Imnul

1.Evenimentele politice importante, figurile eroice ale neamului, ideile

măreţe au stimulat interesul poeţilor români care le-au dedicat versuri de slavă şi
admiraţie.
-Vasile Alecsandri, Andrei Mureşan, Vasile Voiculescu, Ioan Alexandru

2.DEFINIŢIA:
Imnul este o poezie lirică închinată unei personalităţi, unei idei măreţe,
unui sentiment nobil.

3.Poezia “Deşteptă-te române” de Andrei Mureşanu a fost scrisă în 1848

cu titlul iniţial “Un răsunet” şi a apărut în “Foaie pentru minte, inimă şi
literatură” alături de prima parte a Proclamaţiei de la Islaz. Poezia a fost
adoptată ca imn al revoluţionarilor români la 1848 şi a fost cântată pe o melodie
de Anton Pann. În 1918, la marea unire, imnul a răsunat pe Câmpia Libertăţii de
la Alba Iulia.
După revoluţia din 1989 cântecul a fost adoptat ca imn naţional.

4.TITLUL POEZIEI Ca orice imn poezia are un titlu sugestiv, pe un

ton mobilizator, conţinând o invocaţie retorică : “Române”
Imnul conţine o invocaţie iniţială şi are, de cele mai multe ori,
semnificaţia unei meditaţii solemne
Numele acestei specii literare este de origine greacă ( hymnos ) şi
înseamnă cântec de biruinţă.

5.INVOCAŢIA, procedeu specific stilului retoric, este reluată în primul

vers al poeziei în care se adresează un îndemn categoric contemporanilor şi
urmaşilor de a se trezi la realitate, de a-şi redeştepta conştiinţa naţională.

6.POETUL MILITANT / ANGAJAT foloseşte un stil concis, clar,

impunând alternative categorice ( “Acum ori niciodată” ).

7.Ca în orice imn apare motivaţia îndemnului (“Croieşte-ţi altă soartă / La

care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani”).

8.Poetul îşi stimuleză contemporanii şi urmaşii făcând aluzie la istoria

glorioasă a neamului, enumerând personalităţi celebre ( Traian, Mihai, Ştefan,
Corvin )
Pentru a fi eficient / Cu scopul de a convinge poetul aduce exemple
pozitive din prezentul românesc, conturând o schiţă de portret moral al
poporului : viteaz, energic, dornic de libertate, unit.
 9.TONUL IMPERATIV creşte progresiv culminând cu imprecaţii
(înjurături, lucruri rele) / blesteme adresate celor care refuză chemarea ţării
( “De fulgere să piară...”)

10.Pentru a fi mai convingător poetul realizează o incursiune prin istorie

evocând evenimente importante (“Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi”;
“iataganul barbarei Semilune”;...).

11.EVOCAREA este tot un procedeu specific imnului menit să reliefeze

sentimentele celui care evocă.

12.Poetul urmăreşte să inoculeze sentimentul patriotic, sincer în conştiinţa

contemporanilor şi urmaşilor.

13.FIIND UN IMN se realizează un elogiu (laudă) la adresa celor care

au onorat trecutul (“Triumfător în lupte un nume de Traian”, “măreţe umbre”).

14.REALIZAREA ARTISTICĂ este specifică imnurilor cu verbe la

imperativ (“deşteaptă-te”, “uniţi-vă”), cu metafore puţine dar sugestive (“somnul
cel de moarte”, “o mamă văduvită”, “prin sabie şi foc”) şi cu cuvinte obijnuite
pe înţelesul tuturor.

15.În general în imnuri există lozinci sau devize (“<<Viaţă-n libertate, ori
moarte!>> strigă toţi”, “Uniţi-vă-n cuget, uniţi-vă-n simţiri”).

16.DE MENŢIONAT SUNT:

- cuvintele cheie reluate prin repetiţie sau sinonime : “deşteaptă-te”, “croieşte-
ţi”, “să dăm dovezi”.

17.ÎNCHEIERE
Folosind un ton imperativ debutând cu o invocaţie retorică şi având în tot
cuprinsul elemente specifice stilului retoric poezia “Deşteptă-te române” este
considerată un imn.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate