METODICA PREDRII

ISTORIEI
I. GLOSAR, TERMENI, NOIUNI, CONCEPTE ISTORICE
Aria curriculara reprezinta un grupaj de disip!ine s"!are are au #n "$un
anu$ite "%ieti&e si $et"d"!"gii si are "'era " &iziune $u!ti si(sau interdisip!inara
asupra "%iete!"r de studiu. Curriu!u$u!u! nati"na! r"$)nes este struturat #n sapte arii
curriculare dese$nate pe %aza un"r prinipii de tip episte$"!"gi si psi*"pedag"gi.
Ariile curriculare au '"st se!etate #n "n'"r$itate u 'ina!itati!e #n&ata$)ntu!ui, tin)nd
"nt de i$p"rtanta di&erse!"r d"$enii u!tura!e are strutureaza pers"na!itatea u$ana,
preu$ si de "ne+iuni!e dintre aeste d"$enii. Arii!e urriu!are sunt, limba si
comunicare, matematica si stiintele naturii, om si societate, arte, educatie fizica si sport,
tehnologii, consiliere si orientare. P"nderea !"r #n adru! i!uri!"r urriu!are si de-a
!ungu! ani!"r de studiu este &aria%i!a.
Competentele reprezinta ansa$%!uri struturate de un"stinte si deprinderi
d"%)ndite prin #n&atare. Aestea per$it identi'iarea si rez"!&area #n "nte+te di&erse a
un"r pr"%!e$e arateristie unui anu$it d"$eniu.
Competentele generale se de'ines pe "%iet de studiu si se '"r$eaza pe durata
#n&ata$)ntu!ui !iea!. E!e au un grad ridiat de genera!itate si "$p!e+itate si au r"!u! de
a "rienta de$ersu! didati atre a*izitii!e 'ina!e d"%)ndite de e!e& prin #n&atare.
C"$petente!e spei'ie se de'ines pe "%iet de studiu si se '"r$eaza pe parursu! unui
an s"!ar. E!e sunt deri&ate din "$petente!e genera!e, 'iind etape #n d"%)ndirea aest"ra.
C"$petente!"r spei'ie !i se as"iaza, prin pr"gra$a, unitati de "ntinut.
Curriculum nucleu reprezinta e+presia urriu!ara a trun*iu!ui "$un, are
uprinde ae! set de e!e$ente esentia!e pentru "rientarea #n&atarii !a " anu$ita disip!ina
si reprezinta uniu! siste$ de re'erinta pentru di&erse!e tipuri de e&a!uari si e+a$inari
e+terne .nati"na!e/ din siste$ si pentru e!a%"rarea standardelor curriculare de
performanta.
Curriculum la decizia scolii (CDS) reprezinta ansa$%!u! pr"ese!"r eduati&e si
a! e+periente!"r de #n&atare pe are 'ieare s"a!a !e pr"pune #n $"d diret e!e&i!"r sai #n
adru! "'ertei urriu!are pr"prii. La ni&e!u! p!anuri!"r de #n&ata$)nt, CDS reprezinta
nu$aru! de "re a!"ate s"!ii pentru "nstituirea pr"priu!ui pr"iet urriu!ar.
Curriculum aproundat! pentru #n&ata$)ntu! genera!, reprezinta, aea '"r$a de
CDS are ur$areste apr"'undarea "%ieti&e!"r de re'erinta a!e Curriu!u$u!ui nu!eu prin
di&ersi'iarea ati&itati!"r de #n&atare, #n nu$aru! $a+i$ de "re pre&azut #n p!aja "rara a
unei disip!ine.
Curriculum e"tins, pentru #n&ata$)ntu! genera!, reprezinta aea '"r$a de CDS
are ur$areste e+tinderea "%ieti&e!"r si "ntinuturi!"r din Curriu!u$u! nu!eu prin n"i
"%ieti&e de re'erinta si unitati de "ntinut, #n nu$aru! $a+i$ de "re pre&azut #n p!aja
"rara a unei disip!ine. Aeasta presupune parurgerea pr"gra$ei #n #ntregi$e.
O#iecti$ele cadru sunt "%ieti&e u un grad ridiat de "$p!e+itate si
genera!itate. E!e se re'era !a '"r$area un"r apaitati si atitudini generate de spei'iu!
disip!inei si sunt ur$arite de-a !ungu! $ai $u!t"r ani de studiu. Au " strutura "$una
pentru t"ate disip!ine!e apartin)nd unei arii urriu!are si au r"!u! de a asigura "erenta
#n adru! aesteia.
O#iecti$ele de reerinta sunt "%ieti&e are spei'ia rezu!tate!e asteptate a!e
#n&atarii !a 'ina!u! unui an de studiu si ur$ares pr"gresia #n '"r$area de apaitati si
a*izitia de un"stinte a!e e!e&u!ui de 01201n0301" !a un an de studiu !a a!tu!.
Pla%a orara reprezinta &ariatia de "re situata #ntre nu$aru! $ini$ si nu$aru!
$a+i$ de "re atri%uit prin p!anu!-adru de #n&ata$)nt unei disip!ine #ntr-un an de
studiu. Standarde!e urriu!are de per'"r$anta reprezinta riterii de e&a!uare a a!itatii
pr"esu!ui de #n&atare. E!e reprezinta enunturi sintetie #n $asura sa indie gradu! #n are
sunt atinse "%ieti&e!e 'iearei disip!ine de atre e!e&i, !a 'ine!e 'iearei trepte de
#n&ata$)nt "%!igat"riu.
Trunc&i comun reprezinta nu$aru! de "re are tre%uie parurse #n $"d
"%!igat"riu de atre t"ti e!e&ii unei !ase pentru " anu$ita disip!ina. Aest nu$ar de "re
este a!"at prin p!anuri!e-adru de #n&ata$)nt si asigura ega!itatea sanse!"r #n eduatie.
'nitatea de (n$atare este " strutura didatia des*isa si '!e+i%i!a, are are
ur$at"are!e arateristii, deter$ina '"r$area !a e!e&i a unui "$p"rta$ent spei'i
generat prin integrarea un"r "%ieti&e de re'erinta sau "$petente spei'ie4 este unitara
din punt de &edere te$ati4 se des'as"ara #n $"d siste$ati si "ntinuu pe " peri"ada de
ti$p si se 'ina!izeaza prin e&a!uare.
Ciclurile curriculare sunt peri"dizari a!e s"!aritatii are au #n "$un "%ieti&e
spei'ie si grupeaza $ai $u!ti ani de studiu, apartin)nd une"ri de ni&e!uri s"!are
di'erite. Aeste peri"dizari se suprapun peste strutura '"r$a!a a siste$u!ui de
#n&ata$)nt u s"pu! de a '"a!iza "%ieti&u! $aj"r a! 'iearei etape s"!are si de a reg!a
pr"esu! de #n&ata$)nt prin inter&entii de natura urriu!ara. 5ieare i!u urriu!ar
"'era un set "erent de "%ieti&e de #n&atare, are "nse$neaza eea e ar tre%ui sa
d"%)ndeasa e!e&ii !a apatu! unei anu$ite etape a!e s"!aritatii , " serie de d"$inante
are se re'era !a a!atuirea pr"gra$e!"r s"!are.
O#iecti$ele ciclurilor curriculare sunt,
a/ Ciclul ac&izitiilor undamentale .grupa pregatit"are, !ase!e I-II/ are a
"%ieti&e a"$"darea !a erinte!e siste$u!ui s"!ar si a!'a%etizarea initia!a4
%/ Ciclul de dez$oltare .!ase!e III-6I/ are a "%ieti& $aj"r '"r$area apaitati!"r
de %aza neesare "ntinuarii studii!"r4
/ Ciclul de o#ser$are si orientare .!ase!e 6II-I7/ are a "%ieti& "rientarea #n
&ederea "pti$izarii "ptiunii s"!are si pr"'esi"na!e u!teri"are4
d/ Ciclul de aproundare .!ase!e I7-7I/ are a "%ieti& $aj"r ad)nirea studiu!ui,
a!egerea pr"'i!u!ui si a speia!izarii asigur)nd #n ae!asi ti$p " pregatire genera!a
pe %aza "ptiuni!"r de !a e!e!a!te arii urriu!are.
e/ Ciclul de specializare "respunde #n&ata$)ntu!ui uni&ersitar.
II. CURRICULUM PENTRU ISTORIE
)*+*Planul cadru
8n peri"ada de '"r$are, ti$pu! s"!ar reprezinta un pr"ent #nse$nat din &iata
'iearei pers"ane. Ca ur$are, $"da!itatea #n are s"a!a #i "rganizeaza unui e!e& ti$pu!
reprezinta t"t"data " '"r$a de "ntr"! si de in'!uenta asupra e+istentei aesteia.
9esi p!anu! adru de #n&ata$)nt este &azut adesea a un instru$ent de p"!itia
eduati"na!a e a'eteaza #n pri$u! r)nd n"r$e!e pr"'es"ri!"r, #n rea!itate este un
instrument de organizare a vietii elevilor. M"da!itatea de "ntr"! unitar !a entru,
$ateria!izata printr-un p!an uni de #n&ata$)nt a reprezentat si reprezinta pr"dusu! unui
siste$ p"!iti"-s"ia! d"$inat de aut"ritaris$ si de !ipsa dreptu!ui !a "ptiune4 aeasta #n
ti$p e $"da!itatea #n are deizia !a ni&e!u! s"!ii inter&ine asupra ti$pu!ui s"!ar,
$ateria!izata prin p!anuri adru de #n&ata$)nt prezinta pr"dusu! unui siste$ s"i"-p"!iti
#n are d"$ina partiiparea s"ia!a si dreptu! !a "ptiune.
P!anu! adru de #n&ata$)nt este un d"u$ent reg!at"r esentia! are ja!"neaza
resurse!e de ti$p a!e pr"esu!ui de predare-#n&atare. P!anuri!e-adru "'era s"!utii de
"pti$izare a %ugetu!ui de ti$p, pe de " parte sunt uprinse ati&itati "$une tutur"r
e!e&i!"r din tara #n s"pu! asigurarii egalitatii de sansa a acestora, pe de a!ta parte este
pre&azuta ati&itatea pe grupuri(!ase de e!e&i #n s"pu! diferentierii parcursului scolar #n
'untie de interese!e, ne&"i!e si aptitudini!e spei'ie e!e&i!"r.
Arii!e urriu!are au '"st se!etate #n "n'"r$itate u 'ina!itati!e #n&ata$)ntu!ui,
tin)nd "nt de i$p"rtanta di&erse!"r d"$enii u!tura!e are strutureaza pers"na!itatea
u$ana, preu$ si de "ne+iuni!e din aeste d"$enii.
Organizarea p!anuri!"r de #n&ata$)nt pe arii urriu!are "'era a a&antaje,
p"si%i!itatea integrarii de$ersu!ui $"n"-disip!inar atua! #ntr-un adru
interdisip!inar4
e*i!i%rarea p"nderi!"r a"rdate di'erite!"r d"$enii si "%iete de studiu4
"n"rdanta u te"rii!e atua!e pri&ind pr"esu!, sti!u! si rit$uri!e #n&atarii4
"ntinuitatea si integritatea de$ersu!ui didati pe #ntregu! parurs s"!ar 'iearui
e!e&.
Prinipii!e de generare a p!anuri!"r-adru de #n&ata$)nt sunt, prinipii!e se!etiei
si ierar*izarii u!tura!e, prinipiu! 'unti"na!itatii .ra"rdarea di&erse!"r disip!ine si a
arii!"r urriu!are/, prinipiu! "erentei .arateru! "$"gen a! parursu!ui s"!ar/,
prinipiu! ega!itatii sanse!"r, prinipiu! '!e+i%i!itatii si a parursu!ui indi&idua!, prinipiu!
ra"rdarii !a s"ia!.
)*)*Programa de istorie
Este parte a Curriu!u$u!ui nati"na!. Ter$enu! de urriu!u$ deri&a din !i$%a
!atina, unde printre a!te!e #nsea$na drum catre. C"neptua!, pr"gra$e!e s"!are atua!e
se di'erentiaza de programele analitice prin aentu! pe are #! pune pe interi"rizarea
unui $"d de g)ndire spei'i 'iearui d"$eniu transpus #n s"a!a prin inter$ediu! unui
"%iet de studiu. Atua!e!e pr"gra$e s"!are su%!iniaza i$p"rtanta r"!u!ui reg!at"r a!
a*izitii!"r e!e&i!"r #n p!an '"r$ati&. Centrarea pe "%ieti&e("$petente reprezinta unia
$"da!itate e per$ite a sintag$a centrarea pe elev sa nu ra$)na " !"zina 'ara "ntinut.
Pr"gra$a s"!ara desrie "'erta eduati"na!a a unei anu$ite disip!ine pentru un
parurs s"!ar deter$inat. C"$petente!e n"i!"r pr"gra$e se strutureaza di'erit !a !asa a
I7-a are #n &iit"ru! apr"piat &a 'ae parte din #n&ata$)ntu! "%!igat"riu, 'ata de !ase!e a
7-a, a 7II-a .a 7III-a/ are &"r ra$)ne sa "nstituie #n perspeti&a #n&ata$)ntu! !iea!.
Pr"gra$a s"!ara uprinde,
Nota de prezentare, are desrie parursu! "%ietu!ui de studiu respeti&,
argu$enteaza strutura didatia ad"ptata4
Obiectivele cadru, "%ieti&e u un grad ridiat de genera!itate si "$p!e+itate. Se
re'era !a '"r$area un"r apaitati si atitudini generate de-a !ungu! $ai $u!t"r ani
de studiu4
Obiective de referinta, spei'ia rezu!tate!e asteptate a!e #n&atarii si ur$ares
pr"gresia #n '"r$area de apaitati si a*izitia de un"stinte a!e e!e&u!ui de !a un
an de studiu !a a!tu!4
Competentele generale se de'ines pe "%iet de studiu si se '"r$eaza pe durata
#n&ata$)ntu!ui !iea!4 Au un grad ridiat de genera!itate si "$p!e+itate si au r"!u!
de a "rienta de$ersu! didati atre a*izitii!e 'ina!e a!e e!e&u!ui.
Competentele specifice se de'ines pe "%ietu! de studiu si se '"r$eaza pe
parursu! unui an de s"!ar. E!e sunt deri&ate din "$petente!e genera!e, 'iind
etape #n d"%)ndirea aest"ra.
Exemple ale activitatii de nvatare pr"pun $"da!itati de "rganizare a ati&itatii #n
!asa4 pr"gra$a "'era e! putin un e+e$p!u de ast'e! de ati&itati pentru 'ieare
"%ieti& de re'erinta #n parte.
Continuturile sunt $ij!"ae prin are se ur$areste atingerea "%ieti&e!"r adru si
de re'erinta pr"puse.
