Isihastii sau sihastrii si rugaciunea lui Tisus in traditia ortodoxiei romanesti Publicind fn traducere german’ Cele o sutdt de capete ate tui Calist si Ignatie Xanthopol, AM. Ammann vorbeste de rolul avut de isihasti in Biserica greact sirusa', EI nu aminteste tnsd nimic de existenta isihasmului sia spiritualituifilocalice gi isihaste in viata ortodoxiei romanesti, desigur din ipsa de cunostin{é a limbii romaine. Dar, dupa Nil Sorschi (1433-1508), Ammann trebuie sf treacd direct la isihasmul reinnoit in Rusia la sfirgitul secolulut al XIX-lea de eatre Paisie Velicicovsehi. Pentru tot acest rastimp el spune doar, in general, ca scricrile filocalice, care circulau fn manuscrise la Athos, ,nu rau strdine de Rasdritul greco-slav“ Dar, vorbind de renasterea spiritualitagi ocalice tn Rusia la sfrsitul secolului al XVIII-1ea, el observa: ,Nu e de mirare ci Filocalia, indatd ce a {fost tiparitd la Venetia (1a 1792), sia luat drumul raspindiri din Moldova, din Principatul familiei Mavrocordat, Acolo trdia vistirea Neamt (Njamec-Kloster), nu departe de Tiraspol, cilugtrul Paisie Velicicovschi, care petrecuse mul ani In Athos. Acest rus, cunoscator al limb grecesti, fa Wadus din cele 36 de buciti ale Filocaliei grecesti, 24 tn slavona bisericeasca, sipeacestea le-a publicat sub titlul Dobrovoliubie, n anul 1794, {in patru partis! -.Ecoul mare pe care -aavut, ‘ea, a facut ca in 1857 si se publice 0 a doua editie, i gase volume. Din 1867, fostul episcop de Tambov si Vladimir, devenit pustnic sub numele de TAM, Ammann SI, Die Goweschau im palamitchen Henchasnus, Wirabur, 1938, p. 4 Lipescunonger store naar face adeseor pe oodentalist puns romdnilorcaremerg In Apus Inte de mare nia. Du ee acca spun ed sit ortodoc acca conch ‘Dacha ortedoesi sit sacl prec ust jar ortodenie i cde numa greacd Girucd lar cind rominol oftados preczeass: NU sintem slavi, ct atin) ortodoc ‘Sccidentalinreatsr Dar ce 3 dat ortodoia romaneascd Ortodeict In genera? Nu se ‘anoate nc contribute ae la sprtualtates ood‘Teofan Zavoritul, a inceput st 0 publice intro traducere rusd in cinci volume. Aceastd opera a avut 0 imensa influent tn spirituatiatea teologia rusa!. ‘Am vrea si explicim putin aici de oe nu e de mirare cf Filocaia sau serierie filocaice gi-au luat drumal rispindiri lor in Rusia tocma din Moldova Lucrut acesta se explicd din faptul c& fn rile romaine iihasmul gi spirinalnatea filocalica in general s.aintrodus inc din secolul al XIV-lea 4 rimas o realitate nelntreruptd fa tot timpul urmator, ca gi in Athos, datorita unei anumite exstentedesine statatoare pecareau putut- pastra aceste tari gi datortalepatuilor lor strinse cu muntele Athos. In seco al XVIlf-ia, cilugirul Paisie, vent dela Poltva, a gisit astfel in Moldova 1un monahism, care, prin numerosi eprezentanti ai lui, practica, in co tinuarea neintrerupta a acestei tradi, 0 vial isihastd (de sihateii, insufleyita de rugteiunea lui lsu. Tocmai datorité acestei exstenfe de sine a {rilor roméne gi unei eavolariavietii minastiresti, pe care au putut-o mentineele,sicopierii bogate de manuscrise de spirituaitate ortodoxs, iar mai tiraiu tipariit de carti cu acest continu, din care unele puteau fi trimise gil celelalte popoare ortodoxe, s-a putut mentine neincetat spiritualitatea Sfinilor Parinti in acestemonahism. Aceasta, la rindul ei, a facut ca si in creagia teologica romaneasea sa se mensind linia veche pauristicd, printr-un Neagoe Basarab, prin Varlaam, Dosoftei, Dimitrie Can temir, in vreme ce teologia greaca gi rusd a oscilat intre influenta catolicd si cea protestanta (de exemplu la greci, intre tendinja cat licizantaa lui Meletie Sirigul gi patriarhul Dosite al lerusalimulu cea protestantizantaa lu Ciil Lucaris, Mitrofan Critopol, loan Cariofi iar la rusi, intre tendinja catolicizanta a Scolit de la Kiev, pina ta Petru cel Mare, $i ntre éea protestantizanta care ineepe dela Petru cel Mare prin Teofan Procopovici, pind ce prin Dimitrie Cantemir Incepe s4 se descopere linia ortodoxa in spiritualitate imtarit apoi prin Vasile de la Poiana Marului si Paisie Velicicovsehi, traitort in Moldova, unde au venit foarte probabil dupa ce au aflat de mona mul acesteia prin Dimitrie Cantemir) Mitropottul Tt Simedrea a cos la veal faptul ein jurul lui Grigorie Sinaitul, printe cflugirii de alte nai ortodoxe, sau aflat gi eAlugtr 7 Op. cit, p 8-10. romani’, Istoricul roman Razvan Theodorescu zice: ,Existenta unui mo- hahism roménese In perioda anterioard celei de a doua jumtia see. al XIV. lea, cu unele ecouri ale vii calugaregti din Peninsula Baleanic din centre de seam, precum cel din Chalcidica (Athos), sau de mai aproape, precum cele dela Parora si Kelifarevo.”. poate fi banuitdcutemet,munele pees schituri de lem sau chiar de piatrd,a ciror amintirenis-apastrat, putin aduna lolalt, pe malol Duna sau sub munte fn ftinseleregiuni Ppiduroase, sau cele colinae, pe calugiritcare, departe de orage.igv0F Trorganizat existenta dupa canoanele cinului monahal ortodox... fuain- tea apatitiei primelor ministiri cunoscute documentar in Moldova gi Muntenia‘® xistenta monabilor in Tara Romaneasc, aaturi deexistenta unui cler demir nainte deasezarea la 1359. primului mitropolitstatornic a Curtea ‘de Arges,e atestati sin actul sinodal din Constantinopor. Carmen Laura Punic datcara numa plctsra oneibisercirupestee de tngt ‘Cimpulung (Dimbovi{a) ca find de pe la sfrstulsecolului al XIU-ta‘, Yavel Chihaia pune inceputul acestor mici ager isihaste in legaturd cv influcn $colit Sfintului Teodosie, un uceniec bulgar al tui Grigorie Sinaitu, de fa Kelifarevo (Ia 12km sud de Timovo, in muni). ema Fre Romine ine de 1370 seca Odons Roman, xen w a uve eerste mo. use ea rir tan Theedorpe, Bian, alan, Ocidon la hepunee cli! meicae romaneyt (ecole NI, Hacc, 174, 219-20. eecare ee Dolatey, Bice pets Corl de Par cml eh sant de pcs ea Tare Ragen stad eres de ston at ei Le lS om 2p 2094. Se peek pyeesapate she pres Ai ts tan ns altnteror cll inseoalal XV es, cael pees Fc aco eis in mini intel 475 de SC Sve a ii de ig ecnccve par mmc) yun peeceny ck nse: al Ve lgitbe se Se ey i Sen Tan Sa ee ee at cop Hapa Negee Soars a sonny monet isha din un Bad oe aah or ac ann or nee etic = ' ae edn ua ch Nisatim ee foro cee 4 is tele dele oy Chichi pe Rin Teo Op recat pete separ monshismulu romdncs) sesea dn Sch 2 dain a tra cv © a8 organare 8 wl oma, mune ace endl" (p. 24,Emil Turdeanu, desi mai crite ince priveyte prezenta unor romdni in jurul lui GrigorieSinaital la Paroria, admite ca foarte probabila prezenta uunor romania Kelifarevo i jurul fintului Teodosie, sca de patrunderea 5 turalda Paroriei va patrunde la nordul Dunari eva ani mai tri (dupa rmoartea lui Grigori Sinaitl, intimplat la 1346), prin intermedi unui alt centr isihast, minastrea de la Kelifarevo, Intemeiat4 de Teodosie, ucenicul lui Grigorie Sinaitul, in apropiere de Timovo. Vom vedea mai tru care a fost rotu ii tn formarea literati slave fn Tarile Romane. Dar trebuie si spunem ined aicica datorité ucenicilorbulgaride la Paria, cu Teodosie in frunte, datorté mai ales focarslui de spiituaitateisihasta aprins la Kelifarevo, opera lui Grigorie Sinaitl a fos tradusd in bulgara rspinditéapoi in nordul Duna“. Tar inalta parte, Emil Turdeanu mentioneszA un loc din Vata Saati Teodosie, scrisa de patriarhul Calist al Constantinopolutui: ,Indata ée $4 aserat in locul muntos, numit vulgar Kelifarevo, veste a barat pest tot, mai repede ca pasarea, nw numai la poporul bulgar, cis sti, ung (cred ce vorba de roménii ardeleni, alan Ungaria, nn.) roman, gi chiar $a ci ce traiesc in jurul Mesimbrii. Mentionind acest lc, Emil Turdeanu zice: ,Popularitatea de care se bucuraprintre romani are ceva ‘sansa de a traduce realitatea"?, Spiritualitate isihasta a venit, fra indoial,¢ prt legaturiestrinse ce Je avea Tara Romineasca cu mindstirea Cutlumuy din Sfintul Munte Ajutoarcle date de voievodul Viadistav I pentru zdirea din now a acestei ‘minastri, sub staregul Hariton, au facut ca in acedstd mindstre si se aseze mai multi eSlugiri romani tocmai in aceasta perioada tn care isihasmul se afla fn floare sera sprijinit de patriarhii Calst si Fitotl, uceniciisfintului Grigorie Palama, dintre care primulatrimis,lacererea voievodului Nicolae Alexandru Basarab, pe lachint de Vicina ca prim Mitropolit al Tarii Roménesti, Acesti célugiri nu s-au inchis definitiv {in Athos. Ei vencau uncoriacesa. Aga au venitinainte de 1370, pentra 4 nu se puteau impaca.cu viaya de obste de acolo, fiinded in Tara Roméneasca duseserd o vat mai lnigtita in micileschituri din ea. Dupa ce-voievodul Vladislav obine, prin coresponden, de a staretul Harton Tt Trica, a Unto bale au XIV cee difion das tes ps serbia Fo FE p16 # op cep 3 ‘al Cutlumugulu, ingiduinga ca eBlugari plecai din Tara Romfncascd si uct o vial mai de sine, acest eslugari se duc din nou fn Cutlumus gi tnul din ci, Melchisedec,ajunge chiar egumenul mindstirit(intre 1370- 1375). El fusese tn {ar& protopopul Mihai, deci era‘un om mai ridicat din punct de vedere cultural si spiritual. Un altul era ieromonahil Tacob'. {La 137, tnsusi stareyul Hariton din Cutlumug este adus de voievodul Vladislav ca mitropotit la Curtea de Arges, dup moartea lui lachint, {ntimplatd in acelas an, Dar, 1a 1376 Hariton se retrage din nou la Athos, Ajungind protos al Sfintului Munte. fn aceastcalitate, a 1378, el d& Cilugirlor din Cutlumus o seama de sfatur, care amintese de tnvdtatura isihasta’. i Un alt impuls de via c&lugtreased fn duh isihast a venit in Tara Roméneascé prin Nicodim, intemeietorul mindstirilor cu viatd de obste. Eun sconsens general asupra faptului c& Nicodim a fost un ‘adept al isihasmului™, Aceasta are corespondent& cu patriarhul Ef tiie de Tiepovo, un uccnic al Sfintului Teodosie. Nicodim cerea fispuns lui Eftimie Ja anumite intrebari gi primea raspuns la ele’ Pattiarhul Efvimie era prieten gi cu Antim, al treilea Mitropolit al Tari Romanest, gree din Constantinopol, cAruia ti rispunde de asemenca la tnele intrebari’. Patriarhul Eftimie a dat un si mai mare avint ‘raducerilor de scrieri duhovnicesti din greceste, flind el insusi un futor de scrieri proprii de caracter duhovnicese. Scririle lui au avut mare ecou in tarile romanesti Viaya Sfintei Paraschiva, scrisi de el,¢ Tedata de mitropolitul Varlaam in Cartea de invaydrurd a sa, iar din Panegiricul la Sfintut Constantin si Elena scris de Eftimie, Neagoe Basarab ia multe pasaje in invayarurite sale®. In Moldova, incepind de a Alexandru cel Bun, care pune Mitropolia de TP Demi Ace de Cuma Pais, 1946063031. Despre see lpia neve Ua Ranan Tocodreace, Op ce pe, 2 Raman Teaorece, Opp 210,careceaz pe. Lemere ces de Cth, 1946, magpie Pian Tenlrescu Op 287. psu ex ren Grodal Romin' er OW C00), 3p SOS'SM. Ven Ed Turdcanaop + Emil Turdeanu, Op. cit., p. 120. Eftimie cunoscuse pe Anti probabil cu ocazia tnsojirii Atsciu su Tense a Catstatnopn uaa svi nesta il Turdean, Op cp 9, 15-106,i Sasa nro Comtnnoo wade ope uot xo tia Gane Sa pal Fc a Be ok Comat oes rt te Filtre mod ndnrenps in conics sn rode cnc oto acne cd no (iP, Sinem nds dn Oren see Ordos Koma XIV {19706 p 590), aici Bilan, Op. ci, p. 272 i Jolul poporul in greutayie Jui, Parintele Ioanichie Balan spune: .Apoi hasiri veneau in ajutorul oamenilor cu sfatul, cu spovedania, cu wustatea gi cu Indemnul. Calugari,sihagtri, pustnicit acestia fugiti de lune, au fubit cel mai mult oamenii,s-au rugat netncetat pentru ei. Acest shoal muniilor, acest prieteni ai Carpayilor, acest locuitor ai codrilor fost in acclasi timp cei mai apropiati sfetnici ai voievozilor... Tou Jovorll au avut ca dubovnici si sfetnici de taint catugiri si sihagtri. In ei Wi een mai mare fneredere, cea mai mare n&dejde, lor le destainuiau i, sfatul tor fl pazeau cu sfintenie, de la ei cereaw rugiciune si wintare, cind plecau sig apere credinia gi pamintul stramogesc“ Popwlaritatea lorsevede ide acolo ca numeledesihastru, ca transeriere limba) popular romnese a numelui de isihast, a devenit si a ramas tn J poporului nostru cv fntregul lui infeles din secotul al XIV-a, ctnd Fspinditdin Sfintol Munte,ca un nume familia, dar si ca o dovada c& lu) iihast al cAlugariei s-a practicat in tot trecutul nostru, tn vazul wll, Dupa cite stim, la nici un alt popor ortodox numele de sihasira deventesarit de:popular, nu s-a pasirat cu aceast’ larga si populard shan, pentru cd nici modul iihast al calugiriet nus-a pastrat la fel. Prine loanichie Balan a descris in ucrarea amintita viata mai multor de ust(el de sihastri mult venerati in viata poporului nostra, Firul lor ‘continvat neintrerupt din secotut al XIV-1ea pind tn timpurite noastre. isi descricre pune fntr-o fumind noua, mai adinca, de o impresionanta Jovitate, olul monahismmului fn trecutul nostru si temeliile rezistentei onvlui nostru pe acest pamint, in furtuna unei istorii de nefncetate ula, casi izvoarele spiritualiayi tui elepte side echilibrate. Wisihagteine-au nut prezent im mungii nostri alaturea cu ciobanii fn llurile lor isi giseau adapost cei ce se refugiau in vremuri de grea ‘oievozi, dar gi oameni din popor. Sihastrit acestia se recrutau “arpatilorsiconstituiau Dim numele ctiorva asfel de sihastri din toate secolele, dupa prezen- " {area lor de parintete loanichie Batan. Din secolul al XV-lea, parintcle loanichie ne da viaya de sihastru a euviosului losif, Acesta, in tinerete, a injghebat o mica sihastrie Fomineasea, impround cu eitiva ucenici ai sai, in pustia Jordanului Apoi, VOp ci, p 273, Bdupa cderea Constantinopole, s-a retras cu ucenicii sai in muntele din vestul mindstiri Bistita, nde i-au zit chili mici din lesperi de patra, In tot muntele acta. ,Ucenici sii se numeau Simion, Metodie, Varnava, Petru, Gherman, Pir , Bogdan cel Orb, ea zidit la 1512 «schitul Yui fost care, mai tireiu, a numit «Minastirea Bisericani. In seoful al XVIl-lea, trdiau in jurul ei pind fa 400 de schim- nici“, ‘Unol din mari sihayri a fost in secotul al XV-ea feromonahul Sisoe. De origine din parle Bucovinel, s-a facut ucenical lui Danil Siastra in jurul Voronetvlui. Apoi, cu binecuvintarea lui Danii Sinasru, se retrage in Muni Rarfului, nevoindu-se multi ani singur. Mai tiziy, stringing cfyiva ucenici tn jurul sau, intemetaza ,Sihastria Rardulut sau ,Schitul lu Sisoe" Unii voievori, de dupi accea, au zidit pe Rardu alte dovi »sihastrii®, CCalugtri de mare infrinare av exstat de timperi sin Transitvania, di care unii fie cd se fntorceau ca sibastri tn locurile lor de origine din sihastrile Moldovei, feed se formau inti in schiturle din Transivania apoi se duceau in muntii Moldove. Se sie, spo, e8 multi din sihagtri ppidurile Moldovei se recrutau din ciobani transivaneni care fyi pagteau bile pe acolo’, fn secolul al XV-lea, un mare nevoitor a fost cuviosul Ghetasie,stareyl mingstirii Rime, de la intrarea in Muntit Apuseni. E 0 rminastire care se crede dateaza de pela 1215 i probabil ck existenta ¢i la citiva kilometti de Geoagia de Sus a fost un factor hotaitor pentru Stabilirea uneiepiscopi rominestila Geoagiu. Ghelasie a avut un mare rl {in Transilvania, formind numerosi calugari, aparatori ai ortodoxiei*. “Maltimea de sihastri cae vetuiaw in muni din imprejarimi aw avat un rol hotartor sin fntemeierea mindstri Agapia de citre Petru Rate, la 1527 sau ia 1542-1552, la poalle acestor muni Parintele loanichie Balan firma cf ined eu citeva sute de ani inainte vieuiau in acti mungi mult sihagtri. Dupa Condica Sfinva a minstiit Agapia i erau mai ales ciobani transilvineri Virfurile de muni din jurul Agapici (Serghia, Pahomia, Eufrosin, Sihdstria)fgiau numele de lasihatricareau vic(uitin e. Peunul dinaceste Jaa San rn, sh 948, $25 Lae oe tn, Opp. 8 * erod nice Bian, pc, . 20. 9 Nicole Disa era mbit Appl, 198, 1 ‘Terdlericle Bin, Ope. 483 “ e exista $o sihisirie, Mai jos erau chiliarchii, care, spre deosebire de “ pbivada Parintilor*, unde se vad gi azi temelile biser ri, aveau cle o chilis, O mich agezare mindstireasc s-ariicat in igi ale altor eladiri ‘mai mici. Locul e numit pind azi ,Scauncle", probabil pentru c& acolo ‘meau dovl-trei ore pe noapte cilugiii, potrvit unci practic a schi “nicilor dea nu dorm fn pat, ci numa pe seaun. Schitul mai vechi din ,Livada Paringilor* se mai numeste pind azi gi saingstirea lui Agapie, de a unsthastru numit Agapie, care aurzit-o prin Secolut al XIV-lea, Maa vale, sa dit, prin secolul al XV-ea, schitul de pe muntele Eufrosin In ,.Livada Pacinyilor* s-au descoperit morminte cu Bierie ficute din butui groside stcjar, vind in ele oseminte ale e&rorcranit Sint asezate pe o cAramida, cum se inhumeaz4 calugiri Agapia din Deal, ‘deazi, dateaza de dupa 1500. Ea poartd hramul ,.Schimbarea la Faya", care fardgiarat8caracterul eisihast, dat find eS fn fnvascura isinast se afrma toate nevoin{cle cu rugiciunea lui lisus due pe pracicant la vederea mini taborice. Ministirea Agapiainsisi le oca din ,Livada Parinilor fle cea de pe “muntele Evfrosin, fie una antccesoara actuate agevri e atestatd ined din Secolul al XV-lea, fn arhiva mindstiri Neamy se pistreazs o hovirire dats We lies Vous a 1437, intr-un proces pe cate minastirea Agapia fl avea Pentru un teritoriv cu, mindstirea Neamt, La 1461, Arsen, starejal ‘Agspici, avea un alt proces cu minastirea Neamgului. Tot asa, unalt stare, Tsaia, avea la 1480 un proces cu minastirea Secu! Tot la indemmul a doi sihastria fost intemeiatd in a doua jumatate a ‘secolului al XVil-Iea, de Varlaam, mitropolitul Tarii Roménesti, ‘mindstirea Turnu din judejul Vila, Aces pustnici se numeau Misal Dail i pesterile lor se vid pind ari in ograda minastii. In muni din preajma minastirii Cozi se nevoiaw ali sthastri care au dat numele for acelor ocuri: Pirdul lui Antim, Muntele Iui Teofi, sau Teofila etc? “Traditia vet sistresti se continud la Tazldu fn secotul al XVII-lea, Inir-un hrisov domnesc din 1617 sint amintti mai multi edlugirisihastrh din piduriteseculare din jurul acestei mindstiri. Cel mai renumitdintre ei tc acer dexpre nse Agapia in de Nl Ding, Op cep 117 # terod.loaichie Bilan, Op. cit p. 35. n aceasti ministre ae refeets train din Athos. (Calygeierau mari pestitorpracicany ai rugetuni lui su, petrectnd n desir tee 15ra Onufrie Siastru, cares nevoit aproape ojumatatede veacin padurea de pe Deal al One. Ta pe seit sDea sau neo uma a Seat Siar 9 Pave Sia. Pind al se vad rune weer cil $4 pesteri ale sihastrlor de acolo © multime de pustnic s-au nevoit in pesterile de pe muntele Ceahisu. Exista acolo chiar un schit, numit ,Schitul Sihastru“, sau ,SihAstria Ceahiaului*, intemeiatd, dupa traditie, ined din vremea lui Bogdan Descilecdtorul, apoi ,Schitul lui Silvestrus, intemeiat de pustnicul cu acelagi nume, in secotul al XVI-lea. Intr-o pesterd din Ceahlu se nevoia in secolu! al XVIl-ea pustnicul Vucol. Pind azi ea se numeste ,Pegtera lui ‘Vucol*. Mai sus in alta pestera se nevoia in secolul al XVI-lea.pustnicul Ghedeon, poate cel mai vestt pustnic din Ceahtau. In afard de ei se mai /pomenesé in secolele XVI-XVII inca alti pustnici, care au dat nume unot poieni, unor piraie, unor pesteri: Pestera lui Gherman, Poiana lui Ghenadic, Pirdul lui Patapie, Pirdul ii Nicandru, Prdul lui Bucur, Schitul CCasiana etc. Ceahlaul era un adevarat Munte Athos roménese (I. Balan, Op. cit, p. 193 si urm). ‘Maiti simarisihastri au viewuit itn jurul minastiri Secu:E de presupus 4 in primul rind pentru ei a tradus Varlzam in romaneste Seara Sfintului loan Seirarul, pe cind era célugir la Secu, inainte de 1618, sau chiar inain «de 1602, pecind era elev la scoala dascalului Dosoftei din schitu lui Zosim, anterior mindstirii Secu (A. 1. Gonta, Un asezdmint de culturd de Alexandru Lapusneanu pe Valea Secului nainte de eitoria lui Nestor Ureche, Sen Zan pots Modo! Soccer 1962, 9.12 (72) Ce Sera cel ma an anal penta sa that (maui esl eget i hast itl Bars sinter pers mele no tot ait de misc dn cents roggiune, Pavel Chibaia® a tngirat multe din aceste schituri, urmind lui thd, p. 272. SN tl Sm Co tern le ees wi lS "Sa ee na SO nari 64, 149 pte siayti din preajma minis Secu a se vedea is rhb np 2S Bp cas nen aren no Komdns; 1987 ne 1; p 1015 Daecle mai pease preci ase Handele" Olena Mawda flog compare by sndires 4 adefiares ven ret ab rap Vata pene ‘* Cha, le, capt. 6: Btapa Neagoe Basarab a complexullishast din mun F lexandru Odobescu, lui B. Torgulescu gi N. Stoicescu'. Astfel insit Joericuta Fundatura, atestatala 1679, Pestera Lui losif, Schitu lui Agaton, Wn voehi de 1521, cu 0 pesterd in fata Tui, unde se afla un altar, Schitul juniului (1649-1668), Chilia Fundul Pestri, tn care locuiaw sibagtr la 1942, Pestera Iui Dionisie, deasupra Pesteri tui Iosif, mindstrea Sfintul Hhcorghe, ctitorie a lui Mibat Viteazul, mindstrea Pirdul, aproape de lunigul-Nucu, despre care un document din 1696 spune cd la inceput tun ,schitigor prost" (simplu), ca gf alte schitigoare ce se afld Mojurul esi yse {in de la dinscle cltugirasisihasti", dar cd Matel fava fAcuse mindstie de piatra, mama tuturorschitigoarclor de acolo. In prima jumatate a secolutuial XVIll-lea se nevoia Tntr-o pestera din yoplere deschitullezeru jud. Vilea), pustnicul Antonie, de originedin ivy (Pranslvania). Cind episcopul Uarion al Rimnicului reface la 1714 ul Iezerd, primeste mult ajutor dela schimonahul Antonie” “Win Wilujite de mare infrinare si neincetatd rugiciune a fost icro- sinoniatiTrodion, starequl mindstirit Lainici, pe care tnsusi Sfintul nic, elnd era episcop ta Rimnic, gi Ia ales duhovnic. Slujea Sfinta le tn feat i totdeauna cu sioaie de larimi pe obraz. Veneau Wel oci de mide oameni de pe ambelelaturi ale Carpatilor,c&ci cunostea lrlle oamenilor $i sivirgea vindecari minunate. SMintul Calinic ba Wit ,Luceafarul de ta Lainici*. A trecut din lumea aceasta fn 1910, la tt de ¥5 de ani’ O.dovada a sfintenici sale € cd is-au gist osemintele wtrerite In mormint’. MWis ai vorbim de’alyicalugari vestsi pentru viaya Tor de rugtciune, is matea lor nffinare, pentru darul cunoasterit oamenilor si al vin- Hijor, Amintim doar de loanichie Moroiu, staretul mindstri Sinstria Ady’, de Vichentic Malau din mindstirca Secu, care nu dormea decit fore pe noapte peo lavits fara asternut; el avea rugiciunea neincetat frleeaseultare cu bucuti, spuntnd cf cine face ascultare cu dragoste epic siviseste™; gusta din mincAr, din apd, din vin, din fructe, din Tiree, Dinar seowefc. sag, conamic gi itor al ude Buda, Merenion p. SKN. Stee, Biba Toads monsmerelr Fade dit Mya fea Romances os 1 92, Cra, 1970). P- Chain a mal acris ncompler Pen ns in mgt Buu di somes tl Negre Bara, cure, 1973 Pence seat masse cin mar Bash, te. asl Bere”, XOOCHL (ity ne 49757 Vora. lonnichie Balan, Op. et, p. 443. Mhidem, wo. 11, p. 406. dem, 9093 atoate roadele pimintului, dupa binecwvintare, cu bucurie, ea diatr-o -Impartasanie (+1945)}; de Atanasie Pavilucd, venit pe ta 1939 impreuna 4 fratele sau Chir (In visa civilt: Joan sf Anania, de la Bretca, tn mindstirea Neamt, cu cele cine suté de oi ale lor. Ramas la Neamt, spre Aeosebire de fratete stu Chir, care a plecat la Sfintul Munte, unde mur tinar, Atanasie Malduva dus ovetuire de mare nfinare, mincind toaté vise © singurd data pez, pine, legume gi fructe,citind zilnic toad Psatira sau spunind-o pe de rost, dormind numai gezind tn scaun dou, tei ore pe Aoapte, umblind descult vara si iarna, find un sirguincios fmplinitor al uglciuni tui lisus, nelasindu-si gindurite si porneascd spre cele pmintesti;cind un frate fl Inrebs ce faptd trebuie st fac pentru a sc ‘intui, parintele Atanasie fi spuse: ,S& ai pe Hristos in mint 3a st mintuiesti*. Intrebind acela, in continuare: ,$i cum pot si primese pe Hiistos fn minte?