UNIVERSITATEA BABE$-BOLYAI

FACULTATEA DE $TIINTE ECONOMICE $I GESTIUNEA

AFACERILOR
Ghidul
1uc11o de 11cen| 1uc11o de 11cen| 1uc11o de 11cen| 1uc11o de 11cen| 1 d1sefa|1e 1 d1sefa|1e 1 d1sefa|1e 1 d1sefa|1e
(Nivel licen] i masterat)
Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean
Prof.univ.dr. Dumitru Matiy
Drd. Rzvan V. Musta(
Cluj-Napoca
2007
Aprobat
n sedinta Consiliului proIesoral al
Faculttii de Stiinte Economice si
Gestiunea AIacerilor
din data de 30.10.2007
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
2
Ghidul
privind elaborarea yi prezentarea
lucrrilor de licen( yi diserta(ie
INTODUCERE
Finalizarea studiilor universitare implic organizarea examenului de licent, de ctre
institutiile de nvtmnt superior acreditate institutional. Examenul de licent poate s
cuprind una sau dou probe, n Iunctie de reglementrile n vigoare, optiunile si
hotrrile conducerii institutiei de nvtmnt superior n subordinea creia se aIl
Iacultatea. Aceste probe se constituie dintr-un examen din specializarea absolvit, pe baza
disciplinei sau disciplinelor parcurse n anii de studii si dintr-o lucrare de licent
elaborat de absolventi, sub ndrumarea unui cadru didactic si prezentat sau sustinut n
Iata unei comisii de licent. n conIormitate cu Hotrrea Consiliului de Administra(ie
din 19 noiembrie 2007, examenul de licent n sesiunile iunie 2008 si Iebruarie 2009
const din sustinerea lucrrii de licent elaborat de student. Reglementarea este valabil
pentru toate categoriile de studenti. Faculttile cu dubl subordonare procedeaz n
consecint si se aplic reglementrile legale n vigoare.
Dup absolvirea Iaculttii si obtinerea licentei, studiile pot Ii completate cu cele
masterale. La Iinalizarea acestora se elaboreaz si se sustine n Iata unei comisii, o lucrare
de disertatie.
Lucrarea de licent sau disertatie este reprezentat de un text prin care se realizeaz
succesiunea logic si ordonat a inIormatiilor, ideilor si opiniilor autorului, pe baza unei
muncii de documentare si elaborare, sub ndrumarea unui conductor stiintiIic.
Lucrarea de licen( este o etap important din traseul studiilor academice. Fr aceasta,
studentul nu poate dobndii calitatea de absolvent si, n consecint, diploma care certiIic
aceast calitate. De aceea, aceasta se mai numeste, prin traditie, si lucrare de diplom,
desi simpla existent a lucrrii de licent nu le asigur absolventilor diploma universitar.
Mai mult actualele reglementrii n vigoare au statuat sintagma lucrare de licent.
Lucrarea de diserta(ie se elaboreaz si se sustine la Iinalizarea studiilor masterale. Prin
acestea se asigur continuarea si aproIundarea cunostintelor dobndite pe parcursul
studiilor universitare si postuniversitare. Lucrarea de disertatie contribuie la dezvoltarea
capacittilor de cercetare stiintiIic ale masteranzilor si oIer posibilitatea specializrii
ntr-un domeniu circumscris studiilor economice, dar si obtinerea unei diplome de
master n domeniul ales. Masteratul contribuie la aproIundarea studiilor academice, iar
tema lucrrii de disertatie poate s Iie o continuare a celei de licent sau o nou
abordarea, n Iunctie de proIilul masteratului, optiunea masterandului, dar si de activitatea
desIsurat de absolvent n economia real, n spatiul public si privat.
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
3
Masteratul este o conditie pentru nscrierea la doctorat si poate s asigure continuitatea n
investigatia si cercetarea stiintiIic pe o tem dat, demarat prin lucrarea de licent,
continuat prin cea de disertatie si concretizat prin examenele din cadrul scolii doctorale
si reIeratele si lucrarea de doctorat.
n mediile academice, datorit importantei lucrrilor de licent si masterat, dar si a
preocuprilor stiintiIice ale studentilor din perioada studiilor universitare si masterale, au
Iost introduse, de-a lungul timpului discipline-tint purtnd diIerite denumiri: Teoria
cercetrii tiintifice, Metodologia cercetrii tiintifice, Metode i tehnici de cercetare
tiintific, Documentarea tiintific, Metodologia activittii autorului. Un accent special
se pune pe documentarea, elaborarea si redactarea lucrrilor de licent si masterat. De
aceea au Iost publicate numeroase crti, manuale si studii pe aceast tem. Foarte
cunoscut este lucrarea lui Umberto Eco, Come si fa una testi di laurea , tradus n
numeroase limbi, inclusiv n limba romn. Anual, apar numeroase lucrrii (crti, studii,
articole, ndrumare, ghiduri) pe aceast tem. n bibliograIia ghidului veti putea gsi
unele din acestea, cu precizrii suplimentare (n bibliografia adnotat), despre cele mai
accesibile si mai importante, precum si despre modul de accesare si procurare.
Prezentul ghid despre elaborare si prezentare lucrrilor de licent si disertatie la
Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea AIacerilor din Universitatea Babes-Bolyai
urmreste prezentarea unor repere privind alegerea temei, stabilirea coordonatorului
stiintiIic, operatiunile de elaborare si redactare a lucrrii de licent si/sau de masterat.
Urmrim prin aceasta cresterea nivelului stiintiIic al lucrrilor elaborate si sustinute de
ctre studentii si masteranzii Faculttii de Stiinte Economice si Gestiunea AIacerilor.
Textul nostru se bazeaz pe o serie de reIerinte bibliograIice relevante n raport cu
tematica abordat, pe ntrebrile si sugestiile studentilor, pe exigentele si practicile
existente n Universitatea Babes-Bolyai si Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea
AIacerilor din Cluj-Napoca. Am avut, de asemenea, n vedre experienta catedrelor si
cadrelor didactice din Iacultate.
