Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ce Stim Despre Tipurile de Mincare

Ce Stim Despre Tipurile de Mincare

Ratings: (0)|Views: 2|Likes:
Published by patapievici
remedii naturiste
remedii naturiste

More info:

Published by: patapievici on Jun 22, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/22/2014

pdf

text

original

 
Ce stim despre tipurile de mincare
 
Antreurile
Antreurile sint preparate culinare care se servesc ca felul intii, inlocuind supele si ciorbele. Au avantajul ca ofera, intr-un volum mic, principii nutritive valoroase, sint apetisante prin aspect si excitante prin gust. Se recomanda mai ales la cei care au nevoie de un aport caloric crescut intr-un volum mic (sportivi).In aceasta categorie intra: salata de boeuf, salata orientala, unele preparate din ou (omleta), pateul de ficat, creierul in aspic s.a.
 
Salatele
Salatele sint preparate culinare care se servesc fie ca adaosuri, fie ca intrari, in functie de materia prima folosita la pregatirea lor si de procedeul tehnologic.upa procedeul tehnologic, se deosebesc: salate crude (salata verde, salata de andive, salata de creson, salata de rosii, salata de var!a rosie sau alba, salata de telina s.a.) si salate fierte si coapte (salata de ardei copti, salata de vinete cu rosii, salata de sfecla, salata de conopida, salata de fasole tucara, salata de dovlecei, salata de fasole alba, salata a la russ", salata de boeuf, salata vinegreta, salata orientala s.a.).
 
Garniturile
#arniturile sint preparate culinare care insotesc alte preparate, cu scopul de a le creste valoarea nutritiva sau de a permite pre!entarea estetica a preparatului respectiv, cu rol in stimularea apetitului.$ot fi preparate din legume sau din paste fainoase.#arniturile preparate din legume se pot folosi ca pireuri (produse culinare obtinute prin fierberea si apoi pasarea legumelor cu adaos de unt si lapte), soteuri (preparate culinare care au la ba!a o leguma, unt si sare si se pot pregati fie prin fierbere in apa, fie fierte in aburi) sau se pot prepara a la gre%ue, adica fierte inabusit, adaugind unt sau untdelemn, dupa prescriptie, si !eama de lamiie.#arniturile preparate din paste fainoase se vor fierbe in apa multa si apoi se vor limpe!i cu apa calda pentru a nu se aglutina. Inainte de servire, cind sint inca fierbinti, se vor amesteca cu unt proaspat sau cu putin untdelemn. #risul pentru casa (garnitura linga carne) si ore!ul pentru pilaf se fierb in supa limpede de legume. In acest fel, fainoasele devin mai gustoase si mai hranitoare prin adaosul de saruri minerale si unele vitamine din acestea. &re!ul si fainoasele nu se prajesc in grasime.
 
Budincile
'udincile sint preparate culinare pregatite din carne, legume sau fainoase, legate cu un sos alb sau cu ou, la care se adauga diferite ingrediente pentru ameliorarea gustului si cresterea valorii nutritive (cascaval, unt, smintina etc.). Se servesc ca felul doi.'udincile dietetice se prepara la fel ca si cele obisnuite, cu deosebire ca, in unele ca!uri, se inlocuieste cascavalul cu brin!a de vaci proaspata, se exclude galbenusul de ou, iar untul se adauga proaspat la servire. le se fierb la cuptor in apa (bain marie), nu se coc, crusta formata fiind iritanta.
 
Sufleurile
Sufleurile sint preparate culinare asemanatoare cu budincile. Au o structura mai pufoasa, datorita albusului batut spuma adaugat, care le face sa creasca si sa devina foarte afinate. Se servesc imediat dupa ce au fost scoase din cuptor, chiar in gratinul in care au fost preparate. Sint foarte apetisante si cu valoare nutritiva data de ingredientele folosite cu o digestibilitate foarte buna. Se servesc ca intrari, inlocuind supele si ciorbele.
 
