11 Sistematizare

VAMIG S.R.L. 900388 CONSTANTA, str. Partizanilor nr. 26, bl. LV 45, et. 2, ap. 11, tel.
tel./fax: 0241- 553286, 0745014710, 014711

Nr. inreg. J13/2302/1993 Cod unic de inregistrare R 39 59 721 Cont nr. S.V. 6332381400 BRD CONSTANTA

REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN
ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA,
IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET,
STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA

SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI
ACCESE RUTIERE SI PIETONALE

- PROIECT TEHNIC -

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA, JUDETUL CONSTANTA
PROIECTANT GENERAL: SC BELL B.A.U. SRL CONSTANTA
PROIECTANT SPECIALITATE : S.C. VAMIG S.R.L. CONSTANTA
INVESTITIA: REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN
OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI
FAZA: PROIECT TEHNIC SI DETALII EXECUTIE
PROIECT: 745/2011
PROIECT: 745/2011
1

BORDEROU

A. PIESE SCRISE

1. Borderou;
2. Foaie de semnaturi ;
3. Memoriu tehnic ;
4. Plan de securitate si sanatate lucrari terasamente ;
5. Plan de securitate si sanatate lucrari sisteme rutiere ;
6. Caiet de sarcini lucrari parcare si accese rutiere si pietonale ;
7. Categoria de importanta a lucrarilor;
8. Program pentru controlul calitatii lucrarilor;
9. Antemasuratoare nr. 1.1 Terasamente parcare si acces rutier ;
10. Antemasuratoare nr. 1.2 Suprastructura parcare si acces rutier ;
11. Antemasuratoare nr. 2.1 Terasamente rampa handicapati ;
12. Antemasuratoare nr. 2.2 Suprastructura rampa handicapati ;
13. Antemasuratoare nr. 3.1 Terasamente trotuar central ;
14. Antemasuratoare nr. 3.2 Suprastructura trotuar central ;
15. Antemasuratoare nr. 4.1 Terasamente trotuar lateral ;
16. Antemasuratoare nr. 4.2 Suprastructura trotuar lateral ;
17. Antemasuratoare nr. 5 Amenajare spatii verzi ;

B. PIESE DESENATE

1. Plansa nr. 1 Plan de incadrare in zona ;
2. Plansa nr. 2 Plan de situatie general ;
3. Plansa nr. 3.1 Acces rutier si parcare. Plan de situatie ;
4. Plansa nr. 4.1 Acces rutier si parcare. Profil longitudinal ;
5. Plansa nr. 5.1.1 5.1.3 Acces rutier si parcare. Profiluri transversale
caracteristice ;
6. Plansa nr. 3.2 Rampa handicapati. Plan de situatie ;
7. Plansa nr. 4.2 Rampa handicapati. Profil longitudinal ;
8. Plansa nr. 5.2 Rampa handicapati. Profiluri transversale caracteristice ;
9. Plansa nr. 3.3 Trotuar 1. Plan de situatie ;
10. Plansa nr. 4.3 Trotuar 1. Profil longitudinal ;
11. Plansa nr. 5.3 Trotuar 1. Profiluri transversale caracteristice ;
12. Plansa nr. 3.4 Trotuar 2. Plan de situatie ;
13. Plansa nr. 4.4 Trotuar 2. Profil longitudinal ;
14. Plansa nr. 5.4 Trotuar 2. Profiluri transversale caracteristice ;
15. Plansa nr. 6 Profiluri transversale tip ;

PROIECT: 745/2011
1

FOAIE DE SEMNATURI

DIRECTOR ing. Mihail APOSTOL

SEF PROIECT ing. Vasile APOSTOL

RESPONSABIL AQ ing. Cosmin POPESCU

COLECTIV ELABORARE:

ing. Vasile APOSTOL

ing. Mihail APOSTOL

ing. Cosmin POPESCU

ing. Ioana ION

STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA
PROIECT: 745/2011
1

MEMORIU TEHNIC
pentru lucrarea CENTRU PENTRU TINERET COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA -
SISTEMATIZARE PE VERTICALA, ACCES RUTIER SI PARCARE

PROIECT: 745/2011

1. AMPLASAMENT

Amplasamentul Centrului pentru tineret este pe strada Constantei (DN 39) si se afla in zona
centrala a comunei Tuzla, jud. Constanta, avand accesul rutier prin str. Morii si pietonal prin str. Constantei.

2. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

Perimetrul pe care se afla constructia P + 1E proiectata este pe partea dreapta a strazii Constantei
colt cu strada Morii, in apropierea sensului giratoriu existent pe str. Constantei (DN 39) si avand vecin la N
sediul Politiei Tuzla si la sud strada Morii.
In aceste conditii este necesara asigurarea accesului auto si pietonal si realizarea unor parcari in
conformitate cu normele in vigoare.

3. SITUATIA EXISTENTA

Zona amplasamentului se incadreaza teritorial in unitatea Dobrogea de sud, delimitata la nord de
linia tectonica majora Capidava Ovidiu.
Fundamentul este reprezentat de calcare sarmatiene. Depozitele mai noi, de varsta cuaternara apar
deasupra calcarelor si sunt reprezentate de argile de diferite sorturi ( argile galben verzui sau verzi, argile
roscate, cafenii roscate sau cafenii, prafuri argiloase si argile prafoase cafenii ). In continuare se dezvolta
depozite loessoide, depuse in regim eolian, in pachete cu grosimi de pana la 10 m.
La suprafata terenului se gaseste sol vegetal, cu grosime de pana la 1.00 m.
In zona nu exista cursuri de apa. Apa subterana se afla la adancimi mai mari de 10 m, pe suprafata
stratului argilos.
Regimul climatic este temperat continental, cu influenta marina, cu veri calde si secetoase si ierni
relativ scurte si rareori geroase. Vantul predominant este crivatul.
Regimul precipitatiilor este redus, cu cantitati de apa de cca. 300 400 mm anual.
2
Conform P100/1-06 amplasamentul se situeaza in macrozona cu grad seismic "7" iar conform
Normativului P 100/92 in zona seismica "D" cu coeficient de seismicitate Ks = 0.16, perioada de colt Tc =
0.7 sec.
Conform STAS 6054/77 adancimea de inghet este de 0.7 m.
Zona nu prezinta fenomene de instabilitate de genul alunecarilor sau prabusirilor, care sa puna in
pericol stabilitatea viitoarei constructii.
Stratificatia terenului
- Umplutura neomogena a fost intalnita in toate forajele pana la adancimea maxima de 1.30
1.50 m.
- Umplutura din pamanturi aluvionare, de culoare negricioasa cu impregnatii maloase si amestec
de sol vegetal, cu fractiune argiloasa si uneori nisipoasa, cu consistenta redusa, plastic
consistent aspre plastic moale. Compresibilitatea este foarte mare si nu este sensibil la
umezire. A fost intalnita pana la adancimi de cca. 2.50 2.60 m.
- Praf argilos loessoid, de culoare galbuie cenusie. La origine este un loess, saturat si impregnat
cu materie maloasa, fapt ce-i confera culoarea respectiva. Contine fractiune argiloasa de cca.
28 %, are umiditate ridicata ( w = 26.8% ), consistenta redusa plastic consistent ( Ic = 0.58 ),
compresibilitate foarte mare ( modulul M2-3<50 daN/cmp ) si nu este sensibil la umezire.
- Praf argilos si argila prafoasa de culoare cafenie galbuie si cafenie in baza, intalnita de la
adancimea de 3.50 m.
Granulometric este un praf argilos cu fractiune argila de 29 32% ;
Umiditatea are valori de 21 26 % ;
Consistenta in domeniul plastic consistent spre plastic vartos Ic > 0.75 ;
Porozitate redusa, n = 41 42 % ;
Greutate specifica la proba uscata : 1.50 1.53 to/mc ;
Modulul de deformatie edometric M2-3 = 50 60 daN/cmp, compresibilitate mare ;
Tasare specifica la 2 kg/cmp = 3 4 cm/m ;
Nu este sensibil la umezire.
Nivelul hidrostatic a fost intalnit in foraje la adancimi de 1.20 1.40 m fata de cota terenului actual.
Terenul prezinta o usoara panta de la E-V si este relativ plan.

4. SITUATIA PROIECTATA

In urma coroborarii elementelor geometrice existente ale amplasamentului cu necesitatile ce decurg
din racordarea cladirii la strada si din necesitati ce decurg din caracteristicile fizico - mecanice ale terenului
sunt necesare amenajari care sa asigure stabilitatea constructiilor aflate in imediata vecinatate si protectia
cladirii proiectate la efecte provenite din alunecari sau prabusiri ale terenului precum si a infiltrarii apelor
meteorice.
Conform recomandarilor studiului geotehnic, se are in vedere ca la ploi puternice zona este
inundabila de acumularile de apa, astfel ca nivelul pardoselii la parter s-a prevazut la cota +4.40, ceea ce a
determinat ca sistematizarea verticala in jurul cladirii proiectate sa tina cont de aceasta cota. De asemenea,
se prevede pe suprafetele ocupate de parcare si trotuarele de acces sa se extraga pamantul de umpluturi
neomogene pe o adancime de 0.50 m si sa se execute umpluturi controlate cu pamant corspunzator,
conform prevederilor Caietului de sarcini cap. B1 - terasamente.
Accesul pietonal se va realiza din strada Constantei din trotuarul existent ce deserveste strada
Constantei in zona sensului giratoriu existent si prin 2 accese pentru persoane cu dizabilitati pe partile
laterale ale cladirii proiectate din str. Constantei si din str. Morii.
Trotuarul central proiectat din strada Constantei are o lungime de 20.56 m si o latime de 2.00 m.
Trotuarul lateral din strada Morii are o lungime de 6.29 m si o latome de 2.00 m.
Sistemul rutier pentru trotuare se va realiza dupa cum urmeaza:
- imbracaminte din pavele autoblocante de 6 cm grosime rostuite cu mortar de ciment
- nisip de poza de 3 cm
- fundatie de piatra sparta de 10 cm
- substrat de nisip 5 cm.
Trotuarul de la fatada principala permite accesul pietonal din str. Morii prin intermediul unor trepte si
din str. Constantei prin intermediul unei rampe pentru persoanele cu disabilitati.
Lungimea acestui trotuar este de 41.18 m avand o latime de 2.00 3.00 m.
Sistemul rutier pentru trotuarul de la fatada principala se va realiza dupa cum urmeaza:
- imbracaminte din beton de ciment de 10 cm grosime
- substrat de nisip 5 cm.
Taluzurile acestui trotuar s-au prevazut cu panta de 1 :3, conform pieselor desenate si se va
imbraca cu pamant vegetal si insamanta cu gazon.
Accesul rutier se va realiza din strada Morii la nivelul carosabililui existent.
3
Parcarea proiectata are 13 locuri si este prevazute cu imbracaminte din beton de ciment.
Accesul rutier si parcarea se desfasoara pe o suprafata de 620.80 mp.
Scurgerea si evacuarea apelor pluviale in parcare se va realiza prin pante transversale de 2 %.
Accesul rutier din strada Morii se va semnaliza cu indicatorul STOP.
Sistemul rutier pentru carosabilul parcarii se va realiza dupa cum urmeaza:
- imbracaminte din beton de ciment de 15 cm grosime
- balast 10 cm.
Imbracamintea din beton a parcarii si trotuarului de la fatada principala s-a proiectat in conformitate
cu prevederile CP 012/1 2007 Cod de practica pentru producerea betonului.
Pentru betonul utilizat la structura rutiera a parcarii si trotuarelor pe amplasamentul indicat ( in
zonalitoralului marin ), in conformitate cu prevederile CP 012/1-2007 se vor respecta conditiile pentru
combinatiade clase de expunere: XC4 + XD3 + XS1 + XF4 + XM2.
Fata de prevederile din Anexa M din CP 012/1-2007, se recomanda utilizarea cimentului tip CEM II
A S 42.5 N sau R.
Pentru betonul simplu ( fundatii pentru borduri ) conform clasei de expunere X0 se recomanda :
- Raport maxim apa / ciment
- Clasa minima de rezistenta C8/10
- Dozaj minim de ciment
- Continut minim de aer antrenat
Pentru betonul simplu si armat ( imbracaminti rutiere, borduri, pavele autoblocante ) conform clasei
de expunere combinate XC4+XD3+XS1+XF4+XM2 se recomanda :
- Raport maxim apa / ciment 0.55
- Dozaj minim de ciment 340
- Continut minim de aer antrenat a
Suprafetele ramase intre parcare si trotuare si limitele proprietatii se amenajeaza ca spatii verzi,
dupa realizarea sistematizarii verticale conform profilelor din piesele desenate. In acest sens s-a prevazut
imbracarea cu pamant vegetal, semanarea gazonului si plantarea de arbusti decorativi.
Tehnologia de executie pentru sistemele rutiere va respecta prevederile caietului de sarcini.

5. PROTECTIA MUNCII, PSI SI PROTECTIA MEDIULUI

Lucrarile se vor executa in conformitate cu Legea nr. 319/2006 privind Securitatea si sanatatea in
munca si Norme generale de protectia muncii nr. 508/2002 M. M. si Norme specifice de protectie a muncii
pentru transporturi nr. 107/2000 MMPS
La executia lucrarii constructorul este obligat sa respecte prevederile cuprinse in Normele de
protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale:
PARTEA I-a:
- cap. 1-7. Dispozitii generale, obligatii si raspunderi ale administratiei si personalului,
mijloace de protectie, instructajul de protectia muncii;
PARTEA a-II-a:
- cap. 12-13. Organizarea santierului, incarcarea, descarcarea, manipularea, transportul
si depozitarea materialelor;
PARTEA a-IX-a:
- cap. 53-55. Dispozitii generale si norme de protectia muncii pentru exploatarea si
intretinerea instalatiilor, utilajelor, masinilor si mijloacelor de transport utilizate.
Se vor respecta Normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice aprobate cu Ord. MT nr.
12/1980. Materialele folosite la lucrari sunt practic neinflamabile, iar solutiile de proiectare nu impun masuri
speciale de PSI.
Solutiile proiectate nu necesita si nu implica masuri speciale de protectia mediului, neexistand
emanatii de noxe sau materiale care sa afecteze mediul inconjurator.

