Anul colar 2009 2010

CHIMIE


clasa a X-a
Frecven Redus
Semestrul al II - lea
prof. Bucaciuc Camelia

Acizii carboxilici
Acizii carboxilici sunt combinaii organice ale cror molecule conin una
sau cteva grupe carboxil -COOH
R
legate de radicalul de hidrocarbur.
I. CLASIFICARE. NOMENCLATUR. IZOMERIE.
1. Funcie de numrul grupelor carboxil n molecul deosebim:
-acizi monobazici, de exemplu HCOOH (formic);
-acizi dibazici, de exemplu HOOC-COOH (oxalic);
2. Dup natura radicalului deosebim:
-acizi saturai, de exemplu CH
3
CH
2
COOH (propanoic);
-acizi nesaturai, de exemplu CH
2
=CH-COOH (acrilic);
-acizi aromatici, de exemplu C
6
H
5
COOH (benzoic).
Pentru denumirea acizilor se utilizeaz nomenclatura raional i
sistematic.
n conformitate cu nomenclatura sistematic denumirile acizilor se
formeaz de la denumirea hidrocarburilor corespunztoare cu sufixul -oic,
precedat de cuvntul "acid". De exemplu: HCOOH acid metanoic (formic)
CH
3
COOH acid etanoic (acetic)
CH
3
CH
2
COOH acid propanoic (propionic)
II. METODE DE PREPARARE
Acizii saturai pot fi obinui prin urmtoarele procedee:
1. Oxidarea aldehidelor (de exemplu, reacia "oglinzii de argint"):
CH
3
-CH
2
-CH=O + Ag
2
O CH
3
-CH
2
-COOH + 2Ag
2. Oxidarea alcanilor (pe cale industrial):
2R-CH
2
-CH
2
-CH
2
-CH
2
-CH
3
+ 11O
2
2R-COOH + 2CH
3
-COOH + 4CO
2
+
6H
2
O
alcan superior doi acizi carboxilici
3. Oxidarea alcoolilor:
(KMnO
4
,H
2
SO
4
)
R-CH
2
OH + 2 [O] --------- R-COOH + H
2
O
4. Obinerea industrial a acidului formic:
(200
0
C, 15atm.)
CO + NaOH --------- HCOONa
HCOONa + HCl HCOOH + NaCl
5. In laborator aceti acizi pot fi obinui ca i cei anorganici i anume din
srurile lor:
(t
0
C)
CH
3
-CH
2
-COONa + H
2
SO
4
CH
3
-CH
2
-COOH + Na
2
SO
4

propionat de Na
6. Prin hidroliza esterilor:

esterul etilcapronic acidul capronic
III. PROPRIETI CHIMICE
A. Proprieti comune cu proprietile acizilor anorganici:
1. Acizii se supun ionizrii n soluie apoas prin eliberarea protonilor
provenii de la grupa funcional -COOH:
R-COOH+ H
2
O R-COO
-
+ H
3
O
+
;
CH
3
CH
2
COOH + H
2
O CH
3
CH
2
COO
-
+ H
3
O
+

ion carboxilat
Acizii organici sunt acizi slabi; echilibrul e deplasat mult spre stnga.
Acidul formic e un acid organic tare; tria acizilor organici scade odat cu
creterea catenei.
2. Reacia cu metalele active:
2CH
3
COOH + Mg (CH
3
COO)
2
Mg + H
2

3. Reacia cu hidroxizii:
CH
3
CH
2
COOH + NaOH CH
3
CH
2
COONa + H
2
O
propionat de Na
4. Reacia cu oxizii bazici:
2CH
3
CH
2
COOH + Li
2
O 2CH
3
CH
2
COOLi + H
2
O
5. Substituirea acizilor mai slabi i a celor volatili, n urma reaciei cu
srurile:
Na
2
CO
3
+ 2CH
3
COOH 2CH
3
COONa + CO
2
+ H
2
O
B. Proprieti specifice, pentru compuii organici:
6. Reacia de esterificare, decurge n mediu de acid mineral:

O


Derivatii hidroxilici -Alcoolii
Alcoolii sunt compui organici n moleculele crora se conine una sau
cteva grupe hidroxil (-OH).
I. CLASIFICAREA. NOMENCLATURA. IZOMERIA
Alcoolii pot fi extrem de variai. Varietatea lor poate proveni:
a) De la poziia grupei hidroxil n catena hidrocarburii. Astfel, putem
deosebi:
- alcooli primari R-CH
2
-OH;
- alcooli secundari

