PROFETIILE CUVIOSULUI PAISIE

AGHIORITUL despre Turcia, Grecia, Cipru si CUM

INCEPE RAZBOIUL MONDIAL
Publicat pe 07 Oct 2011 | Categorii: Al treilea razboi mondial, Cuviosul
Paisie Aghioritul, inuni si convertiri, Opinii,Pro!etii si marturii pentru
vremurile de pe urma, "remurile in care traim | | Print
Din volumul Cuviosul Paisie Aghioritul. Marturii ale inchinatorilor:
SUBIECTE PRIVIND NEAMUL
Martis Nicoae, !ost "i#istru, Ate#a
Prima mea in!orma#ie despre $tare#ul Paisie mi%a venit intr%o duminic&, la 'iserica $!(nta )caterina a
etocului $!intei &n&stiri $inai din Atena, *up& terminarea $!intei +iturghii, m& a,tepta a!ar& )manuil
)manuilidis, judector la Curtea Suprem ,i pre,edinte pe atunci alAsociaiei de judectori i
procurori Prietenii Sfntului Munte, care m%a -mbr&#i,at ,i mi%au transmis binecuv(ntarea
$tare#ului Paisie ,i -ndemnul lui de a nu m& teme de nimic ,i de nimeni, deoarece lupta mea pentru
acedonia este binecuv(ntata. Apoi mi%a spus c& -n recenta -nt(lnire cu $tare#ul, c(nd i%a m&rturisit ca
membrii Asocia#iei adun& bani ,i cump&r& "echiul ,l /oul 0estament ,i le -mpart de binecuv(ntare,
P&rintele Paisie i%a spus:
Lucrarea pe care o facei este plcut lui Dumnezeu, dar totodat s cumprai i s dai in dar i
cartea lui Martis pentru a fi salvat Macedonia, fiindc altfel se va pricinui o ran adnc n trupul
Ortodoxiei.
Pozi#ia aceasta !a#& de rolul c&r#ii mele cu titlul 1!alsificarea "storiei Macedoniei, mani!estat& de un
monah pe care nu%l cunoscusem p(n& atunci, dar al c&rui nume inspira respectul tuturor, m%a mi,cat
su!lete,te ,i de atunci o consider ca cel mai mare spri2in moral -n lupta mea pentru acedonia. 3ntr%o alt&
-nt(lnire a mea cu domnul )manuilidis acesta mi%a transmis dorin#a $tare#ului de a%l vizita -n $!(ntul
unte.
#$pune%i prietenului tu &adic mie', a spus $tare#ul d%lui )manuilidis, c vreau s%l vd.
Cu toate c& am !&cut dou& calatorii -n 0esalonic nu am reu,it s& merg in $!(ntul unte. 3n octombrie
1442, so#ia mea a insistat s& nu mai am(n vizita ,i ast!el, spre s!(r,itul lui octombrie, am a2uns la
5ranopolis. *e acolo, cu vaporul, am a2uns la *a!ni, unde m& a,tepta guvenatorul $!(ntului unte. Apoi,
de la Careia am cobort spre Coliba Stareului, unde pentru prima dat m-am nvrednicit s
vd chipul su ascetic, care rspndea pace, buntate i dragoste. *e atunci, de multe ori i%am
mul#umit so#iei mele pentru insisten#a ei de a merge -n $!(ntul unte in 1442, deoarece, dac& a, !i
am(nat vizita pentru anul urm&tor, nu ,tiu dac& as mai !i avut binecuv(ntarea sa%l -nt(lnesc pe $tare# din
pricina agrav&rii s&n&t&#ii sale.
%a #inut l(ng& el o or& ,i patruzeci de minute ,i desigur, discu#ia noastr& a !ost despre acedonia ,i
despre preten#iile turcilor din 0racia.
C(nd m%am ridicat s& plec, i%am spus:
% (rinte (aisie, pentru mine ziua de astzi a fost foarte important. "i mulumesc pentru )inecuvntri
i pentru puterea ce mi%ai dat%o.
% Dac pentru tine a fost o zi mare, vizita ta pentru mine mine a fost (astile. Dar ateapt puin ca s%i
aduc o iconi.
6i, -ndreptandu%se spre chilia sa -nainte de a deschide u,a, mi%a spus r(z(nd:
* +sculta, -n luna martie a fost .una%/estire a (rea $fintei 0sctoare de Dumnezeu. "n luna martie a
avut loc 1evoluia de la 2342. (rin urmare, nu este ntmpltor c Martis se lupt pentru Macedonia.
Ostenelile tale nu se vor pierde, ci se vor afla oameni cinstii, care vor valorifica lupta ta i vor face
dreptate.
*up& ce $tare#ul a intrat in chilie ,i a -nchis u,a guvernatorul, mi%a repetat -n ,oapta ceea ce -mi spusese
pe drum, adic& s&%i cer un baston ca s&%l !olosesc la -ntoarcere spre Careia. ar cnd s-a deschis ua,
am rmas amndoi uimii. Stareul aducea, pe lng icoana ce o !gduise, i bastonul su pe
care mi l-a druit i pe care, de atunci, l am n cas ca pe o amintire de la el. 7aptul acesta de a%
mi cunoa,te g(ndul m%a cutremurat ,i, de aceea, voi povesti dou& -nt(mpl&ri re!eritoare la aceasta.
*omnul )manuilidis mi%a spus c& a vizitat c(ndva pe $tare# -mpreuna cu un 2udec&tor de la curtea de
apel. Acesta, !iind -nc& departe de Coliba $tare#ului i%a spus domnului )manuilidis:
% Domnule (reedinte, este cu putin, oare, ca mona5ul (aisie s ai) aceste intuiii si aptitudini6
*e -ndat& ce am a2uns ,i am deschis poarta. $tare#ul l%a v&zut ,l s%a adresat 2udec&torului:
- Cele pe care le-ai spus preedintelui pe drum sunt puine. Eu sunt mult mai ru.
Atunci 2udec&torul s%a pierdut ,i a -ngenunchiat -naintea $tare#ului.
A doua zi, c(nd am plecat din $!(ntul unte, pe vapor, printre al#ii, era ,i un grup de tineri care vorbeau
despre P&rintele Paisie. Acolo am auzit urm&toarea discu#ie:
15n con!eren#iar de la 5niversitatea din 0esalonic ,i un avocat au mers la Coliba P&rintelui Paisie.
3nainte de a a2unge ins&, avocatul spus con!eren#iarului: 78u am s%l ncurc9 pe $tare. -i voi spune
c sunt medic.:: *e -ndat& ce $tare#ul a deschis u,a Colibei sale s%a adresat imediat 8udec&torului
,i i%a spus: Avcatule, minciunile tale s le spui la !udectrie. Eu nu primesc aici ameni
care spun minciuni. "i l-a alun#at.
Pe $tare# l%am -nt(lnit apoi la $ih&stria 1$!(ntul 9oan )vanghelistul: de la $uroti. 9e,ise cu c(teva zile mai
-nainte din spital. $tare#a, datorita situa#iei -n care se a!la, nu era sigura daca $tare#ul ar putea s& m&
primeasc&. *ar de -ndat& ce a auzit numele meu, a cerut s& merg la el. & -nso#ea varul meu ;heorghe
artis. & temeam c&%l voi g&si intr%o stare 2alnic&, dar nici m&car !a#a sa nu devenise palid&, iar
prezen#a mea l%a -nviorat. *up& ce am discutat, am plecat mul#umit su!lete,te. Peste pu#in timp, $tare#ul
a adormit. *e atunci, de dou& ori am mers, -mpreun& cu so#ia mea, la morm(ntul $tare#ului, unde am
-ngenuncheat ,i ne%am rugat.
3n cuv(nt&rile pe care le%am #inut de atunci -ncoace, -n cartea 1Macedonia ,i in te<tele pe care le%am
scris, am avut ,i am in vedere -ntotdeauna spusele $tare#ului:
Ostenelile tale nu se vor pierde, ci se vor afla oameni cinstii, care vor valorifica lucrarea ta privind
adevrul despre Macedonia.
;;;
$araa"%idis $araa"%ie, "edic, &a'aa
5n grup de -nchin&tori din asocia#ia 1Prietenii $!(ntului unte: din =avala, printre care eram ,i eu, l%a
vizitat pe $tare#ul Paisie la Coliba sa cu pu#in -nainte de adormirea sa. A2ung(nd la poart&, $tare#ul, care
-ntindea la uscat !lanele, ne%a v&zut ,i ne%a -ntrebat :
% <e dorii, mi voinicilor6
%+m venit s lum )inecuvntarea $finiei /oastre.
Apoi i%am spus de unde suntem ,i c& venim adeseori -n $!(ntul unte. *up& aceea, l%am -ntrebat:
- S-i a!utm pe sr$i, care se afl %ntr- situatie #rea&
% <um s%i a=utm6
% $ le trimitem a=utor material.
- 'ac vrei, trimitei-le cteva cnserve, dar s nu v %ncredei in ei, cci viesc s ne ia
Macednia. <u vreo zece ani in urm nite episcopi de%ai lor au venit aici i mi%au fcut aluzii,
spunndu%mi c Macedonia este a lor i c tre)uie s o ia. 8u i%am privit cu asprime i le%am spus c ceea
ce >ndesc ei este nedrept. Acl (in )snia* acinea+ acum le#ile du,vniceti.
- -,ernda, i-am spus %n cntinuare, ara nastr este %ncn!urat de vr!mai i cei mari
(americanii, eurpenii* %i a!ut mai ales pe turci.
- .urcii %i au cliva pre#tit. "a veni peste ei o mare nenorocire. /a fi cicnire %n Marea
E#ee. #oi ns nu vom su!eri mare ru. Cei mari se vr in#ri!i0Cnstantinplul va tre$ui s fie
din nu %n stpnirea #recilr. #e va ajuta umne$eu, deoarece suntem ortodoci.
% ?5eronda, ce fel de ortodoci suntem6 @tii ce via pctoas duc >recii6 Ai i noapte se distreaz si
se tvlesc n pcat. <um ne va a=uta Dumnezeu s lum <onstantinopolul6
- E1ist aluat i el ine )iserica i -recia, a spus Stareul. Pentru acest aluat 'umne+eu va face
ceea ce va face.