Chidul privind elaborarea yi prezentarea lucrrilor de licen( yi masterat este
structurat astfel:
1. Alegerea temei yi stabilirea coordonatorului ytiin(ific;
2. ntocmirea structurii preliminare sau a proiectului lucrrii;
3. Documentarea, prelucrarea yi ordonarea datelor yi informa(iilor;
4. Redactarea lucrrii;
5. Prezentarea yi argumentarea lucrrii n fa(a comisiilor de licen( yi masterat.
Fiecare dintre aceste elemente componente ale ghidului vor Ii detaliate n cele ce
urmeaz.
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
4
Alegerea temei yi stabilirea coordonatorului ytiin(ific
Activitatea de elaborare a lucrrii trebuie s reprezinte o continuare Iireasc a activittii
universitare si de pregtire proIesional a studentilor. Scopul acestor lucrrii este cel al
Iinalizrii studiilor si atingerea unor standarde de calitate n proIesiunea aleas. Pe de alt
parte, lucrare de licent sau disertatie trebuie s reprezinte si s Iac dovada consistentei
n specializarea urmat pe parcursul anilor de studii. Pentru a rspunde acestor cerinte,
mai nti, studenti sau masteranzi trebuie s se preocupe de delimitarea temei sau
stabilirea titlului lucrrii. Aceast activitate se poate realiza prin cunoasterea si
exploatarea oIertei catedrelor si cadrelor didactice din Iacultatea noastr, dar si prin
propunerile Icute de studenti sau masteranzi. Titlul lucrrii trebuie s acopere aria
studiilor si stiintelor economice. Nu se poate alege un titlul, pentru lucrarea de licent sau
masterat, care se reIer sau se regseste n cmpul de investigatie al stiintelor si/sau
disciplinelor neeconomice. Pot Ii abordate teme interdisciplinare, dar care au ca obiect de
analiz sIera vietii si activittii economice. Titlul lucrrii poate Ii precedat de un supratitlu
sau urmat de un subtitlul prin care autorul s delimiteze, mai precis, sIera investigatiei
sale.
Concomitent cu alegerea titlului sau a temei lucrrii se alege coordonatorul sau
ndrumtorul ytiinjific. Activitatea de cercetare a studentilor/masteranzilor vizeaz
elaborarea unei lucrri sub directa coordonare a unui cadru didactic care este doctor in
tiinte i care desfoar activitti didactice i tiintifice la Facultatea de Stiinte
Economice i Gestiunea Afacerilor din Cluf-Napoca. Nu se poate elabora o lucrare de
licent sau masterat fr existenta i indrumarea unui cadru didactic.
Este preIerabil s existe o compatibilitate ntre tema aleas si cadrul didactic ndrumtor,
cu alte cuvinte tema propus sau aleas s intre n sIera de activitti didactice si stiintiIice
ale coordonatorului stiintiIic. De retinut c ntre ndrumtorul sau coordonatorul stiintiIic
si student sau masterand trebuie s se realizeze o comunicare ct mai bun, Ir obligatia
cadrului didactic de-a ntocmii baza documentar si variante pre-Iinale si Iinale ale
lucrrii. EIortul principal revine studentului sau masterandului, iar cadrul didactic are
obligatia de-a venii cu sugestii, corecturii, modiIicrii n structura capitolelor sau n
maniera de elaborare a discursului stiintiIic. Tot coordonatorul stiintiIic, la Iel ca un bun
antrenor, trebuie s-i oIere celui care sustine lucrarea, date despre modul sau manierea de
sustinerea sau prezentare a lucrrii de licent sau masterat,despre exigentele comisiei, sau
a unui membru al acesteia, Ir ns a crea avantaje speciale pentru absolventul su.
Revenind la tema lucrri i amintim ca aceasta trebuie s reIlecte apartenenta
studentului/masterandului la specializarea urmat pe perioada studiilor. Aceasta nu
presupune Iocalizarea atentiei numai pe catedrele si cadrele didactice de la sectia sau
specializarea respectiv. Se poate opta pentru oricare cadru didactic, din Iacultate,
indiIerent de catedra sau disciplina predat si de activitatea stiintiIic prestat, n
conditiile unei teme cu continut economic interdisciplinar. Nu sunt restrictionri Iat de
statutul disciplinei, obligatorie, optional, n trunchiul comun sau pe specializri.
Dac studentul sau masterandul urmeaz, la Iacultatea noastr, dou sau mai multe
specializri, nu poate s opte:e pentru aceeai tem i s elabore:e o singur lucrare de
licent. Acest aspect este valabil i in ca:ul in care sunt urmate studii, la nivel de licent
i masterat, la alte faculttii cu sau fr profil economic. Poate ns s se utilizeze baza
inIormativ si documentar a temei sau a subiectului si pot Ii dezvoltate cercetrile
interdisciplinare, multidisciplinare, pluridisciplinare si transdisciplinare. Prin aceasta se
realizeaz o anumit integrare ntre diIerite domenii ale cunoasterii si utilizarea unui
limbaj comun, dar si a unui schimb de idei, inIormatii, notiuni, concepte, metode si
tehnici de cercetare. n acest context, titlul si continutul lucrrii, pot Ii adaptate si
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
5
nuantate, Ir s prezinte suprapuneri, paralelisme sau unele repetri sau reluri care
contravin exigentei si eticii stiintiIice si academice.
n Iunctie de cerintele conduceri academice a Iaculttii, a catedrelor si cadrelor didactice
se vor ntocmii documentele preliminare si se vor obtine avizele necesare pentru
acceptarea yi nregistrarea temei.
ntocmirea structurii preliminare sau a proiectului lucrrii
Dup stabilirea si acceptarea temei studenti sau masteranzi trebuie s aib n vedre
elaborarea si prezentarea coordonatorului sau indrumtorului tiintific a structurii sau
proiectului lucrrii, care trebuie s cuprind, n mod distinct, urmtoarele elemente:
Introducere n tematic lucrrii;
Motivatia, importanta si metodologia de cercetare utilizat;
Propunerii privind structura lucrrii sau succesiunea capitolelor si
subcapitolelor;
Concluziile ce decurg din activitatea ce va Ii desIsurat;
Repere sau reIerinte bibliograIice cunoscute si cele care urmeaz s Iie
consultate n vederea documentrii si elaborrii lucrrii.
