Adrese utile

http://www.romedic.ro/corpii-straini-intra-nazali#tratament
http://www.romedic.ro/aspiratie-corp-strain-primul-ajutor-0P32337
http://www.romedic.ro/corp-strain-in-nas-primul-ajutor-0P32363
http://www.romedic.ro/aspirare-de-corp-strain
Traumatismele nasului
Generalitati, cauze si factori de risc
Sus
O urgenta a nasului implica o pierdere semnificativa de sange sau o
obstructie nazala care interfereaza cu respiratia.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru traumatismele nasului?
Unele dintre cauzele sangerarilor nazale sunt urmatoarele:
- expunerea la un aer foarte rece sau foarte uscat;
- suflarea frecventa a nasului;
- efectuarea de exercitii fizice foarte solicitante;
- corpurile straine in cavitatea nazala;
- lovituri la nivelul nasului;
- prezenta alergiilor;
- hipertensiunea arteriala;
- administrarea unor doze mari de aspirina sau a altor medicamente anitagregante plachetare;
- folosirea unor spray-uri nazale care usuca mucoasa.
Un corp strain la nivelul nasului poate fi determinat de:
- inserarea in mod deliberat a unui obiect mic, cum ar fi o boaba de fasole, intr-una dintre narine;
- obstruarea printr-un dispozitiv medical.
O fractura nazala poate fi determinata de urmatoarele:
- proiectarea intr-un obiect dur, ca in situatia unui accident rutier;
- lovirea dintr-o parte a nasului, lucru care se petrece intimpul unei agresiuni;
- lovirea de un obiect dur in timpul alergarii sau al caderii.
Cuprins articol
1. Generalitati, cauze si factori de risc
. Semne si simptome
!. "este si diagnostic
#. "ratament si monitorizare
. $revenire
Semne si simptome
Sus
Simptomele urgentelor nasului pot varia, in functie de tipul de problema prezenta.
Iata cateva semne si simptome ale sangerarilor nazale:
- sangerarea din una sau ambele narine;
- sangele extravazat a%unge la nivelul faringelui;
- expectoratia sangelui prelins la nivelul faringelui;
- senzatie de ureche infundate;
- senzatia de sufocare.
Cateva dintre semnele prezentei unui corp strain la nivelul narinelor sunt:
- dificultati de respirare prin narina infundata;
- durere sau iritatie si senzatia ca ceva se afla in narina;
- simtirea foarte puternica a mirosului specific obiectului aflat in narina;
- durere si tumefiere nazala;
- sangerare nazala.
Teste si diagnostic
Sus
&iagnosticul urgentei nasului incepe cu un istoric medical si o examinare fizica. Se poate efectua
si o radiografie daca se suspecteaza prezenta unei fracturi nazale.
Tratament si monitorizare
Sus
"ratamentele variaza, in functie de tipul urgentei nasului
. Sangerarea nazala
- 'entinerea calmului. $ersoana trebuie sa respire adanc pe gura.
- $acientul trebuie sa stea asezat sau in picioare si sa se aplece usor inainte. (ceasta pozitie a%uta
la prevenirea scurgerii sangelui pe faringe unde poate determina un bloca%. &e asemeni
incetineste fluxul de sange de la nivelul venelor nasului.
- Oprirea sangerarii nazale prin pensarea nasului cu a%utorul policelui si al indexului in timp ce se
respira pe gura. )ste importanta aplicarea acestei presiuni directe pentru *-1+ minute. &eseori
aceasta manevra are succes in oprirea sangerarii.
- (plicarea unor comprese reci pentru a reduce tumefierea si pentru a incetini sangerarea.
- &aca sangerarea continua la 1* minute de la modificarea pozitiei pacientului si aplicarea de
presiune directa si comprese reci, este necesara solicitarea a%utorului medical.
!. Corpurile straine intranasal
- ,ncura%area persoanei sa respire rar si incet. Orice inspir brusc sau rapid poate face ca obiectul
sa patrunda si mai adanc in narina.
- cu delicatete se acopera cealalta narina si se incearca sa se sufle prin narina afectata, daca se
stie in care narina se afla obiectul.
- Se evita suflarea nasului prea puternic sau repetat.
- Solicitarea a%utorului medical daca metoda descrisa mai sus esueaza. Se recomanda sa nu se
incerce extragerea obiectului cu a%utorul unei pensete, chiar daca obiectul este vizibil.
- -u se recomanada incercarea de a indeparta un obiect care nu este usor vizibil si de prins.