Standarde curriculare reprezinta standarde nati"na!e, a%s"!ut neesare #n
"nditii!e intr"duerii unei 'i!"s"'ii eduati"na!e entrate pe di&ersitate.
Reprezinta riterii de e&a!uare a a!itatii pr"esu!ui de #n&ata$)nt.
alorile si atitudinile a"pera #ntregu! parurs a! #n&ata$)ntu!ui !iea!.
Sugestiile metodologice sunt re"$andari genera!e pri&ind $et"d"!"gia de
ap!iare a pr"gra$ei. Aeste re"$andari se p"t re'eri !a des'asurarea e'eti&a a
pr"esu!ui de predare-#n&atare entrat pe '"r$area de "$petente, identi'iarea
e!"r $ai ade&ate $et"de si ati&itati de #n&atare, d"tari $ateria!e neesare
pentru ap!iarea #n "nditii "pti$e a pr"gra$ei, e&a!uarea "ntinua.
Pentru clasele X-XII(XIII) n loc de obiective se folosesc competentele. La liceu
se trece de la programe centrate pe obiective, avnd un anumit grad de generalitate, la
programe centrate pe competente cu specific actional, care permit o evaluare orientata
spre perspectiva iminentei integrari a elevilor n viata sociala si profesionala!
8n e!a%"rarea pr"gra$ei au '"st !uate #n "nsiderare, strutura "rganizati"na!a a
!ieu!ui, "%ieti&e!e i!uri!"r urriu!are, anii de studiu si "%ieti&e!e speia!izari!"r.
9in"!" de strutura unitara a pr"gra$e!"r s"!are, urriu!u$u! nati"na! atua! pr"pune
" "'erta '!e+i%i!a, e per$ite pr"'es"ru!ui adaptarea adru!ui '"r$a! !a pers"na!itatea sa si
!a spei'iu! !asei de e!e&i u are !ureaza.
Ele$ul e+pri$a punte de &edere pr"prii, rea!izeaza punte de &edere pr"prii,
argu$enteaza, pune #ntre%ari u s"pu! de a #nte!ege, de a rea!iza sensu! un"r idei,
""pereaza #n rez"!&area pr"%!e$e!"r si a sarini!"r de !uru.
Proesorul 'ai!iteaza si $"dernizeaza #n&atarea, ajuta e!e&ii sa #nte!eaga si sa
e+pri$e punte!e de &edere pr"prii, este partener de #n&atare.
8n&atarea are !" pred"$inant prin '"r$are de "$petente si deprinderi pratie,
#n&atarea se rea!izeaza prin ""perare. E&a!uarea &izeaza $asurarea si apreierea
"$petente!"r, pune aent pe e!e$ente de "rdin a!itati& - .&a!"ri, atitudini/, &izeaza
pr"gresu! de #n&atare !a 'ieare e!e&.
III. ISTORIA CA O:IECT 9E STU9IU
,*+*-ocul istoriei (n scoala
La '"r$area pers"na!itatii e!e&u!ui, 'ieare disip!ina de #n&ata$)nt "ntri%uie #n
'untie de "ntinutu! ei, prin $"da!itati si ai spei'ie. Prin natura sa, ist"ria trezeste si
u!ti&a senti$ente, reeaza ae!e stari rati"na!e si a'eti&e de are are ne&"ie "rie 'iinta
u$ana pentru a trai si a-si &a!ida apaitati!e reat"are #n "n'"r$itate u erinte!e
pr"gresu!ui si u interese!e s"ietatii. Ist"riei #i re&ine un r"! esentia! #n '"r$area
pers"na!itatii e!e&i!"r . Ist"ria nu d"ar trans$ite un &"!u$ de un"stinte #n in'"r$area
e!e&i!"r asupra urgerii date!"r sau a des'asurarii un"r e&eni$ente ist"rie i are r"!u!
i$p"rtant de a '"r$a apaitati de interpretare, #nte!egere si atiune. Ist"ria &izeaza at)t
!atura cognitiva )t si ea rational"afectiva "ntri%uind !a dez&"!tarea un"stinte!"r din
t"ate s'ere!e e+istentei s"ia!e. Ist"ria este un e+e$p!u pentru prezent, este " stiinta de
sinteza, "$p"nenta esentia!a a u!turii genera!e, "pereaza u "nepte, n"tiuni spei'ie
si a!t"r disip!ine, "nstituie 'unda$ent pentru un"stinte!e d"%)ndite !a disip!ine a,
!i$%a si !iteratura r"$)na, !iteratura uni&ersa!a.
,*)*Rolul istoriei (n educarea ele$ilor
6"!u$u! si strutura un"stinte!"r ist"rie aduse #n 'ata e!e&i!"r sunt prezentate de
atre e!e d"ua d"u$ente s"!are de %aza, pr"gra$a ana!itia si $anua!u! s"!ar
e!a%"rate si apr"%ate de Ministeru! Eduatiei Nati"na!e.
Pr"'es"rii tre%uie sa insiste #n adru! !etii!"r asupra pr"esua!itatii ist"rie, a
desi'rarii $eanis$u!ui dez&"!tarii, #n!antuirii 'apte!"r si 'en"$ene!"r ist"rie.
,*,*Raportul dintre logica stiintei istorice si logica didactica
Sta%i!irea "%ieti&e!"r eduati"na!e a "nstituit una din pre"upari!e prinipa!e a!e
tutur"r !asii!"r pedag"giei, are !e-au '"r$u!at tin)nd sea$a de ni&e!u! stiinte!"r #n
genera!, a! stiinte!"r psi*" - pedag"gie #n partiu!ar si #n "n"rdanta u ne&"i!e ep"ii
respeti&e.
8n &ederea sta%i!irii unui "ntinut a! #n&ata$)ntu!ui are sa re'!ete stadiu! atua!
a! dez&"!tarii stiinte!"r si erinte!e s"ietatii se i$pune '"r$u!area e+p!iita a
"%ieti&e!"r, a $"duri!"r #n are e!e&ii tre%uie sa 'ie '"r$ati #n adru! pr"esu!ui
eduati&. Rede'inirea "%ieti&e!"r ist"riei a disip!ina didatia si e+pri$area !"r
reprezinta un pas i$p"rtant pe !inia sp"ririi e'iientei studierii "ntinutu!ui ei.
,*.*Selectarea materialului istoric dupa criteriile eicientei si esentialitatii
8nar$area e!e&i!"r u n"tiuni si un"stinte u pri&ire !a dez&"!tarea s"ietatii
"$enesti si a de&enirii sa!e ist"rie nu este t"tdeauna su'iienta de"aree prin !etie
tre%uie sa se ur$areasa si e tre%uie sa rea!izeze e!e&ii #n 'untie de "ntinutu! spei'i
a! 'iearei !etii, a de e+e$p!u, $"ti&area, u argu$ente ist"rie %azate pe ade&ar, a
'iearui $"$ent #n parte. 8n 'ieare !etie se &"r ur$ari a$%e!e aspete, in'"r$ati& si
'"r$ati&. In'"r$atia tre%uie sa 'ie se!eti&a si sa ur$areasa riterii!e e'iientei si
esentia!itatii. Letia nu tre%uie sa se %azeze pe " a&a!ansa de date are sa "p!eseasa
e!e&ii, pr"'es"ru! a&)nd "%!igatia se!etarii si esentia!izarii 'apte!"r #n de&enirea !"r
ist"ria pentru a putea e'iientiza " !etie sau a!ta.
Prin !atura eduati&a se ur$areste '"r$area eduatiei patri"tie, a unei $"ra!e si
deente at)t de neesare tineretu!ui s"!ar de astazi. 5"r$u!area e+p!iita, pe riterii!e
e'iientei si esentia!izarii "%ieti&e!"r ati&itatii didatie, per$ite pr"'es"ru!ui sa
sta%i!easa etape!e pe are tre%uie sa !e parurga e!e&ii pentru atingerea per'"r$ante!"r
'ina!e si sa e!a%"reze $et"d"!"gia ade&ata de !uru, re)nd #n ae!asi ti$p " %aza
"%ieti&a pentru e&a!uarea rezu!tate!"r "%tinute.
,*/*-ocul istoriei (n planurile de (n$atam0nt 1 modernizarea continutului
predarii istoriei (n noile programe
Pr"'es"ru!, 'iind pus #n situatia de a un"aste de !a #neput e &a 'ae e!e&u! !a
ter$inarea studiu!ui, are p"si%i!itatea de a p!ani'ia, de a ja!"na etape!e pe are e!e&u! !e
parurge. A! d"i!ea $"ti& pentru '"r$u!area e+p!iita a "%ieti&e!"r #! "nstituie 'aptu! a
e!e sunt '"!"sit"are !a e&a!uarea per'"r$antei.
Pe p!an $"ndia!, p!e)ndu-se de !a rede'inirea "%ieti&e!"r, s-a #nerat "
$"dernizare a "ntinutu!ui predarii, prin e!a%"rarea un"r pr"gra$e ana!itie,
siste$atizate, a+ate #n speia! pe ,
un"astere, a*iziti"narea de un"stinte spei'ie disip!inei respeti&e4
dez&"!tarea apaitati!"r inte!etua!e, eea e presupune #nte!egerea, transpunerea,
interpretarea, e+trap"!area, ap!iarea, ana!iza, sinteza si e&a!uarea.
Predarea ist"riei se p"ate e!a%"ra p!e)ndu-se de !a "%ieti&e!e 'iearei te$e si
!etii #n asa 'e! #n)t "ntinutu! 'iearei etape sa "ntri%uie #ntr-un $"d spei'i !a
rea!izarea deziderate!"r genera!e.
,*2*Modernizarea continutului predarii istoriei (n noile programe si manuale
pri$ind istoria Rom0niei si istoria uni$ersala
Este i$p"rtant a etateanu! 'iearei tari sa un"asa punte!e de reper din
treutu! p"p"ru!ui sau. Pr"esu! '"r$ati& uprinde astazi pe p!an eduati"na!, lectia de
istorie a nu!eu #n juru! areia pi&"teaza didatia #n&ata$)ntu!ui ist"riei. Letia
reuseste, !a $"du! "nret, sa asigure "ntinuitatea ap"rtu!ui instruti&-eduati& a! ist"riei
a "%iet de #n&ata$)nt si sa-i #nzestreze pe e!e&i u deprinderi de $una inte!etua!a.
Pr"'es"ru!, #n ati&itatea sa, tre%uie sa ur$areasa $ai $u!te aspete,
(mprospatarea inormatiilor destinate do#0ndirii lor de catre ele$i, $anua!e!e
de ist"rie nu re'!eta #nt"tdeauna e!e $ai n"i rezu!tate a!e eretarii ist"ri"gra'ie4
relectarea raportului dintre istorie ca stiinta si istorie ca disciplina de
(n$atam0nt4
ela#orarea continutului lectiei de istorie (n concordanta cu o#iecti$ele
inormationale si ormati$e ale acesteia4 !etii!e de predare"nvatare"evaluare a ist"riei
presupun, atitudini si apaitati spiritua!e4 prieperi si "%isnuinte4 "nepte si
$et"d"!"gii, pr"'es"ru! are stie sa se!eteze antitatea i$ensa de in'"r$atii din
$anua!e!e s"!are, 'i!tr)nd-" pe #nte!esu! e!e&i!"r, "%tine rezu!tate!e didatie pe are si
!e-a pr"pus4
sta#ilirea locului si importantei lectiei (n ansam#lul temei! capitolului sau
materiei predate4 pr"'es"ru! are dat"ria de a prezenta "ntinutu! 'apti din perspeti&a
auza!itatii si ade&aru!ui #n str)nsa !egatura u spatiu! ist"ri si u #$prejurari!e ep"ii #n
are s-au deru!at e&eni$ente!e4
respectarea logicii stiintei4 re!ie'area esentia!u!ui prezentat "nret si sinteti, #n
asa 'e! #n)t sa se prezinte a un nu!eu #n juru! aruia sa pi&"teze "ntinutu! !etiei4
respectarea logicii didactice4 pre!urarea si ad"ptarea "ntinutu!ui !etiei !a
partiu!aritati!e psi*ie, de &)rsta si inte!etua!e, ade&)ndu-se predarea !a " $u!titudine
de situatii4
orientarea continutului lectiei de istorie (n $iziune interdisciplinara4
integrarea elementelor de istorie locala (n istoria nationala si a acesteia (n
istoria uni$ersala*
,*3*Manualul de istorie
Are ur$at"are!e arateristii,
"pereaza " se!etie per$isi&a a "ntinuturi!"r, din are rezu!ta un ansa$%!u
&aria%i! de in'"r$atii #n are pr"'es"ru! si e!e&ii au un spatiu de reatie4
in'"r$atii!e prezentate sti$u!eaza interpretari a!ternati&e si des*ise, "nstituind
un $ij!" pentru '"r$area un"r "$petente, &a!"ri si atitudini4
reprezinta un $eanis$ de sti$u!are a g)ndirii ritie.
Manua!e!e de ist"rie a!ternati&e reprezinta un se$n a! n"r$a!izarii s"!ii #n
diretia de$"ratizarii #n&atarii. Sunt neesare de"aree nii pr"'es"rii si nii e!e&ii nu
sunt identii. Pr"gra$e!e s"!are atua!e de'ines #n ter$eni genera!i in'"r$atii!e
neesare pentru '"r$area inte!etua!a, 'ara a $ai preiza ti$pu! neesar asi$i!arii 'iearei
unitati de "ntinut. Ra$)ne !a !atitudinea aut"ru!ui de $anua! si a pr"'es"ru!ui sa
"rganizeze instruirea #n 'untie de "%ieti&e!e "$petente!e si "ntinuturi!e pre&azute #n
pr"gra$e!e s"!are si de pr"prii!e "ptiuni pri&ind pr"gresia, a%"rdarea $et"d"!"gia si
interese!e e!e&i!"r.
I6. STA:ILIREA O:IECTI6ELOR SPECI5ICE PRE9;RII ISTORIEI
.*+*Do#0ndirea unui sistem de inormatii speciice
Pentru rea!izarea aestui "%ieti&, !a s')rsitu! studiu!ui pr"gra$e!"r de ist"rie,
e!e&ii tre%uie sa un"asa peri"dizarea ist"riei, sa de"se%easa prinipa!e!e arateristii
a!e 'iearei ep"i, sa un"asa e&eni$ente!e si pr"ese!e e"n"$i"-s"ia!e, p"!itie si
u!tura!e are au "ntri%uit !a dez&"!tarea s"ietatii "$enesti, sa p!aseze #n ti$p si spatiu
aeste e&eni$ente, sa un"asa aspete!e are au unit, unes si apr"pie p"p"are!e, sa
desrie 'apte!e ist"rie, etape!e 'en"$ene!"r si pr"ese!"r petreute #n ist"ria dez&"!tarii
s"ietatii, sa un"asa perspeti&e!e de dez&"!tare a!e s"ietatii.