Structura sau proiectul lucrrii este de Iapt cuprinsul preliminar si/sau provi:oriu al
lucrrii. Optiunea pentru acest demers se Iace n Iunctie de cercetrile anterioare,
bibliograIia orientativ consultat, sugestiile coordonatorului stiintiIic, importanta si
actualitatea temei, preocuparea sau preIerinta autorului pentru anumite segmente din tema
tratat etc. Aceast structur are un caracter provi:oriu si se poate modiIica n Iunctie de
inIormatiile obtinute, posibilittile de documentare, schimbrile si nouttile din cmpul
cercetrilor stiintiIice, prerile si concluziile autorilor, interventiile coordonatorului
stiintiIic, limitele si constrngerile conjuncturale si temporale sub imperiul crora se
desIsoar activittile ulterioare.
Documentarea, prelucrarea yi ordonarea datelor yi informa(iilor
Aceast etap este consacra muncii de documentare prin depistarea si ntocmirea
bibliograIiei pentru tema aleas, prin consultarea acesteia si a inIormatiilor oIerite de alte
surse: documente oIiciale, inIormatii si documente economice elite si inedite, pres,
reviste si publicatii de specialitate, site-uri etc. Este etapa cea mai complex, dar si cea
mai important care asigur substantialitatea lucrrii. Activitatea de documentare asigur
cunoasterea rezultatelor si dezbaterilor stiintiIice pe tema abordat dar si baza de plecare
pentru viitoare lucrare de licent sau masterat.
Activitatea de documentare nu poate Ii exhaustiv datorit volumului mare de date si
inIormatii, precum si datorit caracterului limitativ, prin numrul de pagini, si
speciIicitatea lucrrilor de licent si masterat. n astIel de situatii se impune o
documentare si inIormare selectiv, dar ct se poate de repre:entativ, prin inventarierea
si consultarea datelor si inIormatilor cu cea mai mare relevant pentru tema abordat.
Pe msura desIsurrii activittii de documentare se impune selectarea, ordonarea si
prelucrarea datelor si inIormatilor. Se recomand dezvoltarea unei activitti de cercetare a
studentului care s vizeze realizarea unei lucrri de diplom sau disertatie, a crei
principale caracteristici se regsesc n una dintre urmtoarele dou categorii:
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
6
Redactarea lucrrii
Dup activitatea de documentare pentru lucrarea de licent sau masterat se impune
elaborarea sau redactarea acesteia. Este o operatiune important care presupune la
rndul ei mai multe etape. Mai nti trebuie s se procedeze la asigurarea unei
concordante ntre structura preliminar si baza documentar si s se Iac corectiile si
modiIicrile necesare.
Urmeaz etapa de delimitare si redactare a textului, pe capitole, subcapitole, studii de caz,
concluzii, anexe, reprezentri graIice, imagini, bibliograIie. Nu exist o retet unic n
redactarea unui text, dar se impun cteva aspecte care oIer lucrrii consistent si
relevant: exprimare concis, claritate, nlntuirea logic a ideilor, abordarea critic a
problematicii, originalitate, respectarea normelor gramaticale si a celor ortograIice si de
punctuatie. Ideile, opiniile, aIirmatiile din textul lucrrii s se bazeze pe bibliograIia
consultat si pe propriile analizeze. Este de preIerat s se Iac distinctia ntre rezultatele
anterioare si cele ale absolventului sau masterandului, s se poat depista cu usurint
contributia adus n cmpul cercetrilor economice prin lucrarea asumat.
Un aspect deosebit de important este respectarea dreptului de autor reglementat prin
legislatia international, european si romneasc. Pentru respectarea legii si protectia
autorilor n tara noastr Iunctioneaz: ,OIiciul Romn pentru Drepturile de Autor. n
activitatea de redactare a lucrrii, n literatura de specialitate s-a impus Iormula: EARS
care nseamn Elimin Adaug Reorgani:ea: Substituie. Aceasta presupune o
adaptare permanent a textului n Iunctiei de documentatia realizat, evolutia cercetrilor
n domeniu, cerintele coordonatorului stiintiIic, exigentele si importanta temei etc.
Eliminarea se impune atunci cnd inIormatiile despre subiect abund si/sau se suprapun
si sunt deja extrem de cunoscute. Adugirile sunt necesare pentru argumentarea opiniilor
exprimate si consolidarea textului si a concluziilor. Reorganizarea este o activitate
necesar spre Iinalul lucrrii cu scopul stabilirii structurii Iinale, n Iunctie de date si
inIormatiile prezentate, de succesiunea logic a discursului stiintiIic. Substituirea nu
nseamn eliminarea sau nlocuirea unor texte cu altele, ci mai degrab identiIicarea
inIormatilor si argumentelor care sustin cercetarea si renuntarea la cele de prisos sau la
cele arhicunoscute si mai putin necesare n construirea textului.
Unele lucrri de licent sau masterat au un caracter teoretic mai accentuat, iar altele mai
aplicativ. n Iunctie de tema trat se pot insera n cuprinsul acestei studii de ca:. Uneori
lucrarea nssi este un studiu de ca:. IndiIerent de situatie studiile de ca: sunt necesare si
utile n demersurile stiintiIice. Studiul de ca: ca strategie de cercetare a aprut n perioada
interbelic, dar s-a impus n literatura stiintiIic dup Al Doilea Rzboi Mondial. Pentru
ilustrarea acestora puteti Iolosii n cuprinsul lucrrii casetarea inIormatilor prezentate.
Un text pentru o lucrare de licent sau masterat, poate Ii ilustrat cu tabele, graIice, imagini
etc. n literatura economic contemporan a Iost subliniat, de ctre celebrul economist
american Paul A. Samuelson, importanta utilizrii si interpretrii tabelelor si graIicelor. El
spunea c acestea exprim evolutiile n timp a unor tendinte economice si sunt
indispensabile pentru un cercettor n tainele economiei, cum este ,ciocanul pentru
tmplar. Pentru ca acestea s Iie mai bine vizualizate se recomand realizarea n
structura sau cuprinsul lucrrii a unei sectiuni numit: Lista tabelelor, graficelor i
imaginilor. Dac lucrarea prezint si elemente evolutivi ale unor Ienomene si procese
economice se poate realiza o cronologie a acestora.