,ncercarea poate face ca obiectele sa fie impinse si mai adanc in narina.
". #ractura nazala
- 'entinerea calmului.
- $acientul trebuie sa respire usor pe gura si sa se incline in fata in pozitie sezand. (cest lucru
previne scurgerea sangelui in faringe si a%uta la incetinirea fluxului de sange.
- (plicarea de comprese reci pe nas pentru reducerea edemului si incetinirea sangerarii.
- (dministrarea unor medicamente pentru durere, daca este cazul, cum ar
fi acetaminofen sau ibuprofen.
- -u se recomanada incercari de indreptare a unui nas fracturat. )ste necesara interventia
medicala de specialitate de urgenta.
Care sunt efectele secundare ale tratamentelor?
.ompresiunea neadecvata, pozitionarea gresita si uneori pensarea nasului cu prea multa forta pot
produce leziuni suplimentare nasului. ,ncercarea de a scoate un obiect strain aflat adanc in narina
poate avea ca rezultat impingerea acestuia si mai profund in nas. Orice incercare de a indrepta un
nas fracturat poate determina leziuni suplimentare, care pot afecta ochii si miscarea lor.
Ce se intampla dupa tratament?
Sangerarile nazale trec de obicei fara consecinte ulterioare. /neori sangerarile nazale recurente
necesita interventie chirurgicala.
.and un obiect strain este indepartat din nas, mucoasa nazala poate ramane inflamata. "otusi,
odata ce obiectul a fost indepartat, evolutia pacientului este de obicei favorabila.
0racturile piramidei nazale in general se videca fara a fi nevoie de interventie
chirurgicala. 0racturile pot fi destul de semnificative pentru a produce blocarea cailor aeriene,
situatie care poate fi rezolvata doar prin interventie chirurgicala. ,n unele cazuri, pot exista si
deformatii permanente. Orice simptom nou sau agravat trebuie spus medicului.
$revenire
Sus
Urmatoarele masuri pot a%uta la prevenirea urgentelor nasului datorate unor cauze
diferite:
- evitarea expunerii la aer prea rece sau prea uscat;
- evitarea administrarii unor doze mari de aspirina sau alte antiagregante plachetare, cu exceptia
celor recomandate de medic;
- evitarea introducerii oricaror obiecte in narine;
- evitarea situatiilor care pot avea ca rezultat un traumatism al nasului;
- controlul hipertensiunii arteriale;
- scaderea frecventei suflarii nasului prin controlarea alergiilor;
- urmarea instructiunilor de siguranta sportiva pentru copii, adolescenti si adulti;v
- mentinerea unei mucoase nazale umede
Aspirare de corp strain
Introducere
Aspirarea de corp strain poate fi o urgenta amenintatoare de viata. Un obiect solid sau semisolid aspirat se poate bloca in
laringe sau trahee. Daca obiectul este indeajuns de mare pentru a bloca complet caile respiratorii,asfixia poate cauza moartea
rapid. Gradele incomplete de obstructie sau trecerea obiectului obstructiv inferior de carina poate determina semne si simptome
mai putin severe.
Simptomele cronice debilitante ale infectiilor recurente apar in extractia tardiva a obiectului sau pacientul poate ramine
asimptomatic. Obiectul aspirat poate scapa identificarii in unele cazuri. Cele mai frecvente obiecte aspirate cuprind semintele,
fragmente de oase, jucarii mici, unghii, monede, fragmente de instrumentar medical si aparate dentare.
Din nefericire mortalitatea apare datorita aspirarii acute, iar morbiditatea poate interveni datorita hipoxiei acute in timpul episoadelor
acute sau a distructiei cronice pulmonare printr-un corp aspirat de luna durata.
Patogenie
Corpul uman are numeroase mecanisme de aparare pentru a mentine caile respiratorii libere. !ceste cuprind actiunea fizica a
epiglotei si cartilajelor aritenoide in blocarea cailor respiratorii, spasmul intens al corzilor vocale cind un obiect se apropie
de acestea si un reflex de tuse potent. "otusi nici unul dintre aceste mecanisme nu este perfect iar corpii straini se blocheaza
frecvent in caile respiratorii.