6. CATEGORIA DE IMPORTANTA SI MODELUL DE ASIGURARE A CALITATII

Lucrarea are categoria C de importanta conform Ord. MLPAT nr. 31/N/1996 privind Metodologia
de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 4/1996,
constructorul urmand sa adopte modelul 3 de asigurare a calitatii.
Documentatia urmeaza a se verifica conform Legii 10/1995 pentru exigenta A4.

Intocmit,
Ing. Vasile APOSTOL
OBIECTUL : SISTEMATIZARE VERTICALA, ACCESE RUTIERE SI PIETONALE
SI PARCARE
FAZA: PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE
PROIECT: 745/2011
1

PLAN DE SECURITATE SI SANATATE
PENTRU LUCRARILE DE TERASAMENTE DRUMURI

CUPRINS

1. GENERALITATI

2. SCOP

3. DOMENIU DE APLICARE

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

5. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII PENTRU ASIGURAREA SECURITATII
SI SANATATII IN MUNCA
- CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE APLICABILE PE SANTIER
- RISCURI CARE POT APAREA
- RISCURI GENERALE
- SAPATURI FARA SPRIJINIRI
- SAPATURI CU SPRIJINIRI
- TRANSPORTUL PAMANTULUI
- TERASAMENTE IN ZONA DRUMURILOR IN CIRCULATIE
- MASURI DE PREVENIRE NECESARE PENTRU REDUCEREA SAU ELIMINAREA RISCURILOR
- MASURI GENERALE
- SAPATURI FARA SPRIJINIRI
- SAPATURI CU SPRIJINIRI
- TRANSPORTUL PAMANTULUI
- TERASAMENTE IN ZONA DRUMURILOR IN CIRCULATIE
- MASURI SPECIFICE PRIVIND LUCRARILE CUPRINSE IN ANEXA 2 A HG 300/2006

6. INFORMAREA LUCRATORILOR

1. GENERALITATI
Prezenta documentatie se refera la executarea lucrarilor de terasamente necesare pentru realizarea
drumurilor.
Documentatia reprezinta o cerinta expresa a HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile.
Documentatia reprezinta cadrul general, in conformitate cu cele legale de desfasurare a lucrarilor in
concordanta cu HG 300/2006 si se adreseaza managerului de proiect desemnat de beneficiar pentru
asamblarea planului propriu de securitate si sanatate ce va fi elaborat in baza acestei documentatii si va tine
seama de :
- tehnologia aplicata pentru lucrari aleasa de antreprenor
- conditii specifice de desfasurare ale lucrarii legate de perioada de executie
2
- conditii specifice de executie ale lucrarii, nou aparute , altele decat cele prevazute in proiect
- numarul personalului angajat la lucrare
- natura si nivelul de calificare a personalului
- dotarea tehnica a constructorului
- volumul de mijloace tehnice programat pentru lucrare

2. SCOP
Documentatia stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru a putea asigura
desfasurarea activitatii santierului de constructii montaj ce se va deschide pentru realizarea lucrarilor de
ampriza a traseelor de drumuri si are ca scop diminuarea factorilor de risc evaluati.
Masurile stabilite de prezenta documentatie nu au un caracter limitativ sau restrictiv, ele putandu-se
completa sau suplimenta ori de cate ori una din entitatile participante la realizarea obiectivului considera
oportun.
Se interzice eludarea sau renuntarea la vreo prevedere din prezenta documentatie fara acordul
proiectantului si a managerului de proiect .

Prezentul documentatie se va aplica dupa insusire si transformarea ei in planul propriu de securitate
si sanatate prin managerul de proiect de toti factorii participanti si anume :
a) personalul administratiei drumului
b) constructor
c) beneficiarul lucrarii
pentru realizarea lucrarii : REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA
METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU
PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA -
SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE
Toti agentii economici concurenti la acesta lucrare vor incheia conventii de lucru, documente
distincte, separate si anterioare planurilor proprii de securitate si sanatate in care se vor stabili clar si precis
cerinte, raspunderi si masuri specifice pentru securitatea si sanatatea in munca, masuri ce vor devini
obligatorii pentru toti participantii la lucrari astfel incat masurile specifice sa capete un caracter cumulativ.

- Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca.
- HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru
santierele temporare sau mobile
- Norme generale de Protectie a muncii ( M.M.P.S. + M.S. )
- Norme de protectia muncii specifice activitatii de C + M pentru transporturi feroviare,
rutiere sau navale
- Caiete de sarcini lucrare
- Memoriu tehnic lucrare

5. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA

5.1. CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE APLICABILE PE SANTIER
5.1.1. Stabilitate si soliditate
- toate materialele, echipamentele si in general, orice element incorporat in lucrare sau care
este folosit la realizarea lucrarii care la o deplasare oarecare, daca este cazul, (neprevazuta) poate afecta
securitatea si sanatatea lucratorilor trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur.
- toate materialele incorporate in lucrare vor avea toate caracteristicile corespunzatoare
standardelor de produs si precizate in documentatia tehnica (planse, extrase de materiale,
memoriu tehnic, caiete de sarcini) astfel incat sa fie asigurate stabilitatea in timpul
desfasurarii lucrarilor in timpul exploatarii .
- toate solutiile constructive vor respecta detaliile prevazute in proiectul tehnic a carui cerinta
fundamentala este durabilitatea si stabilitatea obiectivului
Se vor avea in vedere in mod deosebit :
- stabilitatea malurilor sapaturii fie prin asigurarea taluzelor precizate in proiect, fie prin
sprijinirea acestora cu tipul de sprijinire precizat in proiect
- respectarea cotelor de gabarit si adancimile sapaturilor
- alegerea sistemului de epuisment adecvat (daca este necesar) si supravegherea acestuia
permanent in timpul functionarii astfel incat prin functionarea sa nu produca antrenari de
masa solida sub forma de suspensie din structura geodezica a terenului care poate
produce surpari sau afuieri.
3
- evitarea depozitarii de materiale sau adesea de suprasarcini pe malurile sapaturilor, daca
este cazul.
- Se interzice cu desavarsire modificarile sapaturilor (modificarile referitoare la profilul
acestora si mai des sapaturile de tip grota sau tunel in peretii stalpilor)
- Asigurarea tuturor mijloacelor necersare pentru a pastra nemodificata structura geodezica
a terenului natural prin lichefieri, afuieri, alunecari, prabusiri, etc
- Rezistenta legaturilor sprijinirilor atunci cand acestea sunt prevazute.
- Rezistenta si stabilitatea elementelor auxiliare cum ar fii : podine, platforme, jgheaburi,
rampe de incarcare, sustineri, mecanisme de incarcat, platelaje etc.
5.1.2. Instalatii de lucru
Instalatiile necesare desfasurarii lucrarii vor face obiectul proiectului tehnologic elaborat de
constructor, si se vor proiecta, realiza si utiliza astfel incat sa nu prezinte risc de incendiu, electrocutare sau
explozie , iar lucratorii vor fi protejati corespunzator impotriva riscului de electrocutare.
5.1.3. Cai de iesire de urgenta
Caile de iesire de urgenta se vor amplasa astfel incat sa fie in permanenta libere si sa conduca in
modul cel mai direct posibil intr-o zona de siguranta.
5.1.4. Detectarea si stingerea incendiilor
- pentru lucrarile prevazute in prezenta documentatie , toate elementele constructive sunt
realizate fie din materiale necombustibile , fie din materiale care nu prezinta risc deosebit
de incendiu.
- Pentru elementele legate de tehnologii de executie si utilaje de executie vor fii respectate
cu strictete prevederile din legislatia nationala.
5.1.5. Ventilatie
In cazul lucrarilor prevazute in aceasta documentatie, toate acestea se desfasoara in aer liber .Nu
sunt necesare masuri speciale legate de aceasta cerinta.
5.1.6. Expunerea la riscuri particulare
Caracteristica principala a lucrarii din punct de vedere al factorilor de risc ce-l comporta consta in
faptul ca materialul de constructie in aceasta situatie este pamantul. Acest material de constructii , din punct
de vedere fizico-chimic si mecanic are o stabilitate mica si se comporta diferit in diferite directii.
Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor pentru reducerea acestora, vor fii detaliate in capitolele 5.2
si 5.3 din prezenta documentatie.
5.1.7. Temperatura
In timpul programului de lucru temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se
seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii, precum si de faptul
ca lucrarea se executa exclusiv in aer liber, planul propriu de securitate si sanatate va contine masuri
specifice corespunzatoare anotimpului in care se va executa lucrarea.
Intotdeauna in cazul muncii in aer liber,in locuri de munca izolate se vor lua masuri prin care sa se
protejeze personalul de temperaturi prea ridicate sau prea coborate prin intreruperi periodice ale programului
de lucru ale caror perioade si frecvente se stabilesc de la caz la caz .
Vor fii amenajate spatii fixe sau mobile pentru protejarea personalului impotriva conditiilor
meteorologice nefavorabile (temperaturi joase, inalte, radiatii solare, precipitatii, furtuna etc).
5.1.8. Iluminat
Atunci cand lumina zilei nu este suficienta si de asemeni, in timpul noptii (daca este cazul) vor fi
luate masuri de iluminat artificial, astfel incat acesta sa fie suficient si nenociv.
5.1.9. Masini si utilaje folosite in procesul de munca
Toate masinile si utilajele prevazute in procesul de munca vor fi standardizate sau omologate si vor
avea toate agrementarile tehnice necesare folosirii lor dar in conditii legale. Ele vor fii dimensionate pentru
fiecare operatiune executata.
Conducatorii, operatorii si servantii utilajelor vor avea pregatirea si atestarea necesara activitatii pe
care o presteaza.
5.1.10. Cai de circulatie Zone periculoase
. Caile de circulatie, cheurile si rampele de incarcare descarcare trebuie sa fie calculate,plasate
si amenajate astfel incat sa poata fii utilizate usor in deplina securitate si in concordanta cu destinatia lor, iar
lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie supusi nici unui risc.
Toate aceste cai de circulatie se vor dimensiona in functie de tehnologia pe care antreprenorul o are
in dotare si volumul de utilaje si numarul personalului alocat lucrarii.
Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe distante suficiente
fata de usi, porti, treceri pentru pieton, zone de lucru ale utilajelor terasiere etc..

5.2. RISCURI CARE POT APAREA
5.2.1. Riscuri generale
In afara modului in care au fost definite si descrise, riscurile care pot aparea la lucrarile de
terasamente din prezenta documentatie (cap 5.2.2. si cap 5.2.5.), la lucrarile de terasamente pentru
obiective mai pot aparea :
4
- riscuri cu privire la afectarea instalatiilor si elementelor de constructii cunoscute sau nu de
pe traseul lucrarii tratate de prezenta documentatie.
- riscul colectarii de noxe nocive pe fundul sapaturii.
- riscul cedarii malurilor sapaturii
- riscul caderii in gol in interiorul sapaturii
- riscul crearii de suprasarcini pe marginea sapaturii
- riscul cedarii malurilor datorita utilajelor care produc vibratii
- riscul caderii personalului care are punctul de lucru in interiorul sapaturii
- riscul surprinderii personalului lucrator de utilaje in functiune
5.2.2. Sapaturi fara sprijiniri
- riscul cedarii malurilor
- riscul descoperirii (in sapatura) a elementelor necunoscute
- riscul prabusirii peste muncitori a elementelor de la niveluri superioare
5.2.3. Sapaturi cu sprijiniri
- riscul pierderii stabilitatii lucrarii
- riscul saturarii cu apa a terenului in care se executa sapatura
- riscuri generate de folosirea utilajelor de batere a palplanselor.
- riscuri generate de utilaje terasiere si de transport
5.2.4. Transportul pamantului
- riscuri datorate degradarii cailor de circulatie
- riscuri generate de nerespectarea reglementarilor de transport, daca este cazul.
5.2.5. Terasamente in zona drumurilor in circulatie
- riscul surprinderii in gabaritul de libera trecere auto.

