You are on page 1of 20

1

INSTALA|II SANITARE

Sursa de aIimentare cu ap
Apa constituie unul din elementele care condi[ioneaz desfurarea vie[ii oamenilor i intervine ca un factor
determinant n aproape toate procesele tehnologice.
Sursele de ap din natur trebuie s asigure alimentarea cu ap, din punct de vedere calitativ i cantitativ, a
consumatorilor din centrele populate, industriale i agrozootehnice.
Principalele surse de alimentare cu ap sunt:
- de suprafa[: ruri, fluvii, lacuri, mri i oceane
- subterane: starturi acvifere i izvoare
Apele provenite din aceste surse, se deosebesc din punct de vedere calitativ i cantitativ

Structura consumuIui de ap

Structura consumului de ap din cldirile i ansamblurile de cldiri de locuit, social-culturale, industriale i
agricole, cuprinde urmtoarele categorii:
- menajer, pentru satisfacerea nevoilor gospodreti zilnice ale oamenilor pentru but, prepararea hranei,
splatul corpului, al rufelor, vaselor, etc.
- ndustrial, unde apa poate fi utilizat ca materie prim; ca ap de rcire sau ca agent termic; ca mijloc de
transport pentru diferite materiale; ca mijloc de sortare i splare, etc.
- pentru nevoi zootehnice
- pentru nevoi publice, respectiv splatul i stropitul strziilor i a spa[iilor verzi, fntni publice i
ornamentale, splarea canalizrilor, etc.
- pentru combaterea incendiilor, alimentarea cu ap a hidran[ilor exterior, a hidran[ilor interiori sau a
instala[iilor de sprinklere, drencere sau pulverizatoare.
- Tehnologic, pentru sistemul de alimentare cu ap la splatul filtrelor, decantoarelor, dezintegratoarelor,
pregtirea solu[iilor de reactivi chimici, etc.
Cantit[ile de ap pentru satisfacerea consumului, precum i varia[iile acestuia, n perioada de exploatare,
constituie pentru sistemele de alimentare i distribu[ie a apei un element fundamental, de care depinde, n
mare msur, alegerea solu[iilor tehnice, privind: sursa de alimentare cu ap, procesul tehnologic de tratare
a apei, transportul i nmagazinarea ei i schema de distribu[ie a apei la consumatori.
nstala[iile interioare i exterioare de alimentare cu ap pentru cldirile de locuit, social-culturale, industriale i
agrozootehnice, comport cheltuieli de investi[ii foarte mari, astfel c determinarea judicioas a consumului i
a cantit[ii de ap necesare asigur i condi[ioneaz eficien[a economic n timp a acestor investi[ii.

SistemuI de aIimentare cu ap
Sistemul de alimentare cu ap reprezint totalitatea construc[iilor i instala[iilor utilizate pentru satisfacerea
necesarului de ap al centrelor populate i industriale i care se compune din: captarea apei, instala[iile
pentru corectarea calit[ii sau tratarea apei, transportul (aduc[iunea), nmagazinarea, pomparea i distribu[ia
apei.


2

Criterii de cIasificare i condi|ii de reaIizare a instaIa|iiIor de aIimentare cu ap din
ansambIuri de cIdiri

nstala[iile de alimentare cu ap din ansambluri de cldiri se compun din re[ele exterioare, inclusiv instala[iile
de ridicarea presiunii apei reci, racordate la conductele publice ale sistemului de alimentare cu ap a
localit[ii sau la sursele proprii, prin conducte de branament i instala[iile din interiorul cldirilor.
Dup parametrii apei din conducta public n punctul de racord, instala[iile de distribu[ie a apei din
cldiri pot fi racordate la conducte publice :
- direct sau func[ionnd sub presiunea apei din conducta public
- prin intermediul instala[iei de ridicarea presiunii apei
- prin intermediul instala[iei d epompare ap cu rezervor de nl[ime

Dup scopul ntrebuin[rii apei, instala[iile interioare pot fi pentru:
- consum menajer
- distribu[ia apei industriale
- combaterea incendiilor (instala[ii cu hidran[i interiori, sprinklere, drencere sau alte capete de debitare
aapei)

Dup numrul de re[ele de distribu[ia apei [innd seama de i de natura consumului, instala[iile
interioare pot fi:
- O re[ea pentru satisfacerea tuturor nevoilor de consum al apei (menajer, industria, incendiu)
- Re[ele comune pentru anumite consumuri
- Re[ele separate, distincte pentru fiecare fel de consum

Dup forma re[elei de distribu[ie instala[iile interioare sunt:
- Ramificate
- nelare
- Mixte

Dup pozi[ia de montare, de amplasare n cldire a conductelor principale de distribu[ie, instala[iile
pot fi cu distribu[ie:
- nferioar, cu conducte montate n subsol (dac exist), n canale tehnice circulabile sau canale
vizitabile, semivizitabile practicate sub pardoseala parterului
- Superioar, cu conductele montate sub planee, pe grinzi, stlp, etc.
- Mixt, par[ial inferioar i par[ial superioar

Dup regimul de presiune a apei instala[iile interioare por fi:
- O zon de presiune
- Dou sau mai multe zone de presiune

Dup temperatura apei de distribu[ie, instala[iile interioare sunt pentru:
- Distribu[ia apei reci
- Prepararea i distribu[ia apei calde de consum

La realizarea unei instala[ii interioare de distribu[ia apei se [ine seama de urmtoarele elemente principale:
- caracteristicile consumatorilor de ap din cldire (natura, cantitatea i varia[ia consumului de ap,
calitatea apei de consum, regimul de alimentare)
- caracteristicile hidraulice (debitul, presiunea de serviciu), regimul de furnizare a apei, calitatea apei
furnizat
n afar de aceste elemente, la realizarea unei instala[ii de alimentare cu ap se iau n vedere i calcule
tehnico-economice, cu un cost minim de execu[ie i exploatare a acestor instala[ii.
Astfel, pentru cldirile de locuit i pentru majoritatea cldirilor social-culturale, se adopt instala[ii cu
distribu[ie inferioar ramificat, comun pentru consum menajer i incendiu.
n cazul cldirilor nalte, se preconizeaz solu[ia distribu[iei apei pe zone de presiune, se prevd etaje tehnice
n care se monteaz conductele de distribu[ie i instala[iile necesare ridicrii presiunii apei pentru zonele
superioare.
3