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
7
Prezentarea yi argumentarea lucrrii
n fa(a comisiilor de licen( yi masterat
Este etapa Iinal a activittii ntreprinse de studentii sau masteranzii care au desIsurat si
elaborat o lucrare de licent sau de disertatie. Pentru aceasta este necesar o consultare
atent cu ndrumtorul stiintiIic si pregtit cu mult minutiozitate expunerea n Iata
comisie. O reusit n aceast ordine de idei impune o serioas pregtire psihologic
alturi de cea informational i de cunoatere a subiectului lucrrii.
La acestea se adaug pregtirea logistic concretizat n conIigurarea CD-urilor, a slide-
urilor, a computerelor, tiprirea unor texte pentru handout-uri etc. Un aspect important din
aceast etap este calibrarea temporal a prezentrii si ncadrarea n timpul alocat
expunerii si rspunsurilor la ntrebri. Relevant este si anticiparea intrebrilor si
pregtirea rspunsurilor. Exist ntrebri speciIice acestei situatii care vizeaz optiunea
pentru tema tratat, bibliograIia consultat, contributia autorului, intentiile de viitor, ideile
mai importante din cuprinsul lucrrii si aplicabilitatea n economia real si dezvoltarea
universului teoretic etc.
Opiniile membrilor comisiei trebuie tratate cu mult discernmnt, estimrile Ir
exuberant, iar eventuale critici, mai ales dac sunt ntemeiate, cu cumptarea si eleganta
necesar unei sustineri publice a lucrrii de licent sau de masterat. Puteti dialoga, cu
membrii comisiei, numai prin soliditatea pregtirii, cunoasterii temei si acuratetea
argumentelor. Este bine s Iiti inIormati despre modul de desIsurare a activittii de
prezentare si sustinere a lucrrii, inclusiv prin asistarea la astIel de activitti nainte si/sau
n timpul examenului.
Recomandri yi sugestii
Lucrare de diplom / diserta(ie tip I:
S reprezinte o abordare stiintiIic bazat pe studiul literaturii de
specialitate, aIerente tematicii de cercetare stabilite mpreun cu cadrul
didactic coordonator;
S aib n vedere o dimensionare a stadiului cunoasterii n sIera de
cercetare asumat de ctre student;
n ansamblul su, lucrarea s reprezinte preponderent o abordare
conceptual a tematicii studiate, precum si directiile de cercetare existente
n aria de studiu;
S prezinte concluziile generale ce pot Ii identiIicate pe baza studiului
realizat, precum si perspectivele de cercetare existente.
Lucrare de diplom / diserta(ie tip II:
S reprezinte o abordare stiintiIic bazat preponderent pe studii de caz
relevante n domeniul de cercetare asumat de ctre student;
Se recomand o abordare sistematic si comparativ a situatiilor existente
sau potentiale n domeniul de cercetare ales;
La nivelul acestui tip de lucrare, contributia studentului sau masterandului
poate Ii realizat prin identiIicarea elementelor comune sau de diIerentiere
a situatiilor analizate, genernd pe baza acestora ipoteze de cercetare, a
cror argumentare Iaptic este necesar;
O lucrare bazat pe o simpl nsiruire a unor situatii practice, orict de
relevante ar Ii acestea, nu poate Iace dovada unei cercetri stiintiIice, a
crei metodologie de cercetare are la baza studiul de caz;
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
8
O lucrare bazat pe o analiza unei singure situatii practice, orict de
relevant ar Ii aceasta pentru aria de cercetare analizat, nu poate Ii
ncadrat n sIera unei cercetri stiintiIice reale .
IndiIerent de tipologia lucrrii alese, realizarea unei astIel de activitti se va derula sub
directa si permanenta ndrumare a cadrului didactic coordonator.
La nivelul unei lucrri diplom sau diserta(ie se recomand respectarea urmtoarei
structuri:
Se recomand o dimensionare optim a structurii unei lucrri astIel nct s se evite, pe de
o parte segmentarea excesiv a materialului elaborat, iar pe de alt parte, realizarea unor
capitole supradimensionate. Un numr de 4-5 capitole poate Ii apreciat ca Iiind optim.
Introducerea trebuie s reprezinte o imagine succint a stadiului actual al cunoasterii n
sIera tematicii abordate, demersul stiintiIic al studentului, precum si rezultatele obtinute,
Iie ele de natur conceptual sau practic.
Motiva(ia, importan(a yi metodologia cercetrii trebuie s cuprind elemente precum:
obiectivele cercetrii desIsurate, metodele si tehnicile de cercetare utilizate, descrierea
detaliat si clar a procesului de cercetare stiintiIic, importanta cercetrii pentru sIera
cunoasterii, precum si modalittile de identiIicare (cuantiIicare) a rezultatelor cercetrii.
Dac demersul stiintiIic este unul cu caracter preponderent practic, atunci se impune
precizare distinct si clar a etapelor parcurse pentru realizarea eIectiv a lucrrii.
Introducere
Motiva(ia, importan a yi metodologia cercetrii
Abrevieri
Lista tabelelor, graficelor yi casetelor
Cap 1. Titlul primului capitol
1.1. Subcapitolul 1
1.2. Subcapitolul 2
1.3. ....
Cap 2. Titlul celui de al doilea capitol
2.1. Subcapitolul 1
2.2. Subcapitolul 2
2.3. ....
Cap 3. Titlul celui de al treilea capitol
3.1. Subcapitolul 1
3.2. Subcapitolul 2
3.3. ....
Cap.4. Studiu de caz
Cap 5. Concluzii generale aferente lucrrii
Bibliografie sau Referin(e bibliografice
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
9
Esenta si continutul cercetrii derulate de ctre student sau masterand trebuie s se
regseasc la nivelul Iiecrui capitol din cadrul lucrrii.
Ultimul capitol al lucrrii se recomand a Ii alocat Iormulrii concluziilor generale ale
cercetrii ntreprinse, precum si propunerile initiate de student, ca urmare a concluziilor
conturate.
Lucrarea de licent sau disertatie trebuie s aib la baz o documentare solid, real,
autentic si relevant (SRAR), regsit la nivelul reIerintelor bibliograIice.