5.3. MASURI DE PREVENIRE NECESARE PENTRU REDUCEREA SAU ELIMINAREA RISCURILOR
5.3.1. Masuri generale
- Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, beneficiarul si proiectantul vor preda
executantului amplasamentul lucrarilor si documentatia tehnica care va trebui sa cuprinda
toate datele cu privire la instalatiile subterane ce se vor intalni in timpul executiei,
precizand masurile de protejare ale acestora .
- In cazul existentei instalatiilor subterane lucrarile de terasamente se vor incepe numai
dupa luarea tuturor masurilor prevazute in proiect(devieri conducte, protejare cabluri etc)
obtinandu-se in prealabil acordul scris al administratorului instalatiilor.
- Atunci cand in timpul lucrului se descopera constructii si instalatii subterane, altele decat
cele prevazute in proiect, lucrarile se vor intrerupe, personalul va fii evacuate pana la
identificarea instalatiilor descoperite pentru care se vor stabili masuri pentru eviatera
oricarui accident. daca este cazul. Reintroducerea in lucru a personalului va fii posibila
numai dup ace are loc terminarea lucrarilor de protectie necesare .
- In timpul executarii lucrarilor, daca apar conducte vechi, degradate si se constata emanatii
de gaze sau scurgeri de substante , lucrarile se vor opri imediat, lucratorii vor fii evacuati
imediat, fumatul interzis, se recomanda ingradirea si semnalizarea zonei respective.
- Sapaturile macanizate fara sprijiniri se vor executa la fronturi inalte fie in trepte fie in
talazuri ale caror profile vor fii stabilite de proiectant
- Latimile platformelor de lucru trebuie sa asigure stabilitatea deplasarii utilajelor de sapat si
a mijloacelor de transport.
- Sapaturile executate in apropierea cablurilor electrice sub tensiune se vor efectua numai
dupa ce acestea au fost scoase din functiune sau au fost deviate
- In apropierea conductelor sub presiune lucrarile se vor desfasura numai sub
supravegherea sefului punctului de lucru si a reprezentantului administratorului conductei.
- Sculele si utilajele introduse in lucrare trebuie sa fie in stare buna de functionare.
- Atunci cand nu s-au evacuate in totalitate gazele nocive din sapaturi sau cand exista dubii
in legatura cu existenta acestora , muncitorii din aceste puncte vor fi dotati cu masti
protectoare.
- In apropierea locurilor unde se executa sapaturi ,in zonele prismei de alunecare a terenului
se interzice instalarea de utilaje, circulatia autovehiculelor si depozitarea materialelor.
- La executarea sapaturilor in locuri publice (strazi, piete etc) acestea se vor imprejmui si
semnaliza cu inscriptii de semnalizare; in timpul noptii aceste locuri se vor ilumina
corespunzator , daca circulatia nu poate fi complet interzisa sau deviata.
- Se interzice depozitarea de materiale sau pamant pe marginea sapaturii la o distanta mai
mica decat cea rezultata din calcul dar niciodata mai mica de 1.00 m .
- Se interzice saparea manuala a pamantului in maluri , in tumbe .In cazul descoperirii in
sapatura a bolovanilor izolati sau blocuri, lucratorii vor fi evacuati din aceste locuri
periculoase pana la deslocarea acestora si cobararea lor la piciorul taluzului pentru
evacuare.
5
- La lucrarile de sapaturi starea terenului trebuie verificata permanent de catre seful
punctului de lucru si conducatorul tehnic de lucrare. Cand se constata aparitia de sapaturi
paralele cu marginea sapaturii se opreste lucrul si se evacueaza muncitorii si utilajele.
Lucrul poate continua numai dupa consolidarea malurilor si inlaturarea tuturor posibilitatilor
de surpare sau alunecare ale acestora.
- Se vor lua masuri de sprijinire a malurilor in special in zonele unde lucreaza utilaje
generatoare de vibratii.
- Se interzice stationarea si circulatia autovehiculelor pe marginea sapaturilor netaluzate la o
distanta mai mica de adancimea sapaturii.
- Coborarea personalului in sapturi se va face pe rampe sau scari special realizate. Se
interzice coborarea si urcarea pe spraituri sau pe consolidarea peretilor sapaturii
- In timpul deplasarii la si de la lucrare la executarea sapaturilor manuale distanta intre
muncitori va fii minim 2.00 m
- In timpul repaosului se interzice statiionarea muncitorilor in sapatura sau pe marginea lor.
- In timpul saparii si incarcarii mecanizate a pamantului, este interzisa stationarea in raza de
actiune a utilajului .
5.3.2. Sapaturi fara sprijiniri
- Inclinarea taluzului sapaturilor fara sprijiniri se va executa conform proiectului sau a
normativelor in vigoare.Conducatorul tehnic de lucrare va controla zilnic respectarea pantei
prescrise.
- In cazul cand in timpul executiei sapaturilor se intalnesc obiecte metalica se interzice
ridicarea lor .Daca exista dubii asupra acestora sau suspiciuni cu privire la natura
exploziva a acestora se va intrerupe imediat lucrul, se va evacua personalul si se vor
anunta imediat organelle de specialitate.
- Sapatura pe terenuri cu declivitati mai mari de 25 % se vor executa numai cu luarea
masurilor pentru evitarea caderii peste lucratori a eventualelor materiale rostogolite din
amonte , masuri ce trebuiesc incluse in planul propriu de securitate si sanatate.
- La executarea lucrarilor pe taluzuri se interzice activitatea pe mai multe niveluri in aceeasi
sectiune.
- Caile de circulatie din sapaturi si la sapaturi vor fii curate si nealunecoase
- La lucrarile executate pe taluzuri cu lungimi mai mari de 5.00 m si cu o inclinare mai
abrupta ca 1:1 muncitorii se vor echipa cu centuri de siguranta pentru care se vor amenaja
puncte de reazem corespunzatoare.
5.3.3. Transportul pamantului
- pentru transportul cu roaba se vor amenaja poteci intretinute continuu.
- Trecerea cu roabele peste sapaturi se va face pe punti prevazute cu parapeti de min
1.00m
- In timpul descarcarii prin basculare este interzisa stationarea muncitorilor in baza de
actiune a benelor. Este interzisa deplasarea autovehiculului pe bena ridicata.
- Se interzice urcarea muncitorilor in utilajele specializate pentru transport pamant.
- Conducatorii punctelor de lucru vor verifica traseul de circulatie al autovehiculelor la locul
de munca pentru a nu exista nici un fel de instalatii electrice in zona care ar putea fii atinse
de autovehiculele in miscare chiar daca acestea circula cu bena ridicata.
- Autovehiculele destinate transportului pamantului si al materialeleor de umpluturi, vor fii
astfel umplute incat in timpul transportului sa nu existe pericolul caderii materialului din
bene.
- Imprastierea materialului descarcat se va incepe numai dupa plasarea vehiculului din zona
de descarcare.
5.3.4. Terasamente in zona drumurilor in circulatie
- atunci cand se lucreaza cu utilaje terasiere (buldozer, autogreder, autoscreper, cilindru
compactor, autoincarcator, etc.) toate operatiunile se vor executa in afara gabaritului de
libera trecere a drumului in functiune

5.4. MASURI SPECIFICE PRIVIND LUCRARILE CUPRINSE IN ANEXA 2 A HG 300/2006
Nici una din lucrarile prevazute in prezenta documentatie nu se incadreaza in factorii de risc ale
lucrarilor prevazute in anexa 2 a HG 300/2006.
Se adapteaza in cazul aparitiei unei situatii prevazute de HG 300/2006.

- Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra riscurilor si a masurilor ce
trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor pe santier.
- Informatiile trebuie sa fie redactate clar si pe intelesul lucratorilor celor carora le sunt
adresate
- toti lucratorii vor fii admisi in lucrare numai daca asupra lor s-au facut urmatoarele verificari :
6
a) daca au nivelul de calificare corespunzator activitatii pentru care vor presta
b) daca sunt in deplinatatea capacitatilor fizice si psihice
c) daca au facut instructajele necesare si obligatorii, au luat la cunostinta si au fost
verificati asupra acestora.
d) daca sunt echipati si dotati corespunzator
e) daca au fost informati in masura cu prevederile prezentei documentatii

Intocmit,
ing. Mihail APOSTOL
PROIECT: 745/2011
1

PLAN DE SECURITATE SI SANATATE
PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII DE DRUMURI SISTEME RUTIERE

CUPRINS

1. GENERALITATI

2. SCOP



5. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII PENTRU ASIGURAREA SANATATII
SI SECURITATII IN MUNCA
5.1. CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA APLICABILE PE SANTIER
5.2.1. RISCURI GENERALE
5.2.2. STRATURI DIN MIXTURI ASFALTICE
5.2.3. LUCRARI SUB CIRCULATIE RUTIERA
5.3. MASURI DE PREVENIRE NECESARE PENTRU REDUCEREA SI ELIMINAREA RISCURILOR
5.3.1.MASURI GENERALE
5.3.2. STRATURI DIN MIXTURI ASFALTICE
5.3.3. LUCRARI SUB CIRCULATIE RUTIERA


1. GENERALITATI

Prezenta documentatie se refera la executarea lucrarilor de executie sisteme rutiere pentru
realizarea drumurilor, dupa ce lucrarile de terasamente si infrastructura s-au incheiat si receptionat .
Documentatia reprezinta o cerinta expresa a HG 300/2006 privind cerinte minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile.
Documentatia reprezinta cadrul general in conformitate cu cele legale, de desfasurare a lucrarilor, in
concordanta cu HG 300/2006 si se adreseaza managerului de proiect desemnat de beneficiar pentru
aprobarea planului propriu de securitate si sanatate ce va fi elaborat in baza acestei documentatii si va tine
seama de :
- Tehnologia aplicata pentru lucrari aleasa de antreprenor
- Conditii specifice de executie de lucrari, legate de perioada de executie
- Conditii specifice de executie de lucrari, nou aparute, altele decat cele prevazute in proiect
- Numarul personalului angajat pentru lucrare
- Natura si nivelul de calificare a personalului
- Dotarea tehnica a constructorului
- Volumul de mijloace tehnice programat pentru lucrare

2
2. SCOP

Documentatia stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru a putea asigura
desfasurarea activitatii santierului de constructii + montaj pentru realizarea lucrarilor la straturile sistemelor
rutiere si are ca scop eliminarea factorilor de risc evaluati .
Masurile stabilite de prezenta documentatie nu au un caracter limitativ sau restrictiv, ele putandu-se
complica sau suplimenta ori de cate ori este necesar si ori de cate ori una din entitatile participante la
realizarea obiectivului considera oportun.
Se interzice eludarea sau renuntarea la vreo prevedere din prezenta documentatie fara acordul
proiectantului si a managerului de proiect .


Prezenta documentatie se va aplica dupa insusire si transformare a ei in planul propriu de securitate
si sanatate , prin managerul de proiect de toti factorii participanti si anume :
- beneficiar
- constructor
- personalul apartinand administratiei drumului
pentru realizarea lucrarii REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA
METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU
PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA -
SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE
Toti agentii economici concurenti la acesta lucrare vor incheia conventii de lucru, documente
distincte, separate si anterioare planurilor proprii de securitate si sanatate in care se vor stabili clar si precis
cerinte, raspunderi si masuri specifice pentru securitatea si sanatatea in munca, masuri ce devin obligatorii
daca este cazul pentru toti participantii la lucrari astfel incat masurile specifice sa capete caracter cumulativ.


- Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca.
- HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobil
- Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru transporturi
feroviare, rutiere si navale
- Norme generale de Protectie a muncii ( M.M.P.S. + M.S. )
- Caiete de sarcini lucrare
- Memoriu tehnic lucrare

5. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA

5.1. CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE APLICABILE PE SANTIER

5.1.1. Stabilitate si soliditate
Toate materialele, echipamentele si ,in general, orice element incorporat in lucrare sau care este
folosit la realizarea lucrarii, care la o deplasare oarecare (neprevazuta) poate afecta securitatea si
sanatatea lucrarilor trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur
Toate materialele incorporate in lucrare vor avea toate caracteristicile corespunzatoare standardelor
de produs si precizate in documentatia tehnica (planse, extrase de materiale, memoriu tehnic, caiete de
sarcini) astfel incat sa fie asigurate stabilitatea si soliditatea in timpul desfasurarii lucrarilor, daca este cazul
si in timpul exploatarii .
Toate solutiile constructive vor respecta detaliile prevazute in proiectul tehnic a carui cerinta
fundamentala este durabilitatea si stabilitatea obiectivului
Se vor avea in vedere in mod deosebit :
- stabilitatea lucrarilor de terasamente executate anterior prin realizarea parametrilor de forma,
grade de compactare, caracteristici fizico-mecanice prescrise.
- terminarea, protejarea si receptionarea lucrarilor de gospodarire subterana astfel incat acestea sa
nu se transforme in factor de risc pentru lucrarile amplasate la cote superioare sau sa nu fie afectate de
acestea.
- evitarea depozitarii de materiale si creerii de suprasarcini in zone nepermise sau cu risc de
pierdere a stabilitatii
- asigurarea mijloacelor necesare conservarii tuturor caracteristicilor fizico-mecanice a lucrarilor de
terasamente la nivelurile prescrise si obtinute
- rezistenta si stabilitatea elementelor auxiliare cum ar fi : podine, platforme, scari, jgheaburi, rampe
de incarcare, descarcare, sustineri mecanisme de ridicat, platelaje etc
3
5.1.2. Instalatii de lucru
Instalatiile necesare desfasurarii lucrarilor vor face obiectul proiectului tehnologic elaborat de
constructor si se vor proiecta, realiza si utiliza astfel incat sa nu prezinte risc de incendiu, electrocutare sau
explozie iar lucratorii vor fii protejati corespunzator impotriva riscului de electrocutare.

5.1.3. Cai de iesire de urgenta
Caile de iesire de urgenta se vor amplasa astfel incat sa fie in permanenta libere si sa conduca in
modul cel mai direct posibil intr-o zona de siguranta.

5.1.4. Detectarea si stingerea incendiilor
Pentru lucrarile prevazute in prezenta documentatia, toate elementele constructive sunt realizate fie
din materiale necombustibile , fie din materiale care nu prezinta risc deosebit de incendiu .
Pentru elementele legate de tehnologii de executie si utilaje de executie vor fi respectate cu strictete
prevederile din legislatia nationala.

5.1.5. Ventilatie
In cazul lucrarilor prevazute in prezenta documentatie toate acestea se desfasoara in aer liber Nu
sunt necesare masuri speciale legate de aceasta cerinta.

5.1.6. Expunerea la riscuri particulare
Caracteristica principala a lucrarii , din punct de vedere al factorilor de risc ce-l comporta, rezida din
faptul ca acest tip de lucrari sunt de mare anvergura executate cu volume mari de materiale si cu tehnologii
ce incorporeaza un volum mare de mecanizare- generator de zgomot , vibratii si deplasari periculoase
Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor pentru reducerea acestora vor fi mentionate in cap 5.2. si
5.3. din prezenta documentatie .

5.1.7. Temperatura
In timpul programului de lucru temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se
seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii, precum si de faptul
ca lucrarea se executa exclusiv in aer liber , planul propriu de securitate si sanatate va contine masuri
specifice corespunzatoare anotimpului in care se va executa lucrarea intotdeauna in aer liber, in locuri de
munca izolate se vor lua masuri prin care sa se protejeze personalul impotriva temperaturilor prea ridicate ,
sau prea coborate prin intreruperi periodice ale programului de lucru ale caror durate si fragmente se vor
stabili de la caz la caz .
Se vor amenaja spatii fixe sau mobile pentru protejarea personalului impotriva conditiilor
meteorologice nefavorabile (temperaturi joase, inalte, radiatii solare, precipitatii, furtuna etc)

5.1.8. Iluminat
Atunci cand lumina zilei nu este suficienta si, de asemenea, in timpul noptii (daca este cazul) vor fi
luate masuri de iluminat artificial astfel incat acesta sa fie suficient si nenociv.

5.1.9. Masini si utilaje folosite in procesul de munca
Toate masinile si utilajele prevazute in procesul de munca vor fi standardizate sau omologate si vor
avea toate agremente tehnice necesare folosirii lor in conditii legale. Ele vor fi dimensionate pentru fiecare
operatiune executata.
Conducatorii, operatorii si servantii utilajelor vor avea pregatirea si atestarea necesara activitatii pe
care o presteaza.

