Curs 1 Cap 1 Cadru si caroseri

1.1 Cadrul si sasiul autov: A. Rolul : cadrul este

suportul turor organelor a autov. denumirea de sasiu
folosit uneori se refer la ntreg ansamblul (cadru,
organe mecanice,suspensia,trenurile de rulare si
direcia)
Cadrul clasic se compune principal din 2 lonjeroane
longitudnale reunite pritr-un nr de traverse sudate
electric sau nituit
rimcipalele caliti ce trebuie sa aiba un cadru sunt
urm:- rigiditate c!t mai mare"- greutate c!t mai mic
n condii de rigiditate aceptate"- posibilitatea mon-
tri si fi#ri diferite elem ale caroserie"- pre de cost
sc$ut. %ri care ar fi metoda de reali$are cadrele
trebuie s cuprinde diverse traves de prindere si de
re$isten care permit asamblarea pe cadru prin
suruburi sau prin sudare. Cadrul trebuie s cuprinde
diverse suporturi pt montarea motorului. &igiditatea
unui cadru este calitatea lui esenial pt meninerea
caroserie n stare mai bun. Cadrul nu trebuie s
sufere de deformaii n timpul e#ploatri si n plus
ec'ilibbarea motorului impune ca pct sale de sprijin
sa fie imobile si mai ales s nu fie supus n $onele
cadrului care permit vibrai. Cadrul clasic cu
lonjeroane si traverse este util n general n cadrul
autocam. autoutilitare autoturisme mari sau de teren
si autoturisme de curse care au o caroserie mare
(n ca$ul autoturismelor se adopt frecvent soluia
mai simple fr a se pierde nimic din rigiditate si
re$isten. )ceste soluii pot fi de urm tipuri:-sasiul
de tip grind"-caroserie monoc'oc"-caroserie
autoportant (cu sasiu integrat)"-infrastructur tip
platform
B. Construcia cadrelor: Cadrele clasice: (n acest
ca$ forma lonjeroanelor si a cadrului este condiionat
de lonjeroane (lonjeroane ngrosate n mijloc)
debracarea roii de fa (ngustarea micsorare n roii)
si de$baterea puniilor (deplasare pt vertical n
special ale puni spate).*onjeroane pot fi profilul n +
(la autocam) sau grin$ din tabl de oel ambutisate n
forma de , pt ve'icule mai usoare
-rgvena pt autoturisme lonjeroanele din tabla
profilate se nlocuiesc cu tuburi re profilate
traversele sunt fabricate prin aceasi te'. aceste cadre
se numesc cadre tubulare.)vantajul lor este c ofer
o rigiditate si o re$isten mult superioar fa de
cele clasice la aceiasi mas de material dar au
de$avantajul c nu permit fi#are niste organe pe
sasiu prin asamblari filetat. t aceast se foloseste
sudura o#i-acelitenic sau elec mai ales pt fi#area
caroserie pe sasiu. t a permite fi#area prin
asambalri filetate unele cader tubulare pot fi
prev$ute cu decupaj cadre n . anumite cadre
pre$int ntrituri n forma de . pt mrirea rigiditi
*onjeroanele cadrului pot fi de seciuni tubulare sau
dreptung'iulare n partea anterioar se utili$ea$
traverse masive care servesc drept suport pt elem
suspensie punte fa si a motorului
/
Curbarea n plan vertical a motorului se poate face
at!t n dreptul punii spate (pt a permite montarea
puni dar si pt comprimarea arcurilor suspensie) c!t
si puni fa cobor!nd astfel centrul de mas acestuia
suporturile transversale sunt sudate de lonjeron pt a
servi la prinderea caroserie
Cadrul dreptunghiular:la acest tip de cadru lipseste
poriunea de ntrire dar se util traverse pt obinerea
rigiditii necesar. *onjeroanele sunt tuburi de
seciune dreptung'iulare aceste form constructiv
este u$ual ntalnite la autocam.rin montarea pe
acestea a grupului motor propulsor sist de fr!nare si
sist de direcie precum si a cabinei se obine asa
numit sasiur motor portante
Cadrele dreptunghiulare ntrit: aceste tip de
cadru se util mai ales la unele autoturisme de tip
coupe sau brea0 si au curburi n plan vertical pt
fi#area elem direcie si coborrea centrului de
greutate
C. Construci speciale: care se apropie prin form
de cadrele clasicese situea$ si sasiul de tip grind
care se asocia$ frecvena cu suspensia cu roi
independente si lipsa puni rigide dar care necesit
soluia construcia cu caroserie independent.
t reali$area unui autov usoar o dat cu
introducerea traciuni puntea fa s de$voltat ideia
unui caroseri monoc'oc aceast soluie const
dintr-un ansamblul sasiu caroseri care formea$ tot
omogen av!nd o rigiditate mult sporit si deforma-
bilitate redus la greutate min. )ceast solui are
de$avantajul de a complica mult demontarea elem
caroserie n ca$ul unui accident. Caroserile
autoportante au o podea foarte robust pe care se
montea$ caroseria propriu $is deosebit de rigid
fabricate din tabl ntrite n diverse metode
%rganele mecanice se atasea$ acestui caroseri
1olutia 23na an'ard util ca infrastructur o
platform pe care se montea$ ulterior prin sudur
caroseria si punile. ,nele firme pornesc de la un
cadru simplu pe traversele si lonjeroanele cruia se
construiesc caroseria soluia numinduse sasiu
integrat n caroserie. 4oate elem metalice care
formea$ caroseria repr si suport pt elem direcie sist
de fr!nare si de suspensie. )ceste elem ale caroserie
sunt sudate n unul singur 56 astfel o singur compo-
net din piesa metalice sudate.*onjeroanele si unele
traverse sunt de seciune dreptung'iulare distribuia
sarcinipe suprafee mari a structuri soluia este util la
autoturisme sport si este format dintr-un structur
spaial de cadre tubulare pe aceste structuri const-
ructive pe tevi se montea$ puni directoare si moto-
are motorul si transmisia. )bsena cadrului clasic nu
este specific numai autoturismele asamblate prin se
util o construcie din foi de tabl asamblate prin
sudare sudur constructiva caracteristica prn absena
lonjeroane si traverse dintr-o singur bucat.
)nsamblul este construit dintro strc de $brele
format din tuburi dreptung'iulare fabricate din tabl
subire de care se sudea$ plcile care formea$
podeaua montani caroseri consolele si braele de
sprijin ale organelor mecanice.4oate asamblari sa
face n sudura electric n pct cu e#cepia consolelor
si a braelor de prindere care sunt sudate elec cu arc
2iferitele tubulare sunt ncastrate si apoi sudate
2