Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
TEMA18

TEMA18

Ratings: (0)|Views: 2 |Likes:
Published by Marcela Pintilie
TEMA18
TEMA18

More info:

Published by: Marcela Pintilie on Jun 25, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2014

pdf

text

original

 
 291 
 XVIII. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE 
 
Ş 
I DE ÎMBOLN 
 Ă
VIRE PROFESIONAL
 Ă
 
Indiferent c
ă
 se aplic
ă
 sau nu un management
ş
tiin
ţ
ific al securit
ăţ
ii
ş
i s
ă
n
ă
t
ăţ
ii  în munc
ă
, dou
ă
 opera
ţ
ii sunt strict necesare în activitatea preventiv
ă
: identificarea
ş
i evaluarea riscurilor . Importan
ţ
a lor este relevat
ă
 
ş
i de faptul c
ă
 sunt statuate ca obligatorii prin Normele generale de protec
ţ
ie a muncii , iar r 
ă
spunderea realiz
ă
rii lor este atribuit
ă
 atât conducerii firmei , cât
ş
i personalului din cadrul compartimentelor de protec
ţ
ie a muncii. 1. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC
Ş
I A SUBSTRATULUI LOR CAUZAL Identificarea factorilor de risc
ş
i a substratului lor cauzal este o ac
ţ
iune complex
ă
, care necesit
ă
 îmbinarea mai multor procedee, adaptate de fiecare dat
ă
 condi
ţ
iilor respectivei firme.  În principiu, se procedeaz
ă
 astfel: - se analizeaz
ă
 vizual, prin studiu de caz, simulare etc., pentru fiecare loc de munc
ă
 , pe rând , toate elementele sistemului de munc
ă
 aferent
ş
i se stabilesc , pe aceast
ă
 baz
ă
 , ce deficien
ţ
e, abateri, caracteristici
ş
.a. ar putea conduce la accidente sau îmboln
ă
viri profesionale ; - se efectueaz
ă
 determin
ă
ri cu ajutorul metodelor
ş
i mijloacelor specifice, în cazul factorilor comensurabili sub aspectul nivelului sau concentra
ţ
iei sau pentru care se pot realiza analize ale naturii elementelor componente ; - se analizeaz
ă
 starea de morbiditate sau diversele simptome care ar putea indica prezen
ţ
a unei afec
ţ
iuni datorate condi
ţ
iilor de munc
ă
 ; - se identific
ă
 elementele depistate în listele prestabilite de factori de risc
ş
i factori de substrat cauzal ; Ordinea de executare a acestor opera
ţ
ii nu este predeterminat
ă
 , dar trebuie parcurse toate pentru a se ob
ţ
ine un rezultat corect.  În continuare vom încerca s
ă
 prezent
ă
m fiecare grup
ă
 de factori de risc , cu modalit
ăţ
ile concrete de manifestare
ş
i efectele ac
ţ
iunii lor asupra executantului , iar acolo unde s-a impus s-au dat explica
ţ
ii suplimentare pentru factorii de substrat cauzal , ca suport pentru analizele pe care le au de efectuat proiectan
ţ
ii sistemului de MSSM.
1.1. Factorii de risc proprii executantului
Studiile
ş
i analizele efectuate privind fenomenul de accidentare
ş
i îmboln
ă
vire profesional
ă
 au relevat inciden
ţ
a major 
ă
 a factorilor de risc proprii executantului.  În raport cu factorii de risc obiectivi , cu excep
ţ
ia unor cazuri reduse ca num
ă
r ( calamit
ăţ
i naturale , de exemplu ) , factorii subiectivi – proprii executantului - se situeaz
ă
 
ş
i la originea acestora , deoarece omul este elaboratorul
ş
i totodat
ă
 cel care verific
ă
 
ş
i poate interveni asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc
ă
: mijloacele de produc
ţ
ie, mediul
ş
i sarcina de munc
ă
. Indiferent de reparti
ţ
ia sarcinilor între om
ş
i ma
ş
in
ă
, activitatea de munc
ă
 pe care o desf 
ăş
oar 
ă
 executantul cuprinde patru secven
ţ
e principale: recep
ţ
ionarea
ş
i constituirea informa
ţ
iei ; elaborarea
ş
i adoptarea deciziilor ; execu
ţ
ia ; autoreglarea.
 