InstaIa|ii interioare de aIimentare cu ap rece i caId pentru consum menajer

nstala[iile interioare de alimentare cu ap rece i cald pentru consum menajer (but, gtit, splat, etc) au
rolul de a asigura alimentarea cu debitul i presiunea de utilizare necesar tuturor punctelor de consum al
apei (robinete sau baterii amestectoare de ap rece sau cald de consum, montate la obiectele sanitare)
din cldirile de locuit, social-culturale sau din grupurile sanitare ale cldirilor industriale.
nstala[iile interioare de alimentare cu ap rece i respectiv ap cald de consum , cuprind: re[ele de
conducte, fitinguri, armturi montate pe re[elele de conducte, obiecte sanitare i accesoriile acestora,
armturile obiectelor sanitare.
Accesoriile completeaz dotarea tehnico-sanitar a spa[iilor de utilizare a apei, ndeplinind func[iuni auxiliare
i contribuind la sporirea gradului de confort.
Dotarea tehnic a cldirilor, cu obiecte sanitare, armturi, accesorii, se face n func[ie de de destina[iile ,
caracteristicile i gradul de confort al cldirilor, precum i de cerin[ele investitorilor.
Stabilirea tipurilor i numrului de obiecte sanitare se face func[ie de destina[ia cldirii, distinct: (cldiri de
locuit, cldiri administrative i social-culturale, cldiri de birouri, sli de spectacole i teatre, cinematografe,
cantine i restaurante, cmine, grdini[e, cree,institu[ii d env[mnt, spitale, bi publice, terenuri d esport
i stadioane, gri, centrale termice).

InstaIa|ia de hidrofor
nstala[ia de hidrofor asigur presiunea apei reci la utilizatorn cazul cnd aceasta nu este asigurat de
re[eaua stradal de ap rece.


4

InstaIa|ii interioare de aIimentare cu ap rece pentru combaterea incendiiIor

Pentru stabilirea concep[iei generale privind siguran[a la foc se [ine seama de principiile de organizare pentru
aprarea mpotriva incendiilor, cerin[ele de proiectare i executarea construc[iilor i instala[iilor de combatere
a incendiilor, i criteriile de performan[ cu factorii care determin aceste criterii. De asemenea trebuie s se
[in seama de efectele negative care pot interveni n caz de de incendiu asupra construc[iilor i instala[iilor
precum i asupra utilizatorilor.
Prescrip[iile fundamentale privind siguran[a la foc a construc[iilor n ansamblu i a principalelor pr[i
componente ale acestora [in cont de:
- tipuri caracteristici de cldire
- combustibilitatea materialelor i elementelor de construc[ie
- limita de rezisten[ la foc
- gradul de rezisten[ la foc
- comportarea la foc
- stabilitatea la foc
- riscul de incendiu
- categoria de pericol de incendiu

Echipamente de prevenire si stingere a incendiiIor : hidranti, sprinklere, drencere si finisaje ignifuge
Sistemele de stingere cu apa utilizate in diverse spatii (comerciale, depozite, spatii de productie, etc.)
reprezinta o solutie optima pentru asigurarea protectiei impotriva incendiilor.

Hidranti
Sunt utilizati in alimentarea cu apa la stingerea incendiilor atat in zone indusriale cat si la cladirile de locuit.
Clasificarea hidrantilor:
~ hidranti de interior;
~ hidranti exteriori;
~ hidranti de suprafata.

1. Hidrantii interiori
Cutia de hidrant se utilizeaza pentru montarea si protejarea hidrantului interior si a furtunului cu teava de
refulare, este tipul utilizat n cladirile de locuit, publice sau
industriale.
Cutia de hidrant se monteaza pe suprafata peretelui sau ingropata si este dotata cu: robinet hidrant cu racord
fix tip "C" (2"), rola furtun refulare tip "C" cu racorduri legate (20 ml), teava refulare tip "C" cu robinet (canea)
si cheie racord ABC.
Hidrantii interiori pot fi din bronz, fonta si de diferite tipuri in functie de producatori (ex. hidrant interior 2''
bronz, hidrant interior 2'' fonta, hidrant gradina 1'', etc).



Echiparea tehnic a cIdiriIor cu hidran|i de incendiu interiori se reaIizeaz Ia:
- construc[iile nchise din categoriile de importan[ excep[ional i deosebit (A i B)
- construc[ii civile (publice), cu aria construit de peste 600 m
2
i mai mult de 4 niveluri supraterane, cu
excep[ia imobilelor de locuit;
- cldiri nalte i foarte nalte, precum i construc[ii cu sli aglomerate, indiferent de destina[ie, de ariile
construite i numrul de niveluri;
5
- construc[ii de produc[ie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu arii
construite de minimum 750 m
2
i densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m
2
;
- depozite cu stive nalte, pentru produse combustibile (peste 6 m nl[ime) i densitatea sarcinii
termice mai mare de 420MJ/m
2
, indiferent de aria construit;
- construc[ii sau spa[ii publice (cu excep[ia locuin[elor) i de produc[ie sau depozitare subterane, cu
aria desfurat mai mare de 600 m
2
;
- parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme i cele supraterane nchise cu
mai mult de 2 niveluri.