*, parintele Atanasic i-a'raspuns: ,Prin netncetata Tuglcone pada mini 2i mere rapiinea ut Tigi decent Au te fnvoi cu mintca fa nici un fucru edu. Toatd vata a amas cu ol Pur, newring sa 0 ehile tn mintstire nl dear nae etnies totdeauna ta stind, Numai cind a simjit ci-i vine sfirgitul $4 retras in minastire. A incetat din viata in 1955, in virstd de 78 de ani’. Pe ting acestia mai amintim de cyva sihagtri din secotul al XIX-te, care au avut un mare rl in viaja monshismului ortodox,ehiar dincolo de hotarele ri noastre. mint, intr ali, de trinarh Roset, ucenicul schimonahului osif in preajma mindstrit Varatec. Dupa moartea parintelui siu duhovaicesc Ivinarh sa facut sinastrafn padurte din jurul schitului Nechit(aproape de ‘ingstirea Neam), unde a fost vreme de 12 ani mare luctator a rugaciunit Ji lisus, Mai tirziu fundeazA minastirea Horaifa,apoi pleacd ta Muntele Tabor, unde trdicste 16 ani in destvirgit sihasrie fn pesterte din acel Imunte, iar la 1859 incepe st zideasea marca bisericd ortodoxd de pe acl munte,careexsta acum, casingura bisericl ortodoxd. Era edutat acolo de multa lume, pentru rugiciunile lui care aduceau vindecari de boli grele. oats viata a practicat rugiciunea lui lisus, dar se ferea safle cineva de aceasta’. In privinta aceasta, ucenicul lui, Nectarie, istoriseste ch intrebindu-1 odata: ,,Cinstite Parinte, mi-a spus batrinul Gherasim, Thon, p.m. 2 fd 321 arm > Mom rane (asi 18 rule la Dah, c&sfingia taairugtciunea minti*, acela i-a rispuns: cu adevirat am avut-o puting vreme, dar am Iasat-o. Caci pe cind {in pustiaaceea 12 ani, ma rugam lui Dumnezeu gi Prea Curatei Lat j,cas8-mi daruiascd simic acest sfint dar. Sezind eu la rugiciunetntr-o | miezal nop, de naprasna s-a luminat chlia mea unde gedeam ja Impresurat imprejur 0 vapaie de foc, dar nu ma ardea; sia inceput Anca 8A spun tare: Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ogtesma pe mine pcatosul. lar eu m-am InspAimintat si m-am temut ‘Cuma st fieo ingelaciune draceasca. A doua zi m-am dus la duhov- meu, pirintele Iosif (¢ vorba de schimonahul losif, duhovnicul Mini Varatec), care avea rugiciunea mini (vom publica tm acest motoda lui pentru rugiciunea lui lisus) sia fica si minuni, sim-am Wisi, lar el mi-a dat canon ca si nu dorm culcat in pat, ei gezind tn Wy uma un ceas in 24 de ceasuri. ntorcindu-mé in chitia mea, m-am a sh urmez dup porunca duhovnicului meu, darn-am putut. Atunci, ‘6 eh mu pot, m-am lisat de rugiciune’. ‘ee i din aceasta istorsire nota deosebits a spiritualitait ortodoxe Will, care, pe de o parte, afirma necesitatea unei aspre nevointe de ir prin despatimire in vederea rugsciunii lui lisus, pe de alta parte, Wanda o mare discretic, pentru ca nu cumva lucrétorul acestei luisa fie uat in stapinirede slava desarta care 0 patima ce intineaz Wi all: mare sihastru romén fin secolul al XIX-lea a fost Necta Mul. E1s-a pustnicit incepind de la anul 1845, vreme de 16 ani, oli din apropierea locului unde s-a cladit schitul Prodromul din {i locul numit Vigla. Acolo a dus 0 viata de post, de priveghere gi je tania rugiciunii lui lisus, La anul 1862, dupa sfintrea bisericii iului Prodromul, Cuviosul Nectarie s-a agezat in schit, unde moare in ‘fost In vremea sa, ce! mai vestt psalt din Sfintul Munte. Cu els inleit gia trit apoi la Prodromul si fratele siu Atanasic’. Walt mare lueritor al rugiciuniilu lisusa fost eroschimonabul Tustin, i pe la 1810 din mindstirea Neamt la Sfintul Munte, cu ucenicii sai pie $1 Grigorie. Acolo a cumparat de la mindstirea Lavra locul numit fight lanicopolet sia zidit 40 de chili in jurul unei bisericuye ce exista ‘Ai won pe larg Vina wri tbunde cur roman — Ina Rast, rats de init Nectaie Banu st recezats dC. Exbicean, rv. Berea Ortodoxs im 7, 1898p 740-791, aero, tanichie Bala, Op.ci oats Despre els sre C. Erbiceana, tn ra ,BBtien OM as TARDE SOM p. 4 RNA" TOLCE.‘de mai mainte, adunind in ele pe célugariiroméni ce se nevoiau prin pestri prin alte minastiri. Dupa 1820, Cuviosul lustin sa retras into pesteri, Petrecind fn post, priveghere gin rugdciunea lui lisus vreme de 20 de ani, pind la sfirsiul stu, in 1845, Forma de vieuire célugireasca in mii schitur, potrivite unel practic a rugiciunii lu lisusint-un cadru de linigt, era, pind in secolul al XVIIL-la, extinsdsin Transilvania, maiales nsudu eisitn parle Bistrite, la poslele Carpatilor, de unde se ficea usor comunicarea cu schiturile din sul si ristritul Carpatilor. Intre Brasov gi Sibiu existau in seoolul al XVIII-lea veo 120 de asifel de micischituri. Aceste schituri gi legaturile sihastrilor din cle eu sihastrit din schiturite din sudul si rasaritul Carpatilor a fost cea ‘mai mare piedict in calea ltirii uniaismutui in Transilvania dupa 1700, Documentele austriece nu mai inceteazA sa se plinga de acest cilugir care ‘receau granita dela sudul gi risiritul Carpatilor la nordul for, De aceca, Ja ordinul curtitimperiate din Viena, generalul Bucov darima cu tunurile schiturile din sudul si rSsaritul Transilvaniei Existen{a ncintrerupta a milor de sihastri gia sutelor dé ¥ehituleye cu Via sihastreasca din codrit virilor tome, deci si dit muatii BuzAului, explich de ce célugatul ucrainean Vasile vine la tneeputul Secolulu al XVIll-tca fn acest ginut gi se asad fn unul din aceste schituri, ca apoi si {ntemeieze unul propriu,caruia ise facestaret, Etafla cio viaté monahala ‘mult mai intensd dectt fn yara sa, care, dupa ce trecuse teologie printr-o accentuata influent catolicd, se afla acum sub influenia protestant, fapt ‘are adusese so racite a vietii monahale. Chiar despre Paisie care vine in acceasi regiune, dupa Vasile de la Poiana Marului, J. Hidarin spune »Stare{ul Paisie a fost fanoitorul vietii monahale rusest si indrumatorul yi ducatorul ci tn lecturile ascetice... ei, in acea vreme, Rusia nu avea asemenea scrieri" sie, dup 20 de ani petrecuti la Dathauy, unde exista 0 puternica via sihdstreasca, in care els-a putut introduce, cum am vazut din viga lui Irinarh Roset, se aad la 1733 tocmai in regiunea ait de bogata in mici Schituri din muntii Buzdulu,lingd schiturile Traisteni si Cienu, intemeind "1 O cilvrie a Sf Mune, de Pr. V. Nicol, Plieti, 1907, a lero, lance Bilan, ms fascial 2 Si Dragomir,Iroria dewobii reise eromanilor din Arde vo, Sibi, 1918 vol 1, Sibiu, 1931; St. ete Andie ramnep din Tranivana Ungar, Sibi, 1936. * La Diacon PL Davi, Cuionul Pais cel Mare (Velcicovach), un desi mona, acute 1975, p13, nota, 2» i at, Era,dealtfel, {dea Poiana Marului, 40 km a apus de Rimnicu Sirat. Era, lle maivech a monshirssvinain minds din Moldova, unde i gsi mullumirea une vey cHlugaresti de mai mare adincime dubov- It ina Matutui a fst inspirat de practica Ssguranta ct Vasile de la Poiana Marului a : Hemel stushastaacttugtirdnacexteschiturindaalcatltacele Inainie la Filotei Sinaitl,lsichie Sinaitul, Grigorie Sinatul gi Nil Ii, Se poate ca el sf seris aceste Cuvinve thainte in stavoneste. Dar Thobjte cilugtri romani pentru care le scria, ele vor f fost traduse fat in roméneste, sau probabil cf le-ascrs el insu paralel in ambele {Chel rind 2eci de ani tntre roméni, a putu invataromdneste destul ie cas le serie in romaineste sau tit inslavoneste cit iin romaneste ualtatea aceasta pare a fintemtiatasipe faptul limba roméneascd Moe tradweerie foarte greoaie : Wlichm in aest volum Custnel trainee la Sfatal Grigorie Sinaitu’, Haven frum tet mai clr. De all, contnutal asstorCuvinge {foarte apropiat. fl publicim, mai mult pentru a pune tn relief feu Inte Vasile de la Poiana Marului si ucenicul shu Paisi gi tntre fleatuite de roméni fn ce priveste condiyie ce se cer pentru prac- Tugiciunii lui lisus. Cit vieme eilugirii romani cer o pregatire li Yoarteserioasd inainte de practicarea acesti rugtciuni, Vasile s i direct Wi indeamna pe tof st inceapa pracicarea ci : V#42 vine, tot fn regiunea aceca monahata, calugarul uerainean - viiorl Pasi, El trec prin Dalhau, care seafla sub autortatea ease Tu, Vasile, conypatriotul su”. Prinsese dorul si vind fa Tvihie Waa, Op. ct, p 10. vee manscrise cars nse Ciuc inane le ok Vaile de a Poiana He aignsa Vili lo om Curtner nue aot Sinatl se cupine, Hil Acad om 187 toe eg ms 8H 45 Bon rn up Fa a erga del hgaropota Meine! Sucve 1962 a8. Min tvtaese ns oncle cosine ea Pas: Fatl Paton (Pais) one Mhigan smut singh sia spe raping not» ornlancs* peal dnarguneice feed Dian amass Pat p gh atl acto Pte unde se Taunt ineuns co mui om i prec Pis protease Ans, ren Hsin crenrigea mama Dimi Canemic eat en Pssee uit ogan wn wintstires Lege care era un efugi a lgatior moldovenl fei eae, oc un oknean che). 2sincera pentru el. El sta ca ai guraticd si ticuta biri duhovnicest mare evia Schitului, procurindu-s 2 Moldova dela mitropolitl motdovean Antonie refugiat in Rusia tn timp zholuluiruso-ture (1735-1739), dela care afld multe despre Moldovs i bisericile sale’. Istorieal rus Cetferiooy, care a scrisviaja lui Paisie cri despre starca ‘monabismului roménesc la sosirea Tui Platon (Paisie): ,Platon intra pc pimintul Moldovei cu simjamintul celei mai mari bucutt gi cu dragostc {nfloreste monahismul, faci vn din Rusia, ‘multi ascey, care cauta un adapost pagnic gi favorabil pentru viata sin el dotea din tot sufletul si se lipeasc de sihasti d aici, s4 vietuiascd tmpreuna cu ei in singurdtate gi ticere gi ast realizeze vsul siu statornic din copitrie gi tinerete. In vremea acccs, Moldova e prezenta ca unul din cele mai infloritoarecoltigoare ale lumi ortodoxe. [n Orientul gree, Ortodoxia strimtorata “ pputea bucura de ibertatea trebuitoare, n Rusia viata monahal. {acerca 0 strimtorare din partea guvernului*?, Despre Dathauti, unde Platon (Paisi) se opr prima dats, Cetferiov spune: ,Egumen al schitului era un ucenie al staretului Vasile. ici erau ‘multiasee| insemnat. Ag era, bundoura, pdrintele Rafail,careseindeet nicea cu transeriereacirilorsfinte% (Cu mare probabiltate se ransriau sin romney, eXcicalugtrii romani nu le-ar ff pututfolos altel pentru Viata lor duhovniceascd). ,Un alt nevoitor era monahul Dosofiel, car Jocuia departe de scht, i schimonahul Timoftei care era iscusit tn convo in tleuitea carlo sfinte (tebuia ste tileuiasc in Fomdnestc, ca si injleagé calugarit romini). Acesti doi monahi tia retras Intro vale adinc’*. ,Ei facur& asupra Ii Paisie © profunda im Presie", Aici descoperea Paisie vietuirea isihast ‘Trecind apo la Traisteni,,aici Platon (Paisie auzi pentru prima data pravila si rugiciunile dup’ rinduiala Sfintului Munte Athos, visite cu eu fri ui Dumnezeu, In schit erau pind la 20 monahi, car uceau 0 vial de obs, si vreo 15 pustnici care triau prin apropierea hrana si fmbricamintea eu miinite lor. Aici Platon (Paisic) inttini multisihastr nsemnatj*. Pe unul din ei se agezau TP Pol alae ip. 42 res mura i toon Ani sj nga int o Aepoport din toa Beret ap 918 18 » Pai saved minds Nang eam, 1935 p. 126-127, ‘mpilatd de turci nu se ie (Paton) ex aurind pe miroy nl a pris ragoste de limbs Paul Mil citexz8 din Auobiogafia bu Psi, publica de 8 nf dn Moldova, trad de psc. Neon, Bditura Minis WA", Pe ling’ acee: Hous, ca gi fnvanatur jonahului Vasile’. fu paren altar Ad iF cy pA. ‘eerie, Op. cep. 308. ~~, pe uma si Inso{eau oriunde se ducea, pint ce intra tn biserica'. hind la Teaistenivesttulsihastru Onulie de la schitul Cirmu, Platon Je) se duse cue! la Cienu,carese afla pe valea Buzdulu fn sus fa mung cle Pavl Mihail spune, folosind autobiogratia lui Pas (chile sihastreascs, Paton a fneles taincle adevaratului monahism it mai profund efectul bineficator al uli, ,Paisie cunoscu aici alti sihagtri de mare putere duhov- 4a Cunscupe ieromonahul Alexe, care le citea dinscrierile Sfingilor (i lleuind sensulcetor spuse, Cunoscu mai bine pe marele sihastru i care vieuise inainte multa vreme in puste, apot in Ungroviahia Pnunijiee! mari, laracum traia nu departe de numitulschit, itr-ochilie weatlen®, It vizita fmpreund cu alti cdlugtri la chilia tui, ,Drumul spre iui se afla pe sprinceana unui fermecdtoare asupra vailor, te de piduri nestrabatute ism, a inteles si a sit prin paiduri minunate, iar cilia | We Unde Se deschidea o privet lor gi vileelelor inconjuratoare, acoperit r Wil Onuftie fi petrecea vremea in rugtctune, i ctie, cntarl de (4 ler de mins, facind Linguri,talere de lemn de tei eu mare ina da sfaturi*, Cu pirintele Alexe vorbea i sufletest si despre lupta cu gindurile, cu inchipuite, despre mestegugurile lor". WAS Hyeeste cuvinte ale batrinului Onufrie, Platon (Paisie) se aprindea ice mai mult de dragostea de viayd pustniceasct™. lata unde gi-a sie ucenicia tn viayaisthast. on [poste activitatea lui Paisie ta Athos i apoi in Moldova, cdci ar ‘i intindem prea mult expunerea aceasta. Nu inseram in acest Thiel epistola Tui despre rugiciunea mini, deoarece ea a mai fost {Invitstura stareyului Paisie despre rugiciunea lui despre monahism, sint strins legate de (lute despre aceasta rugiciune a dascilului si parintelui su, a Wh El era eu mare dari hsp patimile trupest se Lor nei Tipe TAOTAT, Ais tna pe Ont cara must sta tsa Voros M Gafeicv, Op ci, p. 158-161 A Daypre miiclunea awnaricd sou a mint, We Veoh Train seo fh Local publica nu eda, dar eredem ch cle minsstrea Near severe erin are, schimonah $i "902, trea sim de a Crfericy, é: ,/Acolo, B —— llt—™Sa Deshte Paisies-a sris foarte malt stn ruseste $i tn roméneytc redem eo laturd supra crea ar treba ge ssiste mal mul ar fi Incadrarea lucrarit duhovnicesti si organiserorice a lul in an Diana romdneasct in care a tri, aStindu-se, pe lng ceca Ce a a ‘el monahismului romanese, ce a primi r 1 monahismuluiromfnese, ees ce a primi el x mult mal mul, Ceea ce ni se pare ct a adus lf a In monahismul roménese nu ee mien mee mile de sihastri din muntii yarilor romane —, ei g introducere a acestei Tugdsuni i va de abt prin aceasta, oInvorare a spiritual ishastetn casi rine, oiviorarea vivid bse, Paisie vent in Sat funte cu 0 obste romno-rusd preocupsta ae Manie cx 00 atl de aceasta rugiciune, sila aceasta au addugat si uni lug din Motdova, Dar ined Vasile del ‘oiana Marului firma cuinsistenjAcdrugaciunea nimi aue numai pent sihastri csi pentru cei din viata de obste, Dar oare nu eactasta influent 8 unul mod de practicare a aceste rugicani pe panto tomanes care Lo $1 mai mare dezvoltare fn minsirca Cernica? majoritic a sihasrlor din rile romine au ramas i wal deca alee ha superioara say Ub oils tueraadus de Pasi a ox timutentul dt cetor din jr lui pentru o traducere a scrierlorfilocatice din yigba greact, traduce Aintre care cele mai multe erau mai curind o revizdine a woot traducer no Yechiin min textclor gece reviuire facut desea, cinder vorba de Yechil raduoetslavonenu sumai dupa ene precestcp radacen Foménest. PisieInsusi a luat parte a aocasta muncd de traducee! opriv-zis, contribu Iu a fost mu att una de noire st de anc 3 ttl duhovnicesti, ci mai mult una de ordin cultural, de multiplicare de Feviure xi de ditwarea serieior duhovnicest, eres In orice caz, din intinirea intre tradiqia rom, ‘ ia romaneasca sihastreased de aie Nini duhovniocasca din mintstirile Cernica $i Caldatusani estauratorul Cernicai si iniiatorul maretui clan a ¥ r ‘ ui elan de viayt duhovniceasci imprinats aes a os ansivancanu Ghevssie tate motte ule 24 de ani in Athos itn Moldova se detara yeencul lu Caieicvspune Gi Pane dear cel cor romaney yin gocee, pc, p28, 2 2 Testamentul staretuul Gheorghe i Casian Ce 4 Caldargan, Bucurey, 1870, p38 5p Dar starejul Gheorghe aduce tn viata duhovniceascd insuflatS de el nlc clteva trasaturideosebite, care se resimt poate de iste caracteris- file sufletului omdinesesiintr-o mai mare masura de necesitaile locale, fuocontuears, mai mult dect Pasie, latura practica a viet duhovnicesti. a, nu numai pentru aajuta pe monahi si-s dobindeasea fn mod mai Wwe destivirgirea nepatimirii, ci gi pentru 2-i face folositori obstii intsiresi $i chiar altor oameni care au nevoie de ajutor. In acest sens, Wl Calini,floarea cea mai aleast a spiritualitaii cernicane, uneste in {iu lui dutovnicesc, in mod uimitor, rugiciunea gi ffrinarea cea mai ffi,pe de o parte, cu ascultarea cea mai deplind in obste gi cu grija de i, lar pe de alté parte, cu activitatea de ctitor si ziditor de biserii. EL {hn Povequirile Yui scrise, in primul rind, implinirea poruncitor tui jynereu §i fapte de smerenie, de ascultare, dar mai spune si cd lta lui lisus s8'0 avem nefncetat in gurd, in minte sf inima"", Am Ai spine c& avem aici o ,spirtualitate integrala”. Aifrinddea, ascultarea {i smerenia nu sint numnai nigie valori ale Jivliifl individuale, ci si valori creatoare de bund comuniune si 3a fie gi in privinta aceasta soli cu fapta ai jcousta se verific forja reald a amintitelor valori. Daca siastri in- Iuali su sihGstrife, ca mici grupuri, promoveaza mai mult con- (furen mingit in unirea cu Dumnezeu, prin Cernica, spiritualitatea ich hi actualizaforta ei de cocziune frateasca tnire oamenii duhov- . De neees, starcqul Gheorghe da ca o alta norma pentru obstea sa, ca (iit numacul monahilor din ea si nu treact de 103, pentru ca HunwAiorii ei duhovnicesti s8 poatd lucra neintrerupt la desavrgirea iu) mombrw si pentru ca si se facd posibild realizarca unei fragietat grote nite to4i membrii ci. Aplicarea spirituaitatitisihaste pe plan de oo promovase si Paisie. Darel nu pusese o limita numarului membritor Windstire, Starclul Gheorghe manifesta totodatd un spirit realist in (sina rupieiunié inimii. In Testamentul sAu el cere calugtrului din obste Mini read c& poate vedea rodind in et ,degraba", ,simplu gi tn scurts ge Iuerarea minyi*. Noi sintem, zie el, Incd oameni patimasi, nu ca Wombrilobsti parintcluiPaisie. $i pind nu ne curayim de patimi, nu putem "Vi leononvlD: Parton, Cenc tarqut Pie la Cmca si Cildrgan,Bucue pw ta traducerile slavone dup traducerile bora sfincor minds: Cerca uM 25 i ye.Tnfiptut Iuerarea rugiciunii tn inimat. Aceasta nu insemna, desigur, 0 interzicere a rugéciunii lui lisus. Am vazut et Sfimtul Calinie cove clugaritor 54 aita netncetat tn gor, in minte gin inima rugtciunea lot lisus. Prin tucrarea mingi*starejul Gheorghe tntclegeoscufundaretotald $i ncintrerupus tn contemplarea lui