- -,ernda, dar are ni vm vedea lucrurile acestea&
Atunci $tare#ul, privind spre &n&stirea =utlumu,, de unde cobora un grup mare de -nchin&tori, ne%a
spus:
% Bai, drum )un, (rea multe v%am spus astzi.
6l ast!el ne%am luat r&mas bun de la $tare#, plini de bucurie ,i de uimire pentru -n#elepciunea ,i
bun&tatea sa.
>>>
&ara!ei(is Vasie, co"a#da#t de %ri)ad* +# re(er'*, Didi"oti,o-E'ros
Pe 10 ianuarie 1442, am me rs la Colilba $tare#ului
Paisie ,i am avut o discu#ie cu el.
% ?5eronda, cum vedei dezmem)rarea "u>oslaviei6 +%am -ntrebat.
% S nu v fie fric2 Pentru -recia nu va fi nici prime!die.
% <e se ntmpl cu arcul musulman6
% 3ici de aici nu va iei nici prime!die.
*ar, !iindc& nu am -n#eles cuvintele lui ,i m%am pus pe g(nduri, $tare#ul mi%a e<plicat in continuare c&
diavolul urm&re,te distrugerea omului, ins& *umnezeu nu -ng&duie s& se !ac& aceasta. *ar ce !ace
)l? %ngduie diavolului s !ac ru pn la un punct, dar numai atunci cnd din acest ru va
iei un bine. Apoi a spus c ceea ce a pit &ra'ul, va pi i (urcia de la o putere aliat i mai
ales de la americani. 3,i va pierde chiar ,i prietenii cei mai buni, pe germani.
e asemenea, a spus c in &talia va aprea un nou )usolini, in *ermania un nou +itler, iar
Comunitatea ,uropean se va di$olva. Comunitatea )uropeana, a spus $tare#ul, nu are nici o leg&tur&
cu America. Statele -nite seamn cu un r$boi de esut care asimilea$a peticele, n timp ce n
Comunitatea ,uropean e.ist interese contrare i mpletite.
% ?5eronda, ai mers vreodat in Curcia6
% Da, am mers. Catl meu s%a luptat mpotriva teilor.
- 4are, vm mai mer#e vredat acl&
up aceast ntrebare, Stareul s-a dus repede n chilia sa i a adus un carneel, scris in
!arasiot sau turc, cu proorociile S!ntului Arsenie Capadocianul din /01/ pn in
/023.Carne#elul cuprindea evenimentele care se petrecuser& in acea perioad&, precum ,i proorocii despre
cele ce au s& se petreac&. 6i $tare#ul mi%a ar&tat ce e scris despre 1422:
Anul acesta, patria nastr se va pierde i vm fi i+#nii, dar vm mer#e din nu acl.
***
Papat(i"os Ata#asie, Sta'ros . Tesao#ic
3n vara anului 1442 l%am -nt(lnit pe $tare#ul Paisie:
- -,ernda, ce influen va avea Cmunitatea Eurpean asupra -reciei&
% +scult, -n +merica au mers oameni din diferite locuri. !iecare a adus cu el peticul su i astfel s%a fcut
acolo un covor din petice. 5n Cmunitatea Eurpeana %ns, rile care intr sunt cvare #ata
esute. 6ar aceste cvare, rict ai %ncerca s le uneti, nicidat nu se vr putea
ptrivi. +adar, nu te teme urmrile nefaste venite din partea <omunltaii 8uropene. Drile 8uropei
niciodat nu se vor putea uni deplin nct s ne poat vtma.
***
Ico#o"u Ae/a#dru, )e#era de a'ia0ie i# re(er'*, Ate#a
3n martie 144@ l%am -nt(lnit pe $tare#ul Paisie la &n&stirea $uroti. %am emo#ionat atunci c(nd m%a
prins de m(n& ,i c(nd, -n ciuda st&rii lui critice mi%a spus urm&toarele:
% .u nu tre$uie s te m,neti i s te temi de .urcia, cci ea se va destrma. 4 vor destrma
chiar aliaii ei, n 5osnia se va !orma un stat musulman 6n acea vreme nu e.ista acest stat7.
ar acest !apt se va ntoarce mpotriva lor, a musulmanilor, deoarece n acest !el se va crea
mai tar$iu i statul 8urd n inima ei 6a (urciei7.
6i, !iindc& $tare#ul m%a v&zut c& am c&zut pe g(nduri, mi%a spus:
- Aa cum tii, eu nu citesc +iare. Aceste lucruri le aflu din alt parte0
3n timpul discu#iei noastre, monahia care st&tea la u,a camerei $tare#ului a intrat de doua ori -n&untru ca
s&%mi aduc& aminte c& nu trebuie s&%l obosesc. *e dou& ori am -ncercat s& m& ridic ,i s& plec. *ar
$tare#ul a continuat s& m& #in& de m(na. Apoi a scos din traista pe care o avea l(ng& pat o iconi#&
sculptat& ,i mi%a spus:
- Sa ai cu tine riunde vei mer#e2
Acea -nt(lnire a !ost pentru mine hot&r(toare pentru restul vie#ii mele.
>>>
1a#opuos Ster),ios
3n vara anului 1441 l%am z&rit pe $tare#ul Paisie ,i l%am -ntrebat despre minoritatea musulman din
(racia. 9ar el mi%a r&spuns:
- S nu te temi de nimic2 .urcii au cliva pre#tit.
% <e vrei sa spunei6
- 7a ni in Capadcia, despre cel care era aprape marte, spuneam c are cliva pre#tit.
888
Pursa#idis E!ti"ie
Odat&, m& a!lam in curtea Colibei $tare#ului Paisie -mpreun& cu al#i -nchin&tori.
-n preot l-a ntrebat pe Stare despre evenimentele din &ugoslavia.
,l a rspuns c se va vrsa mult snge, dar *recia nu va pi nimic, pentru c o p$ete )aica
omnului.
999
Mi,ai
$unt serdar in $!(ntul unte. 3n iarna anului 1442 m& a!lam la Coliba $tare#ului Paisie -mpreun& cu
un o!ier al Aviaiei de :$boi. +a un moment dat, l%am auzit pe $tare# spun(nd:
- Eu nu s mai fiu ca s m $ucur v+ndu-te %naintnd cu armata #receasca spre
Cnstantinpl.
***
Peoriadis G,eor),e
P&rintele Paisie a slu2it -n armat& patru ani ,i 2um&tate in condi#ii !oarte grele: r&zboi civil, ierni grele,
!oamete. Se rugase lui umne$eu ca s-l ajute s nu omoare nici un om. 3nc& de la -nceputul
serviciului militar l%au r(nduit telegra!ist. Pentru a putea !i r(nduit cineva la aceast& specialitate, trebuia
s& aib& o 1pil&: puternic&. +a 0ripoli, ceilal#i solda#i -l -ntrebau:
% (e cine ai la $tatul Ma=or de ai a=uns tele>rafist6
- Pe 'umne+eu, le rspundea el.
Comandantul -l iubea mult. Odat&, -ntr%o iarn& a !ost trimis -n permisie -n Patra, dar el nu a r&mas dec(t
c(teva zile ,i s%a -ntors repede la unitate. &ar aceasta a !cut-o din dragoste pentru cellalt
transmisionist, cci nu voia s stea singur n $pad.
Stareul ;aisie tria intens problemele
naionale.*esigur, iubea mai mult patria cereasca, c&ci $!(nta $criptur& spune, petrecerea noastr este
n ceruri dar iubea ,i patria p&m(nteasca, ;recia, care, prin civiliza#ia ei, prin limba ei ,i prin s!in#ii ei, a
slu2it 'iserica Ortodo<a ,i a a2utat la p&strarea credin#ei ortodo<e ,i la propov&duirea lui Aristos. $tare#ul
de multe ori se re!erea la di!erite evenimente din istoria ;reciei, pe care le comenta. Be!eritor la c&derea
9mperiului 'izantin, spunea:
4are, a vrut 'umne+eu s cad )i+anul& 3u. 'ar atunci mer#eau si luau anafura din
$iserica cu sa$ia la $ru. 'ac strmii ntri nu l-ar fi mniat pe 'umne+eu, El nu ar fi
a!uns s flseasc pedeapsa peda##ic.
$tare#ul nu era de acord cu legea aprobat& de guvern, potrivit c&reia li se -ng&duie martorilor lui 9ehova
s& !ac& serviciul militar !&r& s& !oloseasc& arma. $punea c& aceast& lege -i !ace pe mul#i s& se declare
martori ai lui 9ehova ca s& evite, -n !elul acesta, !olosirea armei ,i, dac& este posibil, -ntreg stagiul militar.
Atunci cnd uneori se discuta despre proorocia S!ntului Cosma ,tolianul, care spune c turcii
vor ajunge pn la localitatea +e.amilia 6l$. #reac 9 ase mile7, c va !i r$boi intre *recia i
(urcia etc., Stareul ;aisie preci$a<
% Lumea nu are minte. @i aa oamenii sunt astzi ca nite le>ume fierte
dac vor i auzi despre rz)oi, vor muri pe drumuri. "n felul acesta insa, se face cale li)er turcilor. $
avem r)dare. "n ?recia exist cinci localiti cu acest nume. :e1amilia, despre care vr$ete
Sfntul Csma Etlianul, nu este lcalitatea de ln# Crint, de care spune lumea, ci este vr$a
despre prelun#irea cu ase mile a teritriilr maritime #receti din Marea E#ee. 'ac se va
face aceast prelun#ire, .urcia va cnsidera aceasta prvcare i pricin de r+$i.
Cu aceste cuvinte, Stareul ;aisie alunga din inimile nchintorilor teama care provenea din
tlcuirea greita a proorociei S!ntului Cosma, cum c turcii vor ajunge pan la +e.amilia de
lng Corint. +a 7arasa, $!antul Arsenie a p&zit satul de s&lbaticii te#i. 0ot ast!el ,t $!(ntul $tare#, cu
rug&ciunile ,i cuvintele sale, -i -nsu!le#ea pe cre,tini, ast!el -nc(t s& poat& -n!runta lucrurile cu cura2, cu
b&rb&#ie ,i cu credin#a in *umnezeu.