Hidran[ii de incendiu interiori se amplaseaz n locuri vizibile i uor accesibile n caz de incendiu, n func[ie
de raza lor de ac[iune i de necesit[i, n urmtoarea ordine:
- lng intrri n cldiri,
- n case de scri,
- n holuri sau n vestibuluri,
- pe coridoare,
- lng intrarea n ncperi i
- n interiorul acestora.
n slile aglomerate, atunci cnd re[eaua interioar de alimentare cu ap a
cldirii permite, se amplaseaz n sal un numr suficient de hidran[i de incendiu pentru a putea ac[iona n
fiecare punct al slii cu cel pu[in dou jeturi, iar restul hidran[ilor (necesari conform datelor din anexa nr. 3) se
amplaseaz n exteriorul slii, lng ui.
n cldirile civile (publice) nalte, hidran[ii de incendiu interiori se amplaseaz numai pe coridoare, sau n
ncperile tampon de acces n casele scrii.
n cldirile civile (publice) foarte nalte, se respect urmtoarele:
- hidran[ii de incendiu se amplaseaz numai pe coridoare sau n ncperile tampon de acces n casele de
scri;
- conductele se leag n inel i se prevd cu robinete de nchidere, astfel nct s nu existe pericolul scoaterii
din func[iune a mai mult de 5 hidran[i pe nivel;
- se prevd robinete i pe coloane, din 5 n 5 niveluri, sigilate n pozi[ia ,normal deschis;
Hidran[ii de incendiu interiori se pot monta aparent sau ngropat, marcndu-se corespunztor.
- Pe timp de noapte sau n locurile unde se desfoar activit[i la lumina artificial, marcarea hidran[ilor se
face prin iluminat de siguran[.
- Lungimea maxim a furtunului semirigid trebuie s fie de 30m.
- Lungimea nominal a furtunului plat nu trebuie s depeasc 20m, excep[ie fcnd aplica[iile specifice
care permit acest lucru.
- n re[elele instala[iilor interioare de ap pentru incendiu, separate sau comune, se folosesc numai conducte
metalice (nu sunt admise conducte din materiale plastice).
- Coloana de alimentare cu ap a hidran[ilor de incendiu interiori are diametrul minim constant de 2 [oli pe
ntreaga nl[ime i se racordeaz la partea superioar la un punct de utilizare curent a apei, pentru a se
asigura circula[ia permanent a apei n coloan.

2. Hidran|i exteriori
Hidrantii exteriori dupa modul lor de deservire sunt clasificati in:
6
~ hidranti subterani se monteaza pe conducta magistrala, facilitand conectarea cu hidrantul portabil aflat in
dotarea brigazilor de pompieri;
~ hidranti supraterani / de suprafata sunt echipamente de stingere a incendiilor racordate la reteaua de apa
potabila si au avantajul ca pot fi identificati de la distanta de catre utilajele care au nevoie de apa pentru
stingerea incendiilor. Aceti hidran[i se monteaza pe retelele de distributie a apei cu presiunea nominala
pana la Pn 10 si asigura alimentarea cu apa a utilajelor speciale pentru stingerea incendiilor sau pentru alte
necesitati;
Hidrantii sunt construiti sa functioneze in conditii de mediu dificile, zone industriale, litoral sau climat rece.
~ hidranti portativi se folosesc la racordarea hidrantului subteran pentru alimentarea cu apa a utilajelor de
stins incendii.



Hidranti subterani





Hidranti supraterani

Hidrantii subterani au o durata de viata mare (ex. 20 de ani) si nu au nevoie de service pe parcursul perioadei
de functionare. Nu necesita o intretinere speciala in timp. n functie de marimea lor si datele tehnice date de
producatori se ingroapa in pamant la 100-150 m.
n functie de producatori / distribuitori hidrantii supraterani pot fi intr-o gama variata pentru exemplificare voi
enumera cateva modele:
7
~ hidrant suprateran DN80 8855 (este utilizat ca echipament pentru stingerea incendiilor racordat la retelele
de apa cu temperatura de maxim 70 grade. Are doua iesiri tip B);
~ h idrant suprateran DN100 8855 (are coloana din otel inoxidabil,recomandat pentru sediile de banci sau
institutii publice; prezinta doua iesiri tip B si o iesire tip A; temperatura de lucru este de 70 grade);
~ h idrant suprateran DN80 8003 (este prevazut cu sistem suplimentar de siguranta protectie la rupere si
inchidere dubla);
~ h idrant suprateran DN100 8003 ;
~ h idrant suprateran DN80 8004 (este prevazut cu sistem suplimentar de siguranta protectie la rupere si
inchidere dubla);
~ h idrant suprateran DN100 8004 ;

3. SprinkIere
n practica exista mai multe tipuri de sprinklere:
~ sprinkler cu declansare normala - cand sprinklerul este incalzit peste temperatura indicata, lichidul in
expansiune face sa explodeze fiola.
Presiunea sistemului propulseza capacul de retinere in afara locasului si apa tasneste imediat;
~ sprinkler cu declansare rapida - aceste modele de sprinklere cu raspuns rapid sunt folosite in mod special
pentru protejarea persoanelor din incapere datorita reactilor lor mai prompte in cazul unui incendiu.



Echiparea tehnic a cIdiriIor cu instaIa|ii de stingere a incendiiIor cu sprinkIere se asigur, de
reguI Ia:
- construc[ii nchise din categoriile de importan[ excep[ional i deosebit (A i B), cu densitatea sarcinii
termice mai mare de 420 MJ/m
2
;
- cldiri nalte i foarte nalte cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m
2
, cu excep[ia locuin[elor;
- platourile de filmare amenajate i nchise, studiouri de televiziune i scene amenajate, cu arii mai mari de
150 m
2
, inclusiv buzunarele, depozitele i atelierele anex ale acestora;
- construc[ii de produc[ie ncadrate n categoriile A, B sau C de pericol de incendiu cu aria construit de peste
2000 m
2
i totodat cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m
2
;
- cldiri publice cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m
2
, cu excep[ia locuin[elor;
- construc[ii (ncperi) destinate depozitrii materialelor combustibile cu aria construit mai mare de 750 m
2
i
densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/m
2
;
- depozitele cu stive nalte (peste 6 m nl[ime) i densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m
2
;
- garaje i parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme, precum i la cele supraterane nchise cu
mai mult de 3 niveluri.