Dumnezeu stn unirea eu El ya cum 0 fnlegeau Parini de demult gi cum o pracicau unii din sihaye din Pesterle simile sihastri din trecutul roméinesc, nu simpla rugtcisne slut lisus (pomenirea deast a numelui Lui), care se poate face la diferitenivele de concentrare®. Starequl Gheorghe avertiza impotriva parerii despre ajungerea rapida la desavirsrea teri in Dumnedu, atrigind atenta la pericotul ingelicunilorla care este expus cel ce pomneste la aceast rare fro indelungata Intdrre n starea de nepatimire. In flu acest, staretul Gheorghe gi urmai! lui la conducerea Cernicti voiesestserealizeze unechilibruintestriduinta de infapuirea act Intre toy! membri obi si srdduinja de reala desavrsice Tot pentru realizarea uneifraeti ct mat Imarte ta obe,stareful Gheorghe recomanda evitarea twturor manifesarilor individvaiste tn ‘bse, punind cel mai mare pret pe ascultare,apoi pe spovedania de dova ori pe stptamind ta duhovniul indicat ecaruia de stare sipeimparasirca 0 data pe luna’ Vom da in acest volum, pentru ilstrarea aestui duh thtaitor de obs, citeva extrase din Testamennd stae{ului Gheorghe. Rugiciunca lui lisus insgi st-agisit mn aceastd voing§ de incadrare a clugarulut in viata de obste gin viata de rupaciune a Biserci in general, 6u evitareaoricirvi duh individualist, o incadrarea el inrupAciunie in Laudele celle ale Bisricii. Rugiciunea lui lisus nu trebuie st facd pe monah si se dezintereseze de contiautul rugaciuniloreultulul public Biserici. Prin ncadrarea rugaciuil lui lisus In aceste rugtciunt de obste ale Biscrci, nsesi aceste rugiciunisint ferte de pericolul unei rast Iecanice formae a lor, umplinduse de luarea aminte la con{itul lor gi de cdldura duhovniceascd ce rezult din aceasta, Vom da pentru ilustrarea acestu fel de a face rugdciunea tu isu, mai Ales de cre incepator, doua metode ale ei alcatuite una de schimoratul Tei Cin erica, Op. ce, 55, Scar Vil in Teste 2 Ase vdea Clot dcop al Cast nate Xanthopol ca. Vase de ta Pana Mirtl ceo deoncbe te rgicuns hi Inu pee wk seteee aatoare pecare putin op he cesar te Fs See) * La Cian Ceca Opp. 0 6 . din Biblioteca Acad, Rom. 1441, £2r-4v.) sialta de un monah esse eater at “Paisiosi Gheorghe ca dsc ast. Ea face pate dnt expunere ma aed ere starea monhismuluiin ile romnesigin Stina Mune, deunde sevedect autorul a vieuit mult sin Athos (ms. din Biblioteca Acad. Rom. 1841, dela f19r,). Aceste metode nu invioreard numai cellalte rugaciuni fle Bisericii cerute monahului in pravita lor zilnic, ei prin ele deine si upline ui tsa o part din pravila oblignore nit a monabult Desigur, aceasta nu inscarmna ck monahul nu poate spune gin ca treme (in imp difritelorascutr ln mast, iain de adormie et) “Hoeasté rugiciune. Dimpotriva, acest lucru ise recomanda in toate texte joegti romans $nirenii care n-au vreme s4 implineascd toatd pravila cilugdreasc& a Iain cl skionshl x aso ud in act Met Ast elses un om de mare experientinpracicarearupcini ul Tiss Beste demic cu eroschimonahat Tosi duhowieul mint Varates fu ci inecuinare stare acti mints, Nazar, chimnid din Bago, acopiat la 1811 manuscrisul nr. $00 din acea minastire, cuprinzin ‘orlerea Despre rugdciune a patriarhului Calist. Ela fost ,unul din cei mal esti sihastri* in muntele Pocrovului, din partile Ne nu ee : Bla crest cin toate pare st se spovedeasc, Ea aja a ira iindstirii Varatec, avea darul cuvintului gi al vindecarii bolnavil “gh we Sslimaimulti ucenicivestit, ca Irinarh Roset, ziditorul biscricide pe Tabor’. Wierd Toanichie Bian, Op. cit, p 365-366,CUVINT INAINTE SAU CALAUZA Celor ce vor voi sa citeasc& aceasta carte a Sfintului Grigorie Sinaitul $i si nu gregeasc’ in privinta a ceea ce este in €a. S-a facut gi aledtuit din sfintele scrieri cele de Duhul Sfint insuflate de Preacuviosul schimonah Vasile de la Poiana Marului din Tara Romaneasca' Multi citind aceasta carte a Siintului Grigorie Sinaitul si neavind cercarea lucrarii mini, resesc in Injelegerea cea dreapld.a ei, sqcotind ed aceasta lucrare a fost proprie numai barbatilor celor fini i fara de patima. Deuceea, jinindu-se de obiceiul de acum, adicd numai de citireasi cintarea psalmilor, a roparlor sa cinoancor sivigese numa ug : mal rapilupeacea din ‘ard, Ein nfleg cd cet fl de rughiune cat ne-au dato Paria numai pin lovreme pentru neputingapruncia mintinoaste- Aceasts, Pentruca deprinindw-he prin ire inure, sured Ja reapia luca ‘clei cu mintea, nu st petrecem pind la sfrgit In aceasta, Caci ce este mai copilaresc decit aceasta? Pentru ci citind si cintind numai cu buzele rugiciunea cea din afard, rmnem la 0 parere bucuroasa de noi ingine, sovotind cd facem un lucru mare si minglindu-ne numai cu numarul (adica ‘cu cit facem), iar prin aceasta hranim pe fariseul dinauntru, DarSfintii Parinti luindu-nede la aceste neputinteale prunciei noastre, cca pe niste prunci de la sinul celei ce ne hrdneste cu lapte, ne aratd treapta coborita a acestei ucrari, asemanind cintarea cu glas, cu graiul limbior (al paginilor). Céci zice acest sfint: Cintarea noastrd se cade a fi ingereasea, dupa cum ne este gi victuirea, iar nu trupeasca sau, si zi, pagineased. Caci _>. ..... J,cd s4 nu ne lenevim a pire ci eth psc tindaname cn pa an ipa ae si Aseingela, se impiedics el insusi fn cricri, Inetegindu-le strimb. Pentru ciqg fmmpotrivi, prin lucrarea rugaciunit ca nasnbahaenaitectink In loc dea primi scrierile spre pizirea sa sispre cunoasterea ingelaciunii,| gndutilorrele. Caci inai Pearce sicacvmias sitet ack fa sie primeste a pricing afugi de lucrarea mini a sicum oarecin pilot, chiar de nu vom dobindi aici desdvirsirea, intre mai marii ostaitor, find ingiinjat de cineva ea dusmanul Iu | gif mult sfin{. ase Seu aaea pindeste calea vrind si-t biruiasca cu inselciune, pine pe ascunt. pe siacest Iucru este vrednic de mirare i oe es ri; aii seated, ce C4 el sEzhol la ardtare, el ca un nepricepu, fn lo de | giosend seierie, nui face cerestarea (experien{s) for! et IME descoperi acestea si de a da pe fat pindirea acestuia ca s&-I biruiasca, s ggunoscindu-te, nici intrebind, Indraznesc Pr \ Infricoscaza si fuge facindu-sede ocara intre oameni, dar maivirtos inain'cl {yafeaaminte a ‘imparatului sau gi a sfetnicilor tui. Wb ucree tn partes poftitoare Tar de te temi de acest fl de lucrare si deprindere numai in firea¢ pntecelu nu al iim. a eet posta inimit ae, eu mul mai vrtos md tem xen pon ine, Cro) Imaensta eat xa atm vie aia api a {rebuie si te fercsti sf mergi in padure din pricina unor basme prostes! gl qughciunea gi Iuarea aminte nu trebuie a neti trace ee ‘sau din teama de lup. Pentru cd numai de Dumnezeu trebuic s8 te temi, nv qiehenldura care vine de la partea oh ete ANE $4 fugdin fic, sas leper de El. Cu adevarat aceasta lurare cere rc primar cin se worbeste de miloculplnteseins. Taetegs Hats py fi cutemur, adrobiceainimii st smerenie f mult cercetare a sfinteloy gumalceSTeofilat. [ar inima nu ate lout Praert cany ont ilepidare, net tndrdneata nici uerare dupa plicerciimgeeiycl ln parca singh apiepsler Brobrie, Cae zice: ~Celindrdzne fi nehagftor de seamd, rind mai mule aaisintagezate e=te tret aryl ale svieiol, atgn EAT era a gmaiic i dect tn stare, aleargs Cu trufe spre eoea ce voiesc| (ginitoat) In pleptpartea minie sau s evi! in Mingle eee vrind sf ajunga inainte de vreme*. $i iardsi: .De-si inchipuie cineva ci vi_gftiioare in buric’. La aceasta are si dia i ajunge usor a cele fnalt,si-a agonisit polite diavoleasca, cum thea i nu adevlrl| "7 Avge dovada ci aii omnes rsh (Gatco reach cum aa text Tar pe acestalesne il vineaza diavolul cu cursele sale, ea pe o slugi a lu" Motel oie! chun axegun) ¥ comb aca invents de avers wee reo ha Niche iningurtates $i de ce sa rivnim sporirca neincetata a mini in rugdciunea de care ean tne ta 9 a Moa Naor din sgn 9 ; Inflse ra. chstngnansrepau pense milo devabia de se tavrednicese unul din zeci de mii, cum zice St1saac immittance tone pcan aaa el ead Décbtosiior si neputinciositor 58 cunoastem macst| My Miya iat Sst Vasiedels Fina Mirna mca ines turma Linisti min{ii, care este rugiciunea cea ucratoare a mintii, cu care Wye domme nea wn impart, Dua paren ere cle pep inl ete clog Tee aan 9 incu ole ele 9 ci een angrier sagaergetlor ncpitor! a celor patina prin care ena cine RMA AN SSAC da nck mms cle Bantianes os victors (contemplativd) i duhovniceasct de va vo ilmenite rt ronnie Mince i cee Dumrczeu, $i nu trebuie st siabim dn pricing aceasta, cdi nu se tnvrcd) mp deh sa ase nec ecu a Emp. Qa cso ticese multi de rugiciunea cea vazatoare’. Dar aceasta nu pentru ci c chr y dons sa, adie 38 edie eames pene ree ae it init, shintge In relatie cu Ei, depayindu-se pe sine, st) nedreptate la Dumnezeu. Ci trebuie numai si nu ne lenevim si mergem Inti aprenpe de sstccnu cy ein cc mama prin poate deen Hen eh nae cel cugetri sjsu fata hea ental wal "Vaile Poana Mace oder arac mires vt] mm et le ges oa nef spusntenih, pce ace cptioy Elcamsgeneccr ts Cale Pagalgs uo atin. sal Gola Cob Prin ae cpa asic i Pana Miri se nope of Ma aa eres De ocean corey spn Clr cri cra mn ic deea poe aon) nares teu de atin de iui neepin crit de pati, le cere toast genera lor rugicanc,_ pele rath tn eoicunca top tn extrema Tui psiate, Dad ¢ i Maree aa, dhwniceas. pare wt raical ncicrestare tn posites yen potoare se ara tn mines (rp, tp eurems Wi asi, DSS ‘picid curse depots agnor were, onal sar dee devine un ste 35Tov: ,.O umple de bale gio infierbINt4, ca lipitorile si broastek 5.0 infer iN, a lipitorte gi broastele fn baltac poroloasd, hrninducss 41 inautelndi-se cu sirdtura potter. De ses ‘Sfintul Grigorie Sinaitul zi : An(atisari duhovnicesti, adica fe 1010cuieste pe uncle cu altele. cage nose face 95 jurii firesti, arderea sa, iat in locul veseliei (firesti), bucuri Gobhoceand’ (nels peor AILWLIVp iy | Dar s0cotescfiresc es lucrdtortl lle f aceasta: arderea sau csidu care iese de la mijloc (de la mijlo*t! pintecelu, n.n.) la inima, uneori i singurd de la sine in chip firesc, f#T4 ginduri de desfrinare. ,$i aceasta | pe tegseicnne vats oi ai? SUOMI Pestle cee on eucnil tae andro Oa ivtis emetacene eee feelcleners ot ieigl ec actayeaDema eleint acerca agentes Ingrijeasca cel ce se nevoieste, ci # le resping’*. ) ‘Daralteoridiavolul insugi ameste4 arderea sa cu pofta noastra gi | rage mintatagdur de desta lar aceasia ete ner nen ict patrunde in adincul inimii, in°ePind si sivirsind rugaciu init ‘Ssefie aces encea ade dinar mudinielchane Dar se intimpla unora dint/® Mevoitori nu putin’ impiedicare s neputintd trupeascd in aceasta sfinita Iucrare, Caci neputind ine cu misurl si cu hotarire ostenciile $4 Posturile cele mai presus de fire ce I Implineausfingi, ise pare cd nu le l0r cu putin atncepe, tk acestca, | lucrarea mintii. Ferindu-i de aceast pAgubire, prin masura ce le-c rinduiesie, Marcle Vasile tnvaté Stel zicind: {nfrinarea se. rtnduiegtd potrivit puterii trupesti a fiecaruia" Cu adevarat si de aceasta mi se pare Gisecuvine si se Und sama, ca a8 HV, edrobind cu tnfrinarea cea ira misurd putereatrupesse,s8lacem™upulsleit i neputincios spre porirca (@uhowniceaset), Cac trebuie sf 0 3¥€M pe accasta lucrdtoare i nicidecurn Acorn alte, de Dunmereu, 828 pre EL Atel a un oss cel ele mo parent UEHOE aoe + Sint rpc lr Sn if A rin curate cn singin | sc tena cds eases aa eer craas Tira tod treeRor Dacsn coldest de porn mai prjos de fie, ello le wa, Sper itm ct en aia cl uaripears pat, porirea spre rau. arunciPUctl trope gi suletegi an aprine de dri entre pononacse rat married me Howl id 36 lait Giavolul s& dea ingelaciunit lui chiPUl adevarului, dind viclegugurilor i j M mijlocul pintecelui, aducind fn loci 0 sabi cu lipsa de masurs. Pentru cf, dar ar fi fst bine s stabim cu write 41 zacem abia vi, negresit aga ne-ar fi fEcut Domnul de la pul. Dar de vreme ce ne-afcut aya cum ne-a facut, gregesc cei ce mu precum este coea oe a fost cut. Postitorul si pizeascS, deci, numai binecredinciosia, ca st nu se \iere rdutatea in suflet din pricina leneviii; cas nu slabeasca trezvia Wi Wi ridicarea cugetdrii cu dinadinsul spre Dumnezeu; ca si nu se nec sfintirea cea duhovniceasc’ gi luminarea care se iveyte din ea in | Cae de vor ereste bundtaile amintite, mu vor avea patimile vremea sculaasupra trupului, Pentru ci sufletl indeletnicindu-se cu cele de sus, {A vteme trupuluispre trezirea patimilor. Deaccea, o data cese produce tl stare fn suflet, nu se mai deosebeste intru nimic cel ce manined Wimite bucate de celce nu le manned. Ba unul ca acesta a tinut nu numai luvei i Infinarea cea de totdeauna, $iare lauda pentru grija si luarea ini@cea aleass,ardtatdtrupului, Cici viaa cea cu msurd nu Infierbintd cle. Aceasia o spune i Sfintul Isaac Siruk: ,Trupul cel neputincios de-1 sli peste misura, aduce sufletuluitulburare peste tulburare*. lar Sfintul ‘Seararul rice: , Vazut-am pe dusmanul acesta(adicd pintecele) odibnit ind treavie suftewlui*. $i fardsi,, Vazutu-L-am pe acesta topit de post $i igi plin de pacar ca s2 nu ne nadajduim spre noi, ci spre Dumnezeu cel © Gu aceasta se potriveste si Intimplarea pe care o istoriseste siviosul Nicon, zicind: .In acele vremuri se afla un batein singur in weare nu vazuse oameni de treizeci de ani si nu mincase nici pine, ct i tdacini; dara spus c& in tot anil acefa era suparat foarte de dracul rindi, Siu socotit Parinti cA nici trufia, nici hrana n-a fost pricina flu aceluia, ci faptul 8 batrinul nu era deprins cu trezvia mini Jupta impotriva amagiritor vajmasttor* Pontru aceca rice si Sfintul Maxim: ,D& trupului cele dupa putere si Joarce toatd nevoinja ta spre lucrarea mini. $iardsi, Sfintul Diadoh, *Postul are laud in sie, dar nu la Dumnezeu. Cac este lueritor si Winduieste bine pe cei ce-1 voiesc cu Intreaga fins. Deci nu se cade jtorilor binecredinciogi a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetarii sire fn eredinga in Dumnezeu. ,Cici mesterii niet unui mesteyug nu se lid vreodaté cu uneltele lor, ca sicum ele ar fi sfirgitul mestegugului lor, Whaylepeafiecare sa spraveast ural eu ajutorullor,cadin est arate cu Magvirat mestesugullor* (Cap. 47; Filoc. rom. 1, p- 352-353). Dar avind o stare potrivité pentru primirea unui anumit fel de brand, hui pune oat silina si nadejdea numai n post Ci postind cu masurd st 37‘dupa puterea ta, sileste-te in ucrarea mini De ai putere s& te tndestule 7} umai cu piine si apa, bine este. Caci zice: ,Nu intarese celelalte bucat ‘trupul, cum il intéresc ptinea si apa. Dar sf nu-ti para cl tmplinesti rcv) fapta bund, postind astfel, ci nAdajduieste a cistiga din post intrca ‘cumpatare. $i asa iti va fi postul cu intelegere“, zice Sf. Doroftei. lar de esti neputincios, Sfintul Grigorie Sinaitul fyi porunceste sl maninio lita de pine sis bei pe zi, adica inzilele cele dezlegate, tre sa patru pahare devin, sau de apa, dacd vreis4 afi pe Dumnezeu;$is4 primesth cite putin din toate cele dutci ce se vor afla, ea s& scapi de Inal{area cu ccugetul si si nu te scirbesti de cele bune ficute de Dumnezeu, ci si-| ‘multumesti Lui pentru toate. Aceasta este judecata celor pricepul Caci de te indoiesti de mintuirea ta, fiindcd maninci din toate bucatele cele dulei si bei putintel vin, aceasta vine din necredinta gi neputin( ccugetului. lar impartasirea de bucate fara de paicat si potrivit cu voia lu) ‘Dumnezeu se poate afla in trei stiri ale sufletului: in infrinare, fn tndes tulare gi fn sdturare. Infrinarea inseamna a fi incl lamind cind te scoli de la mast; indestularca inseamna a nu fi nici Mimind, nici Ingreunal, siturarea, ase ingreuna putintel. Tar a minca dupa sdturare e ust a indracirii pintecelui, prin care intel desfrinarea. Socotindu-e acesiea, alege-ti ceca ce se cade dupa putercs ta, netrecind peste aceste stiri. Caci si aceasta apartine celor desivi zice Apostolul, adicd a faminzi sia se satura sia le putea pe toate, ‘Acestea {i s-au aratat, 0, ubitorule al lucrarii ial lgrii aminte a mini, numai din cuvintele Sfin{ilor Paring cclor mari: care este masura infrindrii si postul cel cu socotcal; si cum se cuvine a se nevoi cineva intru luatca aminte. Deci auzind acestea, nu se cade a ne departa de la lucrarea mint, ‘cia ne sili itru aceasta cu toata sirguinia, rugind pe Domaul nostru lisus Hristos, sf ne fie ajutor si fnvayator intru aceasta. Caruia se cuvine toati slava, cinstea si inchinaciunea, in vecii vecilor. Amin. DIN SFATURILE STARETULUI GHEORGHE DE LA CERNICA prin chibzuire nesmintd, cfutati dupa moartea mea In partca H sinului meu dunovnicese, czea ce inseamna scaparea mint din lor, & poate veti alla si 0 riclisoara scumpa, tnchipuind nimi cea nefuratd de gind. Si, deschizind-o pe ea, arata-se~va $i (augevith,adica biruinya asupra deanddajduiri, cu multe feuri tiestirup de paint. Sfarienind-o gi peaceea, vada dintr-insa uale-de mult pret, care se tlcuiese cistigu celor tei parti ale ult prin cares pe Sfinta Treime O proslavesc, stujindu-1 eu de mea. Toiru numele Tatatui, pilda m-am facut tntre voi prin rodul i wumete Fiului m-am supus Wbindu-va pe toti deopotriva. [ntru numete Fi : ful picidarele tuturor, ca si pot vina prin rabdare sufletele Wis) numele Duhului Sfint n-am lsat simturile a zbura peste itnirucit side voi mis- facut mils ncalindu-va lings bucuria Hpllndu-va spre limanul mintuiri™. i eames Gera paid Caan Cri er. ‘olatet (p.0-31, Ee ss cilgarir din byes 34 sonteite Beceem cee ein cea eeiaccaks moyen estonia i Da eae a azaBa Hin rate jb ret corn core's pn at nds Mlb tuo naj dram t ce wel, Io Dumnezei We sin nner in ec aceen ee Mule pe su ck ues ptr ale sft ari cuputrea do Tt ce Elen oh sia muna St Te lsc ing monte cpa Sey cui ae at soil Gheorghe aot iuby petal in ote tatror Ta din pore Fula raha ote Meigen poteeaSnsis Duh mas npropat deo ncomuniane sh pe ingenasre mine ele silts pone Huss inrenea sat yncomununcareace in Sina Tree Lord eveuitene x sutetatut tet 99 comeniuns cle rns Tre pean 392. lari cu darulbitade(eloradaug a porund ctor purtatoi de eruc ai mei fi sufleteti, in ce chp s ca nigt geri tup, neplecindu-v a degerticiuni mincinoase, nici la rasfiari neastimparate, sau la plimb nepotrivte daruui vostru, dupa cuvintl cel zicevasulalegeri: «CH dey toate imi sit slobode, dar nu toate imi sint de folos» (1 Cor 6 12). Drept aceca xi bunul obicei si podoaba chipulu s fie tocmite dup& urmarea ce Ea ata ot pute a ‘main dng ane ett en ean ts Se Boren pubis eka ata iol Ilp. 412-459; eins like or 1 Sine Vp 4 0p. cies pd nota 5 site ms. 1922 cuprnde acess uth ante 192 cprinde acest sts nu ites * 56, Cita det Vai Sh oaioa hares er ciao ta bere ae sienna 50 ‘ cesar o cercetare ma cu i Tynate. paz a tutu Minastirea Xanthopol din Guta fost publica i apetele scrierii Despre tugaciune au fox) ‘din minitstirea Vatrate, seris de stata wea deduce ed scrierea Metodae mai mult ali a, sear explice D veare aumai putut face part sialreeapete date sub; i recep din diferte biblioteci. dXstea. i Calis pi Ignatie, se aff jul m1 192: Hupete ate lui Calist Xanthopot (3-108) urm le pe dasul copertei Javayaioare pentru.a mint rugaciune sia juserisul era considerat deci ca cuprinzind in Inionah in urcusut lui duhovnicesc. Wveidea aceasta, dim mai inti pe seurt contint * Jl iferiele momence, stiri sau trepteale viet: duhownic wwe serierite cuprinse in Filocalia greaca si aproape t sesibale Rdstritului ortodox nfaggeazd in sentinge sau in expunerimal Calist; poate Wi fata numai vrewn ajuor ta siringerea citatelr din Pings sa poate, fapnul cf scrierea Raiul,e data ca. treia i Calis, Prima ar fi Metoda data in unele manuscrise sub iu gi Iynatie Xanthopol, ir a doa Cele 14 eapere despre diferitenume In uncle manuscrse din Biblioteca Academiei Romane. than whucidarea acesei chestini cere 0 cercetare amdnungia a Nubliniare date pind aici se vede cit de des s-au copiat scrierile wineste;sin-am dat deci o parte din manuscrisele romanest care dated de la sfrgiulsecolului al XVII-lea sitncepunul Femarcat 0 adescori serierilepariarhului Cals, incusiv cea de in aceleasi manuscrise cu cele ale ‘Sinaitul Se pare et screrle acessor doi autor, impreund cu USotvana, erau cele mai citite de c&lugdri romdni. din Biblioteca Academiei Roméne in care dupa eazd opera ui juli 108r-264r.)cuun Covintinainteal ui Vasile dela Poiana fe 8) gio parte din opera lui Petru Damaschinul (f. 2651 din jaja: Aceastd carte ce se numeste we multe invataturi esengd tot ce-i jim cf gi motivele interne pledeazd pentru identitatea Houei fui Calist si Ignatie cu cefelalte scrieri ale patriar- iutul Metodei cunos~ Calis 4i lgnatie Xanthopol si apoi pe at celorlalre doua scrieri lal Calist publicare tn acest volum, cu apropierie i deosebrile toate scrierile gti intr-0 forma SLdumnezeiegti. slnistea" pe cere rebuie s& 0 dobinctesc omul duhownicese inamic, dest inigtit din alt punct ele vedere, € 0 crestere In Amerenie, dar si tn fercirea iabiri, wrsiune continua spre siupremul izvor de wire, care nu elipsit2 demiomentele