- alcooli teriari

b) n functie de natura radicalului hidrocarburii putem deosebi:
- alcooli saturai (CH
3
-CH
2
-CH
2
-OH,
etc);
- alcooli nesaturai (CH
2
=CH-CH
2
-OH, etc);
- alcooli aromatici
c) n functie de numrul de grupe hidroxil putem deosebi:
- monoalcooli (CH
3
-OH metanol; CH
3
-CH
2
OH etanol, etc);
- dialcooli (HO-CH
2
-CH
2
-OH 1,2 etandiol; etc);
- polialcooli
1,2,3 propantriol
Dup nomenclatura sistematic denumirea alcoolilor se formeaz de la
denumirea hidrocarburii cu adugarea sufixului (ol). Poziia grupei hidroxil
n catena hidrocarburii se indic prin cifre:
CH
3
-CH
2
-OH etanol;
CH
3
OH metanol;
2-butanol
Pentru alcooli sunt caracteristice urmtoarele tipuri de izomerie:
1. Dup poziia grupei funcionale hidroxil (HO-) n catena
hidrocarburii:

2. Prin ramificarea catenei hidrocarburii:
3. n polialcooli i dup poziia reciproc a grupelor hidroxil:

1,2-butandiol 1,3-butandiol 1,4-butandiol.
II. METODE DE PREPARARE
Alcoolii pot fi obinui prin mai multe metode:
1. La hidroliza derivailor halogenai:
a) cu ap la temperaturi nalte i presiune:
CH
2
-CH
2
-CH
2
-Cl + H
2
O CH
3
-CH
2
-CH
2
-OH + HCl
b) cu soluii apoase alcaline (NaOH, KOH, Ca(OH)
2
):

2. La hidratarea hidrocarburilor nesaturate (alchenelor).
Aceast reacie decurge n prezena catalizatorilor sau n prezena acidului
sulfuric concentrat. Reacia decurge dup regula lui Marcovnicov:
(H
2
SO
4
)
CH
2
=CH
2
+ H
2
O CH
3
-CH
2
-OH
(H
2
SO
4
)
CH
3
-CH=CH
2
+ H
2
O CH
3
-CHOH-CH
3


3. n prezena acizilor ,hidroliza esterilor:


III. PROPRIETILE FIZICE
In comparatie cu alti compusi organici cu acelasi numar de atomi de C, alcoolii au puncte de
fierbere mai mari;
Odata cu cresterea numarului de grupari OH, creste si valoarea punctului de fierbere,
din cauza legaturile de hidrogen. Legatura de hidrogen este o atractie electrostatica ce se
manifesta intre atomul de oxigen dintr-o molecula de alcool si atomul de hidrogen alcoolic dintr-
o alta molecula de alcool. Pentru a distruge aceste legaturi, este nevoie de o cantitate de
energie termica mai mare. Legaturile exista doar intre moleculele din lichide. In stare gazoasa,
moleculele nu-s asociate. Cu cat numarul grupelor OH creste, si numarul legaturilor de
hidrogen este mai mare, si in consecinta, punctele de fierbere sunt mai mari. Cresterea
spectaculoasa a punctelor de fierbere ale poliolilor comparativ cu ale monoalcoolilor
corespunzatori, determina cresterea vascozitatii. Din acest motiv, etilenglicolul si glicerina sunt
substante vascoase. Solubilitatea in apa a alcoolilor inferiori se datoreaza formarii de legaturi de
hidrogen cu moleculele de apa.

IV. PROPRIETILE CHIMICE
Pentru monoalcoolii saturai sunt caracteristice urmtoarele reacii:
1. Reacia cu metalele alcaline.
Metalele alcaline reacioneaz energic cu alcoolii, formnd alcoolai:
2CH
3
-CH
2
-CH
2
-OH + 2Na 2CH
3
-CH
2
-CH
2
-ONa + H
2

propanolat de sodiu
2. Reacia de deshidratare.
Reacia de deshidratare are loc la nclzirea alcoolilor cu acid sulfuric
concentrat:
H
2
SO
4
, t
0
C
CH
3
-CH
2
-OH CH
2
=CH
2
+ H
2
O

3. Reacia de oxidare.
Alcoolii sunt oxidai de oxigenul din aer n prezena catalizatorilor. n
cazul alcoolilor primari se obin aldehide, iar n cazul alcoolilor secundari -
cetone: (t
0
C)
a) CH
3
-CH
2
-OH + (O) CH
3
-CH=O + H
2
O
aldehida acetic
b) 2(CH
3
)
2
CH-OH + O
2
2(CH
3
)
2
C=O + 2H
2
O
2-propanol dimetilceton
4. Reacia de esterificare Reacia are loc ntre un alcool i un acid
carboxilic. Se formeaz un ester i o molecul de ap.