.*)*Dez$oltarea g0ndirii ele$ilor! a capacitatii de analiza si comparare
Pr"'es"ru! tre%uie ,
sa de'ineasa prin n"te!e esentia!e n"tiuni!e de ist"rie si sa sta%i!easa re!atii!e de
ierar*izare dintre n"tiuni4
sa "pereze "ret u aeste n"tiuni #n ana!iza date!"r, 'apte!"r si e&eni$ente!"r din
ist"rie4
sa integreze "ret date!e, e&eni$ente!e si pr"ese!e ist"rie partiu!are #n ateg"ria
din are 'a parte4
sa ana!izeze 'ieare 'apt ist"ri prin rap"rtarea !a auze!e are !-au generat, prin
e&identierea '"rte!"r are au partiipat, a des'asurarii si a ur$ari!"r !"r, e&identiind
re!atia auza-e'et4
sa p"ata ana!iza dupa ae!asi a!g"rit$, t"ate e&eni$ente!e si pr"ese!e ist"rie
ase$anat"are4
sa sta%i!easa, pe %aza ana!izei si "$paratiei, eea e au #n "$un si de"se%it
e&eni$ente!e ist"rie are au a&ut !" #n ae!asi ti$p, dar #n spatii di'erite.
.*,*4ormarea conceptiei stiintiice
5"r$area "neptiei stiinti'ie presupune a !a s')rsitu! studiu!ui ist"riei e!e&ii,
sa #nte!eaga ideea de e&"!utie a s"ietatii "$enesti din e!e $ai &e*i ti$puri si
p)na astazi4
sa sesizeze 'at"rii deter$inanti ai aestei e&"!utii si sensu! spre pr"gres a!
aesteia4
sa #nte!eaga interdependenta aest"r 'at"ri #n deter$inarea dez&"!tarii s"ietatii
"$enesti4
sa #nte!eaga auza!itatea e&eni$ente!"r, pr"ese!"r si 'en"$ene!"r ist"rie,
arateru! !egi a! dez&"!tarii ist"rie4
sa integreze ist"ria r"$)neasa #n ist"ria uni&ersa!a4
sa #nte!eaga ap"rtu! i&i!izatiei r"$)nesti !a dez&"!tarea i&i!izatiei si u!turii
uni&ersa!e.
4ormarea unor trasaturi morale
E!e&u! tre%uie sa-si #nsuseasa &a!"ri!e $"ra!-'"r$ati&e "'erite prin !etia ist"riei,
sa $ani'este drag"ste si respet 'ata de treutu! ist"ri a! r"$)ni!"r, sa $ani'este respet
'ata de &a!"ri!e u!turii si i&i!izatiei uni&ersa!e.
5"r$u!area !ara a "%ieti&e!"r instruti&-eduati&e a!e 'iearei te$e si !etii #n
parte este astazi "nsiderata drept " pr"%!e$a esentia!a pentru asigurarea e'iientei
pr"esu!ui de #n&ata$)nt. Este neesara sta%i!irea u preizie a "%ieti&e!"r pe are
p!anu! de #n&ata$)nt !e ur$areste.
.*.*5alori si atitudini prin studiul istoriei
5alorile si atitudinile reprezinta su$a a!itati!"r are dau sens si #nse$natate
unei 'iinte u$ane iar atitudini!e reprezinta disp"zitii de a reati"na !a di&ersi sti$u!i.
Argumente pentru ormarea! dez$oltarea si asumarea unui sistem de $alori si
atitudini,
din punct de vedere istoric, eduatia &a!"ri!"r si atitudini!"r este un su%iet e tine
de pre"uparea 'iearui grup s"ia!, 'iearei s"ietati si ep"i ist"rie de a '"r$u!a
$atriea unui siste$ de &a!"ri are sa-i "n'ere identitate, rezistenta si s"!idaritate
#n 'ata 'en"$ene!"r de au!turatie4 se reeaza ast'e! $"de!e u!tura!e are sunt
dese$nate prin ter$enu! mentalitate, are apartine <duratei !ungi a ti$pu!ui<4
pe planul politicii educationale, disip!ine!e din aria urriu!ara <O$ si s"ietate<
p"t ati"na "nret asupra $"de!u!ui u!tura!-ist"ri de tip aut"ritar #n sensu!
#n!"uirii sa!e u unu! des*is, p"ziti&, de$"rati4
din perspectiva psihologica, d"%)ndirea, reun"asterea si asu$area de atre
indi&id a unui siste$ de &a!"ri pr"priu reeaza pre$isa resp"nsa%i!itatii aestuia
#n !uarea deizii!"r. Atiunea resp"nsa%i!a a pers"na!itatii indi&idua!e dez&"!ta si
ati&eaza 'at"rii u inidenta asupra $"ti&atiei atiunii, #nrederea #n sine si #n
e!a!a!t, e'iienta atiunii indi&idua!e sau de grup, satis'atia pers"na!a sau de
grup4
din perspectiva comunicarii sociale,&a!"ri!e si atitudini!e de&in riterii
"perati"na!e #n situarea indi&idu!ui #n p"zitia de reept"r, $ediat"r sau e$itat"r a!
in'"r$atiei4 e+p!"zia in'"r$atiei angajeaza diret si %ruta! "ptiuni!e indi&idua!e.
Metode si te&nici de sc&im#are a conduitelor si atitudinilor6
prin competenta si credibilitatea emitatorului4
prin argumentare# uni!atera!a si u $esaj e+p!iit pentru un audit"riu $ai putin
instruit sau %i!atera!a sau $u!ti!atera!a si u un $esaj i$p!iit pentru un audit"riu
instruit4
prin apelul la frica4
prin comunicare perturbanta4
prin influenta sociala.
6. PROCESUL 8N6;;RII CONINUTULUI PRE9;RII ISTORIEI 8N
sCOAL;
/*+*4ormarea si dez$oltarea g0ndirii istorice7 rolul notiunilor undamentale
de istorie! competentele acestora (n dez$oltarea acultatilor intelectuale ale
ele$ilor
Cun"asterea 'apte!"r ist"rie reprezinta d"ar pri$u! pas #n studierea ist"riei,
g)ndirea e!e&i!"r 'iind "ndusa de !a ana!iza 'apte!"r !a #nte!egerea !egitati!"r ist"rie.
Prin '"r$area si "ns"!idarea n"tiuni!"r, se asigura e!e$ente!e neesare de #nte!egere a
pr"ese!"r si 'en"$ene!"r ist"rie #n t"ata "$p!e+itatea !"r, preu$ si a !egaturi!"r
e+istente #ntre auza si e'et. Cu ajut"ru! n"tiuni!"r "ret asi$i!ate, e!e&ii p"t sa
d"%)ndeasa un $"de! rati"na!, are #i &a ajuta !a #nte!egerea dez&"!tarii ist"riei #n
ansa$%!u! ei, !a '"r$area un"r "neptii asupra dez&"!tarii s"ietatii "$enesti, !a
#nte!egerea #n $"d !"gi a e&eni$ente!"r si pr"ese!"r ist"rie, ajung)ndu-se !a
genera!izare si a%stratizare.
Pr"esu! '"r$arii n"tiuni!"r de ist"rie a instru$ente "perati"na!e a!e g)ndirii are
!" "n"$itent u d"%)ndirea un"stinte!"r de ist"rie si reprezinta un pr"es "$p!e+ si
#nde!ungat. 8n aest pr"es, #n are este angajata #ntreaga ati&itate psi*ia a e!ui are
#n&ata, are !" dez&"!tarea "peratiuni!"r $inta!e - ana!iza, sinteza, "$paratia,
a%stratizarea, genera!izarea.
N"tiuni!e de ist"rie au un spei'i aparte i$pus de $ateria!u! a!e arui #nsusiri !e
genera!izeaza. N"tiuni!e de ist"rie genera!izeaza date, 'apte, e&eni$ente petreute #n
&iata s"ietatii #ntr-un ti$p $ai $u!t sau $ai putin #ndepartat, #n eea e au e!e spei'i,
esentia!.
N"tiuni!e de ist"rie au " s'era de"se%it de uprinzat"are, integr)nd 'apte si
e&eni$ente are se #ntind #n ti$p si spatiu pe peri"ade '"arte $ari #n ist"ria dez&"!tarii
s"ia!e. N"tiuni!e de ist"rie au un arater "$p!e+, dat"rita 'aptu!ui a ist"ria nu
reprezinta, nu studiaza 'en"$ene!e iz"!at i #ntr-" str)nsa interdependenta si #n!antuire
auza!a, asa u$ se petre e!e #n rea!itate.
5"r$area siste$u!ui de n"tiuni are " i$p"rtanta de"se%ita pentru dez&"!tarea
g)ndirii e!e&u!ui si pentru #nte!egerea ist"riei #n !u$ina "neptiei despre !u$e si &iata.
Studierea ist"riei uni&ersa!e "ntri%uie !a #nte!egerea esentei n"tiuni!"r de ist"rie, !a
sesizarea se$ni'iatiei !"r, !a sta%i!irea re!atii!"r dintre e!e, !a ierar*izarea si "rd"narea !"r
#ntr-un siste$ arateristi ist"riei R"$)niei.
Rezu!ta a '"r$area de n"tiuni tre%uie sa ne pre"upe #n $"d per$anent4 "ri)t
de $u!te un"stinte trans$ite pr"'es"ru!, e!e nu ra$)n #n $intea e!e&i!"r daa nu sunt
"ns"!idate si garantate printr-un nu$ar de n"tiuni 'er$e si uprinzat"are. Si$p!a narare
a 'apte!"r si 'en"$ene!"r disparate, 'ara a $ara interdependenta dintre e!e, auza!itatea
are !e "nditi"neaza si e&"!utia !"r, nu reuseste sa redea dez&"!tarea s"ietatii "$enesti
de-a !ungu! ist"riei.
Prima etapa de ormare a notiunilor este aeea a rearii reprezentarii din are
u!teri"r pr"'es"ru! &a desprinde, u ajut"ru! e!e&i!"r, e!e$ente!e esentia!e - #n aest s"p
pr"'es"ru! a&)nd !a #nde$)na "%iete, ta%!"uri, i!ustratii.
A doua etapa a cunoasterii reprezinta g)ndirea a%strata. Cu ajut"ru! ei se &a
e!i$ina neesentia!u! din $ateria!u! de senzatii si pereptii, pentru a retine partea !"r
"$una si per$anenta.
8otiunea reprezinta '"r$a a g)ndirii, apa%i!a sa re'!ete esenta 'en"$ene!"r
ist"rie ase$anat"are. 8n stiinta ist"riei "pera$ u n"tiuni preu$, ordine sociala, stat,
lupta de clasa, cultura! timp, spatiu. 5ieare n"tiune re'!eta $ai $u!te 'en"$ene.
9in e+perienta pr"'es"ru!ui !a atedra reiese a n"tiuni!e ist"rie se '"r$eaza #n
$"d treptat, prin re!uarea pr"%!e$e!"r, a !aturi!"r "$p"nente #n deursu! ani!"r de
s"!arizare, !a ni&e!uri!e respeti&e de un"astere si de u!tura a!e e!e&i!"r. 9e ase$enea,
#ntr-" !etie se p"t '"!"si "n"$itent $ai $u!te n"tiuni, u "nditia a pr"'es"ru! sa se
"preasa asupra 'iearuia si sa-i deter$ine pe e!e&i sa g)ndeasa asupra !"r.
Este de retinut '"!"sirea, a pr"edeu $et"di u e'iienta de"se%ita, a s*e$ei
!"gie. Ea per$ite "$pararea 'en"$enu!ui ist"ri si #n 'e!u! aesta des"perirea
!egitati!"r genera!e a!e dez&"!tarii. 5"!"sirea repetata a s*e$ei tip !e per$ite e!e&i!"r
uti!izarea ei a $ij!" de un"astere a rea!itatii ist"rie.
/*)*8otiunea de spatiu istoric si notiunea de timp istoric
9intre nu$er"ase!e pr"%!e$e 'unda$enta!e e se pun pr"'es"ru!ui de ist"rie, $ai
u sea$a #n i!u! gi$nazia!, aeea a situarii unui e&eni$ent #n spatiu si ti$p ra$)ne ea
$ai atua!a si ea $ai di'ii!a. Este a%s"!ut neesara gasirea unui instru$ent de !uru
are sa 'ie prati prin "neptie si t"t"data, e'iae #n ap!iare. 9in paate, putini e!e&i
au n"tiune preisa a !"a!izarii ge"gra'ie )nd este &"r%a de un su%iet de ist"rie.
Tre)nd !a !"a!izarea unui e&eni$ent, atrage$ atentia a aest !uru nu tre%uie sa se 'aa
#ntr-un "nte+t str)$t. 9e&ine neesara " !"a!izare du%!a #n spatiu. Aest tip de
!"a!izare pune " pr"%!e$a ist"ria #ntr-" entitate ge"gra'ia e este sau era a sa
indi'erent de se"!.
Odata 'i+at adru! ge"gra'i a! pr"%!e$ei ist"rie studiate, tre%uie sa se treaa !a
situarea #n ti$p. si aii este neesara " du%!a atiune. 8ntr-un pri$ stadiu se situeaza
preis peri"ada 'i+ata pe !inia ti$pu!ui traditi"na!. Ra$)nerea !a un ase$enea siste$ ar
#nse$na i$p"si%i!itatea $ateria!a de a ajunge !a " !inie a ti$pu!ui e&"!uti&, are sa 'ie
pr"prie peri"adei #n disutie. Aeasta "ndue !a un a! d"i!ea stadiu, s"!iit)nd rea!izarea
unui disp"ziti& are sa puna #n para!e! pr"%!e$e!e esentia!e, re!e&ante a!e aestei
peri"ade.
O ase$enea te*nia p"ate da rezu!tate satis'aat"are, per$it)nd e!e&u!ui sa
asi$i!eze, #n "$p!e+itatea ei " rea!itate sesizata #n aspete!e ei esentia!e.
/*,*Sta#ilirea de raportului dintre aptele si enomenele istorice* Rolul
aptelor si a corelatiilor (n predarea istoriei
Predarea $"derna nu pr"pune e!e&i!"r #n&atarea 'apte!"r i #nte!egerea
e&eni$ente!"r si 'en"$ene!"r ist"rie, are nu este p"si%i!a de)t prin ana!iza )t $ai
independenta si pre!urarea )t $ai stiinti'ia a 'apte!"r si 'en"$ene!"r ist"rie. 8n
!u$ina aest"r ade&aruri in"ntesta%i!e tre%uie dez%atute ritii!e aduse predarii ist"riei.
Ist"ria se des'as"ara t"tdeauna #n ti$p si spatiu si se rea!izeaza #n 'apte si atiuni. Ast'e!,
'at"ru! spatiu in!ude $ereu anu$ite un"stinte r"n"!"gie iar e&eni$ente!e, un"stinte
"nrete. Nu e+ista dei un"astere ist"ria 'ara #nsusirea unei anu$ite antitati de date
r"n"!"gie, ani, #nt)$p!ari. Nu este &"r%a a e!e&u! sa un"asa t"ate date!e si
e&eni$ente!e "nse$nate #n $anua!e i sa stie sa "pereze u e!e #n pr"esu! un"asterii
ist"rie.