dramatice Hpenina plcatede cle mai subir, pe cara cu lt omul ¢ mat wouniceste, cu ail sesizeazd mai meshin sine, productndul o « $it0t acest weus sfigeste in ,ocihna tn iubirea tui Dumt- ‘Wlch ea mu e tncremenire, cio Urgire necouenitd a fingei umane Hiradierea eceteliubiri jer este puse in umind, tn urcust® orului duhovnicesc gi inezeltd, pls de fora iradieri,lucrara Sfintului Duh. Toatts i, plind de witpaiaiubirit lui Dumnezey se daoreazd Sfintului ‘osetiere ca aceasa in care kucrarea Dail Sfint s fie aya de eee er Raat na le | Rhee ats re a “Shari a te fe, Me isc hemes gaat aa Niel ascot ald crac aa srospe an ulcer a aes re eee lett a dint ae Pinger al ch Aor daa dela oproapenftrccpe mackie cadences Dart dcr leas at de bine alee apezte loge a de consecvent, cf fiecare capi 1a un loc se prezintd can inreg bine iecare capitol si toate : 8 un le se prezi bir [geeasta nu tnsecrmed cf atentia acordeya Domnulu lisus Hristos plan, curs cree Ammann. Pome nea neinceraid a numelul rea flerbiceaiubiri Lui, a cule ezenei Lui, este puterea onduce pe cmin tot urcustal ui Spewnirea cu Durnneze si propre. Acest® putere std a Exqzsintregului stu efor de im, de nari spre nepatimnre, Sy sigirea tot mai adincd lsprevunirea ca Elin indi persocana Domnului lisus Hrstos. yajeazltrchiptrea lui Hrisios cte rele Lui singertnde cats ind catolict, ese pentru c& Hristos, Cel cu care omul duhov- Tegtruraneiecetatd, este Hristox Cel inviat, Cel devenit hind, Cel care esiit in prirnul rnc ea sibiet- focar de ibire, wr ini, nu Hristos al camintiri i starea de réstgnre pe ‘are nu, propru-is, real prezent, eimai curind, doar amintt. Nerlerle dohoxnigti ate Rasaritubea exe Hristos real preent si niin Hrctossincare, de aceea,readact purerea in toat fina @ putere cace ¢ simyitd c& e din ER cs subiect plin deo ubire oa mae ance te st observa personal care scot | are ‘utorilor, purind in lumina ase i = 1d asemenea injelesuri surprinziior de adinci si de rin ndumnezeirea produs eebeetiaras aes Insoyitd de eldura iubiri iste thie rea umana si lucrarea dum. nnezeiascat este descrisd in term os termeni capabili sa redea toatd realitatea subtila a | Deosebitde accentuat side luminos e descrsa preschimbarea fr unre cerite @serie este tot acest i suitor al vii seer last 38S observe prezena permanent de prin rng a [fone matin toe nivel care sung eye horace, | er i ela care ajunge via duhovniceasca Der, i, rugiciunea aceasta nu se poate savirsi ca 0 formal ied abiracte de plepe caef pun fot pt, care isitese pe om i ee 1 seen spre pliceri trupest sé leagt de # dino cael pot sate ar eat ator) ui Ammans dinacest punct de vedeaepoeste din neinglegered iylirdsiritene, carenurdmine a sentimeewalsmul sustinut mal mult 3de amine tips de Hrists cel prezen TAM-Amasnn, op i, pan 2 100 DE CAPETE ALE LUI ST SI IGNATIE XANTHOPOL fl vequld foarte aminuntitd pentru cei ce aleg Mietuiasc’ in liniste gi singuratate Vole cu adevarat sa vieuiascdt linge si dupa Dumneze leased ca pe lingd credinga sd fie pln si de fapte bune. lar Id. $i pelingd aceasta cel ceselnisteste rrebuie s fe pasnicy i sau neingrijorat, tacut, lnisit, nulumitor fn toate Hin Sa, s& suporte cu barbie incercirile, si nadajduiasca ‘Miayepte de la Elceea ce este de fotos. Wuitorul: ,Nu tot cel ce-Mi zice «Doamne, Doamne», va fala cefurior, ci cel ce face voia Tatatui Meu Cel din 7h), Deci si ty, ivbite, daca iubesti, nu cu vorbe goale, ftoare ~ care d’, de pe acum celor ce o deprind cu primeasc’ ardtarile Impardtiei tui Dumnezen ce Srte arin veacal vitor mai deplin gi mai dessvirgit ci Mit cu Iucrarea, ingrijete-te lin side fapte bune. Pe Ting’ accca,s8 fi in pace cut Hine, neimprstat, ra griji sau deplin neingrijorat, teut, Hot necaul ce vine asuprat nul ial doitea lucra, adica despre trebuinta ca, pe Tinga inf, st te Impodobesti cu faptele bune, sA-{i fe Invaysior Wl frate al Domnului, care spune: ,Credinta {8rd fapte este Wim si faptele f2ra eredintX" gi: ,Arata-mi din faptele tale (cod 2, 26, 18). lar inainte de acesta, povayuitorul gi {uturor, Domnul nostru lisus Hristos, eae zice eatre-uce Ayviati toate popoarele, botezindu-te in numele Tatatui i al Sfintului Dun, Invatindui st pzeasca toate cite v-am poruncit 5svous (Matei28, 18.20): Cuvintdtorul de Dumnezeu zice gel: ,Dumn Cee dl tot oma ere Ae Boel ase cere dice sufet,cumpatarea de la up siadeviruldelalimba". ) Credinga e indoitd-~ Insemneaz4-ti isa ca credinga, dupa cuvint Predate de Dumnezeur €t€ indoits. Una e, ineobste, cea a tut ‘retinilor ortodocgi, jaf ata a unora putini care prin Implinirea tutu Poruncilor tndumnezeitOAte s-au reintors la chip si asemanare gi, at Sau Imbogitit cu lumif'® dumnezeiased a harului gi shaw razimat toal nactejdea in Domnul (P72, 27)*. $i aceasta, in asa masurd, 0, icisined dps covtnel Dona tal densest aings (gu mat nn ‘nd oiaa) tn vremea rugdciunl in cererile cele indreapta spre Dumneze i cer cu ereding side aP2a primesc Indata cele cele sint de folos. Ast ce sti fericiti au dobindits in faptete sincere, credina sigur, ca uni cm aru ncat de la ei toata cuntin{s, deosebirea,indoial $i grijagis-al bores G-Au scufundat) cu ott tntregi fn betia dumnezeiasca a erédintc ‘nEAGji ga iubri aya Be Dumnezeu x s-au schimbat cu schimbarea mi {nati fericitaa dreptei Celui Preatnalt, dupa proorocl David (Ps. 76,10) © Gaede St Grigorie de Nevons : Iptniea continua po/ lor, su ntrzes vit nduamnceicte pe om, pn ered Ds Tot mat mt 9 "une cu Durmnesea ot tai mull, pun Th cominleare fox mat [ ‘Canosa prin rite putrcaiv!Dumnezu, cf pune oad nidedeatn Dumhene Once nto Ws ite cane ‘redngi din vedere, Ele ne naaé din redin( gi dc lao credinyssupetioar. fe 4a umul La aia See Benene eee crete iene entrants €4 Drumczeu sit scafundal totul in beta credingei, a n ‘f oe ‘ele Dumnezeu, dar mai aleS ™ betia trairii covirgitoare Pesce sae coat yc cnc ‘ei putea urea" (op. cicseap 31 P- 127} Temas as ila Calis Catalygont Pe alll de watt cee vine di 56 a linmink Cu eft bundlten of © Oech © eal mar sau cnch desences had cu att i88lie ica mai puteriek. Lumina lal Dumnczes Cen hal act St. ical se scufunde sau se pend ei cde so Bo ihn cat lmtareacgoismuu. Numal aolo inthe) Wine dint, nu-i acum timpul potrivit s4 vorbim pe larg. Wivit st vorbim despre a doua. Ea rasare si se clgtig ca Win ea dint. CXci credinta este ca o radacind gi ca un Wii Indumnezeitoare, ,Dacd nu crezi, zice Sfintul Toan ‘vol linigti?". De aceea, zice proorocul David: ,Crezt- nie (Ps. 1151). lar Marele Apostol Pavel zice: ,Credinga Or Aidijduite, dovada lucrurlor nevizute* (Evr, 11 1) si: [bina va fi viv (Rom. 1, 17) 52. Insugi Mintuitorul zice ‘eure vereau sé le mareasc& credinia: ,Dacd ati avea credinys We sustar, ati zice smochinului acesta: Scoate-i ridcina $i plv-arasculta $i, dac& ati avea credinj si nu qi deosebi ), Au numai cu smochinul ati face aga, ci si dacd agi zice | Ridicite i te arunc& in mare, s-ar face. $i toate cite afi ‘xezInd, ati primi* (Matei 21, 22) 5, gi apot: ,Credinja p (Mate 9,22). vviosul Isaac: ,Credinta e mai subtire decit cunostinta, {na € mai subsire decit cunoasterea lucrurilor ce cad Gh lot fini, invrednicindu-se si afle aceasta stare care € jnezeu, vietuiesc, din puterea credintei, in desfatarca Wl presus de fre. lar eredint& numim, nu pe aceea prin {in deosebirea preastivitelor i dumnezciestilor Ipostasuri ta gi unict a dumnezeiri, apoi in minunata fntrupare fn Jprimirea fir noasre, chiar dacd gi aceasta e foarte tnat fe rdsare fn suflet din lumina harului, avind marturia mini ina ea st biruiasct orice indoial, din siguranqa neji care {ngelare. E credinta care nu Se aratd pe sine in daruirea ot, cn Ochi dubovnicesti care vid tainele ascunse fn suflet (cea ascunsd ochilor filor trupului gi descoperitt 7, 11138. Credina tare do statoricc tinge de rie care Cat mo malt erin in pete viet Dunne, or at Fath yt, Hratilor sensi e propio, chia § animalelor. Canons wnoe He mmt butt caine o puter de abstragee dla lcrune senile x en Wr Duc ered ea abl deck scat coy, cc surpeade wn entice tate personnel Cine poste det prsoana (vin cmereu nr? Ea nu poate fcupens in defini eacte ale fbn at wai muy ne poste Stn exponents prez lure Mane it Dureseu? Credinjwetodul de setae clr mal sue reali Welt aubul mod de cancertere. Si numa cred ise dese pemoans horn he resus obit yn pote reste ob. 37tsp rlaetribapn poe porete Mungistoro Dutal adearuupeentelamea suet roovee ea stvnimal peat ada (oon 1 Ee ven Atti, cts etedesnigees ancien gl ooo meta drial de decoperie lor, reins turhsete ttre Democses se tne nara eit ein de cee ara ais susi, acum ca de 0 arvunz, iar acolo in ipostasul (temelia if Inparaia curler cu ceice-Liubese peers) are Sb naa rps heals aden hs ore fee a ee citului Dz i. ‘si_al purtatorului de Hristos Pavel, care striga mai risunato fest Hinbla. Cel inl ,Pace matt ete sear ube aetoror Scars (1816) s.Am x paienceeurtpce Ps. 19,68 Cau pacen so urmeata pe ea (Ps 33,13) lar ad (19,6) 8st caso mers pee F319) ra Fee a tf fn ere mee ay pe Domaul" (Evr. 12, 14); si: ,De ecu puting’, pe cit scat gad tenn sting, pee ne devin yo ) Tbe i nein apt fi neimprastiat, (i- va ardta cuviosul Isaac, care zice: ,Daca potia e simul, 20158 ac cei ce ssn eh pines pao minh ea too nasi ere srk autefnsolei ¢) Trebuie 58 fii fara grit, sau neingrijorat. lar des} adica despre ebuins dea agi nclngorat o ifedetnaiocg teen ce pute Donnuln Evangcle Pent azea, si ingrjigi in Sulletul vostru ce ve ¥ a i nnieusinetumenicnennes ect nai? Cua pte cruucd i auseamae tae Trane Situ ta eupoeBevra adyptiza ed. Nichitor : 1 iubire eu El $-aU subjiat vederea ochilor duhovnicey. Ei te hraneee din aceans Room Sceasta bogie mc od deplndescoperith De acccaerednia are ied uel reso {i Dumncec €€2un och care e necesa i ota miei WBinganncnmcewcr erin asec eer coe pene eee 38 {n Duhul celor ce se ospaiteaza ta masa lui Hristos, prin umblarea in I fie de invayaturi {i minca, nici pentru trupul vostru cu ce vi ine. Taal vostru cel din ceruri le hrdneste pe ele. Nu Iya mult decit cle? Si cine dintre voi, ingrijindu-se, poate sd Haat Wrstatura sa? lar pentru haing, de ce va ingrijii?* (Matet 6, Ih rat fncolo: Deci nu v8 ingriiizicind: ce vom mince, sau ‘vovon fmbrica. Cii toate acestea le cautd neamurile. Stic Wi de toate acestea. Cautati msi ui Dumnezeusidreptatea Luisi acestea toate sevoradauga ‘i igi de ziva de mine, ciciziua de mfine se va ingrit ileirutatca ei (Matet 6, 31-34). iu Isaac: ,De nute-a eliberat de grii,s4 nucautilumind Hy fag Setrarulzice gi el: ,Un fir de par tulburd ochiul si 0 sh linitea, Caci lnistea este lepadarea gindurilor § ile pfu indreptayte. Cel cea dobindt lnistea, nuse va ide trupul stu, CXci «nemincinos este Cel ce a fagiduit 10,23). “Wihibeyticerea, Alsasclealucru, adicdtrebuinta dea tices, iuigea cuvintului. Dar zice cuviosul Isaac despre aceasta: Timba de la birfre, pz inima lui de patimi; si cel i fui de pati, vede in tot ceasul pe Domnul si: ,Cind ipleviewuir tale pe un taler si tacerca pe exalt, vei alla Thi grou" Si: » Mai presus de toate iubegte ticerea ch ea Hod, Chci limba n-are putere si se apropie de el *. $i: Mai lulcem;apoi din ticerese nastefn nojcevacareneconduce Des Dumnezeu s siti cova ce se naste din cere, De ve fe astel, nu stv eu ce lumina iva sar ie din aceasta PTi po. Grit ump cgetare oa deur neces trope ote i ietsafareng Adin suet co transparent er re Pa Cugtarca numa prcopat Jesesuliei, ACSI AeI30 Miva cloe tp a et pete PARVII 0. 88,109, 112A Mi Cw Mp 19, Iicereadinco nose uritr. Cin vor fects Mom A sPinatnene cs Dubs meric, are airage cu putere pies sore Mista tint eo Dub dumnczes, cree dncolo des in nen renin pecre nv poste det lice crorae-ocimunic tu mal rare a rin evite ch prin ful cum ara ycumse comport i jnoplcuceva crete ducer la tere. Tacerenpinde mai bine tana ce se Mines nota cuitatateaceiradiazk din Dumnczeucel personal. Cndineepe 9Silarisi Tacerea este taina veacului vitor. arcuvintelesint uneltele lu acestei ar Sfintului Arsenic, asa i-a poruncit a doua oara glasul du nezeiese: Arsenic, fugi, tac, initeste-te, i te vei mintui"2, 8) Trebuie sa te lnisesti. lar despre al saptelea lucru, adicd desp srebuinga de a vietui Linigtit,s8-{ fie viednici de erezarea spre doves Marele Vasile $i, ardsi, Sfintul Isaac. Cel dintii a spus: ,Linistea {nceputul curatirii suflctutui™. lar celdlalt: ,Sfirgtul linistirie tloerea privirela toate“ Cel dinti a aratat prin aceste cuvinte, pe scurt, fncepui linigtii, al doilea, srgtul ei. lar in Vechiul Testament s-a'spus: picltuit? Linistestete" (Fac. 4, 7) si, ,Oprit-va si cunoast Domnut* (Ps. 45, 10). Scdrarul zie gel: , Lucrul premergator al lnigti cs lipsa de grijt in pri ite cl ce se deschide cclor dint, va cAdea in celelalte. Apoi, rugdciuna neobosita $i fn al treilea rind, lucrarea nefuratS (neabstutd) a inimi.E pi fire cu neputinyd celui ce n-ainvaatliterele si citeasea carile; dar gi mai ¢ nneputintl este celor ce n-au dobindit primul Iucru (Lipsa de grij), <4 Tucreze pe celelalte doud (rugiciunea gi luerarca inimii) cu judecata®. Si, larg, spune Sf. Isaac: ,Doral celui ce se linigteste este asteptar ne{ncetatd a mori. Cel ce intra fird acest gind pe calea linitiri nu poat purta cele ce trebuie a le suportdm gi sd le rabdm in tot felul*, hy) Trebuie sa mulfumestipenaru oate. Pentru al optulea lucru, sau pent trebuinja de a mulyumi pentru orice, sa-ti fe ie indrumator Sfintul Pave ‘care porunceste:,,{n toate multumiti= (1, Tes. 5, 18), Deasemenea,cuviosu limba sf © prime, pienlem trdirea deplind 2 acesel tine de-o bogie indtn Incr rpm ry men, eace tnt lo apr rede idea eee ‘arecum fn mjlocul c,kentifiat cu ee; prin rie te dayne Jeparcl de ex coin iin ermal ry Treg inregal aca ns poate coma i us poate ela din combines pitlor inate Desigur ne vorta icetea diplomatic, i de tacerea care e sempul scufundar fn inital dates ‘inulin * Prin cere ne rdicim i lanl intiatul a ndeinitli trit a mod deptin. Pi ‘uvnteexprimim lucurile distinct ae lumii acestlaeobor fa lutea aoc oop Credem cai ec alii l med Inet! gin’ St. icon Nou Tecog 86 ‘experienyS numa spre Domnul, pentru cfs uat incredinjae despre lucral Al doilea (despre iertare). De accea, Parinjii nu ne predau totdeauna Tugiciunea intreaga, ci unul intreaga, cum e Gura de Aur’, altul pe ,,Dom- nul isus* ca Pavel, care adaugat: yin Duhul Sint (1Cor. 12,3), vo de rugicivnea din timpul cnd inima primeste lucrarea Duhului tint, prin “ere se gi roagk aceasta erugiciunea celorce au inaitat, desi in nu pind “Indesivirie, cae este luminarea lar fact loan Sedrarul ice: ,Loveste “pe vrimag cu numete li isu gi: ,Pomenirea lui lsus sf se lipeasct de rsuflarca ta", si nu mai adaugi nimic. Dar e ingduit si incepatorilor s& se “roage uneori cu toate cuvintele rugiciunt alteori si se roage in minte cu 6 partea ei SA nu schimbe isa ds felul rugaciuni,cas& nu ptimeases o mpristiere prin aceasta. Stiruind in metoda amintté a regdeinii curate, chiar dact nu in chip ‘carat, din pricina tnchipuiritor cu care este obignuit gia gindurilor ce ise fac piedica, cel ce se nevoiesteajunge la obignuinga de ase ruga nest, de Astirui cu minteatn inimaside anu introduce chip slit prin inspirarea aerului,c3 pe urma si sad indata de acolo, cist staruiased acolo $i 88 roage de la sine. Aceasta este gi se numeste rugiciunea inimil Ei fi _ promergeo anumit caldura in inima, care iagoneste gindurile ce impiedic Tugiciunea curatdannintit si se implineascd tn chip desavirgit. i, aga fAruind mintea se roaga netmpidica in inima, Lar nto aste de cdr firugiciune, dragostea fata de Domnul lisus cel pomenit se naste tn inima in asa fet incitincep s& curgt din ea din belyug 3 lacrimile dulei din dorul Iai lisus cel pomenit. Dect pentru a se invrednicicineva de acestea gi de toate cele de dupa fle, pe care nue vremea si le spunem acum, trebuie si se sirguiascd, cum "$875, <4. aia rica lui Dumnezeuinaintea ochilor,impreand cu pomenirea Tui lisus fndunru iim n simplu tn afar, fn flulacesa se departeazt ‘jor nu numai de fa faptcle cele rel, ci gi de la gindurie patimilor gi spores pind acolo tncitse ump deincredintarea dragostl ul Dumnezeu faa de sine. Dar, st nu caute el insusi sf vada ardtarea Lai, ca sf nu DpFimeasca pe cl ce, find intuneric, se preface af lumins lr cind, rds TRG. coco 75 2 Scare XXVIL PG, 88 co 112 eee tei cene cane ied ga Ba risiink Coctnsteicarcincasupcoscsondl ind teri ocala Brecht increrante Derneare Rupture nts cusrere aclusnee mid Bess tpl is Dunner, cinco cl credo sane pours apeter scald * deprindre 87‘aute mintea vede o lumina, si nu o primeasct, dar nici sf nu o tepede, c sh intrebe pe cel oe are putere 58 invefe, sist alle astel adevarul, i dack afl pe cineva care sil invete, nu numa dupa cum a cunoscut din Dum. nezelasca Scriptur3, ci fiindcd a patimitin chip ericitgiel insusiiluminarca, ‘4 dea mul{umire lui Dumnezev. Dac& nu, e mai bine st nuo primeasea, cf si alerge cu smerenie la Dumnezeu, socotindu-se pe sine nevrednie de o astfel de vedere, precum am invatat si tn privinja aceasta cu fapta de la Paring, chiar dacd in uncle screti ale lor aratésemnele luminiiamagitoare sineamagitoare, Dar precum toate cele spuse inaintele-aauzit prin glas vi, agai despre ‘aceasta vei auz la vreme potrivit. Caci acum nu e vremea potrivits. Acum trebuie s ali, mai degraba, impreund cu altelesi mainte de altel aceasta: 4 precum cel ce voieste st invetea sigeta, nu intinde arcu far un semn, asa col ce vrea sd invete ase nist, s4aiba ca semn blindeea neconitenita 4 inimii, netulburind si netulburindu-se niciodata pentru mimic afard de ‘azul cind ¢ vorba de dreapta credin. lar aceasta‘ poate dobind sor, depirtindu-se de la toate si tcind efi mai mult. $i daca | Se intimpld ‘rcodatd si nu facd aa, si Se cfiascd indatd sist se gHFascd pe sine, far pentru viitor si ia aminte, ca sf cheme in linigte gi fn contin curatd pe Jisus, punindu-L ca inceput, cum am 2is inainte. Tat thaintind pe cae, st aiba harul dumnezeiesc odihnindu-se fn sult gi nu numa asa, csi odin ii sufletul fn chip desévirst de draci gi de patimile caret suparau inante, iveselindui-leuoveselienegrita. Cac, chiar dacdilsupara ard, nu-l mai inrtures, finded nu mai e in wovarasia lor gi nu mai doresle plicerea de faci, Fiindcd toaté dorinya unuia ca acestas-a indeptat spre Domnul, cel ce -a dat harul Sav. Mai este el rizboit prin ingiduint®, dar ‘nu prin parse, Pentru ce? Ca si nu se inalte mintea lui, pentru binele ce J-aaflat, ci ca, riboit, si tnd in el necontenit smerenia, singura prin care, ‘iu numai cf invinge pe vrdjmasii faloi, cise gi invredniceste de daruri ‘mereu mai mar Fe ca s4 ne invrednicim si noi de acestea din partea tui Hristos, Care sa smerit pe Sine pentru noi si Care daruieste celor smeri(i harul Su cu imbelgugare, acum si pururea gin veciiveclor. Amin, CALIST CATAFYGIOTUL Introducere serie. Ea ‘Serierea aceasta, radusd in roméneste, se afld tn multe manus afraid de un inne eologe. a Besta bones endo Romane, maser 1602 nd 22 mans 2023 cprind 13, marasl 227, Pisin amr 2808 (80-270, 001,93 Bor econ a Xa ed ou a Tet A Esha HG, Beck espngnd opinia ch acest Case Het cu vi Cal ch por” a pea sind wc a cn neu oa of Xen Nici ghrp Eye sheen dy lala each nu sep inc ln are Dar coninu fora sre ne aden mu socsin grail arcs eu pariana Clit Pae cacao PPr Cats dar dro ome cid perce bararerger, inp Mh ale i cages Desir, Cat Catal eoncenenSrrea Injurdan me orecam nt cree tema pin ince aa oma Cap Ce dept Cal ieee a case nee ten nas dace les in vem dire eer na Tema, nae re joe. Dart Cl Coa ri nase nee sbel aos step ote apt lee Lh Hac FeLi aciae A ecpennit extort efor nceath I eiics sbirndorecfucesimtty aut prince Cat, laces cide bre De wccea Elen acl! ap react, TTA Erhard, Theologie, m: K. Keumbaker, Gheschiche der ysannisee Litera, eine 1909 * Hans-Georg Beck, Kirche und theogiche train beans Reichs 80 2 lleacelasi timp simplu, cci dacd ar fi felurt ar fi compus din parti care toate ar {firmenginite si n-ar putea realiza prin unirea lor pe ,Unul”. Dar simpitatea Lui e nesfrsit de bogatd. De aceea, mintea unitd cu Elnu mai are nevoie sa treacdl la altceva, ci ii gdseste in El odihna eternd. Aceastd odihna inst tocmai peniru ca acest, Unule nesfrgt de bogat, nu-io incremenire $i nici 0 plictiseala, ci 0 ,miscare siabila", 0 adincire neincerata tn iubire. Se poate Spune cdl aceasta scriere este o sintezi inte gindirea abstract a lui Dionisie “Areopaginul gi simtirea plind de entuziasm a Sfintuli Simeon Nou! Teotog. ‘Autoral ei a anticipas prin descrerea simi fldcdrate a suflenulu in unirea ‘cu Persoana sau cu Persoancle dumnezeieg, caracterulplin de simire al ‘creajiilor mistci feminine ale Occidentulu, dar a menginut totodatd ca temei ‘al acestei simyirio profunda consitenta teologict. “Unul'“e transcendent creatie, nu eimanent ca la Plotin, pena ca numai aasa'e cu adeviarat, Unulgiizvor a toatd unitatea. Dar El nu rdmine