GRSIMI (gliceride)
Definiie: Grsimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micti ai glicerinei
cu acizi grai saturai sau nesaturai, cu urmtoarea formul general:

unde R, R' i R" sunt resturi de acizi grai
I. CLASIFICAREA. NOMENCLATURA.
Claficarea grsimilor poate fi fcut dup diferite criterii:
1. Dup provenien; grsimele pot fi: vegetale sau animale;
2. Dup consisten; grsimele pot fi: solide, semisolide, lichide
3. Dup rolul fiziologic; grsimele pot fi: de depozit (de rezerv) i de
constituie.
Grsimele sunt nite esteri ai glicerinei cu acizii carboxilici. De fapt
reprezint nite trigliceride. Denumirea lor se formeaz dup denumirea
radicalului (radicalilor) acizilor grai din aceast grsime.
Mai jos sunt formulele chimice ale unor acizi grai, care se ntlnesc n
grsimi:
C
15
H
31
COOH acid palmitic (saturat)
C
17
H
35
COOH acid stearic (saturat)
C
17
H
33
COOH acid oleic (nesaturat, o legtur dubl)
Grsimea, care conine radicali de numai un acid gras se
numete:tripalmitin, tristearin, triolein .
De exemplu, trioleina va avea urmtoarea formul chimic:

Grsimile, care conin radicali ai diferitor acizi grai se numesc dup tipul
i succesiunea radicalilor de acid n molecula grsimei: oleopalmitostearin,
oleostearoolein, etc.
Mai jos sunt formulele chimice ale dou grsimi heterogene:

II. METODELE DE PREPARARE
Grsimile vegetale din semine (floarea soarelui, ricin, bumbac) sau din
fructele crnoase (msline) se obin prin presare sau, i mai bine, prin
extragere cu solveni, de exemplu cu benzin.
Grsimile animale se izoleaz prin topirea esuturilor n care sunt
coninute (de exemplu osnza de porc), iar grsimea din lapte (untul) se
obine prin agitarea sau centrifugarea laptelui.
Sinteza unei grsimi n celule decurge ca o reacie de esterificare.

III. PROPRIETILE CHIMICE
Trigliceridele acizilor saturai din punct de vedere chimic sunt inerte, dar
pot totui suporta un numr destul de redus de transformri chimice
caracteristice esterilor
1. Astfel, sub aciunea vaporilor de ap decurge saponificarea (hidroliza)
grsimilor cu formarea acizilor grai i glicerinei:

Saponificarea trigliceridelor se accelereaz esenial n prezena acizilor i
bazelor. n prezena bazelor se formeaz srurile acizilor grai. Pe acest fapt
este bazat procedeul industrial de obinere a spunului. n industrie n
calitate de agent de saponificare se utilizeaz soda (carbonatul de sodiu) :


2. Hidrogenarea catalitic a legturilor duble din resturile de acid a
grsimilor lichide (procedee industriale de fabricare a margarinei):

glicerinotrioleat glicerinotristearat



SAPUNURI

Sapunurile sunt sarurile acizilor grasi.
Sapunurile sunt substante ionice care contin un anion carboxilat si un
cation metalic:Na
+
,

K
+
, Al
3+
.

radical parte hidrofoba
R COO
-
Na
+
, respectiv, R COO

Na
+

carboxilat parte hidrofila

Lungimea radicalului hidrocarbonat reprezinta partea hidrofoba si este
variabila.
Sapunul creaza o emulsie intre doua lichide nemiscibile, cum ar fi apa si
uleiul, spunem ca sapunul actioneaza ca agent de emulsionare.
Sapunurile se utilizeaza in special ca agenti de spalare. In timpul
procesului, anionii se orienteaza cu partea hidrofoba spre faza nemiscibila cu
apa( de exemplu grasimea) si cu partea hidrofila spre faza apoasa.