Respetu! pentru 'apte si date, preu$ si " g)ndire "perati&a sunt de"se%it de
i$p"rtante #n predarea ist"riei si #n '"r$area unei "neptii ist"rie. Reatia negati&a !a
#n&atarea 'apte!"r si date!"r a a&ut auze $u!tip!e si e+p!ia%i!e. Una din $"steniri!e
negati&e a!e predarii ist"riei #n s"a!a din deenii!e anteri"are era t"irea date!"r, ape!u! !a
$e$"ria e!e&u!ui si nu !a inte!igenta !ui. Sti$u!area reati&itatii e!e&i!"r !a !etii!e de
ist"rie nu este " sarina prea us"ara, pretinde $u!ta energie din partea pr"'es"ru!ui, "
pregatire prea!a%i!a te$einia, " sustinuta ati&itate eduati&a.
R"stu! predarii ist"riei nu p"ate 'i de)t un"asterea treutu!ui, preu$ si
"rientarea e!e&i!"r #n pr"%!e$e!e atua!e a!e s"ietatii, prin dez&a!uirea !egaturi!"r
pr"'unde dintre treut si prezent. Aest !uru este p"si%i! daa e!e&ii #n&ata sa un"asa
dez&"!tarea s"ietatii.
/*.*Modalitati si conditii (n realizarea sarcinilor educationale prin procesul
(n$atarii istoriei
Ist"ria este nu nu$ai " di$ensiune a u!turii i si " !atura a eduatiei prin are
sunt rez"!&ate une!e pr"%!e$e pe are "$u! !e #nt)!neste #n p!an e+istentia!.
Un ist"ri sau un pr"'es"r de ist"rie nu p"ate un"aste 'apte!e studiate daa nu
'ae e'"rtu! sa !e #nte!eaga. Treutu! p"ate 'i #nte!es nu$ai prin pris$a prezentu!ui, adia
supra!iit)nd &a!"area eduati"na!a a e+istentia!u!ui. Su%ietu! are #si pr"pune sa
re"nstruiasa esa'"daju! 'apte!"r, 'ie a este pr"'es"r, 'i a este e!e& tre%uie sa 'ie
apa%i! sa patrunda ep"a, esenta ei, sesiz)nd 'apte!e 'ara prejudeati.
9asa!u! de ist"rie nu p"ate 'i indi'erent !a in'!uente!e negati&e pe are !e p"ate
su'eri pers"na!itatea e!e&u!ui )nd ase$enea risuri sunt treute u &ederea. Pentru a
e&ita aeste risuri , nu tre%uie uitat su% nii " '"r$a a ist"ria este un pr"es "ntinuu de
atiune reipr"a #ntre ist"ri si 'apte!e ist"rie, un dia!"g per$anent #ntre prezent si
treut. 8n 'apt, aest dia!"g ne#ntrerupt "nstituie a!ea prin are se $aturizeaza si$tu!
ist"ri si se '"r$eaza "nstiinta ist"ria, se "nstituie aea #n&atare are '"r$eaza
pers"na!itatea. Cu a!te u&inte, ist"ria p"ate sa-i #n&ete pe "a$eni sa de&ina $ai u$ani,
eea e "respunde "%ieti&e!"r ur$arite de "rie ana!iza a #n&atarii si a reati&itatii.
8n&atarea ist"riei depinde de a!itatea si e+tinderea e+perientei indi&idua!e,
preu$ si de s"!uti"narea un"r pr"%!e$e e se pun #n 'ata pr"'es"ru!ui a ist"ri. Aeste
pr"%!e$e se re'era !a p"si%i!itatea de genera!izare #n ist"rie si !a e+pri$area pe %aza de
'apte a un"r judeati de &a!"are, a un"r judeati $"ra!e.
Ceretarea ist"ria are un r"! i$p"rtant at)t pentru ist"ri )t si pentru e! are
#n&ata ist"ria4 si #ntr-un az si #n e!a!a!t, este angajata pers"na!itatea e!ui are <auta<
are reurge !a e+perienta sa si !a e+perienta a!t"r "a$eni.
Ceretarea ist"ri"gra'ia are tendinta du%!a de a u!ti&a e+p!iatia auza!a si
e+p!iatia "nditi"na!a a 'aptu!ui ist"ri.
Ist"ria este g)ndita a un pr"es #n are "a$eni si u!turi sunt angajati #n autarea
si eretarea se$ni'iatiei pe are " au de&enirea u$ana si "nstruirea u$ana ade&ata a
aestei de&eniri.
Studiu! ist"riei a stiinta a "$u!ui gaseste #n ti$p e!e$ente de u!tura si, t"t"data,
d"%)ndeste "%isnuinte 'unda$enta!e de "rientare #n e+istenta pers"na!a si s"ia!a,
'unda$ente are &"r "ns"!ida atu! eduati"na!.
6I. METO9ELE 9I9ACTICE UTILI=ATE 8N PRE9AREA ISTORIEI
2*+*Reconsiderarea metodelor traditionale (n paralel cu metodele moderne
Reprezinta " pr"%!e$a "ntr"&ersata e a!i$enteaza n"i disutii si e+peri$entari.
8n p!us, nu$aru! $et"de!"r de #n&ata$)nt este $are si aest nu$ar sp"reste at)t prin
e!a%"rarea un"r $et"de )t si prin i$p"rtanta pe are " d"%)ndes une!e pr"edee de
predare a anu$it"r te$e, trans'"r$)ndu-!e ast'e! #n $et"de.
Met"de!e de #n&ata$)nt au anu$ite arateristii, #ntre are un r"! deter$inant #!
"upa de$ersuri!e te"reti"-ati"na!e. Aestea sunt '"r$e e+!usi&e de predare-#n&atare
are asigura des'asurarea si 'ina!izarea u e'iienta a pr"esu!ui de #n&ata$)nt
#ndep!inind 'untii n"r$ati&e de genu!, e si )t preda$ si #n&ata$, e, )t, u$ si )nd
sa e&a!ua$ un"stinte!e "ntri%uind !a #ndep!inirea "%ieti&e!"r didatie. A!te
arateristii a!e $et"de!"r de #n&ata$)nt sunt !egate de de$ersuri!e de un"astere
stiinti'ia, de d"u$entare si e+peri$enta!-ap!iati&e, "ntri%uind !a dez&"!tarea te"riei si
pratiii pedag"gie, #$%in)ndu-se #n aest s"p u '"r$e!e un"asterii si u "peratii
!"gie. Met"de!e nu sunt si$p!e pratii didatie de ap!iare a te"riei pedag"gie, i e!e
uprind si dina$izeaza e!e$ente pedag"gie te"retie are asigura 'unda$entarea
stiinti'ia a atiuni!"r de predare-#n&atare, "ntri%uind !a e&"!utia te"riei pedag"gie.
Met"de!e de #n&ata$)nt se e!a%"reaza si se ap!ia #n str)nsa !egatura u spei'iu!
disip!inei de #n&ata$)nt, u 'e!u! ati&itatii didatie, u ni&e!u! de pregatire a! e!e&i!"r.
Au arater dina$i #n sensu! a $entin eea e este &a!"r"s si e!i$ina eea e este uzat
$"ra!, 'iind ast'e! des*ise #nn"iri!"r si per'eti"nari!"r #n pas u s"ietatea $"derna,
in'"r$ati"na!a. T"t"data e!e au un arater siste$i #n sensu! a, 'ara a-si pierde
spei'iitatea, se #$%ina, a!atuind un ansa$%!u $et"d"!"gi "erent.
Metodele,
a. care stau sub incidenta muncii profesorului, predarea! prelegerea! con$ersatia4
%. care servesc mai ales munca elevului, (n$atarea! lectura! e"ercitiul.
Este neesar a t"ate $et"de!e, separat sau #$%inat sa "ntri%uie !a rea!izarea u
sues at)t a predarii )t si a #n&atarii. 8n adru! "re!"r de urs, pentru "%tinerea un"r
rezu!tate p"ziti&e #n atu! predarii-#n&atarii, pr"'es"rii au "%!igatia sa #$%ine si sa
'"!"seasa ade&at si reat"r $et"de!e didatie.
Clasiicarea metodelor didactice dupa pr"'es"ru! C"nstantin Cu"s,
din punct de vedere istoric, metode traditionale clasice .e+punerea, "n&ersatia,
e+eritiu!/, metode moderne .a!g"rit$izarea, pr"%!e$atizarea, instruirea
pr"gra$ata/4
n functie de sfera de specialitate, metode generale .e+punerea, pre!egerea,
"n&ersatia/, metode particulare .e+eritiu!, e+e$p!u!/4
dupa gradul de anga$are al elevilor la lectie, metode e"poziti$e sau pasi&e,
entrate pe $e$"ria repr"duti&a si pe asu!tarea pasi&a si $et"de ati&e, ere se
%azeaza pe angajarea direta a e!e&u!ui4
dupa forma de organizare a muncii, metode indi$iduale, metode de predare9
(n$atare (n grupuri! metode rontale! metode com#inate4
n functie de axa de nvatare prin receptare %mecanica& " prin descoperire
%constienta&# metode de (n$atare mecanica .e+punerea, de$"nstratia/, metode
de (n$atare prin descoperire diri%ata ."n&ersatia euristia, "%ser&atia dirijata,
instruirea pr"gra$ata, studiu! de az/, metode de (n$atare prin descoperirea
propriu9zisa ."%ser&atia, e+eritiu!, rez"!&area de pr"%!e$e/.
Pe !)nga aentuarea arateru!ui ati& si reat"r a! $et"de!"r $"derne se i$pune
a uti!izarea aest"ra #n predarea-#n&atarea ist"riei sa asigure " #$%inare judii"ase a
$unii independente a e!e&i!"r u ati&itatea "!eti&a #n #n&atarea ist"riei, $et"de!e si
pr"edee!e nu se '"!"ses iz"!at i #nt"tdeauna integrate #ntr-un siste$ $et"di.
2*)*Metodele de (n$atam0nt si aplicarea acestora (n procesul de predare9
(n$atare a istoriei (n scoala
a* E"punerea sistematica a cunostintelor
Reprezinta una dintre $et"de!e u nu$er"ase &a!ente eduati&e, %azata pe
uti!izarea u&)ntu!ui. 8n predarea un"stinte!"r de ist"rie nu se p"ate e&ita "$uniarea
un"stinte!"r #ntru)t 'apte!e ist"rie nu p"t 'i supuse &eri'iarii direte a e!"r are
#n&ata, nu p"t 'i prin ur$are #nte!ese pe a!ea eretarii e'etuate de e!e&i si nii nu p"t 'i
sintetizate sau integrate #ntr-un siste$ independent. 9e aeea #n $u!te situatii de #n&atare
a ist"riei se uti!izeaza trans$iterea "ra!a a un"stinte!"r. E+punerea un"stinte!"r "'era
pr"'es"ru!ui p"si%i!itati !argi de sp"ntaneitate si de adaptare u usurinta !a spei'iu!
te$ei si !a ni&e!u! !asei iar e!e&i!"r !e "'era un $"de! rati"na! de a%"rdare a rea!itatii
ist"rie. O e+punere p"ate 'i ati&a atuni )nd #n adru! ei pr"'es"ru! rea!izeaza "
"$uniare &ie u e!e&ii, s"!iit)ndu-!e #n per$anenta apaitati!e psi*ie prin
prezentarea p!anu!ui e+punerii, !asi'iari, "$paratii, "rd"nari, sinteze.
Ori de )te "ri situatii!e de #n&atare per$it, pr"'es"ru! tre%uie sa reurga !a
pr"edeu! "$paratiei ist"rie, a! ana!"gii!"r, a! "rientarii un"r date statistie. Pr"'es"ru!
&a reusi sa s"!iite "peratii!e g)ndirii e!e&i!"r, sa-i deter$ine sa ana!izeze idei!e, sa puna
#n $isare resurse!e a'eti&-e$"ti"na!e a!e aest"ra, trans'"r$)nd e+punerea
un"stinte!"r #ntr-" ati&itate de g)ndire autentia.
Pr"'es"ru! tre%uie sa rea!izeze " e+punere "reta, aesi%i!a #nte!egerii e!e&i!"r,
p!astia si e$"ti"na!a prin are sa rea!izeze nu nu$ai retinerea e&eni$ente!"r i si
dez&"!tarea senti$ente!"r, sti$u!area i$aginatiei si a &"intei e!e&i!"r.
5ariante si tipuri de e"punere
Po$estirea este " '"r$a de e+punere u arater narati& si desripti& a dina$iii,
'ru$usetii si dra$atis$u! 'apte!"r ist"rie, #n $"d !ar, aesi%i!, gradat, apti&ant si
e+presi&, 'ara sa se a%ata de !a ade&aru! ist"ri. E$"tia pr"&"ata de p"&estire se degaja
din u&inte!e #ntre%uintate si de t"nu! '"!"sit. E!e genereaza e$"tii, &i%ratii puternie si
"n&ingeri, angajeaza i$aginatia si a'eti&itatea, 'i+eaza atiuni $e$"ra%i!e din ist"rie,
u!ti&a senti$ente de ad$iratie sau dezapr"%are, "'era $"de!e de "nduita. Sp"reste
e+presi&itatea p"&estirii si arateru! sau e$"ti"na! atuni )nd !i$%aju! este ade&at,
)nd se aentueaza "ret , )nd gesturi!e sunt $"de!ate dupa #nte!esu! ideii.
E"plicatia
8n predarea ist"riei !a !ase!e $ari, e+punerea siste$atia a un"stinte!"r #$%raa,
adesea, '"r$a e+p!iatiei. Reprezinta " &arianta a $et"dei e+punerii are "nsta #n
argu$entarea stiinti'ia a 'apte!"r re!atate nu at't prin descrierea lor, c't prin
accentuarea cauzelor care determina evenimentul istoric, a modului de desfasurare, a
urmarilor si a relatiilor dintre faptele si evenimentele istorice! Ea s"!iita #ntr-un grad
$ai $are "peratii!e g)ndirii si ajuta e!e&ii #n #nte!egerea n"te!"r de'init"rii a!e n"tiunii de
ist"rie si a !egaturi!"r are se $ani'esta #n dez&"!tarea aesteia. E+p!iatia este '"r$a
e+punerii are pune #n $isare "peratii!e g)ndirii !"gie #n re"nstituirea si e+p!iarea
'apte!"r ist"rie dez&a!uind ade&aru! pe %aza argu$entatiei deduti&e. Prin e+p!iatie,
pr"'es"ru! se adreseaza $ai $u!t g)ndirii e!e&u!ui si $ai putin a'eti&itatii sa!e.