Obstructia aproape totala a larinelui sau traheei poate cauza asfixie imediata si deces. #ocalizarea obiectului depinde de virsta
pacientului si pozitia fizica la momentul aspirarii. Deoarece unhiurile dintre bronhiile principale si trahee sunt similare pina la $%
ani virsta, corpii straini sunt descoperiti in ambele bronhii cu o frecventa eala la persoanele din acest rup de virsta. o data cu
cresterea normala si dezvoltarea, bronhiile principale dreapta si stina pornesc din trahee in unhiuri diferite, bronhia dreapta avind
un unhi mai ascutit. Obiectele care coboara sub trahee sunt descoperite mai des in arborele endobronsic drept decit cel stin.
Inflamatia locala, edemul, infiltratul local, ulceratia si tesutul de granulatie format pot contribui la obstructia cailor respiratorii
facind bronhoscopia si inlaturarea obiectului mai dificila. Caile respiratorii vor sinera la manipulare, obiectul va fi ascuns identificarii
si mai dificil de dislocat. Mediastinita sau fistulele traheoesofagiene pot apare. Distal de obstructie, aerul prins
determina emfizem local, atelectazii, vasoconstrictie hipoxica, pneumonie postobstructiva si posibilitatea pierderii de
volum, initierii pneumoniei necrotizante sau a abceselor, a pneumoniei supurative sau a bronsiectaziilor.
&ronhoscopic obiectul poate apare ca o tumora. Chiar daca acesta este inlaturat modificarile inflamatorii pot sa nu fie complet
reversibile. Se crede ca din aceste modificari locale se poate dezvolta carcinomul. 'ncidenta complicatiilor creste la ()-)* de ore,
facind inlaturarea corpului strain imperativa.
Cauze si factori de risc+ Copii sunt la risc de a aspira jucarii, bomboane sau seminte. Cei intre $-, ani mesteca incomplet cu incisivii
inainte ca molarii sa erupa iar obiectele pot fi propulsate posterior declansind reflex de inhalare.
Printre adulti urmatoarele conditii, actiuni si proceduri faciliteaza aspirarea de corpi straini+
-reflex de delutitie diminuat, reflex de tuse diminuat
-retardul mental, folosirea de alcool sau sedative
-anestezia enerala, dentitia deficitara
-dispozitivele dentare, orale sau procedurile fariniene
-sensibilitatea alterata, pierderea cunostintei
-convulsiile, trauma maxilofaciala.
Semne si simptome
Copii, mai ales cei intre $-, ani sunt la risc de aspirarea de corpi straini datorita tendintei de a intrioduce in ura orice si datorita
modului de a mesteca. Copii tineri mesteca alimentele incomplet cu incisivii iainte de a erupe molarii. Obiectele sau framentele pot
fi propulsate posterior, declansind un reflex de inhalare.
!dultii care sufera proceduri orofaringiene, au dispozitive orale diverse, sunt intoxicati, primesc sedative sau prezinta
tulburari neurologice si psihiatrice sunt expusi la risc de a aspira obiecte.
Deoarece copii mici si persoanele in virsta cu afectiuni neurologice, cognitive sau psihiatrice nu-si pot prezenta propriul caz
medical, dianosticul este intirziat.
Sindromul coronarei de cafea+ 'n acest sindrom un obiect mare -probabil o bucata de carne mestecata. se blocheaza in larine sau
trahee determinind obstructia completa a cailor respiratorii. Detresa respiratorie, afonia, cianoza, pierderea cunostintei si decesul
apar in succesiune rapida daca obiectul nu este dizlocat. Cind radul de obstructie este mai putin sever sau cind obiectul aspirat
coboara inferior de carina, prezentarea este mai putin dramatica. Debutul brusc al triadei clasice tuse, !heezing, diminuarea
zgomotelor respiratorii. nu este observata frecvent.
Simptomele de debut, altele decit tusea cuprind febra, hemoptizia, dispneea si durerea in piept. 'storicul episoadelor de sufocare
nu sunt intotdeauna obtinute sau pot fi initial inorate sau dianosticate resit. Cei mai multi pacienti sau parinti pot identifica un
episod specific de inec, totusi prezentarea este intirziata cu mai mult de o saptamina. /erioada de latenta inainte de debutul
simptomelor poate fi de citeva luni sau ani daca corpul strain este un os inert sau material anorganic.
/acientii pot fi tratati empiric pentru alte conditii medicale, chiar daca episodul de sufocare si inec a fost observat. /acientii cu
simptome cronice pot fi dianosticati eronat ca avind astm sau bronsita cronica. Copii mici si pacientii cu tulburari neuroloice sau
psihiatrice sunt la risc de aspirare dar pot sa nu fie capabili de a descrie simptomele sau sa raporteze episoadele de inec.