A vrea s m re!er i la legtura Stareului ;aisie cu Stareul ;or!irie. Atunci cnd se ntmpla
s vorbeasc unul despre cellalt cu o a treia persoana, se e.primau n cele mai !rumoase
cuvinte, pline de dragoste !reasc. /e vin in memorie pilde din Pateric ,i din alte c&r#i
asem&n&toare, in care di!eri#i asce#i purt&tori de *umnezeu se l&udau unul pe altul ,i trimiteau
-nchin&torii care veneau la ei pentru s!at ,i a2utor unul la cel&lalt. P&rintele Por!irie spunea despre $tare#ul
Paisie:
Acesta este sfnt.
Alt& dat&, c(nd cineva a cerut s!atul P&rintelui Por!irie -ntr%o problem& serioas&, el a spus:
-n acest caz, (rintele (aisie din $fntul Munte sftuia s facem aceasta
Odat& un !iu duhovnicesc de%al $tare#ului Por!irie l%a -ntrebat pe acesta daca -i d& binecuv(ntare s&%i scrie
P&rintelui Paisie ca s&%i cear& s&%l a2ute cu rug&ciunea.
$%i scrii, i%a rspuns $tareul (orfirie, dar s nu%l o)oseti cu multe cuvinte, ci s%i scrii doar att9
(rinte (aisie. m preocup aceasta. Ce ro>, f ru>ciune,
Alt& dat&, P&rintele Por!irie a evitat s&%i spun& unui !iu duhovnicesc de%al s&u p&rerea sa -ntr%o problem&
serioas&. Atunci acela ,i%a e<primat dorin#a de a merge in $!(ntul unte ,i de a%i spune P&rintelui Paisie
despre aceast& problem& a sa. *ar P&rintele Por!irie i%a spus:
De vreme ce eu nu spun nimic, nici (rintele (aisie nu ii va spune. Mer>i ns la el ca s%i ceri s
se roa>e pentru aceasta i Dumnezeu va arta ceea ce este de folos.
C(nd a a2uns la P&rintele Paisie, acesta i%a spus:
Ce spune despre aceasta Printele Prfirie& Eu vi face ru#ciune, dar tu vei face ceea
ce-i va spune Stareul Prfirie.
P&rintele Paisie, la r(ndul s&u, celor care ,tia c& sunt !ii duhovnice,ti ai P&rintelui Por!irie, le spunea:
De ce venii la mine, de vreme ce l avei pe (rintele (orfirie6 Dei acum este )olnav, voi s
mer>ei la el pn cnd se va nsntoi i v va vor)i. Cransmitei nc5inciune (rintelui (orfirie
din partea mea,
O persoan& care s%a -nvrednicit s&%i cunoasc& pe ambii stare#i, l%a -ntrebat odat& pe P&rintele Paisie -n
curtea chiliei sale, dup& adormirea P&rintelui Por!irie:
% ?5eronda, (rintele (orfirie a mers la <er6
- 'ac Stareul Prfirie nu a mers la Cer, atunci cine a mers&
***
Vasiidis Sta'ros, !ost co"a#da#t a sec0iei de poi0ie di# S!2#tu Mu#te, teoo)
Pe $tare#ul Paisie l%am cunoscut in 1441 anul c(nd *umnezeu m%a -nvrednicit s& devin comandantul
$ec#iei de poli#ie din $!(ntul unte Athos.
9n luna noiembrie a anului 1441 am cobor(t de la Careia -mpreun& cu un coleg de al meu la Panaguda.
+(ng& poarta de la intrare se a!la o cutie cu dulciuri, iar deasupra ei o t&bli#& pe care scria: 8ste
)inecuvntare ca s mncai. Alaturi se a!la o ci,mea ,i c(teva c&ni, pentru ca -nchin&torii s& poat& bea
ap&. Pe $tare# l%am g&sit s&p(nd in gr&dina. Cnd l-am v$ut, m-am mirat i m ntrebam n sinea
mea cum de gsea timp pentru toate. Adic, s primeasc lume, s-i mplineasc ndatoririle
sale monahale s se roage pentru ntreaga lume i s sape i grdina=
Cnd ne-a v$ut, ne-a deschis poarta, dar nainte de a ne spune ceva, i-am spus c i eu eram
capadocian de origine. Cnd a au$it aceasta, !aa lui s-a luminat de bucurie i m-a privit drept
in ochi, cci de obicei, atunci cnd vorbea cu cineva, privea in jos. 3ncerca s&%,i e<prime bucuria
pentru un compatriot de%al s&u care era ,i comandant al $ec#iei de Poli#ie din $!(ntul unte. 3ndat& ne%a
dus -n chilia sa. Acolo, $tare#ul ne%a servit cu ca!ea, iar apoi a -nceput s& ne vorbeasc& despre Capadocia
,i despre credin#a neclintit& -n *umnezeu a oamenilor de acolo. ,l ne apunea c mai demult
Capadocia era bastionul 4rtodo.iei. *intr%insa au ie,it mul#i s!in#i. 5nul dintre este ,i cel care a tr&it
-n zilele noastre, S!ntul Arsenie Capadocianul.*up& pu#in ne%am luat r&mas bun ,i am plecat.
Odat&, au venit in $!(ntul unte trei oameni de vaz& din str&in&tate, care auziser& c& e<ista aici un mare
ascet cu numele Paisie ,i c& s%ar putea !olosi daca l%ar vizita. 7ire,te c& pe ace,tia -i -nso#eam ,i eu. -nul
dintre ei l-a ntrebat pe Stare care este prerea lui despre Comunitatea ,uropean. Atunci el le%
a r&spuns:
A, m %ntre$ai despre Eurpa& M %ntre$ai despre Cmunitatea Eurpeana& Sn#ele
este %nc farte cald0.
+a auzul acestor cuvinte to#i au r&mas uimi#i c&ci nu -n#elegeam ce voia s& spun&. *up& c(tva timp, c(nd
am mers din nou la $tare# l%am -ntrebat:
% ?5eronda, ce nseamn sn>ele este nc prea cald6
- ,ste !oarte simplu. ,ste oare cu putin s e.iste colaborare ntre engle$i, !rance$i, germani,
austrieci i italieni atunci cnd nc mai e.ist oameni care i-au pierdut prinii, rudele lor n
al doilea r$boi mondial>)ste cu putin#& ca ace,ti oameni s& se uneasc& ,i s& spun& celuilalt
1camarade: ,i s& cread& aceasta? ,ste cu putin s nu ias la iveal naionalismul, !ie al
!rance$ilor, !ie al germanilor, !ie al engle$ilor> Aa c vm avea aceleai pr$leme pe care le-
am avut in al dilea r+$i mndial. )ste cu putin#& s& nu vedem limpede lucrurile care se petrec ,i s&
credem c&, de dragul economiei, aceste state vor uita scopurile pe care le%au avut -n urm& cu patruzeci C
cinzeci de ani? ani? ;utem crede, oare, c se vor schimba deodat i se vor liniti> %nc este
!oarte cald sngele celui de-al doilea r$boi mondial.
Alt& dat&, m%am a!lat la Coliba Panaguda tot cu ni,te personalit&#i, de data aceasta grece,ti. $tare#ul ne%a
spus:
.urcia se va de+mem$ra. Aceasl de+mem$rare, nu, #recilr, ne va fi de fls. Atunci
inuturile nastre vr fi eli$erate. 7a fel i Cnstantinplul, va fi eli$erat i va redeveni
ra #recesc. )iserica Sfnta Sfia se va desc,ide i se va slu!i din nu in ea.
$tare#ul nu a vrut niciodat& s& e<ploateze pe om in durerea sa, adic& s& primeasc& bani. C(t despre
daruri, pe care mul#i -nchin&tori -ncercau s& i le lase, el nu primea niciodat& absolut nimic. *ac& vreodat&
se int(mpla s& primeasc& ceva de m(ncare, o -mp&r#ea la -nchin&torii a!la#i acolo sau -i spunea acelui om
ce o aducea s& o lase la poarta Colibei ca s& o ia ceilal#i -nchin&tori.
Odata, am mers la Panaguda -mpreun& cu c(#iva -nchin&tori. ;e atunci &ugoslavia se a!la n r$boi.
- -,ernda, l-au ntrebat unii, cum vedei lucrurile& /a a!un#e r+$iul pn aici& /m avea
pr$leme& S plecm %n alt parte& /m avea r+$i cu Macednia&
9ar $tare#ul, care auzise de multe ori aceea,i -ntrebare, a r&spuns:
- 3u putei s %nele#ei c nu este cu putin s avem r+$i atunci cnd e1ist r+$i %ntr-un
stat vecin&
% (entru care motiv6
% $ v explic. +tunci cnd in casa vecin familia are doi copii care se ceart ntre ei, fie cu tatl, fie cu
mama tor, pot oare acetia s v deran=eze6 Mai %nti vr termina cearta dintre ei i api vr
mer#e la vecin ca s se certe cu el. Ei,pn atunci mai este timp. 'ai ,arul lui 'umne+eu nu ne
va lsa s ptimim ceva ru.
$tare#ul era -ntotdeauna !oarte realist, iar cele care le spunea nu ar&tau habotnicie. )ra un om care
vorbea simplu ,i 1se adapta: la cel pe care -l avea -n !a#a sa. *e pild&, a spus odat& cuiva:
)ine, acum m-ai v+ut, am vr$it %mpreun, dar pr$lema este a ta. .u tre$uie s
re+lvi, cu a!utrul ,arului lui 'umne+eu i cu a!utrul du,vnicului tu.