Prelegerea este " '"r$a de e+punere ne#ntrerupta, %ine "rganizata si siste$atizata
a unei te$e din pr"gra$a de ist"rie, u arater $ai a$p!u, '"!"sita u preadere #n
u!ti$e!e !ase !iea!e, !a uni&ersitate, ti$p de una sau $ai $u!te "re. 8nepe u
prezentarea tit!u!ui te$ei, u su%!inierea i$p"rtantei aesteia si u preizarea p!anu!ui
pr"%!e$e!"r e ur$eaza a 'i ana!izate. Se '"!"seste " &"r%ire a!easa, a!da, e+presi&a,
"n&ingat"are, apa%i!a sa uereasa audit"riu!, 'a)ndu-! partas !a sta%i!irea ade&aru!ui
ist"ri si !a apararea dreptatii u$ane. Cun"stinte!e sunt prezentate stiinti'i, !ar, "erent,
!"gi, aesi%i!. Este " '"r$a speia!a de dia!"g #ntre pr"'es"r si e!e&, a arei &a!"are este
data de apaitatea de sinteza a pr"'es"ru!ui si de daru! sau de a "$unia, de a$p!"area
un"stinte!"r pe are aesta !e are #n d"$eniu! respeti&.
8n predarea ist"riei se '"!"ses $ai $u!te tipuri de pre!egere, u$ ar 'i,
prelegerea sub forma de monolog, )nd sensu! in'"r$atiei este uni4
prelegerea aplicata, are "nsta #n e+punerea pe surt a un"r un"stinte te"retie,
teze sau prinipii de atre pr"'es"r, dupa are ur$eaza ap!iatii pratie .e+ursii,
&izite, e!a%"rarea un"r "$uniari, eretarea ist"riei !"a!e/4
prelegerea"dezbatere, )nd se prezinta una sau $ai $u!te te"rii, ur$ate de
dez%atere pr" si "ntra si de rez"!&area ip"teze!"r '"r$u!ate4
prelegerea cu oponent presupune e+istenta e!ui de-a! d"i!ea pr"'es"r sau a unui
e!e& instruit #n aest sens #n &ederea disutarii unei te$e pri&ite din $ai $u!te
punte de &edere.
E+punerea prezinta nu$er"ase &irtuti si a&antaje de"aree este " a!e si$p!a si
direta de trans$itere a unui &"!u$ $are de in'"r$atii #ntr-un ti$p deter$inat surt)nd
aesu! !a "ntinutu! !etiei, un singur pr"'es"r p"ate instrui si$u!tan " "!eti&itate,
&a!"ri'ia p"tentia!u! eduati& a! !etiei de ist"rie, u!ti&)nd senti$ente $"ra!e si
in'!uent)nd atitudini!e si "n&ingeri!e e!e&i!"r, "'era $"da!itati de g)ndire stiinti'ia si de
&"r%ire, india traseu! sta%i!it pentru des"perirea ade&aru!ui ist"ri #n !etii!e u un grad
$are de di'iu!tate, ajuta !a dez&"!tarea i$aginatiei reat"are a e!e&i!"r.
O %una e+punere tre%uie sa &izeze at)t "ntinutu! aesteia )t si '"r$a ei
"nretizata #n #$%inarea sti!u!ui stiinti'i u e! !iterar, "n'erind !aritate si e!eganta
e+presiei, a!dura t"nu!ui, e+pri$are reat"are, artistia, p!astia, respetarea prinipii!"r
didatie, '"!"sirea de !i$%aje &ariate, sa "rienteze studiu! indi&idua! si independent a!
e!e&i!"r.
9eza&antaje!e e+punerii ar 'i, asigura " s!a%a indi&idua!izare a predarii-#n&atarii,
nepartiiparea direta a e!e&i!"r !a e!a%"rarea un"stinte!"r, iru!atia in'"r$atiei nu$ai
#ntr-un sens nu e+erseaza atentia, g)ndirea e!e&i!"r, aestia de&enind si$p!i spetat"ri sau
"nsu$at"ri ne&"iti sa #nregistreze !anturi &er%a!e si nu "nepte. Pentru "pti$izare,
pr"'es"ru! anunta p!anu! e+punerii si a "%ieti&e!"r "perati"na!e, '"r$u!eaza #ntre%ari
ret"rie !a are t"t pr"'es"ru! sa raspunda argu$ent)nd pr" si "ntra.
#* Con$ersatia
C"nstituie una dintre $et"de!e prinipa!e de identi'iare a ati&itatii e!e&i!"r.
Met"da a e&"!uat spre '"r$e din e #n e $ai ati&e si $ai e'iiente. 9e !a " $et"da are
&iza u preadere e+ersarea $e$"riei, prin #ntre%ari '"r$u!ate de pr"'es"r, !a are e!e&ii
raspundeau prin dirijarea e+esi&a a aesteia, !a " $et"da #n are pr"'es"ru! #ntrea%a si
este #ntre%at, dirijeaza u sup!ete "n&ersatia, sti$u!eaza dez%aterea si "n'runtarea de
idei, antreneaza e!e&ii !a un s*i$% de in'"r$atii si !a e+pri$area un"r "pinii pers"na!e.
Se re"$anda e&itarea #ntre%ari!"r u 'untie repr"duti&a, are se adreseaza #n
speia! $e$"riei si se re"$anda uti!izarea ae!"r #ntre%ari are "ndu e!e&ii !a atiune,
!a e'etuarea di'erite!"r "peratii inte!etua!e. 8n #n&atarea ist"riei "n&ersatia are &a!"are
'"r$ati&a de"se%ita de"aree ea dez&"!ta at)t $e$"ria, i$aginatia, g)ndirea ist"ria a
e!e&i!"r )t si a'eti&itatea aest"ra. Cu ajut"ru! "n&ersatiei, e!e&ii tre $ai us"r !a
retinerea 'apte!"r, !a #nte!egerea stiinti'ia a dez&"!tarii s"ietatii "$enesti.
Nu p"ate 'i uti!izata #n #nsusirea un"r 'apte, e&eni$ente, pr"ese ist"rie, date
neun"sute de e!e&i. Nu$ai dupa e e!e&ii un"s e&eni$entu! ist"ri dat, pr"'es"ru! #i
&a s"!iita prin #ntre%ari, sa-! pre!ureze, sa-! ana!izeze, sa-i sta%i!easa re!atii!e si auze!e
are !-au generat sa-! integreze #n siste$u! aruia #i este su%"rd"nat si sa-i apreieze
&a!"area. Pr"'es"ru! p"ate uti!iza at)t "n&ersatia euristia )t si "n&ersatia de
"ns"!idare, siste$atizare si &eri'iare a un"stinte!"r de ist"rie.
Conversatia euristica "n'era ist"riei un arater a'eti& si e'iient. Aeasta
in&estigatie "nsta dintr-" suesiune de #ntre%ari are, prin &a!"ri'iarea un"stinte!"r
d"%)ndite de e!e&i anteri"r, sti$u!eaza g)ndirea aest"ra #n sesizarea n"te!"r
arateristie si "$une unui grup de 'en"$ene ist"rie. Prin #n!antuirea #ntre%ari!"r,
pr"'es"ru! &a putea dirija g)ndirea e!e&i!"r de !a un"asterea e&eni$entu!ui #n 'ieare
etapa a dez&"!tarii sa!e, !a #nte!egerea auze!"r si a i$p"rtantei !ui si, treptat, !a
#nte!egerea !ui #n ateg"ria de 'en"$ene ist"rie din are 'ae parte.
E'iaitatea $et"dei "n&ersatiei neesita "neperea si respetarea un"r "nditii
#n pri$u! r)nd a!e dia!"gu!ui adia a!e #ntre%ari!"r si raspunsuri!"r.
C"nditii pentru #ntre%ari,
'"r$u!area dupa az a tipu!ui e!ui $ai p"tri&it de #ntre%ari, ret"rie, de g)ndire,
repetiti&e, #n*ise, des*ise, #n!antuite, sup!i$entare4
sa se re'ere !a $ateria predata, sa 'ie !are, "nise din punt de &edere stiinti'i4
sa sti$u!eze g)ndirea, spiritu! riti si reati&itatea e!e&i!"r4
sa 'ie '"r$u!ate #n '"r$e s*i$%ate, &ariate4
sa 'ie "$p!ete, uprinzat"are, "$p!e+e, 'ara a 'i du%!e sau trip!e4
sa nu dua !a raspunsuri $"n"si!a%ie4
sa se adreseze #ntregu!ui grup de e!e&i s ap"i sa se 'i+eze pe e! are sa dea
raspunsu! #n azu! ati&itati!"r didatie4
sa nu se puna #ntre%ari viclene, cursa, &"it gresite, are p"t indue #n er"are e!e&ii4
sa se puna #ntre%ari sup!i$entare4
sa se '"r$eze !a e!e&i apaitatea de a '"r$u!a #ntre%ari4
Adresarea aest"r tipuri de #ntre%ari presupune si anu$ite e+igente #n eea e
pri&este 'e!u! #n are tre%uie aeptate raspunsuri!e.
8n pri$u! r)nd,
e! are raspunde tre%uie sa &"r%easa p)na #si epuizeaza !antu! un"stinte!"r4
sa sti$u!eze g)ndirea, spiritu! riti, reati&itatea4
sa '"r$u!eze #ntre%ari #ntr-" &arietate de '"r$e, sa se '"!"seasa #ntre%ari
ajutat"are, sa 'ie "$p!ete, sa 'ie date indi&idua! si nu n cor de atre t"ata !asa4
pr"'es"ru! tre%uie sa dea d"&ada de #nte!egere, de ra%dare, tat pedag"gi4
Discutia
Are se$ni'iatia unui s*i$% reipr" si "rganizat de in'"r$atii si de idei, de
i$presii si de pareri, de ritii si de pr"puneri #n juru! un"r te$e u s"pu!,
e+a$inarii si !ari'iarii #n "$un a un"r n"tiuni de ist"rie4
a "ns"!idarii si siste$atizarii date!"r si "nepte!"r u are partiipantii au a&ut
"ntat4
a! e+p!"rarii un"r ana!"gii sau di'erente #ntre te"rii4
a! s"!uti"narii un"r pr"%!e$e te"retie si pratie "$p!e+e4
a! dez&"!tarii apaitatii de e+presie &er%a!a si de reati&itate "!eti&a.
E+ista $ai $u!te &ariante de disutii u$ ar 'i, disutia - dia!"g, "nsu!tatii #n
grup, disutia de tip se$inar, disutia #n $asa, $asa r"tunda, $et"da asa!tu!ui de idei,
disutia dirijata, "!"&iu!.
Demonstratia
8n predarea ist"riei, de$"nstratia este $et"da u ajut"ru! areia pr"'es"ru!
prezinta e!e&i!"r "%ieti&e ar*e"!"gie #n $"d diret sau indiret, prin i$agini a!e
aest"ra, u s"pu! de a asigura ati&itatii de #n&atare " %aza perepti&a si d"u$entara
$ai %"gata si $ai sugesti&a.
Este neesar a pr"'es"ru! sa depaseasa si$p!a i!ustrare a 'apte!"r si pr"ese!"r
ist"rie sa #i "ndua pe e!e&i !a pereperea aest"ra !a e'etuarea un"r "peratii de
ana!iza, "$parare, sinteza, pentru a-i 'ae sa #nte!eaga esenta, sa treaa de !a
reprezentare !a idee. E!e&u! este angajat #n ati&itati de pre!urare a date!"r "nrete, #n
antrenarea unui siste$ de "peratii are sa-! "ndua !a #nte!egerea e!e$ente!"r de'init"rii
a!e n"tiuni!"r.
Met"da de$"nstratiei #n predarea-#n&atarea ist"riei R"$)niei si a ist"riei
uni&ersa!e #$%raa '"r$e &ariate, #n 'untie de $ij!"ae!e de #n&ata$)nt spei'ie si
anu$e,
Demonstratia cu a$utorul unor obiecte si urme istorice reale se '"!"seste "ri de
)te "ri pr"'es"ru! dispune de "%iete si ur$e ar*e"!"gie, etn"gra'ie si nu$is$atie
"n!udente pentru #nte!egerea pr"esu!ui ist"ri studiat. Pr"'es"ru! tre%uie sa uti!izeze si
sa pr"ure din ti$p aeste "%iete u at)t $ai $u!t u )t aestea, de regu!a, nu se gases
#n s"a!a.
Demonstratia cu a$utorul documentelor istorice 9 are " &a!"are '"r$ati&a
de"se%ita .a si $ij!" de #n&ata$)nt/. Uti!izarea d"u$ente!"r srise da p"si%i!itatea
e!e&i!"r sa redes"pere treutu! si sa rea!izeze " #n&atare a ist"riei prin des"perire. 9e
ase$enea, "ntatu! e!e&i!"r u d"u$entu! sris #i #nar$eaza u un"asterea te*nii!"r
de eretare a ist"riei, !e $areste #nrederea #n &eridiitatea e!"r prezentate, !e dez&"!ta
uri"zitatea stiinti'ia si drag"stea pentru studiu! ist"riei.
Demonstratia cu a$utorul izvoarelor de istorie locala
Pr"'es"ru! p"ate '"!"si iz&"are!e de ist"rie !"a!a, ar*e"!"gie, d"u$ente,
'rag$ente din r"nii, din ar*i&e!e institutii!"r. Iz&"ru! ist"ri !"a! p"ate 'i '"!"sit #n
t"ate $"$ente!e !etiei, a"!" unde pr"'es"ru! "nsidera a are e! $ai $are e'et si
p"ate 'i integrat #n ist"ria patriei.
Demonstratia cu a$utorul beletristicii
Pr"'es"ru! p"ate ape!a si !a "pere!e u "ntinut !iterar, are dau p"si%i!itatea
prezentarii 'apte!"r ist"rie #n '"r$e!e aesi%i!e si p!astie. Este %ine sa 'ie se!etate
nu$ai "pere!e !iterare are re'!eta e! $ai autenti si se$ni'iati& rea!itatea ist"ria.
Demonstratia cu a$utorul unor reprezentari grafice uprinde ta%!"uri, '"t"gra'ii,
*arti, p!anuri, s*e$e. Prezinta #n 'ata e!e&i!"r i$agini a!e un"r "%iete din treut,
pers"na!itati ist"rie, 'apte si e&eni$ente din ist"rie pe are ei nu !e p"t perepe #n $"d
diret4
Demonstratia cu a$utorul hartii geografice si istorice asigura '"r$area
reprezentari!"r si n"tiuni!"r e!e&i!"r despre ti$pu! ist"ri si spatiu! ge"gra'i #n are s-au
des'asurat di'erite e&eni$ente ist"rie. E!e&ii d"%)ndes un"stinte si se '"r$eaza
reprezentari asupra spatiu!ui ge"gra'i a e!e$ent de'init"riu indispensa%i! e&"!utiei
pentru sta%i!irea de !a #neputu! "rei a terit"riu!ui #n are se des'as"ara e&eni$ente!e
studiate, indiarea pe *arta, #n ti$pu! des'asurarii !etiei a !"a!itati!"r ist"rie sau a
traseu!ui stra%atut de ar$ate #n ti$pu! unei !upte.
