Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Psihologie Politica - Reader

    Uploaded by

    manuellacimpean21
    988 views168 pages

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    988 views168 pages

    Psihologie Politica - Reader

    Uploaded by

    manuellacimpean21

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 168
    UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE CATEDRA DE PSIHOLOGIE Alin Gavreliuc a PSIHOLOGIE POLITICA READER it. \ 2003 Alin Gavreliue Universitatea de Vest din Timisoara Facultatea de Sociologie si Psihologie Departamentul de Psihologie e-mail: alingavreliue@xnet.ro IMAGINAR IDENTITAR $1 ASTEPTARI SOCIALE IN VESTUL ROMANIED Deopotriva in miezul discurcului promovat la nivel public, dar gi al omului obignuit, se poate remarca astizi febra ,integrarii in Europa”. Invadind teritoriul aspiratilor colective romanesti, tema integrarii este hriniti nu de pufine ori cu prejudecati vinovate, excese resentimentare sau proiectii bovarice. ,Noi suntem europeni de cind ne-am niscut ca neam”, proclamé o tezA aproape de neatins, care ilustreazi curentul dominant in rindul elitei intelectual, iar .Europa se impune si ia act” de o asemenca realitate atotputernici, care aduce in jocul simbolic cu ,celdlalt occidental” o mostenire culturalé si istoricd in absenja céreia ,Europa nu ar fi intreaga”. Fard a tespinge o asemenea perspectiva, ce o infrunti pe cea care, travesti si deloc inocent, ascunde cel mai adesea ratarea individuald si colectiva, deplingind spovara de a fi romén”, vom incerca sa sugerim in paginile urmitoare ci, pe baza traditilor locului si Fira sd refuzam o viziune identitar critics, mult mai eficients se va dovedi abordarea Romdniei reale, mai contratianta $i mai imprevizibita decit las& s& se inteleaga adepti cligeclor autohtoniste sau europeniste cu orice pret, intrucit Europa nu constituie doar 0 realitate geografica (din care nimeni nu ne poate exputza!), nici un teritoriu imaginar simbolic (in care ,,vestul prestigios gi prosper” isi va deschide generozitatea ~estului sarac si neferict"), nici macar un ensamiblu politic monolitic (care e departe de a fi omogen chiar in interioral corpului sau occidental), ci o realitate valoricd, atitudinalé si institutional anume, un ansamblu de ritualur si practici sociale specifice, un tip de lume si un mod de viata care se prezint® altfel decit cele proprii majoritatii romanilor de astaz. Credem, agadar, && recunoagterea diferenfei nu se poate realiza decit print-o inifald cunoastere de sine, care si se producé — atit cit este cu puting& — dincolo de tiparele de reflect ideologice. $i abia ‘mai apoi, daca tot ne definim evasi-consensual tinta colectiva — toti ,yrem in Europa”, diferim dupa cum anume vrem si ajungem acolo ~ se impune, pornind de la ceea ce suntem, si construim strategii de ‘adecvare In tipal de lore gi a modal de viath european” {ncd de fa lansarea dezbateri identitare la mijlocul secolului XIX, tema specificului national a reprezentat 0 adevirata obsesie interogativa Ja nivelul elite, devenind poate singura tema majors durabila 4 dezbateri intelectuale in Romania modema (Alexandrescu, 1998, p. 36). Flaborind un operator mental prin care igi artculau inferentele discursive (,in esenfa, tot ce este in Rominia / Europa este bun’), schimbind, in functic de genealogia ideatici si interesul social doar referental, cele dou tabere au pierdat, ‘mi de putine ori, confruntarea cu provocétile reale ale clipei. S-ar cuveni, in sfirsit,s& incercam si aliceva {in lucrarea de fata, ct mijloacele psitologiei sociale, antropologici culturale si etnopsihologici ‘vom incerca si deslusim portretul identitar al unci parti din aceasté Romanic reali, pe baza unor anchete de teren si analize documentare. O parte deopoiriva regional ~ studiind fie realitatile sociale ale Banatului, fie ale unor judete (Timis, Arad, Carag-Severin si Hunedoara) incluse conventional in zona vestic’ a fri, constituind teritoriul romanese al Euroregiunii Dundre-Crig-Mues-Tisa -, dar si simbolica — hirinitt de reprezentarile polare care populeaz’ imayinarul social-poltic european pe axa ,Est-Ves actimatizat la geografia imaginera autobtona, care opune vestul rominese mai occidentalizat” estului sau sudului ,orientalizat sau baleanizat” Cele citeva trasituri ale lecturii fenomenelor identitare pe care 0 propunem aici, fiecare fiind ‘nsojits de temerile potentiale, dar gi de raspunsurile ce pot fi oferite acestor provocési, s-ar putea rezuma dup cum urmeaza: = 1, Actorul social ~ fie el individual sau colectiv — angajat in confiuntarea cu o istorie nestatomnicd, nu de putine ori tragicd, se dovedeste a fi