5.1.10. Cai de circulatie Zone periculoase
Caile de circulatie, cheurile si rampele de incarcare descarcare trebuie sa fie calculate, plasate
si amenajate astfel incat sa poata fii utilizate usor in deplina securitate si in concordanta cu destinatia lor, iar
lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie supusi nici unui risc.
Toate aceste cai de circulatie se vor dimensiona in functie de tehnologia pe care antreprenorul o are
in dotare si volumul de utilaje si numarul personalului alocat lucrarii.
Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe distante suficiente
fata de usi, porti, treceri pentru pieton, zone de lucru ale utilajelor etc..


5.2.1. Riscuri generale
- riscuri generate de descarcarea, manevrarea, receptia si pregatirea pentru punere in opera a
materialelor necesare alcatuirii sistemelor rutiere
- riscuri datorate lucrului in vecinatatea si cu utilaje specifice
- riscuri datorate apropierii de cai de comunicatie sau benzi de drum aflate in circulatie
- riscuri posibile datorita amenajarii necorespunzatoare a lucrului.
4
5.2.3. Straturi din mixturi asfaltice
- riscuri generate de folosirea utilajelor specifice
- riscuri generate de folosirea substantelor nocive
- riscuri generate de folosirea aerului comprimat
5.2.5. Lucrari sub circulatie
- riscuri generate de influentarea gabaritului de libera trecere a drumurilor
- riscuri generate de afectarea carosabilului la drumul aflat in circulatie

5.3. MASURI DE PREVENIRE NECESARE PENTRU REDUCEREA SAU ELIMINAREA
RISCURILOR

5.3.1. Masuri generale
Materialele destinate executarii straturilor rutiere se vor descarca in locurI stabilite anticipat prin
proiectul tehnologic, care reprezinta instrumental de lucru a carei elaborare intra in obligatia executantului si
care trebuie aprobat si insusit de managerul de proiect.
Prezenta documentatie impreuna cu proiectul tehnologic stau la baza elaborarii planului propriu de
securitate si sanatate, document obligatoriu si care stabileste cadrul de masuri privind protectia muncii
specifica lucrarii care se executa si care are particularitatile ei.
Muncitorii care descarca manual materiale sau obiecte de inventar vor fi echipati corespunzator
In timpul descarcarii materialelor din autovehicule muncitorii nu vor sta in fata obloanelor care se
rabat sau in zonele de basculare a benelor, ci lateral, la o distanta de min 6.00 m .
Se interzice deplasarea autovehiculelor cu spatele fara a fi dirijate
Prelucrarea materialelor ce vor fi puse in opera se va face in locuri amenajate si amplasate la min
5.00 m fata de alte puncte de lucru sau locuri de trecere pietoni sau artere de circulatie.
Muncitorii care executa lucrari de prelucrare vor fii echipati corespunzator si vor fi astfel amplasati
unul fata de celalalt astfel incat sa nu se puna in pericol reciproc.
Este intrezis lucrul cu utilaje pe mai multe randuri in acelasi profil de drum.
Utilajele care lucreaza grupat sau in tandem trebuie sa pastreze distanta corespunzatoare intre ele
pentru evitarea accidentelor.
Este interzis ca lucratorii sa se apropie de utilaje, de mijloacele de transport precum si de banda de
drum aflata in circulatie la o distanta periculoasa.
Se interzice lucratorilor executarea oricarei operatii pe banda de drum aflata in circulatie
In cazul lucrului in axul drumului semnalizarea longitudinala se va muta pe banda in circulatie la o
distanta corespunzatoare.
La operatiunile care se exercita pe drumul in circulatie (recoltari de probe, lucrari topo, masuratori
etc) formatia de lucru va fii alcatuita din minim 2 (doi) lucratori care vor respecta cu strictete capitolul 5.3.5.
Lucrari sub circulatie rutiera.
Deplasarile lucratorilor pe jos, la si de la punctele de lucru se va face in grup pe partea stanga a
sensului de mers sip e cat posibil in afara partii carosabile a drumului .
In timpul intreruperii lucrului, lucratorii se vor retrage in locuri special amenajate si stabilite anterior .
Se interzice cu desavarsire stationarea si odihna lucratorilor la adapostul utilajelor.
In cazul folosirii materialelor nocive se vor stabili masuri de protectie specifice fiecarui tip de
substanta.
Se recomanda organizarea lucrarilor astfel incat inaintarea sa se faca in sensul de mers a benzii
respective.
Muncitorii care lucreaza la curatarea straturilor rutiere vor lucra cu vantul in spate
Lucratorii care dirijeaza utilajele ce astern materialul pentru straturile rutiere nu vor sta spre partea
de drum aflata in circulatie ci spre sau pe acostament.
Lucratorii care folosesc unelte cu coada lunga vor avea grija ca aceasta sa nu iasa in afara partii de
drum semnalizata.
Este interzisa interventia lucratorilor in zonele razelor de functionare ale utilajelor in functiune.

5.3.2. Lucrari sub circulatie rutiera
La lucrarile executate pe drumurile in circulatie se vor respecta cu strictete instructiunile prevazute
in documentele de referinta prevazute in cap 4 din prezenta documentatie.
In cazul in care beneficiarul lucrarilor ce se executa are in administrare drumul respectiv, odata cu
documentatia este obligat sa predea constructorului si aprobarea pentru instituirea restrictiilor impuse de
executia acestor lucrari in conditii de siguranta, independent de nivelul de competenta prevazut in
instructiuni.
Aprobarea se va acorda pentru perioada de executie si in functie de data crearii conditiilor legale
pentru inceperea lucrarilor.
Tot personalul care executa lucrari pe drumurile publice va fi echipat cu vesta avertizoare si
echipament de protectie si de lucru conform cu Norme generale de protectia muncii elaborate de M.M.P.S.
si M.S.
5
Depozitarea materialelor in vederea executarii lucrarilor se va face numai pe o parte a platformei si
cat mai spre marginea acesteia astfel incat partea carosabila sa ramana cat mai libera .
In perioadele de inactivitate utilajele vor stationa pe aceeasi parte pe care se executa lucrari si in
afara partii carosabile.
In timpul noptii utilajele care lucreaza sau stationeaza pe platforma drumului vor fi inzestrate si vor
folosi lumini de semnalizare conform legislatiei in vigoare privind circulatia pe drumurile publice.
Locurile periculoase din cadrul punctelor de lucru vor fi semnalizate suplimentar si independent de
semnalizarea pentru reglementarea circulatiei.
Personalul care executa lucrari pe drumurile publice va fi instruit si examinat pentru cunoasterea si
respectarea regulilor de circulatie.
Pe drumurile proprii din incinta grupurilor social-administrative, a bazelor de productie, a gropilor de
imprumut, a carierelor si balastierelor se va aplica semanlizarea rutiera in functie de caracteristicile
drumurilor conform cu reglementarile in vigoare .
Pentru protectia lucrarilor si siguranta circulatiei rutiere, punctele de lucru, vor fi acoperite cu piloti
de circulatie.
Pilotii de circulatie vor fi echipati cu veste avertizoare conform normelor si vor fi dotati cu mijloace
de avertizare, semnalizare si comunicare in functie de caracteristica locului si reglementari.
Trecerea ori stationarea lucratorilor pe partea carosabila aflata in circulatie SE INTERZICE.

Nici una din lucrarile prevazute in prezenta documentatie nu se incadreaza in factorii de risc ale
lucrarilor prevazute in anexa 2 a HG 300/2006.


Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra riscurilor si a masurilor ce trebuie
luate privind securitatea si sanatatea lor pe santier.
Informatiile trebuie sa fie redactate clar si pe intelesul lucratorilor la care se adreseaza
Toti lucratorii vor fi admisi in lucrare numai daca asupra lor s-au facut urmatoarele verificari :
a) daca au nivelul de calificare corespunzator activitatii pentru care vor presta
b) daca sunt in deplinatatea capacitatilor fizice si psihice
c) daca au facut instructajele necesare si obligatorii, au luat la cunostinta si au fost verificati asupra
acestora.
d) daca sunt echipati si dotati corespunzator
e) daca au fost informati in masura cu prevederile prezentei documentatii
Se adapteaza in cazul aparitiei unei situatii neprevazute de HG 300/2006

Intocmit,
ing. Mihai APOSTOL
ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE
PROIECT: 745/2011
1

CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU

REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA,
LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU PENTRU TINERET
SISTEMATIZARE PE VERTICALA, ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE

CUPRINS

A. GENERALITATI

1. Obiect si domeniu de aplicare
2. Prevederi generale
3. Elemente geometrice

B. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

1. Terasamente
2. Fundatii
3. Imbracaminti din beton de ciment
4. Pavaje din pavele autoblocante

C. REALIZAREA LUCRARILOR

1. Sapaturi
2. Umpluturi
3. Fundatii

D. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

1. Umpluturi
2. Fundatii
4. Imbracaminti din beton asfaltic

E. RECEPTIA LUCRARILOR

2
A. GENERALITATI

1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la realizarea lucrarilor accese rutiere si pietonale si parcare
la Centrul pentru tineret din comuna Tuzla, jud. Constanta.
1.2. Lucrarile de realizare a parcarii si aceselor rutiere si pietonale cuprind realizarea unei platforme
cu imbracaminte de beton de ciment pentru parcare si a aleilor de acces pietonal cu
imbracaminte de pavele autoblocante.
1.3. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuisc indeplinite la executarea lucrarilor, prepararea
betonului, punerea lui in opera, finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea lucrarilor de realizare a parcarii si accesului in parcare si a lucrarilor aferente se
vor aplica prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza
si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborari cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, consultantul poate
dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
2.6. Lucrarile pregatitoare inainte de inceperea efectiva a lucrarilor constau in:
- Primirea si analiza ordinului de incepere emis de beneficiar;
- Preluarea amplasamentului liber pentru executie;

3. ELEMENTELE GEOMETRICE

3.1. Elementele geometrice privind realizarea parcarii si accesului rutier si grosimea straturilor
sistemelor rutiere sunt cele prevazute in proiect.

B. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

1. TERASAMENTE
1.1. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
1.1.1. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date in tabelul de mai jos.
1.1.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climatice si hidrologice,
la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
1.1.3. Pamanturile clasificete ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climatice,
hidrologice si la orice inaltimi de terasament, compactarea lor necesitand on tehnologie
adecvata.
1.1.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet dezghet la lucrari de
drum.
1.1.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau
foarte rele ( vezi tabel 1b ) sau a celor cu densitate compacta mai mica de 1.5 g/cm
3
, vor fi
inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau for fi stabilizate mecani sau cu lianti (
var, cenusa de furnal, etc. ). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea
platformei, la o adancime de minim20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5
g/cm
3
. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de
conditiile locale.
1.1.6. Nu se vor utiliza la umpluturi pamanturi cu radacini sau resturi vegetale, maluri, namoluri,
pamant vegetal sau bulgari de pamant inghetat sau cu resturi organice in putrefactie.

3
Denumirea si caracterizarea tipurilor de pamanturi Simbol
Granulozitate
Coeficient de
neuniformitate
Indice de
plasticitate
Umflare
libera
Calitate
material pt.
teras.
Continut in parti fine in
procente % din masa totala
d<0.005 d <0.05 d <0.25
1. Pamanturi necoezive grosiere
fractiunea mai mare de 2 mm
reprezinta > 50%. Blocuri,
bolovanis, pietris
Cu foarte putine parti fine, neuniforme
(granulozitate cintinua) insensibilitate la inghet-
dezghet si la variatiile de umiditate
1a
<1 <10 <20
>5
0
Foarte
buna
Idem 1a, insa uniforme (granulozitate continua) 1b <5
Foarte
buna
2. Pamanturi necoezive medii
si fine (fractiune mai mica de 2
mm reprezinta > 50%). Nisip cu
pietris, nisip mare, mijlociu sau
fin
Cu parti fine, neuniforme (granulozitate continua)
sensibilitate mijlocie la Inghet-dezghet,
insensibile la variatiile de umiditate
2a
<6 <20 <40
>5
<10
Foarte
buna
Idem 2a, insa uniforme (granulozitate
discontinua)
2b <5 Buna
3. Pamanturi necoezive medii si
fine (fractiunea mai mica de
2mm reprezinta mai mult de
50%). Nisip cu pietris, nisip
mare, mijlociu sau fin cu liant
prafos sau argilos
Cu multe parti fine, foarte sensibile la inghet-
dezghet, fractiunea fina, prezinta umflare libera
(respectiv contractie) redusa
3a
>6 >20 >40
-
>10
<40 Mediocra
Idem 3a, insa fractiunea fina prezinta umflare
libera medie sau mare
3b - >40 Mediocra

Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamant Simbol
Granulozitate Indice
de
plasticitate
Umflare
libera
Calitate
material pt.
teras.
Conform nomogramei Casagrande
4. Pamanturi coezive: nisip
prafos, nisip argilos, praf, praf
argilos nisipos, praf argilos,
argila prafoasa, argila, argila
grasa
Anorganice cu compresibilitate si umflare libera
reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet
4a
0
10
20
30
40
50
60
70
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
I
n
d
i
c
e

d
e

p
l
a
s
t
i
c
i
t
a
t
e

l
p
Limita de scurgere Wc%
4a
4b
4c 4e
4f
4d

<10 <40 Mediocra
Anorganice cu compresibilitate mijlocie si
umflare libera reduse sau medii, foarte sensibile
la inghet-dezghet
4b <35 <70 Mediocra
Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate si
umflare libera reduse si sensibilitate mijlocie la
inghet-dezghet
4c <10 <40 Mediocra
Anorganice cu compresibilitate si umflare libera
mare, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet
4d >35 >70 Rea
Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate
mijlocie si umflare libera redusa sau medie,
foarte sensibile la inghet-dezghet
4e <35 <75 Rea
Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate medie
sau mare, foarte sensibile la inghet-dezghet
4f - >40 Foarte rea

4
1.2. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

1.2.1. Verificare calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia,
confor tabeluluiI

Nr. crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de determinare
1 Granulozitate in functie de heterogenitatea
pamantului insa nu mai putin
de o incercare la fiecare 5000
mc
STAS 1913/5-85
2 Limita de plasticitate STAS 1913/4-86
3 Densitate uscata maxima STAS 1913/3-76
4 Coeficientul de neuniformitate STAS 730-89
5 Caracteristicile de compactare O incercare la fiecare 1000 mc 1913/13-83
6 Umflare libera 1913/12-88
4 Sensibilitate la inghet-dezghet Zilnic sau la fiecare 500 mc STAS 1709/3-90
5 Umiditate STAS 1915/1-82

1.3. APA DE COMPACTARE

1.3.1. Apa necesara compactarii umpluturilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
1.3.2. Adaugarea eventuala a unor produse destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea consultantului, precizandu-se si modalitatile de utilizare.

2. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA

Materialele din care se executa straturile de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in
conformitate cu prevederile standardelor respective, dupa cum urmeaza :
- agregate naturale de balastiera, conform STAS 662-89;
- piatra sparta pentru drumuri, conform STAS 667-90.

2.1. AGREGATE NATURALE

2.1.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatra sparta mare:
- balast 0 - 71 mm in stratul inferior;
- piatra sparta 63 - 90 mm in stratul superior;
- split 16 - 25 pentru impanarea stratului superior;
b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0 - 63 mm:
- nisip 0 - 7 mm pentru realizarea substratului in cazul in care pamantul de umplutura
este coeziv;
- piatra sparta amestec optimal 0 - 63.
2.1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor din roci feldspatice sau sistoase.
2.1.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de
admisibilitate din tabelele de mai jos si sa nu contina corpuri straine vizibile ( bulgari de
pamant, carbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate, sa fie omogene in ce
priveste structura si compozitia petrografica.

NISIP - pentru strat izolant.

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate:
Strat izolant Strat de protectie
Sort 0 - 7 3 - 7
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0.09 mm, %, max.
- continut de fractiuni sub 0.02 mm, %, max.
- conditii de filtru invers

12
-
d
15
< 5 d
85

-
5
-
Coeficient de permeabilitate ( K ), cm/s, min. 6 x 10
-3
-

5
BALAST - pentru fundatii

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 71
Continut in fractiuni, %, max.
- sub 0.02 mm
- 0 7.1 mm

3
15 70
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate ( Un ), min. 15
Echivalent de nisip ( EN ), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles ( LA ) %, max. 50

PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate

Denumire
curenta
Sort Dimensiuni
mm
Continut de granule Piatra
necoresp
Dimens.
%, max
Forma gra-
nulelor -
val. medii
ba,c/a min
Uzura cu
masina tip
Los Angeles
(LA)
%, max
Care
raman pe
ciurul
sup.
(dmax),
%, max
Care trec
prin
ciurul inf.
(dmin),
%, max
Savura 0 - 8 0 8 5 - - - Corespun-
zatoare
clasei rocii
Split 8 - 16
16 - 25
25 - 40
8 16
16 25
25 40

5

10
15
15
15
0.50
0.25
Trafic trafic
f. greu mediu
si greu usor si
f. usor
Piatra
sparta
mare
63 - 90 63 - 90 5 10 15 0.50
0.25
D E
25 30

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max.
- sub 0.02 mm 3
-sub 0.2 mm 4 10
- 0 8 mm 30 45
- 25 63 mm 25 45
Granulozitate Sa se inscrie intre limitele din tabel
Echivalent de nisip ( doar in cazul nisipului natural )
( EN ), min.
30
Uzura cu masina tip Los Angeles ( LA ) %, max 30

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu
de
granulozi-
tate
Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul de mm
0.02 0.2 8 25 40 60
0 63 inferioara 0 4 30 55 75 100
superioara 3 10 45 70 85 100

2.1.4. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa
ce analizele de laborator au aratat ca agregatele sunt corespunzatoare.
2.1.5. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
6
2.1.6. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile din
tabel:

Actiunea, procedeul de verificare
sau caracteristicile care se verifica
Frecventa minima Metode de
determinare
conf. STAS
La aprovizionare La locul de punere
in opera
Continut de impuritati:
- corpuri straine
- argila bucati
- argila aderenta
- continut de
carbune
O proba la max. 2000t de
sort de piatra sparta, in
cazul in care se observa
prezenta lor
Ori de cate ori apar
factori de
impurificare
STAS 4606-80
Granulozitatea sorturilor
- agregate naturale
- cu d
max
< 7.1 mm
- cu d
max
> 7.1 mm

- piatra sparta
O proba la max
200 t
400 t
pentru fiecare sort si
sursa
o proba la max. 2000 t
pentru fiecare sort

-
-

-
STAS 4606-80
Aspectul si forma granulelor pentru
piatra sparta
O proba la max. 2000 t
pentru fiecare sort si
sursa
- STAS 4606-80
Echivalentul de nisip O proba la max. 400 t
pentru fiecare sursa
- STAS 730-89
Umiditate - O proba pe schimb
si sort si ori de cate
ori se observa o
schimbare cauzata
de conditiile meteo
STAS 4606-80
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta in stare
saturata la presiune normala
O proba pentru aprobarea
sursei ori de cate ori se
schimba sursa
- STAS 730-89
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) - " - - STAS 730-89

2.1.7. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
2.1.8. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabel, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.

2.2. APA

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte
surse, dar in acest caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

3. IMBRACAMINTILE RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

3.1. MATERIALE PENTRU BETOANE

3.1.1. PREVEDERI GENERALE, DOMENIU DE APLICARE
La executia betoanelor din structurile turnate in situ si a structurilor prefabricate pentru cladiri si
constructii ingineresti se aplica prevederile CP 012/1 2007 Cod de practica pentru producerea betonului.
Betonul poate fi beton fabricat ( preparat ) pe santier, beton gata de utilizare sau beton fabricat intr-
o uzina de productie a elementelor prefabricate.
CP 012/1 2007 Cod de practica pentru producerea betonului specifica cerintele pentru:
- Materialele component ale betonului;
- Proprietatile betonului proaspat si intarit si verificarile lor;
- Limitarile impuse compozitiei betonului;
- Specificatiile betonului
- Livrarea betonului proaspat;
- Procedurile de control ale productiei;
7
- Criteriile de conformitate si evaluarea conformitatii.
Cod de practica pentru producerea betonului - CP 012/1 2007 se aplica betoanelor compactate de
o asemenea maniera incat cantitatea de aer oclus, alta decat aerul antrenat, este neglijabila. Prevederile
codului se aplica betonului de masa volumica normal, betonului greu si betonului usor.

3.1.2. CLASA DE EXPUNERE IN IN FUNCTIE DE ACTIUNILE DATORATE MEDIULUI
INCONJURATOR
Actiunile datorate mediului inconjurator sunt clasificate in clase de expunere
3.1.2.1. Standardul SR EN 206-1 defineste diferite clase de expunere in functie de mecanismele de
degradare a betonului. Notatia pentru identificarea acestor clase este formata din doua litere
si o cifra.
Tabelul 1 Clasa de expunere
Denumirea
clasei
Descrierea
mediului inconjurator
Exemple informative ilustrand alegerea
claselor de expunere
1 2 3
1. Nici un risc de coroziune sau atac
XO Beton simplu si fara piese metalice
inglobate. Toate expunerile, cu
exceptia cazurilor de inghet
dezghet, abraziune si de atac chimic.

Beton de umplutura / egalizare
2. Coroziunea datorata carbonatarii
Cand betonul care contine armature sau piese metalice inglobate, este expus la aer si umiditate, expunerea
trebuie clasificata in modul urmator:
NOTA Conditiile de umiditate luate in considerare sun cele din betonul ce acopera armaturile sau piesele metalice
inglobate, dar in numeroase cazuri, aceasta umiditate poate fi considerate ca reflecta umiditatea ambianta. In acest caz,
o clasificare fondata pe diferite medii ambiante poate fi acceptabila. Situatia nu poate fi aceeasi daca exista o bariera
intre beton si mediul inconjurator (acoperirea betonului cu un material de protective).

XC1

Uscat sau permanent umed
Beton in interiorul cladirilor unde gradul de
umiditate a mediului ambient este redus (inclusive
bucatariile, baile si spalatoriile cladirilor de locuit)
Beton imersat permanent in apa.

XC2

Umed, rareori uscat
Suprafete de beton in contact cu apa pe termen
lung (de exemplu elemente ale rezervoarelor de
apa)
Un mare numar de fundatii

XC3

Umiditate moderata
Beton in interiorul cladirilor unde umiditatea
mediului ambient este medie sau ridicata
(bucatarii, bai, spalatorii profesionale altele decat
cele ale cladirilor de locuit).
Beton la exterior, insa la adapost de intemperii
(elemente la care aerul din exterior are acces
constant sau des, ex. Hale deschise)

XC4

Alternanta umiditate uscare
Suprafete supuse contactului cu apa, dar care nu
intra in clasa de expunere XC2 (elemente
exterioare expuse intemperiilor)
3. Coroziune datorata clorurilor avand alta origine decat cea marina
Cand betonul care contine armature sau piese metalice inglobate, este in contact cu apa avand alta origine
decat cea marina, continand cloruri, inclusive din sarurile pentru dezghetare, clasele de expunere sunt dupa
cum urmeaza:
NOTA In ce priveste conditiile de umiditate, a se vedea de asemenea sectiunea 2 din acest tabel.

XD1

Umiditate moderata
Suprafete de beton expuse la cloruei transportate
de curenti de aer (de exemplu suprafetele expuse
agentilor de dezghetare de pe suprafata
carosabila, pulverizati si transportati de curentii de
aer, la garaje, etc.)
XD2 Umed, rar uscat Pscine, rezervoare
Beton expus apelor industrial continand cloruri
XD3 Alternanta umiditate uscare Elemente ale podurilor, zidurilor de sprijin, expuse
stropirii apei continand cloruri
Sosele, dalele parcajelor de stationare a
vehiculelor

8
4. Coroziunea datorata clorurilor din apa de mare
Cand betonul care contine armature sau piese metalice inglobate, este pus in contact cu cloruri din apa de
mare, sau actiunii aerului ce vehiculeaza saruri marine, clasele de expunere sunt urmatoarele:

XS1
Expunere la aerul ce vehiculeaza
saruri marine, insa nu sunt in contact
direct cu apa de mare
Structuri pe sau in apropierea litoralului
(agresivitatea atmosferica marina actioneaza
asupra constructiilor din beton, beton armat pe o
distanta de cca. 5 km de tarm)
XS2 Imersate in permanenta Elemente de structure marine
XS3 Zone de variatie a nivelului apei
marii, zone supuse stropirii sau cetii
Elemente de structure marine
5. Atac din inghet dezghet cu sau fara agenti de dezghetare
Cand betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de inghet-dezghet, atunci cand este umed,
clasele de expunere sunt urmatoarele:
XF1 Saturatie moderata de apa fara
agenti de dezghetare
Suprafete verticale ale betonului expuse la ploaie
si la inghet

XF2
Saturatie moderata cu apa, cu agenti
de dezghetare
Suprafete vertical ale betonului din lucrari rutiere
expuse la inghet si curentilor de aer ce
vehiculeaza agentii de dezghetare
XF3 Saturatie puternica cu apa, fara
egenti de dezghetare
Suprafete orizontale ale betonului expuse la ploaie
si la inghet
XF4 Saturatie puternica cu apa, cu agenti
de dezghetare sau apa de mare
Sosele si tabliere de podexpuse la agenti de
dezghetare
Suprafete vertical ale betonului expuse la inghet si
supuse direct stropirii cu agenti de dezghetare
Zonele structurilor marine expuse la inghet si
supuse stropirii cu agentii de dezghetare
6. Atac chimic
Cand betonul este expus la atac chimic, care survine din soluri natural, ape de suprafata si ape subterane,
clasificarea se facedupa cum se indica in tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea
geografica, in consecinta se aplica clasificarea valabila pe locul de utilizare a betonului.
NOTA Un studio special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate in medii in medii
inconjuratoare, in situatiile urmatoare:
- Nu se incadreaza in limitele din tabelul 2;
- Contine alte substante chimice agresive;
- Sol sau apa poluata chimic;
- Prezinta o viteza ridicata a apei de scurgere, in combinatie cu anumite substante chimice din tabelul 2.
XA1 Mediu inconjurator cu agresivitate
chimica slaba, conform tabelului 2

chimica moderata, conf. tabelului 2

chimica intense, conf. tabelului 2

7. Solicitare mecanica a betonului prin uzura
Daca betonul este supus unor solicitari mecanice care produc uzura cestuia, atunci acest tip de expunere
poate fi clasificat dupa cum urmeaza:
XM1 Solicitare moderata de uzura Elemente din incinte industrial supuse la circulatia
vehiculelor echipate cu anvelope
XM2 Solicitare intense de uzura Elemente din incinte industriale supuse circulatiei
stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de
cauciuc
XM3 Solicitare foarte intense de uzura Elemente din incinte industrial supuse la circulatia
stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri /
metalice sai masini cu senile

NOTA 1 Pentru caracterizarea expunerii betonului este necesara in general combinarea mai
multor clase de expunere. In tabelul 1a se prezinta exemple de astfel de combinatii.
NOTA 2 Cand betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agenti agresivi in
stare gazoasa - solida, clasificarea se face dupa cum se indica in anexa 1. In acest caz, cerintele privind
materialele component ale betonului sunt prevazute in documentul Instructiuni tehnice pentru protectia
elementelor din beton armat si precomprimat supraterane in medii agresive natural si industrial indicative C
170.