***
La"aris Di"itrie, Pa!os, Cipru
3n noiembrie 1442 l%am -nt(lnit pe $tare# pentru prima ,i ultima oar&. *up& ce a discutat pu#in cu
prietenul meu, P&rintele Paisie l%a luat de m(n&, s%a a,ezat l(ng& u,a Colibei ,i, intorc(ndu%se c&tre mine,
imi spuse:
/ino, Dimitrie, ca s discutm,
C(nd i%am spus c& dup& ,apte ani de c&s&torie -nc& nu dob(ndisem nici un copil, el m%a lovit pe spate ,i
mi%a spus z(mbind:
Ar,an#,elul Mi,ail a ascultat cererea ta i a siei tale i %i va aduce darul. A cutat, fiul
meu, spre durerea i neca+ul tu. 'ar s iei aminte c ai f#duit s pui cpilului numele
lui. /a fi copilul tu, c5iar dac nu va fi din smna ta. +r5an>5elul vrea numele, iar tu copilul. Di%l
va aduce, fiul meu, i%l va aduce.
3ntorc(ndu%m& -n Cipru, am spus asta so#iei mele. C(nd a auzit cuvintele $tare#ului, ea a z(mbit
,deoarece discutaser&m mai -nainte si despre posibilitatea n!ierii unui copil.
/u dup& mult timp, preotul parohiei noastre ,i al catedralei mitropolitane din Pa!os a -n!iat o !eti#& !oarte
!rumoasa ,i de,teapt&. C(nd am a!lat, am alergat -ndat& s&%l -nt(lnesc ,i, !&ra s& m& g(ndesc la cuvintele
P&rintelui Paisie, i%am spus c& vreau ,i eu s& -n!iez un copil. +%am intrebat deci dac& vreo rud& de%a sa din
;recia ar !i putu# s& ne a2ute ,i pe noi. Atunci el a z(mbit ,i, lovindu%m& pe spate, mi%a spus:
+re >ri= DumnezeuE
*up& c(teva zile, a venit la noi acas& strig(nd: Dimitrie, Dimitrie, unde este Maria &soia mea'6 /reau s
v vor)esc. +m >sit un copil pentru nfiere. M%au ntiinat de la Mitropolie. 8ra pentru mine, dar eu am
de=a o fat, /rei s%l nfiai6 Mitropolitul cunoate acea familie i s%a >ndit la voi . Auzind toate acestea,
eu ,i cu so#ia mea am r&mas !&r& glas. Atunci privirea mi-a c$ut pe icoana Arhanghelului )ihail
i, !r s-mi dau seama am optit< 5i mulumesc2
+a o s&pt&m(n& de la na,terea copilului l%am adus la noi acas& ,i pe 7 noiembrie, in a2unul praznicului
$!(ntului Arhanghel ihail, l%am botezat, pun(ndu%i numele ihail. 'ucuria pe care am sim#it%o, at(t eu,
c(t ,i so#ia mea, nu se poate descrie. Atunci mi-am adus aminte de cuvintele ;rintelui
;aisie. Pentru aceasta, -i mul#umesc at(t lui c(t ,i $!antului Arhanghel ihail, pentru care am sim#it o
deosebita evlavie. '&iatul meu, ihail, are acum unsprezece ani ,i este !oarte vioi ,i
de,tept. %ntorcndu-m acum la discuia avut cu Stareul ;aisie, mi amintesc c m-a ntrebat
despre Cipru. Apoi m%a lini,tit, spun(ndu%mi:
/a veni timpul cnd Ciprul se va eli$era. /a trece prin nite #reuti, dar %n cele din urm
va fi iari stat rtd1.
C(nd l%am -ntrebat despre nenum&ratele provoc&ri venite din partea turcilor, $tare#ul m%a prins de umeri
,i mi%a spus
3u te neliniti, fiul meu, eu vi pleca %n curnd, cci ti suntem trectri, dar vi privi
de sus .urcia se va %mpri %n trei-patru pri. 'e!a a %nceput numrtarea i
nvers. 0oi ne vom lua inuturile noastre,
armenii pe ale lor, iar Furzii pe cele ale lor.Acestea se vr petrece nu acum, dar %n curnd,
cnd va trece aceast #eneraie care #uvernea+ acum .urcia i va veni un nu #uvern la
cnducere. Atunci .urcia se va destrma. ;arte curnd, ru#ciunile care se fac in
catacm$e se vr face deasupra, pe pmnt. &+ici $tareul se referea la cretinii n ascuns din
Curcia'. .ate acestea le vei vedea, fiul meu. 0umai s existe credina i nde=de n Dumnezeu.
Muli se vor )ucura. A venit timpul s se petreac tate acestea.
C(nd l%am -ntrebat dac& ;recia va p&timi ceva r&u, ei mi%a spus c& vor e<ista unele probleme -ns&
ne-nsemnate, ,i c& mult& lume care acum este indi!erent& se va -ntoarce atunci la 'iserica Ortodo<&.
$ nu ne nelinitim pentru ?recia, spunea el.
C(nd am plecat de la Colib&, $tare#ul mi%a spusD
<S mer#i cu $inecuvntarea Maicii 'mnului2 "i s nu te neliniteti2 Cipru va fi eli$erat
in curnd, iar .urcia se va de+mem$ra. 3umai s ai nde!de i credin %n 'umne+eu, :ai,
fiul meu, mer#i cu $ine.
***
Zur#a(o)u Nicoae, o!i0er i# re(er'*
3n iulie 1442, ca aghiotant al *iviziei 11E FAeroportul militar din 0esalonicG, am organizat un pelerina2 -n
$!(ntul unte cu ,aptezeci de o!i#eri ,i printre altele, am vizitat ,i Coliba $tare#ului Paisie. Acolo am
-nceput discut&m di!erite probleme na#ionale. +a un moment dat l%am -ntrebat pe $tare#:
% ?5eronda, cum vedei pro)lema Macedoniei6
% Oricare soluie se va da, pe termen lun> va fi n folosul >recilor. De cinele care latr in spatele au%
to)uzului s nu v temei, cci nu muc.
- -,ernda, vm lua %napi Cnstantinplul&
- En#le+ii i americanii ne vr ceda Cnstantinplul, nu pentru c ne iu$esc, ci pentru c
aceasta va fi in interesul lr.
- Cnd vm lua Cetatea, vm pstra ase luni&
- 3u, fiul meu, ci pentru ttdeauna.
- /m tri are aceste evenimente&
- 'esi#ur c le vei tri2
Atunci am inceput s& m& -ntreb -n sinea mea dac&, -ntr%adev&r, este cu putin#& s& se -nt(mple aceasta.
$tare#ul -ns& a priceput g(ndul meu ,i mi%a spus:
% .unul Dumnezeu a luat uru)elnia i a rsucit puin uru)ul n capul lui ?or)aciov. +i vzut ce s%a
ntmplat,
3n august 1442, $tare#ul m%a -ntrebat despre un accident aerian militar. 3ntr%adev&r, pe data de 22
ianuarie 14H7 un avion de r&zboi care avea la bord doi pilo#i se pr&bu,ise in area )gee. P&rintele Paisie
mi%a pus aceast& -ntrebare, deoarece primise -n mai multe r(nduri scrisori de la rudele unuia dintre pilo#i,
-n care ei sus#ineau c& cei doi pilo#i se a!l& prizonieri -n 0urcia. 6i aceasta, pentru c& avionul se pr&bu,ise
l(ng& grani#a cu 0urcia. Am cercetat, a,adar, cazul ,i am a!lat c& cei doi pilo#i erau mor#i. +%am -n,tiin#at
apoi despre aceasta pe $tare#. *up& c(tva timp, un ieromonah aghiorit mi%a spus c&, -ntr%o discu#ie cu
$tare#ul Paisie, acesta i%a m&rturisit c& s%a rugat pentru cei doi pilo#i, dup& care a primit -n,tiin#are de la
*umnezeu c& cei doi se a!l& -n loc de odihn&. *up& o vreme, am mers la $tare# -mpreun& cu un prieten
de%al meu, colonel de avia#ie, ,ii-am mrturisit nelinitea mea legat de cele pe care le !ac
guvernanii in patria noastr. Atunci $tare#ul mi%a spus:
- 3u te teme2 'umne+eu nu va %n#dui s se fac ru, dar se vr petrece unele lucruri i vr
face unele f#duine care nu vr putea fi e1plicate din punctde vedere l#ic. Atunci lumea se
va scr$i de ei i vr cuta s-i rstarne. Aa cum un $aln se umfla i dedat se spar#e, tt
astfel vr plesni i acetia. 3u pt s v spun mai multe.
Apoi mi%a prins m(na ,i m%a lini,tit, spun(ndu%mi:
- Maica 'mnului i sfinii ntri ne a!uta farte mult. Care ar are sfinii pe care %i avem ni&
Alas=a&
C(nd $tare#ul mi%a descoperit ceva din via#a mea personal&, eu m%am -mpotrivit. e<prim(ndu%mi o p&rere
contrar&. Atunci $tare#ul 1a tunat ,i a !ulgerat:, spun(ndu%mi:
- Acestea pe care i le spun nu sunt cuvintele mele nici nu le citesc prin +iare i nici nu le aflu
de la televi+r. "tii cine mi le spune2
3ndat& mi%am revenit ,i, plin de c&in#&, i%am !&cut metanie, cer(ndu%i iertare. Prin aceste cuvinte, mi%a
spulberat orice -ndoial& ,i am -n#eles c& cele pe care le spunea erau rezultatul descoperirii dumnezeie,ti.
3n luna mai a anului 144@, l%am vizitat la &n&stirea de la $uroti ,i i%am dat o scrisoare de%a mea
personal&. +a un moment dar, mi%a spus:
- 'e ce +$ar att de multe aviane militare&
Atunci i%am e<plicat c& aceasta se -nt(mpl& pentru c& echipa2ele de zbor !ac instruc#ie cu aceste avioane.
*ar ,i pentru c& sunt chemate s&%i intercepteze pe turci, care zilnic dep&,esc grani#ele maritime ,i ne
amenin#&.
- Ai s ve+i ce s peasc turcii2 i%a spus $tare#ul. /r primi palm puternic de la
'umne+eu2
6i, -n timp ce -mi spunea acestea, privea undeva -n cer. Cu siguran#& c& tr&ia cele pe care mi le spunea.
>>>
MAVRO&E3ALOS ANESTIS, pro!esor de educatie !i(ica, Ae/a#dropois
*e origine sunt din Capadocia, iar bunica mea este chiar din 7arasa, satul in care s%a nascut Parintele
Paisie. Cealalta bunica a mea este din Cezareea. Avem asadar radacini comune cu Staretul
;aisie. 7iindca oamenii din acele parti su!era mult, mai ales acum cand se a!la sub ocupatia turceasca, il
intrebam mereu pe $taret ce se va intampla cu 0urcia si cu elenismul. Odata, am mers la $taret impreuna
cu un prieten de%al meu. Cand am a2uns acolo, l%am intrebat:
% ?5eronda, suntem din +lexandropolis. Oare ne va prinde si pe noi furtuna6
- Asculta2 .urcii nu vr intra in Ale1andrplis. /r face -reciei numai prvcare, depasind
#ranitele maritime. 3i insa vm suferi de fame. Aceasta furtuna va dura cateva luni de +ile.
% ?5eronda, cum imi voi da seama ca raz)oiul se apropie6
- Cand vei au+i la televi+r de mutarea #ranitelr maritime, atunci va veni si ra+$iul.
% $i care state vor participa la acest raz)oi6
- Asculta, dupa prvcarea turcilr, rusii vr c$ri in stramtri, dar nu ca sa ne a!ute pe ni.
Ei vr avea alte interese. 6nsa, fara sa vrea, ne vr a!uta pe ni. Atunci turcii, ca se apere
stramtrile, care au imprtanta strate#ica, vr cncentra acl si alte frte. Pentru aceasta vr
retra#e trupele din teritriile cupate. Atunci celelalte tari ale Eurpei, An#lia, ;ranta, 6talia si
inca cinci-sase state ale >niunii Eurpene vr vedea ca ?usia va cupa teritrii si isi vr spune@
<3u mer#em si ni acl ca sa luam niste teritrii& .ti insa vr dri <partea leului. Si astfel
vr intra si eurpenii in ra+$i.
% 0oi ce vom face6 +rmata >receasca va lua parte la acest raz)oi6
- 3u. -uvernul va ,tari sa nu trimita armata. .rupele #recesti vr pa+i dar #ranitele. !aptul ca
ele nu vor lua parte la acest raz)oi va fi pentru noi o mare )inecuvantare a lui Dumnezeu. Caci cei care
vr participa la ra+$i se vr pierde... Atunci, fiindca #recii se vr infricsa, multi se vr
intarce la )iserica, la 'umne+eu si se vr pcai. $i, pentru ca va exista pocainta, >recii nu vor pati
nimic rau. 'umne+eu se va milstivi de -recia, dearece lumea se va intarce catre )iserica,
catre mna,ism si vr incepe sa se ra#e. Multi turci se vr $te+a crestini. +tunci imparatul
<onstantin va mi=loci ca orasul <onstantinopol sa fie dat >recilor. +cest imparat este evlavios, este )un.
% ?5eronda, ne vor da <etatea <onstantinopolului noua6
- 3e- vr da nu pentru ca vr vi, ci pentru ca aceasta slutie va servi intereselr lr. 'ar
acestea pe care ti le spun acum sa nu le spui nimanui, caci te vr cerde ne$un. Pentru ca acum
inca nu a venit timpul pentru acestea.
Aceasta discutie cu $taretul a avut loc -n /00/, c(nd -nca slu2eam -n armatI..
AltI datI, $taretul mi%a spus: -uvernarea cetAtii de cAtre #reci va fi att militarA ct si pliticA.
Am cunoscut trei o!iteri care merseserI la $taret. 5nul dintre ei mi%a spus:
<Staretul Paisie mi-a spus cA vi fi cnducAtrul unitatii militare din Cnstantinpl.
Celorlalti doi -nsI nu le%a spus nimic.
OdatI un grup de -nchinItori a mers la $taret. 5nul dintre ei studia arhitectura la Politehnica din Janthi.
+a un moment dat, $taretul s%a -ntors cItre el si i%a spus, desi -l vedea pentru prima oarI.
<.u, ca ar,itect, vei participa la cnstruirea Cetatii, dearece Cnstantinplul va fi
cnstruit din nu.
Aceasta a spus%o arIt(ndu%l cu degetul -n !ata tuturor. Apoi s%a -ntors cItre mine si mi%a spus:
#$i tu +nestis, vei mer>e n cetate. +mndoi veti mer>e * si a aratat catre mine si prietenul meu *
dar cu alt scop.
3nsa nu mi%a aratat scopul. *upI aceasta, mi%a venit dorinta de a -nvIta limba turcI. AltI datI, c(nd am
mers la Panaguda, s%a -nt(mplat sI !ie acolo un !ost musulman din 0racia. +%am luat de%o parte si l%am
-ntrebat:
% Cu cum de ai venit la $taret6
- PArintele Paisie a sAvrsit minune farte mare cu ni si s-a %n#ri!it sA ne $te+Am.
3ntr%o altI vizitI la coliba $taretului, l%am gIsit iar acolo pe musulman, care se numea $travos. Atunci
$taretul ne%a descoperit din nou cele ce se vor petrece cu Constantinopolul. C(nd PIrintele Paisie ne%a
spus cI ;recia va su!eri de !oame, domnul $travos l%a -ntrebat:
% -,ernda, sA pAstre+ un sac de fAinA ca sA pt trece acea periadA #rea si sA nu
flAmn+eascA cpii&
- 3u. SA nu pAstre+i, dearece vecinul tAu va avea fAinA si iti va da si tie.
$i ast!el, $taretul a proorocit cine va !i cel care -l va a2uta pe domnul $tarvos -m perioada de
!oame. Aceasta desigur, va !i la tara, noi ns?, care tr?im la orase, vom !i mai s?raci. *e aceea,
$taretul ne spunea:
<SA aveti un teren mic si sa-l cultivati2 Astfel veti putea a!uta pe altii care nu vr avea ce
sA mAnnce.
***
Gotis Di"itrie, ocote#e#t-coo#e a A'iatiei de Ra(%oi
+a inceputul anilor K40 am mers la anastirea $!Lntului 9oan 0eologul de la $uroti, unde, impreuna cu alti
credinciosi, am luat binecuvantarea !ericitului $taret Paisie. 9n primavara anului 144E am mers din nou la
$uroti impreuna cu alti doi o!iteri. 9n timp ce asteptam ca sa ne vina randul, a venit o monahie si m%a
intrebat daca sunt o!iter. Cand i%am raspuns ca da, ea mi%a spus:<Staretul vrea sa va vada pe tti trei
dese$i. $i indata am !ost condusi intr%o camaruta unde se a!la $taretul.
*upa ce am luat binecuvantare de la el, Parintele Paisie ne%a intrebat:
% DimitraFi, ai vazut vreodata in viata ta o minune6
% Da, ?5eronda.
% "a spune%ne%o si noua ca sa o auda si cole>ii tai,
- Eram cmandantul unei cmpanii si ma aflam pe aerprtul din 7ev=sia (Cipru* intr-
incursiune militara. Era data de BC iulie DEFG cand turcii incepusera de!a sa atace Ciprul.
'edata, in fata masinii nastre, la distanta de cinci+eci de metri, a ca+ut $m$a, ce
cantarea apr1imativ !umatate de tna. Cu tate acestea, nu am patit nimic.
% 0u asta, DimitraFi, i%a spus $taretul. Spune- pe cealalta2 Ce ai spus sldatilr tai&
% Dupa primul armistitiu, am inceput sa tra> asupra turcilor, deoarece acestia incepusera sa inainteze.
"ndata insa, comandantul mi%a ordonat sa ma retra> din fata turcilor. +sadar, m%am intors in unitatea
mea, care se afla in partea vestica a aeroportului din LevFosia. +tunci am vazut ca terenul dimpre!urul
unitatii mele, care se intindea pe suprafata de pt sute H mie de metri patrati, era ars si
plin de #rpi din pricina $m$elr ce fusesera aruncate de avianele inamice de la inaltime
de +ece mii de piciare. 'ar pe terenul unitatii mele nu ca+use nici macar sin#ura $m$a, asa
ca nu aveam nici un ranit. Atunci am adunat tti sldatii mei si le-am spus@ 3u va temeti2 3ici
unul dintre ni nu va pati nimic, dearece mana lui 'umne+eu este deasupra unitatii nastre2
% +ceasta voiam s%o aud, DimitraFi, $puse $taretul.
% (e data de 4G iulie 2HIJ, am continuat eu, la ra I.JC dimineata, inaintea artileriei nastre a
ca+ut $m$a de sapte sute cinci+eci de livre, dar nu a e1pldat, ci s-a rst#lit cinci sute de
metri, dupa care s-a prit in piciare la distanta de +ece metri de ec,ipa de pt+eci de
fiteri ce viau sa se inrle+e. "n dimineata acelei zile, artileria noastra do)orase doua avioane
militare turcesti. De aceea, tu rcii si%au aruncat apoi )om)ele de la o inaltime de zece mii de picioare. Pe
data de BD iulie am inceput din nu atacul de artilerie imptriva turcilr. 'earece nu mai
drmisem dua+eci si patru de re, m-am intins putin sa ma di,nesc. Atunci am va+ut in vis
femeie im$racata in ne#ru venind spre mine si spunandu-mi@ .re+este-te2 3u veti pati nimic,
dar turcii vr intra in Cipru. Deoarece unitatea noastra pricinuise pierderi >rave in randul
turcilor, acestia au prmis suma de cinci+eci de mii de lire ciprite celui care avea sa ma
predea lr viu sau mrt. Pe data de BB iulie turcii au prpus sa incete+e atacul aerian, cu
cnditia ca ni sa-l incetam pe cel de artilerie.
Continuand apoi discutia cu $taretul Paisie, l%am intrebat despre turci. Atunci el mi%a raspuns ca turcii isi
au coliva pre>atita. Ca va veni o putere @ nu mi-a preci$at-o @ care va ocupa (urcia. 4 treime
din ppulatie va fi ucisa, treime se va retra#e in adancurile Asiei, iar cealalta treime se vr
$te+a crestini rtdcsi. 9nainte de aceasta, va avea loc o ciocnire intre trupele turcesti si cele
grecesti, dupa care turcii vor ocupa, temporar, doua insule grecesti.
