Page 1 of 3

Despre Specie si Subspecie

Romanul este specia genului epic, n proza, de mare ntindere, cu o aciune complexa ce se poate desfura pe
mai multe planuri, cu personaje numeroase a cror personalitate este bine individualizata i al cror destin este
determinat de trsturile de caracter i ntmplrile ce constituie subiectul operei.
Modernismul apare n literatura secolului al XX-lea si cuprinde toate acele miscari artistice care exprima o
ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-a precedat. Desprins din miscarea
simbolista, modernismul a ncearcat sa puna de acord expresia artistica cu viata moderna, cu sensibilitatea epocii
si a contribuit la mbogatirea mijloacelor de creatie artistica.
Ideea modernizarii literaturii romane aparuse in scrierile lui Eugen Lovinescu, acesta lansand asa-numita
Teorie a sincronismului prin care se evidentia necesitatea sincronizarii literaturii romane cu cea europeana.
Romanul modern are drept caracteristici
1. relatarea actiunii la persoana I,
2. naratorul este personaj, subiectiv, si non-omniscient,
3. mediul desfasurarii actiunii este urban,
4. protagonistul se incadreaza in tipul intelectualului,
5. conflictul predominant este cel interior,
6. cronologia nu e respectata (apare fluxul constiintei)
7. limbajul e savant.
In perioada interbelica, in literatura romana au existat doua directii diferite manifestate mai ales in realizarea
romanului. Pe de o parte, romanul realist-obiectiv cu tematica sociala a cunoscut apogeul prin reactiile lui Liviu
rebreanu si ale lui George Calinescu. Pe de alta parte, apare in aceasta perioada si romanul modern-subiectiv
care abordeaza o problematica noua: conditia intelectualului, reprezentat prin operele lui Camil Petrescu, Mircea
Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban.
Introducerea operei
Scrierile literare ale lui Mircea Eliade prezinta doua tendinte complementare: pe de o parte experienta,
autenticitatea, trairea nemijlocita, intensa a realitatii, mai ales sub aspectul spiritual si erotic, pe de alta
parte fantasticul, care reflecteaza experienta sacrului.
Romanul Maitreyi de Mircea Eliade face parte din prima tendinta, fiind un roman al experientei, dar si un
roman exotic. Aparut in1933, romanul s-a bucurat in epoca de un mare succes de critica si de public, care a
trecut repede de granitele tarii.
Maitreyi este un roman al experientei si al autenticitatii pentru ca valorifica trairea intensa a personajelor,
marcate de experiente definitorii, iar impresia de autenticitate provine din utilizarea unor elemente care tin de
realitate (jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc.)
Tema operei
Ca orice roman modern, Maitreyi abordeaz problematica intelectualului, cartea urmrind modul n
care un tnr intelectual descoper lumea i se autodescoper prin intermediul unei experiene care ine
deopotriv de erotic i exotic. n planul secundar, cartea are un caracter monografic, surprinznd viaa, tradiiile i
mentalitile indienilor.
Sursa de inspiratie
Sursa de inspiratie a romanului este autobiografica si reprezinta povestea de dragoste traita de autor alaturi de
fiica profesorului Dasgupta, gazda lui din India, unde Eliade petrece mai multi ani, dedicandu-se studiilor de
orientalistica la Universitatea din Calcutta. Notele din jurnalul acestei perioade au stat la baza creatiei epice
fictionale, fiind modificate numele si ocupatiile unor personaje, dupa cum marturiseste Mircea Eliade in Memorii.
Lui Allan, personajul-narator al acestui roman si alter ego al autorului, scriitorul ii transfera o parte din propria-i
experienta biografica.
Titlul Operei
Caracterul exotic al povetii de dragoste este sugerat nc din titlu, rezonanele neobinuite ale numelui
protagonistei avnd rolul de a strni curiozitatea cititorilor.
Structura
Romanul este alcatuit din cincisprezece capitole.