9
Tabelul 1a Combinatii de clase de expunere

Expunere Combinatii
Descriere Exemple BNA
(1)
BA
(2)
/ BP
(3)

1 2 3 4
La interior Interiorul cu destinatie de locuit sau
birouri
XO XC1
La exterior
Fara inghet Fundatii sub nivelul de inghet XO XC2
Cu inghet dar fara
contact cu ploaia
Garaje deschise acoperite, pasaje,
etc.
XF1 XC3 + XF1
Inghet si contact cu
ploaia
Elemente exterioare expuse la ploaie XF1 XC4 + XF1
1 2 3 4
Inghet dezghet cu
agenti de
dezghetare
Elemente ale infrastructurii rutiere
orizontale
XM2 + XF4 XM2 + XD3 + XF4 +
( XC4 )
Verticale (in zona de stropire) XF4 XF4 + XD3 + XC4
Mediu marin
Fara contact cu apa de mare (aerul marin pana la 5 km de coasta)
Cu inghet Elemente exterioare ale constructiilor
expuse ploii in zonele litorale
XF2 XC4 + XS1 + XF2
In contact cu apa de mare
Imersate Elemente structural sub apa XA1 (XA2) XC1 + XS2 + XA1 +
(XA2)
Elemente supuse
stropirii
Peretii cheiurilor XF4 + XA2
(XA1)
XC4 + XS3 + XF4 +
XA2 (XA1)
1)
Beton nearmat
2)
Beton armat
3)
Beton precomprimat

Tabel 1b - Valori limita pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul chimic al
solurilor natural si apelor subterane
Mediile inconjuratoare chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe soluri si ape subterane natural la
o temperature apa / sol cuprinsa intre 5
0
C si 25
0
C si in cazurile in care viteza de scurgere a apei este
sufficient de mica pentru a fi considerate in conditii statice.
Alegerea claselor se face in raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intense.
Cand cel putin doua caracteristici agresive conduc la aceeasi clasa, mediul inconjurator trebuie clasificat in
clasa imediat superioara, daca un studio specific nu a demonstrate ca aceasta nu este necesar.
Caracteristici
chimice
Metode de
incercari de
referinta

XA1

XA2

XA3
Ape de suprafata si subterane
SO
4
2-
, mg/l SR EN 196-2 200 si < 600 > 600 si < 3000 > 3000 si < 6000
pH SR ISO 4316 6.5 si 5.5 5.5 si 4.5 4.5 si 4.0
CO
2
agresiv, mg/l SR EN 13577 15 si < 40 > 40 si < 100 > 100 pana la
saturatie
NH
4
+
, mg/l SR ISO 7150-1 sau
SR ISO 7150-2
15 si < 30 > 30 si < 60 > 60 si < 100
Mg
2
+
, mg/l SR ISO 7980 300 si < 1000 > 1000 si < 3000 > 3000 pana la
saturatie
Sol
SO
4
2-
, mg/kg
a
, total SR EN 196-2
b
2000 si < 3000
c
> 3000
c
si < 12000 > 12000
c
si <
24000
Aciditate, ml/kg DIN 4030-2 >200
Baumann Gully
Nu sunt intalnite in practica
a
Solurile argiloase a caror permeabilitate este inferioara la 10
-5
m/s, pot sa fie clasate intr-o clasa inferioara.
b
Metoda de incercare prevede extractia SO
4
2-
cu acid clorhidric; alternative este posibil de a proceda la
aceasta extractive cu apa, daca aceasta este admisa pe locul de utilizare a betonului.
c
Limita trebuie sa ramana de la 3000 mg/kg pana la 2000 mg/kg in caz de risc de acumulare de ioni de
sulfat in beton datorita alternantei perioadelor uscate si perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilara.

10
Pentru betonul utilizat la structura rutiera a parcarii si trotuarelor pe amplasamentul indicat ( in
zonalitoralului marin ), in conformitate cu prevederile CP 012/1-2007 se vor respecta conditiile pentru
combinatiade clase de expunere: XC4 + XD3 + XS1 + XF4 + XM2.

3.1.3. BETON PROASPAT
3.1.3.1. Clase de consistenta
Clasele de consistenta ale betonului, in cazul cand aceasta este clasificata sunt :
Tabel 3 - Clase de tasare

Clasa Tasarea in mm
S1
S2
S3
S4
S5
De la 10 pana la 40
De la 50 pana la 90
De la 100 pana la 150
220

Tabel 5 - Clase de compactare

Clasa Grad de compactare
CO0
3)
C1
C2
C3
C4
a
1.46
De la 1.45 pana la 1.26
<1.04

Tabel 6 - Clase de raspandire
Clasa Diametrul raspandirii in mm
F1
3)
F2
F3
F4
F5
F6
3)
340
630

3.1.3.2. Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor
Cand betonul este clasificat dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea trebuie sa se faca
plecand de la dimensiunea nominala maxima a agregatului grosier prezent in beton (Dmax), conf. SR EN
126.

3.1.4. BETON INTARIT
3.1.4.1. Clase de rezistenta la compresiune
Cand betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplica tabelul 7, pentru betoanele de
masa volumica normala si betoanele grele, sau tabelul 8 pentru betoanele usoare. Valoarea f
ckcil
este
rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri de 150 mm diametru si 300 mm inaltime si
valoarea f
ckcub
este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cuburi de 150 mm latura.
Tabelul 7 Clase de rezistenta la compresiune pentru betoane de masa volumica normala si
betoane grele

Clase de rezistenta la
compresiune
Rezistenta caracteristica
minima pe cilindri
f
ckcil
, N/mm
2
minima pe cuburi
f
ckcub
, N/mm
2
C8/10 8 10
C12/15 12 15
C16/20 16 20
C20/25 20 25
C25/30 25 30
C30/37 30 37
C35/45 35 45
C40/50 40 50
C45/55 45 55
C50/60 50 60
C55/67 55 67
11

C60/75 60 75
C70/85 70 85
C80/95 80 95
C90/105 90 105
C100/115 100 115

Tabelul 8 Clase de rezistenta pentru betoane usoare

Clase de rezistenta la
compresiune
minima pe cilindri
f
ckcil
, N/mm
2
minima pe cuburi
f
ckcub
, N/mm
2
LC8/9 8 9
LC12/13 12 13
LC16/18 16 18
LC20/22 20 22
LC25/28 25 28
LC30/33 30 33
LC35/38 35 38
LC40/44 40 44
LC45/50 45 50
LC50/55 50 55
LC55/60 55 60
LC60/66 60 66
C70/77 70 77
C80/88 80 88

3.2. CERINTE PENTRU BETON SI METODE DE VERIFICARE
3.2.1. Cerinte de baza pentru materiale componente
3.2.1.1. Generalitati
Materialele componente nu trebuie sa contina substante nocive in cantitati care pot avea un efect
daunator asupra durabilitatii betonului sau provoaca coroziunea armaturilor, ele trebuie sa fie apte pentru
utilizarea preconizata a betonului.
Cand se stabileste aptitudinea generala de utilizare a unui material component, aceasta nu indica
aptitudine in orice situatie si pentru orice compozitie de beton.
In betonul conform SR EN 206-1 trebuie sa se utilizeze numai materiale componente cu aptitudinea
de utilizare stabilita pentru cerintele specificate

3.2.1.2. Ciment
Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru cimenturi conform SR EN 197-1.

3.2.1.3. Agregate
Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru :
- agregate de masa volumica normala si agregate grele conform SR EN 12620 ;
- agregate usoare conform SR EN 13055-1.

3.2.1.4. Apa de amestec
Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru apa de amestec si apele de spalare
recuperate de la productia betonului conform SR EN 1008.

3.2.1.5. Aditivi
Aptitudinea generala este stabilita pentru aditivi conform SR EN 934-2.

3.2.2. Cerinte de baza pentru compozitia betonului
Prescriptiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzatoare compozitiei betonului stabilita in
modul amestec de beton proiectat la statie de producator printr-un laborator autorizat.

3.2.2.1. Conditii generale
Compozitia betonului si materialele componente cu proprietati specificate sau cu compozitia
prescrisa trebuie sa fie alese astfel incat sa satisfaca cerintele specificate pentru betonul proaspat si intarit,
inclusiv consistenta, masa volumica, rezistenta, durabilitatea, protectia contra coroziunii a pieselor din otel
inglobate, tinand seama de procedeele de productie si metoda de executie a lucrarilor de beton.
12
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe
baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date
anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz , producatorul stabileste
compozitia betonului astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor.
Pentru betonul de compozitie specificata intr-un standard, specificarea compozitiei este limitata la :
- Agregate naturale de masa volumica normala ;
- Adaosurile in pulbere cu conditia ca acestea sa nu fie luate in consideratie la calculul dozajului
in ciment si al raportului apa / ciment ;
- Dozajul minim de ciment, in conformitate cu tabelele F.1.1 si F.1.2 ( anexa F ) ;
- Tipul de ciment, in conformitate cu tabelele F.2.1, F2.2, F.2.3 si F2.4 ( anexa F ) ;
- Aditivi, cu exceptia aditivilor antrenori de aer ;
- Compozitiile ce indeplinesc criteriile pentru efectuarea incercarilor initiale descrise la A.5 din
anexa A.

3.2.2.2. Alegerea cimentului
Cimentul trebuie ales dintre cele a caror aptitudine de util ;izare este stabilita, luand in considerare :
- Tehnologia de executare a lucrarii ;
- Utilizarea finala a betonului
- Conditiile de tratare ( ex. tratament termic ) ;
- Dimensiunile structurii ( dezvoltarea caldurii de hidratare ) ;
- Agresiunile mediului inconjurator la care este expusa structura ;
- Reactivitatea potentiala a agregatelor fata de alcaliile din materialele componente.

Fata de prevederile din Anexa M se recomanda utilizarea cimentului tip CEM II A S 42.5 N sau R.

3.2.2.3. Utilizarea agregatelor
Zone de granulozitate recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate in figurile L.1, L.2,
L.3, L.4, L.5 din anexa L pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 si
0/63 mm.

3.2.2.4. Utilizarea apelor reciclate
Apele reciclate provenite din productia de beton trebuie utilizate in conformitate cu anexa A SR EN
1008.

3.2.2.5. Utilizarea adaosurilor
Cantitatile de adaosuri tip I si tip II, pentru a putea fi utlizate in beton, trebuie sa faca obiectul
incercarilor initiale.

3.2.2.6. Utilizarea aditivilor
Cantitatea totala de aditivi eventual utlizati nu trebuie sa depaseasca dozajul maxim recomandat, de
producatorul de aditivi si nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv pa kg de ciment,in afara de cazul cand s-
a stabilit influenta unui dozaj mai ridicat asupra performantelor si durabilitatii betonului.

3.2.2.7. Temperatura betonului
Temperatura betonului proaspat nu trebuie sa fie mai mica de 5
0
C in momentul livrarii.
In general temperatura betonului proaspat nu trebuie sa depaseasca 30
0
C in cazul in care nu au
fost luate masuri speciale pentru a se asigura ca depasirea temperaturii peste 30
0
C nu va avea consecinte
negativeasupra calitatii betonului intarit.
In cazul in care temperatura aerului este situata intre + 5
0
C si 3
0
C, temperatura betonului nu
trebuie sa fie mai mica de + 5
0
C.
Nu se recomanda punerea in opera a betonului la temperaturi ale aerului situate sub 10
0
C.

3.3. Cerinte referitoare la clasele de expunere
3.3.1. Generalitati
Cerintele pentru ca betonul sa reziste la agresiunile mediului inconjurator sunt date adesea in
termeni de valori limita, pentru compozitia betonului si proprietatile stabilite ale betonului ; alternativ
exigentele pot rezulta din metode de conceptie de performanta. Cerintele trebuie sa tina seama de durata
de viata prevazuta pentru structura.

3.3.2. Valori limita pentru compozitia betonului
In absenta standardelor europene pentru incercari directe de performanta a betonului, din ratiuni de
experiente diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezistentei la agresiunile mediului inconjurator
sunt date in termeni de proprietati stabilite pentru beton si de valori limita de compozitie.
Cerintele pentru fiecare clasa de expunere trebuie specificate in termeni de :
13
- Tipuri si clase de materiale componente permise ;
- Raport maxim apa / ciment ;
- Continut minim de ciment ;
- Clase minima de rezistenta la compresiune a betonului ;
- Continut minim de aer din beton.
Daca betonul este conform cu valorile limita specificate, betonul din structura trebuie sa fie
prezumat capitolului de a satisface cerintele de durabilitate in raport cu utilizarea avuta in vedere in conditiile
de mediu inconjurator specifice, cu conditia ca :
- Betonul este corect pus in opera, compactat si supus la un tratament ;
- Betonul ce acopera armatura sa aiba grosimea minima a cerintelor standardelor de proiectare
adecvate pentru conditiile de mediu inconjurator specifice ;
- Clasa de mediu inconjurator este corect selectionata ;
- Intretinerea preventiva este realizata.
Cerintele referitor la clasele de expunere pot fi stabilite utilizand metode de conceptie bazate pe
performanta pentru durabilitate si ele pot fi stabilite in termeni de parametri de performanta.

3.4. Cerinte pentru betonul proaspat
3.4.1. Consistenta
Consistenta betonului trebuie determinata prin incercari prin una din metodele urmatoare :
- Incercarea de tasare, conform SR EN 12350-2 ;
- Incercarea Vebe, conform SR EN 12350-3 ;
- Determinare grad de compactare, conform SR EN 12350-4 ;
- Incercarea cum asa de raspandire, conform SR EN 12350-5.
Metodele de incercare recomandabile pentru masurarea consistentei sunt metoda raspandirii (
conform SR EN 12350-5 ) pentru betoanele fluide si metoda tasarii ( conform SR EN 12350-2 ) pentru
betoanele vartoase.
Consistenta poate fi specificata, prin referinta la o clasa de consistenta sau printr-o valoare
specificata.
Tolerantele sunt date in tabel 11.
Tasare
Interval de valori specificate in mm 40 De la 50 opana la
90
100
Tolerante in mm 10 20 30
Timp Vebe
Interval de valori specificate in s 11 De la 10 pana la 6 5
Tolerante in s 3 2 1
Grad de compactare
Interval de valori specificate 1.26 De la 1.25 pana la
1.11
1.10
Tolerante 0.10 0.08 0.05
Raspandire (intindere)
Interval de valori specificate in mm Toate valorile
Tolerante 30

3.4.2. Continut de ciment si raport apa / ciment
Pentru determinarea continutului de ciment, de apa, sau de adaosuri, cantitatea de ciment,
cantitatea de adaosuri si cantitatea de apa adaugata trebuie inregistrata, prin inregistrare pe imprimanta
inregistratorului de amestecuri, sau cand nu este utilizat inregistratorul, plecand de la registrul de productie
coroborat cu instructiunile de cantarire.
Determinarea raportului apa / ciment din beton se face prin calcul pe baza continutului de ciment
determinat si a continutului de apa. Absorbtia de apa a agregatelor de masa volumica normala si a
agregatelor grele trebuie determinata conform SR EN 1097-6. Absorbtia de apa a agregatelor usoare in
betonul proaspat trebuie sa fie obtinuta dupa una ora, determinata conform metodei descrise din SR EN
1097-6, utilizand valoarea de umiditate a agregatului in stare umeda in locul celei obtinute dupa uscarea in
etuva.
Nici o valoare individuala a raportului apa / ciment nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 0.02
valoarea limita specificata.
Pentru betonul simplu ( fundatii pentru borduri ) conform clasei de expunere X0 se recomanda :

- Raport maxim apa / ciment
- Dozaj minim de ciment
- Continut minim de aer antrenat
14

Pentru betonul simplu si armat ( imbracaminti rutiere ) conform clasei de expunere combinate
XC4+XD3+XS1+XF4+XM2 se recomanda :

- Raport maxim apa / ciment 0.55
- Dozaj minim de ciment 340
- Continut minim de aer antrenat a

a)
Continutul de aer antrenat se stabileste in functie de dimensiunea maxima a granulei, in
conformitate cu 5.4.3. Daca betonul nu contine aer antrenat cu intentie, atunci performanta betonului trebuie
sa fie masurata conform unei metode de incercari adecvate, in comparatie cu un beton pentru pentru care a
fost stabilita rezistenta la inghet dezghet pentru clasa de expunere corespunzatoare.