inchis in tunitarea Sa, ci ese prin toate lucrarile si operele Sale spre noi, ca sd ne ridice launirea cu El. “Mintea se uneste cu El gi regdsesteunitatea gi simplitate, sau se gdseste ‘pesine insdsi i odihna din misearca de (a0 idee la alta, de ta wn tucra la atu, de la o alipire patimasa ta unul sau altul dinar lucrurile create iaruct se depatseste pe sine. Numai dincolo de sine, mintea 5-a regasitpe sine. Accasta Iiseamna ca numai uitind de sine tn drogostea faa de celdlalt subiec, subiectul nostra se regdseste pe sine in unitatea sa deplin concentratd. Cc el fe flcut sd se inalte peste sine, pinto iubire forald si iyldcarata in care se concenireaza ineg, cum e fécutd pasirea s@ zhoare. In insstenga eu care autorul vorbeste de abisut , Unului” am putea vedea ‘oasemiinare cu gindirea lui Meister Eckart sau Jacob Bohme. Dar ta Calist Catafygiotul acest abis e un abis al ibiri deci al Persoanei din vec existente, ‘mu al unei esente abstract; ascunzimea Lui e ascunzimea Subiecrulu in- definit, care licdreste in acelasi timp prin toate. ‘Socorim cd'sctierea aceasta e poate cea mai frumoasd din toate scrierite filocalice, prin profunzimea teologica gi prin simfirea tnlacdratd a ei, ‘Dar tocmai prin aceasta e foarte aproape de scrierea Raiului (tn 80 sau 83 capete) apatriarhuluiCalist, care se caracterizeazd prin descrierea aproape afelde nflacaratda simyiit suflenului raten unirea cu Dumnezeu in ibire. “Aver in aceasti'screre o ameritoare descriere atntlniri mingi cu, Unul* durmezeiesc. E 0 sriere de indlsimea teologicd a scrierilor areopagitce, de influenta citrora se resimue, dar gio increstinare a filosofei neoplatonice a 90, lui (veti de ex. cap. 43), printr-o mai insistentd accentuare a carac- iui Lui personal gi prin marea importanga ce o da simyiii de iubire in ‘arolului absolut necesar al Duhului font in va sufleuli cu Durnncze si in simtirea tnfocatdaiubiri fay de Dur- in aceasta unire. Puntea inte suffetl creat si Dumnezeu cel transcen- ‘o face Duh Sfint si mumai El El ne ridicd din narurd, din speculagile sre de la distant asupra lui Dumnezeu, la El insusi, i prin aceasta la "arava noastrd natura (vezi cap. 74, 75, 81, 82 84). Aver in ea afirmarea ing tebuinge de a face mintea fara chip (averdcov cap. 58,33), simplat 730, 30, 51,91). Lumina dumnezelascd, vazutd de isihast, eaprofundata uisuri nesfrsite (idee tuatd de ta Sfnnu Grigore de Nisa gi de la Sfineul iin Martursitora). Prin depasirea a tot ce ineles, ea ¢ x acelasi timp Fntunerie supratuminos, termen tuat de la Dionisie Areopagitul Ba mai mult, chiar Metoda in 100 capete a lui Calist gi Ignatie foloseyte snumai aceiasi termeni caracterstci, ci afirmd ca ideal suprem de atins ‘om daizovnicese unirea sufferului ca ,Unul* (cap. 38). Tor aga e ind hui Calist Catafygionl si Metodei tui Calist gi Ignatie idea et unea ajunsa ta culmile ei, aicit din migcare, nemaiputind cddea din iid stare (Metoda, cap.38), Amosfera duhovniceasca, lanl iubiriy al dari si odihne etere in abisul dragostei fr first a tui Dumnezeu, iLaceleagi i scrierea Raul a fui Calist pariarhul, in scrierea tui despre Hume qin sererea lui Calist Carafyionsl Deosebirea a fi doar atta, ed td amosferd si aceste teme ating in screrea tui Calist Catafigionul un i mat inal can whim! erad de simtire entuziast i nvapaiara. Sericrea aceasta, de (a sfirsirul Fuocaliei grecesti gi de la sfirsitul Titi bicantine, reprezin\f nu numaiosinter3 magnifics a intregului ‘Guhovnicesc de mai inainte, ci si o culme a subtilitatii de gindire sia ri de intensA spiritualitate a Bizantului.DESPRE UNIREA DUMNEZEIASCA SI VIATA CONTEMPLATIVA 1. Orice fina giseste, in chip firesc, odihna gi plicere mai cu seama in {ucrarca mai nal afr sale. Pentru accea, de ease bucurd gi de a sealipeste cel mai mult, Dec omul, ca unul ce are minte, sica unul dea carui viatd tine In chip frese a cugeta, se induloeste si se impartaigeste de odihind mai ales ind ‘cugetd la cele inalte sila cele despre sine, fe ele zice cineva acestora bune, fe frumoase, lar accasta se. intimpla cu adevarat cind are pe Dumnezeu in ‘minte sicugeta la tnsusirile Lui, pentru cd Elestefiintacea mai tnalt,cugetata ‘cu mintea si mai presus de minte si jubeste in chipul,cel mai fnalt $i mai resus de minte pe om si-1 cinsteste cu cinstirile cele mai inalte gi eu Dunataile mai presus de minte ale Sale; si aceasta pentru vesnicie, 2 Orie nase face pe cl nisut sh fe asemenca cu ce ntsc Cacia is Domnul cdc este nse! dn up rupee sone eee a Duh, dun esie* lon 36) Prin ware dct et ndseut hn Dat eae at € vad ed va fis Dumnenco, ups Dulce Landsat oad cog Dake sincares-anascutcl party de DunuleDamnescuaesion I 2 acesiae Dupes, ia inoialva i isestor Che Denene tumele (eos) ela a vdea(theorin Prin unmare el cena ee Contemp), seunu sa invrednit ine de astern tmp dang nicease, stu Invednicindusse de eal Incide dia nopeteve pores ‘azstoare 3 se inarce posts de a dumnersesle tos cog eo inns Drepsh aetna mn Ss ape te Je putereassatoare slips n chip moerch de cane Icat ch tindespresfingenie, Mme Ge Mtoe 3. Toate cele ce stntsi-au primit migcarea de la Cel ce le-a fi T ‘ gcareal a ficut, potrivi ‘cu ratiunea gicu fea lor, deci si mintea. Dar ine purarea, 2 ce Inseamnd ci e fra sfrgit si fird hotar. Deci e Impotriva vredniciei a fri ci, s4.se migte in chip marginit si hotdrnicit. lar aceasta se intimpla se migcd ntre cele marginite gi hotAmicite. Caci nu se poate ca obiectul fie mirginit i hotamicit, iar migcarea mintiiprivitoare la el s8 nainteze Ja nesfirgit. Deci migcarea neincetati a mintii are nevoie de un obiect hesfirgit gi nchotirnicit, spre care st se miste potrivit cu ratiunea gi cu firea ‘ei. Dar nesfirit i nehotdrnicit cu adevarat nu este nimic, afara de Dum- |, care este Unul prin fire $i in intelesul propriu, Deci mintea trebuie ‘4 se intinda spre Unul cel nesfrsit si propriu-zs, adit spre Dumnezeu $i spre El trebuie st caute sist se migte. CAci aceasta tine de firea ei. 4, Nesfirite si nchotarnicite sint gi cele contemplate in jurul Tui Dum- “neces, Dat nic in acestea nu-gi piseste mintea desavirgt bucuria ei. Caci “eautd pe {Cel din care“. Fiindca oricine se bucurd tn chip firese de cel ‘asemeried Tui/Deci mintea, find una dupa fire, macar estat multe dupa ‘acteleinfelegeri,intinzindu-se gi migcindu-se spre Dumnezeu, Cel Unul “ups fire, dar multe dup lucrare, nu se poate bucura deplin, inainte de a ppatrunde prin Duhul in Cel Unul nemarginit prin fire, trecind de la cele ‘multe’, Numai in Dumnezeu cel Unul, asadar, se poate bucura mintea Mines, find priest migcare, are newieproprn-2s de un obiet ou care x se ocpe fri stig. Ace obec sing nef, neha. Ca tare el ebuice e incl Une, corearetn lot Cet dac ar unl din ule, ar putea nema. nace Gaz mines ar bol treat veyed nul a lta 9 niciodaa nu ear gst um obit pe fpsra mci eh ncotirice: Dec nog ua putea on ca miere nes IhCel nest. Desipr ote odin ymigearea nai pare o contradic Daracetease Arnpct snc cnd minenpstronde tn Cel neat Aunt en a aune 9 migaen chou tn oda Neaigrea miei ge pst esl de care nama cbc {Stresses In yeast otha A srs acea mia abla tla Inobl decare womb St-GrporiedeNisa. Aces bic” nutoale bet propria CSc ctu oneat detncepre, desist, Olean al miniesuec eSubiectl Suprem dumncrcic In gener unsutecfncleneuadevdrt de unaltsobct, uma ate {Slee resizes oclegsre Penirach nual prin subctal ell se lesan subi pe Sinc ns ind tt Se acca ss legs. Otel mu poste ele pin last Apo A lad aftr. Ns ju a nie Dar fn nfelegerea al subi, oninez estou dees inlegerea Sublet durnezrec In E m4 oes, ora galceva ou aan inlegee. Cl iid pac nnlgerea mcs, larnseindu pe EL neeg Toca Sf, Grigrie de Nazianz iS. Maxi MSrtrstorl au spus el Dumneze ete de “neste or sal press deintnitatea Sa de tote tsar Sale infinite (SE. Maxim, Cape fe, 1, 9-50 Flo, rom p140-161), Dar autora scriri de ad preczea cl fap ch ‘Bumcievc ms presusdetstsle ul veesplicpin acenc Ele Celsincare" st acest. ‘Blesubiectl lorHest Cis Meare din existente se bucura de ceea cei este propriutn ‘chip [rese, Dat propria mini in ehip fires este si se mist, s4 se tind ce fi neko iene pucure deplin in Dumnezeu, Cal singur Unul tn chip simpla sinchotirnicit’, sngatt miscarea celor create, dec sia mint, se grabeste spre oprire $i nite si cau sa ajungd ta stabilitate sa odihna tn en, Cavt toree ¢ Great igi cere un sfirsit si 0 odihnd, Dar mintea este singura dint cele Se rate. mizindu-s intr ele, nu poate si se impartgeascd de oprte 314 linge. Cat, ceea coe creat, ajungind la sfisitul potrvi ul asce Ceasiinceput, migcarea firs first a mingirimine, pe dreptcuvint ca oars i cere cova spre care Sse mite fra sft, Ea mu sevalinig ini vo Pateaajunge (nt, sau nu va avea in sin o migeare fra sft, com oe iainte, da se inchide intr cele hotdrnicite si matginite. Dat acensts & Agparte de firea mini, cae, tn chip vidi, este pururea migeatbare: Dect fu este propriu ssi afle linitirea sau stabiitatea in eele create Dar unde 2F Butea mintea si se foloseasca de ceea ce este propria, adicd 4 rhmina stabil In miscare $8 se lnistease in acest ines gis fe pace ot rimeascl oadevaral simtire de odin, dact nu ajunge in Ce necent Be past race exe Durer caret Un a hes propria gimal press Seite: Dei minica tebuie 8 ajunet prin migcare tm acest Un grec {Gumscris (nemargini) casi afl initca sa freacasisd-dobindeasce wien {Miclgert,dupcum se cuvine. Cig nicio mintejunst nace Unul ne ve pat APSHA niciecum de stabiliates prin Dubul, de odihna minunata, de nesfirsitul care ¢ sfritul tuturor si de miscare. Fides a ajuns la’ Gel ehotdrnict nemargini. necircumscris,arachip, fra infaigaregteu tol simplu. lar acesta este Unul, de care s-2 spus, adied Dumnezeu, &, Dac Dumnezeu face, cum zice David (Ps. 103, 4), pe inger hurls dacd pe oamenii pe cares naste Dull, tot Eli face dub, om 1 Dac Dumncicv ar fnchotimic dar compus mint irl arte cede h opartea Lui a infin. Nus-ar odin th adncire tn Co aches seu adevirat Une 94 Sopra caesar »priu cel ce, facindu-se partas Sfintului, de viata Sicdtorului ieee torului Duh sl ajungind Ia experienta nasterii negraite din Duhul gi cindu-se la vrednica ingerulu, pe urma pentru puta prisosinyt @ isle acim nlepoarepeta Dunes sino wea se intind spre El si spre cele dumnezeiesti. lar aceasta o face, riminem in El, fiinded si El ramine in noi, an nos Dav Veal Esta tumin(e (38 9). 9 viride vom fae ele cuvenite nou i cele ce amc dia cl, vm {n lumina tui Dumnezeu Tata adicd in Duhul Sfint, lumina din 7-Inre maar jung mine eer Danae: mine ne, mia al pe ee milo Mare ea ies se numal de dtr firea ming, folosindu-se de voint sp eee san cian trea tam emer ee reap mei mane al uur ce anacenden =e cron ira cenit mre aa acai inal ey : a, ‘Dumnezeu, expresis subicctului eee in eb erate gina acu e teteormetgepemeeepern so ee es ee ease eerie et re eee re caer eae eee tan nkyssugata re Sere ene neces 95ginatie (Inchipuire).Sfrsitul acestui mod este contemplareacelor din jurul Jui Dumnezeu, pe cares l-au imaginat si nvaati elinilor n oarecare fel, Al doilea mod este mal presus de fie gi se nfaptueste mumai prin voinga {iluminarea lui Dumnezeu. De aceca, mintea se afl in acest caz, cv total Sub puterea lui Dumnezeu ie rit spre descoperii dumnezeiestgi gusta din tainele negrdte ale lui Dumnezeu si vede cum se vor implint cele viltoare, lar modul afator a mijlocul acestora, eo tmpreunare in oarccare misurd a amindurora, fntruct se infaptuieste prin voia $i imaginatia 1 migcari dela sine. Dar se impartdseste rucit mintea se uneste, prin iluminarea vvede, dincolo de unitatea sa, tn chip negrat, Pe Dumnezeu. Cac, atunci, iese afard din toate cele ce se vid si se sic Ik jurul lui Dumnezeu, nemaivézind nicl izvorulbinelui sau indi nici ingelepciunea sau stapinirea de putere flcatoare, si altceva dintre cele dumnezeiesti, ci umplindu-se de lumina du $i de bucuria adus de focul dumnezciesc amestecat cu fubired de cel al migcarii prin altul, int dumnezeiascd, cu sine insigi gi 8. Mintca,folosindu-se de imaginaia sa pentru éilieiilarea celor newazite, © povatuité de credingA. lar luminatd de hat, primeste intarirea nidejaii. In frst, rApita de lumina aumnezeiasea, $¢ face Vstierie ae {ragoste fata de oamensicu att mai mult fat de Dumneze. Ast, sujoa Si micarca Init a mini se face desvrgi, Indumnezetoure, sigur neclinut, prin creini, nadejde i dragose. $i, ajungind la aeat loc late Wil eta, cum ar zice cineva, s-a pus th siguranta tn cei ‘ragostei, Caci, cum a is Pave, ,dragostea tate le sufer, toate le rab Pentru bunul credinti gi al nddejdi. ,Dragostea, zie, niiodat nu cade pentru unirea ei infocata si pentru legatura negraita cu Dumnezeut, naa PHl toda veer fi Dumnezcu cel natural Acesta {nsusitor lui Dummcee de niles, dary mai press de Ineleere car irae ‘in Dumnezcu, se umple de bucuria pricinull de foul dragentel a Dat cree 2 In tarea credinc, sult e dcparte de Dunnezey, cgetnd la fai La. Prin ide pe drum, and cv din Dureza cate a veal a tna Pk pen fot tm eal It Duma, 96 9. Nimic din ceea cee creat nue unul in chip desavir it’, CX lonenee Sintered efi pin-o tsre ct in erent pil una noe deoseesie ‘ pric, Dar, iirc sat ean sagan sub ire nefindp pe staple nwt: exean ganar ntmes Col Newel iach 6 le ire incepu, fr dest mchotsrnci i deacecs,nemgint accxae Danie, oe pe Accra, prin pine de Dual de nt Sly, age carton crepes eeu ec lotion ns strat reat Cc esc faa de Uni de prvtea a Duh spre El, nu poate stud. ‘Aceasta, pentru cd mintea s-a imprastiat, sabita de lumea mult Fp Siligd de patimi, si are nevoie de o putere mai presus de lume si de ca enna ress ef, ph find in pepe afar din patimi si din dezbinare gi sa dobindeast chipul Fee acceu ¥ Donal owes pe Tom. 34 AH 2a, incon n Tat Fn pn Dah, Unc ES wa Geom ingalcregetecom pen Soe no), fi desivirgiti,cum buie, att prin harul Duhului unificator, cit ip ivirea unitara, in Dumnezeu cel Unul. tice ogee Daccata ne ete chip Hmpede adevdataImbuntti rat odessa nostra aba. De acta, pms 4 de Mbutent itoarea cesta drcasc, imparjind in chip neewenitcredinga, pve tar ostait inagines Uctulal prsus lume! Acasa pene tana et eee Bea Gone ¢ snp Antireste numai prin Dumnezeu, prin ini tise diferte objecte, use sie n ucrarea ci, [n acest icles, Du nnczeveste izvorul Bees tot eal muh tac € 0 are sufletul cu Bl. Src tnicr neste acct eel tea magi ”a, prin sidirea inchinaii la multi dumnezei si prin priviea gi slujirea lor, 4 induplece mintea sd se miste impotriva fri ei gi s4 0 facd $4 porteascs tot felul de patimi gi minciuna in Joc de adevar si virtute!. De acees, indeamna Duhul Sfint prin Proorocul, zicind: , Veniti Ia El, adicd la Unui siva luminati* (Ps. 33, 6); ar iat lo: ,Eu sint Dumnezeu cel dintti si Eu, dupa aceea, siafard de Mine nuestealt Dumnezeu' (Is. 4l, 4, 44,6); iia: Ascultd Israele, Domnul Dumnezeul tau Domn Unul este (Deut 6, 4), ‘Treimea ipostasurilor dumnezeirii celei una nu fmparte Domnia cea una, Persoanele int cu adevarat tri, dar cu toate acestea Dumnezeu este Unul, in iin, putere, vointd, lucrare ifn toatecelelalteinsusirfiintiale. Agadar, a slyji unitatii lui Dumnezeu, a priv sia te aduna cu toatd puterea spre ea, iegind din cele multe, este voie a lui Dumnezeu gi imbundtatire a minyi, precum sicale de aflare a adevarului si rod al dragostei dumnezeiesti si al indumnezeiti 10, Daci multaimparyire este minciuna, iar Unul esteadevaru, mintea care se inal’ in Duh spre Unul, spre Cel mai presus de lume, spre Cel cat peste toate, spre Cel dincare int cele multe, se inal spre Adevirul i. $i dacd mintea nu poate ajungeliberd de pati, de nu oelibereaza Tiberd de patimi cnd se indreapta si se inaltatntr-un chip uni spre Unul cel mai presus de lume. i, minteae ajutata in dobindirea nepatimiri stall Indumnezeite si Infierii dumnezeisti, cel mai mult de liberate, i nicidecum de robie’. De accea ,robul,zice, nu stie ee face Domnul sau (loan 15, 15). Dar, dacs ines Dar Dumeaca cel Un en lat a hh arene octnopis deo tage ond tained min yo promnar. pentru ch epeit depgrea patie «2 forme ale paseo ce cups lnrece Adu pote nike Ge ae tiarca sib eaten fae neces. 2 Patil art robs Neti c acl liberi Neptimie echise sual peru urine arn Dumscreeenerate Dummer gnc chor ‘tre sutra pte selirgcte inns tn sn ip dean ea mg os tise lipensch pend voi dese Ainge a Durmete, attest ac Sachin adc ard und. unineme deme: Nims ope mina se Intinds, 68 creascé tn conjinutul ei, s4 imbrijiyeze totul. st 98, te tainele Tatalui siiseingiduie sd urce bine frumos spre vrednicia rit Cai, precum a sugti inseamna tn chip vidit opusul lui si, ag $1 robuluie opus® in chip hotarit celia fiutui. $i dact cel ce nu gtie © cel ce stienu este nicidecum rob, ci slobod sau, mai bine zis, fu. La fe, Duhul adevarului eliberear4, prin insusi acest fapt face fii ai ui imnezeu pe cei in care Duhul se afl. ,Cit}sint purtati de Dubul tut inezeu, rice, sintfiiailui Dumnezeu (Rom. 8, 14)'.Deci acd chuta "Unutcel mai presusdelume, Inseamnd a eduta adevérul, iar adevaral fest liertatea si libertatea este semnul vidit al infierii dumnezcis acd nimie nu este mai mare ca acest har al infer si nimic aliceva mu € it mai potivt fri rationale, atunci foarte rational sicit se poate de ca mintea si tind’, si caute, isi se adune, purtata de Duhul, cu 3 puterea, spre Unul cel mai presus de lume, adicd spre Dumnezeu’. pt.) 1 Danas nd dope ari us ong fi amr cop naforelamrt Decree Heat os sasbaca ymca;cectesedonebje fare Sane an re seta i re saint ating sl qieccre Danae f Dummereu este de nesfrsite ori nesfirgit mai presus de tot ce este, $i a instore Des cn mes et rs a Duns ee, re ape mae Sa pe fo aan ls og ee inp ma soe engin se i eines ena saat See qiqausemuninaananem cect aera denaerspes faa feta cer ec, 3 Fe recs cma ote ras senate ass Pesca ein tap per tacg uae town crt ieee errs sssutaca tts vn tin ae pian cern canna ornare se Seth ac ad ert wene imiae e chara a 99Intiparirea lucraria cea ce este ea, sis-a flcut prin har cu totul fir chip, {ard putinya de a fi atinsa' gi fra ochi, atunci orice cuvint care poate spune ceva despre Dumnezeu se opreste si mintea unificatd rimine nemigcata?, dati ce a patruns in Cel neinteles. Ea se predi atunci intreagi Celui ce € dincolo de toate, unde nu e nici cuvint nici injeles si unde nu poate fnainta {felurimea gindiri, ci simplitatea, necuprinderea, ticerea si uimirea. Acalo vede pe Cel fara chip, nesfirgit si nemarginit gi se bucurd intr-un mod neobignuit si minunat de vederea Celui nevazut. $i vazind chipul fara chip’ se face, pe bund dreptate, si ea dezlegatd de toate (absolut) si far8 chi Si ca sd spun pe scurt, se molipseste, asemenea eclor contemplate de nevazut si privite fird ochi trupesti, de frumusctea dumnezeiasca mai presus de fire sislaveste in ea insisi pe Dumnezeu care a zidit-o astfel. 42. Dumnezeu se numeste Unul nu numai pentru cd este simplu, aflat ‘mai presus de toat4 compozitia, ci si pentru c4 El singur exist4 propriu: {ntre toate cele ve se zic¢4 exist, dar isi au existenta de la El. Caci ceea ce ‘nu existd in sens propriu gi simplu, nu este nici Unul tn sens propriu si simplu‘. De asemenea se numeste Unul pentru c& este Ia fel pretutindeni {n chip necuprins, si pentru cd singur El e neasemenca cu toate si in afars de toate; apoi pentru ca e vesnic, fara Inceput gi fara incetare gi pentru cd Tinea aja in acea experien tain, edincolo de orice contact, nimie nao tinge chiar spiritual. Pereu ef teste ealitten Gumnercasch care covirgetesimtirea orice Stinger de cre allceva, Restates hi Dunnezeu tits de ex nv e numa mal press. de injelepere, cg de once simlreoarecum ingrosal, find seaata panto simfre mak press ie sinireE 8 experien(t de supremd sublitate i fine{e- Minten nu se simte alist ll de Iueru ar posoanele experiaa th mod aecenuat transcendental mistrioass. Deseret scestea ent de nivel celor ale ui Mester Eckart dar nepltate den o umibrs pantelzant + Eom detnclegere al mini se opreste itn acest Sens mintea rime nemigests, dsl {malt el ea intro nelnceatd migcare deuimie tn nesta Gumpezeisc 2 DumnezcucelUnul propris eta chp, rd contr, dar pede ali paretnsiiaceasth nehoudenicie a bogie pater iui Sale eun chip. * Mintea proving chpul fe chip al lui Dumnczcu eInipbeyt ea de acest chip fra ‘hi. adch de ehipal” nes ginebotanie a hoc i bop print del Dacre Prin aceasta se face fica absolut sau deziegats de toate cum e Dumnezeu fu. lei mu se ‘a simte aunt ating de nimi din cele reat Ea i mat site ni relaia cu Dammneaes 0 relate de dependen(, cici umplinduse de Dumnezeu, trite neatimarea sou shsoltitatea Li Pe de alts porte cnr Inctege pe Dumnenew Im mo dezlgat de once Fela, en El (Into stare solu), ine de rea mins, 5 Se face legit ccengerol ea nie fal ef umnezew este Us a mod simp thre fate Et xs fm ens propia. In afaade aces Dumneze ese singurl care eit ‘movin pentru, vorbindde El, nue neve dea poment de nmi penta determins tcstenja La, eum ecazl eu tate celealte 100, trimite tauror ta fel, in chip prea curat, raza dumnerciascd # DPOne Sole, chiar daeh nu toate o primesc la fel. In sfirit finded se fee aan ecut tuturor, Fad s& fe supus relatie, cerind © minte nesupost Sarietaif5r8 chip, fr forma, ar8.culoare, iesih din atigerea ee 0, Cate ce sint gi, simplu, dezlegatd de toate, ridicata In nests'tt semargniri, mui presus de vreme, dele, de fire side cele le Hh SPE age face vazut el intrucitva, in chip unitar, mai presus de w inyelegatoare!. 