Professional Documents
Culture Documents
= 2 ,n care3
0 F numrul de agregate pentru
terminarea lucrrii n timpul propusO
, F suprafaa de nsmnatO
n F numrul de zile n care trebuie
terminat lucrareaO
# F randamentul zilnic al mainii
0G((4>4Q2(.;7G5
&adar, n prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semnat
folosit. &ceasta se calculeaz dup formula3
2;;;;
(
H t V B
P ) (
= ,n
# F randamentul zilnic al agregatului
?ha@O
(8
care3
: F limea de lucru a agregatului n lucru
?m@O
V N A+)$," -$ -$6%"7"*$ " ">*$>")&%&+
P( %&2*& 845.*E9Q
t F durata zilei de lucru ?ore@O
R F coeficientul de folosire a timpului
de lucru ?;,9;-;,<;@
#G5.8(4Q8.4Q4Q;.<>2;;;;G24.;7
5. ,tabilirea %&(>+4++ 4"*2")."*$%.* semntorii.
/ungimea marcatoarelor, adic distana la care trebuie aezat piesa activ a
marcatorului fa de ultimul brzdar, se stabilete n funcie de3
limea de lucru a semntorii ?:@O
distana ntre dou brzdare ?b@O
distana ntre roile din fa sau marginile exterioare ale enilelor
tractorului ?c@.
(
5
c b B
Md ) (
+
= G?5,8(4K;,;2(4-2,8@>(G2,;2<
(
7
c b B
Ms ) (
+ +
= G?5,8(4K;,;2(4K2,8@>(G(,82<
-nd tractorul poate urmri urma lsat de marcator att cu roata din dreapta ct i
cu roata din stnga, lungimea celor dou marcatoare este egal i este dat de relaia3
(
4
c b B
Md ) (
+ +
= G(,82<
7. ,tabilirea -$#+)&%&+ 7$4E(E).*++, n funcie de norma de smn la hectar. /a
nceputul lucrrii, trebuie ntotdeauna s se verifice corectitudinea reglrii
debitului la nsmnare. &ceast verificare se face dup formula3
(9
2;;;;
@ 8 ?
O B d A
G
= ,
n care3
$ F cantitatea de smn curs din
semntoare, la un numr stabilit de
nvrtiri a roii semntoriiO
& F norma de semnat la un ha ?Pg@O
d F lungimea roii semntorii ?m@O
: F limea de lucru a semntorii ?m@O
. F nr. de nvrtituri a roii semntorii.
$G(7;Q2.97Q5.8(4Q4979.2(>2;;;;G<9;
4. ,tabilirea -+4$(7+&(+%.* 6.7)")$%.* %" 7$4E("). /ungimea maxim a
postatelor la semnat este n funcie de capacitatea cutiei semntorii. #entru a
uura organizarea transportului de semine este indicat ca alimentarea
semntorii cu semine s se execute la un singur capt a postatei. Sn acest caz,
lungimea maxim a postatei se calculeaz dup formula3
B A
!
"
=
7
2; 4 , ;
@ 9 ? , n
care3
/ F lungimea maxim a postatei ?m@O
R N 2"6"2+)")$" 2.@&%&+ -$ "%+4$()"*$ "
7$4E(E).*++ 8F>9Q
T F coeficientul de utilizare a capacitii coului de
alimentare a semntorii ?n medie ;,9;-;,<;@O
& F norma de semnat ?Pg>ha@O
: F limea de lucru a semntorii ?m@.
(<
/G;.4Q2;UQ2;UQ(7;Q;.<>(7;Q5.8(4G=8;;;;><9;G22;5.77<
'n ce privete limea postatei, aceasta se determin n funcie de limea total a
parcelei de nsmnat i de metoda de deplasare a agregatului. *a se calculeaz aa nct
s asigure de lucru agregatului pentru 2-( zile de lucru.
/imea postatei la semnatul n suveic se calculeaz dup formula3
L
Z P
l ) (
=
7
2;
< ,n care3
l F limea postatei ?m@O
# F productivitatea zilnic a agregatului
?ha>zi@O
C F durata n zile a lucrului pe aceeai postat
?2-( zile@O
/ F lungimea postatei ?m@.
