul, la oarecare
depdrtare. Un gade b-a scos ciciulile din capsisultanuli mustrat
facandu-i haini- Apoi le detera voie a face o scude rugaciune.
Inainte de a se ridica securea deasupra capului, au fost
intrebati de voiesc sd se fac, lurci gi atunq vor fi ie.lati? Glasul
cel i nebusi t de credi nl i al Brancoveanul ui rasunI
Si
zi ce
inspdimantat de aceasti insulti: "Fiiimer!
/aE toate avutiile
Sitot
ce am avut am pierdut:
se nu ne piedem irce sufletele: Stati tan
Si
berbete$ti, dragii mei
Si
nu begat in seame moanea! Piviti la
Histos, Mentuitorul nostru, cete a rdbdat pentru noi sicu ce moatle
de ocare a murit ! Credeli tare intru aceasta
$i
nu ve migcal4 nici
vA detnali in credinta cea pravoslavnicd, pentru viala
Si
lumea
aceasfa".
La aceste cuvinte Ahmed se ficu ca un leu turbat gi porunci
si li se taie capetele. Gadele infioretor ridice securea
9i
capul
marelui vistaemic Enache Vicirescu se rostogolipe pement. Apoi
incepu cu uciderea copiilor, lncepend cu cel mai mare. Cend
1l
gadel e
ri di ci securea l a capul cel ui mai tanar di ntre copi i
Bei zadea l \,l atei a9, numai de 16 ani , acesta se i ngrozi de spai ma
Sdrmanul copi l ag vezand atata sange de l a frati i l ui
9i
de l a
Vecarescu, se rugi de sultan sei ierte, fagiduindu-i cd se va
face turc. lns; pirintele s;u, Domnul Brancoveanu, a carui cap
a cdzut l a urm;, i nfruntd pe fi ul sdu gi -i z;set"Mai bi ne sd mori i n
legea creStineasce decet sd te faci pdgan, lepddendu-te cle lisus
Histos, pentru a tei celva ani mai mult pe pemaft".
Copi l agul ascul ti , ri di ce capul
9i
cu gl as i ngeresc zi ce
gadelui: "
yreao
se mor cregtin ! Lavegtel". in urmd ucise qi pe
Brancoveanul .
O, Doamne, Doamne, pana-mi tremura cand ve scri u
executia, ce am vazut gi m; intreb: putufa fi de fali cineva
9i
sd
nu fi pl ans, v;zand capul nevi novatul ui Matei as, tanar, ti nerel ,
rostogol i ndu-se pe j os,
l ang; capul peri ntel ui seu, care se
apropi ase de al copi l ul ui , pi rand
al i mbr5ti $a?
Gadele stropit cu sange crestinesc face un salut sultanului
Ahmed
Si
se r et r age. Sul t anul , i nsot i t de pl eni poi ent i ar i i
Germani ei , Rusi ei , Angl i ei se ri di cd s; pl ece. Vezandu-ne cu ochi
inlicrimati, spuse sultanul ci regrete acum ceea ce a facut,.
7)
13
Tdmdduirea
Si
iertarea
,,
F i u le, i er6
-li -s
e p e cate I e !
"
lata cum sunt oamenii, nu cauta pe
Dumnezeu. sau nu-L
cauta decdt Ia necaz. lar allii la necaz ll suduie
Si
de mai mari
necazun dau. mairiu se scufunde, p6nd ce necazurile le incovoaie
ceal a
9r
atunci l l cautd
9i
ei pe Dumnezeu.
Si tuati a ste asa:
oamenii se foage fui Dunnezeu se-i scape de necazui, iar
Dumnezeu se toage de oame se pereseasca picatut.
Acum
care de cine se asculte mai in6i? Dumnezeu de oamenr. sau
oamenii de Dumnezeu?
Ss plang
oamenii ce tare e grea
vtala pe pameni.
ca tare_s
multe bolr, multe pagube,
multe sudalme. betii. bitdi gi
toate
pecatele. "Fiii
mei, ati spus ce tare e grea viata gi
incer;at6 de
Pecate.
Atunct nu le maifaceti!"
late ci bolile vin pe capul oamenilor gi uneori chiar gi in
cap, de pe
urma pdcatelor,
ca plate.
ca ispasire
$t
ca pdrta$ al
pecatelor
Dar durerea cea maj mare. pedeaps a cea mai glea
ca.ptate a picatetor
es|c ce izbeito
Si
in unnag.
pdni
ia al
nerl ea
$r
al patrul ea
neam. l ati ce scri e ta Deuteronom
5.9_10:
'...pedeapsa perinlitor
vine in copii pend
h attreitea
si al Datrulea
Cele mai grele
boli sunt bolile de nervi. Mo. nervii si te
nebun sau slibanog. Nu e boale de moarte
sr nu are teac
OdaE intamplati. gicine
distruge nervii? tate ce ne spun
$idocto.ii
Detia, desfranarea cu boala ei, m6nia gisupiririte peste
m:suri.
pentru
cei ce md uresc...
$i
M6 milostivesc pene
h at miitea
cetre cei ce me iubesc
Ai
p4zesc poruncile
Mete"
omoare milioane de firigoare (celule)
nervoase care nu
mai retac in veac. Toate
tesiturile
se refac, afard de celulele
rvoase. Un tatd pitimag
de acstea n-are urma$i sanrtogi, ba
ln nepoli gi
stranepoli se mosteneste ceva giunos,
care la o
ampEre oarecare, ribufnegte
afare. E destul sd se imbete un
i.o date, ca sa aibd din betia acea un urmag cu boala copiilor
ilepsie). E deslulsS-9i sperie o data sotia in wemea sarcinii,
dintr-o dati se se aleage cu un copil nenorocit pe
toatd viata.
Aga se r;zbune pecatele perinlilor in bietii copii, care nu au nicr .J
vrne.
lisus a pretuit dragostea
Qicredinla
celor ce-l coborau
pnn
podul casei pe slabdnog inaintea Sa. l-a fost mila de neputinta
lui, dar intai i-a iertat
picatele
apoi ia vindecat nervii.
Pentru l i sus, care e Dumnezeu, nu e o mi nune ca l a
tdmiduit, ceci e Stapanul vietii
Si
poate invra
9i
din mo4i. Tn tol
cazul t;mdduirea sl5banogului e o dovada a dumnezeirii Sale
Preotilor inse, lisus nu le-a dat darul timaduirii minunate, cum il
avea El,
Si
cum il de la pulnidintre sfinti, din vreme in vreme; le
a datinse un dar mai mare: al iertarii pecatelor! Nu le-a dat ingerilor
dar le-a dat oamenilor. Darul iefterii picatelor e mai mare decet
darut minunitor, intrucat pfivegte sufletul, pe cand minunile
privesc de obicei trupul.
O iertare a sufletului, o curatire a lui, uneori e adevirata
inviere din mo(i
Si
e mai de pret decet tdmdduirea unui picior
Fdri darul mi nuni l or i ntre oameni , ne putem mantui . Ce n-a
dezlegat preotul pe pimant a9a ramane nedezlegat
Siin
cer. Dar
preotul nu te
poate
dezlega dace tu nu vii sd-ti merturiseglr
Ddcatele.
De asemenea, preotul nu te
poate
dezlega, oarecum co
zile, dacd nu-ti dai tu insuti toati silinta de a te dezlega de toate
ndravurile rele. lertarea
p:catelo.
inseamne
9i
incetarea de a le
mai face. lertarea pacatelor nu inseamni a te spovedi mereu
9l
sA l e i ei de l a capet
9i
i ar sa te spovedesti . Cre9ti ni smul mai e
9l
chestiune de refacere a vointer. Ne trebuie buna vointe ca sa o
facem, tdrie de caracter.. Oamenii umble dupa fdcetoriide minuni.
fie ei
qi vrditori. Dar minunea cea mai mare e invierea vietii tale
pe temelia ei, lisus Hristos; e increstinarea vietii tale. Asta
mi nunea cea mai mare.
"i nnoi rea vi eti i tal e", care ne std l a
indemani
Si
s-a dat noud porunci: "inviali-i pe
cei mo4i" Dupd
invierea ta njegte lisus. Ce inseamna aceasta, n-ar putea sd tl-
o spun; mai bine nimenidec6t eiinQi$i, cei ce au inviat din moarte
si gure, ca di ntr-un vi s...
- Oare de unde incepe sldbanogrrea
(paralizia)?
-
De la socoteala trufa9; a mintii. I se pare ei mai bine sd
nu se conduca dupa Dumnezeu, ci dupa capulei, dupd pecat
9l
aga d: cu omul drept in plata pacatului, ca
9i
cum ai da cu cutituj
ln gard. Tot minte slabi dovedesc
Ai
aceia care nu vor sa vine la
itergerea
p;catelor
9i
n-au de ce agtepta t;miduirea bolilor.
Daca oameni i
Si -ar
potri vi purtdri l e dup; porunci l e l ui
Dumnezeu, nu dupe momeal a p;catel or, ar preveni , ar ocol i toate
pAcatel e, dar aga dau drept i n el e, de-Si sparg capul
Si
apoi umbl e
plangand. Lasi{e condus de un sfat dumnezeiesc, ci de nu,
capul care n-asculti se sparge
Si
n-afe cine
til
lega.
Oare de ce merg oameni i a9a de i n si l a l a spovedi t?
Fi i ndcd
gti u ci l i se cere l epi darea de p;cate, ori l e pl ac mai mul t
pi cat el e decat i nf r anar ea de l a el e. E o povest e gt i ut e
pretutindeni, totugi v-o spun
Si
de aici:
$til
ce sunt
Serpi
care sug iaptele
9i
sunt vaci care, odatd
supte de garpe, alearg; nebune dupd garpe si le sugi iaragi.
9i
aga se intample c; vaca se apropie de intdfcat, dar de nerav nu
se inlercd
Si
se duce mereu la
Sarpe. 9arpele
ii suge sangele, iar
daci nu-i prea vine, in sfargit, o musca. lati prostia de vac;
osanditd la moarie.
Dargiprostia de om tot la moarte-i osandit;. Toatatinerelea
ta o dai dracului
9i
vezi pe
urmi ce ai ales rdul. Dar intrebarea este
dad-l i mai rdman zi l e sd l e dai l ui Dumnezeu
9i dac,
i l i mai pri megte
o grimada de cioburi in loc de un vas frumos giintreg, cum putea
fi? Aspre vorbe, dar ;sta-i un r;spuns la intrebarea de ce nu vin
oamenii la spovedit in primSvara
Si
in vara vielii lor? i$i dau, din
nefericire, vlaga lor sd o sugi
Sarpele-diavol!
ln toate lumea nu gasegti un lucru mai ugor de licut decet
pacatel e,9i i ari gi , ni mi c nu pri cepe omul mai greu ca: "Ce este
acela p;catul?", caci petrece tocmai in el. De aceea, pecetuim
cu ui uri ntd dar ne poc;i m anevoi e!
Alti pricin5 care te impiedicd de la spovedit e d
judeci
preotii, eati nemultumit de preoli, iar de care ai fi mullumit ti-e
fricd. La unul nu te lasd pdcatele lui, la altul nu te lasi si mergi
pacatele tale.
Orice duhovnic, indiferent de bog;lia, siricia, cultura mai
pulind sau chiar
9i
siracia morala, este totusi reprezentantul lui
Dumnezeu, tri mi sul l ui Dumnezeu
Qi
credi nci oQi i nu au ni ci un
moti v de al ocol i . Darul acesta (al preoti ei ) e i n functi e de
Dumnezeu, nu in atarnarea de omul care-l reprezintd. Prin glasul
slugii Sale Dumnezeu te iart;. Lui Dumnezeu te mdrturisegti in
fata altarului. Nu de la line se cer calit:tile
preotului.
de la tine se
cere ciinta in inrme
9i
vointa de a te indrepta.
Sunteti nemultumitide preoti, dar oare ce atjfdcut
pentrLr
preot, ca se fi! mai multumitj? Cerufatide la Dumnezeu un copri
micar
pe
care se ll inchinati slujirii lur Dumnezeu? Credeti ce
vina o poarta numai ei, preotii?
$i
ei sunt fii vogtri Curn i-a! nescul
a9a ii avetr. Ce le bigati de vinS? VA trebuie
preoti mar bunr?
NaQtetil Tot poporul e respunzator ce nu are slujitori mai stravezl
spre Dum nezeu. Pop orul i9i are in toate privintele pove(uitodi
pe care ii meite!
Nu mai sta cu ganduri ucigage impotriva copiilot c5 nu gtir
in calea cerui dar de la Dumnezeu te-ai impotrivit,
$i
ai si dar
seamS; ci nagteti copii cu gandul si fie slujitorii lui Dumnezeu
intre oamenr.
lata ce spune Scriptura in pnvinta aceasta Se intreabe
proorocul: "Oare
nu i-a ficut El si fie o srngura fipturd, trup
9l
suflet?"
(
Maleahi
'17,15).
Siaceasta fipturi (unitatea cesitoriei )
la ce nezuiegte ea? Odrasle pentru Dumnezeu!
T5maduirea slibdnogiei neamului de aici incepe!
Asta i-arti iertareal
(,.Fiii invieii' p. 41-44 mss)
E uhimul cuvAnt pe care viJ spun
Nu te simli mai aproape de Dumnezeu qi
de oamenr decat
dupd cruce. Dar nouS nu ne-a fost randuiti pentru
ca nu suntem
vrednici.
Am vrut sd vi tin ien acest cuvant dar am vrut si aleg oamen
care vrn pentru mantuirea sufletului pentru
ca se nu-lspun in vant
Eu nu ve dau canoane ca ceilalti preoti, metanii, rugeciuni, post,
ci indemn se
yd
scrtmbaliviata gi sd-i muftumiti lui Dumnezeu de
crucea pe
care v-a dat-o, cdciSf. Biserici giSf. impartiganie te
ititi,
darfaptulacesta l-am gasit de cuviinta s: vi-t spun mai mutt.
Vreau sa schimb lacrimile voastre in bucurie. multumind lui
Dumnezeu de toate daruflle
9i
schimbandu-vd purtirile
vA velr
bucura. O veti face?
Unii cred ce rugdciunea inseamne a sta in genunchi sau a
rosti din gura sau in gandi
'Doamne,
lisuse Hristoase Fiul lui
Dumnezeu miluie$te-me pe mine picitosul"
Dar rugaciunea cea
adevarata este ate simlimuttumit de toate
$ia-tideschide
sufletul
se te poli
simti aproape de Dumnezeu. lar cei ce fac rugiciune,
aceia Dumnezeu si le ajutet dar cei care au dureri gi
suferinte
sunt cei distingi, pe care i-a ales Dumnezeu pentru lmpSritia lui
vesnica.
Dometie, un tenir celugdr de la Sf. Munte Athos era foarte
vesel , tot ti mpul canta. i ntr-o zi l -am gi si ti n chi ti e ptangand. L-am
intrebat de ce plange? Mi-a raspuns ce t-a peresit
Dumnezeu
pentru ce nu maiare supirerj. Caredin voiatipEnge pentru faptul
ci v-a pardsit Dumnezu, in cazulc: v-a luat crucea? CEci nu v-
a betut ni meni pi roane gacununi
de spi ni . Sf. Apostot
pavel zi ce
a9a:
"Roagr-te
neincetat. bucure-b neincetat
$i
multumegte
neincetat lui Dumnezeu pentru
toate bucuriile
i
dureile pe care
lile-a
deruif.Viala aceasta nu este numaipentru a drange averi,
a munci, a te lmbrdca, ceci nu acestia sunt oamenifedciti, ci cei
ce nu au o cruce de
puftat.
Me doare mult faptul cd unii sunt acei care se supdri
pentru
boli, pentru
ca n-au memorie, ci nu sunt intelesiin familie.. dar
putini sunt acei care vin Dentru mantutrea sufletului.
Plrlntele Anenie cu Soborul Manasfirii SAmUrra
78
Anexe
Mdrturii despre darurile
Si
slinlenia Pdrintelui Arsenie
"Eavddp n wi p6trd h al lrellea neom"
Pn Petru Vanvulescu:
"Tata
m-a lisat curat in pdntece"
...|\rultise suptra ca de ce s-a scris cum s-a scris in
,,For-
mula As" sauin alte publicatii. Darnu
putem limuri adevdrul
pane
nu aoar mai multe scrieri. inclusiv scrieri autorizate ale Bisericii.
Tot e mai bine se se scrie
Si
se se cerceteze, decat sa nu se scrie.
...Era Tn razboi. O femeie din Sibiu. Cdt5lina. a aflat ce
sotul ei a murit. A luat in brate copilul
Qi
fugea cu el prin Sibru. in
pantece avea alt copil. La un moment dat a vezut cb era
plina de
sange. O schti ii omorase gicopilul din brate. Deznidijduita
$i
descumpanit: s-a dus
gi a avorlat copilul din pantece. Auzind
apoi de Perintele Arsenie s-a dus
Si
ea la lvlanastirea Sembata.
Dupd Sf. Liturghie Pdrintele a ie9it
Si
a strigat:
"Cetefind,
Cdtefine.
ce-ai fdcut!
$tiu
ce
ta
mudt sotul
9i
copilul. Ai fost Incerca6. Dar
dacel Esai
pe
cel din
penbce...
Ai omoret un copil cu care
Dumnezeu avea un plan maref
"
Vedeti ci azi lrod e in fiecare familie. Noi il
judecim pe
lrod (Si in colinzD ca a omorei copiii, dar il accedem aproape in
tiecare tamilie. Ne omorem singuricopiii prin avorturi.
$iomorem
aleqi ai lui Dumnezeu. De aceea neamul nostru nu prcgreseazd.
Cand. dupd revolutie, am auzit ca a9tia liberalizeaza avorturile,
?o
am zis:
,,li
gata cu noi". Zicea Pdrintele ca
,
din cauza avofturitol
ne vor $epeni$gani|.
Tiganiiau
acum stdpanire, au aurdestutin
binci, sunt
Si
studenti, parlamenlari,
mari patroni. Cumparem de
la ei.
9i
printre ei sunt creitini. Da' cre9tini adeverag! lar noi am
ajuns,mai reudecatnecredinciogii". Deci Dumnezeuemancipeaza
9i
binecuvanteaza neamullorpentru faptulce nu
SFau
omoretcopiil
Citilina i-a aratat unui preot,
in catedrala din Sibiu, un om
cu o man: ce o
tinea
nemiscati
Si
i-a spus:
;<< Omul acesta l-a
betut pe Pirintele Arsenie in ?nchisoare, la Bragov. Dar l-a betut
cumplit. l\ri-a spus-o chiarel. Cand La lovit foarte tare, de l-a umplut
de sange. Perintele a spusi,,De acum, mena aceasta ata nu va
mai bate pe nimeni,,.9i imediat a zbierat acela cici mena is-a
fdcut moale.
$i
s-a intors catre Dumnezeu, el
Sifamilia
lui >>. il
vedeam noi plangand in catedrala dar nimeni nu
Stia
taina lui.
Perintele Arsenie nu are asemanare cu nici un duhovnic
din Romania
$i
Europa, in ziua de azi Dar a suferit mult
9i
dtn
partea slujitorilor Bisericii. Mi-a spus mie ci mai mult l-a durul
aceasta decat chinul securigtilon Aia spunea
SiSf.