Incipit si final
Incipitul romanului cuprinde pretextul utilizarii persoanei I. Naratorul-personaj Allan se hotaraste sa scrie intr-un
caiet intreaga poveste de dragoste traita alaturi de Maitreyi, folosind jurnalul sau. Se pare ca nu-si aminteste
exact ziua in care a intalnit-o ci doar faptul ca era intr-un targ impreuna cu un prieten englez cu care plecase sa
aleaga niste carti pentru cadourile de Craciun. Atunci o zareste pe Maitreyi in masina tatalui sau. In plus, in incipit
este realizat si un portret al protagonistei, atitudinea lui fiind dispretuitoare fata de fata pe care o considera
respingatoare pentru ca e indianca: un foarte surprinzator dispret. Mi se parea urata. Cu toate acestea,
intreaga descriere din roman dezvaluie amanunte stranii referitoare la frumusetea tinerei bengaleze pe care el o
compara mai mult cu o zeita decat cu o fiinta umana, de unde se poate deduce povestea ce va urma.
Construit parca intr-o antiteza subtila cu incipitul, finalul romanului reia aceeasi imagine a personajului-
narator care, aflat la o masa intr-un restaurant, converseaza cu nepotul doamnei Sen, incercand sa afle povesti
despre Maitreyi si despre evenimentele care au urmat dupa despartirea lor.
Finalul deschis al romanului intretine misterul frumoasei Maitreyi, care va ramane pentru europeanul rational o
enigma. Framantarile lui Allan pentru a o intelege pe Maitreyi nu aduc risipirea indoielii, lasand atat protagonistul
cat si cititorul intr-o zona a indoielii: Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De
Page 2 of 3

unde sa stiu eu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei.. De asemenea, din acest final putem deduce ca Allan inca
nu este capabil sa inteleaga alegerile pe care Maitreyi le-a facut dupa ce el a plecat, acest lucru
dovedind incapacitatea lui de a o intelege de fapt pe ea.
Timp si spatiu
Pentru a spori autenticitatea, naratorul personaj nregistreaz cu exactitate indicii temporali i spaiali,
existnd pagini ntregi copiate pur i simplu din jurnalul lui Eliade din acele luni. Aciunea se petrece n India, n
oraul Calcutta, n vara anului 1929; n final exist i cteva scene n care cadrul se schimb (Munii Himalaya i
Singapore).
Subiect/Actiune (rezumat)
Actiunea romanului ce consista din cincisprezece capitole se petrece in anul 1929, la Calcutta, oras format din trei
mari comunitati: cea autohtona, traditionalista, cea alba, preponderent engleza si cea eurasiatica, dispretuitoare
fata de indigeni, dar grabita sa ii imite pe europeni. In acest cadru exotic se petrece povestea de iubire, intr-
adevar splendida, inedita pentru cititorul roman, intre Allan si Maitreyi, intruchipari exotice ale unui mit etern: acela
al cuplului de indragostiti (E. Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii).
Conflictul romanului se intemeiaza pe opozitia dintre doua lumi diferite: europeana si asiatica. Desi uniti prin
iubire, cei doi tineriraman exponenti ai acestor mentalitati diferite.
Conflictul dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, reda opozitia dintre libertatea
dragostei si constrangerile traditiei, si reprezinta incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii si
mentalitati. In sufletul lui Allan, fire autoreflexiva, se petrece un puternic conflict interior, cel in care trairea iubirii,
ca experienta definitorie, si luciditatea analizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descopera atat lumea tainica a Indiei,
cat si forta iubirii reale.
Allan este un tanar inginer european, care atras de India, pleaca acolo, unde lucreaza la reteaua de
canalizare a deltei. Treptat elavanseaza de la desentaor tehnic la la supraveghetor al lucrarilor de la Tambuk si
Assam. Se imbolnaveste de malarie, este spitalizat si, apoi, este invitat de catre inginerul hindus cu studiile
efectuate la Universitatea din Edinburgh, Narendra Sen, sa locuiasca in casa sa, in timpul convalescentei.
Narendra Sen dorea sa se mute impreuna cu familia, si cu Allan, in Anglia deoarece in India incepuse revolutia.
Allan afla mult mai tarziu aceste intentii ale domnului Sen, dupa ce credea ca doreste sa il insoare cu fiica lui.