3.4.3. Continut de aer
Continutul de aer al betonului trebuie determinat, prin masurare conform SR EN 12350-7, pentru
beton de masa volumica normala si beton greu si conform cu ASTM C 173, pentru beton usor. Continutul
volumului de aer antrenat este prescris printr-o valoare minima. Limita superioara pentru continutul de aer
este valoarea minima specificata plus 4 % in valoare absoluta.
Valorile minime ale volumului de aer antrenat sunt prezentate in tabelul 3a in functie de
dimensiunea agregatelor.
Tabel 3a Valori minime ale volumului de aer antrenat functie de dimensiunea maxima a
agregatelor
Dimensiunea maxima a
agregatelor ( mm )
Aer antrenat ( % volum )
Valori medii
Aer antrenat ( % volum )
Valori individuale
8 6.0 5.5
16 5.5 5.0
22 5.0 4.5
32 4.5 4.0
63 4.0 3.5

3.4.4. Dimensiunea maxima a agregatelor
Dimensiunea nominala maxima a agregatelor se determina pe beton proaspat, aceasta trebuie
masurata conform SR EN 933-1.
Dimensiunea maxima a agregatului cum este definita in SR EN 12620 nu trebuie sa fie superioara
celei specificate.

3.5. Cerinte pentru betonul intarit
3.5.1. Rezistenta
3.5.1.1. Generalitati
Rezistenta se determina, pe baza incercarilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de 150
mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confectionate si conservate conform SR EN 12390-2, din probele
prelevate conform SR EN 12350-1.
Pentru evaluarea rezistentei pot fi utilizate, alte dimensiuni de epruvete si alte moduri de
conservare, cu conditia ca relatiile stabilite cu valorile de referinta sa aiba o precizie suficienta si sa fie
documentate si inregistrate.
In cazul determinarii rezistentei betonului pe probe prelevate la locul de punere in opera din care se
confectioneaza epruvete care sunt conservate in alte conditii de temperatura si umiditate decat cele
descrise in SR EN 12390-2, rezultatele pot servi numai la determinarea controlului intaririi betonului si nu la
controlul calitatii, in sensul atribuirii unei clase de beton.

3.5.1.2. Rezistenta la compresiune
Rezistenta la compresiune trebuie determinata, si este simbolizata f
ccub
, cand este determinata pe
eprovete cubice si este simbolizata f
ccil
cand este determinata pe epruvete cilindrice conform SR EN 12390-
3.
Se pot utiliza si epruvete de alte dimensiuni, rezistentele la compresiune pot fi echivalate cu
rezistenta obtinuta pe cuburi de 150 mm pe baza unor relatii de echivalenta adecvate, fara ca rezultatele sa
fie utilizate pentru determinarea clasei betonului.
Alegerea incercarilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezistentei, trebuie declarata la timp de
producator, inainte de livrare. Daca trebuie utilizata o metoda diferita, aceasta trebuie stabilita de comun
acord intre elaboratorul specificatiei si producator.

15
Daca nu exista prevederi contrarii, rezistenta la compresiune se determina pe epruvete incercate la
28 zile. Pentru anumite utilizari poate fi necesar de a specifica rezistenta la compresiune la termene mai
scurte sau mai lungi de 28 zile ( de exemplu elemente structurale masive ), sau dupa conservare in conditii
speciale.
Rezistenta caracteristica a betonului trebuie sa fie egala sau superioara rezistentei la compresiune
caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta specificata conform tabelelor 7 si 8.

3.5.1.3. Rezistenta la tractiune prin despicare
Rezistenta la tractiune prin despicare a betonului se determina prin incercari conform SR EN 12390-
6 daca nu exista prevederi contrare, rezistenta la tractiune se determina pe epruvete incercate la 28 zile.
Rezistenta caracteristica la tractiune prin despicare a betonului, trebuie sa fie egala sau superioara
rezistentei caracteristice la tractiune prin despicare specificate.

3.5.2. Masa volumica
Dupa masa volumica uscata, betonul este definit ca normal, usor sau greu.
Masa volumica a betonului dupa uscare in etuva este determinata conform SR EN 12390-7.
Pentru betonul normal, masa volumica dupa uscare in etuva trebuie sa fie mai mare de 2000 kg/mc
si mai mica de 2600 kg/mc. Pentru betonul usor masa volumica dupa uscare in etuva trebuie sa fie cuprinsa
in limitele claselor de densitate prescrise conform tabel 9. Pentru betonul greu, masa volumica dupa uscare
in etuva trebuie sa fie mai mare de 2600 kg/mc. In cazuri particulare, cand masa volumica specificata in
termenii de valori prevazute, se aplica o toleranta de 100 kg/mc.

3.5.3. Rezistenta la penetrarea apei
Rezistenta la penetrarea apei se determina pe epruvete incercate, metoda si criteriile de
conformare trebuie sa faca obiectul unui acord intre elaboratorul specificatiei tehnice si producator.
In absenta unei metode de incercari agreata, rezistenta la penetrarea apei poate sa fie specificata
prin valori limita asupra compozitiei betonului.

3.5.4. Reactia la foc
Betonul compus din agregate naturale conform 5.1.3, ciment conform 5.1.2, aditivi conform 5.1.5,
adaosuri conform 5.1.6 si alte minerale conform 5.1.1 sunt clasificate ca EURO clasa A si nu se supun la
incercari.

3.5.5. Rezistenta la uzura
In cazul in care betonul trebuie sa prezinte rezistenta la uzura, cerintele referitoare la clasa de
rezistenta minima, dozajul de ciment, raportul A/C maxim trebuie sa fie cele corespunzatoare claselor XM1
XM3 in conformitate cu punctul 5.3.2.
Trebuie sa se utilizeze agregate rezistente la uzura, verificarile fiind efectuate conform SR EN 1097-
1 si SR EN 1097-2.

3.6. PREPARAREA BETONULUI

Prepararea betonului de ciment rutier BcR 4.0 se face in statii de betoane. Distanta maxima intre
statia de betoane si corespunde unui timp de transport al betonului de 45 minute .
Dozarea agregatelor se face numai gravimetric cu exceptia aditivilor. Seful statiei de betoane va
raspunde de buna functionare a mijloacelor de dozare . La dozarea materialelor componente ale betonului
se accepta urmatoarele abateri :
- + 3% pentru agregate
- + 2% pentru ciment , apa si aditivi
Solutia de aditiv DISAN A omogenizata prin agitare se va doza pentru o sarja si se va introduce
la prepararea betonului odata cu apa de amestec .
Durata de amestecare va fi de cel putin 60 sec. pentru betoane obisnuite.
La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora ,
toba betonierei va fi spalata cu jet puternic de apa .
Se va evita golirea betonierelor direct in mijloacele de transport , recomandindu-se folosirea de
buncare intermediare cu capacitate egala cu 3 sarje .
Nu se admite mentinerea betonului in buncar mai mult de 15 minute .
Temperatura betonului proaspat masurata in mijloacele de transport , trebuie sa fie intotdeuna mai
mica de +30
0
C.

3.7. TRANSPORTUL BETONULUI

Betonul prospat preparat in statiile de betoane se vatransporta cu autobasculante cu basculare pe
spate sau laterale.
16
Autobasculantele trebuie sa fie etanse pentru a nu pierde beton sau ciment . Pe timp de arsita sau
ploi , suprafata libera a betonului din autobasculanta trebuie sa fie protejata cu prelata .
Se interzice udarea betonului in timpul transportului.
Durata maxima de transport , considerata din momentul inceperii incarcarii mijlocului de transport si
inceputul descarcarii acestuia:

Temperatura amestecului Durata maxima de transport
de beton (
0
C) (minute)

15
0
C < t < 30
0
C 45
t < 15
0
C 6

4. IMBRACAMINTI DIN PAVELE AUTOBLOCANTE

La imbracamintile pentru trotuare cu pavele de beton autoblocante se vor folosi pavele cu grosimea
de 6 cm, care au agrementarile necesare pentru a fi utilizate la lucrari de trotuare, asezate pe un strat de
nisip de 4 cm dupa pilonare.
La imbracamintile pentru accesele rutiere cu pavele de beton autoblocante se vor folosi pavele cu
grosimea de 8 cm, care au agrementarile necesare pentru a fi utilizate la lucrari de carosabil, asezate pe un
strat de nisip de 4 cm dupa pilonare.
Forma, modelul si culoarea pavalelor se va stabili de catre beneficiar.

C. EXECUTAREA LUCRARILOR

1. EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
1.1. PICHETARE LUCRARILOR
1.1.1. La pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului
prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in
afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din
borne de beton, amplasati in afara zonei drumului.
1.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului.
1.1.3. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, se vor materializa prin tarusi si
sabloane :
- Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax ;
- Punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural ( ampriza ) ;
- Inclinarea taluzelor.
1.1.4. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate
in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.

1.2. LUCRARI PREGATITOARE
1.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare :
- Defrisari ;
- Curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni ;
- Decaparea si depozitarea pamantului vegetal ;
- Asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime.
1.2.2. Curatirea terenului de frunza, crengi,iarba si buruieni si alte material se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
1.2.3. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor
de imprumut.
1.2.4. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate
si depuse in depozite definitive,evitand orice impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul
vegetal va fi depus in depozite provizorii in vederea reutilizarii.
1.2.5. Toate golurile ca puturi, pivnite,excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate pentru a obtine un
grad de compactare corespunzator Tabel.

1.3. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
1.3.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect,
alegerea acestora o va face antreprenorul, cu acordul beneficiarului.

17
1.4. EXECUTIA DEBLEURILOR
1.4.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de
debleu, precizat de caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre
Beneficiar.
1.4.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe peofilurile transversale.
1.4.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Beneficiarul
lucrarii pe cheltuiala Antreprenorului.
1.4.4. La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
1.4.5. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta prevazuta, se va realiza un strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului.
Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor
Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleului, gradul de compactare la
97% Proctor Normal.
1.4.6. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o
adancime de 30 cm, conform Tabel.

1.5. MODUL DE EXECUTIE A UMPLUTURILOR
1.5.1. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie si ninsoare. Pe timp friguros sub +5
0
C
se pot face prin luarea de masuri speciale in conformitate cu reglementarile in vigoare.
1.5.2. Executia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatea minima definita prin
prezentul caiet de sarcini va fi compromisa de intemperii.
1.5.3. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de consultant ( diriginte ), la propunerea
antreprenorului.
1.5.4. Fazele de punere in opera a pamantului in umplutura sunt urmatoarele:
- imprastierea materialului se va face in straturi cu grosimea intre 0.20 - 0.30 m.
1.5.5. Se atrage atentia ca in eventualitatea existentei in materialul de umplutura a unor corpuri
straine putrescibile ecestea sa fie indepartate inainte de punerea in opera a pamantului.
1.5.6. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta prin
laboratorul santierului se vor face zilnic determinari ale umiditatii si se vor lua masurile in
consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand
materialul sa se svante pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din
contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
1.5.7. Compartimentul CTC al santierului are obligatia sa verifice efectuarea zilnica a acestor
determinari, ca si aplicarea masurilor ce decurg ca necesare.
1.5.8. Udarea straturilor se va face manual.
1.5.9. In caz de timp nefavorabil, materialul trebuie pus in opera cat mai repede pentru a nu-I da timp
sa acumuleze o umiditate exagerata.