42, Dourece nea duhonizesc ee fet ne Dumas aces ma peso de intesens 8 i imine ste ma ioe naysinape nul ascona smal pests fren ana sare nan en delat tat (ma 3 ine sea, ca ce avimente mint ie pout ee ‘curatita prin har’, Cacia intelege este penny minte ceca ce este ess sr Eon pl Ceres nui pe depart le oon a aoe cuneate uals mal vee cB nimi a Pear aopei aoe at soso pte he a a lecur a ap vine ca en ele C8 sacs ai In intel! cae ptecavaztoarevedted aa emanse de el,e mai resus de fea ochlor, dar nui faptut dea vets ‘Anuvede, Tot asa si cu mintea: Inalyindu-se Tn a ap " Coniemplim puter inpreunt cu subicctl, sa eu suport din ae porns. Mina a straduinadenelepee a cau inotdenuna subcetal putenior pin cae se sealaar nlme diferiteeecte. Nama alunc ea jung oaecun la ut capt mallu st Injlegeri Dar pe Dunneaeu ca Sut mo pone ps fume: Smal Ele Suet exit care nusufer nimic dela lume tote edn ume depinde Cast goed PeELtebuie at depigeasc tote eledin lume §sdcontemple puter dinrul ba peter in care a creat sun lames inst, pe care ved x num pu foe mo pod osne Sibiecele omen Contemping pene din ur! a Dumcacu, Su acai La ede fle printr-oimuijesinpla simula pe Subic ¢ovederea Lui doch Dat ite Imisieapresspone un Suc baa oaror mans Wanda inc amboa int nae pee om ints du i uLnaintt duhowicet. Nuri tuscan stare poate aveatoc pea. Cal lngcs cy oconcentare nella tse Dmneeu ce est nfumisetea La Dar aeata eface pin caren Dull ord Gu prnderea mini ndunra ini, dina! nt! prop dupa ieee statorsic in inp 104 se afld mai presus de injelegere. Iar prin faptul cl de la injelegerea jn jurul lui Dumnezeu s-a urcat la simtirea prezenjei dumnezeicsti, 1, cum s-aspus, simpli, $i, pentru cdse afl mai presus de njelegere, 1e4 petrece mai presus de firea sa. Tot ce se zice ca c ascuns, € necesar si aiba ceva aratat fn afard, din stravede cf e ascuns. Cici, altfel, s-ar socoti, mai degrabi, e8 nu Pentru 4, ceca ce nu di nici un fel de cunostinta aratata despre ta sa, ar putea si fie socotit egal cu ceea ce nu existd nicidecum. Deci, joiala cd si ascunsul lui Dumnezeu e insogit de anumite aritari. Jnd mintea pe urma acestora, primeste o simtire a ascunzimii dum- ‘urcind de la celecuprinseale lui Dumnezeu la ceeacee necuprins. jicindu-se acolo, stie sigur cA este ceva ce scapa cuprinderii sale {ise alld deasupra oricirei cuprinderi cu intelegerea, fie ea chiar | fic mai presus de fire. Deasemenea glie chacest ceva este ascuns jutul si sfirsitul acestei fri gi flinge (create) sia tot ce exist, iar in se mai presus de fire, de flint, asezat nesfirgit mai sus decit toat’ a; cd e neficut, fara de inceput, nehotirnicit si necuprins nici de nici de loc, nici de timp. Acest ceva este Unul cel ascuns si mai de minte. De la El porneste in chip natural injelegerea dui de multe feluri, care ne ridich iardsi gi ne intoarce prin ri si inalyari tnyelegatoare spre Unul cel ascuns gi mai presus de fire ura tuturor. nica se uneste atit de mult cu El, Inclt intelege c& este gi cd este ja mai stie i ch este in tot felul de neinteles ceea ce este acest Unul re ceca ces afld mai presus de minte giscap4 intelegerii,cear putea WA cuvintul mai mult? Neputind spune deci cuvintul despre Acesta 4, mintea va privi la EL {ara grat s rd cuvint, tn totala tacere gi in ita si mai presus de Intelegere, ca la ceva ascuns, si se va bucura ca {orul si Daruitorul tuturor. De asemenea, se va minuna de El ca {este mai mult decit luminos si mai mult dectt bun, mai mult decit ‘mai mult decit puternic si va simi o dumnezeiasca bucurie prin Si cele prin care se aratd Unul cel ascuns si mai presus de je si nchotarnicite gi mai ales prin faptul ca se face cunoscut fill Tnjclegem pe Dumnezea tn orice fe, € patra cE su se Inelege pe Sine. pccasta a Lai neo imprest x aout Se ace infclegerea La de cre nok. Mai Ta cca mai press defi exte exis a Lucu lumina Ta wom vedea 105 i2~—_pastreazd in chip firesc ticerea, din pricina star sale care e nu numai m presus de cuvint cisi mai presus de lucrarea injelegitoare sicare are in si pe Cel ascuns si mai presus de fire $i fara chip, impreund cu bucuria dulceata Lui, intr-o impartasire inyelegitoare’. (Ps. 31, 1). $i.fericit e omul pe care fl va povaqui Domnul si din legea Lui si a Duhului fl va invaya pe el" (Ps. 93, 12). 50, Cele nevazute celor din lume, care nu pot si primeasca pe Dubul Sfint (Ioan 14, 17), cum a zis Domnul, se descoperd celoro: le-a fost drag Si se tetragt Sf sl sada departe de lume si de cele din ea, Acelora lea strilucit, prin harul dumnezeiesc, lumina infelegeri si r3sdrtul din inaltime™ ‘al Soarclui duhovnicese (Luca 1, 78) a deschis ochilinimii lor sili -a facut sprijin dela Dumnezeu ca st ,pund suiguri fn inimile lor" (Ps. 83,6) gist se lumineze derazele prin carevid peDumnezeu, Drepturmare,isearata foarte Jimurt alte multe taine dumnezeiesti si duhovnicest, venice de vederea dubovniocasc Pe ingdacestea, celorce vet cuvios lise descoperi sistara lor vitoare, vesnic si fra prihans, care va f mu numai mai presus de “simur, ei si mai presus de minte, Caci atunei se vor schimba in tntregime, ajunsi find iaostare mai presus de mintesilavitasidesftarea oca mai presus de injelegere. Ei se vor desfata si bucura, ca nite dumnezei prin lucrare, fnaintea lui Dumnezeu prin fire, de bunatatle mal presus de fre, iar din Dumnezeu cel prea fnalt gi singurul prin fr. Cc or stain cere in jurul Lu “sivor priznui in chip atotsfint si prea curat sirbatoarea dumnezefascs mai presus de mite, alcdtuind, fmpreunt cu toate ceicle bine orinduite ale Ingerlor, adunarca sirbaiorease si mai mult dcit eric, pling de acea prea esti desGtae si prea bund vescle. Mate si nocuprins este riul curgitor al veseliei curate a darurilor mai presus de frumuscye! Ci dacs frumusctea cea vizutd, ce se face cunoscutd ‘ming prin simquri, care+ hotarnicita yi supusé macinari gf care nu e nick plz, nici necreata, obignuieste si pricinuiascé sufetului o desfatare nu psitdde farmec,nu leva fi grou celor ceau minte iin seama de deosebirea planuri, sa cunoasca si st inyeleags, ce-ar simi daci s-ar afla In faa umusctilor gindite cu mintea, dar totodati mai presus de minte, hotdrnicite si netrecatoare, care izvorisc din Dumnezcu, din care sint te cele bune si frumoase si care nu sint nici erate, nici Incepute. Lar Tor, prin impartisitea de viaya dumnezeiascd 49, Vazatorii contemplai pe Dumnezeu intr-un chip far chip si int framusete mai presus de fuming, nemateriala si necompusd, fn fala Li atotsimpla®; ci vid unitar pe Unul, incununat de bunatatt nestirsi ‘impodobit de splendori nenumarate, luminind toaté mintea cu razele vn frumuseti strdlucitoare; contempls fericirea negraita si de nepovestit, vorul bunatatilor si frumusetilor, belgugul nesecat pururea tignitor, vi Aicria mai presus de plindtate, firs fund, nedesertaté a sla scl $i mai presus de fire, asezata mai presus de toate ascunzimea nepatrunsa, izvoraste tainic bucurie, mul,umire gi veselic ci rat fntr-un ru pururea curgator, Din ea se revarsa un noian nestrabity si necuprins de bundtate negraita, de dragoste netalmacita purtare de grija neinjeleasd, printr-o putere fara hotar 3i prints injelepciune de negrait. Caci ele ramin nepatrunse chiar gi de ined ide serafimi, ca unele ce se afla mai presus de orice minte. Caci chi gicele ce se zimistesc in timpul de aici in noi fntr-un chip negrait, in cel viitor vor iesi Ia ardtare, ea printr-un fel de nastere, gi desavirsi, rapese $i mintea heruvimilor, desi le tnyelege numai chip intunceos. O, bunstatea, sfarul, dragostea, mila, puterea, iny cciunea gi purtarea de grija a luj Dumnezeu! Cu adevarat ,fericiti si aceia edrora lis-au iertat frddelegile gi carora lis-au acoperit pcate| T Minteaseufendoi i lumina dragete pant ui Durnereu, sa mai pres tucrate njelegtoar, a Cum prucal eye a sna amet dragostea el ld orice efort de tnjeiegere Injelegere are at fnclesu nelegeri nous obignlte. Ds Aine du seca se spun cl vizio, xe twucura de dulcena pe eateo gusts Ta Un re Dumnczeainr-an chip incegitor,tnsegerea ests pera autor nostra un al Ingelegerea simpli, care nu eaut sf Iieeagh mal mull dintr-o congting& a mite fnjelegeriprezente.ylmpirtisies Inelegatoare™ mat facamd ais) sto Im fesenati, Ea eun conic, oflnte nme cu Domnenen opeimire a Lith su fu cto reaitate asimjurior ls chip Gr ehip~-Prezental Dumnezeu pe care o tues vzatori nue un io neefnif dagase inreptath spree. Aseasta€ shipul” Lal. Ei sit te Dum {ene Nae qn hace izes sau increment ftr-oorbie biped de orice intent eo "hintuee fn Dumneneo rumusete my presi de rie tromuseeF frumusciea i ‘unit intenionae,Intetia aceasta mt as Dumneze ea" La S51, Mintea, bucurindu-se sa iasi din lungimile distanjelor de timp gt fiu si din Insusirile lor ce hordrnicese, se golesle cu adevart, prin iatea unitara gi prin viaya nemeyteyugit yi fra chip, la cure se ridicd, 109 108Si pageste mai presus de fire, fra nici un acoperamint s{fird nici o piedica, prin neintelegere gi negrdire, In tara lipsei de inceput, a necuprinderii, a nesfirgirii si a nemarginirii, migcaté duhovniceste de puterea gi de iluminarea dumnezeiasca din inimé, care 0 conduce spre nesfirsite $i se {ntinde impreuna cu vederea ei (a mini)’. Atunci rasare fn suflet pacea lui Dumnezeu si bucuria negraita a Duhului; si o veselie de neuilmacit se revarsé in el gio uimire mai Inalt& decit cunostin{a’ il cuprinde, facindu- Sf einte cu Psalmistul: nu cl ,se va ardta*, ci ck ,se arats Dumnezeul ‘dumnezeilor in Sion" (Ps. 83, 7), adicd in mintea ce cAlstoreste pe-culmi si priveste din inlatime, ,Doamne, Dumnezeule al Puterilor, fericit eomul ce nidajduieste intru Tine" (Ps. 83, 13), 52. Cind mintea zace in uimire, luminata de o prezenté de netalmcit i ‘de neiinjeles, vizindu-se pe Sine intre Dumnezeu sintre cele dumnezeiesti, ‘manincd, daca se poate spune asa, roadele adevarate ale cunostin{ei duhov- nicesti si sta sub lucrarea Indumnezeitoare yi se bucurd si sporeste in Gragoste, negrdind si nedesfagurind nimic, nici induntru, nici fn afar, ba nici macar cugetind, ci privind intelegator’ si unitar in lumina adevarului 7 Ta oat sere de fat, autor expich mai anni cee e se etre tn iim cind mintca iniocingu se petted ina prin rugilune neneetat, ved lumina nes Ths Duinezeu erp deen dea tose cee din hime. Toate deserile ul serves epicarit Instn prot ishae 0 onginala binare de influent area i de preveupare has, so viinea intemal eropagii e ncaa deo ifocadsimjie in dh has. ‘Nual in mutes gol de ehipurle yiele Kerio poate ps sia lumina dumpezeiases, [Numi ea redevenit transparent pentru acealuaina apt, prin nchotirnicesredobingil, ‘cap nestnirea dumnezese, Pentru aceasta #tebult ast nu numa din ciparle ‘margin ale leruntor, cg din mihi dstanclor de timp ¥ spi, legate cu cipurle erurlo. Minter liberata efel de oat chipuie hele, dimension spatiaefemporale ‘marginite, nu ¢ noma golts s dec event ls adncimea ei (rd fund la Lrpimea e: ‘nchotirict iy derbicas de acoperdmiteleacelor chipur, ie, dmensuni Imptimi ‘are inena Indu enor targa ped a prin aceasta dove stvene. Expresia “mint gosl are ameter: oll extracts Insensl acest, mints sen jaca iti Dunmezcu gold de once alt contautyneacoper sau srvezle i dschsh pent a Primi pe El mt tines tnd pre El, pri nica preocupare de El, manifestoatnrugiiunes Reinceattadeesat lsu lar aceasao face th ambian(a de simi in. Uimire ea Ina ech cinoytigs, de nelegera. Ea ve mai mul in elata ll Dumnezeu sect cingtina su Injelgeren, reo Festige pe misuracuprindei el mig 5 Mince ae vede pe sine intre Durmeaeu gi cele dumneniet" aid tre Daruitor si Ca i mana car rine tropul a pest aay Dum eae ring mints, post 6 incest Sine. Minton rnin sec Eee ee ene Ace Ea are poles» finrebe, cdl infin dn sine impinge ape snes ada pe cn Durmneea, care ema press de neg 128 duhovnicest, se contempla adevrul cel Unu ssimplu, cas et compus te provine dn El lar prin aceste tre mrturi,ajungind minta x oprindu- ‘se In cele dou’ adevaruri, i-a aflat, cu harul lui Hristos, calea. Céci prin Stevarul cel simplo a ala Inalime gi adincimea gindltt cu mintea (in- teliibia), ca i lrgimea neti, care, punind-o tn stare de vimire, 0 face ‘i preaesc pe Dunne pi de er pri cel compas a Hing cle pomenite, nc si paces inimii, dragostea si bucuria, cca ce Fie cine ou iit, coplesié de mirare Da¥omul are trebuingé den Tungrstimp de vreme de mult ostenealt i bdare, pentrac,lepding in garecat fel simturile gi scotind cele supuse-imturilor din mint, sf se Holos i cel gindive cu mintea (imeligibile), in urma cdrora straluceste sufletului vederea adeviruli. ‘Nu am is cl adevirul are nevoie pentru aflareaIui de unele ca acestea, ‘cum sint ristimpurile de vreme, sau ostencala gi rabdarea, pentru afi ‘cuprins, cea om are nevoie dele. Aceasa, pentru ck adevdrul este unal Sieimplo, macar cise rats contemplate (veder)in chip indot, si mumal ee tu strgs din toate pari, méruurisindv-se pe sine celor ce voiese st Sada, Dat omul fiind compus gi impletit cu simurile, ba gi supus Drefacerilr si schimbari, se abate uneori de la sine i se face el Tnsust Potrinie sii, 04 s4 slic, videnindu-se din pricina plrerit de sine 3 Pepolnavindy-se de necredint. lar prin acestea tei, aic& prin parere de inc, pri viclenie si necedin(, cade jalnic din adevdrul martuisit de cele {rel de ma inainte de Scriptura, de zidite side Duhul. De aceea, pentruca _ dlepede cumplta parere de sine gi ellalte are newoie de cele de caream ‘vorbit inainte c& are trebuin{s". _ ‘Aceasta, pentru ca mintea, smerindu-se, s& creada cu simplitate i ast ‘4 conosscdIndatlimpede din Sriptu& i din ereatiune tru Dubul, na cei dak crane inp Un ts Donec neva ml, em pe Dumper ne cuneate yp nt nin, rs ine El react Hr Pec oat lege xe adorn sineese mpl, dar incotempai aoe eer et Darke dot adearur, ind inlets, stn fond wl Sel ise pa ac dn toate parte De eos ou ecu deal. Pe dea parte ts, frac Prese otestecunontem, ded cas ef, su recenac, dak un anon tee ut it pe Cio acem pre i cree yi nul Impreunk ew ea be Pract unalcu Dunncee, ded nua conoacindu-ne en ata, cuoaglem pe BL 129 EEniumai adevarul cel atotsimplu, ci pe cel compusce provine din e,ba inca ficeca co impiedica del vedereaadevdculi so despariea de bucuria de slaves Dec primuladevar este Unulisingur simplu prin fire, DupA elestecel compus ce provine din el pentru noi cei compusi. ar sfirgitul ultim si cel ‘maibunal mini noastre, sprecaresesiriduiesc toa vie(wireayneveinta ‘lor ctlavzt potrvit cu tinta Duhulu, este ca mintea goals sd vada gist Se bucure de stralucirea iris din adevérl prim i uni din el compos ce provine din el in chip minunat. Si lucrulacesta nu s-r putea impint altel, dect prin smerenie si simplitate in credina, pe temeiul martuiet Scripturii sia creatiunii intru Duhul’, far cind mintea va oglndi in cele trei puter ale sale adevarul, din cele ‘wei marturi aritate mai sus, incovoindu-se oarecum spre sine se face cu ‘ull mai smertd, ma simpld si erednciasa fara cine. De aid urctapot cu pas vese spre contemplarea(vederes)adevarulu, de ale cut raze te lumineaza mat limpede. Datortd acestora, ntorcinduse ira in sine, Pentru marimea slave vizuta de ea, coboardla stares ma smerits Simpl ie coplesité de uimire, sub puterea eredinel. $i aa, repetind gi strabatind mereu un fel de cere dumnezeesc, ured prin eredin(.smerenie $i simplitate la vederea adevaculi iar stdlucten adevdrulti 0 ace oh Coboare la si mai multd smerenie gis se faca i mai simpla in credinia”, $i su se opreste dela siviirea aces drum pind se ma spnessazt"(Eve, 3,13), contemplind cu smerenie, eu simplitate credima, prin mariuris Scriptri sa zidiri, adevarl in Dun, ntoreindwse tarsi de unde a Pornit. fn felul cesta, indumnezcindu-s ide i prin hat $i find laminat "Rei eompoy inate top Dumcred ce single compu cup, 2 onic stl ce alse {un Tesi ene mira Ine Gon Du sep et ra tc on car snus ere el at vel”. Dar awed ne poe hl cnt aie eee ee Garena pen cee su cexinen, sige Sees a skin nta n on treaty Sera Daa stanses ee eet Sra np depiria se enue dpe Cae manana ae Pee $i ni crnins de Seopa care gine neteal rs er sonore Ince yimiecs marin shasta ak 2 rin ‘smerne result loi mca pened el sner, nines pein vie pe Dum Da uni dean es ‘erect na mul xin atonal vel 9m aisha Bees Ger dir nan er tot ma a, rsp, Serene Rees eae a ‘etc al. Su nares to a ald mu eegiccoceas eee aks ‘ocrna tot ma anc, ares oa Adel ane ee ae {tro interiortate tot mai esenjial aexten(e crete units eu aka dumncrclase, 130 (tnd 0 vat pink de tone baci tn Je cle mai presus de mint trad vat ns ‘veto, Domne! mes, omol gust ca avon, bucura de bun vesnice itoure 81. Vial contemplatia se sustne newt nepal prin acsten tei pin rena prin mparayirea vac de tna Dub prin tnilep- ciunea. bunei slinle: Caci contemplatia este, ca sé spunem pr defn, cunogings corde fnetes eu mintea in cele supusesimturior (stor inttgbe tn ele senile), neater ile (Canoscute cu minte) simple, despa de simtun aceasta ci ain- tati. De aceea, e nevoie de credint&®. ,CAci de nu veti crede, nonin {intelege* (Is. 7, 9). De asemenea ¢ nevoie de Duhul, pies pan toate fe orca, pn sane ut Dumnezeu (Cor. 2 10). De ‘aceca, a zis dumnezeiescul lov: ,Suflarea Atotitorului este cea car inva pe mine* (lov 33,4 . “ vm focaccia Deb apinnd pia nit sia nvidia chip mat presse ume conned adunt minted a sine io Impitiel del orice tmprastere indus, pe ine senindtae sole mutumite x mingle, ne dragon dumncrcac, sprea veda wor cle dumneneeg ase nn jr for nia “Coane penton reerstaten ane urtatgicu 0 veselie pe masura e?. * Darel dnepaune,comam iain Pena dle ctu, vce Scripture, ominea faa omulu (Eee, 8,1). O hmineset pentru ef se mut usor de la simpuri la injelegere si de la cna Simro a vedere oe nels dumnezset vd prin dscopeie Inelegatoare cele negraite. © lumineaza pentru e& contempl ie Tm leo ali cine! Creayune Scriptura su concentra nun i Dun aati uk npn de Sie yin cei pao prow: Comenius opree a clespise inure, cede i ce ele upset ce arinte Bar eokea pede panes ad, pe Sala use pie, use ang. De ptr recanontrea lo ne jcrey modulicum levees Dahl nome rim dni ‘lel nia € el mai sito organ al mul, La fesDumnciea Pv vrei in nae ott apart erm smi sean free de o bucune g deo dragoste de Dumnezeu, care, impreun {ehuc pares ciao prin sire on gue cpio Aetpumnere trun fe nou, primo singe propa nemo acted dd 131 |intre dumnezei, Doamne, nu este nimic ca lcrurile Tae" (Ps. 85,8). gi celor ce_privese duhovnceste,muntele cunogtinei g Joc cel sy st lui Dumnezeu le arata unde uct $i unde se oprese cei nevinova cu ines curat la inima’ (Ps 23,4). Dar nu numa at, i aoestora eda st vada suiguri pin fa cerui i coborgui pind tn adincuri(aisui),agieg tainel alte adinc. Uncorvizdtorul se oprete minuntndu-sein rea mavederifeeiCeliin Treime, Alteorizabovetein contemplaeautlises $i iconomie ntrupi in pivirea vimitéatanelor mai prsvs de re ce urea din ea Tar dupa toate aeste multe gi fericite veder,vizatorul juns lumina, ¢ introdu, 0, ce har, chip minunat i saul insesi ale Ii Dumineney, unde-si giseste adevarata Incetare de la toate s{ odihna negraia si desfatarea duhovnicescl $i mai presus de fre (ca sf nu zic belie) de bundle lui Dumnezeu yi extazul dumnezeies (iegirea dumnezeiases di sine) tn sinuriteacclea mai mult dect binecvintat, in 4 clror mare adincime se ascund nenumratetaine dumnezeiyt, de care S© apropie ‘ndestulator prin simtirea suprafiintei lui Dumnezeu'. Aceste sinuri le-a primit si Avraam ca mostenite de sus, cil si Dumnezeu Ins 4 eut parte alui Avram, dupa euintul: .Eu sint Dumnezeul lui Azam (Bae 25, 24). Deci, Dumnerey, ind in chip deosebit Dumnezeul lui Avraam, 9 Sinurile ui Dumnezeusintsinai ale ui Avraam (Luca 16,22) Stel, ie ‘ea sf spund ef vaja vizatoare in Dun rics pe cineva sie tu, Dumnezeu, sau in siurie ui Avraam, spun cd introduce fn simpliatea depling si nur bucurie mai mult dectt ubitoure, precum gic I Indu, nezeiese face eric gtagartntru mulumiresidesatare negrita Dur, aceasta numai dact mintea lui -a fmpartgit de inelepciune st Strduiesteitmai mlts priveasd in sus, in Hristos lsu, Domnul ost, 83, Daca att zidirea eft si Scriptura sau destagurat prin cuvintul tui Dumnezeu si priviteduhovnceste,intdrese mintea i toate puerilee spre vederea si injelegerea lui Dumnezeu,o dat ce inima e lucrata i miseuus duhovniceste, prea intelept ne Invata Proorocul David, spunindu-ne intr-un Joc: ,Cu euvintul Domnului se fntarese mine (pe care aici fe mumeyie "Termenal supra” li Dumnezeu e folsit de Dionsie Arcopagitl, pent, abies cane cack Dumoenca rn eeednarea cei eebr Cate ac elie egndreslascesaa Ace supain, cdma donee enh Dues Ja no e-cu total netncleass.Totu! cel ce sjunge In area tn ane de ain also Dumnezeu,.smte” ace sprain smte acuned su acel adn de ane 138 ceruri) sicu Duhul gurii Lui toatd puterea lor" (Ps. 32,6); iar in altul: ,Plin paimintul (cugetat cu mintea, sau inima noastra) de mila Domnului (Ps. 32, 5), adied de puterea, de lucrarea si de migcarea bine simtits si vadita, tnigeal de Duh Cac tnainte dea sim mintea in nim lucrares,puterea ‘# migcarea (Duhului), nu numai c& nu va agonisi trie din cercetarea Vactioare si duhovniceasct a zidiri gi a dumnezeiestii Scripta si din Advcetearatiunior din ele lao singurd ratune, ci ova coplesi so fries mare, a nu cumva si se piarda umplindu-se de naluciri”. De aceea, de voim ‘ne indeletnieim cu contemplarea lui Dumnezeu din Scriptura 3 zidire, spre a concentra in chip unitar multcle ratiuni ale crurlor i muttele ‘oder ale Seripturii intr-osingura rayiune i int-un singur Duh siaavea Oo singurd vedere unitar,simpla si rd chip in nchotarnicia,nesfrirea st neinoepatoria ce ni se deschid in ele, s4 cAutim Int s& aflam vistieria dinguntra inimitnoastre. $i s4 rugsim pe Dumnezeul cel sfint st umple ‘mint nostr (iuntrie) de mila Lui. Statunci,cutoata puterea ce ovom, {vea, sa dim lertate mini noastres&zhoare, cum -2 i, spre inelegerea uniter, simp, flrd chip, vegnicl, nest §t nehotirnicité a lui Dum- hezeu, int-o vedere ajutaté de Cuvintl de Duhul. 