8




Schema unei instala[ii de alimentare cu ap sprinklere

4. Drencere
Reteaua de sprinklere sau drencere in general este completata cu gospodaria de apa care contine de regula:
bazin pentru stocarea rezervei intangibile pentru functionarea timp de o ora la debitul instalatiei, grup de
pompare echipat cu pompa si pompa de rezerva, precum si pompa pilot pentru mentinerea presiunii in
instalatie si obligatoriu, grup electrogen (cf.
datelor tehnice de la Gecomar).
n cladirile unde sunt sarcini termice ridicate iar suprafetele sunt mari se recomanda montarea sistemelor de
stingere cu apa pentru a proteja bunurile, persoanele din cladire cat si imobilul in sine.
nstalatiile care au la baza drencere sunt utilizate pentru: stingerea incendiilor si protectia impotriva propagarii
incendiilor prin intermediul perdelelor de apa.
Perdele de apa pentru protectia mpotriva propagarii incendiilor utilizand drencere se pot folosi pentru:
protejarea elementelor de nchidere a golurilor din peretii despartitori,
pentru a evita propagarea focului de la o incinta la alta;
protectia cortinelor, usilor sau obloanelor din peretii antifoc;
protejarea unor zone dintr-o incapere cu pericol de incendiu;
protectia scarilor rulante;
protectia avelopantei cladirilor cnd nu sunt amplasate la distante corespunzatoare una de alta sau de un
mediu cu pericol ridicat la incendiu.
9
Drencerele pentru stingerea incendiilor sunt prevazute pentru:
ncaperile cu pericol ridict de incendiu (platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc.) unde,
din cauza propagarii rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destula eficienta alte
mijloace de stingere;
scenele teatrelor, expozitii, sali de cencerte si alte sali aglomerate, unde se afla cantitati mari de materiale
combustibile;
depozite de materiale sau substante combustibile cu degajari mari de caldura (cauciuc, celuloid, alcooli
etc.).
Instalatii cu drencere - solutii tehnice
O instalatie cu drencere are in componenta urmatoarele:
vanele (robinetele) de actionare (manuale sau electrice) montate pe conductele de alimentare cu apa de la
o sursa (ce trebuie sa asigure parametrii de debit si presiune necesari functionarii);
retelele de distributie;
drencerele.
Amplasarea drencerelor, utilizate pentru stingerea incendiilor, fata de spatiul protejat, se face similar
sprinklerelor. Distantele fata de plafoane se stabilesc n functie de rolul drencerelor fata de acestea (de
protectie, de stingere etc.).
Pentru salile de spectacole drencerele se prevad astfel:
sub plafonul scenei, cnd acesta este executat din material combustibile, sub gratare, sub pasarele si n
buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguranta;
de ambele parti ale cortinei de siguranta, pentru protectia acesteia;
deasupra golurilor protejate care leaga scena sau buzunarele scenei de ncaperile vecine.
Atunci cnd sunt separate prin cortine, buzunarele scenei se prevad cu sprinklere. n functie de cerintele de
stingere, se monteaza, de regula, grupe de maximum 72 de drencere, care au conducte de alimentare cu
vane de actionare separate pentru fiecare grupa.
Actionarea robinetelor de alimentare a instalatiilor cu drencere se poate face astfel:
manual, n cazul n care drencerele sunt utilizate pentru stingerea incendiilor n ncaperi industriale si
pentru protejarea prin perdele de apa, a unor portiuni din ncaperile cu pericol de incendiu sau golurile din
peretii despartitori, daca exista, n permanenta, personal, iar
operatiile de actionare manuale pot fi efectuate n timpul normat de la semnalarea incendiului;
automat, se recomanda n toate cazurile, iar n mod obligatoriu n cazul n care drencerele sunt utilizate
pentru stingerea incendiilor n ncaperi sau pentru crearea unor perdele de apa pentru protectia golurilor din
peretii antifoc, n locurile n care nu se lucreaza permanent sau daca operatiunile de actionare manuala nu se
pot efectua n timp
util.
ntrarea automata n functiune a instalatiilor cu drencere, se semnalizeaza optic si acustic la serviciul de
pompieri si la camera de comanda a instalatiei tehnologice de supraveghere permanenta, daca aceasta
exista. nstalatiile cu drencere cu actionare automata trebuie
sa aiba asigurata si posibilitatea actionarii manuale.
Amplasarea robinetelor de actionare (manuala sau automata) a instalatiei cu drencere se face n locuri
ncalzite, usor accesibile pentru personalul de exploatare, ferite de actiunea focului, retrase fata de circulatia
de evacuare. Deasupra robinetelor de actionare se monteaza robinete de golire, iar dedesubt manometre de
control. Pentru alimentarea instalatiei cu drencere de la pompele mobile de stins incendiu se prevad aceleasi
echipari ca si la instalatia cu sprinklere. Robinetele de actionare a instalatiei se marcheaza cu indicatoare.
Pentru fiecare instalatie cu drencere att drencere pentru stingere, ct si drencere pentru perdele de
protectie se asigura o rezerva de drencere, calculata separat pentru fiecare tip din cele montate, de 2-5%,
nsa nu mai mica de 10 buc. (procentul mare se aplica la instalatiile cu un numar redus de drencere).
Alegerea tipului de drencer, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum si modul de montare, se
stabilesc conform indicatiilor producatorului, avnd n vedere scopul urmarit.
Dimensionarea instalatiilor cu drencere
Tipul, modul si distantele de amplasare a drencerelor utilizate la protectia prin racire a elementelor de
constructii si a utilajelor se stabilesc astfel nct sa se asigure n punctul cel mai dezavantajos o intensitate
de racire de:
0,1 ... 0,2 l/s pentru fiecare metru patrat al elementelor orizontale sa nclinate, n functie de natura, pozitia si
dimensiunile instalatiilor, utilajelor sau materialelor protejate, precum si de caracteristicile hidraulice ale
drencerelor utilizate; pentru instalatii tehnologice vulnerabile la incendii din sectii cu pericol deosebit,
intensitatea de stropire este, dupa caz, mai mare si anume de 0,2 ... 0,5 l/s m2;
0,2 l/s pentru fiecare metru liniar al perdelei de apa sau peliculei de protectie pentru elementele verticale;
10
0,10 ... 0,15 l/s pentru fiecare metru patrat al rezervoarelor orizontale sau sferice, incendiate sau expuse
radiatiei termice; pentru determinarea debitului de apa necesar pentru racirea rezervoarelor cilindrice
nvecinate se ia n considerare un sfert din suprafetele lor laterale totale;
0,5 l/s pentru fiecare metru al circumferintei rezervorului incendiat si 0,25 l/s pentru fiecare metru al
semisumei circumferintei rezervoarelor expuse radiatiei termice, protejate cu instalatii mobile.
Pentru rezervoarele cilindrice orizontale nvecinate neizolate termic, ce contin lichide combustibile cu
temperatura de inflamabilitate peste 55C, depozitate la o temperatura inferioara celei de inflamabilitate,
intensitatile de racire se reduc cu 50%.
Pentru rezervoarele cilindrice orizontale izolate termic cu izolatii incombustibile, nu se prevad instalatii de
racire. n cazurile cnd se prevede racirea elementelor orizontale, nclinate sau verticale prin instalatii mobile,
debitul se majoreaza, dupa caz, cu 30 ... 50%. Prin "rezervoare nvecinate expuse radiatiei" se nteleg
rezervoarele situate la o distanta de rezervorul incendiat mai mica dect 1,5 x diametrul rezervorului
incendiat.
Drencerele utilizate pentru stingerea incendiilor se amplaseaza la fel ca sprinklerele, fara a se impune o
distanta maxima fata de plafon, daca nu trebuie sa asigure protectia elementelor de constructie ale tavanului.
Debitul de calcul necesar dimensionarii conductelor instalatiei cu drencere, Q(ir), utilizate la protectia prin
racire a elementelor de constructii si utilajelor, se stabileste cu relatia:
n ___Q(ir) = \ q(irj)[l/s] /__ j=1
in care:
n- este numarul drencerelor prevazute sa functioneze simultan, situate ntr-un compartiment de incendiu al
constructiei;
q(irj) - debitul specific al drencerului.
Debitul de calcul necesar dimensionarii conductelor instalatiei cu drencere utilizate la formarea perdelelor de
apa, Q(ip), pentru limitarea propagarii incendiilor, se stabileste cu relatia:
n___Q(ip) = / q(ipj)/ [l/s]/__j=1
in care:
n - este numarul drencerelor prevazute sa functioneze simultan situate ntr-un compartiment de incendiu al
constructiei;
q(ipj) - debitul specific al unui drencer.
Echiparea tehnic a cIdiriIor cu instaIa|ii cu drencere poate fi utiIizata pentru:
- protec[ia mpotriva propagrii incendiilor, utiliznd perdele de ap;
- stingerea incendiilor.
PerdeIeIe de ap se pot prevedea pentru:
- protejarea elementelor de nchidere a golurilor (ui, ferestre etc.) din pere[ii despr[itori, pentru a evita
propagarea focului de la o ncpere la alta;
- protec[ia cortinelor, uilor sau obloanelor din pere[ii antifoc;
- protejarea unor por[iuni de ncperi cu pericol de incendiu;
- protec[ia golurilor scrilor rulante;
- protec[ia cldirilor (fa[ade, acoperiuri) n exterior, cnd nu sunt amplasate la distan[e corespunztoare.
DrencereIe pentru stingerea incendiiIor se prevd Ia:
- ncperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc.,
unde, din cauza propagrii rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destul eficien[
alte mijloace de stingere;
- scenele teatrelor, expozi[ii i alte sli aglomerate, n care publicul se afl n prezen[a unor cantit[i mari de
materiale combustibile;
- depozite de materiale sau substan[e combustibile cu degajri mari de cldur (cauciuc, celuloid, alcooli
etc.).
La slile de spectacole, care au scen amenajat drencerele se prevd:
- sub plafonul scenei, cnd acesta este executat din materiale combustibile,
- sub grtare, sub pasarele i n buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguran[;
- de ambele pr[i ale cortinei de siguran[, pentru protec[ia acesteia;
- deasupra golurilor protejate care leag scena sau buzunarele scenei de ncperile vecine.
Atunci cnd sunt separate prin cortine, buzunarele scenei se prevd cu sprinklere.