Demonstratia cu a$utorul schemei are " !arga ap!ia%i!itate #n predarea-#n&atarea
ist"riei dat"rita 'aptu!ui a reprezinta e+tragerea esentia!u!ui din $u!titudinea de date. Cu
ajut"ru! s*e$ei sunt "rd"nate si ierar*izate ateg"rii de date si e&eni$ente, se
e&identiaza adru! r"n"!"gi #n are se petre, !egatura !"gia dintre e!e. S*e$a de&ine
un i$p"rtant instru$ent #n #n&atarea ist"riei. A!atuirea s*e$e!"r pe ta%!a i$pri$a
pr"esu!ui #n&atarii un arater ati& de"aree e!i%ereaza g)ndirea de e'"rturi inuti!e
pentru $e$"rarea $eania a 'apte!"r.
Demonstratia cu a$utorul mi$loacelor audio"vizuale
O i$p"rtanta de"se%ita re&ine de$"nstratiei u ajut"ru! $ij!"ae!"r audi"&izua!e
de"aree &a!"ri'ia &irtuti!e i$aginii #$%inate u u&)ntu! si adesea u $isarea. 9au
p"si%i!itatea "%ser&arii pre!ungite de atre #ntreaga !asa a un"r 'en"$ene petreute #n
ist"rie, #ndepartate #n ti$p si spatiu, inaesi%i!e sau greu inte!igi%i!e. Prezentarea
'apte!"r #n des'asurarea !"r, dina$is$u! i$aginii nu nu$ai a i$pri$a " $ai aentuata
n"ta de rea!is$ !etii!"r, dar are si $are!e $erit a iz%uteste sa "ndua g)ndirea e!e&i!"r
spre esenta, se rea!izeaza " 'i+are $ai te$einia a un"stinte!"r #ntru)t pereperea
$ateria!e!"r se 'ae prin $ai $u!ti ana!izat"ri.
Prezentarea $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt &a 'i #$%inata, u e+p!iatia pr"'es"ru!ui
are p"ate sa #ns"teasa sau sa ur$eze de$"nstratia si sa asigure #nte!egerea !egaturi!"r
auza!e. 9"zarea judii"asa a $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt #n rap"rt u e+perienta "gniti&a
au$u!ata de e!e&i si asigurarea unui rit$ "respunzat"r de$"nstratiei !e dau aest"ra
p"si%i!itatea sa-si #nsuseasa "ret pr"%!e$e!e.
Pro#lematizarea
Pr"%!e$atizarea "rienteaza si ati&izeaza g)ndirea e!e&i!"r #n pr"esu! #n&atarii
dirijate a un"stinte!"r prin 'aptu! a #i "ndue !a rez"!&area un"r situatii "n'!itua!e,
rea!e sau aparente #ntre un"stinte!e d"%)ndite anteri"r de aestia si n"i in'"r$atii despre
'en"$enu! sau pr"esu! studiat.
La %aza '"!"sirii pr"%!e$atizarii #n #n&atarea ist"riei sta apaitatea pr"'es"ru!ui
de a '"r$u!a #ntre%ari sa depaseasa di'iu!tati!e i&ite #n #nte!egerea situatii!"r de #n&atare
reate. Nu "rie #ntre%are adresata e!e&i!"r "nstituie #nsa " pr"%!e$atizare. 8n pratia
s"!ii apar une"ri "n'uzii, pr"%!e$atizarea 'iind redusa !a " suita de #ntre%ari si
raspunsuri "%isnuite anteri"r.
O #ntre%are de&ine pr"%!e$a nu$ai #n azu! #n are se trezeste #n $intea e!e&i!"r "
"ntraditie neasteptata, " tensiune, " inertitudine, " ui$ire are !e sti$u!eaza interesu!,
!e $"%i!izeaza apaitati!e psi*ie si #i deter$ina !a " atitudine ati&a, p)na !a gasirea
s"!utiei.
O arateristia a #n&atarii prin pr"%!e$atizare #n azu! ist"riei " "nstituie 'aptu!
a #ntregu! $ateria! in'"r$ati& este d"%)ndit de e!e& prin inter$ediu! a nu$er"ase surse
preu$ e+p!iatii!e pr"'es"ru!ui, $anua!u!, d"u$ente!e ist"rie. 8n situatia #n are este
&"r%a de #nsusirea un"r 'apte si date ist"rie "nrete, nu se p"ate &"r%i de #n&atatura prin
pr"%!e$atizare. Pr"'es"ru! nu tre%uie sa dez&a!uie e!e&i!"r di'iu!tati!e e!e$ente!"r
de'init"rii a!e n"tiuni!"r de ist"rie.
8n predarea ist"riei, prezentarea pr"%!e$e!"r p"ate 'i 'auta de pr"'es"r #n
$"da!itati &ariate, p"rnind de !a di'erite $ij!"ae de #n&ata$)nt spei'ie, d"u$ente
ist"rie, %e!etristia si pe a!ea e+punerii, "$paratiei, "n&ersatiei, $"de!arii,
des"peririi. Pr"%!e$atizarea p"ate 'i e+tre$ de uti!a !a !etii!e reapitu!ati&e, 'ie a sunt
intr"duti&e sau "n!usi&e. Indi'erent de pr"%!e$atizarea uti!izata este i$p"rtant a
pr"'es"ru! sa "rienteze, sa dirijeze ati&itatea inte!etua!a a e!e&i!"r spre sesizarea
pr"%!e$e!"r, ana!izarea "ntinutu!ui aest"ra si sta%i!irea diretiei de s"!uti"nare.
Comparatia reprezinta a!ea sau pr"esu! prin are pr"'es"ru! si e!e&ii
re"nstituie si e+p!ia treutu! prin desprinderea ase$anari!"r si de"se%iri!"r 'apte!"r
ist"rie, pe %aza un"r riterii stiinti'ie. T"ate tipuri!e de !etii si t"ate etape!e aest"ra
p"t a&ea "%ieti&e "perati"na!e are sa s"!iite "$paratia.
Comparatia concomitenta reprezinta "$pararea #n 'untie de di'erite riterii
stiinti'ie a 'apte!"r si 'en"$ene!"r ist"rie ase$anat"are are s-au pr"dus #n aeeasi
peri"ada #n "nditii ist"rie di'erite.
Comparatia succesiva reprezinta "$pararea pr"gresi&a a etape!"r ae!uiasi
pr"es ist"ri sau a di'erite!"r n"tiuni de ae!asi 'e! are s-au suedat pe sara ti$pu!ui.
Aest tip de "$paratie p"ate 'i '"!"sita #n predarea-#n&atarea te$ei (rimele revolutii
burgheze" factor de progres n epoca moderna, !a !asa a 7-a. E!e&ii !asei a 7II-a sunt
antrenati sa "$pare puterea !egis!ati&a u puterea e+euti&a si puterea judeat"reasa
din s"ietatea r"$)neasa a ani!"r 0>0?-0>3?. Pr"'es"ru! ape!eaza dese"ri !a rap"rturi,
"$paratii #n s"pu! !ari'iarii un"r un"stinte, prin gasirea "resp"ndente!"r neesare.
:n$atarea prin descoperire
9ez&"!tarea apaitati!"r reat"are, de $una inte!etua!a independenta, de
in&estigare, eretare este #n $"d e+pres '"r$u!ata #n pr"gra$e!e s"!are. E!e&u! tre%uie
pus #n situatia a, prin $una sau g)ndirea sa, sa des"pere !u$ea, sa se
aut"per'eti"neze si ap"i sa "ntri%uie !a d"%)ndirea un"r n"i un"stinte de are are
ne&"ie.
8n&atarea prin des"perire sau prin in&estigare este " $"da!itate de !uru prin are
e!e&ii sunt pusi #n situatia de a destitui ade&aru! re"nstituind dru$u! e!a%"rarii
un"stinte!"r printr-" ati&itate pr"prie. Spre de"se%ire de a!te $et"de, #n #n&atarea prin
des"perire nu se prezinta d"ar pr"dusu! un"asterii i $ai a!es ai!e prin are se ajunge
!a aest pr"dus, $et"de!e si pr"edee!e de in&estigare si de un"astere a date!"r stiintei.
Aeasta $et"da pune e!e&ii #n situatia de a ana!iza d"u$ente!e de a '"r$u!a pe aeasta
a!e une!e "n!uzii despre 'apte, e&eni$ente ist"rie si pr"ese ist"rie neun"sute de
ei.
Pr"'es"ru! tre%uie sa re'!eteze din ti$p asupra !etii!"r !a are se preteaza
#n&atarea prin des"perire, sa re'!eteze judii"s d"u$ente!e ist"rie #n 'untie de &)rsta
e!e&i!"r, de apaitatea !"r inte!etua!a, de ti$pu! a"rdat studierii !"r #n e"n"$ia !etiei
si $ai a!es de s"pu! ur$arit.
)nvatarea prin descoperire inductiva se %azeaza pe rati"na$entu! induti& si
"nsta #n ana!iza un"r d"u$ente are re!ateaza 'apte, e&eni$ente si pr"ese ist"rie
partiu!are, #n &ederea "$pararii, !asi'iarii si e+tragerii genera!u!ui, a esentia!u!ui
neun"sut de e!e&i.
)nvatarea prin descoperire deductiva p"ate 'i uti!izata !a apr"ape t"ate te$e!e de
ist"rie. Ast'e! !a apr"ape t"ate !etii!e se p"t '"!"si di&erse iz&"are ist"rie, u preadere
d"u$entare. P"rnind de !a d"u$ente, e!e&ii &"r ajunge !a enuntarea un"r ade&aruri
stiinti'ie, !a des"perirea un"r in'"r$atii n"i, !a sta%i!irea un"r "n!uzii.
)ntre nvatarea prin descoperire si nvatarea prin problematizare exista o str'nsa
corelatie ntruc't gasirea solutiilor unei probleme de catre elevi constituie un act de
descoperire iar orice nvatare prin descoperire are ca punct de plecare o problema, o
ntrebare! De aceea, n practica studierii istoriei aceste modalitati didactice sunt folosite
mpreuna n foarte multe situatii de nvatare! E+ista azuri )nd e!e d"ua $et"de sunt
'"!"site independent!
Modelarea
Este " $"da!itate de un"astere a rea!itatii prin inter$ediu! un"r $"de!e $ateria!e
sau idea!e, a ana!"gie a "%iete!"r si 'en"$ene!"r rea!e, prin are g)ndirea e!e&i!"r este
"ndusa !a des"perirea ade&aru!ui prin antrenarea rati"na$entu!ui ana!"gi.
Spei'iu! "ntinutu!ui ist"riei nu per$ite e+p!iarea si ana!iza 'apte!"r,
e&eni$ente!"r si pr"ese!"r s"ia!-p"!itie pe situatii "rigina!e i i$pune a #n
un"asterea !"r sa 'ie '"!"site anu$ite su%stitute, $"de!e "n&enti"na!e are per$it
interpretarea si un"asterea !"r. M"de!u! nu reprezinta " "pie a "rigina!u!ui4 e! este
ase$anat"r u aesta, nu prin t"ta!itatea #nsusiri!"r sa!e i nu$ai prin e!e esentia!e.
M"de!u! se a'!a #ntr-" "resp"ndenta $ai $are sau $ai $ia u "rigina!u! pe are-!
reprezinta 'iind $u!t $ai si$p!u, $ai us"r de "%ser&at, dar #n ae!asi ti$p $ai a%strat.
5"!"sirea $"de!e!"r "ntri%uie !a dez&"!tarea g)ndirii e!e&i!"r. 8i "%isnuieste u
ideea a "%iete!e si 'en"$ene!e rea!itatii p"t 'i $"de!ate si #i "ndue !a des"perirea
un"r pr"prietati si re!atii de un"astere $ai ad)na a aest"ra. 8n pratia s"!ara, #n
predarea ist"riei, $"de!area este uti!izata #n $ai $u!te &ariante,
*odelarea similara reprezinta $"de!e $ate$atie un"sute su% denu$irea de
"%ietua!e sau su%stantia!e, 'izie sau "nrete si are repr"du u ajut"ru! di'erente!"r
$ateria!e "%iete si 'en"$ene natura!e4 e!e p"t 'i iz"$"r'e si su%stituti&e.
*odelul prin analogie rea!izeaza prin $"de!e idea!e a%stratizarea si
genera!izarea de situatii partiu!are. M"de!u! idea! p"ate 'i reprezentat prin p!anuri,
s*e$e, ta%e!e sin"ptie #n 'untie de natura $ateria!u!ui studiat.
*odelul grafic, matematic si statistic p"ate 'i '"!"sit #n $"d 're&ent !a !etii!e
pri&ind dez&"!tarea e"n"$i"-s"ia!a #n di&erse etape ist"rie.
6II. MI@LOACE 9E 8N6;;MANT PENTRU STU9IUL ISTORIEI,
8NTRE TEORIA sI PRACTICA 9EMERSULUI PE9AGOGIC
3*+*Aspecte teoretice
Mij!"ae!e de #n&ata$)nt reprezinta t"ta!itatea $ateria!e!"r si instru$ente!"r
ajutat"are #ntre%uintate de atre pr"'es"r #n pr"esu! predarii si de e!e& #n e! a! #n&atarii
ist"riei, u s"pu! de a 'ai!ita d"%)ndirea un"stinte!"r, '"r$area deprinderi!"r,
rea!izarea atitudini!"r, &a!"ri!"r si a!itati!"r pers"na!e si e&a!uarea !"r )t $ai "%ieti&a si
$ai e+ata.
5untii!e pedag"gie a!e $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt sunt,
functia cognitiv"formativa .d"u$entara si didatia/, $ij!"ae!e de #n&ata$)nt
asigura date, in'"r$atii asupra rea!itatii studiate, ajut)nd #n ae!asi ti$p !a
usurarea atu!ui de un"astere4
functia de legare a procesului de nvatam'nt cu realitatea socio"profesionala, u
ajut"ru! $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt se !eaga pr"esu! de predare-#n&atare u &iata,
u rea!itatea 'en"$ene!"r de pr"'i! dar si u rea!itatea e"n"$i"-s"ia!a, 'apte e
"ntri%uie !a '"r$area tinerei generatii4
functia de educatie estetica si moral"civica4
functia de dezvoltare multidimensionala si integrala a personalitatii.