ApostolPavel
despre fratii mincinosi
[n.
ed.: in dosarulde securitate al Parintelut.
un
preot
il numea fachirist, altulparanoic, dend astfelapa la moara
securitdtii care dorea sel comDromiti. Colonelul Ghe. Crdciun
scrie in dosarul Perintelui
,,Mutarea luiArsenie Bocain altd
pafte
nu rezolve problema,
a6ta vreme cet nu e compromis"l. Chiar
9i
acum, dupd mOartea sa, nu e l Ssat i n pace.
O femei e di n
Caransebes, spunandu-i preotulua
ci a tost la mormantul P6rintelu
j
Arsenie, la ManSstirea Prislop, acesta i-a rdspuns:,A, ai fost la
mormantul vr4itorului!'. Perintele Porfirie din Grecia a slujit la
sprtalul din Atena peste 30 deani, cinstit de totica uninairtevietor
9i
ficetor de minuni, dar pe Parintele Arsenie nu l-au putut suferl
romaniinoqtri, nici ai Bisericii, niciaiStatului. Dar Pdrintele respecta
conducerea Bisericii
9i
a Statului cacispunea (ca
Si
Sf. Ap. Pavel).
,,Conducerea e de la Dumnezeu gi e aia cum o meftem".
Parintele nu a murit de stomac sau de rinichi, cum se
vorbe9te. Els-a
Sirugatsl
moari mucenic
Si
Dumnezeu i-aimplinit
dorinta. Degi, ela fost mucenicin fiecare zi, a avut cruce grea. pe
mesura harului. A murit pe 28 noiembrie, ca
Si
Cuviosul l\rucenic
$tefan
cel Nou, a cerui mucenrcre tocmai o
pictase
lprofetic]
pe
absida altarului din biserica Drigenescul Pe picture este scrisd
80
vina pentru
care a fost omorat Sfantul
gtefan
cet Nou:
,,gtefan
m!
a facut temnita manSstire'. Exista o asemenare mare intre viata
acestui sfant
9i
viata Piintelui Arsenje. Ca
Si
acesta, incd din
pantece
a fost ales. Mama sfintiei sale spunea c6 simtea ci avea
Ceva luminos in pantece
Si
avea o mare bucurie. lar Pdrintele
spunea ca btel siu, plecand
in America l-a
,,lisat
curct in paftecd'
.
...Daca vezi pe cineva fumand, atunci egti sigur: ori e
catolic, ori e ortodox! Zicet
'Sunt
nervos" Dar n-avem rugaciunea
ca se ne cafmeze?l Dat nu, vrem sd ne calmeze diavolul'!
DacS vezi unul
,fericit",
sigure sectant! Eisecred mantuiti,
se simt deja ln rai! Diavolul bag; oamenii in toate patimile, dar
daci treci la ei diavolul nu te mai ispitegte (aga spune
plrintete
Cleopa giin Pateric). Ortodocaii r;i, curvari, betivi sau scandalagii
in familie, dace trec la ei, gata, diavolul b de Iniste, dar asta
numai pentru cd ii are cu picatul
impotriva Duhului Sfant. care nu
se iarti nici aici, nici dincolo.
gi
daci tot nu se iarta, diavotul nu
mai are de ce sd te mai ispiteasce, cdci egti al lui. Nici hula aduse
Maicii Domnului, Sfintei Cruci, Sfintitor
9i
Sfintetor tcoane nu se
iarE dac6 omulnu se intoarce de la acestea.
(Cuvent
b mormentul
Pdrintelui Arsenie
-
28 noi 2002)
Bdlan Silvica
- Fdgdraq:
"Sunt
aga cumm-a fecut mama"
Cend eram copillocuiam in Lisa, nu deDarte de Manastirea
Brancoveanu. Eram 10 frali (5 beieti
9i
5 fete). Numele de fate il
aveam Andreia$. Aveam 13 ani cend sora mea cea mare. Elena.
de 23 de ani, era bolnavi de ochi (o dureau ochii, ii curgeau
lacrimile
Siii
sddea vederea). Se gendea
se meargi la Bucuresti
pentru
operalie. Dar intr-o duminici, fiind ta m:nestire, a iegit
PArintele Arsenie din bisericd
9ia
strigat (era mult6 tume):
'Leana
din Lisa, vino-ncoace". Cand s-a apropiat i-a spus.
"
tu estibo/nayd
cu ochii. Se nu b duci la medic la Bucuregti se faci openlie,.la
adus ap; sfinfita:
,Cu ea se1 spetipe och|. A9a a fecut
Si
boala
8l
i-a trecut imediat. De atunci a mers tottimpul la m:nistiro
qi ne-a luat
9i
pe noi, surorile. A9a am ajuns se merg
9i
du in
fiecare duminic;.
Dumi ni ca, Sfanta Li turghi e se savar$ea l a al tarul di n
prdure, de perintii Arsenie, Serafim (Popescu)
9i
Mihail. Odate,
cand a incaput Sf. Liturghie, pe un epileptic l-a trantat diavolul
9i
a inceput sa strjge din el:
'Me
fac caine"
9i
letra ca un caine.
,,lvld
fac orice taratoare"
9if:cea
ca orice animal, numaiporumbel, miel
Si
magar spunea ci nu se poate face. Alteori se auzeau din el
foarte multe vocideodati (ca pe stadion) caci spunea ca au venit
toale legiunile. Eu steteam lange el
9i
auzeam tot ce spune.
Oda, Perintele Arsenie a zis se fie
linuli
departe toli copiii, a
coboret din altar cu Sfanta Cruce in mane
Si
la batut cu crucea
de lemn peste guri. Acela a amutit. Dupd Sf. Liturghie a venit
din nou la el, l-a mangaiat
Si
i-a spusr
,Frate
Dumitru, te doare?".
' Nu
Pari nte, nu mi doare".
lntr-o duminic5, cand mergeam spre mendstire impreund
cu surorile Elena
9i
Olimpia gi cu o fati din sat, Varvara, a aparut
deasupra noastra o pasire mare, a fdcut trei ocoluri asupra
noastr5, vdi tandu-sel Cend am aj uns l a mdni sti re, monahul
Sebasti an ne-a spus cd au un necaz mare:
,L-au
l uat pe
P;rintele". A fost dus (inchis) in Cetatea Fdg;ragului. Aici a fost
vizitat numai de preoteasa Ciocdnelea, cereia P;rintele i-a spus
ca o va ajuta
9i
el cand ea va trece dincolo
[n-
ed.: preoteasa
Ciocenelea a fost inmormantati pe 22 noiembrie 200211.
Eu, v;zand ci diavolulface ce vrea
Si
in mdnistire, mi-a
sl ;bi t credi nl a gi am pl ecati n l ume, trei nd ca ori ce necredi nci oasd.
Dupi aproximativ 20de ani, sora Olimpia (atuncilocuia in Victoria)
a aflat c: P;rintele este la Biserica Dregdnescu, langi Bucuresti.
A plecat acolo. Cand a intrat
9i
l-a vizut a inceput a plange.
Pdrintele s-a apropiat
Sii-a
spus:,,Degeaba p6ngi, ce Dumnezeu
ince n-a hoEret ce face cu criminalele"
(gtia, fera se-i spuna
nimeni, c; ea fdcuse avorturi). Odati l-a dus
9i
pe solul ei la
Perinte, caruia i-a spus:
,Cu
tine n-am ce discuh ceci esti
necredincios. lar pe ea ai s-o pierzl'. Olimpia a murit dupe 2 ani
de cancer. Pani sd moari, ea tot timpul a facut milostenie, a
botezat
9i
cununat, pentru a-9i ispeii din pScate. A murit cu
fotografia Parjntelui pe piept.
t2
Am plecat
9i
eu la Biserica Dreg:nescu. Cand am intrat in
biserid
(care era plind de lume) I-am vazut pe P;rintele in fala
altarului, cu o lumini (aureol6) in
jurul
capului. Atunci m-am retras
lntr-o strane plangand, caci nu eram vrednice s; vorbesc cu el, cu
toate
pecatele mele. Nu ascultasem nimic din ce ne-a spus la
m;nistire. Dar pane la urm, m-am resemnat
Si
eram multumite
9i
numai pentru faptul cd puteam s5-l vAd. Cand Pirintele a trecut
prin dreptul la fiecare, ajungand la mine, mi-a pus mana pe cap
spunandu-mi:
,Iu
e$fl mutumitd numai ce md vez|.
Cu toate acestea, am pdcetui t i n conti nuare. Sotul ,
intorcandu-se din str;indtate, a adus medicamente cu care se
putea intrerupe sarcina (mai aveam 5 copii). Am luat pastilele,
am
pierdut
sarcina, dar m-am imbolnivit foarte rdu. Am plecat la
PArintele cu remulciri
9i
plangand continuu. Acolo am agteptat
de l a ora 8 l a 15. Nu aj ungeam l a P;ri ntel e
9i
de fri ca
9i
di n
cauz; c; erau multi care intrau in fate. Am zis in gandul meu:
"$i
aici merge ca la comunisti ceci
ii
P;rintele ia pe cine vrea". Atunci
Pirintefe m-a chemat la dansul
Si
mi-a zis:
,,Da
me, aga merge,
ca la comunigti.
$i
ce ai md? ESti bolnava?".
,,Sunt
bolnave
Si
sufletegte
Si
trupeste".
,pe
ce efti bolnavd sufletegte? Pentru cd
a muit Limpn
Guil
judecam
in gand pe Pdrintele de ce a lesa!
o
pe
Olimpia sd moard). Cu capitolul Limpi ai terminaL Cend vei
trece dincolo vei
Sti
de ce a muit
gi
tu esti bolnave, pentru cele
trei pastile care le-ai luat. N-ai se b mentuiegti dacd nu ai al
Saselea
copilin viaF".
,Parinte,
sunt bitrane, am 40 de ani
Si
mi
de lumea". .Dar cend b-ai duce in iad nu te-a rede lumea?".
Am inceput sd plang.
,PenA
Ia 43 de aniaitimp se facial gaselea
copll", mi-a spus la desp;4ire. Sotul nu vroia. Dar pgne la urmi
am ramas insircinati de 2 ori, piezand insd sarcinile. La exact
43 de ani am nascut insa o fefiF.
La numai 6 sdptemani feti ta
-
Mari a - s-a i mbol n;vi t grav.
Cand pl angea i 9i i nghi tea l i mba
si
nu mai putea respi ra. Se
innegrea la fate. Ficeam orice numai se nu plang:, totuQi de trei
orj a avut aceste crize- Dup: un an am plecat la Perintele, care
mi-a spus doar atat:
"Se
nu o duci la doctor cd o omoard". Era
vineri. Duminica am fost la lrandstirea Brancoveanu, la izvorul
Perintelui. Cand am ajuns la izvor, naga fetilei, Malcovici Elena,
care o
tinea
in brate, s-a impiedicat de o riddcina de brad
Si
i-a
8l
cazut copila din brale. Am sarit .epede se o iau de
ios
in brale
cici gtiam ce dacd incepe s, plangi iti inghite limba. Oar fetita,
cu lacrimiin ochi mi-a zis
"Mamd!".
Acsta a fost semnulci s-a
vindecat caq atuncicand incepea sa plangd nu mai putea vorbili
se invine(ea. Acum are 22 de ani
9i
n-a mai avut acele crize.
ln afare de cele intemplate mie in
preajma Parintelui,
pe
care din motive
personale
nu le pot
spune toate, am fost martore
la multe alteb caci Pirintele vorbea cu fiecare in fata tuturor, cu
glas tare,
pentru ca toti sa invete din gre9eala unuaa.
A venit ofemeie la Pirintele, la Draganescu, sa-iceari un
sfat privind impi4irea averii. P:rintele i-a spus se se ducA se se
impace cu sora ei. Trei ore Pirintele i-a tot spus acest lucru dar
ea o
linea
una
ii
bund: "Nu o iert. Nu md impaC. Dupe 3 ore
lumea a inceput sa vocifereze cdci toti veniserd sd
primeasci
sfatul Parintelui. Cand a
plecat,
dupa ce s-a inchinat la icoane,
Pirintele a intrebat-o pentru ultima data:
,,O
iertJpe sora fsZ'.,,Nu
o iert'.
'Dacd
n-o ie4i te va ceba o ma$ind". Lucru ce s-a
Si
intamplat dupe o vreme.
lntr-o duminicd, c6nd la Driginescu slujea Perintele
Bunescu iar Pdrintele A6enie era in altar
(citea pomelnicele
9i
era ferd haine preotegti, neavand voie sa slujeasce), a intrat in
biserici Maica Zamfira. Atunci. o femeie din acel sat a zis catre
alta tot din sat:
'A
venit
9i
nevasta pictorului". Dupe slujbr, Parintele
a zis, pentru cele doua femei dar
9i
pentru mine care auzisem
vorba lor
,,Mdi,
eu suft celuger
Si
sunt a$a cum m-a fecd mama" .
Biserica era
plind intotdeauna cu credinciosiveniti si ceara
sfatul Perintelui. Cu fiecare din ace9ti credinciosi se intampb o
minune, de multe ori numaide el gtiuta
Side
Ptrintele. Astfel ce
s-ar.putea scrie cddi intregi daca cineva ar aduna toate aceste
mirturii. Dar imDortant este ai ascultdm sfaturile Parintelui
(pe
care le gisim
Siin
scrierile sale) care sunt
9i
sfaturile
9i
poruncile
Bisericii.
84 E5
Sfintii sunt copiii nogtri,
sunt masura familiilor noastre
Prezenta sfintilor ce.tifica autenticul Bisericii. Biserica care
nu are sfinli este o comunitate omeneasce menita sa lempereze
instinctele sociale, menita sa domoleasca masele, pentru a le
transforma apoi in mase de manevrd. Biserica e carmuild de sfinti,
de sflntii de dincolo
Side
slintii de aici. Desigur in mod vezut, Biserica
este carmuiie de ierarhia de aici. dar v-ali tntrebat cati dinlre voi
cunoatteti bine pe membrii Slantului Sinod? Mulli nu vd cunoageli
episcopul. dar nu e nici unul sd nu-l cunoasc6 pe Sf. Nicolae. Sfintii
sunt realitatea vie a Bisericli.
Bisedca e$e chernatd s+i sfinteascd pe oerneni nu sd fie lnghilite de
imediat, nu se face revoidii sociale (care s consecinF
pAcatelor
no6tre).
Ea este chematt se demaAte raporlul d rat dintre om
qi Dumnezeu.
Cine sunt sfinlii dacd nu copiii no$fi? Cine sunt ei dac: nu masura
familiilor noaslre? Ei sunt
9r
mesura mdnurisirii noastre.
Fericit este poporul care are
sfi nl j l Ar fi bi ne sd ne
intrebem:,,Dacd Dumnezeu
ne
judec6
cd nu se nasc
dreplii (ca nu nagem drep!i).
cum vom fi
judecali
dacd
mdrgaritarele lui Dumnezeu
-
sfinlii
-
iam aruncat in
puscari i ?
S-au ndscut. i i
avem, dar ii ignoram. Am
tAcut
litecem.
Esle o tacere
complice. (irdrdstilea
Pnsbp
-
28 noi 2004
Bogdan Junca - Fdgdrag:
"Nu intre patlu ochi, ci tare ma,
ca numai aga veti invAF unul de la altul',
Era in anul 1983, cand am
ptecat
la
pirintele
ARSENTE
cu o problema
de familie. lmi ptecase
sotia de acas, (in lipsa
mea), luand copiiisi lucruri din casd, t;sandu-mi un bilet pe masi,
pe care scrisese, printre
altele, ci ce a fdcut a facut bine si si nu
md duc dupd ea s6 o aduc acase, ci nu va veni. in once caz imr
aduc aminte ce imi spusese cend era acasA, cu catva timp inainte
de a pleca,
cd este sdtuld de via1i... Eu nu am avut nici o cea.te
cu ea, ca si o determine si plece, afare doar de faptul ci dorea
s; se mute in Bra9ov, unde de altfet locuiau
Sifratii Si
prrintii
ei.
Trecuse o vreme
9i
nu-mi mai g;seam nici scopul, nici
rostul Tn via(a aceasta. Nu gtiam
ce si mai fac. Tin minte ca
mergeam prin locuri unde nu mi prea intalneam cu oameni, in
locuri mai retrase, plangand gi
spunand:
pentru
ce Doamne? De
ce Doamne? Dupe o vreme, imi spusese cineva de
perintele
ARSENIE, ca se me duc sa-l caut
9i
se vorbesc cu dansut. Cu
doud zile inainte de a pleca
la dansul, il visasem fdri sa-|fi vrzut
vreodate i n vi ata mea,9i i al d cum:
Se flcea ce intrasem intr-o incapere marc, unde era
foarte multi lume, iar in faia tuturor era
pirintete
ARSENIE,
vorbindu-le oamenilor. Ciutam sd-lvid mai bine
9i
densul se uita
la mine gi imi zise, facandu-mi semn cu mana: "Me.
tu eb de
acolo, vino incoace me, vino aici... "
Si
m-am trezit. Un aminunt;
in visul meu Pirintele era imbrdcat intr-un costum de culoare maro
9i
avea ochelari de vedere cu rama aurie. M-am dus la mama
mea
li
r-am spus despre vis. Mama mi-a zis:
.Cum
l-aivisat pe
Pirintele ce tu nu l-aivrzut niciodatd?". Spunendu-i mameicum
areta in vis
!icum
m-a chemat b dansul, ea a zis:
.Dragul
mamei,
nu mai intrebem pe nimeni nimic, ne suim in tren si Dlecem la
Dreginescu.
9i
ai se vezi ce o se-l gasim
acolo. S;
Stii
ca te
cheamel
"
Oupi doud zile am plecatla
Drlgenescu
Si
nu mice mi-
a tod uimirea cend l-am vdzut pe Pirintele ARSENIE, tmbricat
86
in acel costum maro
9i
cu ochelarii de vedere cu acea rame aurie,
precum il visasem. Ar;ta exact ca in visul meu.
Tin
minte ca inainte de a vorbi cu mine, a vorbit cu o
femeie care ii arrtase fotografia cu fiica ei, dorind s-o marite.
Cand i-a aretat foiografia Pdrinlele a repezit-o, spunandu-i ci
nu-i ghicitor gi nicivr;jitor gi i-a spus sd plece. Am rimas blocat
pentru ca gieu aveam la mine o fotografie, unde eram eu, solia
9i
cei doi copii ai nogtri. Dar cum se mai indraznesc sd i-o ar;tl?
Cand a ajuns in dreptul meu, s-a uitat undeva sus, intr-un col! al
bisericii cu o privire atat de drdg;stoase
$i
parca rugdtoare in
acela$i timp. Doamne, ce ochifrumogi avea, ce albastru curat gi
frumosl Nu am v:zut niciodate ln viata mea a9a ochi minunatil
Avea ceva dumnezeiesc in ei
Si
in toat; fiinta sa. lar eu am gandit
in acel moment, repet, am gandit doar, precis i s-a aretat cineva -
vreun lnger sau vreun sfant -
si
vorbegte cu densul, spunandu-i cd
l-am visat
9i
m-a chemat. lar Perintele, fdre se coboare privirea
aceea minunat6, rdspunse la gandulmeu, in auzultuturor, zambind
ltor: " Nu md, me uit a9a, ca pictor me.'.