 292 
Ponderea acestor secven
ţ
e în structura diferitelor posturi de munc
ă
 sau a unuia
ş
i aceluia
ş
i post, în perioade de timp diferite, poate varia , dar prezen
ţ
a tuturor este obligatorie. Modul cum executantul realizeaz
ă
 aceste secven
ţ
e define
ş
te comportamentul s
ă
u de munc
ă
 – totalitatea faptelor, actelor, reac
ţ
iilor ( motorii , verbale , afective ) prin care o persoan
ă
 r 
ă
spunde solicit
ă
rilor sarcinii de munc
ă
 . Din punctul de vedere al securit
ăţ
ii muncii , distingem un comportament normal, care nu conduce la periclitarea s
ă
n
ă
t
ăţ
ii sau integrit
ăţ
ii anatomo-func
ţ
ionale a executantului
ş
i un comportament inadecvat, care poate favoriza sau declan
ş
a un accident sau o îmboln
ă
vire profesional
ă
 .
Comportamentul normal 
 
presupune dou
ă
 componente: - evitarea riscurilor prin respectarea prescrip
ţ
iilor tehnice
ş
i a reglemen-t
ă
rilor privind securitatea
ş
i s
ă
n
ă
tatea în munc
ă
 referitoare la modul în care trebuie îndeplinit
ă
 sarcina ; - neutralizarea situa
ţ
iilor de risc create, ceea ce implic
ă
 sesizarea rapid
ă
 a acestora ( chiar anticiparea lor ), a elementelor critice , prelucrarea rapid
ă
 a informa
ţ
iilor, decizia
ş
i execu
ţ
ia ei prompte
ş
i rapide.
Comportamentul inadecvat sub aspectul securit 
ăţ 
ii
ş
i s
ă
n
ă
ăţ 
ii în munc 
ă
 
se manifest
ă
 prin conduite nesigure sau necorespunz
ă
toare situa
ţ
iilor obi
ş
nuite sau neobi
ş
nuite de munc
ă
. Altfel spus , el reprezint
ă
 abaterea executantului de la modul ideal de îndeplinire a celor patru secven
ţ
e ale activit
ăţ
ii prin care se realizeaz
ă
 sarcina de munc
ă
 , abatere care poate consta într-o
 
omisiune
 
sau o
 
ac
ţ
iune gre
ş
it
ă
.
 În consecin
ţă
 , factorii de risc de accidentare
ş
i îmboln
ă
vire profesional
ă
 proprii executantului se pot subsuma unei erori la nivelul verigilor de baz
ă
 ale activit
ăţ
ii de munc
ă
: erori de recep
ţ
ie, prelucrare
ş
i interpretare a informa
ţ
iei; erori de decizie; erori de execu
ţ
ie; erori de autoreglaj. Deosebit de important
ă
 pentru stabilirea m
ă
surilor de prevenire este cunoa
ş
terea
substratului cauzal al comportamentului inadecvat 
 
din punctul de vedere al securit
ăţ
ii
ş
i s
ă
n
ă
t
ăţ
ii în munc
ă
. La modul general,
comportamentul în munc 
ă
 reprezint 
ă
 concretizarea capacit 
ăţ 
ii de munc 
ă
 a individului
ş
i reflect 
ă
 rela
ţ 
ia dintre nivelul exigen
ţ 
elor adresate executantului ( sub forma sarcinii de munc 
ă
 )
ş
i capacitatea sa de a le r 
ă
spunde . 1.2. Factorii de risc proprii sarcinii de munc 
ă
 
Sarcina de munc
ă
 
se încadreaz
ă
 printre no
ţ
iunile cu ajutorul c
ă
rora se define
ş
te orice activitate de munc
ă
: func
ţ
ii, sarcini, activitate, opera
ţ
ii, procese, comportament, cerin
ţ
e etc. Dintre acestea , func
ţ
iile care constituie unit
ăţ
i majore ale muncii , pot cuprinde una sau mai multe sarcini
ş
i sunt foarte variate , corespunz
ă
tor scopului proceselor de munc
ă
.
Func 
ţ 
ia
 
implic
ă
 responsabilitatea în raport cu scopurile sistemului, are o anumit
ă
 frecven
ţă
 în ciclul de munc
ă
 , include sarcini
ş
i opera
ţ
ii care cer cuno
ş
tin
ţ
e , deprinderi specifice , realizeaz
ă
 unul sau mai multe scopuri prin folosirea unor metode , procedee , strategii
ş
i , chiar în cadrul unor cerin
ţ
e de vitez
ă
, precizie, cantitate, calitate etc. Un executant poate îndeplini o func
ţ
ie singur sau împreun
ă
 cu ma
ş
ina. Aceea
ş
i func
ţ
ie poate fi îndeplinit
ă
 de executan
ţ
i afla
ţ
i în posturi diferite , pe linii diferite sau în cadrul aceleia
ş
i instala
ţ
ii.
 