%H!;00005!!0/.00<H!/J./
8. LE3+4$" ,.($+ -$ P()."*2$*$ " ">*$>")&%&+. #entru ntoarcerea agregatului, la
capetele parcelei se delimiteaz o fie de teren denumit Vzon de ntoarcereW.
+elimitarea acestei zone se face, n cazul deplasrilor n parcursul liniar, cu bucl i fr
bucl. /imea zonei de ntoarcere este dat de relaia3
e R E ) ( + =5 =
, n care3 * F limea zonei de ntoarcereO
R F raza de ntoarcere a agregatuluiO
e F lungimea de ieire a agregatului
?adic distana de la centrul agregatuluiO
(=
mi6locul osiei motoare a tractorului@ pn
la organele active ale mainii.
&ceasta reprezint lungimea cu care trebuie s se deplaseze centrul agregatului
pentru aducerea organelor active ale mainii agricole pe linia de ntoarcere a lucrului.
*G5QXK(G27
9. ,tabilirea -+7)"(3$+ -+()*$ 6&(2)$%$ -$ "%+4$()"*$ " 7$4E(E).*++. +istana
dintre punctele de alimentare a semntorii se determin n funcie de metoda de
deplasare a agregatului la semnat. Sn cazul semnatului n suveic, lungimea postatei
este determinat n funcie de capacitatea cutiei de semine, n aa fel ca alimentarea
semntorii s se fac numai la unul din capetele postatei, distana dintre punctele de
alimentare se afl dup formula3
T B # =( @ 2 ? , n care3
+ F distana dintre punctele de
alimentare ?m@O
: F limea de lucru a agregatului ?m@O
) F numrul turelor ?adic nr. curselor
dus-ntors@ pe care le face agregatul pn
la golirea coului semntorii.
'n cazul cnd lungimea postatei nu este determinat n funcie de capacitatea
cutiei de semine, este necesar ca, n prealabil, s cunoatem turele pe care le face
agregatul pn la golirea coului semntorii. &ceasta se determin mprind lungimea
drumului pe care l face semntoarea pn la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de
lucru dus i ntors. Sn acest scop, se folosete urmtoarea formul3
" B A
!
T
(
2;
7
= , n care3
) F numrul turelorO
R N 2"6"2+)")$" 2&)+$+ 7$4E(E).*++
8F>9Q
T F coeficientul de utilizare a capacitii
cutiei ?;,<;@O
& F norma de semnat ?Pg>ha@O
: F limea de lucru a semntorii ?m@O
/ F lungimea postatei ?m@.
5;
)G2;UQ2;UQ7;Q;.<>(7;Q5.8(4Q(Q2<5.77<G;.288
n cazul semnrii n VlaturiW sau Vpe dou 6umti ale postateiW distana dintre
punctele de alimentare se calculeaz dup formula3
B T ) D )( ( = 2(
+G;.288x5.8(4G;.8;2
?semnificaiile literelor sunt aceleai ca la formulele ?2;@ i ?22@.
<. ,tabilirea 2"()+)E3+%.* -$ 7$4+(3$ 2$ 7$ 6&( %" 6&(2)$%$ -$ "%+4$()"*$.
-antitile de semine care se pun la primul punct de alimentare se calculeaz dup
formula3
a Q C ) ( = 25 ,iar cantitatea care se pune la punctele urmtoare este3
a $ ! % =
2
@ 27 ? ,n
care3
- F cantitatea de semine necesar
alimentrii agregatului ?Pg@O
Y capacitatea coului semntorii ?Pg@O
Z F coeficientul de utilizare a capacitii
cutieiO
a F nr. semntorilor n agregat.
-G(72Q;.<Q(G5<8
=. ,tabilirea ($2$7"*&%&+ ,+%(+2 -$ 4&(2+).*+ pentru semnat i transportat
seminele. 0ecesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semntorilor variaz n
raport cu numrul de agregate folosite zilnic i al mainilor ce compun agregatul.