Finisaje ignifuge foIosite in arhitectura de interior:
novatia in acest domeniu al design-ului de interior consta nu doar prin cautarea unor noi forme si expresii
stilistice, ci si prin caracteristicile deosebite ale materialelor din care sunt realizate. n acest sens uni
producatori s-au specializat in dezvoltarea asa numitelor ,textile inteligente cu proprietati si functii speciale
11
care au scop de a imbunatati anumite criterii cerute de intrebuintarea acestora de exemplu tesaturi ignifuge
care impiedica intretinerea si propagarea focului (in cazul expunerii la foc emisiile de gaze sunt foarte
scazute si impiedica raspandirea focului); acestea isi pastreaza calitatile si dupa o folosire indelungata sau
dupa spalare.
Alte tipuri de tesaturi folosite sunt cele antibacteriene, fonoabsorbante sau cele odorizante care
improspateaza aerul din interior.
La nivel international s-au creat laboratoare si grupari specializate in testarea si promovarea textilelor, la
standarde ridicate in concordanta cu mediu in care vor fi utilizate, prin emiterea unor certificate de calitate.
Una dintre acestea este ,Dubai Municipality care impreuna cu Trevira Gmb H testeaza aceste materiale
clasandule la un anumit nivel international (implementat de Uniunea Europeana), acestea putand fi utilizate in
functie de
rezultate si caracteristici in anumite domenii: confectii sau in arhitectura de interior (la hoteluri, cladiri
comerciale, spitale etc).
Trevira CS (abreviatia ,SC vine de la ,comfort and safety = confort si siguranta) este o marca a companiei
Trevira cu standarde ridicate si inovativa ce a dezvoltat o generatie noua de tesaturi cu calitati ignifuge ce au
proprietatea de a opri raspandirea flacarilor in caz de incendiu asigurand un inalt nivel de siguranta. Aceste
proprietati sunt date de fibrele din poliester care sunt modificate chimic pentru a deveni permanent ignifuge.
Acestea pot fi intrebuintate oriunde atat in zone cu pericol ridicat de incendiu cat si in
sectoare private de gen locuinte datorita aspectului estetic pe care si-l pastreaza la fel ca la celelalte
materiale textile. Se pot utiliza la realizarea draperiilor, obiectelor decorative, tapiterii, jaluzele verticale,
jaluzele tip rola, panouri glisante, partitii pentru compartimentare, etc.
Avantaje ale acestui produs: are o arie mare de aplicatibilitate in diferite domenii, usor de intretinut, stabilitate
in timp mare, presupune un ciclu scurt de spalare la temperaturi mici facand economie la apa, detergent si
energie, rezistent la metodele curente de dezinfectare, calitate buna a culorilor, inalta rezistenta la uzura,
placute la atingere, nu isi pierde calitatile si proprietatile daca sunt spalate, nu necesita alte tratamente
speciale de suprafata pentru rezistenata la foc, produce foarte putin fum, etc.
Alt produs Trevira este ,Trevira bioactive cu proprietati antimicrobiene permanente ce previne multiplicarea
bacteriilor din material sau de pe suprafata lui pastrand o igena permanenta a suprafetelor. si pastreaza
proprietatile si dupa spalare sau intrebuintare indelungata, nu are efect daunator asupra pielii si este
compatibil cu aceasta, intretine si mareste igena. Este intrebuintat in multiple domenii: in confectii in special
la articole de lenjerie, in spitale, in sport pentru echipamente si uniforme, la serviciu ca uniforme sau alte
elemente, in uz privat ca elemente decorative, functionale in amenajari interioare la draperii, perdele,
covoare, lenjerii, tapiserii, etc.
Prin combinatia mai multor proprietati s-a format un produs numit ,Trevira CS bioactive cu dubla protectie
ignifuga si antibacteriana folosit pentru draperii, perdele, accesorii si elemente decorative, rulouri pentru
ferestre, partitii de compartimentare, etc. Ca avantaje se numara: protectie antibacteriana permanenta fara
nici o finisare suplimentara a suprafetei, prin spalare nu se pierd calitatile deoarece tratamentul este integrat
in continutul fibrei, risc minim de transfer al bacteriilor, satisface in totalitate aspectele legate de igena, este
un material stabil, se intretine usor, se curata repede chiar si la temperaturi scazute, se usuca foarte repede,
isi pastreaza culorile in timp, nu putrezeste si nu face mucegai, prezinta rezistenta mare la uzura, etc (toate
avantajele prezentate mai sus pentru Trevira CS cu proprietati ignifuge sunt valabile si pentru acest produs).
n anul 2009 s-a acordat marele premiu international, pentru tratamentul ferestrelor companiei ,Gretchen
Bellinger pentru produsul revolutionar ,Steeling Beauty, realizat din fibre metalice in combinatie cu fibre de
tip ,Trevira (64% fibre Trevira si 36% fibre din metal pur).