Strutura $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt
Diapozitive - a&antaje, se '"!"ses #n di'erite etape a!e !etiei, rit$u! pr"ietiei
apartin)nd pr"'es"ru!ui, per$ite ad"ptarea "$entariu!ui !a ni&e!u! !asei, suesiunea
i$aginii se sta%i!este de atre pr"'es"r4 deza&antaje, nu prezinta dina$i un 'en"$en4
Diafilme 9 a&antaje se '"!"ses #n di'erite etape a!e !etiei, rit$u! pr"ietiei
apartine pr"'es"ru!ui, pr"ietia este re&ersi%i!a, te+tu! #ns"teste i$aginea, suesiunea
i$agini!"r este "%!igat"rie4 deza&antaje, nu prezinta dina$i un 'en"$en.
4olii transparente 9 a&antaje, se adapteaza partiu!aritati!"r !asei, uti!izeaza
date!e <!a zi<, pr"ietia este re&ersi%i!a, rit$u! de predare apartine pr"'es"ru!ui, i$aginea
p"ate 'i rea!izata "n"$itent u e+p!iatii!e pr"'es"ru!ui, are p"ate 'i aut"ru!
i$agini!"r4 deza&antaje, nu prezinta dina$i un 'en"$en.
A!te $ij!"ae de #n&ata$)nt pe a!e &izua!a sunt, documentele istorice!
ta#lourile! otograii! portrete! &arti si atlase! documente de istorie locala! manualul
de istorie! ta#la si creta! sc&ema pe ta#la (analitica! cronologica si comparati$a)*
;anda magnetica 9 a&antaje, #nregistrarea se 'ae de atre pr"'es"r, se pastreaza
ti$p #nde!ungat, in'"r$atia depasita p"ate 'i stearsa si atua!izata, auditia p"ate 'i
#ntrerupta si re!uata4 deza&antaje, nu prezinta &izua!izarea.
Emisiunea radioonica - a&antaje, e&"a e$"ti"na! 'apte si e&eni$ente ist"rie4
'"!"seste pers"na!itati stiinti'ie de prestigiu4 este $ereu de atua!itate4 deza&antaje, !ipsa
de &izua!izare, i$pune un "rar 'i+.
3*)*Clasiicarea mi%loacelor de (n$atam0nt
Pentru comunicarea inormatiei7 reprezentari &ide" e se p"t pr"ieta pe eran
.'"!ii transparente, diap"ziti&e, dia'i!$e!e, &ide"%enzi!e, d&d-uri/, reprezentari audi"-
&ide" e se p"t reprezenta pe eran .'i!$e didatie, 'i!$e de te!e&iziune, &ide"asete, t&
u iruit #n*is/.
Pentru o#tinerea inormatiei7 "%ieti&e ar*e"!"gie .une!te, "%iete asnie,
ar$e, $"nede, p"d"a%e/, $"de!e .$a*ete, $u!aje/.
Pentru $eriicarea si consolidarea inormatiei7 $apa u teste pr"gra$ate, *arti
u arater ist"ri.
Pentru transmiterea si receptionarea inormatiei7 retr"pr"iet"are, &ide", T6,
a!u!at"r, radi", aset"'"ane, $agnet"'"ane.
3*,*;aza didactica a studierii istoriei
Rea!izarea sarini!"r studierii ist"riei presupune, pe !)nga sta%i!irea "%ieti&e!"r,
"pti$izarea "ntinutu!ui si a $et"de!"r de #n&ata$)nt si e+istenta unei sa!i speia!izate,
d"tata u $ij!"ae de #n&ata$)nt spei'ie predarii-#n&atarii ist"riei si are sa asigure un
$ediu eduati& prie!ni dez&"!tarii apaitati!"r inte!etua!e, a'eti&e si &"!iti"na!e a!e
e!e&i!"r.
Ca#inetul de istorie per$ite si i$pune s*i$%area "ptiii asupra "rganizarii
pr"esu!ui de #n&ata$)nt, #n sensu! aeptarii spiritu!ui de "%ser&atie, a sigurantei,
independentei si reati&itatii e!e&i!"r. E! "'era adru! pr"pie trans'"r$arii e!e&i!"r din
"%iete a!e eduatiei #n su%iete a!e aesteia, prin 'aptu! a "rganizarea si d"tarea !ui
per$it partiiparea e!e&i!"r !a des'asurarea ati&itatii didatie, dei !a pr"pria !"r
in'"r$are si '"r$are.
9"tat u $ij!"ae de #n&ata$)nt spei'ie ist"riei, asigur)nd "nditii te*nie
$"derne, a%inetu! "'era p"si%i!itatea integrarii ade&ate a aest"ra #n pr"esu! de
#n&ata$)nt. Ca%inetu! de ist"rie are " in'!uenta 'a&"ra%i!a asupra dez&"!tarii trasaturi!"r
$"ra!e a!e e!e&i!"r, asupra eduarii aest"ra. Ca%inetu! sti$u!eaza intr"duerea si
dez&"!tarea un"r n"i re!atii #ntre pr"'es"ri si e!e&i, re!atii de ""perare, pr"'es"ru!
de&enind #ndru$at"ru! si ""rd"nat"ru! ati&itatii e!e&i!"r.
Prinipa!e!e $ij!"ae are tre%uie sa intre #n d"tarea aestuia sunt, mijloace
audio-viuale mijloace te!nice audio-viuale modelele, materialele ar!eologice,
numismatice, etnografice.
;i#lioteca tre%uie sa 'ie d"tata u !urari!e neesare studiu!ui ist"riei. Pr"'es"ru!
&a ur$ari $isarea arti!"r si $ai a!es $"du! #n are e!e&ii se in'"r$eaza.
Colectiile de material ar&eologic, nu$is$ati, de d"u$ente ist"rie,
etn"gra'ie rea!izate u ajut"ru! e!e&i!"r "ntri%uie !a sp"rirea 'unti"na!itatii a%inetu!ui
de ist"rie.
Muzeul scolii este un adru p"tri&it pentru des'asurarea un"r ati&itati. P"ate 'i
'"!"sit #n adru! un"r !etii pri&ind dez&"!tarea u!turii, #n&ata$)ntu!ui, #n speia!, sau
atuni )nd se &"r%este despre pers"na!itati.
6III. PROIECTAREA ACTI6IT;II 9I9ACTICE. LECIA 9E ISTORIE
<*+*Prelucrarea metodica a continutului stiintiic 9 sistemul de lectii
Siste$atizarea $ateria!u!ui destinat #nsusirii un"stinte!"r ist"rie se %azeaza pe
pr"ietarea un"r !etii, prinipa!u! "%ieti& "nst)nd #n identi'iarea $"da!itati!"r de a-i
deter$ina pe e!e&i sa dez%ata, sa re'!eteze si sa se i$p!ie $ai ati& #n pr"priu! pr"es
de instruire.
Pr"ietarea unei !etii "nstituie " piatra de #nerare pentru "rie adru didati.
Reusita unei !etii este garantata de %una pregatire si antiipare a se&ente!"r instruti&-
eduati&e de atre adru! didati. Pregatirea unei !etii "nstituie un at de reatie prin
are se i$agineaza si se "nstruies etape!e ei, dar si e!e de a$anunt. 9in aeste
"nsiderente, pr"'es"ru! tre%uie sa pr"%eze at)t " te$einia pregatire de speia!itate, )t
si " pregatire didatia, " instrutie pedag"gia, " e+perienta #n d"$eniu! predarii.
P!anu! sau pr"ietu! de !etie tre%uie sa desrie s"!utii!e "pti$e are &"r prezida
situatia de #n&atare, 'iind " $"da!itate inter$ediara, #ntre pre'igurari!e $enta!e si
"nretizari!e 'aptie a!e atiuni!"r instruti&-eduati&e. Un pr"iet e'iient se
araterizeaza prin,
- ade&area !a situatii!e didatie "nrete4
- "perati"na!itate, adia p"si%i!itatea de a des"$pune #n se&ente si "peratiuni
distinte4
- '!e+i%i!itate sau adapta%i!itate !a situatii e se er a 'i rez"!&ate din mers4
- e"n"$iitate disursi&a si strategia, are sa s"ata #n e&identa )t $ai $u!te
&a!ente pratie a!e
disursu!ui didati4
Pr"ietarea instruirii !a " !etie presupune rea!izarea unei "n"rdante #ntre trei
<punte-*eie<,
9 o#iecti$e sau scopuri1
9 metode! materiale! mi%loace si e"periente sau e"ercitii de (n$atare1
9 e$aluarea succesului scolar*
E'iienta predarii-#n&atarii disip!inei ist"rie #n s"a!a depinde de parurgerea
ur$at"are!"r etape,
0.(lanificarea $udicioasa a sistemului de lectii si stabilirea pozitiei fiecarei lectii, prin
"nsu!tarea pr"gra$ei4
B.Stabilirea aportului fiecarei lectii la realizarea obiectivelor sistemului, #n rap"rt u
!"u! pe are-!
"upa4
3.Structurarea problematicii lectiei #n 'untie de "%ieti&e!e pe are !e are de rea!izat,
de !"gia stiintei
ist"rie si de !"gia didatia.
1.Alegerea si mbinarea ntr"un sistem a metodelor, procedeelor didactice si a
mi$loacelor de
nvatam'nt de are are ne&"ie4
2.+ixarea ponderii fiecarei sarcini didactice #n rap"rt u i$p"rtanta ei pentru
rea!izarea sarinii
ur$at"are4
C.Determinarea n functie de continutul temei si de nivelul de pregatire al clasei, a
$"da!itatii de tratare di'erentiata a !"u!ui aest"ra #n des'asurarea !etii!"r si a ti$pu!ui
are tre%uie a"rdat pentru aeasta4
D. (reconizarea formelor care vor permite o evaluare c't mai riguroasa si obiectiva a
rezu!tate!"r
#n&atarii e!e&i!"r4
?.Stabilirea formelor de desfasurare - ati&itate 'r"nta!a, pe grupe, indi&idua!a - #n
rap"rt u
partiu!aritati!e !asei si u $ij!"ae!e de #n&ata$)nt disp"ni%i!e.
Proiectul de lectie uprinde,
+* Data
)* O#iectul
,* Clasa
.* Su#iectul lectiei
/* Tipul lectiei
2* O#iecti$ul undamental
3* Desasurarea lectiei
M"$ente!e !etiei O%ieti&e!e pr"puse Te*n"!"gia rea!izarii C"ne+iunea in&ersa
9es'asurarea !etiei se re'era !a $"$ente!e de parurs, u preizarea repere!"r
te$p"ra!e, a $et"de!"r si $ij!"ae!"r de #n&ata$)nt, a '"r$e!"r de rea!izare a #n&atarii.
Pr"ietu! de !etie tre%uie a+at at)t pe "ntinut )t si pe atiunea pr"'es"ru!ui si a e!e&i!"r.
M"$ente!e
!etiei
C"ntinutu! u
ti$pu! a'erent
Ati&itatea
pr"'es"ru!ui
Mij!"ae de
#n&ata$)nt
Ati&itatea
e!e&i!"r
Pentru $"dernizarea de$ersu!ui didati, tre%uie depasite !i$ite!e ati&itatii
'r"nta!e, pratia s"!ara e&identiind " serie de $"da!itati are sa "ntri%uie !a sp"rirea
e'iientei !etiei. Literatura pedag"gia re"$anda resterea p"nderii ati&itatii
independente, indi&idua!e si pe grupe a e!e&i!"r. Pr"'es"ru! nu p"ate renunta !a ati&itatea
'r"nta!a, #ntru)t prin inter$ediu! ei &a asigura '"r$area reprezentari!"r si n"tiuni!"r
e!e&i!"r, !e &a !ari'ia re!atii!e dintre 'apte!e si pr"ese!e ist"rie, !egaturi!e auza!e
dintre e!e si !e &a dirija '"r$area si dez&"!tarea apaitati!"r inte!etua!e.
<*)*Proiectarea didactica la clasele 595III! I=
-ecturarea programei
Uti!izarea pr"gra$ei s"!are presupune #nte!egerea !"u!ui pe are #! "upa 'ieare
e!e$ent "$p"nent #n pr"ietarea didatia. Ast'e!, 'iearui "%ieti& adru #i sunt
as"iate $ai $u!te "%ieti&e de re'erinta iar aest"ra !e sunt as"iate ati&itati de #n&atare
pr"puse prin pr"gra$a.
E+e$p!u, !a !asa a 6-a "%ieti&u! adru ,Cunoasterea si interpretarea surselor
istorice, are a "%ieti&e de re'erinta, sa identifice si sa descrie o sursa istorica, sa
foloseasca informatii din mai multe surse istorice! Ati&itati!e de #n&atare sunt, studierea
si descrierea izvoarelor istorice, citirea si documentarea izvoarelor documentare,
analiza unui document folosind un plan dat!
Elementele - unitatile de continut .apit"!e!e E !etii!e/ se gases #n u!ti$a parte a
pr"gra$ei.
Studiile de caz reprezinta e+e$p!i'iari a!e un"r te$e genera!e sau "azii de
#n&atare prin des"perire #n eea e pri&este $"da!itati!e de sriere a ist"riei.
Obiectivele de referinta p"t 'i rea!izate prin inter$ediu! $ai $u!t"r unitati de
"ntinut.
Planiicarea calendaristica este "neputa de atre pr"'es"r. O'era " i$agine
asupra $"du!ui de punere #n ap!iare a pr"gra$ei pe durata unui an s"!ar, tin)nd "nt de
"nte+te!e didatie spei'ie. Se #nt"$es '"!"sind ur$at"area ru%riatie,
Unit. de
#n&atare
O%ieti&e de
re'erinta
C"ntinuturi Nr.de
"re
Sapta$)na O%ser&atii
Proiectarea unitatilor de (n$atare (clasele 595III9I=)
Identi'iarea, struturarea si "rd"narea unitati!"r de #n&atare se rea!izeaza !a
#neputu! anu!ui s"!ar si se "nse$neaza #n p!ani'iarea a!endaristia. Pentru
struturarea unitati!"r de #n&atare pr"'es"ru! tre%uie sa ai%a #n &edere $ai $u!te
e!e$ente,
nu$aru! de "re a!"at pe sapta$)na4
integrarea tutur"r e!e$ente!"r "$p"nente a!e pr"gra$ei4
pr"ietarea un"r ati&itati de #n&atare #ntr-" suesiune ade&ata parursu!ui
#n&atarii si " indiare !ara a pasi!"r pentru ae!e strategii didatie "$p!e+e
preu$, investigatia, proiectul, $ocul de rol, dezbaterea.
identi'iarea un"r '"r$e de e&a!uare re!e&ante4
in&entarierea e!"r $ai ade&ate resurse.
Proiectarea demersului didactic reprezinta aea ati&itate des'asurata de atre
pr"'es"r are "nsta #n antiiparea etape!"r si a atiuni!"r "nrete de rea!izare a predarii.