Alti factori de risc cuprind institutionalizarea, virsta inaintata, dentitia deficitara si folosirea de alcool si sedative.
/rezentarea cu cianoza, tuse, respiratie suierata, pneumonie care nu se remite sau bronsiectazii localizate trebuie sa ridice
suspiciunea de aspirare de corp strain, mai ales la persoanele la risc de aspiratie de corp strain.
0xamen fizic+ Un numar mic de cazuri sunt descoperite incidental dupa radiografia toracica sau inspectia bronhoscopica.
/acientii pot fi asimptomatici sau pot fi testati pentru alte dianostice. Daca obstructia este severa poate apare cianoza. Semnele
de consolidare pot acompania pneumonia postobstructiva.
1ulte obiecte aspirate sunt descoperite incidental sau ramin nedescoperite. Sindromul fatal al asfixierii acute prin obstructia cailor
respiratorii superioare asociat cu alimentatia, cunoscut drept coronara de cafea si aspirarea continutului gastric nu sunt asociate
cu aspirarea altor obiecte.
'n tarile dezvoltate inecatul cu obiecte ramine a patra cauza de deces prin leziune neintentionata. 'ncidenta este de 2. % decese la
$22. 222 persoane intre 2-) ani virsta. este mai mica pentru adolescenti si adulti tineri. !poi incidenta creste cu virsta din decada a
sasea. 1orbiditatea creste daca extractia obiectului este intirziata peste () de ore.
"iagnostic
Studii de laborator#
$azometria arteriala este utila pentru a introduce sau nu ventilarea si a identifica evolutia insuficientei respiratorii acute. "estul
este efectuat alaturi de evaluarea aspectului fizic, a vocii, limbajului, semnelor vitale si a pulsoximetriei.
Teste imagistice#
%adiografia toracica posterioanterioara este efectuata pentru a evidentia hiperinflatia unilaterala, atelectaziile lobare sau
sementare, modificarile mediastinului sau pneumomediastinul. Cei mai multi corpi straini sunt radiolucenti. Sub (23 dintre corpii
aspirati sunt radioopaci. #a radiorafie copii prezinta aer prins sementar in timp ce adultii prezinta mai ales atelectazii.
%adiografiile toracice expiratorii sunt mai sensibile pentru aerul prins in plamini. Semnele de transparenta crescuta si pozitia
inferioara a diaframului sunt suestive. Daca pacientul nu poate colabora se indica incidenta laterala pentru a demonstra aerul
prins in plaminul afectat.
Scanarea &T toracica poate arata obiectul sau localiza aerul prins in plamini. /rezenta unui corp strain, alaturi de localizare, forma,
compozitie, pozitie, dimensiune si extinderea edemului si a tesutului de ranulatie trebuie identificate inainte de a incerca o
extraere. Obiectul poate trece neidentificat daca are o culoare care nu se distine de mediul inconjurator+ morcov, radiera sau
daca este inlobat complet de tesut de ranulatie. De asemeni obiectul poate sa nu fie vizualizat daca este prea distal. Semintele
pot mira pina in bronsiile sementare in afara cimpului vizual sau a bronhoscopului flexibil.
'luoroscopia toracica poate fi efectuata pentru a observa modificarile mediastinale si diaframatice in timp ce pacientul respira
daca dianosticul este incert sau pacientul nu poate coopera.
Perfuzia radioscopica pulmonara poate demonstra defecte de perfuzie datorita vasoconstructiei hipoxice in reiunile slab
ventilate, chiar cind examenul fizic si radiorafic sunt normale.
(xamen histologic+corpii straini oranici produc inflamatie si edem. 'nflamatia locala, edemul, infiltratul celular, ulceratia si
formarea de tesut de ranulatie contribuie la obstructia cailor respiratorii facind extraerea prin bronhoscopie mai dificila.
1ediastinita sau fistula traheoesofaiana sunt patoloii care pot apare. Distal de obstructie aerul prins poate conduce la emfizem
local, atelectazii, vasoconstrictie hipoxica, pneumonie supurativa sau bronsiectazii. &ronhoscopic obiectul poate apare ca o tumora
si se poate dezvolta carcinomul de cicatrice in timp. Chiar daca obiectul este inlaturat modificarile inflamatorii pot sa nu fie complet
reversibile.
"iagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni+ alcoolismul, atelectaziile, boala obstructiva cronica pulmonara, delir,
emfizem, leziunile maxilofaciale, abcesele pulmonare, pneumonia de aspiratie, alte tipuri de pneumonie, embolismul pulmonar.