- 'ar eu, a continuat $taretul, nu vi trai pana atunci ca sa vad aceste lucruri.
% ?5eronda, l%am intrebat eu, ce se va intampla cu Macedonia6
% +cest stat este o 5ara)a)ura. $a nu te preocupe aceasta,
Apoi l%am intrebat pe $taret despre o problema !amiliala:
% ?5eronda, fiul meu s%a lo>odit cu o fata si se pre>ateau sa se casatoreasca. Dar fata, deoarece nu se
simtea curata fata de el, din punct de vedere moral, a stricat le>atura.
Atunci $taretul s%a ridicat in picioare, si%a !acut cruce si mi%a spus:
% Spune-i lui -ri#re, fiul tau, sa nu priveasca inapi, pentru ca aceasta fata avea sa-l lase
sin#ur cu di cpii. Eu vi ru#a pe Maica 'mnului ca sa-i scata in cale fata $una.
Si intr-adevar, asa s-a intamplat.
***
Mo#a, a),iorit
9n vara anului 1441 am mers la chilia Panaguda impreuna cu niste colegi de%ai mei, politisti. Acolo l%am
intrebat pe $taretul Paisie despre di!erite subiecte nationale si mai ales despre nenumaratele provocari
venite din partea turcilor. Atunci el ne%a raspuns:
<.urcii ne vr lvi dar -recia nu va suferi prea mult. 3u va trece mult timp dupA atacul
turcilr si rusii %i vr lvi pe turci si %i cr cAsApi.
Asa cum rupi calA de ,rtie tt asa va fi sfsiatA .urcia. O treime din turci vor fi ucisi, o
treime se vor ncrestina, si o treime va mer>e n adncurile +siei. ;lsirea apelr Eufratului de
cAtre turci pentru iri#atii va fi pre%nstiintare ca a %nceput pre#Atirea marelui rA+$i care
va urma.
'upA destrAmarea .urciei, ?usia, va cntinua rA+$iul pnA va a!un#e %n -lful Persic si
%si va pri trupele ln#A 6erusalim. Atunci puterile ccidentale %i vr sma pe rusi si le vr
da K luni. ?usia %nsA nu-si va retra#e trupele si atunci puterile ccidentale vr %ncepe sA
aducA trupe pentru ai ataca pe rusi.
?A+$iul care va i+$ucni va fi mndial si in cele din urmA vr pierde rusii. Se va vArsa
mult sn#e. Marile rase vr deveni ruine. Dar noi, >recii, nu vom participa la acest rKz)oi. Coti
cei din =urul nostru se vor sfsia unii pe altii, nsK noi vom sta de%o parte.
A doua -nt(lnire a !ost in vara anului 1442. Pe atunci eram -ncI politist. Am -ntrebat iarIsi despre
problemele nationale si am primit acelasi rIspuns. C(nd am plecat $taretul mi%a spus: #8i, stai aici, Lnde
mer>i6 +ici vei rKmne. Stia ca mai tr$iu aveam s? devin monah.
***
A#ti" Nicoae, Le'4osia, Cipru
9n luna septembrie a anului 14HH am mers la Panaguda impreuna cu un prieten de%al meu, Aarambidis
9acov. Acolo $taretul Paisie ne%a primit cu bucurie.
Sunteti din Cipru, ne-a spus el. Esti fratele parintelui 6anic,ie de la Manastirea 'inisiu.
Stiu ce vreti sa ma intre$ati. Cipru va fi i+$avit, caci este acperit de ru#aciunea a
duaspre+ece suflete. Multe dintre ele se afla in Sfantul Munte. -recia va plati.
***
Ata#asie Ra4o'ais, Tesao#ic
$taretul Paisie ne%a adus odata un caiet in care avea scrise
uneleprrcii ale Sfantului Arsenie Capadcianul. 9n ele, S!antul descoperea evenimentele de
la /02A si spunea ca grecii se vor intoarce in Capadocia.
Apoi $taretul ne%a spus ca, in a!ara de !aptul ca armenii si 'ur$ii isi vor intemeia stat, va cadea si
holera peste (urcia si ii va decima.
Alta data, Parintele Paisie ne spunea:
'in ceea ce am $servat, raul tine pana la trei #eneratii, nu mai mult. Si aceasta pentru
ca sa ramana putin aluat si sa se plamadeasca scietatea. Acelasi lucru s-a intamplat si
cu ?usia. 6nca nu au trecut trei #eneratii si a inceput de!a intarcerea la traditie. 3eptii
invata traditia de la $unici. E1ista, asadar aluat. Si evreii au stat in r$ie in )a$iln tt
trei #eneratii. 6n fLecare ca+ 'umne+eu pastrea+a putin aluat. 6n ?usia pti sa ve+i acum
ca au inceput sa in#aduie multe lucruri le#ate de credinta. Au putre+it mre!ele, nu mai pt
su$!u#a pprul.
FMG

***
Staretu Ioac,i", Sc,itu Proorocu Iie, S!a#tu Mu#te
Consider o mare binecuvantare !aptul de a spune si eu cateva cuvinte sarace despre $taretul Paisie, acest
mare s!ant al epocii noastre.
*espre Parintele Paisie am auzit mai demult, inca de cand eram predicator la mitropolia =avalei si ma
minunam de cele auzite. a intrebam cand va veni acea clipa binecuvantata ca sa%l cunosc si eu. ;arin-
tele )a.im de la )anastirea &viron mi-a !ost multi ani duhovnic. ;e acest om simplu, care a
slujit multi ani la icoana )aicii omnului @ Prtarita, l-am intrebat<
% ?5eronda, ce aveti sa%mi spuneti despre (arintele (aisie6
% /ine aici adeseori si vor)im. Este un diamant du,vnicesc. Sa mer#i sa-l cunsti, caci te vei
flsi farte mult.
Alta data a venit la mine un !unctionar ce lucra la biroul guvernatorului $!antului unte. )ra !oarte
suparat.
% ;heronda, imi spuse el, vreau sa%ti spun ceva care m%a mahnit !oarte mult. Au venit in S!antul
)unte trei mitropoliti din Serbia, care au studiat in *recia, au mers la ;arintele ;aisie si i-au
spus ceva inadmisibil. &n timp ce discuta cu ei, ;arintele ;aisie le-a spus ceva despre )area
,gee, dar ei l-au contra$is<
Sa nu numiti vi, #recii, Marea E#ee, ci Marea Al$a, pentru ca nu este a vastra, ci
apartine tuturr pparelr $alcanice.
% 0u mai spune, fiul meu, 0u pot sa cred aceasta. /oi mer>e c5iar eu sa%l intre) pe (arintele (aisie.
Pe unul dintre mitropoliti il cunosteam personal. Am plecat, asadar la Panaguda ca sa%l intreb pe $taret
despre aceasta. Am a2uns cu greu la Coliba, deoarece era multa zapada si de multe ori m%am a!undat in
ea. Cand am a2uns acolo, l%am vazut pe $taret discutand in curtea Colibei cu Parintele Pavel de la
anastirea +avra. Cand m%a vazut, Parintele Paisie m%a imbratisat si mi%a spus: .ine ai venit, (arinte
"oac5im,: Atunci mi%am spus in sinea mea: 'amne miluieste2 3u cumva Parintele Pavel m-a
va+ut mai devreme si i-a spus Staretului Paisie numele meu&
% ?5eronda, i%am spus eu (arintelui (aisie, te voi retine numai doua minute. Ce ro> sa ma ierti pentru
intre)area pe care ti%o voi pune. +u venit aici trei mitropoliti sar)i si ti%au spus sa numim Marea 8>ee
Marea +l)a si ca ea apartine popoarelor )alcanice6
Atunci $taretul s%a intors si mi%a aratat un tarus cazut la pamant.
- /e+i acest tarus& M-a intre$at el. Cu acesta i-am fu#arit. 7e-am spus sa plece si sa nu mai
vina aici. Sa-mi spuna mie ca Marea E#ee nu este a nastra2 3u numai Marea E#ee este a
nastra, ci si tate tinuturile pe care le lcuiesc ei.
Auzind acest raspuns, am prins cura2 si, indemnat de dragostea mea pentru patrie, i%am spus $taretului:
- -,ernda, unii #reci #resesc atunci cand spun tinuturile pierdute. Sa-i sfatuiti sa spuna
tinuturile r$ite sau tinuturile neeli$erate.
Atunci $taretul s%a luminat la !ata si, plin de bucurie, m%a imbratisat din nou. Atat de mult isi iubea
patriaN Cand imi aduc aminte chipul sau care stralucea, ma umplu de emotie.
% "ti multumesc mult, imi spuse el, ca vorbesti ast!el. Putini #reci accentuea+a acestea. 6ntr-
adevar, nu tinuturile sunt pierdute, ci pierduti sunt cei care spun acestea.
*e atunci am inceput sa vorbesc tuturor despre Parintele Paisie. Oriunde ma a!lu, nu incetez sa vor besc
despre el. Cartea pe care a scris-o ;arintele &saac despre Staretul ;aisie am citit-o la masa.
-ndeva in aceasta carte se !ace re!erire la intalnirea aceasta pe care am avut-o cu
Staretul. intr-o suta de oameni care veneau in S!antul )unte in !iecare $i, opt$eci mergeau la
;arintele ;aisie. Si aceasta pentru ca Staretul le spunea lucruri !oarte !olositoare. Acest
magnet duhovnicesc ii atragea pe toti.
Cand am mers la Suroti si am ingenuncheat la mormantul sau,
am simtit ca imi vorbeste din nou, asa cum l-am au$it vorbindu-mi si prima data la ;anaguda.
