Aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie in ceea ce priveste frecventa

(acelerare sau reducere), fie in ceea ce priveste regularitatea acestuia, fie sub
ambele forme. Aritmiile care afecteaza frecventa cardiaca se pot clasifica in functie
de locul de formare si in functie de efectele produse asupra ritmului cardiac. Atunci
cand ritmul cardiac este accelerat se numeste tah icardie iar atunci cand ritmul este
incetinit b ra d icardi e .
Extrasistola reprezinta o bataie suplimentara aparuta in ciclul cardiac, care intrerupe
secventa normala de activare a muschilor cardiaci. Contractia cardiaca normala se
numeste sistola. E x trasist o lele p ot aparea la orice persoana sanatoasa, si reprezinta
o aritmie doar in cazul in care acestea se manifesta in mod frecvent.
Aritmiile sinusale sunt acele tulburari de ritm in care este pastrat focarul normal de
formare a impulsurilor cardiace, nodul sinusal, dar frecventa acestuia este
acelerarata, atunci cand apare tahi ca rd ia s inu sa la (frecventa cardiaca - 9-!"
batai#min) sau redusa, atunci cand apare br a di ca rd ia s inusala (frecventa cardiaca
sub $ batai#min).
Aritmiile atriale sunt acele tulburari de ritm in care n u este pastrat focarul normal de
formare al impulsurilor cardiace, impulsul electric formandu-se la nivelul atriilor.
Atunci cand atriile furnizeaza impulsuri ectopice, adica batai suplimentare in ciclul
cardiac, care intrerup secventa normala de activare a muschilor cardiaci apar
extrasistolele atriale, cand impulsul atrial este furnizat cu o frecventa ridicata de
!%-"" batai#min, dar regulata apare tahicardia paroxistica atriala, iar cand atriile
furnizeaza impulsuri haotice apar tulburari de ritm complet neregulate, respectiv
fibril a tia a tri a la si flu tterul a tri a l.
Extrasistole atriale sau supraventriculare reprezinta batai suplimentare aparute in
ciclul cardiac, care intrerup secventa normala de activare a muschilor cardiaci, ce pot
fi determinate de h ip e rte n siu n e a a rteriala (care provoaca o destindere a atriilor si
contractia lor prematura - extrasistola atriala) sau de slabirea muschiului cardiac.
Tahicardia paroxistica atriala & reprezinta o tulburare de ritm atriala regulata in
timpul careia inima se contracta brusc si bate foarte repede, pana la !%-"" de
batai pe minut. Episoadele de tahicardie pot dura cateva secunde sau cateva ore, se
opresc la fel de brusc cum au aparut. 'ahicardiile paroxistice pot aparea din tinerete
si pot dura toata viata. (upa criza pacientul se simte obosit dar acest tip de aritmie
este foarte rar periculos. )ecesita totusi consultarea medicului cardiolog deoarece
poate diminua calitatea vietii.
Fibrilatia atriala reprezinta o aritmie frecventa in care se produc semnale electrice
anormale care determina camerele superioare ale inimii, numite atrii, sa tremure sau
sa fibrileze, si, in consecinta inima nu poate pompa tot atat de mult sange ca una
normala (in mod normal bataile inimii fiind ritmice), iar sangele se acumuleaza la
nivelul atriilor, fenomen care poate duce frecvent la formarea de cheaguri in atrii.
(aca cheagul este pompat in circulatie, acesta poate a*unge la nivelul creierului,
unde obstrueaza fluxul sangelui, determinand producerea unui accident vascular
cerebral, sau la nivelul membrelor superioare sau inferioare, unde, prin astupare unui
vas de sange, poate determina ischemie acuta, care reprezinta o urgenta chirurgicala
si netratata la timp poate fi urmata de pierderea membrului respectiv. (e aceea, este
foarte important sa fiti consultat de un cardiolog care va va recomanda tratament cu
medicamente ce impiedica formarea de cheaguri+ anticoagulante (,arfarina sau
dabigatran) sau antiagregante (aspirina sau clopidogrel), in functie de riscul pe care il
aveti de a dezvolta o complicatie embolica a fibrilatiei atriale.