Fripturile
 
ripturile sint preparate culinare obtinute din carne de calitate superioara si specialitati de carne, care, in functie de procedeul tehnologic utili!at, pot fi: fripturi la tava, la tigaie, la gratar, la frigare sau inabusite.ripturile dietetice se prepara numai din carne slaba (de vita, de pasare, de peste), la gratar sau inabusite. In functie de prescriptie, pot fi utili!ate si unele organe.*asolul dietetic se prepara din diferite carnuri slabe (de vita, de pasare, de peste), dupa indicatiile respective, cu deosebirea ca se pune carnea la fiert in apa rece (pentru saracirea ei in substante extractive). Se serveste cu legume fierte, !eama de lamiie s.a.
 
Mincarurile de legume
+incarurile de legume, ca si cele din carne, se pot prepara cu sosuri dietetice.
Aluaturile
aina de cereale nu poate fi folosita ca atare, deoarece amidonul crud este atacat de sucurile digestive. e aceea, ea se amesteca cu apa si sare, se fierbe sau se coace. Astfel, iau nastere aluaturile. $rin adaugarea la aceste componente de ba!a a diverselor ingrediente, se vor obtine diferite tipuri de aluaturi.In aluatul necopt, granulele de amidon se gasesc partial deteriorate, datorita procesului de macinare. le apar usor umflate, gradul lor de hidratare fiind limitat de temperatura aluatului. In cursul inglobarii apei, aceasta va patrunde in spatiile dintre granulele de amidon, pe care le va face sa adere intre ele.#lutenul (proteina din cereale) formea!a o masa elastica care contine o cantitate important de apa. ele mai bune fainuri din punctul de vedere al panificarii sint acelea care contin un gluten elastic, extensibil, si care retine cea mai mare cantitate de apa. Aluatul de panipat. n aluat folosit in bucatarie este cel uscat sau aluatul nisipos de tratare, care se prepara fara apa, numai din faina, unt, !ahar, galbenus de ou si sare. $rin coacerea acestuia, amidonul se va transforma in dextrine si apoi se va carameli!a, impreuna cu !aharul. ipsa apei va impiedica formarea gelului. egatura dintre granulele de amidon dextrini!ate sau carameli!ate se va face prin intermediul grasimii sau galbenusului de ou, care coagulea!a. Acest tip de aluat este frabil, sfarimindu-se usor intre dinti. ste mai bine digerat decit aluatul dospit, intrucit se imbina mai bine cu sucurile digestive. Aluatul de biscuiti se aseamana cu cel nisipos, cu deosebirea ca untul este adaugat dupa ce a fost topit in prealabil in bain marie, iar oul se inglobea!a ca albus batut, spuma. l Aluatul de ecler si choix a la cr"me se prepara din faina, apa, unt, ou si sare (fara !ahar). #rasimea este fiarta in apa si faina se introduce treptat in amestecul care fierbe pe foc. &uale se adauga dupa ce s-a ridicat compo!itia de pe foc. Se coace la cuptor fara sa se unga tava. Aluatul de foi de placinte, desi este fraged datorita continutului sau crescut in grasime, este foarte indigest. Se prepara prin amestecarea fainii cu grasimne in parti egale. /u se foloseste in alimentatia dietetica. In alimentatia bolnavilor se folosesc mai ales aluaturile nedospite: de biscuiti, de ecler, choix a la cr"me, tarta. Acestea se coc la cuptor in tava tapetata cu hirtie. le se pot umple cu gelatine de fructe, creme de vanilie, spume de albus, brin!a de vaca s.a., facind parte din deserturi.eserturile
 
Deserturile
 sint preparate culinare care au in compo!itia lor, pe linga materia prima de ba!a (de la care primesc denumirea) si !ahar, arome, coloranti etc., si se servesc la sfirsitul mesei, intrucit confera sen!atia de satietate.Intre acestea amintim: compoturile, sucurile de fructe, preparatele din fainoase cu lapte, cremele, gelatinele, preparatele din diverse aluaturi.Sucurile de fructe se prepara din fructe de calitate buna si numai inainte de a fi servite, deci foarte proaspete. ele mai folosite fructe sint: merele, perele, aceastea se rad pe ra!atoarea de sticla, fragii, capsunile, murele, !meura, strugurii, acestea se asa!a mai intii pe o sita sub un curent de apa rece pentru a se sptla bine, apoi se storc printr-un tifon.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->