2;. N$2$7"*&% -$ 4+B%."2$ -$ )*"(76.*) se stabilete n funcie de cantitile de
semine necesare semntorilor la o ncrcare, timpul de golire a semntorilor,
52
capacitatea mi6loacelor de transport, distana de transport i timpul necesar pentru un
ciclu de transport.
'n primul rnd se determin )+46&% P( 2"*$ 7$ 2.(7&4E 2"()+)")$" -$ 7$4+(3$
existent n cutia semntorii, folosind relaia3
@ ?
<4 , ; 2;;;;
ore
& ' B
(
T
)ol
=
, n care3
[ F capacitatea cutiei semntorii ?Pg@O
;,<4 F coeficientul de folosire a cutiei
semntoriiO
: F limea de lucru a semntorii ?m@O
D F viteza de lucru a agregatului ?m>or@O
0 F norma de smn la ha ?Pg@.
)G2;;;;Q(7;Q;.<4>5.8(4Q84;;Q(7;G;.58
0umrul de mi6loace de transport necesare zilnic se determin pe baza relaiei3
m )ol
t
% T
t ( n
&
=
<4 , ;
, n care3
0
t
F numrul mi6loacelor de transportO
n F numrul semntorilor ce lucreazO
t F durata unui ciclu de transport ?min.@O
-
m
F capacitatea mi6locului de transport
?Pg@.
0tG7x7;;x;.<4x(;>;.58x4;;;G=
5(
C$()*"%+,"*$" -")$%.*
0r.
crt.
,pecificare 1.".
&gregatul
folosit
)ractor K ?,1#-(=@
2.
#roductivitatea zilnic a
agregatului
ha>
schimb
5,8(4
(.
0ecesarul zilnic
de3
-tractoare nr. (
-semntori nr. (
5.
#roductivitatea zilnic a tuturor
agregatelor
ha>zi 24.<
7.
+imensiunile solei
de semnat
-lungime m 4;;
-lime m 7(;
-suprafa ha ((4
4.
+imensiunea
parcelelor de
semnat
-lungime m 4;;
-lime m 27;
-suprafa ha 9;
8.
/ungimea
marcatorului
-dreapta m 2.;2<
-stnga m (.82<
9.
0orma de
nsmnare
-la (; nvrtituri Pg =;;
-la hectar Pg (7;
<.
+istana dintre punctele de
alimentare cu semine
m 9.(4
55
57
=. -antitatea de
semine ce se
pune la punct de
alimentare
-la primul
punct
Pg 7;;
-la punctele
urmtoare
Pg 57;
2;
.
0ecesarul zilnic
de muncitori
-pt. servirea
semntorii
nr. (
-pt. transportul
seminelor
nr. 2
-total nr. 5
22
.
/imea fiei de ntoarcere a
agregatului
m 25,4
2(
.
0ecesarul zilnic
de mi6l. de
transport
-atela6e nr. (
-
tractorKremorc
nr. 5
-auto-camion nr. 7
25
.
0ecesar saci pt. transportul
seminelor
nr. <48,(4
54
/.J. EA"%&"*$" 6*.-&23+$+
*valuarea produciei are ca scop urmrirea i nregistrarea evoluiei culturilor,
precum i realizarea unor determinri cantitative i calitative a produciei.acestora.
*valuarea se face n dou etape3
2@ n prima etap, se apreciaz aspectul vegetativ al culturilor n fazele
caracteristice de dezvoltare a plantelorO
(@ n etapa a doua se face estimarea n cmp a produciei agricole dup anumite
norme standardizate
'n funcie de tipul de cultur, evaluarea se face astfel3
2@ G*S&? .*, ?orz - 2 iunie, gru - 24 iunie@3
se stabilete numrul punctelor de control n funcie de mrimea i
uniformitatea parcelelor?n cazul parcele de pn la 2;; ha - 4 puncteO pe
suprafee mai mari de 2;; ha - 2; puncte@.
+eterminrile se fac cu a6utorul ramei metrice ?un cadru de 2 metru patrat@.