Pentru identiIicarea si utilizarea bibliografiei sau a referin(elor bibliografice se
recomand urmtoarele aspecte:
utilizarea unor surse de documentare autentice si reale;
n cadrul reIerintelor bibliograIice se recomand ca articolele stiintiIice
publicate n literatura de specialitate, s beneIicieze de o pondere
semniIicativ;
se apreciaz ca Iiind o condi(ie minimal pentru asigurarea unui nivel
stiintiIic mediu ca reIerintele bibliograIice prezentate la Iinalul lucrrii s
se regseasc integral n textul materialului elaborat;
nu este admis la nivelul bibliograIiei existenta unor reIerinte a cror
utilizare nu poate Ii identiIicat n textul lucrrii;
n vederea asigurrii unui nivel stiintiIic semniIicativ se recomand ca
ponderea tipului de reIerinte bibliograIice n totalul acestora s Iie astIel:
minim 50 articole publicate n jurnale sau alte publicatii similare
nationale si/sau internationale;
maxim 35 crti de specialitate publicate n tar si strintate;
maxim 10 articole publicate n volume ale conIerintelor stiintiIice
desIsurate pe teritoriul national;
maxim 5 materiale nepublicate (prelegeri la conIerinte, teze de
doctorat, cursuri, manuale universitare, materiale distribuite n
cadrul workshop-urilor, etc.)
Dac se consider oportun atasarea la o astIel de lucrare a unor anexe, care vin n sprijinul
sustinerii demersului stiintiIic ntreprins, se recomand ca ponderea acestora raportat la
numrul total de pagini al lucrrii s Iie maxim 20. De asemenea graIicele tabele,
imaginile nu trebuie s se substituie textului, ci s Iie numai o completare si sustinere a
acestuia.
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
10
Tehnici de redactare a lucrrii
Redactarea lucrrii de diplom sau disertatie trebuie realizat astIel nct s reIlecte
caracterul stiintiIic al acesteia. n acest sens este recomandabil a se respecta urmtoarele
reguli de editare:
1. TITLUL CAPITOLULUI (14pt, bold, capitals, center/left)
(12pt)
(12pt)
(12pt)
1.1. TITLUL SUBCAPITOLULUI (12pt, bold, capitals, left)
(12pt)
Fiecare subcapitol trebuie s aib o structur clar, delimitat prin subcapitole distincte. Textul
unui capitolul, respectiv subcapitol trebuie s Iie mprtit n paragraIe, separate printr-un rd liber,
Ir tab la nceputul primului rnd a Iiecrui paragraI.
(12pt)
Se recomand ca lungimea maxim a unei lucrri s Iie de 60-80 pagini, inclusiv anexele, cu un
Iormat prezentat mai jos. Aceasta nu nseamn o restrictionare a dimensiunilor lucrrii.
(12pt)
Formatul paginii:
Format pagin: A4 (297x210)
Margini: top 2.54 cm, bottom 2.54 cm, leIt 3.17 cm, right 3.17 cm, gutter 0 pt, header
1.27 cm, Iooter 1.27 cm.
Font: Times New Roman, size 12, line space: 1,5 lines, justiIied. Nu se accept ca un text
s Iie editat cu eIecte vizuale (de natur graIic).
Pentru ntregul text cuprins n lucrare se va utiliza acelasi tip de bullets pentru a puncta
sau enumera diverse elemente.
(12pt)
Titlurile capitolelor trebuie s Iie numerotate continuu, iar subcapitolele vor Ii numerotate n
Iunctie de numrul capitolului, Ir ns a utiliza mai mult de 3 ciIre pentru numerotarea acestora
(de exemplu, 1.2.1.).
(12pt)
Numerotarea paginilor se va realiza continuu, ncepnd cu numrul 1, pe prima pagina
primului capitol.
(12pt)
Se recomand utilizarea notelor de subsol doar pentru anumite precizri de natur
conceptual sau faptic. Pentru referin(ele bibliografice se va utiliza sistemul men(ionat mai
jos.
(12pt)
Pentru a Iace o reIerire bibliograIic la o lucrare n ansamblul ei se vor preciza n cadrul textului
,numele autorului si ,anul publicrii astIel: un singur autor (A, 2001), doi autori (A & B, 2002),
sau mai mult de doi autori (A et al., 2003). Atunci cnd n paragraIul considerat se Iace reIerire
distinct la o idee dintr-o cercetare anterioar se precizeaz si numrul paginii unde poate Ii
identiIicat aceast surs. Spre exemplu: (A, 2001: 75).
(12pt)
Figurile, graficele yi tablele vor fi centrate la nivelul paginii, numerotate precum este
precizat n schema de mai jos.
(12pt)
Tabelul 1. Numele tabelului
(Sursa. Autor, 2004: 31) (12pt)
(12pt)
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
11
CONCLUZII (12pt, bold, capitals, left)
Toate lucrrile de licent sau masterat trebuie s Iie elaborate si redactare cu mult acurate e.
(12pt)
(12pt)
REFERINTE BIBLIOGRAFICE (12pt, bold, capitals, left) trebuie s contin doar acele surse
bibliograIic citate n text, iar ordonarea lucrrilor se Iace alIabetic, dup numele autorului. Dac
sunt mai multi autori Ir un coordonator se poate utiliza varianta celor trei stelute * * *, dup
care se insereaz titlul lucrrii. Dac lucrarea are un coordonator, trecut pe Ioaia de titlu, se va
consemna numele acestuia, cu precizarea coord. n parantez.
(12pt)
Exemple de cr(i utilizate
Matis, D. & Pop, A. (2007), Contabilitate financiar, Editura Alma Mater, Cluj Napoca (10pt)
Burja, V., Voiculescu, F., Burja, C., Voiculescu, E. (2006), Didactica tiintelor economice. Ghid
metodologic cu caracter aplicativ, Editura IRECSON, Bucuresti(10pt)
Exemplul unui articol prezentat la o conferin( yi/sau publicat ntr-un jurnal (revist)
Kaplan, R.S. & Norton, D.P. (2004), How strategy maps Irame an organization`s objectives, Journal of
Accounting Research, vol. 20, no. 2: 40-45
Van der Tas, L. G. (1992a), Evidence oI EC Iinancial reporting practice harmonization, European
Accounting Review, vol.1, no.1: 69-104.