 293 
Sarcina
 
este eprezentat
ă
 de un grup de ac
ţ
iuni legate temporar
ş
i realizate cu acelea
ş
i elemente informa
ţ
ionale
ş
i mijloace de munc
ă
; este o unitate subordonat
ă
 func
ţ
iei, are o anumit
ă
 frecven
ţă
, un scop (subordonat scopului func
ţ
iei), necesit
ă
 anumite cuno
ş
tin
ţ
e
ş
i deprinderi
ş
i trebuie s
ă
 se încadreze unor cerin
ţ
e restrictive: vitez
ă
, precizie etc.
Opera
ţ 
ia
 
este cea mai mic
ă
 unitate a muncii
ş
i este subordonat
ă
 sarcinii; se poate caracteriza în raport cu:
-
con
ţ
inutul obiecte , reguli , procedee , obiective ;
-
structura modul de organizare a elementelor componente ;
-
cerin
ţ
e impuse ansamblul condi
ţ
iilor care trebuiesc respectate de operator pentru a atinge obiectivele muncii
(
para- metrii ac
ţ
iunii : vitez
ă
, precizie, adecvare la reguli ).
Metoda de munc
ă
 
reflect
ă
 modul în care se realizeaz
ă
 sarcina
ş
i opera
ţ
iile  în condi
ţ
iile tehnologice concrete
ş
i de înzestrare tehnic
ă
 ; cuprinde, în general, ordinea de succesiune eficace a elementelor opera
ţ
iei , alc
ă
tuirea ra
ţ
ional
ă
 a mânuirilor
ş
i mi
ş
c
ă
rilor în condi
ţ
ii tehnico-organizatorice precizate.  În raport cu aceste no
ţ
iuni definitorii ale activit
ăţ
ii de munc
ă
, se desprind factorii de accidentare
ş
i îmboln
ă
vire profesional
ă
 proprii sarcinii de munc
ă
:
con
ţ
inut sau structur 
ă
 necorespunz
ă
toare a sarcinii de munc
ă
 în raport cu scopul sistemului de munc
ă
 sau cu cerin
ţ
ele impuse de situa
ţ
iile de risc , respectiv :
-
opera
ţ
ii , reguli , procedee gre
ş
ite ;
-
absen
ţ
a unor opera
ţ
ii ;
-
metode de munc
ă
 necorespunz
ă
toare (succesiune gre
ş
it
ă
 a opera-
ţ
iilor, mânuirilor, mi
ş
c
ă
rilor ) ;
cerin
ţ
e sub / supradimensionate impuse executantului , respectiv necores-punz
ă
toare posibilit
ăţ
ilor acestuia. Prima categorie de factori are la baz
ă
 o insuficient
ă
 cunoa
ş
tere a tehnologiilor
ş
i metodelor prin care se poate ajunge la realizarea scopului procesului de munc
ă
. Modul în care pot conduce la accidentare
ş
i / sau îmboln
ă
viri profesionale este evident , deoarece determin
ă
 eroarea la nivelul executantului. A doua grup
ă
 de factori provine din neluarea în considerare a variabilei umane, respectiv din stabilirea nera
ţ
ional
ă
 a parametrilor ac
ţ
iunilor umane.  În consecin
ţă
 , dificultatea
ş
i complexitatea sarcinii fie se situeaz
ă
 sub posibilit
ăţ
ile executantului , fie le dep
ăş
e
ş
te , provocând sub sau suprasolicitarea organismului s
ă
u. În ambele situa
ţ
ii are loc sc
ă
derea capacit
ăţ
ii de munc
ă
 , datorat
ă
 oboselii , într-un interval mai mic decât cel normal , cu efecte u
ş
or de b
ă
nuit .
1.3. Factorii de risc proprii mijloacelor de produc 
ţ 
ie
Dup
ă
 natura ac
ţ
iunii lor, factorii de risc de accidentare
ş
i îmboln
ă
vire profesional
ă
 proprii mijloacelor de produc
ţ
ie se pot împ
ă
ţ
i în trei categorii: de natur 
ă
 fizic
ă
 , chimic
ă
 
ş
i biologic
ă
 .
 
Factori de risc de natur 
ă
 fizic 
ă
.
 
 În aceast
ă
 categorie sunt inclu
ş
i
 
factorii de natur 
ă
 mecanic
ă
 
ş
i cei de
 
natur 
ă
 termic
ă
.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->