Prima oara cand o vede pe Maitreyi, in timp ce alegea carti pentru cadourile de Craciun impreuna cu tatal ei, el o
gaseste dispretuitoare datorita exotismului afisat de ea. Cand insa ea il viziteaza impreuna cu tatal ei la spital, el
este tulburat de prezenta ei, dar nu-si explica de ce. Dupa ce se muta in casa familiei Sen, Allan este treptat atras
de fata, mai ales dupa ce tatal ei il roaga sa o invete limba franceza. In schimb, aceste ore de studiu de fapt
reprezinta un joc al fetei menit sa il atraga pe tanar intr-un joc al ei. Ea ii ofera diferite simboluri ale
dragostei specifice culturii ei, dar el nu recepteaza mesajul deoarece prieste prin prisma europeana
evenimentele. Desi initial isi neaga sentimentele, Allan constata ca este tot mai atras de tanara. Inainte de a se
darui lui Allan si pentru a evita pacatul iubirii fara rod, ea oficiaza o logodna mistica si savarseste unjuramant
cosmic legamantul dragostei si ii daruieste lui Allan un inel confectionat din fier si aur ca doi serpi incolaciti,
unul intunecat si altul galben, unul reprezentand virilitatea, celalalt feminitatea. Totusi fericirea acestora nu
dureaza deoarece sora ei, Chabu, le dezvaluie domnului si doamnei Sen ce se intampla intre cei doi. Ruptura
aduce dezastrul asupra familiei Sen: tatal orbeste, Chabu moare in urma unor crize de nebunie. Brutalizata,
Maitreyi sfarseste prin a se darui unui vanzator de fructe, cu toate ca sacrificiul este in van. Disperat,
Allan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta, iar apoi se retrage in Himalaya, unde incearca sa uite iubirea. La
Singaporese intalneste cu nepotul doamnei Sen, care ii povesteste ce s-a intamplat in acea familie dupa plecarea
lui, dar europeanul este incapabil sa inteleagade fapt ce se intampla cu Maitreyi asa ca finalul ramane deschis.
Conflictele
Ca n orice roman modern dedicat problematicii legate de condiia intelectualului, i n Maitreyi conflictul
exterior este nesemnificativ, rezumnadu-se la cel dintre ndragostii i familia Sen.
n cazul lui Allan, se distinge un conflict interiorgenerat de orgoliul de la nceput. Intelectualul lucid
este convins de inferioritatea tuturor indienilor i ncearc din rsputeri s nu se ndragosteasc de o
indianc: Mi-aduc aminte c strigau n mine dou suflete: unul m-ndemna ctre viaa nou, pe care nici un alb
nu o cunoate [] o via n care ma simeam atras i dezarmat i celalalt suflet care se revolta mpotriva
conspiraiei acesteia.
Pe de alta parte, Maitreyi e contient de la nceput de piedicile sociale i religioase dintre ei, ns
dragostea e mai puternica i dect vointa ei.
Elemente de originalitate
Noutatea constructiei discursului narativ consta in dubla perspectiva temporalape care naratorul personaj o
are asupra evenimentelor:contemporana si ulterioara. Personajul nu evoca pur si simplu intamplarile,
rememorandu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prinraportare la timpul prezent, dar si felul in care
percepuse respectivele evenimente in momentul in care le traise, consultand in acest scop jurnalul de la
momentul respectiv. Pe masura ce scrie romanul, perspectiva lui Allan asupra evenimentelor se
modifica. Neconcordantadintre istoria notata in jurnal si rememorarea acesteia, in roman, relativizeaza
evenimentele si le ofera caracter subiectiv. Din aceasta perspectiva, Maitreyi poate fi considerat si romanul
scrierii unui roman.