84, Cind omul va fi strabatut drumul virtutilor fn cuget smerit, cu rabdare, nddejde sicredint gicu sinttiri drepte sisimple, puterea silucrarea de viata facatoare gi pururea izvorttoare a Duhului Sfint va veni in inima, Juminind puterile sufletesti si migcindu-le sifndemnindu-le potriviteu firea Jor. Ea va atrage atunci mintea \inutd in lucrare la sine gi se va uni cu ea Nana clizil de Duhol ui Dumnezeu, unit cu Cavin mintea mu se ump de det ost, aa de nalucie cu prvi ls Ices Jor. Csi Covina ui Dumneze este too Resumen sdevirats st supremd. Cie erent nu au aiscut prin iterpretara subi 3 Scrptrig che expan neeregtine nu -au dat lumi? Ca St Maxim Marrs utoral SG de Yt vee at crepe et gt Scripors rive njlesurie aceliagi Cunt “get nice supreme Real fTucrurie trig fate at ndresach cavintee cea use Coint personal prin aiunie Rajone: Dar nual Dub cet unit eu Cuvinl ne ajuk vedem — lor se vee aceent ui ‘atime nit 9 Sexier cain’ ale aceuiagi Cavin personal sau Ran ipostatie fatlunes most personals, Get dup ebipal Rajon perwnale supreme, pote judeca ‘iepe conformiate cu Raiunea spre, y poste ssn lcrurie wi natu Seip ‘ fuvinte rele ale Cuvinulh personal, noma pentru cd Dull Sn, Dah persona {hulrgle caracteral mos personal, nnd ny 9% coming ch ne afl, prin crane yi (ro relate cu Fesoana supe a Cut ante nostra in Duby Cav al Durmnezeu, primi la Rote (ver alli prin improsptateadaloguut Seip, 2 vintiera ‘Marcu Ascetu, Despre Bate, Flo. rom.) a Pe por cu Cont n Dubul pia ruglune 139degraba si in chip negra, Incft mintea si hArul vor fi cu adevai befadbicnic on dob Aci inten sae) Sottares hala neds sine a vedere, punind capat in chip negrst umbltlor si ritacirlore, prin Iucrarea gi lumina Sfintului si de viatd facatorultt Duh. Ba se misc’ atunci Indescoperirile tainelor dumnezeiesti cunoscute cu mintea (inteligibile) $1 ajunge si patrunda in toatd tacerea gi linigtea, c¥ © privire propre fir ef fn cele negraite gi mai presus de fire. fs $i se adinceste cu atit mai mult fy privire $i € Iuat’ fn stipinire de Durnnezcu gi se inal pe ct poate spre vedere lui Dumnezeu, eu gtinta despre cele dumnezeiesti adunata diy sfinte cltiri, cu eit prisoseste in smerenie, in rugtciune, sub lucrarea Tyj Dumnezeu intru Duhul Sfint. Nu ‘esteatunci strain nici de luctarea de teojoghisiré (de lucrarea deDumnezeu euvintdtoare), ci ajunge numaidectt sla furarea aceasta si nu sufera st nu euvinteze despre Dumnezeu (Si nu leoghiseaed) 5 nck nefncetat. Dar fr darul ceresc pomenit si fra Duh, care stl vadit, printr-o pururea ‘migcare, in inim&, toate cite le vede mintea sint, Vai, nalucirile ei $i toate cite Te grdieste despre Dumnezeu sint cuvinte desarte ce se pierd in ae, netrezind cum trebuie simyirea sufletujyi, Cio Simtirea aceasta std atunci numa sub inrturirea cuvintelorce vin gin afard, din care se nasterAtacirea ‘cea mai cumplitd privitoare la lueryrile cele cugetate cu mintea (in- Siaaiee wane ge ic sine, Acum ada ch Ss mintea tt de mls 0" ac Gh ich men ee vows rel ener Deh macrememest term cae ro oop cara pina ilo mvc Dar Olinger 1 Dunas Spotancites ria # mi cas Urea carter pons a froma Detalol x Dub trl Opel intone eres une el otes ets ‘Sen oma ca iene pn Spetelcget teandec, unitate ucrtcare una da bipersonal, Fees Persound lyre interpret {clit Prin persoana ud lutea Perwgys Duh a fc prams Une sk ae Sera rle pavers oatedinne oe eal nba 2B 0 privire, ie ei", fn sensul cd se | ‘es. NU fn sensul ee rnc a pcan Sp ee eee een tate eet Polaa dropellefect AieteadeuCertend ante negeets RRR Gare ae Concer eth eas eee eee Pees comes ra magiirarintaarbre Tatieeepbrgempeepnpe | ape Gages A pea th orate ts Co igs pd GREE a toe ois cpr ie nef ve pt ay dese oc eae 40 smnezeu insigie ituralnict, recdtoare sirea. Ea Wu s{X sub Inriurirea inimii lucraté de Duhul luminitor, de la care vine rul unitar si neschimbat alcelor cugetate cu mintea (inteligibile) sial iii de Dumnezcu (al teologiei adevarate). Cici in acela a edrut inima, leobste vorbind, nu se afld In chip vadit puterea de viayd fécdtoare st iminftoare a Duhului silucrarea pururea izvoritoare sau inspiratoare, de voieste cineva si zicd aga, sau curgatoare, nu se afi unirea intelegitoare, mai degraba dezbinare’; nici putere si statornicie, ci mai degraba iciune $i nestatornicie; nici lumina gi vedere @ adevarului, ci mai “degrada intuneric gi plismuire desarta de nfluciri, gi peste tot cale buité gi ratacitoare, Pentru ci in trei planuri sau pe trei chi poate umbla, dupa Parinti, intea: pecalea fri, pecea mai presusde fires pecea potrivnict fii. Cind ‘ceva cugetat cu mintea (inteigibil) imtr-un lucru concret, vede dupa ‘dar cu lucrarea mai presus de fie a Duhului; ind vede in ipostas, dar Wu fatr-un lucru concret, vede un dracsau un inger. Dac& minteas-aunificat parte §ficlia Duhului luminear mai tare, vede in chip mai presus de ‘i, desigur, neamdgitor. lar cind mintea, privind cele ce se vid, se parte $i se intunect si puterca ei de viata ficdtoare se stinge, atunci vede pottivnic fri si vederea aceea e amgitoare. De aceea, nu trebuie s4 fntindem cu mintca spre vederea duhovniceasc3 in ipostas, nici st im in orice fel de vederi, pind ce inima nu e fnrfurité si migcata de tuterea Duhului Sfint — pottivitcu cele zise inainte ~ daca vrem sf avem inte sanatoasi si injeleaptd. 85. Unii, lucrind intelept, cearct st-gi timaduiascd fierbingeala timilor cu roua cereasca a harului Despre acestia -ascrs: ,Rouwa cea de Tine timdduire este noua (\s-26, 19). Altora acceasiroud, unindu-se cu ‘ajutor dumnezeiesc mai mare, lise preface in mand, sav intr-un fel de ie, dach e primita cum se ewine si cu vrednicic, cu fringerea inimit rte $i cu apa lacrimilor si cu focl cunogtintei duhovnicesti. $i aga lise ‘spre mincare, dupa chipul minciri gercsti. Despre acestias-a7is de te ori eu bun temei: ,Ptine ngereascd a mincat om (Ps. 77,29). Dar $i uni a caror fire, Cup oe au fnainta, lise face gi ise rata, fntr-un ai inalt, ea insdsi mand, Acegtia sint cei despre care zic Evanghelile: alin cralnimt mae Dubuc via i nl ai ch debit, fiat. Duhel nites, pentru c, find puter # aducld cu Sine viai8 now, atrae toate puterle a Sine M41 lilCe este nascut din Duh, duh este (Ioan 3, 6). Prima treaptd este @ injeleptilor ce se indeletnicesc cu linitirea (isihasti). Cea de dupa ea este a celorce, pe lingx cunostinta dumnezeiasc’, se si nevoiescintru ticere, lar a treia (cea mai inaltd) este a celor ce s-au facut cu totul simpli si s-au reschimbat in Hiristos lisus, Domnul nostru', 86, Scipind mintca tn chip Intelegator (inteligibil, prin har, de faraon si din Egipt si din ostenelile si necazurile de acolo, adica din vieyuirea {rupeasci ce ridica valurile patimage ale rutatii amare sisdrate,$iajungind fn pustie, adica ta 0 vietuire izbavita de egiptenii injelesi cu mintea (in- teligibii) si, curt vorbind, patimind in chip Infelegitor (inteligibil) toate ‘cele ce au venit atunci asupra evreilor In chip vazut, $i izbivindu-se de ele, maininc’ printr-o simtire sigurd a sufletului, o mand injeleas cu mintea (nteligibils) al caret chip fl minca atunci Israel in mod simi. Tar dupa Inceputul (acestei viewuiri) se intimpla ed, aga cum pofteau accia cirnurile vazute, 88 pofteasca si ea, daorité amintni, jerele inelese cu mintea (inteligibile) ale egiptenilor intr-un chip primejdios si nu mai putin gresit. ‘Aceasta 0 face st cunoasci o intoarcere a lui Dumnezeu de la sine, pind ce ‘prin rugiciunea eAin(ei il face pe Dumnezeu iardsi milostv. T Despesce we uepcsteuciulusavrbtpicsp 61. Alccesedesry puter. ‘Coorg pe pris tet ara a face rou tSmdiione»ferane patimior Calor de pe a dour, mana care ca mincre. jos nereytres downcssc, pin canara ‘juror dumpers al crue Actas resp are dou tape. A douse ‘ontemplaren accor rain there Pare exp hal se vy epi cor ch Setoce tn dot cue Atlan oma eu Mra devent compli cra ec pun {ap 84 ice mince nepicim ants 112 Dara precueaeis mul deen yds ‘thar feat a ttl simp preschinbat in so. Tox ce im sp ano 12 ‘espe ucrtea ur deren orrca Dut su despre urarea Dall dere at ‘mull se pote aplicslrapora mutes Hse Acca post pune ‘ts Hes vet m mine" (Gs 3,20) Heston el omul fn mo Weator male in Eula Hrstos tn me lute. Sito mate personals Stare de snp lca & ‘shuns omul nu seannd numa itrarea mini ude ehipune feu ale error, ples neg de Hr, ru ual nde mina tor eo he, pri act se aulere ges uli en mines lucas Sc poten ‘ndirenluares i Cat Hee nde pes mig cs nda ores ‘uluerrea voit omenet ct rae» vo Lt 2 Dupi ce minis sa eterat de pte plitir amare gat (pctuieaaduce amiriuneygustl peo pede o porte plicit pee at neplcut als ape deere Se ustl deca subfnclwu cast) mate oi ura de mune path yse Sime srs incoinicnesin pou ca pe nite ee aden Wd sprue demon. Ssemenen cor slecppenior Par serie tat mu few Pond erate ‘Sperencemenulspra cum olen Ocident perv puneavunmare acon fe amntespeconjnuur et tus sau apres dire slp tlie, pena Ede opt dela mine nese ep pal sa pina dee. 142 $i aga, dacd se hrdnegte cu mana fn linite, inaintind vremea si harul yindu-¢i fnriurirea si puterea asupra ei, mintea tsi vede limpede, cum 1 spune, rupulcelcugetat cu mintea (inteligibil) prefcut in firea man astfel de minte ce maninci mand are o cumpand duhovniceasca si niste lgere (Lev. 19,35), de care folosindu-se la cintirirea manei, nuadund mai ltd decit fi este de trebuin(d pentru hrand fn fiecare zi, ea mu curva, trecind masura, sa se putrezeasci toata sisi se piarda, i deodatd cu ca si ‘piarda din lips de hrand gi mintea care mu tine masura. Tar mintea care manincl mand se cunoaste prin aceea ci, nemincind mic altceva, duce vadit o viata mai frumoas4 decit tot cel ce maninc’ Itceva, se Injelege in chip infelegitor (inteligibil). $iaceasta, pentru c& 2 reschimbat si ea oarecum, prin obignuinta mincarii, in calitatea manei, ca zicem aga. lar semnul acestui fapt este lipsa oricarei pofte de celelalte sincari, pe care le poftea inainte, precum si aceca c& pretutindeni vrea sa ininee numai mand si cd s-a fcut prunc gi s-a lipit de cinstirea lui jumnezeu. De altfel, nu ede mirare cd cineva se preface in ceca ce manined incetat si poarta in sine vreme indelungata. Deci nici prefacerea mintii prin obignuintd in insusirea manei nu este nefiresc, Caci ¢ foarte firesc ca o hrand necontenita si neschimbata si efaca in sine pe cel ce-I hraneste. Astfel, mintea nu numai c& dobindeste ipta de inger, cise face gi pirtaga de Inflerea dumnezeiasca, mutindu-se dreptate de la slava duhovniceascd la alt slava gi nu numai privind la nul, ci ea insisificindu-se Unul si vietuind si mpartasindu-se mai presus lume de El. Cici, cas zic asa, Impartigindu-se de taine negrdite in chip smnezeiesc si cu iubire de Dumnezeu intra Duhul Sfint, se face in chip virgit ca cele vazute si preamarite, init se vede gi pe sine, ca prefacuta in deprindere in insusirea manei. Aceast treaptd este cu mult mai inalt ‘mai cinstitd dectt a celui ce se tic pe sine e& maninc& mand, dar nu s-2 jimbat pe sine insusi, prin deprindere, Intr-o fnsusire a manei. Prima ‘o patimeste mintea a inceput,cind se adund in ea insdgiintr-o unitate jta cu mintea, lara dous este aritarea Kimuritd a unei uniri mai vadite, lescoperiii unor taine ale cunoasterii gia desfacerii desaviryite de toate [a intelegerii mai presus de simplitate. 87. Mintea este simpli prin fire, pentru c& si Acela al cari chip este, T Tropa ncigibi, aici ina minis preface rea manesnu In har. Ben ceva in cap. 8485 gs eplieatla otle 1129117 a 143dict Dumnezeu, este simplu! lar find asa, ft place stg creze in mod simp. Caci oricui ti place ozea ce i se potriveste pe fie. Dar mintea se face gi felurta,tns4 nu din pricina sa, ci din pricina simturilor gi a celor supuse simturilo, prin care i vin injelegerile celor cunoscute cu mintea ‘Cind tnsd ig agazératiunea inte ea insisgintre simturisilucrurilesupuse sSimturilor si aceasta cumpineste si judecd cu pricepere, Fara s& fact simturile mai tocite dect trebuie si fd si acopere sau sf disprequiascd frumusetile celor supuse simturlor cu usurint, sau s& le laude in chip josnic, $i, deci fra sé pund autoritatea mintit sub ascultarea acestora cu nepasare, ci dind cu infelepciune fiecarula cei se cwine, atunei mintea Se face indaté unitaré si simp, restabilindu-se in firea ei. Departindu-se de cele imparrite,ca incepe iardsisdiubeasc’ pecel Unul isimplu sisAlucreze tunitar si simplu. $i iubindu-L pe Acela, It cauta si clutindu-L zhorul mai presus de tot ce e compus, pind ce afld pe Cel cu adevarat gi propriu Uno gi simplu, care este Dumnezeu. lar ajunsd aic, acum st acoperité numai de aripile Lui, acum pluteste In vazduh, desfatindu-se cum se cuvine sf se desteze mintea pit gi purtaté de Dumnezeu. £88, Ceata groas, agezatd de patimi pe puterea strivizAtoareasufletului, {1 face sf vad altele dect pe Cel oe este. Dar, cind prin rugtciunea deasd, prin implinitea potuncitor si prin tnalqarea la vederea ui Dumnezev, fnintea inlaturé cu ajutorul harulut de la sine ceata groas& de care am jpomenit, vede limpede cd vede pe Dumnezeu', neavind nevoie de nici un T Mfniea€smpld prin ire, Nun aipira e de supraalalcruilor mirgnite, sau de suprata margins alucrurior aie contark alaunfet io face fur ade face ie pateclaté nie chipare care oocapa, sau si teach de aun chip margit i atu, De altel ‘ini trebuinga sits de minte des face msocer Ite Tuer, de ale explica pe unee prin rina ei spre unitate. spre smpliate, spre dezmbrginie. Mintea este impli pin fire, dee nchotirictycapeil 3 coprind toate, pent ci exe cipal ui Dumneze, arc csimplu prin exceenf, ca ehotAric i aotcuprinzitor pra Sine. Despre simpiaten tring gidespe seufendare ein adncl lamin dumezeieyt su fniunericul supralominos Lut Dummenea a vorbit ai tnaine cv preferings St Simeon Noul Teolog (In Cape I, 1416.17.18 i Fide rom) ping places uereze to mod simpl, adic si cuprindl ttl tn chip neotraicit, 38 {nace ela cu Cal simp In cares cupind toate tn hod nedifereniat. S'Se precizea ail cd mina e restabilitd in simpliatea ei nehotimictt mu pein sprites lucrunior sensible, ct pein descoperiea frumuseii unitare dia tote, pin depainen a cence le despate “4 Nede ca vede pe Durmnezeu F congtienl ci vede pe Dumnezeu, Vederea pur simp ‘oau /animalele Dar omulc consent chvede-Insk Dumincacu ni poate fi vzut dec tn mod ongiient El treeyenteyte conqigs omulu ese af tn faa Luk. Aga cum Dumnenes, 144 imaci pentru aceasta, cum n-arecineva nevoie de invatstor ca vada cu uri, de nvareceveagezat pe pupa ochiulucate ostinghereste, CA, re wcrurilesupuse sim{urilorsint legate cusimturile,cind acestea int ase, aya cele cugetate cu mintea, sint familiare intlegeritorcurdite agora patimlor, i precum prin perceperea’cu simjurile se nase encenerea lururiorsupusesim{urilor, aga din privieafnielegatoare se exc vederea celor eugetate cu mintea Ja dup ea wrmeazd contempiares +r chip, nehotarnicit, neinchiputasisimpia lui Dumnezev, care, fining rnga im stépinirea ei, 0 face sloboda de toate cele supuse simturilor si mmoeeute cu mintea (inteligibile), inchizind-o in adincul nesfirsitulul, caprisului st nehotirnictulu coplesii de wimire, eum nu se poate ta prin cuvint. 9,0, Stipine, el ce et fnceputl yi atoryitorul raturorcelor vizute i gnats C2l ce al ca Inceput lips de Tnceput, Necteaule; ca Nota, sin ncia, Nesisitule; ca fire, ceea ce € mai presus de fre, Necuprin= ato: ca find, ceea ce e mai presus de fits, Nefacutule; ca chip ipsa de evdzule $1 propre, vesniia, Nestricciosule; a ins, lipsa Pisa, Ce ce esi fr urmd; ca loc, ceea ce nu se poate inconjura, srnconjuratule; ea cuprindere, c2ea oe enecuprins, Necuprinsule, Neer- cng, cacunoastetesi vedere, necunoscutul yinevazutul, Neapropiarnle s Neinfelesule; ea cunt, ea ce nu se poate povesti, Nepovestitule' ct so cieire, cea ce nu se poate talmaci, Negrditule; ca intelegere, yr cgerea, Neintclesule; si peste tot ca afirmate,negarea cea mai presus ie ese eq mai resus de Dumncze'. neg eq minune, lint, Fptici peom oa obec, ace prin iberiata Sa, ier, ay face prin congis S A der” minim acu ifn n termenimpropisflesit de neve pee ee Ts nitty ncotiriie mite se aft nag, Da en tot nei ea a tna mu poate hyn ma ste plceren las Tn Iguaie chis fie erin de ft, nrac Wal poate ein, emia gust Se ce rarenicontaygare,nules nico urd, cuajutru circa ar putea pune unde art apenas decried oka iD net Freel pine prin ciate, da se pote epuza in manifesto oct, chia dach wa Clos de ee la infin, ag cum ecazul sting oe. cu peroans omenetch : Tareas de Dunner" Termenul hat arg dea Doni cope Pena 145 Be __—eeeeeeeeecuraj, dragoste, dulceat’, muljumire si siguranta in toate, tipst de gis) bucuri, Tu care est singura slava, imparatie, inyelepclune si putere ipo> tasiata’, De aceea, pricinuiesti rapirea din toate cele vizute gi oprire# dels toate cele gindite in chip negrdit®. De aceca, in Tine, Dumnezcule n¢erait, ‘este odihna minunat& a celor ce privesc prin impartasitea de Duhul Sfint. 90, ,Dumnezeirea, minunindu-ne, ¢ prin accasta si mai mul 5 ,€ prin aceasta si mai mult dositd $i find doris, curateste" ice Grigorie Teologt. la eurind peo c&0 dorese i indumnezeieytc lar eu ci sjuns asl, vorbeyte cum ar oti cu casnici Sait, Dar nu numa Durmnezeu face a3 i ei curai ast fatroin eu cele dumnesciot sicu Dumncecu, ta Dub gi adevar, cu $:3r introtine cu cele familiare lor. De aceea, si Teologul continu: «CAci Dumnezeu se uneste cu dumnezei se face cunoscut lor‘. Veeiminunea ‘unirii? Cicizice: ,Dumnezeu se uneste cu dumnezei. De fapt, daca unirea Se infaptuicste nie cei cesimt la fel, evade si simlSmintelesi bueurille lor sintaceleagl, De acca, mai zce es face Cunoscut lr", CA ci indumnezeiti si ajunsi dumnezei prin har, traiesccu cele dumnezeiesti Dumnezeuca cu cle familiae, ile cunose pe acela, aga cum contempls Dumnezeu, int-un chip asemanstor, pe cei ajunsi tn chipul dumnezeiesc si dumnezci, si vorbeste gi se uneste eu ei, potrivitcelor spuse, De aceea, Adaugs marcle Grigorie, nu fSr8 rost ci spre stire: $i ata e cunoscut Dumnezeu de cei curati si de acesti dumnezei, cit cunoaste, 8, chip asemanator, Cel ce e prin fire Dumnezeu, pe dumnezeii prin lucrare*. ‘rita Gh Dumnezeue ai prenos de ceea ce ncosim nuttin oj Dumncze, De ae bate numetcele ml Drpetny, ste pede ais ute, ner, rch DARE {eats deseo ceri tn mecha pr imrumicare ea crete ele Faia co ny o-oo Ieitaten tine penrvchrtaldee petra ieareln-00 mod pu nua HEN ci transcendent modului in care fe au fapturile. isi 1 Tate suc Dmnezeu i psa, su suport ft anipot suties tpt Pesan. Nine dn ele foie ne ca Snes pens Nu ipl alpine sii rl at reat aa spew ° fn Personne san comuniuncs persons upremd sing Oihnd andi eH cE aingr eo oaosepe peg tice paces nen itn eitidcen te 0 Siti are ean nee ue in pesca, Darin ptsosnssbictl mene fs numa cana pod tac sein ds elias mers a nae pe exc ft ore cutie de lips acl infeioare, Para ci tra PE signe ea Aa ltcanose pe Dumnezcu ei sjny dumnes rin har cunoayte Dune i cas eee a wig ce Eos eb cate 146 $i poy sd-itnchiput ct, daca judect cw se cuvine. Mutt nt eric cet ‘ce se inalta, precum se cuvine, spre vederile contemplatilor lui Dumnezeu, feu toatd puterca sufletului $i eu pricepere: duhovniceasc’. C&ci fi vezi ovitgiti de necuprinsul lui Dumnezeu, din pricina netneepatoriel, a nepétrunderi,a nchotirnicicavegniciei sia nesfirsridinjurut Li, uimiti “ta totul de minunea lui Dumnezeu mai presus de orice minune, Din pricina ecasta sufletul lor rimine lipit cu dragostea ,dupa Dumnezeu" (Ps.62,9) fisint cupringide un dor de nesuportat dea contempla fata dumnezsiascd i trumusetea ei preamarits, topindu-s de feiciea patimiri ef. $i aga se Caray gise indumnezeiese sub lucrarea dumnezeiacd ise fac in chipul ut ‘Dumnezeu si dumnezei si se unese Intru cunostiny’ ex Dumnezeu. lar Dumnezcu, ficindu-Se cunoscut celor indumnezeiti din prisosing tn urma darului mai presus de fire si al indumnezeirii lor gi al unitil dummezeiesti, rSpeste in chip minunat cu frumusejea Lui mai presus de frumuseje, toatl simfirea injelegitoare gi toats dorinia lor, tnt fine fermccati in jurul Stu, ca pe nist alti ingeri, care cintt tntr-o pornire neretinuta, aga cam se cuvine: ,Dumnezeu a stat in adunarea dumnezeilor ft mijiocva alege pe dumnezei(Ps.81, 1); $i: ,Dumnezeul dumnezeilor, Domnut agrait sia chemat pamintul(adie& pe pamintent) dea rasriturile soarelui pind la apusuri" (Ps. 49, 1), .Capeteniile popoarclors-av adunat Ta un loc cu Dumnezcut lui Avraam" (Ps. 46, 9); gi au stat tmprejurul lui Dumnezeu cum stau,Serafimii improjurul Lui (Is. 6, 2), primind jluminarile dumnezciesti ale tainclor mai presus de lume gi tinindu-se edesficuyi de Dumnezeu Cel ce € mai presus de toate in chip nesfirsit act, deci, cei curati cu inima sint fericitt, dupa spusa Domnului,flinde& “wor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5,8), cum nu vor fi fericitivizato Ze curatese prin uimirea ce-i cuprinde din cunoasterea lui Dumnezeo, {nal\indu-se prin sporite la reapta lui Dumnezeu? Drept aceea, eel 0° florese feriirea, trebuie s& patimeascd Indumnezcirea si si stea astfel emigcati ca niste Heruvimi in jurul lui Dumnezeu, s8 se tind cu toatd Sirguinta de contemplate, de tint side fapuire tn Hrstos lisus, Domnul nostra. FaparaigicTncanoaserea Lui dcte Fis slight Eh prin apa ht rarer cance pe Durmetca ca amen dat fn masur cae parti BLN Sence st canoancreator canatealodepanpanla Dumncrs, pentruchnis Dumaciee rte a(t dex th alata Tor de participant! bx El Dar cine poate niles ot Saeco de patent ik Dumnezeu, desi mdrimea canard cre [Dumnczeu gia cunoayer lui Dumnceew decree? 