12
Demonstratie comparativa a doua spatii in care sunt folosite materiale ignifuge de tip ,Trevira SC
(in partea stanga) si materiale obisnuite (in partea dreapta), acelasi spatiu, acelasi timp (90 de
secunde) si aceeasi sursa de foc rezultate total diferite.

Evacuare fum (desfumare) i gaze fierbin|i

Prin desfumare se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si gazele de ardere in
scopul asigurarii conditiilor de evacuare si a folosirii mijloacelor de interventie.
Desfumarea se asigura:
- prin tiraj natural
- organizat sau mecanic
Golurile de introducere a aerului si cele de evacuare se repartizeaza alternant si uniform.
ntroducerea aerului se poate asigura prin:
- goluri practicate in fatada
- usile incaperilor desfumate practicate in peretii exteriori
- incaperi sau coridoare in suprapresiune sau bine aerisite
- goluri de introducere racordate sau nu la canale si ghene.
Evacuarea fumului de asigura prin goluri in acoperis sau pereti.
Dispozitivele de protectie a golurilor de introducere sau evacuare trebuie realizate cu actionare manuala sau
automata (dublata de actionare manuala).

Ci de acces, evacuare i interven|ie
Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite,
dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor, precum si
circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie.
Cai de evacuare
Constructiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate trebuie
prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si realizate,
astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului
ori al cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate.
Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indica-toare de securitate si se prevad
cu mijloace de iluminat, conform reglemen-tarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor
recunoscute
Persoanele trebuie sa aiba acces la doua cai de evacuare, care sa duca in directii opuse. A doua cale de
evacuare poate fi constituita din ferestre sau trape exterioare, daca evacuarea se face in conditii de
siguranta.
Se admite o singura cale de evacuare daca la fiecare nivel se afla maxim 20 de persoane.
La cladiri inalte, foarte inalte si la salile aglomerate sunt obligatorii minim doua cai de evacuare.
Usile au deschidere obligatorie spre exterior (exceptie usi pentru evacuarea a max. 30 de persoane).
Nu se admit usile care se pot bloca datorita mecanismelor auxiliare si a usilor de tip glisant, ghilotina,
basculant etc.
Prin deschidere nu trebuie sa stanjeneasca evacuarea.
Nu se admit praguri mai mari de 2,5 cm.

Scari interioare
Pot fi inchise sau deschise.
Trebuie sa duca pe aceeasi verticala de la ultimul nivel pana la nivelul iesirii in exterior la nivelul terenului sau
al unei suprafete carosabile exterioare sau pe o terasa de pe care evacuare poate fi continuata pana la
nivelul terenului.
Scarile se separa de restul cladirii pentru a impiedica patrunderea fumului pe caile de evacuare.
Casele de scari de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomanda sa nu fie continuate in subsolul
cladirilor.
Casele de scari se recomanda sa fie iluminate natural, direct.
Scarile de evacuare pot fi inlocuite cu planuri inclinate. Panta maxima admisa este de 1:10 (1:8 in dreptul
iesirilor).