$tia
ce am ganditll!
9i
am remas i ntepeni t l ocul ui , v;zand cd P;ri ntel e
ARSENIE gti a ganduri l e omul ui ,9i cA md afl u i n fata unui om,
ce n-am crezut in viata mea ci poate s; existe.
9i
totusi |-am
avut printre noi, dar nu am
Stiut
se-l ascultdm
9i
nici sd pretuim
un astfel de om, pe care Dumnezeu ni fa binecuvantat s5-l avem.
Pdri ntel e s-a ui tat apoi l a mi ne cu acel al i zambet,
spunandu-mi:
"
No me, care-i baiu'? ". Aga i-am spus Pirintelui
povestea mea. Apoi Pdrintele mi-a spus ceva ce m-a uimit, pentru
ci
pe
acea
persoane
care fusese inaintea mea o repezise,
spunandu-i ca el nu este clarvezitor
$i
nici vrAitor, mi-a spus aga:
"Me, n-ai la tine o fotografie cu ea, s-o ved
ti
eu, aia, ca pictor? ".
si
cu timiditate i-am spusr " Ba da Perinte
". " l-a de md, sa vdd gi
eu'. Privind-o Pdrjntele ARSENIE cu atenlie, m-a intrebat:
"91ce
t-a
zis mii ?". Am spus Parintelui ca imizisese cu ceva timp inainte
sd plece de acasd ci este s;tul, de viala. Perintele, privind
fotografia a spus cu glas lare:
"Minb me, minte. Aici sunt doua
femeicu mintea goal6,
Sl
gtil care". Desigur ca nu
$tiam,
pentru ce
in fotografie era doar ea femeie.
$i
dansul mi-a spus: " Ea
Sl
cu
me-sa me
"
9i
a addugat: "Lasd me, ce va veni o zi cend va da
socoteald pentru tot ceea ce a fecd . Tu s61i duci viala aga...',9i
8',1
imi spuse cum sd-mi duc viata.
Apoi a adeugat un cuvant care m-a surprins. M!a zis asa
"
Me, se aigijd! Nu cunva sd te apucisd bei!!/". lareu. maisigur
pe
mine de data aceasta, i-am spus Parintelui: 'Pirinte, eu nu
beau din principiu". Pirjntele mia retez'at-o imediat. sDunandu-
mi: "Lase
me pincipiul
Eu gitu ascufte ce-ti spun eut".
Apoi mi-a dat fotografia inapoi
9i
a pus mainile sate pe
mainile mele (pe
care le
tineam
lateral, lipite de corp), spunandu-
mi mai depa.te ce sl fac
ai
cum si fac cu viata mea, netuandu-Si
mainile sale de pe mainile mele. Toata lumea se mira de cum
proceda Perjntele
9i
spuneau: 'Uite drag;. cum it
tine".
Se mirau
oameniicum me
linea
Perintele
$i
nu-mid5dea drumuldin mainile
dansului cat timp a vorbit cu mine. Mi miram
9i
eu de mirarea
oamenilor.
Abia maitaziu mi:am dat seama ci de faot oamenii aveau
dreptate sa se mire,
pentru
ce P:rintete ARSENIE de obicei nu
prea punea mana pe oameni. cu unele exceptii_
$i
din acele
exceptii am ficut
!ieu
parte, spre bucuria mea. T6ziu. mj-am dat
seama dece gipot sa afirm ci Pirintele
Si-a
pus mainile pe
mainile
mele c sa-mi dea putere, pentru
ci eram deprimat atunci.
M-am intors acasi
9i
nu dupd mult timp, poate
dupa o
lune, sau cel mult doui, am inceput sa beau: o bere pe zi, apoi
doui beriin altdzi, apoitrei, pena
am ajuns la "marea performante'
de ci nci beri pe zi l ard s5 me i mbdt,
pentru
cd aveam
'antrenament'.
incepusem cu o bere
9t
ajunsesem treptat la cinci
bera pe zi, uitand de fapt de toate sfaturile
pe
care le-am Drimil de
l a acest om, de l a acest Om al l ui Dumnezeu. Cu toatd
responsabilitatea
mea, spun ce Omul lui Dumnezeu a fost
Ptrintele ARSENIE
Si
cu greu
se mai poate na$te un astfel de
Om intr-un neam intreg. Uitasem deci acea profetie
a dansului,
in care imi spunea: "Me, se nu cumva se b apud sd bei!'. Dar
intr-o dimineatS, cred ca era ora 6, am auzit glasul
perintelui
ARSENIE spunandu-mi de trei ori ; ' Ma-d1... Medd!... M6ddel ' , i al
eu fiind treaz, aceste cuvinte ale Pirinteluile-am inteles cam asal
' Ma.
ce
ti -am
spus eu ti e sd nu bei . md?'
Si din acel moment, din acel ceas, din acea cliDa. in viata
mea nu am maibSut niciodaG, prin orice stariaS fitrecut: bucurie,
nefericire, durere, neimplinire, ca este ziua mea de nastere sau a
88
al tora, ni ci un strop de al cool nu am mai bi ut. Dar
Sti u
c; nu este
meri tul meu, ci al scumpul ui
Si
dragul ui meu
pari nte
ARSENIE.
Dansulgi rug;ciunile lui m-au ajutatl S: m; ierle bunul Dumnezeu
9i
maica luminii, cd nu l-am ascultat,
9i
se mi ie4i
Si
tu sfinte
Parinte ARSENIE. Ajuti-md, cum m-ai ajutafl
intalnirea aceasta cu Perintele ARSENIE m-a impresionat
ln mod deosebit, m-a fascinat chiar
9i
aceasta pentru
c:
pirintele
ARSENIE vorbea cu fiecare in parte?n auzultuturor ca sd inv,tdm
unulde la altul a ne feri de rau
9i
ne invata pe toti ce este bine. Cu
fiecare in parte, Pir;ntele Arsenie vorbea putin,la subiect giconcret,
nu-Si pierdea
timpul. Biserica era plini de oameni
Si
curtea bisericii
la fel, era lume peste lume in acea zi, fiecare cu
problemele
vietii
lui. Asteptandu-l pe Parinte in bisericd auzisem de la oamenii care
erau in preajma mea, tot felul de necazuri gi probleme
ale lor,
lucru care i-a
9i
determinat de fapt se-l caute pe Pdrinte.
N-am agteptat muit
9i
Pirintele a intrat in biserid. Tin
mi nte cd. aj ungand i n fata sfantul ui al tar, s-a uttat l a noi
Si
ne-a
intrebat care are cel mai mare necaz. Cineva din multime a sous
c; o femeie in verste care eta
baalizale
de la brau in
jos.
lar
Parintele ARSENIE, privind-o pe femeie a spus: "Da md, ea are
necazul cel mai mare". S-a apropiat de ea gi i-a zis;
.$fi
lu
melu$icd de ce e$li afa? . Bdtranica didea din cap ca nu
$tie
gi
plangea cu amar. Din cauza plansului nu putea vorbi
9i
atunci a
dat din cap c; nu gtie. "Lasd
metusice nu mai p6nge aata cA
cineva ili poaftA
de gnje. gi gtii cine?
9i
ariti cu degetul in sus
gftindu-it
,,Dumnezeu". ,,Ce $l
aga cocioaba asta se rabtagegte
ea", mai spuse PArintele referindu-se la corpul omului.
,,Sii sfi- !
a mai spus Parintele ARSENIE - ci tu ducl s au podi pecatete
lui
Gheorghe a luilcllarc], cu porecla care se de pe sate la oameni,
a lui Vasile a lu i[cularel, a Iui loan a luilcutarc]- spunand numele
sau porecla care o aveau in sat acei oameni
-
tu le duci
pe
toate
aceatea, pe tine au cezut".
O tandrd in varsta de 19-20 de ani, avea in mana ei doud
fotografii cu doi tineriqi a incrcat sd spund ce este cu aceqtia din
fotografle. Pdrintele ARSFNIE i-a spus: "Lasd,
me, nu-mi spune
tu..."
Si
a addugat: "Aga.i
ce pe 6sta - adtand cdtre una din cele
E9
doui fotografii- i/ voraiEi$iceliplace sd bea?'. Fata i-a rispuns
ca da, iar Parintefe a adeugat:. "LaseJ me tu
pe
esta, ial pe eda
- aritandul
pe
celilalt din fotografie
-
pentru cd
$i
peinli td|
Dane Ia urm6, vor zice ca tine". Fala a dat sa
plece,
dar Pdrintele
i-a spus: " Sta,, m6l
".
Fata s-a intors. iar Pirintele
privind-o de
sus pana jos
Si
de
jos pana sus, i-a spus:
" Md, inainte ca se b
mdrili, se-i spui viitorului teu sol cd nu poti sd faci copii ". Fata ii
respunder
"
Ba
pot Pdrinte'. Parintele ii repele: " Ba nu polimd,
9t
$ii
de ce nu poli? ". Fata respunse cE nu
Stie.
Perintele ii zice:
"
Md, tu lucreziin mediu cu raze R'ntgen (X), ala-i md?" ,,Da.
Perinte", ii respunse fata. Parintele adduge:
"D-aia nu poli md, ca
tu eiti iradiatd".
Era i n mul ti mea aceea de oameni
9i
un preot di n
imprejudmile F;g;raiului (din Dregug), care a zis: "Parinte, vreau
si vd spun ceva lntre patru ochi". Parintele ARSENIE ii spune
"Nu intre patru ochi, ci tare me, tare, ce aia veli inveg unul de Ia
aftul. Zi md, care-i baiu'? " lnse
preotul a spus ce nu poate s6
spune tare, la care Pdrintele ARSENIE a spus " DrumuL me ",
altfel spus,
putea se
pbce
dacd nu vrora si zrce.
Desigur ci omul venind ala de departe nu a mai avut ce
se faca
$i
a zis: "Pirinte, sotia mea este foarte nervoasd de o
vreme
Sinu
qtiu ce s; m; maifaccu ea". AtunciPeantele ARSENIE
ilintreabi:
"Chiarmd,
''u
Sfii
de ce esle a9a?". Preotul raspunde:
"
Nu, Peinb".ll mai intreaba o dati Parintele:
"
Chiar nu gtii
md? ". 'Nu, Parinte". Atunci Pirintele ARSENIE ii spuse:
"
Ba gtii
mdl'. Dupi aceea a fecut o parantezi
9i
s-a adresat multimii din
biserica, zicand: ' Mdioameni buni, eu a9 putea se vd votbesc in
termeni medicall dar nu o se inlelegeti toli de aceea o sd vd
votbesc in temeni populari, sd me in9leagd toa6 lumea
"
Perintele a maispus apoi un lucru extraordinar
Si
anume ca,,nu e
.uginos sd se vorbeasce despre tucrurile firegti oriunde s-ar afla
omul, dar a face lucruri impotriva firii. acela este lucru ru9inos".
9l
a continuat zicand
preotuluir "Md,
esfe adevdratcein lipsa ta, dal
cu acotdd teu, a venit cineva
gi i-a legat trcmpele ca se nu mal
poate face copin"
$i
a adeugatr
"$ti to ce arm di asupra
Fihiculut
femeii are loc cend se severiesc astfel de lucrurt',
9i
a continuat
sd spuni lucruride-a dreptul uimitoare la adresa senitr$i
psihice
90
$i
fizice asupra acestor femei, care .ecurg la aceste anormalitdli.
Dupi ce a ascul tat ce a spus Peri ntel e ARSENIE, preotul a
l ntrebat: ' Ce se fac Pdri nte? Sd o spoyedesc
$i
sd o
impd'1dsesc?", de unde P;rintele ii r;spunde " Da me, dar nu tu;
un altul sd o spovedeascd .ti sd o impdrtd$eascd ".
Alta datd venjse la P,rjntele un inginer cu fiica lui gi cu
fotogratia sotiei lui, bolnav5 fiind in spital. Acest om ii spune
Pirintelui: " P;rinte, acum un an pe sotia mea am internafo in
spjtal pentru o inteNenlie chirurgicala la stomac. Acum, dupe
un an de la interven[ia chirurgical;, am internat-o
jaresi
ci nu se
si mte bi ne; ce ne sf5tui ti se facem? ". Pdri ntel e ARSENIE i l
intreabe: '91 ce au zis doctorii ce arc Ia stomac?". C)mul 1i
rdspunde: "Ulcer,
Parinte". Pdrintele privindu-lii spune: 'Nu are
ulcer, me, cancerare. Sd nu oopercze. DacA oopercaze, moare.
Dace nu o opereazd. o mai duce un an". Omul in toate flrea a
i nceput sd pl angi ca un copi l
Si
a a9a a i esi t di n bi seri ce.
Mersese la Perintele o femeie din FSgirag (d-na Burlea)
destul de in ver$;, care avea probleme cu ochii (cataracta), dar
ajunse in fata lui, femeia a uitat pentru ce a venit la dansul.
P:rintele o intreabir "Care-i
baiu'md iemelb?", iareaii r;spunde:
'P5i Pdrinte, am venit aga, ca si v; vad.". Parintele o intreabd :
"N-ai venit
pentru
asta, me! Nu ai venit
pentru
ochiT'. Bdllanica ii
respunse: " Vai Pdinte, me iertali, ba chiar pentru asta am venit la
sfrnlia voastr6". Pdtinlele ARSENIE ii spunq
"
Md,
Si
ce
ti-au
spus
doctorii? Se te duci
$i
se b operezi, 'Sa-i? ". "Da, Piinte" . " Md, ii
spune Peinble, se nu b duci Ia operatie, ce o se Emei oarbe.
Se faci ce-fi spun eu. Primevara, se puio sticluta la vila de vie,
9i
din seva pe carc o aduniin sticluld, se iei ceteva picdturi cu
pipeta
9i
s'-ti pui in ochi ji nu o se mai ai nevoie de operctie".
Dupi un timp m-am intalnit cu femeia
si
cu adev;rat nu a
mai fost nevoie de interventie chirurgicala, pentru cd ii trecuse
cataracta cu seva de la vila de vie, precum ii spusese Perintele.
Ofemeie din Fdgdra$, Victoria D,, a fost la maimultespitale
mari din
!ar;
(Brasov, Cluj, Tg. Mure9, Bucuregti)
Sitoli
doctorii i-
au dat acelasi rezultat: cancer. Toate analizele medicale ardtau
9l
ce este in stadiu avansat. Femeia ll cunostea de mult pe Pirintele
Arsenie, de cand era la Manestirea Brancoveanu. S-a dus la
Drigenescu cgnd avea deja dureri man
Qi
i-a povestit Panntelul
toate. Atunci Pirintele i-a spus: .Lasd
md, nu mai p6nge, cA n-at
cancel. A intrat in sfAntul altar, a ie$it cu un mdr
Si
i-a spusi .,/a
merd acesta gi sel m^nanci numai c^nd ajungi acase. Cend at
se te duci la control la doctoi
Si
te vor lntreba ce ai mancat, tu sd
le spuice aimencat de toate. Se nu btemi, ce nu at cancer
E
nu
veimui. Cend veimaiimbdtranib veiimbolnevi de o boale grea
iti va curge apd din corp, pin piele".
Cand a ajuns acasa temeia a mencat marul- Dupd cAteve
zile a simtit o ameliorare in toati fiinta ei, iau disperut durerile, r
a revenit pofta de mancare
Si
se srmtea plini de viata. A venit
$l
timpul sd mearg; la control. la Bralov, apoi Cluj, Tg. Mureg
gl
Bucure9ti, caci era in evidenta lor. l-au fecut din ngu analizele
9l
filmele. Comparand cu filmele dinainte toti au exclamat;
,Nu
se
poate. S-or fi schimbat filmele sau altceva nu este in reguli". Nu
mai avea nici urmd de cancer Acum, femeia a ajuns b betraneF
ql
- aqa cum ia spus Perintele
-
a*inceput sa-i curga apd prin piele
Cand Pdrintele ARSENIE a aiuns in dreptui unei femel
tinere din Fegera9. femeia a inceput sa plangi in hohote
9i
Fa
spus Pdrintelui ca are man necazuri cu sotul ei, Nicolae G.,
9i
nu
Stie
ce si mai faci cu el. Parintele a intrebat-o daca nu are o
fotografie cu el. Femeia i-a dat Parintelui fotografia cu solul ei,
dar nu a indriznil si spund Pirintelui mai mult, de ruline (sotul
acesteifemeiera homosexual). Panntele,
privind fotografia, a zis
cu glas tare: .,Md,
pe dsta se ddreme zidul, lasdl m6!". Femeia a
divo4at de el la scurt timp.
O mame s-a dus cu fiul ei, care avea in
jur
de 18 ani. la
Perintele ARSENIE. Cend femeia s-a aflat in dreptul P5rinlelui, a
inceput se-si laude copilul
9i
a zis:
'Plrinte,
am un b6iat cuminte.
nu bea, nu fumeaza, nu are treabe cu fetele. Este un bdiatfoarte
cuminte! Pirintele,
privindu-|,
a zis cu un glas domol, zambind
,,Da
m6, ii cuminte", apoi a adaugat tare sa audi toatd lumea
,Me,
nu mai
preacuNicu mena, me!",lesand-o blocata
pe biata
femeie
Si
pe copilul ei.
Doue inginere, prietene foarte Oune, s-au dus la Pdrinte la
biserica Drdgdnescu si vorbeascd cu densul. Una dintre ele
vorbea cu Par' ntel e ARSENIE, cand ceal al te era i n spatel e
Pdrintelui, privindu-i picturile
din biserici. La un moment dat,
inginera M. G. din spatele P:rintelui, uilandu-se la picturi
a zis in
gendul
ei :
,A,
nu exi std Dumnezeu". Chi ar atunci , Pl ri ntel e
ARSENIE o lasi pe prietena acesteia vorbind, se intoarce cu fata
spre aceasta
9i
?i spune:
'$itotugimi,
sd
St]
cd este Dumnezeu",
apoi s-a intors cu fata la cealalt,
$i
a continuat discutia cu ea.
Povestea aceasta mi-a spus-o inginera cand a iegit din Biserici.
spunandu-mi ci dupa ce i -a spus Pari ntel e cA totugi este
Dumnezeu, a simtit cI i se face rau de emotie, minunandu-se de
unde i-a gtiut Pirintele ARSENIE gandurile.
Spunea sdrmana de
ea cA a simtit ca se duce in adancul pamantului de rusine cd a
gandit aga
Si
de emolie.
Un col eg de servi ci u, Radu C., s-a dus l a Peri ntel e
ARSENIE pentru ci avea mari probleme cu sotia lui, fiind foarte
nervoasd.
9i
i-a spus Parintelui ARSENIE cd nu
Qtie
ce sa mai
faci cu ea. Perintele ii spune;
"Md,
ceti copii aveln" Colegul ii
spune.
,,Unu
Perinte, ce viata ii grea gi nu am cu ce sd-l crest.