Van der Tas, L. G. (1992b), Measuring international harmonization and standardization: a comment,
Abacus, vol. 28, no. 2: 211-216.
Exemplu de document utilizat ca yi referin( bibliografic.
Kellen, V. (2003), Business perIormance measurement at the crossroads oI strategy, decision-making,
learning and inIormation visualization, available on-line at www.kellen.net/bpm.htm (se recomand
mentionarea intregului link utili:at la nivel de referat).
Se interzice realizarea urmtoarelor elemente la nivelul redactrii lucrrii:
crearea unei coperte care nu corespunde standardelor enuntate anterior sau
exemplului de mai jos;
inserarea de elemente graIice (imagini, schite, desene, emoticons, etc.) care
nu contribuie la o mai buna ntelegere a textului scris, ori prezint un
caracter neadecvat, chiar hazliu;
Iolosirea unui altIel de timp de caractere, dect cel prezentat anterior,
pentru textul lucrrii (exceptnd titlurile, subtitlurile si alte elemente
similare);
utilizarea altui sistem de identiIicare a reIerintelor bibliograIice neacceptat
n metodologia si practica cercetrii stiintiIice.
n ceea ce priveste structura de redactare a unei lucrri mentionm urmtoarele:
structura graIic a lucrrii trebuie s Iie aceasta:
- pagina de copert
- pagina interioar, aIerent copertei interioare
- pagina cuprinsului
- pagin cu lista abrevierilor
- pagin cu lista Iigurilor, graIicelor si talelor
- pagini aIerente textului eIectiv al reIeratului, respectnd structura
mentionat.
Lucrarea de licent sau disertatie se va tipri pe coli Iormat A4, doar pe o singur Iat a
acesteia.
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
12
Prima pagin a lucrrii trebuie s contin urmtoarele inIormatii:
- Denumirea universittii, a Iaculttii si textul: ,Cluj Napoca;
- Textul: ,Lucrare de disertatie sau ,Lucrare de licent
- Titlul lucrrii de diplom sau disertatie;
- Numele complet si titlul stiintiIic al coordonatorului de lucrare;
- Numele complet al studentului.
- Textul: ,2008.
Coperta lucrrii trebuie s contin urmtoarele inIormatii:
- Denumirea universittii, a Iaculttii si textul: ,Cluj Napoca;
- Textul: ,Lucrare de disertatie sau ,Lucrare de licent
- Numele complet si titlul stiintiIic al coordonatorului de lucrare;
- Numele complet al studentului.
- Textul: ,2008.
Prima pagin a unui lucrri de licen( sau masterat trebuie s se prezinte n
concordan( cu imaginea de mai jos:
COPERTA:
Prima pagin a lucrrii va Ii aproximativ aceeasi cu cea a copertei, doar c sub textul
,Lucrare de licent sau ,Lucrare de disertatie se va aduga titlul lucrrii.
UNIVERSITATEA BABE$-BOLYAI
FACULTATEA DE $TIINTE ECONOMICE
$I GESTIUNEA AFACERILOR
CLU1 NAPOCA
Lucrare de licen(
Lucrare de diserta(ie
Coordonator stiintiIic
ProI.univ.dr. Dumitru Matis
Student
Masterand
Adrian POPA
2008
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
13
Metode yi tehnici de sus(inere a lucrriila ni velul comisiei de evaluare
Rezultatele activittii de cercetare a studentilor sau masteranzilor, concretizate prin
lucrarea de licent sau disertatie este supus analizei si dezbaterilor la nivelul comisiei de
licent sau de disertatie.
Pentru depunerea lucrrii n vederea sus(inerii se recomand respectarea urmtoarelor
reguli:
Structura lucrrii este propus de ctre student si supus analizei
coordonatorului stiintiIic;
Dup elaborarea si redactarea eIectiv a lucrrii aceasta este oIerit spre
analiz coordonatorului stiintiIic;
n vederea depunerii lucrrii la secretariatul Iaculttii, pentru a putea Ii
sustinut n Iata comisiei, trebuie s existe acordul coordonatorului
stiintiIic;
Lucrarea de diplom sau disertatie se depune la secretariatul Iaculttii n
termenul anuntat de ctre decanatul Iaculttii;
Studentul va depune la secretariat un exemplar din lucrare, n Iormat tiprit
si electronic (pe CD), iar un alt exemplar (n ambele Iormate) se nmneaz
coordonatorului stiintiIic.
Coordonatorul stiintiIic si rezerv dreptul de a nu accepta pentru sustinere o lucrare care
nu a respectat regulile si normele din prezenta lucrare, n cerintele catedrelor si exigentele
cadrului didactic.
La sustinerea lucrrii n Iata comisiei se va respecta urmtoarea procedur:
La momentul indicat de ctre seIul de comisiei, studentul sau masterandul
va sustine eIectiv lucrarea;
Timpul alocat pentru sustinerea lucrrii este de maxim: 15 min.;
Dup sustinerea acesteia de ctre student, se aloc 5 min. pentru notarea
ntrebrilor venite din partea membrilor comisiei;
Timpul alocat pentru rspunsurile studentului la ntrebrile primite este de
maxim 10 min.;
Dup rspunsurile acordate de student comisia are abilitatea de a Iace
discutii, aprecieri si analiz critic constructiv aIerent lucrrii prezentate;
La Iinalul acestor discutii seIul comisiei de evaluare si exprim opinia n
legtur cu lucrarea sustinut si acord n numele ntregii comisii nota
aIerent lucrrii prezentate. Stabilirea notei se realizeaz n prezenta
tuturor membrilor comisiei.