13
Scari exterioare
Pot inlocui scarile interiore daca sunt realizate din materiale cu rezistenta la foc de minim 15 minute -
C0(CA1) si daca sunt dimensionate si conformate corespunzator. Acestea trebuie protejate prin pereti si usi
etanse rezistenti la foc minim 15 minute.
Terase si curti interioare
Terasele circulabile, logiile si balcoanele care sunt cai de evacuare trebuie sa fie C0 (CA1).
Terasele cu latime mai mica de 6,00 m trebuie sa fie protejate cu parapete pline.
Latimea minima a curtilor interioare este 3,50 m.
Dimensionare
Evacuarea persoanelor se considera ca se face ordonat sub forma de fIuxuri (siruri de persoane asezate
una in spatele celeilalte) care circula prin caile de evacuare spre exteriorul constructiei.
Latimea rampelor se calculeaza in functie de nivelul din care provine cel mai mare numar de fluxuri, fara a se
cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite.
Latimea podestelor este mai mare sau egala cu a celei mai late rampe pe care o intersecteaza.
Daca persoanele aflate la parter si cele aflate pe alte niveluri se evacueaza printr-o iesire comuna, latimea
acesteia se determina prin insumarea:
- nr. de persoane care vin pe scari interioare de la nivelul cel mai populat
- 60% din numarul de persoane aflate la parter
- 60% din numarul de persoane care vin pe scarile interioare de la subsol.
Determinarea fIuxuriIor de evacuare
Numarul de fluxuri se determina cu
F = N/C
unde:
F = numar de fluxuri
N = numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare
C = capacitatea normata, de evacuare a unui flux
C=50, la cladiri care adapostesc persoane incapabile de a se evacua singure
C=70, la cladiri de invatamant, administrative, sociale, sali aglomerate, cladiri inalte si foarte inalte
C=80, la cladiri de locuit, administrative, hoteluri, camine, cabane, care nu sunt cladiri inalte sau foarte inalte
GabariteIe caiIor de evacuare
Latimea libera necesara este minim:
- 0,80 m pentru un flux
- 1,10 m pentru doua fluxuri
- 1,60 m pentru trei fluxuri
- 2,10 m pentru patru fluxuri
- 2,50 m pentru cinci fluxuri
Usile deschise spre podestele scarilor utilizate pentru evacuare nu trebuie sa reduca gabaritul acestora.
Latimea podestului din fata usilor ascensoarelor este de minim 1,60 m (1,20 m pentru ascensoare cu usi
glisante).
Latimea libera, de trecere, a unei usi de evacuare este mai mica de 2,50 m. Daca latimea e mai mare atunci
acesta se subimparte cu montanti verticali. Fac exceptie usile cu latimi de doua ori mai mari decat cea
necesara trecerii fluxurilor de evacuare.
Latimea rampei scarilor de evacuare este mai mica decat 2,50 m intre pereti si balustrada. Altfel se pun
balustrade intermediare.
naltimea libera a cailor de evacuare este de minim 2,00 m.
TimpuI de evacuare (Iungimea caiIor de evacuare)
Pentru calcul se ia in considerare traseul parcurs in axa caii de evacuare de la punctual de plecare pana la o
iesire in exterior sau pana la o scara de avacuare inchisa sau deschisa sau degajament protejat.
La stabilirea timpului de evacuare nu se iau in considerare distantele parcurse:
- pe scarile de evacuare si de la baza acestora spre exterior, precum si in interiorul degajamentelor protejate,
- in interiorul incaperilor in care nu se depaseste timpul de evacuare admis pentru coridoare infundate.
14

Cai de acces, interventie si saIvare
Pentru asigurarea conditiilor de acces, interventie si salvare se prevad cai de circulatie sau fasii libere de
teren amenajate pentru accesul utilajelor si autospecialelor de interventie ale pompierilor.
- Constructiile cu curti interioare (aria mai mare de 600 mp) si inchise pe toate laturile, cu o diferenta de nivel
mai mica de 0,50 m accese carosabile pentru autospecialelor de interventie in caz de incendiu cu gabarite
de minim 3,80 m latime si 4,20 m inaltime;
- Constructiile cu curti interioare situate la o diferenta de nivel mai mare de 0,50 m (fara acces carosabil)
acces pietonal cu latimea de minim 1,50 m si inaltimea de 1,90;
- Constructiile blindate posibilitati acces obligatorii prin deschideri prevazute in peretii exteriori inchise cu
panouri usor demontabile din exterior si marcate (obligatoriu pentru etajele situate pana la 28 m inaltime);
- Constructii cu pereti cortina asigurarea circulatiilor carosabile in dreptul panourilor de fatada marcate.

InstaIa|ii centraIe pentru prepararea apei caIde de consum

La adoptarea solu[iilor constructive de instala[ii centrale pentru prepararea apei calde de consum se [ine
seama de urmtoarele elemente:
- necesarul specific de ap cald de consum i durata efectiv a perioadei de consum, n func[ie de
destina[iile cldirilor,
- mrimea i varia[ia n timp a debitului
- temperatura minim necesar i respectiv,maxim admis ale apei calde de consum
- sursa de cldur pentru producerea agentului termic primar care poate fi:ap cald, ap fierbinte, abur,
ap nclzit n circuitul solar, ap geotermal, ap nclzit cu pompa de cldur, etc
- varia[ii n timp a debitului de cldur furnizat de surs (agentul termic primar)
- Tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum: cu acumulare, fr acumulare

InstaIa|ii IocaIe pentru prepararea apei caIde de consum

n cazul cldirilor care nu dispun de instala[ii de nclzire central, cum sunt unele cldiri din centrele
urbane (cldiri de locuit individuale, ateliere mici, restaurante, etc) localit[ile rurale, sau din zon
montan (vile, moteluri, etc), se prevd instala[ii locale de preparare a apei calde de consum.

nstala[ii locale i centrale de preparare ap cald de consum

Aceste aparate se pot clasifica dup urmtoarele criterii:
15
- forma de energie folosit: energie electric, gaze naturale, energie solar, combinate (energie solar i
energie electric, etc)
- modul de preparare a apei calde de consum: nclzitoare instantanee, cu acumulare (boilere) sau
semiacumulare.

InstaIa|ii de canaIizare ape uzate menajere

Apele uzate provenite din utilizri n scopuri menajere, igienico-sanitare sau industriale, precum i apele
meteorice (pluviale) sunt colectate, transportate i evacuate ntr-un bazin natural (ru, lac sau mare) numit
emisar, cu ajutorul instala[iilor i re[elelor de canalizare.
n func[ie de gradul de poluare a apelor uzate, pentru reintroducerea lor n circuitul apelor naturale, n
condi[iile respectrii msurilor de protec[ie a mediului ambiant, precum i n scopul recuperrii anumitor
substan[e utile (grsimi, uleiuri, substan[e minerale, etc) , n instala[iile de canalizare s eprevd aparate i
utilaje pentru depoluarea apelor uzate, grupate n sta[ii de epurare.