Pirintele i-a spus imediat:
,,Me,
nu unu-doi, ci patru-cinci copii se
aime, aiinfeles?!'. Omula plecat supArat fere sa spun5 un cuvant,
gicand a ajunsin dreptul ugii bisericii se dea sa iase afare, Perintele
i-a strigat tare:
,,Me,
l,s,d
md copiii se vine, nu unu-doi, ci
pattu
cinci md, cd dace nu vainnebuni, me. Sd
tiiminte
ce
li-am
spust
Desigur ce acest avertisment Fa ingrozit. A.juns acasa, i-a spus
nevestei ce i-a spus Pirintele. Astazi, au cinci copii iar sotia lui
este cat se poate de linigtite, de calmr, se inteleg foarte bine
Si
au
Si
cu ce si ii hrlneasce pe copii Au tot ce le trebuie.
Doi ingineri, sot
9i
sotie din fabrica unde am lucrat
Si
eu,
au divo4at din vina piranlilor lui Cand l-a vezut pe Pdrintele
ARSENIE, femeia (Elena
G.) a inceput s; plangi
9i
se-ispuni de
situalia ei. ci a divortat de solul ei din vina socrilor
Si
cd are
$i
o
fetil5
li
nu
Stie
ce sd fac6. Pdrintele ARSENIE ii spune. zambind:
,,Las6,
me, nu mai pange,
ce dupe 7 ani,
yii yefi
impdca". Nu gtiu
dace inginera l-a crezut sau nu pe Pirintele ARSENIE, pentru
cd
7 ani , nu sunt 7 zi l e sau 7 saptamanr, sau 7 l uni . ci ...7 ani . Cerl
este cd exact la 7 ani s-au impecat, au mat fdcut un copil, rar
astazi trliesc in pace gi bune armonie.
Pot spune, feri si exagerez cu nimic, ca acest Pirinte
ARSENIE a fost omul l ui Dumnezeu, un tri mi s speci al al l ul
Dumnezeu.
9icum
ar putea
se fie numitaltfel, cand dansulprivind
omulcu crre vorbea ii spunea totuldespre viata lui, toatg picatele
pe care le-a sevar$it bietulom, tot gtia
despre liecare
Sigandurile
oamenilor le
$tia.
Cine vorbegte altfel la adresa densului, o face
ori di n i nvi di e, ori di n negti i nti , ori di n rea credi nta. Dartrebui e s6
tie
9l
din aceltia dci spune Sf. Scripture:
"yai
de voi, cand btt
oamenii vd vor grdi de b,ilae". Sfintii lui Dumnezeu, din toate
timpurile, au avut necazuri. au fost batjocoriti, hutiti, inchigi in
temnite, bitu(i
Qi
multi dintre eiomorali. Prin acestea a trecut
9l
Pdrintele. Dar cine s-a legat de sfinti- f:candu-le .du sau vorbindu-
i de rau
- s-au legat de fapt de Dumnezeu, pentru
ce sfintii sunt
casnicii lui Dumnezeu. Cine ijbatjocorelte pe sfinti, ll batjocore$te
pe Dumnezeu. Dar spune Sf. Apostol Pavel in Epistola catre
Galateni:
,,No
vd irfelali: Dumnezeu nu se bse se fie batjocorif'
Ce seamend omul, aceea va
li
seceral
Ceea ce este uimitor astizi. este faptul ci se vorbegte gl
se scrie foarte putin la adresa P:rintelui. Orice neam, orice
popor
$i-a
elogjat oamenii mari din neamul lor
Qi
cu atat mai mult
pe
sfintii lor, chiar daca nu i-au Eudat sau elogiat cat timp au trAit in
lume, ci doar dupe moartea lor Numai noi, romenii, nu tacem
acest lucru. Not agteptim si-i laude intai strainii, adid cei de att
neam,
Si
apoi, intr-un taziu, ne apucam
9i
noisa-i lludim pe
ai
nostri.
Se
tin
in secret predicile ParinteluiARSENlE
Si
multe alte
date despre via_ta
9i
activitatea Pdrintelui. Oare pentru
ce se
procedeazi
astfel, cine
9i
cu ce scop face acestea? Indiferent
cine le face sau de ce le face, va veni o zi cend toate se vor
descoperi, toate vor iegi la iveale, aratandu-se valoarea acestui
mare preot
9i
om pentru oameni gi
aceasta pentru cd scris este
'Nu este nimic ascuns ca sd ru fie desco, efit. nimic Einuit se nu
iase h lumind'.
94
Las toate acestea inse in grija altora cu adevarat capabili
in astfel de lucruri, eu nefic6nd decat se scriu ceteva int6mpldri
v,zute, auzite
!itrdite
in prezenta PerinteluiARSENlE. la biserica
Drigenescu.
Mie nu-mi revine decet si-l port in inima giin sufletul meu
pe un astfel de om al lui Dumnezeu
ii
si-l rog din toata fiinta
mea, ca de acolo de unde este, si me ajute cu sfintele
Si
de
Dumnezeu pri mi tel e
sal e rugeci uni . sa-mi aj ute se ri m6n
credincios lui Dumnezeu gisd rdman credincios Maicii Domnului,
pentru
ci dansul ne-a spus noue ce de acolo de sus ne poate
ajuta mai mult.
Pacetie, Parinte almeu
gide
acolo de unde egtitu, bucurie
sI ne ddruiegti, pentru ci nu exista moarte pentru cei vii, tu viu
e9ti, tu viu rimei in veci.
Binecuvantata si-ti fie memoria ta, Plrinte ARSENIEI
Ami n.
PA ntule A6enie Boca la maturitate
95
"De dincolo am se vi ajut mai mult"
..-Cand eram student in ultimulan la Sibiu,
printr-un
"telefon
ferd fi r" am afl at ca undeva l engi Bucuregti , i n tocal i tatea
Dragdnescu, se afla un mare duhovnrc care
poate sl-ti spuna
toata viata ta gisd-tiarate
calea pe
caretrebuie si mergi. Eram ta
respentie de drumuri, nu gtiam in ce directie s-o iau. lmpreun6 cLr
alti tineri din FAgaraS am plecat in noaptea dinainte de 16 iunre
(Rusaliile
din anulacela) spre Bucuregti. Era
pline
curtea bisericrl
9i
biserica de oameni. Cand Lam vezut pe
parintele,
infatisarea
lui, m-a strepuns ceva in inime. Mi-am dat seama cA nu vad un
om oarecare, ce are o putere
deosebi ta Avea o pri vi re
petrunzdtoare,
un timbru al vocii, nigte misc.iri
Si
o infeligare
harismaticS. in acea zi de Rusalii
pari;tele
m t-aspus:
,,lncepenrt
de aatdzi, dacd numele meu te va insotiitiva pricinui gi bucuii
$t
necazurt'.
9i
aga a tost...
...1n 1989 m-am gendi tsd mai cerctez pe Pari ntel e. i n 27
octombrie 1989, cu o luni lnainte de a-lchema Dumnezeu la cele
vegnice, mFa spus la despatfie.
,,Este uftima daq cend ne vedem
Eu am gandit
ce e ufiima datd in luna aceea.
gtiind gendul meu
mi-a rispuns:
,,Nu, eu am sd plec pentru totdeauna"
-
imi perca
rau, pentru
d ma legasem sufleteste de Pirinte. Dar mFa spus
"Me
duc, dar de acolo de unde me voi duce, am se ve ajut mult
mai mult decet am fAed pend
aicf. in 28 noiembrie 1989 am
primit
un telefon care m-a intristat mult de tot, cici am aflat cd
Pirintele a plecat
din lumea aceasta. La Tnmormantare am avul
impresia puternica
ca vad moagtele unui sfant
9i
mi-am zis
,Perinte, aifost mareinviale, mare te-a lesatgimoartea aceasta'
Ceea ce doresc se va spun este ca dace autoritatea superioara a
Bisericii declarl
pe
cineva sfant. numai atunci el intre oficial in
slintenia poporului,
dar noi-
Sieu
personal
- trebuie se fim martonl
care sa determindm luarea acestei deczii.
De multe ori, ceea ce se scrie despre Pirintele Arsen(l
este cu tendintA... Credeti dumneavoastr: cd dac6 Pdrintele a
avut opozantiin timpul vietii, acum nu mai are
pe nimeni?...
(28 noi. 2002
-
Menestirea Prislop\
Pn Prof Simion Tbdoran
96
Cenzura invidiei
(Painle/o
Qnenie Soca
...Pe uni i oamenr, cu totul
potri vni cr,
brnefaceri l e i l
imblanzesc. Pe invidios insa. binefacerile mai mult iiinreiesc. Cu
cat invidiosul are
parte
de mar mari binefaceri, cu atat mai tare
fierbe de ciudi, mai mult se supArd
Qi
se manie. l\rultumind
pentru
dar ur i l e pr i mi t e
Si
mai mul t se cat r i negt e de pur t ar ea
bineficetorului. Ce fiar; nu intrec ei
prin reutatea naravului lor?
Ce silbdticiune nu deplsesc ei
prin
cruzimea lor? Cainii cirora li
se aruncd o coaje se domesticesc: leii, cirora li se poartd de
grije, se imblanzesc. Invidiosii ins:, mai mult se iriti cand li se
aratd ingrijire
9i
atentie.
Rbnile invidiei sunt adanci
si
ascunse
ii
ele nu suterd
vindecarea. ca unele ce s-au inchis de dure.ea lor oarbe in
ascunziqurile congtiintei. Invidrosul e du$manul
propriei
sale senititi
suflete$ti. Cel invidiat poate sA scape
9i
sd ocoleascS
pe invidios:
iar invidiosulnu poate scapa de elinsuii. Tu, Invidiosule, duqmanul
teu e cutine, vrijmagulti-e continuu in inim5, primejdia einchisiin
adenc, esti legat cu un lant neindurat, egti
prizonierul invidiei
9i
nici
o mangaiere nu-ti vine in ajutor A prigoni pe un om binecuvantat
de Dumnezeu
9i
a uri pe celfericit, iatd o nenorocire fara leac.
Tr op ur ul P drinte I ui Ar s enie
Mullimile cdlugdrilor te cinstesc pe tine,
indrepldtorul Arcenie pdrintele nostrq cdci prin tine cu
adevdrat, a unbla pe Cirarea cea dreaptd am invdlaL
Feficit etti, cdci lui Hrisns d slujit
$i
celele
potrivnicilor ai biruit.
Cela ce e$ti cu ingerii vorbitor, cu dreplii
gi cu
cuviogii impreund locuitor, cu care dimpreund roagd-
le, sd se mAntuiascd sufletele noastre.
Sexualitatea
prematurd
qApqA pqpnuqnAnlt
uNu! NqAM
?ro/.
9on0azar
Mi bucur din toati inima ca v-aai $rans intr-un num:ir atet de
frumos. N-ag vrea sA fieo prelegere de tip universitar. a$ vrea sa fie mai
mult o discutie sincere$i deschisa. a$aca intr-o familie. Ceea ce o sd va
expun Iace prrt dintr-o lucrare pregetite pentru tipar
li
as vrea se fie un
inceput de dialog, un motivdedialog. Doresc din toata inima cadupace
vor expune aici punctele mele de vedere se discugm deschis aceastd
problema. care din pacate nu se prea discutd nici in fbmilie
9i
nici la
$coala
dar care are urm?iri dezastruoase asupra neamului nostru. in spe-
cial asupra tineretului.
tr'ructul oprit este sexualizarea prematuri prin
masturbare
Cuventuf desfrenare ( grec.
"pomeia" )
ilustreazi mult genduri de
pliceri. pofte
$i
patimi; darsensul celmai obi$nuit este ace la de pierdere
a f rdul Lri rau a pul eri i de a sl ap6ni porni ri l e anarhi ce al e rrupul ur. I n
cdrtile Noului Testament diversele ramuri ale desfr.inirii sunt numite
pacate care ies din inima omului, faptele trupului sau pAcate impotrivz
lirii.
Pofta cea mare a desfrinarii are legitur, directdcujocul sexual
ce se finalizeaze ou eliminarea lichidului seminal h bArbat
$i
orgasmui
la f-emeie. Creatorul a legat pleserea de actul impreunArii sexuale cu
scopul precis de a stimula inmullirea. Unirea cea tainica, intr-un singur
gand
fiun
singurtrup. avand catemei iubireacurat6, a fost
$ivaramane
o legaturd binecuva ate. deruitA oamenilor dintru incepur. Adam
si
Eva.
la indemnul diavolului, au cdzut in pacat numai din neribdare
ii
graba.
dupecare, iire si-$i dea seama au reu$it se activeze singuri instincrul dc
procreafie, stemind flacara plAcerii. mai repede decat se cuienea dupa
voinla lui Dumnezeu.
98
N-Nem nici un teneisA crcdem cA esetua pdcatulni stAmotes(
ar
li
constat din inpreunarea celor doi intr-un singw tup. ina;nte de
alungarea din grAdina Edenulu i. Ilaca era a$4 textul biblic ar li consenrnal
ce Adam
$i
Eva au gustal deodata din tiuctuloprit. Dar a trecut un timp
de cand a mu$cat femeia
$i
pane a incercat
fi
brrbatul. Sfinlii Pdrinti au
recunoscut adevArul ce toli urmalii celor doi protoparinfi mo$enesc
inclinarea spre aceeaqipatimi iar inftengerea loro repdm fiecare dint e
noi. Daci inversAm aceastd afirmalie ajungem la concluzia ce
fi
Adam
ou Eva. pe cend erau incd in gridina raiului. au ficot tot ceea ce facem
noi i n pri mi i ani ai t i nere! i i , cu aoeeaf r pof t a
Si
curi ozrt at e
nrdbditoare. . . Cercetand cu atentie scrierile clor diD vechime, tmrarc
de medicina dar
$i
mArturiile multor tineri din vremea noastra, am
rmarcat f-aptul cA impulsul acela primar. in aparenid nevmovat
S'
fZra
importantd. de trezire a instinclului sexual pnn mastxrb/rre..$e o
realilate generala incontestabili.
La biieli pofta aceasta inmugureste numai Ia dificila valsta a
pubertili, intre I0 qi 16 ani, dupA ce tesriculul devine activ
$i
sponran
apar primelepolutii. in schimb la fete, mica flacara se aprinde uneoricu
4-5 ani mai repede decet inceputul ciclului menstrual. Ne inrebem.
diferenla aceasta temporalA dintre beieli
si
fete n-o fi oare un retlex
indepdrtat, venittocmai din intamplarea petrecuta in grddina Edenului l
De la fructul oprit la sentimentul vinoviliei
Pen, la momentul care declanteazi viforul stihiei sexuale nicr
bAieii. nicifetele nu sesizeazi cu adev,rat c este sentintentul vim.rdliei.
Chiaratunci cand bunicii
li
pdrintii le spun cd este pacat sA minti sau sa
furi. nici unul din copii nu este afectat
ti
nu
itie
ce este vina. Aceasti
puritate fupeasci
$i
sufleteasca pe carc am treit-o
9i
noi, cei mai in
varsti, in anii copileriei. o putem asemana cu starea paradisiaca a primej
perechi de oameni, inainte de cAderea in ptrcat.
Numai din ziua oand
tenarul mu$ce pentru prima datA din rodul cunoagterii desfrdului.
descoperind pldcerea gi cutremurul masturbarii, ca faptzi savarii0i prin
voinF proprie. congtient
$i
liber, numai din acea zi deci. in sufletul lui
apare dintr-o data selrrintentul vinotdtiei.
iinii fi
deprimdrii. Clasul
con$tiinlei articuleaza primele sunete. Dar remu5oarea gi rearna nu vin
de undeva din afard ci din adencul subiectiv
Si
tainic al fiillei umane.
Este cu certitudine ecoul indepartat al glasului care a rasunal odinioara
prinrre pomii raiufui . Adame, umle ertt .'
Dacd pdne astezi fiecare dintre noi, in perioada tulburAtoarelc
nelini$ti ale pubertdtii, inda6 ce inuim, rdscolim
$i
aprindem
jararicu
I
masturbarii, ne simlim vinovati. ne rutinam, ne ascundem
$i
incercinl
sdacoperim goliciunea midularulu i prin care savurim plecarea,oare ou
aceea$ i fapta nelegiuite au sdvar$it
$i
cei doi protopirinfi neascu ltitori
'l
Este numai o smerita presupunere dar prin recunoalterea cdreia s-al
limpezi multe din aspectele nebuloase legate de urmArile pecatulul
sfiimosesc.
Cauza sexual i ti l i i premature
9i
a curvi ei
este licomia pintecului gi lipsa educatiei
Orice fiintA umana poate urma in viata numai douA cai
.
una
laryn sau alta ingustd. Pe calea cea large" pi ina de placeri
ti
ispite. coboara
spre iad Lucifer cu ceata lui de ingeri rdzwitii, aleturi de multimea
oamen ilor inlelati de poftel hecetoarc ale pacatului. Pe calea cea ingus$
urc, l pre f eri ci rea vi el i i ve$ni ce numai acei oameni care
si -au
pu.
nadejdea in Hristos. care se luptil cu ho6rare impotriva proprii lor patini.
iubind pe tofi semenii lor
$i
nevoindu-se se treiasce dupa voia lui
Dumnezeu. Unul este Dumnezeu
$i
una este Bise ca lui Hristos cea
adevirati, in oare credincioiii domici de mantuire sunt insotiti
Qi
aj utari
de harul Sfentului Duh. Drezent in Sfintele Taine. Toate celelalte f'alse
biserici au fostintemeiate de oamenirezvrdtiti. tocmaicu scopul ascuns
de a-l inldtura De Hristos.
Toti oamenii domici de mintuire, care au pomit pe calea cea
ingusta, sunt inconjurati de vrdjmaqi
$i
multe ispite impotiva cdrora
trebuie sA lupte frrd incetare. Cel mai greu de biruit dintre totj vr.ijmaiii
estepropriul trup care s-a nAravit cu patimile
$i
pofta desfiannrii. Se
Stie
astezi ce involbumtele impulsuri sexuale din vremea pubertdfii apar sub
influenfa unor glande endocrine. cu secrelie intemi : hipofiza. tiroida-
suprarenalele, ovarele. testiculele. insa la fel de bine se gtie cd orice
scurgere a trupului spontani sau provocatA prin deslianare inseamn,
consum de energie, spasm
$i
convulsie prcfund4 deciuzura
tiimputinare
biologicA. Lichidol seminal este cea mai concentrati
$i
nobili materie
vie. in conlinutul cAreia este cuprins intrcgul organ ism. iar spermatozoidu I
este germenul minuscul din care va creste mAreala lipturl umane. Dintre
100
toate glandele endftrine numai testiculul are efect hotaretor atat asupra
fiupului cal
li
a sislemului nervos, rnfluentand direct calitatea qi fo{a
inteligentei. Pentru o dezvoltare naturala
$i
armon ioase, organismul uman
are nevore esentialide hormonii pe care testiculul ii revarsi in circulatia
sangelui. SemanF barbatului a fosl numid de Sfenlul loan Hrisostom
drept aurul cel mai pur.