un actor actiy, inzestrat cu competenti induetiva, capabil si isi reconfigureze pozitiv identitatea personal sau grupalé. Temerea: nu suntem pregitifi pentru integrare. Dar atit un individ, cit si o comunitate isi descoperd, chiar in contexte social-istorice mult ‘mai neasezate, resurse penta se regasi, intr si afirma. * Studiu a apart in voluml eoordonat de Adan Nevula, No gi Baropa, Edita Polrom, li, = 2, Identitatea sociald a subiectilor apare mai puyin ca o substanti imuabill: care cilatoreste in istorie”, de genul ,romanitajii vesnice”, cit © entitate fluid, construta social prin nteracfunea emijlocith, ealS sau imaginard, cu ,cefalalt”. Temeres: ne vom plerde identiiatea, Insk identitatea nu ,se pierde” niciodati, ci se aflé intr-un continuu proces de reconstructie in care, print-o alchimie tainicd, elementele care fi asigura si conserva individualitatea se combina cu cele ale diferentes, intr- un context care impune de ficcate dath scnsul 51 miza profaccrilor care se petree. Se produce eeca ee am putea numi un fenomen de sublimare idencitard, tn care now ,identitate european” nu se va articula in opozitie cu ,identitatea romineasct”, ci ca o entitate care, fird si evacueze mostenirile traditii, le valorfica int-un nou orizont valoric af lumii integratoare. = 3 Rominia este mai degrabi eterogeni decit omogen’ identtar, ,Romania” este formati din foarte multe ,Rominii”. Temere: 0 asemenca viziune incurajeazi secesionismul. Departe de a propune 0 altenativa de acest gen la omogenitatea proclamati si incurajati astizi, lectura noastra sugereaz doar nevoia de abandonare a perspectivei substantialiste unificatoare. in consecinti, cultivarea diferentei poate deveni mai degrabi un atu decit un handicap, in timp ce postularea ideologicd gi susfinerea social-politicd cu orice pre} a unei omogenititi culturale — indeosebi dupa criteriul etiei potte conduce la tensiuni care se adincesc, mai degrabl decit ee solufioneazi. fntotdeauna realitatea ocala si inferactiunea nemijlocita cu ,celalalt”(indiferent de etnie, confesiune, origine regionala) cu care actorul a construit natural o istorie comand vor genera reprezentari, asteptisi si proiecte rociproce mai generoase decit cele proprit unei istori siluite, in care entitate straina realitafilor locale impune ce identtati se cuvin pretuite si care depreciate. - 4. In sfirsit, orice schimbare sociala majora ~ iar procesul integrarii europene se incadreazi neindoielnic in aceasti categorie — pentru a fi implinita, trebuie si recupereze gi s& valorifice dou resurse rarcori cvocate in stile din gfinfele sociale: incredcres 9i speranfa sociala. Ori o autentick sporire a acestor energii sociale, care se intemeiazi, in egala misura, pe incurajarea activisrmului gi competentei actorului, pe reconstructia identitara sinatoasa si pe cultivarca diferente, trebuie si se bizuie pe o relafie echilibraté gi reciproc stimulativa intre ,centru” si realitatea localé. Temerea: pierderea contralului $i incaerenta strategiilar sociale glahale poate f invalidat de Iunga istarie de ppeste un secol de ineficient& a centralismului excesiv — politic, administativ, economic, dar si ideologic -, justficat, poate, la debutul procesului de modemizare a societitii rominesti, dat inoportun astizi. Aceste rinduri nu pledeaza nicidecum pentru regionalizare, care nu ar face decit si ‘ute ,centrul” de Ja Bucuresti in alte centre” asociate, mai mult sau mai putin arbitrar, provinciilor istorice, imprumutindy-i viziunea, moravurile si aparatul birocratic, ci pentru o schimbare de paradigms in politica romsineasca, pornind de ta prineépiul ca atita timp cit comunitatile locale, care sunt singurele ce pot identifica adeevat nevoile gi tntele sociale propri, nu vor dobindi o autentica autonomic, neinerederea si lipsa de speranfa social. vor adinci clivajele dintre .Roménii”, mai dograba decit si le diminueze, iar climatul social asttel tensionat va ingreuna procesul integrarii europene. Strategi identitare angajante si identitate narativa fin cele ce urmeezi vom ilustra primele trei trisdturi descrise anterior prin parcurgerea unui csantion de interviuri comprehensive aflate in Arhiva gruputui de antropologie culturala si istorie oral a Fundatiei A Trefa Europa” din Timigoara, Cele 31 de ,istorii ale view” au fost astfel selectionate incit, prin apactenenta autorilor, urmreasc indeaproape configuratia ctaic’ a Banatului de astizi gi oferk o imagine cuprinzitoare a reaitatilor Sociale, culturale si politice a ultimelor decenii, Stratul generational este evasi-exclusiv unul al supraviejuitorilor vechii lumi, anterioare lui 1947 (cet intervievati sunt ndscufi,

    You might also like