Pr"ietarea de$ersu!ui didati presupune, lectura personalizata a programei!
planiicarea calendaristica! proiectarea sec$entiala*
'nitatea de (n$atare reprezinta " strutura didatia des*is si '!e+i%i!a u
ur$at"are!e arateristii, deter$ina !a e!e&i un "$p"rta$ent spei'i generat prin
integrarea un"r "%ieti&e de re'erinta si "$petente spei'ie, este unitara din punt de
&edere te$ati, se des'as"ara #n $"d siste$ati si "ntinuu pe " peri"ada de ti$p si se
'ina!izeaza prin e&a!uare.
<*,*Predarea eicienta
O#iecti$e7 identi'iarea $"da!itati!"r de a-i deter$ina pe e!e&i .studenti/ sa
dez%ata, sa re'!eteze si sa se i$p!ie $ai ati& #n pr"priu! pr"es de instruire.
Se$inarii!e reunes un grup de e!e&i .studenti/ are, #$preuna u pr"'es"ru! !"r,
dez%at te$e si pr"%!e$e !egate de "%ietu! !"r de studiu. Nu$aru! de studenti dintr-"
grupa p"ate &aria se$ni'iati&, desi nu$aru! aest"ra este de "%iei uprins #ntre 0F si B2.
E!e&ii de !a ursuri!e pratie .!a%"rat"are/ sunt $ai putini.
Se$inarii!e sunt e'iiente de"aree dez&"!ta apaitati inte!etua!e si a!te
aptitudini pers"na!e, apaitati de "$uniare, asu!tare, punere de #ntre%ari, 'urnizare de
raspunsuri, prezentare de $ateria!e, apaitati de "!a%"rare, ati&itate #n grup, neg"iere,
t"!eranta, ra%dare.
Regu!i de grup, pregatirea se 'ae de atre t"ti, itirea se 'ae de atre t"ti, t"ti
partiipa !a t"ate se$inarii!e. Se e!a%"reaza " strutura !ara, t"ti partiipa, reati&itatea
este #nurajata.
<*.*-ectia de istorie
Reprezinta " '"r$a de ati&itate are se des'as"ara #n !asa, su% "nduerea unui
pr"'es"r, #ntr-un inter&a! de ti$p preis deter$inat pe %aza erinte!"r uprinse #n
pr"gra$a si #n 'untie de "raru! s"!ar. Este " '"r$a a pr"esu!ui de #n&ata$)nt prin are
un uantu$ de in'"r$atii este pereput si asi$i!at ati& de atre e!e&i. Prin "ntinutu! ei
"'era e!e&u!ui p"si%i!itatea sa e+erseze apaitati!e inte!etua!e si a'eti&e, sa-si '"r$eze
si sa-si "ns"!ideze senti$ente si "n&ingeri, trasaturi p"ziti&e de arater, '"r$e
ade&ate de "$p"rta$ent. Asigura un siste$ de re!atii #ntre pr"'es"ri si e!e&i.
Letia de ist"rie ra$)ne '"r$a "rganizata de predare a ist"riei #n #n&ata$)ntu!
n"stru.
Tipuri de !etii de ist"rie
/ectia de comunicare a cunostintelor .u &arianta $i+ta sau "$%inata/, a&e$ #n
&edere, $"$ente!e prinipa!e, p!anu! !etiei, e!e$ente!e "$p"nente, s*e$a !a ta%!a si
#nt"$irea s*itei #n ursu! trans$iterii n"i!"r un"stinte4
/ectia de recapitulare, sistematizare si fixare a cunostintelor are un r"! *"tar)t"r
#n se!eti"narea si "ns"!idarea un"stinte!"r e!e&i!"r pe " durata $are de ti$p.
Pr"'es"ru! este "%!igat sa a!atuiasa p!anu! unei ast'e! de !etii si sa ur$areasa
rea!izarea !ui4
/ectia destinata formarii priceperilor si deprinderilor pentru $una
independenta a e!e&i!"r &izeaza $una u d"u$ente!e ist"rie, u $ateria!e!e
ar*e"!"gie, etn"gra'ie, nu$is$atie4
/ectia de verificare, control si apreciere a cunostintelor elevilor are si ea un s"p
%ine de'init. Pr"'es"ru! #si p"ate a!atui #n adru! unui p!an de &eri'iare "ra!a a
un"stinte!"r. 6eri'iarea un"stinte!"r se p"ate 'ae prin !urari srise si tri$estria!e.
<*/*Predare si te&nici de acti$itate independenta
Pentru a 'i sti$u!ati sa #n&ete $ai te$eini, e!e&ii au ne&"ie de anu$ite te*nii de
studiere are sa !e per$ita sa u!eaga in'"r$atii pentru ei #nsisi, sa iteasa ati& si sa
srie e'iient. 9e $u!t ti$p e!e&ii par !ipsiti de aeste aptitudini esentia!e. 8n aeste
"nditii tre%uie e+p!"rate $et"de!e are per$it s"!uti"narea aestei pr"%!e$e u are sunt
're&ent "n'runtate adre!e didatie.
Stap)nirea un"r $et"de e'iiente de studiere si ap!iarea !"r e'eti&a #n adru!
di'erite!"r tipuri de !etii #i 'a pe e!e&i $ai #nrezat"ri #n p"si%i!itatea de a-si asu$a
resp"nsa%i!itati $ai $ari #n pri&inta pr"priei instruiri. 9aa nu &a 'i asigurata " pregatire
ade&ata, " #ntrepatrundere a tipuri!"r de !etii si " "re!are a aest"ra u $et"de!e
$"derne est p"si%i! a e!e&ii sa esueze sau sa atinga un ni&e! sazut de #nte!egere.
Orie tip de !etie tre%uie sa ai%a #n &edere, #n $"d neesar, ur$at"are!e aspete
sau te*nii esentia!e,
luarea de notite la ore, luarea de notite de lecturi.
citirea lectiilor din manuale, folosirea bibliografiei.
scrierea de referate, activitati de grup, prezentarea orala a unei teme.
folosirea eficienta a timpului, recapitularea pentru lucrarile trimestriale sau
examene.
sustinerea lucrarilor scrise sau a examenelor!
Oriare dintre aeste te*nii intr"duse pe parursu! !etiei tre%uie sa ur$areasa "
sea$a de te*nii de sustinere sau strategii de studiere. Ap!iarea te*nii!"r de studiere #n
adru! !etii!"r presupune #nsusirea de atre pr"'es"r a )t"r&a s'aturi uti!e,
asigurarea de la bun nceput a unei baze conceptuale.
integrarea bazei conceptuale n lectie si sustinerea ei prin tehnici de studiere.
mobilitatea lectiei prin folosirea c't mai multor metode.
evitarea lectiilor sablon.
explicarea n mod clar a scopului lectiei.
dialogul permanent profesor"elevi cu scopul eliminarii unor dificultati
nt'mpinate de catre elevi!
Pr"'es"ru!, "n!ur)nd u e!e&ii sai, p"ate sa stap)neasa 'at"ru! ti$p
"respunzat"r p!anu!ui de #n&ata$)nt, ap!iat sapta$)na!, tri$estria! sau anua!. Suesu!
unei !etii tine si de $"du! #n are e!e&ii #si iau n"tite!e neesare !a ursuri. Nu e+ista
$"da!itati "rete de !uare de n"tite, dar e+ista " serie de te*nii si a%"rdari din are
'ieare indi&id p"ate sa a!eaga pentru a-si rea un sti! pr"priu..
<*2*Planiicarea actiunii didactice pentru o predare eicienta
5at"ri - *eie pentru " predare e'iienta sunt,
obiective clare.
accent pe ntelegere.
ncarcare adecvata.
evaluare adecvata.
accent pe independenta.
simtul responsabilitatii4
Pr"'es"ru! tre%uie sa ia #n a!u! e 'e! de !ururi tre%uie sa #n&ete e!e&ii, e
p"si%i!itati &"r 'i "'erite, e "%ieti&e de e&a!uare &"r 'i sta%i!ite, e riterii &"r 'i uti!izate
si e g)ndes e!e&ii.
<*3*E$aluarea (n$atarii
O%tinerea de reatii u pri&ire !a predare si !a !etii a de&enit " pri"ritate. Reatii!e
e!e&i!"r au de&enit un e!e$ent entra! a! pr"esu!ui de #n&atare, un indiiu diret a!
'aptu!ui a e!e&ii au <pr"'itat< sau nu de pe ur$a !etii!"r predate. Apreieri!e e!e&i!"r au
de&enit un test *eie pri&ind e'iienta predarii.
Strategii de e$aluare si notare
E+perienta $unii didatie preu$ si $u!titudinea de "%ieti&e a!e e&a!uarii
i$pun a!atuirea un"r strategii di'erite a $"d de perepere si ap!iare. P!e)nd de !a e!e
d"ua repere prinipa!e, antitatea de in'"r$atii sau e+perienta #n"rp"rata de atre e!e&i
si a+a te$p"ra!a !a are se rap"rteaza &eri'iarea, $et"de!e si te*nii!e de e&a!uare
#ngaduie " anu$ita !asi'iare.
)n raport cu cantitatea de informatii e&a!uarea p"ate 'i,
partiala .se &eri'ia e!e$ente!e "gniti&e sau "$p"rta$enta!e se&entia!e/4
globala .antitatea de un"stinte si deprinderi este $are dat"rita u$u!arii
aest"ra/4
)n raport cu criteriul temporal,
e$aluare initiala .la nceputul unei etape de instruire/4
e$aluare continua . n timpul secventei de instruire/ - asu!tare si !urari srise4
e$aluare inala, "r"!ar a! #ntregii ati&itati didatie .e+a$en de %aa!aureat/4
C"!a%"rarea dintre d"ua riterii p"ate due spre " a!ta !asi'iare,
E$aluarea cumulati$a - se rea!izeaza prin &eri'iari partia!e #n*eiate u
apreieri de %i!ant asupra rezu!tate!"r . Opereaza prin &eri'iari sau s"ndaj #n r)ndu!
e!e&i!"r si #n $ateria predata. Se apreiaza rezu!tate!e, prin "$pararea !"r u s"puri!e
genera!e a!e disip!inei. Neap!iata "ret, p"ate genera atitudini de ne!iniste si stress !a
e!e&i. E&a!uarea u$u!ati&a uti!izeaza " parte "nsidera%i!a din ti$pu! rezer&at instruirii.
E$aluarea continua are un arater pr"nuntat '"r$ati&. Se ap!ia prin &eri'iari
siste$atie, pe parursu! pr"gra$u!ui, pe se&ente $ii. Are !" prin &eri'iarea tutur"r
e!e&i!"r si a #ntregii $aterii, a ur$are a 'aptu!ui a nu t"ti e!e&ii #n&ata !a 'e! de %ine. Are
a s"p a$e!i"rarea pr"esu!ui de #n&atare surt)nd "nsidera%i! inter&a!u! #ntre
e&a!uarea rezu!tate!"r si per'eti"narea ati&itatii. Neesita un ti$p $ai redus sp"rind
ti$pu! a!"at instruirii.
Met"de!e uti!izate #n e&a!uarea per'"r$ante!"r s"!are sunt de $ai $u!te 'e!uri,
orale, scrise si practice.
E$aluarile orale au a&antaju! &eri'iarii rapide, p"ate %ene'iia de #ntre%ari
sup!i$entare4 deza&antaje!e "nstau #n !ipsa %are$uri!"r "ntr"!a%i!e, put)ndu-s streura
su%ieti&itatea, p"t aparea in*i%itii, nu se p"t "reta raspunsuri!e.
E$aluarile scrise .teze, pr"%e de "ntr"!, a!te !urari srise/ sunt e!a%"rate de
pr"'es"r #n ti$p. E!e&u! nu este traasat si p"ate !ura independent. Pr"%e!e srise !asie
au nu$ai B-3 su%iete neput)ndu-se a'!a gradu! de pregatire a! e!e&u!ui 'ata de #ntreaga
$aterie.
E$aluarile practice sunt '"!"site $ai a!es !a disip!ine!e e+peri$enta!-ap!iati&e
si $ai rar !a ist"rie.
E&a!uarea su% '"r$a de e+a$en asigura pr"$"&area !a " disip!ina a unui an
s"!ar sau i!u de #n&atare .se p"t '"!"si $ai $u!te $"da!itati de e&a!uare $enti"nat
anteri"r, oral, scris, practic dupa caz!
Concursurile reprezinta e+a$ene de se!etie a &a!"ri!"r #n are se "n'runta si
ierar*izeaza "$petente!e #n 'untie de nu$aru! de !"uri sau de %are$uri '"!"site !a
"nursuri!e de ad$itere #n !iee, s"!i pr"'esi"na!e, 'au!tate, "nursuri pentru "upare
de p"sturi, #n are se '"!"ses '"r$e de e&a!uare srisa, "ra!a sau pratia.
<*<*Tipuri de itemi
ITEM > :8TRE;ARE ? 4ORMAT'- ACESTEIA ? RSP'8S'- AsTEPTAT
Itemii o#iecti$i testeaza un nu$ar $are de e!e$ente de "ntinut #ntr-un inter&a!
de ti$p surt
itemi cu alegere duala, "'era p"si%i!itatea e!e&i!"r sa a!eaga raspunsu! "ret din
a!ternati&a ade&arat('a!s, sunt '"!"siti #n testarea #nsusirii un"r un"stinte,
deter$ina daa e!e&ii p"t uti!iza " de'initie #n !asa, apreiaza "retitudinea un"r
enunturi.
itemi de tip pereche, s"!iita e!e&i!"r sta%i!irea un"r "resp"ndente #ntre in'"r$atii
distri%uite pe d"ua "!"ane. In'"r$atii!e din pri$a "!"ana se nu$es pre$ise sau
%aze iar e!e din a d"ua "!"ana reprezinta raspunsuri!e. Te*nia pere*i!"r este
ade&ata $asurarii rezu!tate!"r #n&atarii prin as"iere, prin un"asterea un"r
re!atii si$p!e, de tip, ter$eni-de'initii, date-!"uri-e&eni$ente ist"rie,
pers"na!itati p"!itie-'apte de sea$a, et.
itemi cu alegere multipla reprezinta e! $ai uti!izat tip. Sunt '"r$ati dintr-un
enunt, nu$it pre$isa sau %aza ur$at de un nu$ar de "ptiuni din are e!e&u!
tre%uie sa a!eaga raspunsu! "ret, nu$it *eie. Raspunsuri!e gresite se nu$es
distrat"ri.
Itemii semio#iecti$i sunt us"r de "nstruit si nu neesita e!a%"rarea un"r s*e$e
de n"tare deta!iate.
itemii cu raspuns scurt-de completare presupun '"r$u!area unui raspuns surt
ast'e! #n)t aesta sa apete sens si &a!"are de ade&ar4
ntrebari structurate, '"r$ate din $ai $u!te #ntre%ari de tip "%ieti& sau
se$i"%ieti&4
Itemii su#iecti$i (cu raspuns desc&is) "nstau #n, eseu cu raspuns restrns,
eseu structurat, eseu nestructurat.
Metodele complementare de e$aluare sunt, investigatia, proiectul, referatul,
portofoliul,