Universul geneticare rosturile lu i precise, gand ite
tidArufte
firii
de Dumnezeu Creatorul, insa omulinzstrat cu libertatea vointei. in urma
neascultiirii apierdut
Fnsa
perf'ecliunii
9ia
p4it pe drumul primejdios
ce duce la dereglarea naturij
$i
impotriva legilor vietii. PAoatul i-a
intunecat existnfa
$i
omul a devenit propriul sau du$man viefuind
impotriva bunei intenii divine. Nu este greu de obseruat ce instinctul
sexual este in totale conftadictie cu instinctul vietii. Veninul pAcatului a
transformal totul in plf,cer. poftA
9i
patime. Astfel. instinctul de
conservare
$i
nutritie s-a degradar in ldcomie
ti
betie. iar instinctul de
reproducere in desfrau. Legatum dintre cele doue patimi
a fost sesizati
de Slantul Evagrie care a spus.
,,
Este cu neputiqd sA cddd cinera i
mai ile duhului cul\tiei. dacd n-a
fost
dobofit ituAi de ldconia
pdnteculul'.
Cendind strict fiziologic. daci un om mdnanca mai mull
decal are nevoie propriul seu trup pentru a functiona normal, atunci
surplusul de energie trebuie sa se el ibereze undevain afarA, ori se gtie cA
de obicei rabuihirea are loc prin sex.
ln perioada incendiare a puberte$ i erectia organului genital aparc
spontan, ca un semn al activitifi endocrine iar tendinla fireasca a
tanarului este sa-$i produce. prin masturbare. placerea legatd de
eliminarea acestor hormoni. !'enomenul are legeturd directe cu modul
de vi al 6
j nact i \
sj
cu al i nent a! i a prea bogara i n cal ori r. i n t rmpul acesrui
interval tulburtrtor s decide soarta fiecarui taner. Atunci se poate intrezeri
cu uturinld cum va evolua viitorul adolescent, spre mArefie
li
vigoare
sufleteasce$i trupeasca sau spre phceri patima$e, vicii, ofiliretimpuri,
degradare gimoarte prern tute. Fenomenul biologic pubefidte eNte unic
$i
deosebit de complex. este o rAso ce de drumwi in care educalia ore
un rol hotdldtor . M^joitatea dezastrelor se produc din cauza ce parinti i
se
jeneaza
sa se apropie cu sinceritate
si
seexplice copi ilor schimbari le
profunde ce se petrec in tnrpul lor in programele de invalimant nu exisd
inci o asemenea preocupare iar de la tinerii mai mari se iau de obicei
numai deDrinderile rele.
Aparitia
$i
acliunea hormonilor scxuali are un rost benefic asupra
l 0l
dezvoltarii armonioase numai dac, este insotith de infmnare. numai daci
aceasti energie este retinuti
$i
preluate de senge. iar apoi distribuit, irl
tot trupul. Sanalatea. cresterea. vigoarea
$i
echilibrul dezloltarii umar)c
ar fi perturbate functional atet de lipsa organici a hormonilor cet
ti
(if
neputinta infrendrii. Lipsite de harul dreprei credinte. multe din
fifll(
bogat ale lumii nu mai acorddnici o importanfA nauriispiritual-umanc
desconsiderand valoarea sufletului
fi
legatura cu Creatorul
$i
stepanul
vietii. Gravitand doarin sferapldcerilor petima$e, natura umand ajung(.
adeseori intr-o stare inferioard celei din lumea necuvantaroarelor Arl
vAzut ci plioerea sexualA exis6
$i
la animale, insA numai la vremea
randuita
Si
numai dupe c au ajuns la maturitate, la deplind dezvoltarc
trupeasca; atunci se apropie de momentul imponanl al procrealier
Primejdia cca mare
Si
necrutdtoare din viata unui tanir apare tocmai irl
perioada de riscruce de la versta pubertafii
crind incepe activitatea
glandelor endocrine. Lipsit de supraveghere
$r
sfaturi corecte spre
i nl i dnare. copi l ul cade usor i n ! rci ul
(, nant t .
Portretul l ui Onan gi a urma;i l or l ui
Hormoni i produ$i de t est i cul sunt ca roua di mi nel i i care
invioreaza dezvoltarea
;i
frumusepa florilor DacA rdman in corp sunl
preluati in sange
Sihrinesc
toate organele, dardaci suntin afare. a$nci
tanarul se ofile$te. Ademenit de clipele plecerii produse de eliminarea
lichidului spermatic, tdnarul incepebr repeta tot maidesactul desftanirii.
iar efectelenu intarzie sA apara. Marcat de ruline
litimiditate
pAtimaqul
se retrage dintre prieteni. se ascunde gi cautA locuri tainice unde se-ti
poa6 practica viciul. Nul mai interese^zA gcoala, devine tot mai 6cut
ti
mai obosit, ritmul dezvoltirii fire$ti a trupului este incetinil mainile
i ncep sA-i t remure. ochi i devi n i ncercenal i gi pri vi rea t ul bure.
comportamentul gneral nu mai are vioiciune, memoria shbste. iar bierul
Lener devine agilat
$i
parcA imbAuane$te inainte de vreme.
Daca patima desfraului sub orice formi
Si
la orice v;ir$A pune
$epanire pe om, glandele genitale devin suprasolicitate sa nsipeasca
doar in afara, nu mai ramen
$i
hormonii cuveniti sangelui. Lipsitd de
acest shmulen! circu lalia sAngelur devine anemic6. produce dezechi libre
trupe$ti
$i
suflete$ti iar daca tanirul contlnud desfrAnarea. milioane de
cel ul e mof
! r
nt ct odat d nu se mar regencreaza. i n a. rf el dc caTuri , medrci i
recomanda relalii sexuale cu femei sau cdsAtoria. sperand la o revenirc
t02
la nonnalitate, dar din pacate necazurile conrinua. caci tentrul obi$nuit
cu onania nu mai simte atractia natural, th|a de fbmei. nici fetele nlr se
maisimt atrase de trupul luifle$ai1. anemic. inbatr.anit
sidezechilibrar.
Ritrnul sau biologic qi sexual nu se mai potriveste
cu ritmul femeii
sdndtoase. apar certuri qi nemullunirr. infidelititi conJugale
fi
apoi
divorful. Daci leneia esre maj ingiduitoare. nlmerindu-se sA nasci
Sj
copiii, ace$tia vor fi bolnAvicio$i, slabi de minte sau chial handicaDati.
Cauza nu este alta decat distrugerea celulelor nervoase prin stihia
desfranirii parinteluice
l-a chemat laviate_ Din aceleasi cauze ale vrciului
sexual. trupu I pAtimasulu i se pipemicege,
unele organe se atrofiaz_A. apare
sterilitatea. nevrozele. frica de oflcine, idei fixe, obsesii
fi
halucinatii.
precum
$i
o permanenh mustrare de constiinta.
Esle cunoscut cazul poetului german Heinrich von Kleist. care
a trdit in 1777-18l I, a carui vtala a fost o continuA alergare. asemeni
unui haituit domic si scape de chinurile demonului volupEtii care ii
stapAnea trupul
9i
cu fiecare pltcere presimtite il apropia de prepastia
sf;irtitului. Tragedia sexualA a lui Kleist a incepur din copilarie cend
practica viciul onanieiin chip nenisural Sltbiciunea voinlei l-a ruinal
trupefte, iar sufleteste se simtea mAnj i1 de voluptarea
Si
urmirile ej
covarqltoare- La2l deaniera ros de ruqine
Ei
scarbadeel insu$i, precum
$i
de mania ci nu mai era capabil sa se apere impotriva acestei phceri
demon ice. C h inuit de singuretate, poetul a crutat timp de I 0 an t. dorind
cu ardoare se gAseasce
un partener dispus sal insoteasca in intampinarea
morlii. Pand la urma aconvins-o pe Henriete Vogel. o tentre bolnavdde
cancer Heinrich von Kleist a fost marele poettragic al germanilor, insi
demonul desfranerii. cuibAril de timpuriu in coapsele sale, I-a stapanit
toata viata. A l6sat crealii de inalte valoare I iterare, dar in Dli.la maturjtare.
ladoar34de ani, scarbit peste mAsura. a deven it ucigai. apoi cu aldoilea
glont;i-a curmat singur zilele. Prin sfavechea inseleciune. demonul a
triumfat, iaromul a cdzut. Aceste aminunte se porcitiin
cartea
juiStefiu
Zweig, intitulaH,.in lupt6 cu demonul".
Autoerotismul manilestat prin pattma masturbirii este o prezenF
reale
Si
in vremurile noastre. luand uneoriforme nimicitoare_ Din dorinta
inlocmirii unuistudiu c6r mar rendic, bazar nu numai pe sc rieri cunoscute.
ci in egala masura pe realitdli actuale. am zibovit cu luare aminte asupm
multor cazuri concrete din viaptinerilor de azi. care la diferite varste se
confruntA. cad, se ridici
9i
lupti cu disperare pentru stipanirea stihiei
sexuale. Iata numai cateva concluzii:
l0-1
-
nici unul dintre lineri nu igfuluieste ad praIi.A masturbarea, iar
irceDutul are loc intre I I si 15 ani.
-
absolut toli, bdieli
Si fete,
confrmd apafilia spontund a rcgretulut;i
rirnvA ei white din prolitnimea sulletului. chiar dupd prima incercarc
cowtientdsi libefi de nast rbare.
- cAt pfire$te
fredenla
in timp a iciulul dilerenlele sunt
loarte
mart
Cei mai,tirtuosi cad in ispitd la un intenal de 3 pdnd la I luni, iar cei
mai pdtimasi ating recordwi incredibile. de 5 panA la 7 ori pe zi. MuUi
dirtre ei x-au obi;nuil sA-Si satislacd pldcerea miicdr o d.ttd pe zi, aSo
c um $ mdnc.t o inghe
latd.
Iiistetea oea mare este ce nimeni nu le-a vorbit niciodatAdespre
primejdijle
$i
urmAril acestei aparent neinscmnate patimi. Ljnul dintre
ce; care-5i risipea zilnic comoara c de pret a tnrpuluisAu
sicare
incepuse
deja sA se ofileascd. lird sA
$tie
din ce motive, in urma unei discutii
srncere pe care am avut-o cu el. a reusit sAr se ablina doar 3 zile. Cand l-
am revdzutnu-mi venga sd cred ce schimbare considerabild s-a petrecul
doar intr-un timp relativ scurl. L-am asemAnal cu o floare vesteda care
fi'nd udatA
$i
puse la soareqiadeschis pelaleleli strelucea defrumusele.
parfum
;
i culoare. Este con firmarea efectului miraculos pe care hormon ii
produsi de testicul ilcxercitd asupra intregului organism atuncicend nu
sunt ri si pi t i pej os.
Printre publjcatiile recente d specialitate au apirut unele studii
care incearcd sa prezinte masturbarea ca pe o pracdca total inofensive.
hlbilii meiprieteni. pentru a vd puteaconvinge singuricare este adevarul
in aceastd dilem;, vd rog sa priviti cu mare atentie intr-o oglinde
li
sn
faceli o comparalie intre chipul dumneavoastrd inainte
St
dupa un efon
sexual prin masturbar
9i
va veti convinge singuri. Este interesaot de
observat ce dintre toate devierile sexuale pmcticate de oameni, numai
masturbarea apare
9i
la cateva animale: maimuF. nutria
$i
ceinele. Orical
de divergentearfi opiniiledespre sexualitatea umanA. un adevir r'az batc
peste toate: cu ctil pdimo desfrdului, sub orice
Jon
td. incery mai devem?
ti
cu cat se repefi mai des. cu afit organismul uman Lle!fie mdr
vulneruhil, nai predispus la holi de tot.felul, se thtpulineazA
$r
imbdtr.ineste inainte de wem? in majoritatea cazurilor. alcoolul, cafeaua.
figara,
drogurile sau mullimea stimulentelor erotice, nu fac decat sa
intrelinA pofta sexualit toate biciu iesc pana iaepuizare bieful trup,toalr
incearci sd adune ultimele fbamituri de energie pentru a mai stoarcc
cateva clipe de desjitare
$i
aparente placere. Omul pomit pe calca
t 04
desfrauluinu-$i de seamacase face robul propriului
sex qi
ajunge si fie
devorat de viciul acesta cumplit care ildesfigureazdgi il arunci in bralele
mo4| l .
Cum si l upti m cu sti hi a sexual i ?
La toate cele pe care vi Ie-am spus pane
acum sa incercem sa
sugerdm
$icateva
solulii. adicAconcrct, ce s-ar putea
face Dentru aelimina
di n r i al a noasrra
$i
I n speci al a t i neri l or. aceasl a pat i ma.
Decr. vi ros \ a-
mi ingeduiti sa incercAm sA dAm
9i
un nispuns. impotriva stihiilor
dezl en$i re al naruri i . oament i au caut at
t i de
mul t e ori au gasi r mi j l oacel e
eficiente de aperare. A$ade pildapenrru
a se feri de p.imeldia fulgen lui.
omul a inventat paratrimetul,
impotrjva revArsfuilor de aDe a construil
drguri i ar penrru
opri rea al unecari l or de l eren a pl ant al arbrrl l i st copaci
m comparafrecu
aceste calamit4i naturale sporadice. stihia sexuali este
mult mai pericu loasi datoria acliuni i sale neconten ite. indrDtate asuDra
intregii omeniri. Cu toate acestea impotriva sexualitafi sau maoar penlru
sGp6ni rea i zbucni ri l or sal e anarhrce s-au ndt cat prea prrri nr. AsUzr. parca
mar mult ca oriciind. majoritatea oamenilor cauta se facd tor ce este oosibil
penru
l rel i rea
St
sl i mul area net i mt l dt a a pof t el or
5r
pl acerrl , , r
rrupegri
Pentru cei pulini care doresc liniqta unei vieti intre hotarele firestr ale
cumpatlrii qi echilibruluiexista
totu$i un minunchi de randuieli. aduse
de Mantuitorul lisus Hristos. care de 2000 de ani
li_au
dovedit cu
prisosinfa vabarea gi eficienfa. Dar ca se inFlegem smnificatia
$i
puterea
lor este absolut necesar sd ne rcamintix cd ptin pdcatut
lui Adam a
venit moaftea iar p tt Hristos o venit im)ierca mo4itor, deci singura
nlidejde reald este Erhtos Donnul. in tjmpul rietii Sale pnmanrtij
Et
nc-a adtal calea desi\er5irii. iar prrn intruparea
ri
moanea pe cruce a
schrmbal sensui mo4ii. tbcend-o moanea pacarulut
din firc ), cale a
invierii. Aceaste biruinla unice
fi
de valoare
inegalabih, Hristos no_a
dAruit-o noui !Ara F I ntmel|r nu poare in! Inge dul. DiLrurndu_ne nagerea
cl rn nou- ne de dri a de a
j upl a
i mpot f l \ a pacat ul ui Si dea
dobdndi vi nut ea.
?.T
h1.:]
liputerea
lui Hristos le primim numai in biserica Sa prin
SfinEle Iaine. Penru a pulea rnlelegedeplin
ce avem not de tlcuL Sflanrul
Varcu Asceruf ne in\ate: .J)omnhl csk ascuzl in poruncile sde
5t
tet
ceJ cafid pe Et, il gtuesc pe mhura implinirii tor... Deci sa ne srraduim
sa cunoaqtem poruncile lui Hristos qi
apoi s, le implinim cu hotirire
sfinta in viala noasha de zi cu zi. Durrmezeu este MDre
v comuniune.
105
Mantuitorul Iisus Hristos ne-a iubit pe toti. iar poruncile sale izvorAsc
tot din iubire. Sfintii apostoli au rispandit Evanghelia manoirii p ntr
oamenj. statomicind ainduieli precisedeaplicarea iubirii. ierdrii. pAcii,
cumpeterii
fi
smereniei in orice imprejurare a vietii. de la naitere
Si
pana
la fecerea in vesnicie
Izvorul marilor nenorociri ili are originea in perioada primilor
an i de viati cZind mu lti pnrinli din ne$iintd
ii
grij i exageratz iti ghrftuiesc
copiii cu preamu|timencare
Simai
ales cu aparent inofensiva ciocolatii.
lrntul de cacao din care se face ciocolata oonline un excitant asemenator
cafelei
Si
care ajuns in organrsm provoaca o cregtere forlat{. la fbl cu a
legumelor de serd. De altfel toate dulciurile industriale au un efect
incendiar asemeni benzinei aruncate in tbc, generand un surplus de
energi e capabi l sA modi f i ce dezvol t area nat ural d a organi smul ui .
Pubertatea precoce pe care o consmtA medicii in
lirile
bogate din Apus.
nu-i decat urmarea acestui mod de viatd. In telul acesta copiii nu mar
parcurg drumul vietii. firesc
$i
obi$nuir de mii de ani- De pilda,
ca sd
intelegeti: uneifetife in loc sa-jinceape ciclul menstrual la l2 l3ani,ii
vine la 7-8 ani, iar la un beial primele polulii apar la 9 ani in loc de 13.
Revenirea lanormal nu mar esteposibila. ritmul dezvoh.ari i biologice se
prabuF$e iar tulburArile contin ui firi infterupere. O statisticl efectuate
recent in S.U.A. ne dezvAluie fapte ingrijorAtoare: din cele I milion de
adolescente care rimen insarcinate intr-un an. 8070 sunt necAsitorite.
aarl0.000 au varsta sub l5 ani. Dintre adolescentele care au intalniricu
bdielii inainte de 12 ani. 91o% i$i incep viata sexuald netegitim. Samranii
tineril Ajun9i fara vointa lor in rsemenea $eri nefire$ti. nici nu pot fi
acuzatr, pentru ci intreaga rdspundere o au parintii lor, care i-au impins
spre alunecu$ul primejdios
alsexualitAil exagerate
Siinainte
de vreme
Din nefericire, modul acesta de viata modemi a inceput sa petrundA
si
printr tinerii terii noastre, mai ales in penoada ultimilor,ani. Caliva
plrinti intelecruali. cu car am avut discutiipe aceastd teme. n-au sesizat
nici ei pericolul
9i
drept urmare cred ca nu-i rAu sA-i incumieze, maiales
pe biieti, sd lnceape viata sexuala cat mai devreme. Riscul
Si
primeidia
unei activitili sexuale premature ar puta fi asemenatA ou situatia unui
copil care la versta primilor ani de
Scoala, in loc sd invete carte" ar fi
obligal sa f'aci armata. Zgandarit
fi
declan$at inainte de maturizare,
libertinaj ul sexual nu aduoe tineri Ior numai presupusa implin ire. f'ericirea
$i
pldcerea, ci atrage intotdeauna
Si
urmArile necruiatoare. izvora@ din
nerespectarea legilor firii. Se
$tte
azi cu cenitudine c, metodele cele
106
mai noi de evitare a sarcinilor, steriletul
$i
pilulele, sunt generatoare
de
Vechea practicA
folositedeOnan.
care vdrsa sdmanta pej os este
cauzaunor boli incurabile de nervi. iar canceru I mamar este t;t;rmarea
f i amant ari i gi
convul si i l or
sexual e sal bat rce. Fi ecare i mpreunare
dezordonati inseamne risc
$i
uzura iar atunci cAnd zimislirea are totugr
loc. se recurge la avon, ca cea mai odjoasa crimA cu premeaitare
in
fblulacesta, tinerelea. in loc sA fie perioada
cea mai sraluc itoare a viefii.
rn care atat fetele cat
$i
baieii se_$i cledeascd in liniste un viitor.
jin
cauza 1exual i l ari i
Umpuri j . de\ i ne cc\ a i n. up6x66; 1. un rure; i nf emal
clrn care nu se mai pot desprinde qi care adeseori ii duce la disperare
$i
sinucidere. Poate vom intelegemicaracum
motivele pentru care ;h5bun;i
no$trierau aia de vigurosi, eohilibrati$ivitejj.