-n plus, datorita faptului ca atriile nu se mai contracta coordonat, inima pierde in *ur
de ". din capacitate. /entriculul poate compensa pentru moment aceasta pierdere,
dar pe termen lung epuizarea sa poate duce la in s u fic ie n ta c a rdi a c a .
0imptomele pe care le resimte pacientul provin din iregularitatea pulsului (datorata
faptului ca ventriculele nu mai sunt antrenate de catre nodul sinusal), pulsul avand
valori uneori foarte ridicate (!% de batai pe minut si chiar mai mult), alteori foarte
mici (1 de batai pe minut) provocand stari de a m e te a la .
2ibrilatia este in general benigna si apare in special la persoanele in varsta, dar
poate sa apara in cadrul unei boli de ti ro id a , in urma consumului exagerat de a lc o o l
sau in caz de febra. (eoarece fibrilatia atriala creste riscul de accident vascular
cerebral si ma*oritatea celor cu fibrilatie atriala sunt asimptomatici, Asociatia
Americana pentru Accidente /asculare Cerebrale recomanda ca intreaga populatie,
mai ales cei peste 11 ani sa isi controleze frecventa cardiaca o data pe luna.
Tratamentul medicamentos in fibrilatia atriala se face in functie de cauza aritmiei si
de riscul de a dezvolta complicatii. Atunci cand cauza aritmiei este o boala cardiaca,
tratamentul va fi unul de durata. -n fibrilatia atriala persistenta, se administreaza, pe
de o parte, medicamente care controleaza frecventa cardiaca, care, desi nu induc un
ritm normal, impiedica inima sa bata la un ritm foarte rapid care poate fi periculos,
ma*oritatea pacientilor tolerand un ritm cardiac neregulat daca frecventa este
mentinuta intre $ si ! batai pe minut. Ele includ beta-blocante, blocante ale
canalelor de calciu si digoxin. -n fibrilatia atriala recent instalata se pot utiliza
medicamente antiaritmice (medicamentele care controleaza ritmul cardiac), pentru a
incerca revenirea la ritmul sinusal. (e asemenea, in cazul pacientilor cu fibrilatie
atriala care au risc moderat sau crescut de accident vascular cerebral, sunt utilizate
medicamente anticoagulante (ca de exemplu ,arfarina & coumadine sau
dabigatran) sau antiagregante (aspirina sau clopidogrel). Avanta*ul dabigatranului
este ca in timpul administrarii nu este necesar sa se supravegheze timpul de
coagulare sau tatonarea dozelor administrate ca in cazul ,arfarinei (tratamentul nu
se face cu o doza standard de ,arfarina ci se incepe cu o doza mica care se creste
treptat pana se a*unge la efectul dorit).
-n timpul administrarii de anticoagulante se impun unele precautii+
- medicamentele trebuie administrate la aceeasi ora in fiecare zi3 daca se omite una
din doze trebuie contactat medicul cardiolog3
- nu trebuie schimbat tipul de medicament decat la indicatia medicului cardiolog3
- sa nu se foloseasca alte medicamente decat cele indicate, mai ales daca ele contin
aspirina3
- este important ca atunci cand este efectuat un consult medical de alta specialitate
sau cand pacientul urmeaza un tratament stomatologic, bolnavul sa informeze acesti
medici ca urmeaza tratament cu ,arfarina3
- bolnavul trebuie sa fie instruit, sa identifice semnele unei sangerari si sa se prezinte
la medic in acest caz3
- se vor efectua investigatii regulate pentru a masura timpul de coagulare (test care
masoara timpul necesar sangelui pacientului sa coaguleze si care se numeste timp
de protrombina)3
- dieta pacientului este bine sa fie una echilibrata, nu se vor face modificari bruste ale
aportului de mancare in general, si ale celui de alimente bogate in vitamina 4
(vitamina 4 interfera cu actiunea anticoagulantelor, crescand riscul de sangerare) in
special3 aceste alimente sunt broccoli, varza, sparanghel, laptuca si spanac3
- pacientul trebuie sa anunte medicul daca nu poate manca cateva zile, daca
prezinta dureri gastrice (durere de stomac), febra sau diaree3
- este important sa se evite consumul de alcool si daca totusi se consuma, sa se faca
in cantitati moderate, deoarece alcoolul scade efectul anticoagulantelor si afecteaza
puterea de coordonare si echilibrul, crescand riscul de aparitie al traumatismelor3
- este benefica intreruperea fumatului deoarece nicotina interfera cu actiunea in
organism a medicamentelor anticoagulante si creste riscul de formare a cheagurilor
de sange3
- pacientul trebuie instruit sa evite activitatile in care riscul de aparitie a
traumatismelor este crescut, ca de exemplu schi-ul, fotbalul si alte sporturi de contact
(traumatismele pot avea ca urmare sangerarea excesiva, daca survin in cursul
tratamentului cu anticoagulante)3
- este bine ca locuinta si locul de munca sa fie amena*ate in asa fel incat sa previna
caderile.
