Ordinea degustarii vinurilor

Cteva reguli generale este bine s fie cunoscute de oricare consumator, astfel:
Vinul alb sec se consum naintea celorlalte vinuri, dup cum vinul rosu precede pe cel alb dulce.
Dac la masa se servesc mai multe vinuri albe seci, sau mai multe rosii, ori albe dulci, trebuie s
amintim c: vinul usor precede pe cel consistent, vinul tnr precede vinul nvechit si vinul ce
provine dintr-un soi de struguri mai comun dintr-o regiune viticol cu mai putin vocatie se
consum naintea vinului rezultat dintr-un soi nobil, dintr-o regiune devenit celebr.
n mare vin rosu de Orevita, Dealul !are sau "mburesti, poate s fie servit dup un alt vin rosu
din aceleasi regiuni, dar mai tnr, mai putin nobil. "e cuvine ns ca diferentierea dintre cele dou
vinuri s fie destul de evidenta.
Contrar unui obicei destul de rspndit, este de preferat s nu se serveasc n cursul unei mese
dou vinuri rosii sau albe din regiuni viticole diferite. #n sc$imb, se admit bucuros dou vinuri din
aceeasi regiune viticol, alese si servite respectnd regulile de mai sus.
Vinurile spumante %sampania& brute trebuie servite la nceputul mesei. 'a sfrsit, cu mncrurile
ce alctuiesc desertul, se poate oferi un vin spumant dulce. Din pcate, se serveste vin spumant brut
cu
patiserii si ng$etate, ceea ce l face s fie de(agreabil. Dac cineva se ndoieste de acest lucru, s
priveasc n )ur si va constata c sampania brut servit n acest fel rmne mai mult n pa$are dect
este consumat.
'a o mas care dorim s fie n rndul celor respectate este rational s servim * trei vinuri. nele
meniuri se acomodea( ns cu patru vinuri.
"e pot pre(enta n ordinea servirii: un vin alb sec, un vin rosu si un vin alb dulce. Cel de-al patrulea
vin %n functie de meniu& poate fi un vin alb sec sau un vin rosu.
"ervirea la o mas a mai mult de patru vinuri se soldea( cu atenuarea simtului de
miros si de gust. #n acest ca(, vinurile nu se mai consum cu discernmnt si bucurie. Vinurile
aromati(ate %vinul pelin, vermutul, alte vinuri aromati(ate& se mai numesc si vinuri tip aperitiv,
pentru motivul c nu se servesc si nu se consum n timpul mesei, ci naintea mesei. !a)oritatea
vinurilor aperitive sunt plcute si agreate de consumatori, asa se e+plic succesul lor )ustificnd ca
prete+t stimularea poftei de mncare. De un lucru trebuie s tinem seama, si anume c gradul
alcoolic relativ ridicat, aroma puternic, gustul marcant, constituie tot attia factori care obosesc
gustul si mirosul nainte de a ne ase(a la mas, unde avem atta nevoie de ele.
Din pcate, setea este, ca si foamea, cteodat, proast sftuitoare, motiv pentru care te lasi tentat si
consumi vinuri aperitive. Dac se ntmpl asa, atunci este necesar s recurgi la aceast delectare cu
cel putin o )umtate de or nainte de a servi masa, timp n care simtul de gust si cel de miros si vor
recpta n ntregime sensibilitatea.
Drept aperitiv, mai re(onabil, se poate servi cu cteva minute nainte de servirea mesei un vin alb
sec, usor, dar cu suficient aciditate %,,--- g.l& care stimulea( papilele gustative, pregtindu-ne s
savurm n timpul mesei att felurile de mncare ct si tipurile de vin ce vor fi pre(entate.
/sa cum am amintit, la nceput de mas se poate servi un vin spumant brut, care este preferabil s
fie consumat acum, dect n fata unui desert dulce sau a unei ng$etate. Dac, la nceput de mas,
servim vin
spumant brut, nu mai recurgem la a servi vin alb sec drept aperitiv, deoarece incomparabila finete a
vinului spumant brut risca s ofense(e pe aceea a vinului, ceea ce este nedrept.