Pentru stabilirea notei se vor avea n vedere urmtoarelor criterii de evaluare:
1. Complexitatea nivelul continutului stiintiIic al lucrrii;
2. Capacitatea de sintez si gradul de coerent dovedit de ctre student;
3. Structura lucrrii analizate;
4. Valoarea si relevanta reIerintelor bibliograIice studiate;
5. Existenta metodologiei de cercetare si a motivatiei cercetrii;
6. Valoarea rezultatelor obtinute ca urmare a cercetrii desIsurate;
7. Capacitatea de a prezenta n Iata membrilor comisiei lucrarea elaborat ;
8. Gradul si capacitatea de a rspunde la toate ntrebrile adresate de membrii
comisiei;
9. Respectarea prevederilor prezentului ghid si a cerintelor Iormulate de
catedre si cadrele didactice coordonatoare.
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
14
Prezentarea lucrrii de ctre student/mastertand va avea n vedere urmtoarele
aspecte:
Se va respecta timpul alocat prezentrii;
Prezentarea lucrrii va Ii sustinut de o prezentare graIic n PowerPoint,
astIel:
Primul slide al prezentrii va contine aceleasi elemente precum
prima pagin a reIeratului;
Al doilea slide trebuie s prezinte principalele teme abordate la
nivelul lucrrii, Ir a Iace o trimitere direct la capitolele
acesteia;
Prezentarea unei lucrri trebuie s rspund la urmtoarele
ntrebri:
Care este tematica general a lucrrii?
Care sunt principalele aspecte studiate la nivelul acesteia?
Care este stadiul cunoasterii n domeniul sau aria de cercetare a
lucrrii?
Care sunt elementele relevante aIerente lucrrii elaborate?
Care sunt principale rezultate ale cercetrii si documentrii
desIsurate?
Care sunt concluziile generale care se desprind ca urmare a
cercetrii eIectuate si care sunt propunerile Iormulate de student
sau masterand?
Se recomand, n vederea respectrii timpului alocat, utilizarea unui numr de
maxim 15 slide-uri cu urmtoarele caracteristici ale textului scris:
TimesNewRoman, 22 pct., JustiIy.
Se recomand:
A nu se citi prezentarea de pe slide-uri sau alte materiale;
A nu se utiliza elemente graIice care nu au legtur direct cu textul
prezentrii sau nu prezint elemente cu caracter stiintiIic;
A nu se utiliza eIecte sonore pe parcursul prezentrii;
Numerotarea slide-urilor astIel nct membrii comisiei si studentul s
constientizeze ct a mai rmas din prezentare;
A se Iocaliza expunerea pe tema abordat Ir introduceri si explicatii
colaterale sau Ir legtur cu tema tratat;
O tinut si atitudine comportamental n concordant cu importanta
momentului prezentrii si sustinerii unei lucrri de licent sau masterat.
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
15
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
ASE Bucuresti (2007), Guide Ior authors, Jounal Accounting and Management
Information Svstems, no. 20: 40-41
Burja, V., Voiculescu, F., Burja, C., Voiculescu, E. (2006), Didactica tiintelor
economice. Ghid metodologic cu caracter aplicativ, Editura IRECSON, Bucuresti
Chelcea S. (2007), Cum s redactm o lucrare de licent o te: de doctorat un articol
tiintific, Comunicare.ro, Bucuresti
Chelcea S. (2007), Metodologia cercetrii sociologice, Editia a treia, Editura Economic,
Bucuresti
Constantinescu, N.N. (1998), Probleme ale metodologiei de cercetare in tiinta
economic, Editura Economic, Bucuresti
Enchescu, C. (2005), Tratat de teoria cercetrii tiintifice, Editura Polirom, Iasi
Eco, U. (2006), Cum se face o te: de licent. Discipline umaniste, Editura Polirom, Iasi
Ferreol, G., Flageul, N. (2006), Metode i tehnici de exprimare scris i oral, Editura
Polirom, Iasi
Nechita, V. (2007), Cum elaborm lucrarea de licent i disertatia de masterat. Ghid
practic, Editura ECO PRINT, Satu Mare
Popescu, C., Ciucur, D., Rboac, Gh., Iovan, D. (2006), Metodologia cercetrii
tiintifice economice, Editura ASE, Bucuresti
Saunders, M.N.K., Lewis, P., Thornhill, A. (2000), Research Methods for Business
Students, Pearson Education Limited, London
Smith, M. (2003), Research Methods in Accounting, SAGE Publications, London
Serbnescu, A. (2007), Cum se scrie un text, Editia a treia, Editura Polirom, Iasi
University oI Chicago (2007), The Chicago Manual of Stvle, FiIteenth Edition, Chicago
Press, Chicago
Yin, K. R. (2005), Studiul de ca:. Designul, colectarea i anali:a datelor, Editura
Polirom, Iasi
Zait, D., Spalanzani, A. (2006), Cercetarea in economie i management. Repere
epistemologice i metodologice, Editura Economic, Bucuresti
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
16
BIBLIOGRAFIE ADNOTAT
Chelcea Septimiu, Cum s redactm o lucrare de licenj o tez de doctorat un articol
ytiinjific, Edi(ia a IV, revzut yi adugit, Comunicare.ro, Bucureyti, 2007.
Lucrarea v prezint ntr-o Iorm sintetic ce este o lucrare de licent, care sunt
principalele etape n alegerea titlului, documentarea, elaborarea, redactarea si sustinerea
acesteia. Capitolul 1: Intrebri, rspunsuri posibile i un imperativ, Capitolul 2. Norme
de redactare, Capitolul 3: Capcanele punctuatiei; Capitolul 4: Finisarea lucrrii, Anexa
A: Pre:entarea unei disertatii, Anexa B: Expresii i locutiuni in limba latin. Pentru
accesibilitatea lucrrii autorul a sistematizat si prezentat textul n mai multe subcapitole,
cu trimitere direct la problematica abordat si a ntocmit: Index de autori si Index de
teme. Lucrarea poate Ii comandat prin E-mail: diIuzarecomunicare.ro, iar inIormatii
suplimentare obtineti la www.editura.comunicare.ro
Septimiu Chelcea este si autorul lucrrii Metodologia cercetrii sociologice, Editia a treia,
Ed. Economic, Bucuresti, 2007, o abordare mai ampl a metodelor si tehnicilor de
cercetare stiintiIic din cmpul cercetrii sociale, ndeosebi sociologice, dar cu reIerire si
la problemele economice. De altIel, optiunea autorului de-a publica lucrarea n Editura
Economic ne dovedeste deschiderea spre economie si multiple sale inIluente si conexiuni
n viata si realitatea social.