E'duceau o viata simplA.
dar aspd
fi
cumpetatA.
se hraneau cu roadele naturale
$i
curare ale
p, manrul ui .
erau obi )nui l r i nca de LUpi i ! u el onut
si
munca f i t rca. i al
paumrre
l rmpuri i al e l rupul ui nrcr nu apucau si l ncol l easc5. La \ arst a
maturiatii ili intemeiau
o familie, triiau o viarA sexuala fircasce
$i
iaceau
atalia copii cati le randuia Dumnezeu. Nu intampldtor,
majoritarea
oamenilor de valoare.
sfintii. poelii, savantii. afti$tii s_au nas;ut
ti
au
crescut laFrA. Energia lor sexualanu s.a
jrositinainte
devreme. munca
f i zi ca i -a I eri l . . de f ununa pat i mi l or
rrupest r. past randu_l r
f rumusel ea.
vrgoarea.
cchi l i brul . pul erea
de creal i e. l rni grea
; r
pacea suf l erul ui .
I ncepul ul nenoroci ri l or
acl ual e. re\ af sal e asupra neamul ut romdnesc,
ar
putea
fi inldturale
numai prin cunoa$terea
$i
revenirea la traditiile
cre$l l ni smul ui pri mar.
aduse nou, de Sf ant ul Apost ol Andrei . l a
randui el i l e i n care au \ , i el ui t buni ci i
)i
srremot ri nosrr; La l emel i a
nazurnl eror sprr o renaSrere rer ahi l a l rcbui e sA rSmena credrnl a
puternice
Sj
curatA in l)umnezeu. Cel care la omglnl ne_a porunclt
sa nu
ne desfrAnim, in Mantuitorul lisus llristos
$i
in Siintul Duh. care prin
harul prezent in Sfintele Taine ale bjsericii ne ajuti sA biruim ispitele
diabolice.
In perioada
celor aproape 50 de ani. nor romenit am fbsr semci
tr
oropsifi de rcgimul totalilar comunisl dar vigoarea
9i
sanaratea genedce
a rt mas 1ol u$i i n l i n l e normal .
pri n
t ari l e hogarc al c I uroper. al m r Azur
l rnen i nne l Tsi 25 deani . careeraudej a pl i cri . rl r.
nL, \ ro4! r
rr
l t p{r! r de
once rdeal penru ri i l or. l 5i i ncepusere
de rrmpurru
acrr! i t at ea \ erual e
rar, l a rremea (end
ar f i t rehuj t sA t i e pt i ni di vraF. echrhbrat r. vi gurof l
5i
ddmrcr de a i nt emcj a o f a I r(. er
(f aLr
dei z epui zal r
1r
i ncapal i t i sa
107
procreeze nilte copiisanftosi- Iata motivele pentru care strainii cei boga!
iniiau copii de pe la noi, iati cauzele pentru care in ultima vreme vin
lr
birbati dornici si intemeieze o familie Drin cesitorii mixte cu tinr
aomance. i ci frumoase
$i
sanatoase.
Pentru ca primej d ia degeneririi. stingeriigi dispariliei neamulur
romaneso sA nu pdtrunde prea adino. sa poate fi stavilita
$i
fianstbrmata
in izvor de regenerare biologici
$i
moraE, ar ti nevoie mecar de 3 oonditi i:
1. Reintoarcerea intregii ndliuni la dredpta c/edin d. sincerd. vie
;i
puternid in Dumnez.u
,i
in Bivrtcu S"
2. Hrdnirea cumpAtutA a copiilor cu alimenle simple
;i
natwale.
3. Pbtrarca pu filiilbciori(i panA kr vlirstadeplinei naturitdti. cdnd
se poute intemeia o
/amilie
crettina
Acum se le luem De rind.
intoarcerca la dreapta credintii. Fiecare oopil dupe naqtere trebuie
dus la biserica si botezat in numele Sllntei Treiml. Pdn Taina Botezului,
noului nf,ssut i se iana picatul stmmoqesc. ajunge cetrlean al cerului
$'
mddularalBisericii lui Hristos. in urma atindtuii de 3 oriin apaL pruncul
este uns cu Slantul
$i
Marele Mir. prin care p.imeste pecetea
$i
harul
Sftntului Duh, apoi la slar$it, preotul il impdfte$efte cu trupul si sengele
Mantuitorului. Devenit osta$ a lui Hristos. inci din fragede pruncie.
copilul trebuie crescut in lrica de Dumnezeu. care este inceputul
inlelepciunii. dar dupa ce prinde si vorbeasca, mama are datoria smnta
sA-linvele sA se roage, sd fiecuminte
si
ascultalor. Duminica$ila marlle
praznice. p[rintii se cuvine saduca copilul la biscrica pentru a se obitnui
cu atmosflm de comuniune
$i
binecuvantare cereasce a Sftnti l,iturgh ii.
apoi la Craciun
si
la Paqti este bine sa fie
$i
el cumincat. Aproape din
aceea$i vreme cand incepe
$coala.
gemineaz.a
ii
micile pAcate personal.
Profesorul de religie. in deplind intlegere cu parintii. are datoria sal
invete pe micul elev si se roage mai mu!t, sa fie bun
li
harnic. sa se
fereasci de gregeli. sd se spovedeascA
$
i impSr_ta$easca cu Sfintele Taine.
mecar de 4 ori p an.
Alimnta{ia cumpitrti. }lrana simple, naturala
$i
bine echilibrata a
trupului. este la fel de important[ca
9i
rugAciunea zilnicApentru sufle1.
mai ales in timpu I copiliriei. Se amagesc acei parinti care au incredinlarea
cdprunciilorvorfi cu atet mai inteligenli
si
mailiumoli ou cetmenanci
mai multe oame. sucuri
$i
duloiuri din complicata industrie alimentari.
108
Mai ales ciocolata
Si
suourile care conlin substanfe de natura excitand.
influenleaze per'culos dezvokarea organismuloi prin acele dereglAri
neaiteptate
$i
ireversibile despre care am aminlit anteriol Nu dorim
i nl at urarca def i ni t i vA a dul ci uri l or di n al i menrat i a copi i l or ni ci nu
afirmam cd ar fi o nenorocire consumarea unei ciocolate. din cend in
cand,ciatragem atenlia doar asupra unor abuzuri care nu aduc decat rdu
9i
amAreciune. Caloriile necesare dezvoltarii amronioase a pruncilor
no$tri se gisesc
$i
in fruclele naturale, pe care le avem. pe r6nd, de-a
l ungul anul ui : ci re$. af i ne. cal sc pepeni . st ruguri . mer. prune. nucl
sau portocale. banane. mandarine etc. Diversele bauturi dcoritoarE d
proveni enl a i ndust ri al l ce au doar componnt e chi mrcc (cof ci nA.
conservanti. coloranti- etc.) pot fi schimbate cu sucuri narurale de roiri.
d9 morcovi, de fructe sau la nevoie cu un amestec simDlu de aDa cu
miere naturala de albrne. Cercetdrile zootehnice recente au constatat cd
ifl timp ce un animaleste sacrificat
sisezvarcole$te
de durerc, corpul lui
produce ni$tetoxinecarenu se scurg odata cu sangeleci raLrnan in mu$chi
ii
organe. de unde ajung in stomacul nostru. Drept aceea. camea ca ali-
mentdiundtor
Si
mezelurile incare intri condimente cu efcl excitant ar
trebuie macar reduse din hrana copiilor. Cet despre bAu$rile alcoolice.
nici nu mai poate fi vorba. acestea fijnd de-a dreptul oFavitoare.
Dace hrana zilnicd a sufletului rimane credinta
5j
rugacjunea.
lar hranatrupului este cumpetata, simpla qinaturala, atunoi. su certitudine
ca$idezvoltarea prunculuj vafi armonioasa
li
intre hotarele normalitetii.
ln timpul profundelor transformari
fi
nelini$ti ale pubertilii, parintii au
datoria impoftanti dc a le vorbi copiilor simplu
fr
deschis, ftri $ facd
un misterdin aparifia impulsuribr sexuale. arAtend insemnetarca lordar
$i
primejdiile neinfi'.anarii. Pentru ca dificila perioada si Feacd spre
adolescenla fere tulburari pra mari, pe linga rugAciune
Si
hrand
cumpetata. dnArul lrebuie sa face zilnic
$i
putin efort fizic- Cei care
taiesc la
Fre
se obifnuiesc de mici cu munoa campului
si
nevoinlele
gospodariei, ararent aspre dar atet de binefecAtoare sanA6[ii. Penrru copiii
ndscu$i la ora$ aceasta cerinF este mai dificila, insa pot
$i
ei si-$i con-
sume surplusul de energie ficand alergari in ae. liber, gimnasticA
individuale sau diferite sDorturi de echiDe. Multi tineri afirme ce
rezultatele oele mar fericite in stipeDirea
Si
controlul pomirilor sexuale
se pot ob[ine din imbinarea rugAciunii ou metaniile mari. prin care
inFlegem aplecarea corpului pana la atingerea du$umelei cu fruntea
fi
ridicarea inapoi in pozitie verticald.
t 09
Plstrarea fecioriei. Irrdrul Lrclincios tare s-a obisnuit dincopildrk'
cu asemenea fanduieli de
,,)iala.
carc se rcagA zi ae zi. nu mdnanc1
peste mdsufd. posteste niercurea
tt
rinerea, mt bea. nu.fume zii, tt:
leresle
de reriste. cArti
sililne
erotice,la.e puti spott merge inlie(an,
duminicA la SlAnta Liturghie. cite;te cdrli de spiritualitate ortodotA
$t
line seama de
\;falurile
prcotului duhornic. va rcu;i cu sigwunfi tA-$t
stipAneasci
;i
pombile potrivnice ale trupului pdst )tulu-;i puritatea
leLiorelnicA
pAnd kt
yremea
ituemeierii unei
familii.
Din relatarile perinlilor
$i
bunicilor nostri am aflat ce pa$rarea
fecioriei, performanli rarA in vremurile actuale, ra pearunci
ti
posibild
tj
necesare, mar ales cd alcatu irea anatomo-fiziologict a beie{ilora fbst
ihzestrata de Creatorcu aceasupapide siguranld care constdih aparitia
periodice. spontani
$i
involuntard a polutiilor noctume. Dace iqnarul
duce o viate pondemta. acestea liniitesc oarecum
iiechilibre
zA tensiunea
sexuala interna a organismului-
ln privi
ta
fetelor, aspectui aoesta delicat
fi
intim al tineretii a
fostoranduitcu mai multe darnicie. Debutul ciclului men$rual vsreste
inceputul maturizarii organelor genetice. Aparifia lui periodicd
$i
regulat;
la intervalde 28-30 de zile are un efect binefEcdto. de lintstire, purificare
generala, innoire, armonie
$i
echilibru.
Agadar prin insa$i natura tainica a organismului, pAsrarea
fecioriei devine mai u$oard pentru fete decet penrru bdiefi. De altfel. in
anii puberli! i
$i
ado lescenlei. tinerji. se cuvine. inamte de toate si invele
carle, asigurandu-li o buna pregAtire profesionali pentru ca fiecare sA
poatd trai din munca sa proprie. in conformitate cu inclinatiile fire$i,
cele 2 sexe prezintA o atrac{ie irezistibili unul spre altul,de aceea dorinta
de apropiere trebuie staviliti
ti
amanate pena la timpul cuvenit al
maturitAfii. Orice intalnire prematuri intre un bAiat
Si
o fata nu inseamni
numai timpp;erdut
$ineglijarea
invaFturii. ci include riscul declanserii
involuntare a erotismului sexual. Chiar dacA cei doi sunt cuminti si
hamici, in scurt timp se obisnuiesc impreuna. apo; inlr-o plimbare se
prind de mana. danseaza la o discotecA sau se saruta. Sd zicem ci
inLalnirile sunt ingaduite de parinli qi la inceput nu tind spre faze mar
incandescente. Ghimpele primejdieia strApuns totuli adencul cel tainic
al sufletului tlrd vointa
$i
intentia lor. Vulcanul senzualitalii fiind
zgendarit inainle de vreme, incepe sa iumege amenintator. iar tinerii
no$tri cu gandul la fiorii saruului, seara la culcare, fiecare in camera
lui, vor finaliza int^lnirea prin aparent nevinovatul
joc
al ma$urberii
I l 0
Adolescentii nerabddtori, care nu se pot stApeni afteptend varsta
maturiti(ii i$i vor sacrilica nu numai fiumusetea inegalabild a tinereii
ci vor determina
fi
o pribusirc ireversibib a intregii lorvieti_
Am cunoscut o asemenea elevd neastamDarata care inainte de
l 5 ani se i nl dl nca cu bdi el t mar mari
$r
Gcuse deJa cdreva avonuri
Absentele de la ore gi neglijarea pregitirii gcolare i-au adus surpriza
repet i ri i unei cl as, compat i mi rea, i roni a
$i
di spret ul col egi l or.
Degradtea fizic6, paloarea
$i
dezechilibrul nervos aDareau tot maj
evidente tocmai din cauzi c?i tendra care s-a grabit se atete flacera
erot i smul ui - acum nu mal reut ea sa-j pol ol eas(i vepai a,
Pentru cine doresc femeile si arate impecabil ?
Podoabe. farduri, imbriclminte indecenti. obr z
pudral
buzele
ruJate sau tigara in colful gurii. le vedem frecvent pe
strade_ Nu_i
qreu
de obserrr'al ca efeclul produselor cosmetice arup;a fe6i este co rar
celui dorit. Chiar daci la inceputobrazul fardat sau buzele rutate vjolet
atrag atenfia trecdtorilor, in celva anjtoate aceste imbeoselicolorate nu
fac decet si accelereze uzura. ridurile
fi
imbafanirea. Apoi maieste un
amin unt pe care maioritatea femeilor il neglijeaza cu desdvarqire. Atunci
cend ies in oral se machiazi cu atende sd lie ca1 mai sfalucitoare, dar
cand se intorc acase, in compania intima a tamiliei sau chiara
prreteflului
sunt nevoite sa-$i
$teargt
vopselele
$isa
remena cu adevarata lor faii de
servlclu care contmsteaz, drastic cu cea de pe stradi. lmpresia este
depfombi h
$i
atunci se nalte intrebarea logici: pe ntru cine dorcsc
-femeile
sa .trate ihpecabil? Un bdrbat apreciaze rnai de graba o fi.umusete
naturala, curatd
$i
fira nici un fel d machiaj. Sn ne gandim cai tarmec
are privirea
$i
obrazul uneicdlugarifc sau a unei femei de la
lari.
care n-
a folosit n iciodatd decat apa
$isApun.
Chiar mainile unei femeicu unqhii
l ungi
: r
i nco\ oi at e l acui l e
sr
(u pi el ' l a t ei at A addnc. dupa un t i nrp ai at a
oribil. La fel pirulvopsit
$i
imobilizar cu fiMtive putemice.
in concluzie.
tot ce este artificial in ingrijirea.
tinuta Si
imbrrcamintea feneilor nu
poate sta niciodatA aleturj de adevdrata frumusete oaturald
si sobra.
asem?inibare crinilor cempului. asa cum a lAsar-o bunul Dumnezeu.
Poate ca cineva dintre dumneavoastri s-a simtit.jenat va rog
din toata inima sA nu mi-o luali in nume de rdu. lbt ce am afirmar aici
am fecut-o in special pentru tineretul nostru minunal
pentru
fetele ooastre
frumoase; sA fie un semnal de alarmi_
l t l
Un rizboi nevizut ce poate duce la disparifia
neamul ui
Bogdtia
$ifrumuse.tea
vetrei noastre $remo!fti. adevArat paradis terestru.
afost din totdeauna
$i
a remas pdna astazi
linta
poftelor de expansiune a
neamurilorce ne inconjoari. sau chiaracelor venite din mari departari.
Numai nevAl i ri l ehoardel or harhareau durat aproapeun mi l enru . i n t or
acest timp
$i
din totdeauna. doui mari pasiuni
au avut rom6nii: r rirea
de pAmAfi
Si
credinkt nestrdmutatd in Dumnezer./...Mulli
ii-au
jertfil
viata, cdzend in luptele de aparar impotriva cotropitorilor, pentru
intregirea hotarelor ocupate I'remelnic de dugmani sau pentru dobendirea
libedeii de sub teroarea d ictaturji comuniste. Darde fiecare data a urmaa
o regenerare.
Niciodatede-a lungul zbuciumatei noastre istoriinu ne-a pandit
o ameninlare mai grava
$i
mai perfida decar ceadin ultima vreme. Daci
acea$a primejdie nu va fi sesizatA
li
nu vor fi luate mdsuri drastice de
impotrivire, atuncivom merge cu certitudine spre stingerea
li
disparitia
neamulur. Armele psihologice moderne. diriate cu muhd iscusinld de
potrivnicii no.ttri din ofarat
Si
din interiorul
ldrii.
sunt incomparabil mai
perLulosse de.At sdgelile, iataganele sa gkmnlele vd;mo$e. Odinioafi\
cand ne impresurau vandalii. iurcii. hunii. titarii. ungurii. puhoaiele
otomane. primejdia era neindoieln ica
Si
clarA penfiu toati suflarea. Ast'zi
copii no$tri sunt incumjat; sA fuineze. se consume alcool. sA priveascA
doar filme de groaza, violen{e
$i
pomografice, sa se drogheze
$i
sd inceape
cat mai devreme viafa sexuald. Dreapta crediDta stdbund este denigrata.
ia. tinerii sunt ademeniti de sectele pseudo-creltine
$i
de inspiratie
sat ani ce- De aceea nu t rebui e si ne surpri ndi ni ci f apt el e l or
cutremurdtoare pentru ca primejdia poarfi masca
fericirii,
bineJocerii
si
modei apusene moderne.