M$).-.%.>+$ -$ %&2*&
se numr spicele din interiorul ramei metriceO
se stabilete numrul mediu de boabe n spicO
se calculeaz producia medie la hectar, astfel3
?'@
2;;; x 2;;;
2;;;; x "": x 0b x 0sp
Pg>ha Y =
Y Pg>ha - producia medie Pg>haO
0sp - numr mediu de spice la m.p. ?medie pe toate punctele de control@O
0b - numr mediu de boabe n spiceO
"": - greutatea a 2;;; boabe ?grame@O
2;.;;; m.p. G 2 ha
2.;;; x 2.;;; G 2.;;; grame x 2.;;; boabe
*+emplu, !-)./a0(121234154114444).(144411444)06574-)./a
58
( @C"*).= ?2 septembrie@3
se stabilete numrul punctelor de control dup aceleai criterii ca la gruO
suprafaa unui punct de control este de 2; m.p. ?5 rnduri x ;.74 x 9.7 m
lungime@O
la fiecare punct de control ,plantele se recolteaza, i se decoleteaza se curate de
pamant si se cantarescO
se determina productia medie astfel3
d+i
(x2;;;;
Pg>ha Y =
[- cantitatea de radacini recoltate din punctele de control?Pg@O
d - suprafaa unui punct de control?mp@O
i - numrul punctelor de control.
- la productia stabilita se adauga sporul deproductie ce se va realiza de la
data evaluarii la data prevazuta a se recolta?2.<gr.>zi>planta@
*xemplu3 YPg>haG?2;;x2;;;;@x?2;x4@G(;;;;
YfinalG(;;;;x2.<G58;;;
59
CAPITOLUL 0 CAPITOLUL 0
CONCLUZII I RECOMANDRI CONCLUZII I RECOMANDRI
&nalizand rezultatele obtinute, constatam ca cel mai mare profit se obtine la cultura
de grau,urmata de cea de cartof si de cea de porumb.
+aca ne referim la costul de productie observam ca cele mai mari au fost la grau.
&nalizand indicatorul cheltuieli la 2;;; de lei venit pe primul loc se afla cultura de
grau.
#ropuneri pentru imbunatatirea eficientei economice a fermei3
- respectarea tehnologiilor de cultura si pe cat posibil imbunatirea si adaptarea lor la
conditiile specifice zoneiO
- achizitionarea de noi mi6loace mecanice mai performante
- achizitionarea de pesticide cu eficacitate ridicata
- pretul de livrare al produselor sa acopere cheltuielile dee productie si sa se obtina un
profit cat mai mare.
- stimularea financiara a personalului fermei pentru cresterea rentabilitatii muncii.
'n viitor se urmareste cresterea suprafetelor cultivate cu grau, deoarece acestea sunt
eficiente din punct de vedere economic.
*ficienta economica necesita calcul economic,evaluarea in bani a consumului de
factori de productie si deci cunoasterea costului se impune cu atat mai mult in contextual
resurselor limitate,care actioneaza restrictiv.1n cost de prductie mai mic duce la obtinirea
unui profit mai mare,asigura mentinerea clientilor si da totodata satisfactie
actionarilor,-onsiliului de administratie dar si salariatilor.*ficienta combinarii factorilor
de productie orientate spre obtinerea maximului de efecte utile cu minimum de resurse se
exprima prin productivitatea sau randamentul factorilor de productie.
)otodata pentru o buna gestionare a resurselor materiale si financiare ale firmei
putem recomanda recurgrea la consultanta agricola, care ofera o gana larga de variante de
realizare a productiei precum si imbunatatirea conditiilor agro-pedo-geologice ceea ce ar
duce la realizarea unor productii semnificativ mai mari, si deci otinerea de venituri.
5<
-onsultanta agricola recomanda producatorilor agricoli asigurarea productiei, pentru
a se pune la adapost de fenomenele cu caracter distructiv care ar putea scoate din circuitul
economic ferma agricola.
1n alt punct asupra caruiua consultanta poate oferi a6utor este cel de a a6uta
producatorul in atragerea unor fonduri prin proiecte realizate de consultant, sau realizate
atat de producator si consultant.
&legerea unor solutii si recomandari trebuie lasate la indemana producatorului, in
nici un caz nu se vor impune de catre consultant, deoarece acesta va fi prumul care va
suporta concesintele in cazul unui eventual esesc.
5=