Boarte multi oameni care s-au inchinat la mormantul sau mi-au marturisit ca au simtit
binecuvantarea Staretului si ca indata dupa aceasta li s-au re$olvat problemele. ,l nu este un
monah simplu si virtuos, ci un mare s!ant al $ilelor noastre. Cred ca nu vor trece multi ani si
Patriarhia )cumenica il va declara o!icial s!ant. &n inima mea, el este deja s!ant. &l iubesc mult si
simt multa evlavie pentru el. -neori, cand intalnesc vreo greutate, il chem in ajutor. Parinte
Paisie, ii spun, a!uta in cutare pr$lema natinala sau in cutare pr$lema a#,irita2 $i vad
mult a2utor.
FMG
9nainte de a incheia, vreau sa mai adaug ceva despre acest om s!ant. +a cateva zile dupa ce l%am intalnit
pe Parintele Paisie, am vorbit cu ;arintele ;avel de la )area Cavra. ,l mi-a spus ca, in timp ce
urcam spre ;anaguda, Staretul ;aisie se-ntorcea adeseori catre carare si spunea< D/ine
Parintele 6ac,im. /ine Parintele 6ac,im. Acestea le spunea !ara sa ma vada si !ara sa !i !ost
iEnstiintat de venirea mea. Cum sa nu propovaduiesc tuturor ca am intalnit un s!Lnt si ca intalnirea
mea cu el a !ost o minune? Parintele Paisie iubeste patria noastra si $!antul unte, care se numeste ast!el
nu pentru alt motiv, ci pentru s!intii pe care i%a nascut. 9n toata lumea un singur munte este s!ant.
$!antul unte este si va !i 1atelierul: s!inteniei. Amin.
***
3otiadis O"iros, !u#ctio#ar a S!a#tuui Mu#te
Parintele Paisie spunea ca 'izantul a inceput sa !aca $!antul unte, dar acum a venit timpul ca $!antul
unte sa re!aca 'izantul. 1Cand ii vei vedea pe turci, spunea Staretul, cnstruind $isericile
nastre, sa stiti ca fac ca sa mer#em ni acl:. &n anul /002, cand am au$it aceasta, nu
puteam sa inteleg cum se va putea intampla asa ceva, dar nici nu am indra$nit sa-l contra$ic
pe Staret. *ar in anul 2000 am mers in 9mvros, la biserica $!Ontilor 0eodori, unde ieromonahul Pavel, pe
atunci egumen al $chitului 1$!antul Andrei: din $!antul unte Athos, intretinea icoane si obiecte. Atunci
s-a intamplat sa se a!le acolo si ministrul culturii al (urciei, care a spus ca vrea ca de ;asti sa
!ie trase clopotele de la acea biserica. 0ot ast!el, intr-o vi$ita de-a mea in )ira Cichiei, m-am
intalnit cu primarul acestui tinut, care mi-a spus ce biserici se repara acolo. Acelasi lucru l%am
auzit de la inca sase sau sapte persoane !oarte in!luente din di!erite orase ale 0urciei, precum Aivali,
$mirna si altele. Se vede ca aceasta s-a intamplat ca sa mi se spulbere necredinta de mai
inainte. Acum mai mult de sai$eci de biserici din (urcia sunt reparate chiar de catre turci
pentru scopuri turistice. Ast!el de reparatii am va$ut !acandu-se si in orasul ;rocopi, unde a
trait S!antul &oan :usul. &n unele biserici, unde merg multi greci, s-a dat de catre primarii
acelor orase permisiunea de a savarsi S!anta Citurghie, asa cum este cea de la Panaghia%
$umela. (urcii !ac toate acestea numai si numai pentru a lua bani de la turistii care merg sa
vada aceste biserici. Si ast!el, dupa ani de $ile a inceput sa se implineasca proorocia Staretului
;aisieF.
F)<trase din: #icolae Gurna$oglu , Cuvisul Paisie A#,iritul. Marturii ale inc,inatrilr, )ditura
)vanghelismos, 200PG
#4(A<
9n discutia cu pelerinul din Cipru, Cuviosul Paisie spune la un moment dat:
Acestea se vr petrece nu acum, dar %n curnd, cnd va trece aceast #eneraie care
#uvernea+ acum .urcia i va veni un nu #uvern la cnducere.
9n acel timp, inceputul anilor K40, guvernul 0urciei era alcatuit din !orte politice laice. Armata
supraveghea indeaproape orice apropiere a partidelor politice de islamism si a generat mai
multe lovituri de stat. 5ltima din ele a avut loc chiar in /00H, primul ministru )rbaQan, acuzat de vagi
tendinte islamiste, !iind inlaturat de la putere.
9n 2112 alegerile sunt castigate de partidul conservator A8 F*reptate si dezvoltareG condus de !ostul
primar al 9stanbulului FConstantinopolG :ecep ,rdogan. A=%ul condus de )rdogan va castiga alegerile
urmatoare, atat cele parQamentare cat si cele prezidentiale siincepe sa duca o politica din ce in ce
mai <islamista sau chiar, cum spun unii observatori, <tmana.
*e aceasta data Armata, gardianul secularismului in 0urcia, nu mai da lovituri de stat, ci este supusa unui
masiv proces de epurare: (scandalul Er#ene=n*, in care zeci de generali si de membri ai $tatului
a2or sunt aruncati in inchisoare, acuzati de complot si de pregatire a unei lovituri de stat. ;ractic,
avem toate motivele sa identi!icam in guvernul ,rdogan acea schimbare de generatie de care
vorbea Cuviosul ;aisie. Cu siguranta, venirea la putere a A8 a schimbat !undamental (urcia si
rolul armatei. ,!ectele acestei schimbari se vad cu ochiul liber=
9n ceea ce priveste descrierea pro!etica a modului in care incepe con!lictul dintre 0urcia si ;recia,
acesta seamana !oarte mult, trebuie sa o recunoastem, cu evolutiile recente din zona:
*:,C&A S& :-S&A sustin Ciprul. :,;C&CA (-:C&,&
< :iliarmenul in apele #recesti& #outati despre (,#S&-#&C, (-:C&A @ C&;:- @
*:,C&A si despre ;:,*A(&:&C, )&C&(A:, AC, :-S&,& 6video7
'E.E?M63A?EA .>?C6E6, P>SA 7A 63CE?CA?E . (urcia va incepe propriile e.ploatatii
in apele teritoriale disputate cu Cipru
S;:, -# :AG54& (-:C&A @ *:,C&A> I&ntamplatorF, :usia a inceput niste e.ercitii
militare de amploare
(-:C&A A),#&#(A C- &#*+,(A:,A :,CA(&&C4: C- -.,. ;, )4(&" ,=
C&;:-J &mperiul 4toman renaste> Cuviosul ;aisie< <.urcii isi au cliva pre#atita
34?6 'E ;>?.>3A 63 4?6E3.>7 M6M74C6>. #oul &mperiu 4toman @ sau ambitiile
(urcieiK (,#S&-#&C, ,SCACA,AGA &# C+,S(&-#,A C&;:&4(A< (urcia vs Cipru si &srael
C&;:-, SCA#(,&, A :AG54&-C-& )4#&AC> (urcia, *recia si &srael, angrenate intr-
un psi$il con!lict asupra apelor teritoriale ale Ciprului <;:4B,(&& A#(&+:&S(&C, AC,
#,4;:4(,S(A#(&C4:, ),S&A#&S) &-A&C S& /6N6>3EA 4?.4'4OA AS>P?A
C43;76C.>7>6
$a ne aducem aminte si de celelalte pro!etii ale Cuviosului ;aisie<
Cuviosul ;aisie Aghioritul< 4rtdcsii se vr cicni cu cei din 3A.4
R7ocul care s%a aprins -n 'alcani se va e<tinde. Stpnirea ruseasc de ast$i se va rsturna i
popoarele ortodo.e ale 5alcanilor se vor ciocni cu popoarele din #A(4, pe terenul (urciei,
care va disprea de pe hart.
Ciprul va primi o palm vremelnic de la turci. *in aceast& con!lagra#ie general&, -ns&, se va
na,te 'izan#ul. (oate sunt conduse de Cogosul divin, nici de americani, nici de evrei. Ace,tia
se impun c(teodat&, pentru c& *umnezeu -ng&duie, ca s&%i pedepseasc& pe ai $&i. "echiul 9srael,
evlavio,ii din vechime, evreii, au !ost pedepsi#i de 7 ori. 6i au !ost robi timp de 70 de ani la per,i.
C(nd s%a -ncheiat pedeapsa, ace,tia au revenit. A !ost o pedeaps, o palm dat de umne$eu,
ca s se tre$easc.Ace,ti evrei au !ost vechiul 9srael. Ast&zi, noul 9srael suntem noi, ,i pedeapsa
noastr& este de 70 de ori c(te 7 ,i nu -n,eptit&, pentru c& noi am avut cunoa,terea
dumnezeiasc&. :obia noastr de H1 de ori cte H 6/3LA de la cucerirea Constantinopolului7
concreti$at prin &slam, de-abia acum se ncheie. Acesta a !ost canonul lui umne$eu
pentru pcatele noastre.
Ceva asem&n&tor s%a -nt(mplat cu poporul rus. 3nainte cu S0 de ani m%am -nt(lnit -mpreun& cu
'&tr(nul meu, 9osi! T&vor(tul, cu un c&lug&r rus, b&tr(n de v(rst&. Ca s&%l -nt&rim despre cele
-n!rico,&toare -nt(mplate poporului rus, prin -ncercarea credincio,ilor de c&tre comunism, am vrut
s&%i d&m cura2, spun(ndu%i cuvinte de m(ng(iere. Acesta -ns& a zis: 13u este nimic, este
pedeaps care va ine FC de ani<. De unde tii6 l%am -ntrebat. 6i r&spunsul lui a !ost: 5n
DEDF, cnd s-a instaurat cmunismul, cretinismul a fst scs %n afara le#ii i cel care
ucidea cretini era sctit eru. <retinii au intrat n panic i cei )o>ai au evadat spre 8uropa,
alii au aler>at ctre )iserici, nd=duind c Dumnezeu va face minunea s%i salveze. 5ntr- mare
$iseric, a Sfinilr Apstli, au intrat aprape PCCC de cretini. )levicii, cnd i-au
#sit, au pus fc $isericii. >nul dintre cretini n-a murit, ci a reuit s se urce pe turle, a
stat ln# fereastr i a respirat. Deci, acesta mi%a zis c atunci cnd se apropia moartea i
oamenii i pln>eau i stri>au, s-au artat cei DB Apstli i le-au spus c nu pt s-i a!ute,
pentru c 'umne+eu nu %n#duie. QEste pedeapsa pentru pcatele vastre, care va ine
FC de ani2R au zis ei.