14791. AS vrea si Te vad cit mai bine $i apoi sa Te preamfresc, Facdtorule de viata, viaja celor ce Te vid pe Tine, Doamne Dumnezeul meu. Dar vvoind, nu stiu cum sa graiesc In chip vrednic de Tine; cu adevarat nu pricep i mf incure, O, ct de propriu Te are mintea, Stipine, Facdtorule, Atotinjelepte. Numai vizindu-te pe Tine, se bucura de pace si de oditina propre ei. Caci Te doteste prin fie, tocmai intruct e minte $i cautd st se ibaveasci de imprastierea in cele de afard sivazute, ca, lnigtita din partea Tor, s4 cugete la ea insasi gi mai ales s4inteleagt gi sa patrunda cu agerime naturald cele mai fnalte si prin desdvirgita ei lips4 de materi, sd se lipeasca de cele mai tari, Prin raffunea freascd, ea tinde de la sine spre ceea ce ¢ ayezat mai presus de toate gie mai sus de tot cee supus simturilor. Decie adit, ajutata cum secuvinede nrfurirea DuhuluiSfint,ardtata In credint, ina\{ndu-s, sau mai bine zis atrasdflind, fntruct e minte, de ‘dire cele gindite (inteligibie) din jurul Tau, ca de nite rudenii, doreste mulls Te vada, cu toatt rivna sufletulu. Caci ea patimegte aceste lucruti minunate gi fericite potrivt cu frea ei. Fiinded, prin firea ci, ca una ce ¢ {ntelegttoare,e mai inaripata gi mai iute ca toate fapturile iar cele gindite (nteligibile sint in chip firesc dorite de ea; ea are nevoie s& le cugete sisi le injeleagt, cum au nevoie viewuitoarele imbracate in simturi de cele supuse simturilor, casa le manince. Cici pentru minte.a cugeta sa intelege € acelagi lucru ca pentru vietuitoarele fmbracate in simpuri a minca cele supuse simjurilor. Caci precum mintea traieste propriu-zis, creste, se bucura gi se desfata prin injelegere, asa vieluitoarele imbricate tn simuri ‘au acestea prin mincare, lar acestea le patimeste mintea prin aceea cé lucreaza, ceca ce inseamnd tn chip covirgtor 8 infelege; gi aceasta se intimpla mai ales atunci cind, prin bundtatea Ta duhovniceasca, a ajuns in ‘chip negraitin Tine, dorinta ei unindu-secu farmecul stavei Tale. Caciacela care are 0 dorin{a dupa ceva, ce va gusta cind se va impartagi de ceea ce fl atrage, mai ales daca aceea e asa cum esti Tu gi daca prin orinduirea Ta dorina lui se Indreapta spre ceva aga de mare cum esti Tu? CAci Tu, Impirate atotintclepte, atotputernice, preabune, Doamne, zidind mintea a o flint intelegatoare, ai ficut-o de aga fe ca s se vescleasca cu prisosing’ de cele ale Tale, potrivit cu firea ei, ss se impartdgeasc8 in chip negra gi cu adinc’ uimire de dragostea Ta dumnezeiasea gi si Te iubeascd cu o plicere nebuneasc’ gi cu un entuziasm beat, Deci mintea, find zidita iubitoare la culme de frumusete i de bunatate siflind prin fire lubitoare de acestea are prin pronia dumnezeiasca dorinya 148 se GRE 2 ate a NE cram resale ase aac ea i ree sean et fates espe set ee te a Uline noe tert chiara ini reid de aici acl,s4 ani opin deva se abate spre vreun Wueru din cele ce sint fn ard’ de Tine, pentry Ae cre ee eta Ta nbn ramos Un chip cpio seni # ene i ea a ean Son Salles aceaaatonnem eee ei a ocr wa we de cetcat” $i peste tot cine a priceput pind iS mo one - Cetera Reon nen SE mini ca flr, pot aceasta xe ic unten Dureza o conse T Baqi simpla Sine, ar Dumnene © ara Insite de» jung IE, hboae de flim tre Etes Unul, Dorin Elen Ul pst p 149 eee{ntretine focul dragostei dumnezeiesti pentru ceca ce nu cuprinde si nepricepere merinde pentru o mai mare dragoste'. Cici, ceea ce se poate cuprinde din jurul Tau, Atotintelepte, mu o farmecd mai mult decit o aprinde ceca ce scapa injelegerii $i ¢ neajuns ‘cunoasterii. Cac aceasta sustine uimirea i indeamna la o dorire deosebitd ‘As putea addtuga cf aceea indeamna sila 0 ciutare nu aceca ceesti Tu dupa in, cAci aceasta nu este niménui tn nici un fel eu putings de aflat, cia necuprinsului puterii si lucrarii fiimiale si indeobste contemplate si teologhisite tn jurul Tau, care sint, cum s-A spus, nesfisite din pricina ‘atrimil si nepatrunse din pricina multimil lor. Caci in acestea, care sit in jurul Tau, macar cf nu se poate ajunge la marginea lor, deoarece sint nesfirsite, dar celui ce se apropie princuratie de Tine s-s pironeste privirea Ja frumusetea Ta, fi este cu puting’ sd ajunga la vederi mai limpezi si mai Juminoase gi sd se indumnezeiase’ pe masura lor. De aceea, si aprinzi cu raza dragostei mintea care taruie ling Tine cit este cu puting’, luminind-o tof mai mult simai mult si introducing. n nepatrunse gitainice vederi mai presus de ceruri. O, Monadi (Unitate) prealiudata si Treime preain- ‘chinata, adine nepatruns de putere si injelepciune! Cum din aceasta dra- goste,ca dela un locde plecare tn zbor, ca de ao linie de pornire, introduci inatotdumnezeiescul intuneric din preajma Ta mintea care s-a curd{it cum se cuvine, mutind-ode laslava la slava, chiar daca petrece adescoriinduntru fntunericului mai presus de lumina? Eu nu stiu, cum sti Tu: o introduci In intunericul in care a fost introdus Moise, sau este acela chipul acestcia, sau aceasta al aceluia? Dar ci acesta este un intuneric cugetat eu mintea (inteligibil) sic in el se sivirgesc in chip dumnezeiesc, mai presus de fire negrait, in ascunsul tainic al sufletului, taincle uniri si ale dragostei duhovnicesti,ostiu foarte impede cei calauzitide tora Duhuluiluminator, 92, Cine, vlzindv-te pe Tine, Doamne, Treime Stina, nu se bucurd de Cel ce este’ mparatul si StSpinul neincetat gi Datatorul a tot binele $i fericitu izvorallor?$icine s-ar putea bucuracu o bucurie adevaratainainte T Drage ean snr hace fina aferede orn dee imprint iva cu Clio, pimpin vo Ln eta aca tmp, pn foe semen pot Prin acea ili. Dragostea rans prods de fo, sso de os, pentru cl ao de temperatura care eats poolrea. #5 Simeon Nou! Teolog spune th Capete I, 18 ,Mintea purures migstoare ajunge nemigatacinde acoperia sub tntunericl lumina duminereiasea™Termenulntunericsl ipratuminoe’ am vit cle dela Dionisie Areopagiil ® Un intunerc git u sensibl un intunen it de mine ca aare, mu de ser. 150 a veda stpiniea Tati? Dosen iment a nsw De se adeat resin co cra co ef asa Te or ved eu ‘epinisuetlulpeTiecele lec cea mest bucure dun nieas id pacar ce veslc g mulfumire mola gi se-umplu de dagnste e eshoar char ded upiadeseorcu suit pest pimesesob eatin drdceg Cac Tumina duhovicasea a rumus{i (tl Tae Dame cde nest eo nest dessupra oriearelapropleriainisti cee toma prin har De aces, le umbl faite ate c20 uta tney te pot doringd fay dragoste neg. De aoe sessed pe Tine, prin onrceae inlegere rey casgeie mal re de ve de nesuportat ale dragotl Tale Si de acea, erg th ata dope mires rut Tales (Gt Cit 2, $1 4). cH 0 Meare potermica gf mettent,siletle exon clrra Te fat viz Donmeneae ner i fnceare fot ehpols Te atrag thc Ine Parte topie fn chip minunat de dort Tau. De aceea Te au 4 uitre Fret tnd de framoseeaTa cea mal resus de fie, Ma bin 2 Matnegneneciat 9 ovnicye nimi 1riva gnaptes, smal saricprat de fa pleapel fr duleeta..Chiardormind cle, jnima lor Santa" Cine Cit 3, 2) wedtndu se cum ice Prooocol, faster search (ess pivese sit deopnev spite gnu ce tds na price i dn ee, din priser negate fete alsin pica imi svel stint Tal, in prin sigur Tale cee auc tn cle Insel ia escoperiio Tate wainic, din pina scattorTate scans, neiit attfrumoas i atrbune ce sat fa jurul ‘fu. Paine spinete, Doane, pe esi ee locus niu drepate, Impecund cu faa (Ps 139,14)SIMEON NOUL TEOLOG: METODA SFINTEI RUGACIUNI $I ATENTIUNI sna isin feturite rgtciuni i ale uti aminte prin cre suet sa se i, Sau se coboard, Se nalt8 dacs le Intrebuinfeazd la timp potrvit, sau fe coboira daca le intrebuin{eazd fard socoteald, la vreme nepotrivita. lar ‘wea i rugiciuneasnt egate ite ele ca suet i trupl:lipsind una, 1 poate sta nici ceaalta. Unirea lor se face In acest chip: inl, trezvia se ‘pune Pcatulucaunstrjutor sinaintemergator, desinicazd gi sterge indata gindurile rele, Impiedicatedestrdjuitor, late amin neputin face singurd acest tucru®, Acestea sint deci poarta vietii $i 8 mori urea aminte sf rugiciunea. De 0 euritim prin treme, ne Pansat iar deo ftinam prin ist de paz, einai. rete am spus deci cl tuarea aint opines sn dete flr, ‘webct itis nsuiea lectin ele, cael covreas dbindessed vias yo dessvreasc, st alagt dn aces rei fluricarese deosebese Inte ele, pe eet mai bun, et nu cua, tnind din neq pe cel ma fu, fle 9s de la cvea ce ¢ mai bun. Despre primul fel de rugiciune eclitile primal de rgicune sn acess: Cd eno fice sss gle ie mnie 0h impreuscamin et, t mie alse neler damon nce amu cere rari de fge cota dae dregs voting ate cite le auzit din Serpturi le dun in wemea rugiciuni in mint; el igi a eee ‘textul originar, tiparit deJ. Hausherr S. J, fn; ,Orientalia Christiana’ sian mented gene uel og Sitigpece ct perc ne Fane se Frye tains cepa ci noe se are, ea pec i ace, Dt me ee Ponte el po np years dare roucipces bata pee 132 neste astfel sufletul la dragostea dumnezeisscd,privind la cer, ba uneori Msi lacrimi din ochi, Facind aga, se umfla dulce in inima si se e si socoteste cf occa ce ise intimpla este o mingliere dumneze- ‘Drepl accea, se roaga si petreact pururea tntr-oastfel de indeletnicie. Dar acestea sint semne ale amagili. Caci binele nu e bine cind nu se pine. Unul ca acesta, chiar de se deda unei vieti de cea mai deplina ‘ecu neputingd s& nui iasd din ming. lar daci nu cade intr-o astel tim, totusi nu poate ajunge la dobindirea virtuior sila nepatimire, ‘acest fl de are aminte -au amgit cei ce vid lumini in chip simi i os bune miresme gi aud glasur gi alte multe de acestea. Unii din ei au ot cu totul fn stipinirea dracilor, fiind purtayi din loc in loc gi din ara r. Alji,necunoscind pe cel ce se preface in inger al luminii i de acces Mindu-t, au fost amagiti de el si au rimas nefndreptati pinta sri rimind nici un sft de la oameni. Uniisi-au pus mifinileasupra loringisi, ‘ind scosi din mini de ingelatoral. lar ali s-au Incat In prapastt In sfrgit ali s-au spinzurat. i cine ar putea spune fe felurile amagirii diavolului? Din toate celespuse, cel injelept poate cunoastecare este citigul naseut cea dni luare aminte Jar dacd cineva nu cade in acestea, pentru cX este in viata de obste (acestea li se intimpla deci pustnicilor), totus {ne toatd via fr nic o sporire din ca! Despre al doilea fel de rugiciune Aoilea fel de rugiciune se face aga: Mintea se retrage din cele supuse jurilor, ii pazeste simurilede cele din afara, ssi adund toate gindurile, si nu umble dupa lucrurile desarte; apoi aici face cercetarea gindurilor, “Accasi pio are aminte merité acest nume itr e310 eoncentrare la Durie. et ntaien furuch I Tnchipoie cele ceri dupa azeminarea celor piney an clr neti conturritimitaive.Nuevorba sinus indease cel C8 r= Me pe ruse, caf nui tnciptie pe Heistos cl i se arth acum th acelgi mod at ca pe cuce. Mina rebuie i aib# mereu un conginut n Miata pimintasc vende a Duraneze cel emai, rece dela gndu linia la alte godt see Gare trcbuina de cri pe cat e repeat Dar fa aa vitonre nu vt i de acest lucrun, Acolo va putea fe ump numa de Dumnezed. Dar dact sSiggat aia gindcasc pe nefrtul Durnezeu, prin pomenire tot mal dea hata Inte vai gl de once coin lar aceasta fseamnl oneputints dea cpa de arena pegaals. Once cp va fica oeeriat etm de chinatoare $1 a Tvsecipaniciind de acest gol ea path gn la cow, 153154 , care trag mintea ca niste funii in nenumdrate curse de iduri se rup siomul, ajuns liber, luptind cu putere si patrunzind gindurile jmasilor, le alung’ cu maiestrie gi nalyd rugiciuni din inim& curat peasta este inceputul adevaratei vie(uiricdlugiresti. Ceicenuineep astfel, jr zdrobi in desert. Jar inceputul rugaciunii a treia nu se face cu fntinderea miinilor $i cu jnarea gindurilor si cu chemarea ajutorului din cer. Cici acestea stint, Ecum am spus, insusirile primei rugiciuni, Dar nu incepe nici de la al lea fel, n care mintea ia aminte la simyurile din afara, iar pe dugmanii funtru nu-i observa. Fiinde, unul ca avesta, cum am spus, ¢ lovit, dar Joveste, ¢ rani, dar nu rinesle, e dus in robie far si se poat apira de (ce-1 rohese. Necontenit vrajmagiifl lovese din spate, dar mai ales din fata fac iubitor de slavl desartd gi plin de pirerea de sine. Decitu, de voiestisa incepi aceast lucrare nascditoare de lumina s pling farmec, f inceputul de aici: dupa ascultarea cu de-amainuntul, pe care zugr2vit-o mai inainte, trebuie si le faci toate cu Hare, nu exist nici constiintS curata'. Lar constiinta aceasta trebuie si sizesti inti fata de Dumnezeu, apot fayd de parintele tau duhovnicese si I treilea rind faya de oameni si de tucrur i pazesti constiinta curatd, ca toate cite le sti cd nu slujese Lu, sf mu le fata de Parintele tu, cas le faci toate cite yi le spune potrivit scopulut urmarcste, neadiugind si netaind ni Jsticonstiina,ca celece tule urdstialtuia sf mu le faci; iar fata delucruri | 4 ia aminte la cererile ce le rosteste cu gura cdtre Dumnezeu, sau. atrage lasine gindurile robite (de diavol), aici, cuprinsé ea insdgi de patims, fncepe s4 revind la sine cu silire, Dar unuia ce se luptd asa, fi este cu ‘neputinga s4 cigtige pacea, sau sd primeascé cununa biruintei (2 Tim. 4,8) ‘Caci unul ca acesta se aseamin’ omului ce se lupté noaptea, care ave lasurile vrajmasilor si primeste loviturile lor, dar nu poate vedea curat cine Sint, sau de unde au venit, sau cum si pentru ce se bat, dat fiind intunericu) din mintea sa, care fi pricinuieste acest neajuns. Cel ce se luptd aga, nu va sclpa de afi zdrobit de citre dusmanii inteligi suporta osteneala, dar de rsplatd va i pigubit. Cac furat de slava desarts el se faleste c4 ecu Iuare aminte. it pe alti, ca nu sint cu luare aminte gi se va mindri fad de ci gi se va da drep| pastor al oilor, asemanindu-se orbului care vrea s& cdlauzeasc’ pe orb (Matei 15, 18). ‘Acestea sint Insusirile rugiciunilcelei de-a doua. ‘poate s4 cunoascd neajunsul ei. Aceasta a dowa rugiciune e mai bund dei pprecum o noapte cu luna plina ¢ mai bund decit o noapte fir stele gi fara lumina’. (gindigi cu minteay; el va sibatjocorit de ea, va dispretul cle, cel ce se siles¢ cea dint Despre al treilea fel de rugiciune Vom incepe si vorbim gi despre a trefa ruga (minunat) si grew de talmacit. lar pentru cei ce n-0 cunosc, nu numai pre de injeles, cisi aproape de necrezut. E un lucru carenu se intiinestela mull Caci socotese ci acest bun a fugit Pentru 4 ascultarea este aceca care, dezlipindu-l pe cel ce-o iubeste di vyeacul rau de acum si desficindu-l de patimi a neobosit in urmarirea cAii acesteia, mai ales daca a gasit r neamagitor. Caci ce lucruri vremelnice ar mai putea atrage mintea acctul area murit, prin ascultare, oricdrei impatimirifaya de lume side trup? Si ce grija ar mai putea stipini pe accla care a dat in seama lui Dumnezcu i a pirintelui siu duhovnicesc toatd grija sufletuh Urdieste siegi, nici nu mai asteapt4 o zi a plicerilor sale? De aceca, ispitelt pit dechipurecelor dinafar, pe carl rc nce, dri Intro lps Until eu gindure Eu dig lupa, nu dobindeyte paces de gad if Petra cl ne are acullrea de alll pricepat I aceasta Eae un lucru str at ‘nu fii mustrat fn vreo privingd de constiin,a. xcum, dupa ce am limpezit ipreund cu ascultarci gia trupului gi nu chp sing constiiny’. Cici ira Fayl de Dumnezeu trebuie fayl de oameni trebuie sii lamurit adevarata luare aminte, vom. daca voiesti, si despre Insusirile ei. Luarea aminte gi rugiciunea Waratd si ncingelatoare const in aceea, ca mintea s& pzcascd inima in sii se Intoarc’ neineetat induntru ei si din acel adine Hinalte cererile citre Domnul. In felul acesta, gustind mintea ,ca bun € maul" (Ps. 35, 9), nu mai vrea sa iasa di postolul: ,Bine este nous sa fim ai TNesscind de un poviuitor ius, oui dal seama de marine puter tae, te (hey ae in te ace atent a sede grey ae ae, const e un fel de sim al lspunderi fs de oameni chiar fat de cru proj cei sin dat, dar males fa de ftrebuingaea lo. lar tee seeteh stain spunderea fh de Dumnezeu- Jocagul inimii, Caci zice si ea (Matet 17, 3). $i cercetind tot 155 Ci a ae‘timpul locurile acclea, alungt eu lovituri aspre gindurile semdnate de ‘vijmasi, Celor ce nu cunosc acest fel de vieuire, lise pare foarte aspru ‘grew. $i de fapt lucrul este Indbusitor $i obositor nu numa pentru ce necercati ci pentru cei ce au agonisit cercare adevarata, dar n-au gustl si n-au facut s8 treacd placerea ei in adincul inimi. Ins¥ cei ce au gust i gi au ficut s4 treacd dulceata ei in adincul nimi, pot stra (Cine ne va despari pe noi de dragostea lui Hristos si celelate (Rom. 8,35). ‘Céci Sfinti nostri Pari, auzind pe Domnul icind: ,Din inimd ics sinduril rele, uciderile, preacurvlle,furtiagurile, marturille mincinoase, sie sint cele ce spurci pe om* (Matci 15, 19-20), si indemnl de a cur’ partea dinduntru a paharului ca si partea din afard si se faci curat& (Mate) 23, 26), lasind orice alti Iucrare avrtutilor, au Indreptat toat nevoings spre aceastl paz8 a inimii, bine stiind c& odata eu ea dobindesc toate celelalte virtut faa greutat, iar fird de ea nu poate stirui nici o virtute! Pe aceasta unii dintre Parinti au numit-o ,linise a inimii, alt ,.uare alti ,pazd a inimil, uni ,trezvie* si ,impotrivire in cuvint (4 aminte', alti ‘de rajmasul, alli ,ceroetarea gindurilorsipaza ming“. Dar totiindeobgtesi- Tucrat pamintul inimii for si prin aceasta au ajuns si se hrdineascd cu man 7 Nia niin nia lor pcre rugScuni gobi ek Numa tun lucene dela dee oda, ORAS CM ® Gtrlic, su pepastin nimi Cary) este ancl sau abil rd fond ain. 3 Luareaaminte eo tex a emi laine tsi Da aceasta e permanent, sil toate pcatce yi omal face pur bine de tote flue, aie ge deprnde eu toate fl Se bing aesea st ite In fond acct al afl afr amine al rpicincon ‘nepotemintinicu sna Subiecol dumpereiee au ateacontents a ‘sponstiiate,Propavas abl aublotullponr ne actuals in ftire c 2 Sublet dunnerekse, cre ne cea rpundere, saul conqina de no ine. abil ors cogs de ol igine pte chide pin fap mite 2s ‘ups forma tcrro arnt. Chl tune spare congtna present! i Darner nen Mes nae ea deans near case acon a se din fin pein nim eave se ump de eon nel Dams ‘Autora Moode ‘fe au a0 min Is Iiraren vail, fra woderea. nt Fpl intent enew sinter proce primi en Parintele este ee ae eee neta Rinduiala cea bund a viewiidesine . Calist sf Ignatie Xanthopol we Introducere’ Cele 100 de capete ale lui Calist si Ignatie Xanthopol CalistAngeliende se 4. co ee wae Introduoere Mestegugullinistnii> = oka Calist Cataygionnl + vat ell Introducere i Despre unirca dumnezeiasca si viaya contenplativiSimon Noul Teolog: Metode sfintei rugicluni giatenjiuni in Viaga CuviosululPivintelui nostru Maxim Cavsocalivital . 161 ——_ Blnvan stnaa Grgot arhepsopl Sonic, Factor ie eee ee pirat 192 Cutegere si paginaecompueriate Fae ' Bun de tipar: septembrie 1992 Troctih @ wnmra'sa|