Eco, Umberto, Cum se face o tez de licenj. Discipline umaniste, Ed. Polirom, Iayi,
2006.
Umbertro Eco este licentiat n estetic si proIesor la Universitatea din Bologna. A predat
la cele mai prestigioase universitti din lume, Iiind Docotor Honorius Causa, a peste 50
dintre ele. Experienta dobndit, dar si procesul de masiIicare a nvtmntului superior
din Italia, l-a determinat s publice, n 1977, lucrarea Come si fa una testi di laura. Desi
se adreseaz studentilor de la disciplinele umaniste, lucrarea s-a bucurat de o larg
audient si n rndul studentilor de la disciplinele economice, tehnice, artistice etc. Este
lucrarea cu cea mai larg audient n mediul academic din numeroase universitti
europene, nord-americane, asiatice, nord-aIricane, Iiind tradus n mai multe limbi de
circulatie international. Editia n limba romn, este una revzut de autor, si v
inIormeaz, n cele sase capitole, despre: I. Ce este o te: de licent i la ce folosete, II.
Alegerea subiectului, III. Cercetarea materialului; IV. Planul de lucru i sistemul de fie,
V. Redactarea, VI. Conclu:ii. Fiecare capitol are mai multe subcapitole si paragraIe prin
care se realizeaz o sistematizare a problematicii si o mai mare accesibilitate pentru
studenti. Lucrarea o puteti procura din librrii sau prin consultarea site-lui
www.polirom.ro
Ferrol, Gilles, Flageul, Nol, Metode i tehnici de exprimare scris i oral, Ed.
Polirom, Iasi, 2006.
Gilles Ferrol este proIesor de stiinte sociale la Universitatea din Poitiers (Franta), Iiind
cunoscut pentru lucrrile sale de epistemologie si analiz sociologic. Are o bogat
activitate didactic n stiintele comunicrii si de consiliere n elaborarea si sustinerea
lucrrilor stiintiIice.
Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat
17
Nol Flageul s-a specializat n stiintele economice si tehnicile de comunicare, pe baza
experientei acumulate n domeniul bancar, dar si n cel didactic prin activitatea
desIsurat la Universitatea Lille III (Franta) si organizarea cursurilor de var de la
Bologne-sur-Mer.
Lucrarea Metode i tehnici de exprimare scris i oral, n traducerea Anei Zstroiu si
cuvntul introductiv, intitulat Argument, semnat de Corneliu Blc (care s-a bucurat de un
stagiu de pregtire si sprijinul proIesorului Gilles Ferreol, n Franta, este un ghid
important n alegerea unui subiect sau teme, n documentarea si incursiunea tiintific si
mai ales n pre:entarea i comunicarea, prin metodele si tehnicile scrise si orale a
rezultatelor activittilor stiintiIice cu ocazia unor reuniuni sau examene. Experienta
practic si didactic n domeniul stiintelor sociale si economice, exemple prezentate,
schemele, graIicele si tabelele ntocmite, precum si selectia unor texte reprezentative din
literatura social-economic recomand lucrarea de la sine si ne oIer deschiderea spre
pragmatismul vietii economice. Din cuprins retinem: 1.Intelegerea i definirea precis a
scopului, 2. Cutarea i organi:area ideilor, 3. S te exprimi in aa fel incat s comunici
eficient, 4. Re:umatul i comentariul, 5. Sinte:a, 6. Di:ertatia, 7. Expunerea, 8. Discutia
urmate de textele fireti de final. Bibliografie, Index de nume proprii, Index tematic, Teme
cuprinse in cadrane.
Vasile Nechita, Cum elaborm lucrarea de licenj yi disertajia de masterat. Chid
practic, Satu Mare, ECO PRINT, 2007.
Lucrarea de numai 120 de pagini, ntr-un Iormat de buzunar, se ntemeiaz pe experienta
autorului si surse bibliograIice tiprite, dar mai ales, oIerite de internet. Aceasta o s v
Iaciliteze, mai usor, aIlarea situri si accesarea textelor Are trei capitole: I. Operatii
premergtoare, II. Operatii de elaborare, III. Operatii consecutive elaborrii. Fiecare
capitol este mprtit n mai multe subcapitole, Ioarte chibzuit dimensionate si ntr-o
succesiune logic ordonate. Este un adevrat ghid practic, din care poti depista si ntelege
Iiecare pas ce trebuie Icut pentru ncununarea cu succes a redactrii si sustinerii lucrrii
de licent sau a celei de disertatie pentru masterat. n Iinalul lucrrii, veti ntlnii
subcapitolul: Referinte comentate, prin care se prezint ntr-o Iorm rezumativ sursele
bibliograIice cele mai relevante. Anexele I si II ne prezint, dup optiunea autorului,
oglinda copertii si a paginii sau Ioii de titlu.
Constantin Popescu, Dumitru Ciucur, Gheorghe Rboac, Daniela Iovan,
Metodologia cercetrii ytiinjifice economice, Editura ASE, Bucureyti, 2006.
Autorii lucrrii, cadre didactice la Academia de Studii Economice Bucuresti, ntreprind pe
baza unei bogate documentatii si a experientei proprii, o incursiune n istoria,
epistemologia stiintelor economice si metodologia cercetrii stiintiIice. Sunt oIerite
rspunsuri reIeritoare despre rolul stiintele economice contemporane , despre metodele,
tehnicile si procedeele Iolosite n investigatia stiintiIic economic. Un capitol distinct se
reIer la redactarea i sustinerea public a lucrrilor economice. InIormatii si comenzi la
www. ase.ro si edituranet.ase.ro
Andra $erbnescu, Cum se scrie un text, Edi(ia a III-a, Ed. Polirom, Iayi, 2007.
Lucrare rspunde nevoilor stringente n elaborarea unui text, ca rezultat direct si
obligatoriu n investigatia stiintiIic, ca mijloc principal de comunicare a autorului cu
cititorii. Sunt prezentate etapele redactrii textului, modalittile de organi:are a
textului,structura texului i argumentatia acestuia. Lucrarea o puteti procura din librrii
sau prin consultarea site-lui www.polirom.ro.