Tratament
)ronhodilatatoarele si corticosteroizii nu trebuie folosite pentru a inlatura corpul strain aspirat, iar terapia toracelui si drenajul
postural poate dizloca materialul intr-o zona unde poate determina mai multa distructie, cum sunt corzile vocale.
1edicatia nu este necesara inainte de inlaturarea obiectelor, desi daca apare edemul dupa inlaturarea aspiratului se indica
administrare de corticosteroizi sistemici.
Asfixia acuta cu insuficienta respiratorie asociata cu obstructie fariniana sau lariniana pot fi tratate cu succes prin manevra
*eimlich, lovituri in spate si abdominale.
)ronhoscopia poate fi folosita pentru dianostic si terapeutic. Cele mai multe obiecte sunt transparente. /rocedurile radioloice nu
sunt foarte sensibile dianostic iar evenimentele aspirative nu sunt intotdeauna identificate.
)ronhoscopia rigida#
&ronhoscopia riida necesita sedare intravenoasa sau anestezie enerala. &ronhoscopul riid prezinta importante avantaje asupra
celui flexibil. Diametrul mare al acestuia faciliteaza trecerea diferitelor dispozitive de aatare, incluzind un bronhoscop flexibil.
/ermite aspirarea secretiilor si a sinelui incheat.
4ata de bronhoscopul flexibil pacientul poate fi ventilat. !ceasta este procedura de electie pentru inlaturarea corpilor straini la copii
si la majoritatea adultilor. 5ata de succes pentru extraerea corpilor straini este de peste 6*3. Obiectele mari solide si semisolide
sunt cel mai bine extrase in urenta cu bronhoscopul riid si instrumente de aatare adecvate.
)ronhoscopia flexibila#
&ronhoscopul flexibil poate fi inserat direct in trahee transnazal sau transoral. /oate fi inserat printr-un bronhoscop riid sau un tub
endotraheal lar. Sedativele pot fi administrate daca sunt necesare. 4orcepsul mic, balonul 4oart7 pot fi inserate. 'nstrumentul
ofera o capabilitate limitata de a vizualiza, prinde si inlatura obiectele. 'n timpu ce trecerea dispozitivului pe rura transnazala este
mult mai usoara fata de cea transorala, cea de-a doua este preferata daca se anticipeaza extraerea obiectului. 'ncercarea de a
scoate obiectul pe nasa determina impactarea acestuia in mucoasa nazala si trauma acesteia.
'n ciuda lipsurilor sale, bronhoscopul flexibil este necesar la pacientii cu trauma maxilofaciala sau cervicala. ajuta la localizarea,
confirmarea si vizualizarea obiectului in arborele traheobronsic. /ermite accesul la bronsiile sementare. Daca schimbul de aze
este deja compromis sau daca insertia bronhoscopului determina afectarea respiratiei acesta este contraindicat.
'nhalarea unui bronhodilatator urmata de drenajul postural cu terapia toracica pot fi utile la o minoritate dintre pacientii adulti
asimptomatici si pot limita necesitatea bronhoscopiei. /entru a scadea morbiditatea masurile conservative nu trebuie sa intirzie
extractia bronhoscopica cu peste () de ore. Daca obiectul nu este intact, daca exista mai multi corpi aspirati se indica inspectia
bronhoscopica.
Terapia chirurgicala#
!proape toate obiectele aspirate pot fi extrase bronhoscopic. Daca bronhoscopia riida nu are succes se indica bronhotomia sau
rezectia sementara. Obstructia bronsica cronica cu bronsiectazii si distruerea parenchimului pulmonar necesita rezectie
sementara sau lobara.
Prognostic#
Daca obiectul este inlaturat rapid si usor inainte de alterarile mucoasei, formare de atelectazii, emfizem sau complicatii
supurative si daca pacientul este asimptomatic nu se indica alte proceduri. Supraveherea pacientilor pentru $-( zile postextractie
este indicata, in caz ca apar complicatii prin impactare. (demul noncardiogenic de reexpansionare pulmonara, inflamarea
cailor aeriene, hemoptizia, pneumotoraxul, fistula traheoesofagiana, pneumonia, atelectazia, febra sau insuficienta
respiratorie necesita spitalizare continua, monitorizare a semnelor vitale, intubare, ventilare mecanica, proceduri
bronhoscopice repetate, aspirare directa a puroiului, terapie laser, administrare de corticosteroizi, antibiotice,
bronhodilatatoare si masaj toracic.