Tratamentul chirurgical in fibrilatia atriala utilizeaza o tehnica prin care se produc
cicatrici in miocard pentru a impiedica transmiterea impulsurilor anormale de la atrii la
ventriculi (procedura 5aze). (e obicei tehnica chirurgicala este luata in considerare
abia dupa ce s-a incercat fara succes terapia medicamentoasa si ablatia cu cateter
de radiofrecventa sau daca pacientul este oricum supus unei interventii chirurgicale
pentru alte boli, cum sunt inlocuirea valvei mitrale, situatie in care cele " proceduri
sunt efectuate in acelasi timp.
Alte tratamente
Cardioversia electrica este folosita frecvent in incercarea de a restaura ritmul
sinusal, daca aritmia nu dispare de la sine sau daca este acompaniata de simptome
deran*ante. (aca fibrilatia atriala a debutat recent si este prezenta de mai putin de %6
de ore, se ia in considerare restaurarea ritmului sinusal (cardioversie) care poate fi
electrica (prin soc electric extern) sau medicamentoasa cu antiaritmice. (aca fibrilatia
atriala este prezenta de mai mult de %6 ore este posibil ca in atrii sa se fi format
cheaguri de sange, iar conversia la ritm sinusal ar putea determina cheagurile sa se
deplaseze in curentul de sange si sa a*unga la creier unde sa determine un accident
vascular cerebral. -n acest caz, se administreaza anticoagulante minim o luna pentru
a reduce riscul de producere a accidentului vascular cerebral si abia apoi se incearca
cardioversia.-nsa, daca simptomele sunt severe (tensiune arteriala foarte scazuta),
se va incerca cardioversia imediat. -n aceasta situatie se foloseste ecocardiografia
transesofagiana care identifica cheagurile formate in interiorul inimii mai bine decat
examinarea ecografica transtoracica. (aca aceasta investigatie nu evidentiaza
cheaguri, se realizeaza cardioversia si apoi se urmeaza tratament anticoagulant
pentru 7 saptamani. (aca simptomele persista dupa cardioversie, exista " feluri de
proceduri ce folosesc ablatia prin cateter. Acestea folosesc energia de
radiofrecventa pentru a distruge ariile din atrii care determina bataile neregulate ale
inimii sau se distruge nodulul atrioventricular. (aca este distrus acest nodul va fi
necesara implantarea unui dispozitiv de pace-ma8er permanent.