Dup gradul de impurificare i provenien[a lor, apele uzate sunt:
- uzate menajere, rezultate din utilizare apei potabile la obiectele sanitare, amplasate n cldiri civile,
social-culturale, industriale, agrozoot, etc.
- Uzate industriale, provenite din utilizarea apei n procese tehnologice
- Meteorice, provenite din precipita[iile atmosferice
- De drenare sau de infiltra[ie, sunt ape colectate cu ajutorul drenurilor



Schema unui sistem de alimentare cu ap rece, ap cald de consum i canalizare menajer grup sanitar
16

Grup sanitar pentru persoane cu dizabilit[i
Sisteme de de canaIizare

Sistemul de canalizare cuprinde ansamblul de conducte, obiecte sanitare, receptoare, aparate, dispozitive,
utilaje, armturi i construc[ii accesorii, caredup un anumit procedeu, n mod organizat, colecteaz,
transport, epureaz i evacueaz apele uzate dintr-un centru populat sau industrie, numit bazin de
canalizare, ntr-un emisar. (ru, lac sau mare).
Procedeul de canalizare reprezint modul prin care apele uzate, de origini diferite, sunt evacuate prin una
sau mai multe re[ele de canalizare, i pot fi:
- sistem unitar, cnd se colecteaz i se transport prin aceeai re[ea toate apele uzate evacuate din
cldirea sau de pe teritoriul localit[ii ce se canalizeaz.
- sistem separativ sau divizor, cnd apele de canalizare se colecteaz i se transport prin cel pu[in dou
re[ele distincte
- sistem mixt, cnd apele de canalizare se colecteaz i se transport par[ial prin procedeul unitar i restul
prin procedeul mixt.

Tratarea apelor uzate menajere ce con[in grsimi cu ajutorul unui separator de grsimi




17
InstaIa|ii interioare de canaIizare a apeIor uzate menajere

nstala[iile interioare de canalizare a apelor uzate menajere cuprind ansamblul de obiecte sanitare, dispzitive
sau sisteme constructive de colectare a apelor uzate i re[eaua de conducte care le transport i evacueaz
n re[elele exterioare de canalizare, prin intermediul cminelor de racord, amplasate n exteriorul cldirilor.


Canalizare-instala[ie de pompare ape uzate menajere n re[eaua exterioar de canalizare



18
InstaIa|ii de canaIizare a apeIor meteorice

Apele meteorice ce provin din ploi sau din topirea zpezii de pe acoperiurile i terasele cldirilor de locuit i
social-culturale i industriale sunt evacuate sunt evacuate printr-o re[ea de canalizare, care se compune de
regul, din: receptorul de ape meteorice ce colecteaz apa de pe o anumit suprafa[; conducta de legtur
de la receptor la coloan; conducte orizontale de legtur (colectoare), de la coloane la cminul exterior de
canalizare, care poate fi comun i pentru racordarea canalizrii interioare a apelor uzate menajere; piesa de
cur[ire



InstaIa|iiIe sanitare pentru foIosin| pubIic se refer la acele obiective unde, exigen[ele calitative i
cantitative, pentru porotec[ia igienei i snt[ii cet[enilor, impuse apei,sunt rezolvate prin utilizarea
diverselor sisteme speciale.
Acele obiective, unde de la caz la caz, se aplic aceste sisteme speciale, sunt : bazinele de not; bile
publice; buctrii mari pentru restaurante, hoteluri, spitale, cantine; spitale, policlinici, complexe
balneare;spltorii de rufe i cur[torii chimice; closete publice; fntni artezeliene cu jocuri de ap; fntni
publice pentru but ap; instala[ii pentru stropit spa[ii verzi.


Cmin de canalizare stradal Sistem de canalizare stradal


19



Sistem de canalizare incint privat

Diverse solu[ii de preluare i tratare a apelor uzate menajere

20
InstaIa|ii de gaze naturaIe combustibiIe
Aceste instala[ii de gaze naturale combustibile sunt folosite n instala[iile de ardere din cldirile de locuit,
social-culturale, industriale i agrozootehnice n scopul ob[inerii energiei termice , necesare pentru nclzire,
nevoi menajere (maini de gtit, nclzirea apei de consum, etc) sau n diferite procese tehnologice.
nstala[iile interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile, cuprinde ansamblul de conducte, aparate de
utilizare, arztoare, aparate de msurare, siguran[, control i accesorii montate n incinta unui consumator,
n aval de robinetul de branament, respectiv dup robinetul de ieire din sta[ia sau postul de reglare de la
captul branamentului, inclusiv focarul i coul de evacuare a gazelor de ardere.

Lector dr. ing. Ana Maria Biro



BBLOGRAFE

- MANUALUL DE NSTALA|, Vol.S, Editura ARTECNO BUCUREST S.R.L, 2002
- BRGAUX.G, GARRGOU.M - La plombrie les equipements sanitaires, Paris, 1973
- CHARLET.H - Trait de plomberie et d, instalation sanitaire, Paris, Garnier Frres, 1963
- COC.D, - Hidraulica, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983
- DUFFE.A.J, BECKMAN.A.W, - Solar energy thermal processes, New York, John Wiley, 1974
- DUMTRESCU.L - nstala[ii de ap cald menajer, Editura Tehnic, Bucureti,1965
- DUMTRESCU.L nstala[ii sanitare pentru ansambluri de cldiri, Editura Tehnic, Bucureti,1980
- GHEORGHE.G, - Distribu[ia i utilizarea gazelor naturale, Editura Tehnic, Bucureti,1972
- AMAND.C, PETRESCU.V,S.A.- Hidraulica instala[iilor, Editura Tehnic, Bucureti,1990
- NEGULESCU.M Canalizri, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978
- NEGULESCU.M Epurarea apelor uzate oreneti, Editura Tehnic, Bucureti, 1978
- RECKNAGEL-SPRENGER-Taschenbuch fr Heizung,Lftung und Klimatechnik, R.Oldenborg, Mnchen
Wien,1992
- VNTL ST., BUSUOC. H, - nstala[ii de alimentare cu ap, canalizae, sanitare i de gaze, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978
- VNTL ST., CRUCERU.T, ONCU.L nstala[ii sanitare i de gaze, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1995
- VONESCU.V,NCULESCU.N, LZRESCU.L ndrumtorul instalatorului, Editura tehnic,
Bucureti,1964

You might also like