Personajele
Allan este personajul principal al romanului (un alter ego al autorului) si intruchipeaza indragostitul lucid si
analitic, reprezentativ pentru mitul iubirii si motivul cuplului ilustrat in romanul romanesc modern. Romanul
Page 3 of 3

debuteaza cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24 de ani, si este scris la
persoana I, pe baza insemnarilor facute de Mircea Eliade in cei trei ani petrecuti in India, prilej cu care a
consemnat in jurnalul intim propria poveste de iubire si pe baza caruia a realizat romanul: Am sovait atata in fata
acestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa cand am intalnit-o pe Maitreyi. Venit in India sa
lucreze si imbolnavindu-se de friguri, inginerul englez Allan se muta in casa profesorului Narendra Sen, dar -isi
aminteste el - eu o intalnisem pe Maitreyi cu cel putin zece luni mai inainte, marturisindu-si neputinta de a retrai
aieveaacum, cand scrie romanul, mirarea mea, nesiguranta si tulburarea celor dintai intalniri. Autorul, Mircea
Eliade, in ipostaza personajului european, Allan, readuce adesea in subiectul romanului jurnalul, care devine
un pretext literar si o modalitate de confesiune si rememorare: Totusi n-am scris nimic in jurnalul meu, si astazi,
cand caut in acele caiete orice urma care sa mi-o poata evoca pe Maitreyi, nu gasesc nimic. E ciudat cat de
incapabil sunt sa prind evenimentele esentiale, sa ghicesc oamenii care schimba mai tarziu firul vietii
mele. Autointrospectiaconstiintei si a sufletului, retrospectia, dialogul si monologul interior scot in
evidenta zbuciumul interior al personajului, cauzat deincertitudinea iubirii, aceste tehnici de analiza
psihologica fiind proprii construirii personajului modern. Originalitatea moderna a eroului masculine data de
subtilitatea analitica a propriei constiinte, de trairea dramei suferite din iubire, de identificarea deplina a timpului
subiectiv (al iubirii) cu cel obiectiv (al jurnalului), de faptul ca autorul este in acelasi timp personaj si narator.
Maitreyi, eroina romanului este un personaj exotic, realizat in intregime din perspectiva personajului-narator,
Allan, care seindragosteste de ea. Opiniile tanarului asupra ei variaza in functie de momentul la care o priveste,
acestea evolund de la o fiinta dispretuitoare la o tanara superba si exotica, o data cu sentimentele, mereu
schimbatoare ( mai intai isi neaga sentimentele apoi, treptat, reuseste sa realizeze ca este atra de ea si , la
sfarsit, ca o iubeste). Europeanul este fascinat si de mentalitatea indiana, care il atrage continuu. De asemenea,
Maitreyi reprezinta pentru el un mit. Asftfel, se infiripa intre cei doi o poveste care nu va sfarsi bine pentru nici
unul.
Arta narativa
Romanul este un jurnal intim, iar intamplarile sunt relatate la persoana I, din perspectiva subiectiva a
personajului-narator, europeanul Allan. Multiplicarea perspectivei conduce la existenta a trei niveluri ale scriiturii si
la interferenta vocilor narative ale textului.
Primul nivel cuprinde insemnarile zilnice ale lui Allan, notate cu fidelitate in timpul sederii sale la resedinta lui
Narendra-Sen. Cel de-al doilea nivel, contine cateva comentarii adaugate intre paranteze, ulterioare producerii
faptelor si intamplarilor, cu scopul de a clarifica anumite aspecte notate in jurnal. Al treilea nivel este
o confesiune a personajului-narator care, in timp ce scrie retraieste, de fapt,povestea de dragoste cu
Maitreyi, analizandu-i cu luciditate sensul profund.
Progresiv, se contureaza si cele trei ipostaze ale iubirii, care apar o data cu cele trei voci narative: iubirea
traita cu pasiune, iubireaasumata cu luciditate si iubirea comentata, spiritualizata, al carei sens autorul jurnalului
si protagonistul povestii de iubire incearca sa il inteleaga.
Formula prin care este sintetizata problematica romanului o reprezinta estetica autenticitatii realizata
prin confesiunea personajului-narator, relatarea la persoana I, introspectiesi autoanaliza
lucida. Autenticitatea romanului modern, amestec intre jurnalul intim si naratiunea retrospectiva, este sustinuta
de utilizarea tehnicii narative moderne punerea in abis, fiind introduse in naratiune secvente din jurnal.
Concluzie
Asadar, prin formula narativa aleasa, prin faptul ca experienta surprinsa in roman face parte din experientele
absolute traite de fiinta umana, prin notarea starilor si senzatiilor, analizate cu luciditate de o natura intelectuala
interesata de tot ceea ce poate deveni obiect al cunoasterii, romanul se incadreaza in categoria modernismului
interbelic si a romanului experientei