In numele drepturilor omului ni se pretinde sa legiferam pAcale
strigAtoare la cer. casodomi4 pedofilia, planificarea familiala
$i
avonul.
iar pentru a intm in structurile unioniste eurcpene ni se sugereazi sa
renunidm la legea dreptei credinle strAbune. Ro miinii au
Jbst
inlelepli
Si
puternici num.ti atutrci cdnd erau unili
ti
cu
fricd
de Dumnezeu. Orice
abatere venita prin acceptarea altor credinle in afara ortodoxei, va duce
la dezbinare. egoism de gnrp qiconflicte inteme. iar consecinta inevitabila
va fi destrlmarea. Oitenii lui Mircea cel Beftan,
Slefan cel Mare sau
I 12
Mihai Viteazul nu erau nici adventigi, nici penticosrati,
nici iehovi$ri,
nici mdcar greco--catolici,
ci aveau cu totii un singur domn, o singuri
cred infe mo$tenite d in shebuni
fipA$rari
cu frice$i sfintenie din rate in
fiu. Aceia dintre semenii noflri care au leptrdat ortodoxia ar trebui se
meditez adanc
$i
sd respundl mecar la intrebarea.
prin
tot ce
facem
slujim noi intercsele majorc ale neahului sau am Eecu, in tabdla
Amvrzutcum. inzilele noastre, influentele sreine s indreaDt5
mai al es spre cent re' e ri l al e al e nal i uni i . Nu ne mai ameni nl i i at agane
sau arme de foc, ci oferte psihologice prin acceptarea cirora noi inline
mergem de bund roie spre pierzanie. Aprob5'tn rcclame pntru
figa.ri fi
alcool, rtupendim reviste, carfi
S'
filme pornografice, ingdduim
proslitutia, homosexualitafea
$i
drogul. incunjtrm tinerii spre abuzuri
sexuale premature
ti
dezordonate. Sexualitatea exagerattr ne indeamna
sA lrtrim clipa gi si focem din es un orgasm f6r{ sfer$it. Toate acestea
acfiuni criminale sunt subvenlionate cuomerinimie incredibilt din afara
Frii, ni se prezint ca un model pltrcut
$i
ademenitor de viaF. Un ah
,.ajutol"'l-am primit din panea.. Rotary Club. care a sponsorizar
campania de vaccinare lmpotriva hepatitei B iar diept urmare au apdrut
mii de copii infectali cu virusul HIV (din,,Dendtuiri
cutremurdtoare
despre modul in care
Jrancmasoheria
cautd sd distruqd Rorrrihid' -
ing. viorel Ro$u. Ed. Ananh. pag. 24). Aceslui \,eritabil;rsenal dearme
modeme. indreptat impotriva neamului rominesc, ne altrturam
$i
noi
prin acceptarea sexualitltii exagerate, in urma ctrreia intreaga
lar[
s-a
transformat intr-un adevdrat abator in care sunt uci$i lere miu aproape
un milion de copii in fiecare an- O informalie recentd ne face cunoscut
c[ in capitale numAru I deceselor este dublu fattr de numAru I nasterilor. _ .
Chemare la dreapta credi[tI
De-a lungul istoriei, toti ar fi dorit ca neamul romanilor sd se
destrame. iar
lara
sA fie de2membrati
ti
sfr$iata asemeni unei ciprioare
renite, din trupul cireia fieoore lup sA rup[ cate o bucot6. N-au reuSil
pentru cf, Dumnezeu ne-a ocrotit
Si
ne-a ajutat str putem rezista. Acum,
la cumptrna dintre milenii, toti potivnicii nogtri -
ti
Doamne mulli mai
avem!
-
parcl
ii-au
unit fo(le intr-un asalt nimicitor cum n-a mai fost
al t ui . . .
Dactr nu vom sesiza de grab, ce se ascunde in spatele acestor
I t 3
false binefaceri, daca oamenii de rAspundefi:
si
de decizie din conducerea
tirii
nu le voropri, civorcontinua se le incurajeze. daoe$i noi cer multi,
care ducem povara cea grea. vom dormi nepdsdtori. atunci pamdisul
$rabunilor no$d se va spulbera
si
neamul romanesc se va sculirnda in
neanl. F'ra{i roman;. p6ni nu-i prea tarziu, pani in suflete mai palpaie
flacara credintei
$i
pane blestemata sAmen[a a raului nu prinde ridacini
preaadanci. s-o smulgem cu hotdrare
tidefinitiv
din viaF noastrA. Apoi.
cu mul t A smereni e
$i
l acri mi de poci i nF, sa-l rugen pe bunul
f i
atotputernicul Dumnezeu, cel ce ne-aderuitacest colti$or de rai. sA nu-
Si
intoarcd fala de la noi. Sa pardsim intonocheatele cArdriale pacatului
fi
dezbinarii, si revenim cu tolii la dreapta credin(e a $ibunilor no$ri-
sane apropiemcu nrdejde
9i
incredere deplindde crucea Mantuitorului,
din care a dsdrit invierea
$i
viata si ne innoim simtirile
$i
se ne continuAm
via{a in unitate
Fi
fr4ie. in lini$te. neprihlnire, pace
li
comuniune. sub
acoperamantul sfiint
$i
sigur al Bisericii lui Hrislos.
+: f
Avo ul este sau nu o crimii ? Avortul duce sru tru ls ruperea
granilelor nosstr cu vecinii pentru ci
$tim
cu tolii cdin Cluj exirti
o societate numiti Soros...?
Pmf. l. Lazir : ln urma cu doi ani
(
| 995) liceam o excursie in nordul
Moldovei ri Bucovina. la manistiri. in timpul acestei excursii o tanAra
profesoara de matematice de la Liceul Bilcescu din Cluj. ne-a povestit
absolut intamplAtor. ce a mai lacut ea inainte de excursre :
"Am fost chemafi profesorii diriginti la un instructaj, de cltre
nifte reprezentanti ai Fundaliei Soros
lsoros
este un multimiliardar de
origine iudaice
ti
maghiarizat. care di burse la diverqi oameni care se
duc in strainatat, dar cu condi[ia ca la intoarcerea in
larA
sA primeasca
functie de cond,rcre; intre timp ei sunl instruifi fbarte bine!1. Ne-au
instruit pentru ca noi Ia randul nostru sa ii inv|lZ-ln pe elevi cum sA-ti
inceapd viaa sexuald la vArstu de I 5 ani.'
Eu am crezut cd m-a fulgerat Dumnezeu
$i
am strigat: 'Nu se
poate!Asta enelegiuire strigatoare lacer"'- Ea s-a speriat
fi
n-a mai vrul
se-mi povesteascd nimic. Darpentru mine a fostdestulca sdincepsa bal
clopotul in dunge. sA aprind un foc pe culmi
$i
sA trag un semnal de
alarmd asupra celui mai mare pericol care ne palte la ora actuak mai
mare ca nAvdlirea hoardelor barbare. Este mai grav c se petrece acum
I t 4
cand tinerii i$i incep viata sexuala la lS ani, este mai Dericulos decat
atunci cand veneau hoardele barbare
tj
omorau 200.000 de berbati dar
care in cAtiva an i se regenerau. Ce se face acum prin sexual itatea aceasta
exageml a
Si
ri mpuri e? Se duce l a di spari l i a neamul ui . i n urma acesrul
indemn la sexualitatea timpurie
Si
prematurd se
fac
in tdra noastrd
llploape un milion de ayorturi in.fecare afi. Mult timD nu s-a Stiut 5i
nlcr oamenii de
itiing
nu au
$tiut
cand anume fetul. acel shemotoc de
came drn pent ecel e
mamei . cdnd anume pnme$l e suUel . c; nd are ! ral ,
Se credea cd numai cu cateva zile inainte de na$tere. Nu este adevirat.
Sufletul este o un itate individuah, indivizibile
$i
personali.
din momentul
zimislirii, de atunci de cend spermatozoidul s-a unit cu ovulul fbmeii,
cle atunci are tot ce ii trebuie. inclusiv suflet. Deci avortul este crim,
oribild" premedihta. pentru cd qi 1A$l este om ca si noi. indifercnl la
cate siptemeni se face avortul. Este copil inneg. Nu exista ceva mar
cumplit.
$i
cred cenu intamphtor Dumnezeu. ne-a
Fledepsit
pentru acesle
pecate cumplite care se fac. Si dea Dumnezeu sA nu fie definitive dar
cred ca aceasta va depinde
$i
de ceea ce vom face noi. daci vom inceta
cnmele (un
milion De an).
Sh6inii ii inva{n pe copii nogtrj sa inceapA viata sexuale la 15
ani, in schimb ei nu fac aqa. Am aici documentul. zrarul
..Adev?irul
de
Cl uj " di n 2l i ul i e, unde pe pagi na de act ual i t at e cul t ural d scri e
urmdtoarele:
,, $i-a
incput activitatea prog.amul
Anemis. de consiliere,
iniliat de societatea de psihodrami
J.L. Moreno din Clui
r,iapoc4
care
este alcdtuil, in principat din psihologi
fi
asistenti sociali
si se bucura
de spri j i nul Organi zat i ei Ti nerct ul uj Democrat Machi ar care i si
desl e$oara acl vi l at ea de consi l i ere l a srdt ul di n st r. Ar rai r l ancu nr. 21.
Echipa de psihologi qi asistenti sociali stA h dispozilia ferelor
$i
fbmeilor
care doresc si se shtuiasce in probleme
d abuz sexual',.
Deci este impotrivaabuzului
sexual.
puneti
fata in fatE indemnul
dat noud de aincepe viata sexuald la l5 ani si de a face avorturi. cu cele
de mai sus- La mine in cartier, in cheorgheni, vid foarte rar o rom6nc6
cu un copila$ in brate, in schimb vad femei maghiare cu cate 3,4 si 5
copii. In locurile dejoaca auzi numai vorba uneureascd . Daca il infebi
pe unu I mai mare in limba Lnfii- nu
Slte
sau nu v; sii raspund;. Aderarun
cutremurdtoare.
Eu nu am nimic cu naliunea
litineretul maghiar. cr doar
cu acei cri mi nal care r i n
: r
n( rndeamn. | l a aronuf l . ne i nd; amna sa nc
omoram copii, neindeamni la lucruriimpotriva
tirii. Nu sunt sovin.
dar
5
avem
Si
noi pretentia. ca localnici, se ne lase si trAim ginoi dupetmditiile
noasfie bune
$i
strabune.
Ali Fcut o comparaFe ciudati. Ali ssminat Romania cu o ciprioari
riiniti, din car vor sa se infrupte cei puternici
9i
rni. Expliceti vn
mg aceastd comparatie-
Rispuns: Cum putem numi ceea ce s-a petrecut in 1940. cand Ardealul
a fost sfa$iat qi rupt din trupul
lirii?
Cum putem numi ceea ce au ticul
ru$iicand au smuls tsasambia
ti
au alipit-o lor? Cum putem spune despre
cele douajudefe: Duroslorul
$iCaliaora
din Dobrogea luate de bulgari?
Nu este valabile comparatia? Bada,cu mentiuneaceqi acum vor se face
acelasi lucru.
Anticoncep{ionslele sutrl sau nu socotite avort, deci crimtr?
Rispuns :Bineinteles, tor ce este impotriva tirii, impotriva naturii as,
cum a l Asat -o Dumnezeu" est e pecat . Pent ru cA pri n pi l ul el e
anticonceplionale se petrece acelagi lucru: nu are loc unirea fircascd
dintre un spermatozoid
ti
un ovul. fiind tot un avort.
$i
este impoftiva
firii tot ce au fhcut oamenii in materie de abuz sexual sau deviatii sexuale.
Anul acesta am trdit doud luni in Italia intr-un mare ora$. Florenta. E
curemuritor sA vezi perechide homosexuali. doi barbali. unul imbrecat
ca bdrbat
si
celalalt ca femei, cu fusta scunA. cu cercei. ou pirul lung,
buze rujate
li
chiar cu sani (injecta{i cu silicon). M-am gendit de ce au
aj uns oamen ii si facd asemenea deviali i. Pentru ca in go&to dupd placere.
omul a trut sn inldlure rcspo sabililatea. A vrut si r[manA numai cu
pldcerea impreunirii sexuale. dar sa nu-tiasume si rdspunderea nasterii
$i
cresterii unui copil. De aceea s-a ajuns la homosexuali, lesbiene.
anticonceptionale-
;i
steriletul
$i
pilulele
$i
toate celelalte pmctici care
se folosesc nu sunt a$a cum le-a ldsat Dumnezeu. sunt impotriva firii,
Ce face uD biiat intrc 11-15 sni dsci ouanismul este nociv ?
Rifupuns : Onania, pe care toli cei din apus o considera ca o practica
inofensivtr, este foarte nociva. De ce se ajunge aici? De ce Heinrich von
Kleist s-a sinucis la 34 ani, cand nu se mai putea opri, nu se mai putea
stF+inl Cauza principald este "ldcomia pankculti" ala cum spune
Slantul Evagrie. Mancdm prea mult, mai mult decat avem nevoie pentru
intrefinerea trupului nostru
9i
atunci. acl surplus de energie trebuie sa
iasi. Nu poate ie$i nici pe ureche, nici pe gurd sau pe nas, iese prin sex.
I 16
$ise
intampldla l1 ani. la | 5 ani dar
Si
maitarziu. Ceimai in varste
stiu.
ceci este o patimicumplitd.
Solutia este aceasta: ra r u mancdm mai muh decat &em ne.roie.
sdfacen
Si
eJort. insrL totul pome$te
de la relatia noasFacu Dirmnezeu.
Daci n-am
$ti
cAe p?icat! Dar pot mifturisi tolibArbatii deaici ce atuncl
cand au ficut onanie prima dati nu i-avezutnimeni.
c, s_auascuns. Toti
s-au si mt i r \ t noval i .
Crne i -a spus dni rul ui ca ceea ce f ace e pa(at a
Dumnezeu, prin glasul
conftiintei. ii spune ci nu e bine. Trebuie deci
rugAciune
;i
credinfi putenicd
in Dumnezllu. Aceaste enersie sexual,
poalc
fi sublimaLi.
transtbrmala inlFun scop mar nobll. in-munc{, in
creafie. Cllugarii. pustnicii, por trdi fhrd femei. Deci nuonanie. Berdiaev.
un mare gdnditor
rus. a spus cA sexul nu poale fi Intianl. anulat \-ar ll
l rresc cAcr ai a ne-a l asar Dumne/ eu. Dar m5car \ E ne t brrm ropi i i de
mancarea muhA. de multe dulciuri (ciocolatd)
si multi canre. care in
apus au adus pubertatea prematura.
ciclul fetelor incpand deseori la 6_
? ani in loc de 13, ele nemaiputend
fi femei nornale.
I[tmducerc& id rnnal4 e bmmurii in manc{rc est-un ptrcat sau nu?
Rf upuns_: Nu. pent ru c6 nu se poat e spune ca f rc rau; rganr\ mul ul
rrrn acea bromuri se mai potole$e
instinclul sexual. Dar nu e\re o solulie
Cum se poate
manifestr iubira s doi tineri in mijlocul acstei lumi,
in sfara actului sexual. iubira lor trcbuiDd str lie b Hristos si deci
rcspectand poruncile?
Carc esre difcrEote dintre iubitl
$i
dragosle?
l acet i put i n
di f ereDt a di nl re i ubi rea de aproapel e
9i i ubi rea
trupeasci,
Rispuns: Prin iubirea de aproapele eu inflegmilostenie
sau ajutor...O
sa vd para curios daca ve spun ctr
sj
dansul este periculos.
S_a intamDlat
vreodat a ca sa dansezi cu nerast a al t ui a. se o cupri nzi cu rndna si sa nu
l e ducn gdndul
Si
l a al t cevat Cu at i t mai muh l a un t en6r Un t dnar care
nu are vralA sexuali
$i
merge la dans. are
$i
el organe genitale
$i
funcli;
organice.
li
atunci vrend nevr,end instinctul sexual se aprinde. Nu ooate
avea o relalie normal6 pentru ce it este fric5 sau nu_l lasi fara. Odari
slamit acest.insrinct
nu maipoate fi oprir
sr
duce la maslurbare. incepurul
vrel l r sexual e I a I 0- l 5 ani nu esre o l bri ci re ci o uzura cumpl i i a. Cum
pariniii qi
bunicii no$tri reu$eau sA-$i pAsffeze
fecioria, nu nurnaj fetele
ciii biietii, penA
h momenrul maturjtetii cand intemeiau o familie? Azi
mul l i t i neri l a 20 de ani sunl uza{r. t ermi nal i . ei nu voravea copi i sanAro$i .
I rebute J ne pAsrem
fecioria pane la cas?tlofle.
l t 7
C sI faci in situatia in care o fati rimene insSrcinati
$i
n u cunoastc
cu ciDe a rimas ?
Rispuns : Si oaute pe autorul copilului
fi
se s marite cu el- DacA nu
s-a putut abtine. atuncisl-l caute. sa se miritecu el, sd lasecopilul si se
nasce
$i
si-$i faci qcoala
avind copil. Dace nu a avut rdbdarea sa se
abtind, sA se stapaneasd. Cu ceea ce ne indeamnA sffainii sd t'acem
naliunea noa$re va dispare.
De ce biserica nu face nimicin acest sens?
Rispons : Nici prrintii mei nu mi-au spus despre aceste lucruri. pentru
cA s-aujenat, dar mai sunt
$i
in ziua de azi parin{i lbane multr care se
jeneaza
si spune bliatului sau fetei ceea ce o sd se'rntAmple la vremea
respedivA. Din pacare nici slujitorii bisericii nu indraznesc sA atace
aceastA probleme pentru cenu se poate bega in viata intimA a oamenilor.
Eu am zisceimi iau inimain dinti
$i
tragacest sernnal dealarmi. Sidea
Dumnezeu sa pot tiperi cartea cu acest subiectl Actualul decan al
Facultalii de Teologie din Sibiu mi-a vAzur cartea
(manuscr:sul).
a citit
ceva din ea
$i
a zi s ce aceasta trebuie tip5rite in mi i de exemplare
$i
dale
la toli tinerii din
FrA.
Problemae foarte delicatd
$ibiserica
nu se implic4
darnoitrebuie si avem curajul sA spunem cinstitdespre primejdiilecare
ii ageapta pe copiii noitri.
Riispuns rl Pirirtelui Pmtopop Cornel Urcu : Dactr tot am fost
provocat a$ vrea sAl intreb pe cl care a pus intrebarea. cand s-a spovedit
ultima datd
$i
cand a fost ultima dati la biserice. Preotul nu va veni sa-l
caule pe tandr la discoteca. Vin tineri de la discotecA;i dorm in timpul
Sfintei Liturghii. Cinste celor care sonteli altfel. Avem aici un grup de
tineri extraordinari: mie nu-mi vine sa cred cd tineretul din ziua de azi
mai poate
line
(ca ei) de pild?i, intreg Postul Piresimilor.
Simiotl Mehedinti spunea ca in genere tineretul are un nume
comun
9i
anume viitorul.lar Fericilul Augttslin spunea : copitul este
tatal omului mare. Nimeni nu poate sA taca abstractie de copilarie, ceea
ce nici Hristos n-a licut. Ducem dupA noi, in toati viata" copileria.
B/.ira
fi
spunea cA atunci cand am inctalsa maifim copii. am incetat
sa mai existAm.
La intrebarea pus6. rispunsul s-a da!
Si
se va da prin biserici.
Cand un taner a tbst dus la Hrisros ca si lie vindecat. Hristos a sDus :
..De cp nu l-ali dtlus .unl t'ru topil la Mre . Careodad poate c6 rl
cau6m pe Hristos prea 6rziu, a$a cum caut?i pacientul doctorul doar
8
cend boalae protlndd. Nu prea f'acem difernF intre mcdicina curativa
Si
medicina preventivA.
$i
sa nu uit,em cA
$coala
este o hiserica ai cArei Dreoti s nl
Ce pnrere avli despre cabinetele de planificarc care au impinzit
tera
?