Modul de viata al pacientilor cu fibrilatie atriala
(eoarece fibrilatia atriala este frecvent rezultatul unei afectiuni cardiace, este
necesar un stil de viata care sa favorizeze mentinerea unei inimi sanatoase intr-un
corp sanatos+
- oprirea fumatului este cel mai important pas in prevenirea bolii coronariene3
- controlul valorilor c o les te rolul u i p oate fi realizat prin dieta, miscare si, la nevoie,
medicatie3
- controlul tensiunii arteriale se realizeaza printr-o dieta saraca in sare, grasimi si
grasimi saturate, exercitiu fizic, scaderea consumului de alcool si daca este nevoie
medicatie3
- consumul mai frecvent de preparate din peste3 medicii specialisti recomanda cel
putin " mese pe saptamana care sa contina preparate din peste, in special somon,
ton sau pastrav3 un studiu recent a demonstrat ca pestele pra*it sau preparat in
cuptor poate scadea riscul de aparitie a fibrilatiei atriale3
- evitarea consumului de alcool, a cofeinei sau a stimulantelor ca si cocaina sau
methamfetaminele3 trebuie avut in vedere faptul ca unele ceaiuri sau leacuri babesti
contin substante care pot determina fibrilatia atriala3
- exercitiul fizic are numeroase efecte pozitive+ controlul greutatii corporale,
reducerea nivelului de colesterol plasmatic, controlul tensiunii arteriale, controlul
g lic em iei in diabetul zaharat, re du c e re a tri g l icer ide lo r , induce o stare de fericire si
creste forta musculara3
- reducerea stresului utilizand metode alternative ca 9oga, meditatia, procedee de
biofeedbac8.
Flutterul atrial constituie tot o aritmie atriala care necesita examene medicale si
tratament, cauza fiind lipsa formarii impulsurilor in nodul sinusal si formarea acestora
la nivelul atriilor. Ca si in cazul fibrilatiei atriale, contractia coordonata a atriilor nu mai
are loc, inima pierde din capacitate. /entriculii nu mai sunt antrenati de catre nodul
sinusal, pulsul avand valori uneori foarte ridicate !% de batai pe minut si chiar mai
mult, alteori foarte mici 1 de batai pe minut.
Aritmii ventriculare sunt acele tulburari de ritm in care n u este pastrat focarul
normal de formare al impulsurilor cardiace, impulsul electric formandu-se la nivelul
ventriculilor. -nclud extrasistolele ventriculare, tahicardia paroxistica ventriculara
si fibrilatia si flutterul ventricular
Extrasistola ventriculara - este datorata unei zone iritative din ventricul, care nu se
mai sincronizeaza cu ansamblul cardiac3 cauzele ale acestui tip de aritmie pot fi+
emotia, un dezechilibru in retinerea sarurilor minerale (consumul exagerat de la x a ti v e
sau diuretice), febra sau o infectie3 in aceste cazuri aritmia este considerata benigna
dar aparitia acesteia impreuna cu o boala de inima poate revela o problema care sa
necesite tratament. Ex trasist o lele e xista la % persoane din 1 si nu necesita decat
rareori medicamente. Este indicata evitarea c a f e ine i si alcoolului dar si a meselor
grele si stresului. Excesele de medicamente la x a ti v e si men str u a tia faciliteaza de
asemenea aparitia acestora.
Tahicardia paroxistica ventriculara - este o tu lb u rare d e ritm a l carei focar este
situat la nivelul ventriculului. -n general reprezinta manifestarea unei disfunctii ma*ore
a muschiului cardiac3 poate aparea la orice varsta dar in general este urmarea unui
in fa rct a l m ioc a rd u lui c and se produce o desincronizare intre bataile ventriculilor si
contractia atriala, consecinta fiind diminuarea debitului cardiac. Este necesara
spitalizarea pentru cardioversie electrica sau medicamentoasa, tinand cont si de
faptul ca ma*oritatea episoadelor de f ib rila t ie v en triculara (2/) incep cu o tahicardie
ventriculara netratata, iar, in acest caz, sansele de re s u scit a re re usita sunt minime.
(e asemenea, la pacientii care in ciuda tratamentului medicamentos corect fac
numeroase episoade de tahicardie ventriculara paroxistica, se poate opta pentru
implantarea unui defibrilator automat.
Fibrilatia si flutterul ventricular reprezinta tulburari de ritm ventriculare extrem de
severe care, atunci cand se produc, trebuie tratate de urgenta intrucat pun in pericol
viata pacientului.