Acestea ni le%a spus c&lug&rul rus, cu S0 de ani -nainte. 3n perioada care s%a scurs de atunci
aproape c& am uitat cuvintele lui. Cnd a c$ut ns turnul de hrtie al Mbunstrii
rsriteneN, atunci mi-am amintit. Am stat i am numrat i am v$ut c erau e.act H1 de
ani. Acum ,i canonul nostru al celor 70 de ori c(te 7 se -ncheie ,i lucrurile vor reveni. Acum legea
duhovniceasc& va !i aplicat& -n di!erite chipuri. 3nt(i de toate, *umnezeu va pedepsi pe marii
vr&2ma,i ai Ortodo<iei: 9slamul ,i Catolicismul. Ace,tia care lovesc nemilos Ortodo<ia vor !i nimici#i.
Chiar ,i cei care au distrus civiliza#ia bizantin& nu sunt turcii care au cucerit cetatea, ci crucia#ii
europenii, catolicii, care i%au -ncura2at pe turci s& distrug& 'izan#ul. A,adar, pe urma,ii lor,
*umnezeu -i va aduna acolo -nl&untru ,i vor !i uci,i. "oi sunte#i mai tineri ,i ve#i vedea, de vreme ce
ve#i !i -n via#&.
Acum va !i marea con!lagra#ie, Armaghedonul. Ceea ce s%a pornit acum -n 'alcani nu se va opri.
Ceea ce%l -mpiedic& s& se r&sp(ndeasc& este st&p(nirea ruseasc& -mp&r#it&, care st& -n coasta
americanilor. 3ns& poporul rus -i va arunca ,i popoarele cre,tine,ti ale 'alcanilor vor reveni. :uii
vor acum s ias la )area )editeran, acesta va !i imboldul. %ns nu va !i acesta
adevrul, ci !aptul c umne$eu i provoac precum instrumentele Cui. Ace,tia cobor(nd vor
stinge ,i vor pierde -ntr%o s&pt&m(n& vi2elia turceasc&. 6i, c(nd vor a2unge prietenii 0urciei Fadic&
urma,ii crucia#ilorG, adic& popoarele din /A0O, ca s%o salveze, atunci acolo va !i marea con!lagra#ie
,i vor !i nimici#i. Ciprul va primi palma de la turci 6pentru c acum este neatins7, dar va !i
vremelnic. 0urcia se va stinge, ,i nu va e<ista nicio pagin& -n istoria universal& care s&
aminteasc& !aptul c& a e<istat acest neam os(ndit.
3mi iubesc mult patria ,i m& -ntristez mult c& ast&zi !iii grecilor se ru,ineaz& s& spun& c& sunt greci.
Cuv(ntul grec nu -nseamn& rasist. Aceast& tr&s&tur& poate !i pus& pe seama oric&rui alt neam, -n
a!ar& de greci. Acum -ns& nu mai suntem greci, romei, bizantini, suntem oameni -ndumnezei#i. /e%
am -n&l#at pe culmi. ,ste pcat !aptul c ast$i diavolul a reuit i ne-a nrobit crmuitorii.
eplng *recia vremurilor de acum, nu mai are nimic s!nt. Ca s& se salveze #ara, ar trebui
ca to#i conduc&torii ei, oriunde s%ar g&si, s& !ug& -n e<il, s& plece, pentru c& cei care sunt ast&zi sunt
corup#i. 3n acest timp toate au !ost v(ndute, sionismul interna#ional -,i aplic& ast&zi programul pus
la punct aici vreme de 1H0 de ani. Ast&zi, -ns& c(nd to#i suntem -ngenunchia#i ,i nu mai e<ist&
n&de2de, *umnezeul p&rin#ilor no,tri va interveni pentru s(ngele ,i moa,tele $!n#ilor no,tri. $(ngele
grecesc care s%a scurs pentru Ortodo<ie, unit ast&zi, va deveni un r(u n&valnic care -i va -neca pe
canibalii care se numesc ast&zi 1mai%marii lumii:.
C(nd a !ost dezagregat pentru prima dat& atomul ,i s%a construit bomba atomic&, l%am auzit pe
-nsu,i )isenhoUer declar(nd: +stzi ne >sim la porile matematicii >receti,: 6i canibalul a spus
adev&rulN Ct despre situaia din &ugoslavia de dinainte, aceasta este mna "aticanului,
sunt DbinecuvntrileF ;apei, ale D)arelui cretinI. )ainaiile din spatele tuturor
acestora le $mislete sionismul internaional, !inanatorul internaional, care se numete
America. $ioni,tii sunt America, ea de !apt nu e<ist&. *eci, ace,tia dup& ce primesc mesa2ele
sataniste, le pun -nainte "aticanului, acesta le preschimb& -n planuri ,i -n continuare cheam& 9slamul
s& le aplice. Acesta este modul -n care !unc#ioneaz& ast&zi planurile satanice. Ace,tia au reu,it s&%i
-nrobeasc& pe conduc&torii no,tri. #dejdile noastre sunt doar n umne$eu, iar voi s vieuii
cretinete, pentru c v spun cu mna pe inim, i vei vedea, c nu mai avem $ile
multe. Ceea ce s%a aprins acum -n 'alcani va continua. Acesta este mobilul prin care *umnezeu -n
!elul $&u -i va elibera pe cre,tini ,i%i va -n&l#a din nou la linia de plutire. 6i 'izan#ul va reveni. 6i ,ti#i
de ce? Pentru c& popoarele europene se vor reuni la loc. Cine le va diri2a? /imeniN /oi doar s&
p&str&m credin#a ortodo<&R.
A se consulta, de asemenea si urmatoarele pro!etii:
-rmatoarea tinta, *recia>
SBA#(-C C4S)A ,(4C&A#-C 623 august7 @ cuvinte de duh si
pro!etii <<?A>7 /A /E36 'E 7A CE6 63/A.A.6
/EN6 S6@
A(A#AS&, :A84"AC&S< <Sa nu ne in#aduim naivitatea,
sa nu drmim in pinci.
CCA:&B&CA:& S& A",:(&S),#(, #,C,SA:, ;:&"&#
;:4B,(&&C, S& BACS,C, ;:4B,(&& A;4CAC&;(&C,
Cuv. ;aisie Aghioritul despre semnele timpului, Antihrist si
pecetea OOO
Bericitul s!arsit al Cuviosului ;aisie Aghioritul< )-C,#&C&,,
A,"A:A(A )-C,#&C&,=
Cuv. ;aisie Aghioritul : I Arme pentru ra+$iul
neva+ut al acestr vremi
C>/. PA6S6E@ <E S.A?E 'E A7A?MA . ES.E .?E)>63.A 'E
M>7.A ?>-AC6>3E C> '>?E?E
Cegaturi<
S!antul Cavrentie de Cernigov @ ;:44:4C&& ;,#(:- ":,)-:&C, #4AS(:,
< Mi-e frica, Parinte, tare n-as vrea sa a!un# vremurile acelea2 Ce sa fac&
,pistola unui s!ant contemporan< I;:,*A(&(&-"A, :A*&& 5-#,C-C-&, ;:,*A(&(&-
"A=F
#asterea unui s!ant in imparatia vesnica< Bericitul 5atran Sela!iil din Siberia. <S>3.
/?EM>?6 'E MA?.>?6S6?E. SA 3> P?6M6.6 SA ;6.6 A6 A7.C>6/A2
;arintele &ustin ;arvu intr-un interviu recent< CA 4:A AC(-ACA, #- A",) AC(A CAC,
,CA( :A5A:,A S& :-*AC&-#,A
S!antul Sera!im de "iria< <)anii si inselaciunile lumii vr pierde mai multe suflete
decat pri#ana ateista2
;roorociile schimonahiei #ila @ /1 ani de la adormire 6O martie7< I)A& &#(A& ,
(4A(,, :-*AC&-#,AJF
,S;:, ,;4CA C-& A#(&+:&S( S& :,",#&:,A ;:4:4C-C-& &C&, , CA DAC 4&C,A
&#A&#(,),:*A(4: AC ",#&:&& C-& +:&S(4SF
H0 Comentarii V
W ACOB*5+ *) +A 'A+AA/* 9/0B) OB0O*OC$9 $9 CA0O+9C9 F144EG: o analiza critica de parintele 9oannis Bomanidis
9/5/)A 9/"9)B99 *9/ OB09 A 0A/AB5+59 A+)JA/*B5 C arturia 9P$ 9ustinian Chira V
)tichete: al treilea razboi mondial, apocalipsa, 'alcani, Cipru, Constantinopol, Cosma )tolianul, Cuviosul Paisie,destramarea 5niunii
)uropene, eliberarea Constantinopolului, )rdogan, ;recia, 9erusalim, marea egee, arturii ale inchinatorilor, /A0O, /icolae
Turnazoglu, Paisie Aghioritul, pro!etii, pro!etii cuviosul paisie, prorocii, razboi mondial, razboi 0urcia ;recia, Busia, semne
apocaliptice, semnele vremurilor, s!arsitul lumii, staretul paisie, staretul por!irie, stramtori,0urcia, vremurile de pe urma
#4(A< ;reluarea materialelor publicate de pe acest site se poate !ace fie fra#mentar (partial* - cu
trimitere pentru continuare la articolul integral de la sursa 6ve$i continuarea la ?a+$i intru
Cuvant < ;:4B,(&&C, C-"&4S-C-& ;A&S&, A*+&4:&(-C despre (urcia, *recia, Cipru si C-)
&#C,;, :AG54&-C )4#&AC 7, fie inte#ral - dar numai cu acordul nostru e.plicit si cu
mentionarea sursei. "a multumim pentru intelegere si onestitate.