Rispuns: Crime! Crirne oribile. Noi nu avem nevoie de planificare
familiarA. Nu. Ci trebuie sa revenim la tradilia noasffa strimoseasce
si
sa l asam sa se nasca arat i a copi i cdl t ne da Dumnezeu
Ce ptrrere aveti despre numirul 666
ti
ce ne putti spune dcspre
inteleptii Sionului ?
Rispuns : Exista la noi in
Fra
pesre jumAtare
din copiii bolDavi de
SIDA
ti
toati lumea s-a intrehat de ce in Romania cxisrA adtia coDii
bol nar i de SI DA. acrsl vi rus uci gal or. l n acea: ra cane scne:
.
l n Romi nri l
s..a constatat acest l'enomen
{
annfie. hafiacucopiii in/i ctap cu StDA
se suplapune exact peste harta
yaccinArii
copiilor impott"ir,a hepankl
ds t? 8... Romenia este pe primul loc in lume prin numarul mare de
copii bolnavi de SIDA. De asemenea s-a oonstaral cd vacclnul injectat
impotriva hepatitei B. oare a lbsl refuzal de nlin isterul sAnitrti i din Franta.
pe motiv cd nu sunt bani pentru campania de laccinare. a fost acceptat
de fostul ministru al senAftii, Iulian Mincu
lcare
a primit
un premiu
de
500.000 dolari pentru cda dcceptat sese fbcd aceasta vaccinare la noiin
laral. $i
campania de vaccinare a fost sponsorizatd de organizaliz
masonica,, Rotary Club ". Dii, cercetarile ltrcule Dani acum rezrha ce
toli copiii bolnavi de SIDA din Romania au fost infesrati cu aceea$i
Ulprne de virus HIV Acest lucru demonstreaze ci a fost o sursa unicd
de virus HIV pentru tofi copii infestali din toatd tara. Datoriti faptului
cd r rrusul HIV se modifice
Si
revine specillc persoanel infestate
,
reluhi
c, a fost imposibil ca ace$ti copii sd fl fost int'estati de personalul medi-
cal. care prin nesteril izarea corespunzetoare a instrumenra,lrlui medial
ar fi transmis virusul de la diferite persoane
la copii. Acest lucru
demon streaze ci copi
j
din Romeniaau fost infeslati in mod voitintimDul
campani ei de vacci neri . ponsonzal e
Si
su\ l rnul e de
(et re
masoni ' _
Cum vi explicali ci
ii
inainte de ministrul Mincu au fost cooii
iDfesteli?
l l 9
Rispuns : Probabil ct
Si
inainte de acesta s-au fac$ diferite vaccinuri
pentru cA maj oritatea zdrobitoare a copiiior bolnavi de SIDA s-a constatat
cA nici tata nici mama nu sunt bolnavi
$i
copilul este bolnav
$i
va murr .
$i
atunci altisursanu este decat in modvoit. Aceasta se face
sipe
unele
baze politice
Si
este un nou mijloc de distrugere al neamului Romanesc.
Cea ce faceli dumneavoastri acum, sici, ste sulicient? Mai luali
$i
alte rnisuri?
Raspuns: Ceea ce facem noi aici nu este sufioient. Dar eu rni-a' depigi
atributiile dace af zice:.,Hai sb ietim in stmda
si
sail strangem de get pe
Constantinescu". Eu aqa ceva nu pot sa fac, deoi nu pot sd fac riscoah.
Dar micar se fim constientice primejdii ne amenint6...
Apusenii. adica cei din vest, nu dau nicj un ban tire un scop
anume. ti
$liu
precis ce lac
5i
ce urmererc. in acela5i rrmp sunt insi
convins ci nu toate fiolele sunt infestate. NouI ni s-a spus cd virusul
SIDAa fost luat de la homosexuali. de la maimuta, insi acesta a fost
produs in labomtor. Este creatia special i$tilor. ineprubete. Exista insd
9i
alt virus, mai putemic, care in trei saptdmani produce moartea, numit
EBOLA. Vedeli din cate directii vin ameninprile asupra fiintineamului
romenesc, pe toate ciile, ata cum nu ne-au ameninlat niciodati al!
inamici . Ceea ce spun eu aici reproduc dupii o carte aparuta. scrisd de
specialigtiin materie. Este insd imposibil sa verific eu ceea ce scrie. Dar
realit4ile din
1am
noastrd o dovedesc exact. De exemplu am citit in
presi ca la Media$ ince opt copii au fost descoperiti cu HIV .
S-{u vizut conscintele avortuluit dar cum pot si fie starpite aceste
crime itr masi?
Rirpuns : Prin viaF curata, prin abstinenF de sexualitate timpurie,
prematurtr, prin pastrarea fecioriei
$i
la fete
$i
la biie$ pena in momentul
casitoriei, al intemeierii familiei. AceastA solutie au folosit-o iitrdbunii
no$Fi.
Si
de aceea au lbst sAnaro$r
$r
\ igurosr.
Ce ne pute{i spuoe desprc clonare
si
deci il uraf pe Soms ?
Rifupuns: Nuamdreptul se uresc pe nimeni pentru cd toti sunten crea{ia
lui Dumnezeu. Nu il urdsc pe el ca persoani. ci uresc faptele lui rele.
Poate cA face
$i
fapte bune.
Stiu
od ajuta pe multi. Dar daci in mod
intentionat f'ace fapte rele, atunci eu urdsc faptele lui rele.
Desprc clonare am citil foart putin, giu foarte pulin
$i
nu cred
120
cd poate constitui un motiv de smintire pentrx noi credinciofii.
care
credem in creatie. S-ar putea si fie
ti
acasta o diversiune care s.d tulbure
credinla oamenilor qi
aelalia noastrA cu Dumnezeu.
Ce ae put el i
sprDe despre acel e bdDci de col ect are a
spermatozoizilor?
Sunt ele dtruntrtoar? ?
Rrispuns : Eu cred cd da. De ce sd ne supunem nol ta tot Lelul de
experienfe, sd fim tot timpul niqte cobai. Deci c.ed ce este deundtor
(Conferinld
oryanizatd de ATCOR
_
Fdgdra$,
g
aupart 1gg7,
puhlicah
n
'Ponjrcu
lubirii nr. 2 tygttt
Pdintele Anehie Boca Ia bfurAnek
l 2l
122
Mormentul Perintelui Arsetrie
123
t
Bi bl i ografre
1 Fii invierii Pdrinfele Arsenie Boca (manuscns publict in serial in publicalia
.Stabrul
Ortodox . orimil de la Paintele Arsenie de o credrncioasa din
Sesci ori .
l ud.
Al ba. care l -a dat l a. andul ei domnul ui prof esor Ghe
PreqrDescu din Sibiu)
2. Caietul Parintelui Petru V.nvulescu, ucenicapropiat al Perintelua Arsenp
3 Caietul P6rintelui loan F5rcag (predici
9i
meditalii coplate de Maica Miruna
de la Sinaia de pe un caaet al P;rirnelui ArEen|e. cu binecwaniarea Perintelui
Arsenie
Si
cLr spectficalia ca se nu se schimbe nimic din text. Predicile au
fost inregislrale pe bandd de magnetofon de cetre
p6nntele Farcag pentru
Ma.asti.ea ErAncoveanu)
Obervatie: Cele trei maleriale de maisus conlin texle comune daf
9ite(e
unice, ceea ce aratt ci nio unul din ele nu reprezinla o carte ci sunt materiale
aflale in lucru.
4. C:rdrea irnparaiiei. /erononah Arsenie Boca: ed. Sfintei Episcopii Ottodoxe
Romane a Aradulur. 1995:
5. Pirintslo AEonie Boca, marindrumato. de 3ufete din secolulXX. O
sintezi a gindirii P:rinielui Arsenie in 800 ds capete
_
/oan Glnsce.
Ed.Teognosl, ClutNapoca 2002.
6. Pravilaalba
-
Prfitele A|ssr, Boca (inss.). DatorilS copienlor repetate ale
"Pravileialbe"
(in
maioritatea cazurilor cu scris de man;, greu desofrabil),
tenul lgi pieduse mult din clanbte
fl
oiiginalitate. De aceea
pentru redactarc
am folosit maimulte manuscnse ale
"Previlei
albe', carecirculd de maimull
limp
printre
credincioga: caleva sc sedemen: (prinl care
Si
una scdsa de
Turtea Victoria. in 6 nartie 1960, la Sf. Manestie Brancoveanu). una
dactilografiate
G6sita
tol la sf. Manadire Brancoveanu)
giuna publicatl in
revista
"l\raran
atha - Vino Doamnel' nr. 2 / 1992 Toale insi, conlin multe
gre$eli, lipsuri, neclarite!, motiv pentru care PerinteleArcenie a scris pe un
astfelde exemplar: ,Pravila alba - modelde stdmtare a unui originalfuraf
Ne-am strdduit, se red;m textului clantalea
$rodginalitatea
Textulare
o mare valoare sprrituaE
!io
mare putere de convingere, un adevaral leac
penlru padtosi, motiv pentru care neam gihotdrat s: ilpublicdm Sfatunb
Perintelui surt deosebil de utile credinoosilor, astZzi, cand homosxualitatea
prostitutia
9i
pomogralia au devenit
"dreplud
ale omului"
ti
surce de vend la
bugetul slatulur.
7. Texte inedite de la credinciotii din F5gem9.
l\Ienlionem ci am intalnit
$
texte false, precum "Viala Parintelur Arsenre
povestite de el insu$i", cu multe gre9eli dogmatice
9r
biogralice. unele au fosl
sc se de duqmanii Parinlelur pentru a-lcompromte. Probabilde aceea. cend
Paintele dadea curva vreun manuscrisl6cea mentrunea sa nu se modifice nimic
in canea de fa6, textele cupri$e in paranteze dreple. precLrm
fl
sublinienle.
apartin edituii. Ele au losl Introduse pentru a da mar multa claatate texlulul
Pomelnice infPbari la 51. Brlrte ?Ilhos
Pentru restabilirea legeturilor duhovnicegti cu Sf
Munte Athos. cu binecuvantarea parintilor
romani athoniti,
dem mai
j os
adresa Chi l i ei romanegti Sf. cheorghe
-
Col ci u.
PAri ntel e staret, l erosch. Di oni si e tgnat, renumi t
duhovnicin Sfantul Munte Athos, va rispunde la inteberite
duhovnicetti adresate prin
scrisoride cetre
preoti,
monahi
gi mi reni . i n l i mi ta ti mpul ui di sponi bi l
lercsch. Dionisie lgnat-Chilia Sf. cheoehe. Colciu
P.O. BOX 25
Karyes 63086
Sf. Munte Athos Grecia
De asemenea, cei care vor se fie
pomeniti
ta Sfanh
Liturghie, pol
trimite scrisori cu pomelnice
la aceeagi adresa
Dace dorftise fiimiteti o anumiE sum6 de bani, notati aceaste
suma pe pomelnicul
trimis la adresa de mai sus fla care
anexati chitanta sau copia ei), iar banii va rugem s6-itrimiteti
in contul Asocialiei Pentu lsihasrn cu un mandat pogtal cornpletat
dupe model ul de pe pagi na
ur met oar e. l n, , l ocul de
corespondenF' (pe spatele
,,cuponului
mandatului pogtal") va
rugam se scrieti,Pentu pomelnic
-
Sf. MunG Athos".
penlru
sume mai mi ci de 150.000 l ei , vA rugdm sd tri mi tei i bani i pe
adresa: Ci gmi l eanu l oan (APl ), OP 1 Cp 10, 2300 Fagarag,
jud.
Bragov (deoarece pentru
sume micicomisionul
pe
care
ni-l reline banca este mare, procentual).
De asemenea, cei care vor sd l i e pomeni ti l a Sfanta
Liturghie la Schitul Romanesc Prodromul. din Sfantul Munte Athos,
pot
trimite scnsori
Si
pomerrice pe adresa:
Schitul Romanesc Prodromul
Staret Protos. Petroniu Tenase
Karyes 63086 PO Box 1
Mount Athos
Greece
Et mandatul
postar.
cu confirmarea
primirii, se trimite dup6
model ul de mar sus. dar pe adresa:
Schitul Romanesc Prodromul
conl 0135188915
INGBANK RIJCURE$II
-!tr:ar,
,ji.,.,[
.,_ ., i
\t :i i t) |
.!.
,, 1.| .
.t.
.a |
\
150.000l ei
t24 t2,<
CUFRID{S
Leoemtnt ate sfindrc e vieliilemitiate rcuvant
inante)
Pan ele Sabeu
u;ban Botezat;ruI at romenibr -
Pennrcle Nicolae Boboie
Sfintenia iubirii
9i
iubirea sfinfeniei
Caset or i a . . . . . .
Sfaluri Dentru tinerli cisrtoriti
. . .
Dumnezeu iart5 dar neispeg nimic nu lasl .
in convielui nu-i bun nici abuzul' nlcl reiuzur
' '
ln constitutia biologicd a femeii e puse obligalivitatea nalterlr
a &4 cooll in ordtne naturaE
Degenerarea Pnn
alcool
9i
tulun
Pravila albl
Cederea de la insugrnle cere$ti la cele dobltoceeti
Patrmrle ne distrug vlaga mrntea
9i
chiar neamul
Singura scdpare: ridicarea cSsetorieila inallimea deTaina '
Lemunn. . . . . .
Despre durerile oamenllor '
. .
Betosugurile truPUlul
Vrajba ln casa .
Paquba ln cufle,
in agonrseald
Co-pii Inddrdtnrcr. neascultaton
necredlncloqi 9i
desfranati
Sfaturi sllndemnuri
dale la Bberica D.aganescu
Viata de familie. Boll$ necazuri Brsedca
9istatul -
OesDre iublre
lubirea de Dumnezeu fl
lublrea de oameni
lubirea trupeascE . .
impdrilia coPiilor
imp6r6lla coplilor . .
Despre copiii lePadati
Regenerarea morale a insului, familiei
$i
neamului. Misiunea
9i
rispunderea
6
preolilor
7
8
8
I
11
I
12:
14 1
14
't6
20
23
30
30
31
34
35
35
38
38
41
M istlcismul
9i
plterile
natui.le (conferinta preoteasca)
Suntem chemali la pocetntd
nu ta rdzvrAtrre
Tdl hanrea energt et genet t ce. . . .
Cauza bolilor: desfrenarea. I\redicameotul: infrtinarea.
lristtcrsmut bolnav . .
I\risrunea Bisericr
St
respunderea preoltlor in regenerea
57
57
61
63
65
65
67
68
7l
74
77
{
Insulur, familiei
9i
neamului
Putedle naturale (ereditate,
mediu gtdestin) .
Forta destrnutut
fl
mogtentrea sptrituale
Cum a muritConstantin Brancoveanu
Si
copiiisiii
T6mdduirea
9l
iertar6a.
E ultlftulcuvAnt pe care vi-lspun
Anexe
Mirturii d$pre darurite
Sisfintenie
parintelui
Arsenie
.Tata
m-a fasal curat in pentece"
-
Pr. Pe u Vanvutascu
''Sunt
a$a cum m-a fdcul mama
gtwa
Bdtar
Sfinlir sunt copiii no9tn, mdsura familiitor noastre . .
'Nu
inte patru ochi, ct tarc mtl - Bogdan Juncu
.De
dincolo am sd va ajut mai muft - Pr prol. Simrcn Todqan
Cenzura invidlei
-
Pr A/sen/e Boca
Troparul Pdrinlelul Arsenie
Sexualitatea prematuri
-
cauza degeneredl uaui neam -
prol
lon I alal
Fructul opril este sexualizarea prematur; prin
masturbare
De la fiuLlulopflt la senltmentut vtnovaltel
Cauza sexualitatir prematu@
Si a cuMet este ldcomta
penteculut
9t
lipsa educaltel
Ponret ul l ur Onan
$ra
urmagrl or t ul
Cum sA lupt6m cu stthia sexuala?
Pentru c|ne doresc femeile sd arate tmpecabit?
Un rdzbor "nevdzut"
ce poate
duce la disparitia neamului
Chelare ta dreapta credtnla
79
79
81
85
86
96
97
98
98
99
S- asupi r at l i sus. . . .
Copll inlelepli 5i
inlelepli fire lbus
Pribegia copilului
Desorc eredllate
43
4
45
4
48
50
50
50
52
54
54
1m
1A
105
111
'112
113
123
t27
Exstem inainte de a ne uz in pSntece
Plata pecatului in nor
gi in copiii noski .
Truo si suflet -
Pu.ificare Si
isp5gire
_
Ereditate 9i
destln
Piere famllia,
pier dreplil,
plere neamul
Cum evitam semanta neghineiin cempul ereditatii?
126
Bibliognfie
pubticatia
OrMoxa
Porunca lubirii
"Porunci nou6 ve dau voue: seve it]bili unutpe attut (toan 13,34)
.N-am
!nit s! stric Legea o sa o
ptinesc, (Mt 5, 1 7)
rubireaaproapetuiepliniEa
Legii(Rom.13.
g-10)
Egti bolnav? Egti singur? Egti serac? Ai probleme
mari?
Ti+ frice?
Egti deznddajduit? Egti sub ispit5 sau sub patime? Sau poate
egti
necredincios?! Sau ai mari indoieli? lnseamnd cd ai nevoie de
pace.
de
indrumaG, de iubire, de rugdciune. ExistZt Cineva care itipoateda toate
acestea
Fi
Care asteapt de mult sd-i deschizi u9a inimii tate. Citegte
"Porunca
lubiii"
9i
veivedea c.e lmperetE tui Dumnezeu incepe tn tnima
ta. Veiinvata cum sa-ti lnvingi necazudte, cum sd le daitoate ln gnja tui
Hristos, caci Hristos nu obosegte ajundu-ne (1
petru
5,7) VeifnvSta
sensutvietl in Hristos. Alege Btnele. Alege Adev5rul. Alege Viata.
Pentru abonamente sunati la ielefon 068.219357.
Ceti aperute la Editura Agaton
Tiner4e, ldeal, Biserlct. lntreberib qi
cduehile omutui afatfntro tume
in criza spirituald qi
rSspunsurile pline
de inletepciune, responsabititate
9i
dragosb pnmite de !a ierafii, bologi
Sj
duhovnici
-
ASCOR Sib/u;
Ugif. pocefnFi
- meditalii duhovnicqti la vremeaTriodutui
-
Arhim.
Pefroriu Tdnase (Schitut Podromu
-
Sf. Munte Athos)j
-
Rugiciunea luilbus. tjnirea mintiicu inima
9ia
omuluicu Dumnezeu.
lndrumdtor du hovnicesc
- lotod. Paaschiv Aeopa, Ahim. Mina Dobzeu.
Ridicarea cisebrioi la inA4imea de Taint.lndrumltor duhovnicesc
- Peintele Arsonie Boca.
Editura Agaton a Asociatiei Pentru tsihasm, O.p 1, C.p 10. cod 23OO
Fdgdrag, j ud.
BraSov; t et . 0268. 2. 19357; e-mai l :
edituraagaton@hotmail.com
t28
Tipdnt h MULTIPRTNT S.A. - tagi