1.6. COMPACTAREA UMPLUTURILOR
1.6.1. Materialul din corpul umpluturilor va fi compactat pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevazut in STAS 2914/4-89 :
Zonele din terasamente ( la care se prescribe
gradul de compactare )
Pamanturi
Necoezive Coezive
Imbrac.
permanente
Imbrac.
Semiperm.
Imbrac.
permanente
Imbrac.
Semiperm.
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu cu inaltimea: h < 2.00 m
h > 2.00 m

100
95

95
92

97
92

93
90
b. In corpul rambleelor, la adancimea sub
patul drumului : h < 0.50 m
0.50 < h < 2.00 m
h > 2.00 m

100
100
95

100
97
92

100
97
92

100
94
90
c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub
patul drumului

100

100

100

100
1.6.2. Antreprenorul va supune acordului beneficiarului, cu cel putin 8 zile inainte de inceperea
lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate
asigura ontinerea gradelor de compactare din tabel,cu echipamentele existente si folosite pe
santier.
18
1.6.3. Pe parcursul executiei compactarii se va urmari sa nu ramana in urma zone care sa prezinte
denivelari.
1.6.4. Se va urmari pe parcursul executiei, sa nu ramana zone in care sa se manifeste vreun fenomen
accidental, ca de pilda refulari, decompactare spontana.
1.6.5. In cazul aparitiei unui asemenea fenomen se va proceda astfel:
- decaparea pamantului din zona afectata si inlocuirea lui cu un material corespunzator;
- intreruperea procesului de compactare si reluarea lui dupa uscarea materialului din strat, cand
acesta a ajuns la o umiditate acceptabila.
1.6.6. Zonele in care se manifesta astfel de fenomene accidentale vor fi consemnate in scris. In
consemnarea scrisa se vor trece pozitiile exacte, felul fenomenului accidental care s-a
manifestat, rezultatele determinarilor efectuate si masurile ce s-au stabilit a fi luate.
1.6.7. Documentul cu aceste date se va gasi atat la constructor cat si la dirigintele lucrarii.
1.6.8. Zonele remediate vor fi mentinute sub observatie dupa remediere, pentru a se constata cum se
comporta, neasternandu-se stratul elementar numai dupa acceptul scris al dirigintelui.
1.6.9. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si
de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

1.7. CONTROLUL CALITATII
1.7.1. Starea umpluturii va fi controlata prin supravegherea consultantului sau dirigintelui pe masura
executiei in urmatoarele conditii:
- controlul va fi strat dupa strat

Denumirea incercarii Frecventa minimala a incercarilor Observatii
Incercarea Proctor 1 la 5000 mc Pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml platforma Pe strat
Determinarea compactitatii 3 la 250 ml de platforma Pe strat

1.7.2. Laboratorul santierului va tine un registru in care se vor consemna rezultatele privind incercarea
Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
1.7.3. Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod
obligatoriu mentionata in registrul de santier.

1.8. FINISAREA PLATFORMEI
1.8.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil
in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabel.
Pentru latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt :
- La latimea platformei se admit : + 0.05 m fata de ax
+ 0.10 m pe intreaga latime
- La cotele proiectului se admit : + 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

2. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

2.1. MASURI PRELIMINARE

2.1.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente ( umpluturi ).
2.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a straturilor de fundatie.
2.1.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrari pentru
drenarea apelor din fundatie. In acest scop se va verifica daca stratul de balast este realizat
conform proiectului pentru a asigura drenarea apelor.
2.1.4. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua
masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa
folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

2.2. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

2.2.1. EXECUTIA STRATULUI INFERIOR DE BALAST

2.2.1.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat astfel ca
dupa compactare sa se obtina 10 cm.
19
2.2.1.2. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
2.2.1.3. Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
2.2.1.4. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu utilajul de compactare stabilit, respectandu-se
viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
2.2.1.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari
mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
2.2.1.6. Este interzisa executie stratului de fundatie din balast inghetat.
2.2.1.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheta.

2.2.2. EXECUTIA STRATULUI SUPERIOR DIN PIATRA SPARTA 63 - 90

2.2.2.1. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in prealabil va fi
umezit.
2.2.2.2. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi, dupa care se continua compactarea cu
cilindri vibratori. Numarul de treceri este cel stabilit pe tronsonul experimental.
2.2.2.3. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16 - 25, care se compacteaza.
2.2.2.4. Pana la asternerea stratului imediat superior ( mixtura asfaltica ), stratul de piatra sparta mare
astfel executat, nu va fi supus circulatiei autovehiculelor pentru a nu fi contaminat.
2.2.2.5. Este interzisa executie stratului de fundatie din piatra sparta inghetata.
2.2.2.6. Este interzisa asternerea pietrei sparte pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.

2.3. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

2.3.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63 - 90, se vor face
pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul de mai jos cu
frecventele mentionate.
Nr.
crt.
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Frecvente minime la locul de
punere in lucru
Metode de
verificare
conf. STAS
0 1 2 3
1 Incercare Proctor modificata
- strat balast
- strat piatra sparta
- 1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare
- strat balast
Minim 3 probe la o suprafata
de 2000 mp strat
4606-80
3 Determinarea grosimii stratului compactat
- toate tipurile de straturi
de 2000 mp strat
-
4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare
Q.S
zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice pe teren
- strat balast
Min.3 pct. pentru suprafete <
2000 mp si min. 5 pct. pentru
suprafete > 2000 mp de strat
1913/15-75
12288-85
6 Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in
fata compresorului
Min. 3 incercari la o suprafata
de 2000 mp
6400-84
7 Determinarea capacitatii portante la nivelul
superior al stratului de fundatie
- toate tipurile de fundatie
In cate 2 puncte situate in
profiluri transversale la
distante de 10 m unul de altul
Normativ
CD 31-94

2.3.2. Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat ( umiditate optima,
densitate maxima uscata )
- caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate, densitate, capacitate portanta ).
20
3. IMBRACAMINTE DIN BETON DE CIMENT

3.1. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Punerea in opera a betonului va fi condusa de seful punctului de lucru . La locul de punere in opera,
descarcarea betonului se va face in 2-3 locuri sau din mers .
Asternerea betonului se va face numai cu repartizatorul mecanic. Compactarea si nivelarea
betonului se va face cu vibrofinisorul cu urmatoarele caracteristici :
- frecventa de vibrare - 50 - 70 Hz
- amplitudinea - 1.0 - 1.3 mm
-viteza de avansare - 0.6 m pe minut
Durata vibrarii este de 30 - 60 secunde
Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1.15 - 1.35 ori mai mare decat grosimea
finala a stratului compactat.
Punerea in opera a betonului se va face fara intrerupere , iar daca nu este posibil ( ploaie ,
defectiune utilaj... ) se va executa din betonul turnat pana in acel moment o dala cu o lungime de 1,5 m ,
terminata cu un rost transversal de contact .
Intreruperea betonarii la sfirsitul zilei de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie
sau de contact .
Pe sectoarele de drumuri cu declivitati sensul de executie al benzii va fi :
- pentru pante de pana la 3% se lucreaza in sensul urcarii drumului,
- pentru pante mai mari 3% se lucreaza in sensul coboririi drumului .
Dupa asternerea betonului pe o portiune de 5 - 5 m pe toata latimea , se va proceda la vibrarea
betonului cu vibrofinisorul .
Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si terminarea
finisarii betonului din acelasi dala nu va depasii cu cel mult o ora inceputul prizei cimentului .

3.2. PROTEJAREA IMBRACAMINTEI
Protejarea suprafetei imbracaminti din beton de ciment se efectueaza in doua etape :
-prima etapa considerata din momentul terminarii strierii suprafetei betonului si pana la
zvantarea acestuia ( suprafata devine mata ) protectia se realizeaza cu acoperisuri mobile , impermiabile .
- a doua etapa - cand suprafata betonului a devenit mata , protejarea se va face cu fluid de
protectie PAS , POLISOL , in scopul evitarii fisurarii dalelor .
Imbracamintile din beton de ciment obisnuit cu ciment P45 se pot da in circulatie pentru
autovehicule numai dupa indeplinirea urmatoarelor conditii :
temperatura medie la
punctul de lucru

+ 5
0
C.................................18 zile
+10
0
C.................................15 zile
+15
0
C.................................13 zile
+20
0
C.................................11 zile
+25
0
C.................................10 zile

3.3. EXECUTIA ROSTURILOR
Pentru evitarea aparitiei fisurilor si a crapaturilor datorate variatiilor de temperatura si umiditate ,
tasarilor inegale , imbracamintile se executa cu rosturi transversale si longitudinale , conform SR 183 - 1 /95
Rosturi transversale si longitudinale sunt :
- de contact;
- de dilatatie;
- de contractie.

3.3.1. ROSTURILE DE CONTACT TRANSVERSALE
Se realizeaza pe toata latimea si grosimea dalei , cand se intrerupe turnarea betonului , fie la
sfarsitul zilei de munca .
In sectiunea unde apare rostul se monteaza un dulap de lemn de lungime egala cu distanta dintre
longrine .
La reluarea turnarii betonului se aplica pe suprafata laterala a betonului o pelicula de emulsie
bituminoasa sau se pune o fisie de carton bitumat .

3.3.2. ROSTURILE DE CONTACT LONGITUDINALE
Intrucat latimea partii carosabile este de 4.00 m se va turna pe toata latimea odata , fara rost de
contact sau dilatatie longitudinala. Se va executa rost de contact longitudinal intre dala de beton si trotuarul
din beton . Inainte de turnarea trotuarului pe suprafata verticala a betonului turnat anterior in dala , se va
aplica o pelicula de protectie ( fluid de protectie P45 sau emulsie bituminoasa ) .
21
La partea superioara a rostului de contact longitudinal se va crea prin taiere ( max. 24 ore de la turnarea
betonului ) un lacas de 8-10 mm latime si 30 mm inaltime care va fi colmatat cu mastic bituminos .

3.3.3. ROSTURI DE DILATATIE TRANSVERSALA
Se executa pe toata latimea si grosimea dalei la distanta de cca. 100m , perpendicular pe axul
benzii.
Se executa rosturi de dilatatie si in urmatoarele cazuri ;
- la capetele podurilor , podetelor tablierelor, etc.
- la capetele curbelor cu raza sub 300 de m in punctul de tangenta ;
-in punctele de schimbare a declivitatilor unde proiectul nu prevede racordari anexe
conform SR 183-1-95
Executia rosturilor de dilatatie transversal :
- se aseza o scandura impregnata ( pastrata in apa 24 de ore )de 20 -25 mm grosime , cu
lungimea egala cu distanta dintre longrine , avand inaltimea mai mica cu 3 cm decat inaltimea dalei .
- dupa terminarea dalei de beton , stratul de beton situat deasupra scandurii este indepartat
urmand a fi colmatat .

3.3.4. ROSTURI DE DILATATIE LONGITUDINALA
Se executa numai la dale cu latimea mai mare de 100 m.

3.3.5. ROSTURI DE CONTRACTIE TRANSVERSALA
Se executa aparent pentru a se asigura ulterior fisurarea in continuare a intregii sectiuni in
dreptul rostului .
Se executa pe toata latimea dalei inclinat cu 1/6 sau perpendicular pe axul benzii la distanta de 4 -
6 m ( modulata 4 - 5 - 4 mm , 5 - 4 - 5 mm , 5 - 6 - 5 m ) si pe o adancime de de 1/4 pana la 1/5 din
grosimea dalei , cu ajutorul masinii de taiat rosturi echipata cu doua discuri diamantate .
Taierea rostului se va executa la interval de 6 - 24 de ore de la punerea in opera a betonului .

3.3.6. ROSTURI DE CONTRACTIE LONGITUDINALA
Se executa cand banda de beton se toarna cu o latime mai mare de 5,0 m .

4.4. COLMATAREA ROSTURILOR
Se executa astfel :
- in cazul rosturilor de contact longitudinale umplerea rosturilor facandu-se cu emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida .
- in cazul rosturilor de contact longitudinale sau a rosturilor de dilatatie umplerea rosturilor
se face cu mastic bituminos sau ASROBIT .
- in cazul rosturile transversale de contact sau contractie , umplerea golurilor se face cu
ASROBIT sau cu produse prefabricate din neopren , sau cauciuc si mastic bituminos .
Masticul bituminos pentru colmatare are urmatoare compozitie :
- bitum D80/120 .............. 30 - 35 %
- DANUVAL tip I
cu insertie textila sort B ................. 10 - 8 %
- filer .................60 - 50 %

5. IMBRACAMINTI DIN PAVAJE

5.1. ASEZAREA PAVAJELOR PE NISIP
5.1.1. Dupa executarea incadrarilor si verificarea fundatiei, se asterne un strat de nisip cu
grosimea de 4 cm, care se niveleaza si se piloneaza, apoi se asterne un al doilea strat de
nisip afanat, in care se aseaza pavelele sortate, fixandu-le prin batere cu ciocanul.
5.1.2. Asezarea pavelelor se face cu cel putin 3 cm mai sus decat cota finala a pavajului.
5.1.3. Dupa asezarea pavelelor se face prima batere cu maiul, fara sa se stropeasca cu apa,
batandu-se bucata cu bucata, verificandu-se suprafata cu dreptarul si sablonul si
corectandu-se eventualele denivelari. Se imprastie apoi nisip pe toata suprafata pavajului,
se stropeste abundent cu apa si se freaca cu peria, impingandu-se nisipul in rosturi pana la
umplerea lor.
5.1.4. Dupa aceasta operatie, se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza cu un cilindru
compresor dupa ce s-a asternut un strat de nisip de 1 1.5 cm grosime.
5.1.5. Neregularitatile ramase dupa aceasta operatie se suprima prin scoaterea pavelelor si
revizuirea grosimii stratului de nisip, adaugandu-se sau scotandu-se material.
5.1.6. Baterea se face cu un mai mecanic sau manual.
5.1.7. Umplerea rosturilor pavajului se executa nu nisip argilos, care este periat si udat.

22
D. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

1. TERASAMENTE
Controlul calitatii lucrarilor consta in :
- Verificarea trasarii axului, amprizei di a tuturor celorlalti reperi de trasare ;
- Verificarea pregatirii terenului de fundatie ;
- Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat ;
- Verificarea grosimii straturilor asternute ;
- Verificarea compactarii umpluturilor
- Controlul caracteristicilor patului drumului.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate
asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate
privind calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si
aprobat de diriginte.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu
stratul urmator.

1.1. VERIFICAREA TRASARII AXULUI SI A AMPRIZEI
Aceasta verificare se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se
respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisa este de + 0.10 m in raport cu reperii
pichetajului general.

1.2. VERIFICAREA PREGATIRIRII TERENULUI DE FUNDATIE
1.2.1. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului
vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
1.2.2. Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.
1.2.3. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal a calitatii lucrarilor ascunse,
specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
1.2.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii, conform
Normativului CD 31 2002.
1.2.5. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25
m unul dupa altul, in 3 puncte ( stanga, ax, dreapta ).
1.2.6. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica, corespunzatoare vehicolului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile
din tabel, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate..
Tipul de pamant conf. STAS 1243 Valoarea admisibila a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa,
argila

450
1.2.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatie se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.

1.3. VERIFICAREA CALITATII SI STARII PAMANTULUI
1.3.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului.
1.3.2. Se vor face determinari pentru pamantul de la groapa de imprumut, pentru densitatea in
stare uscata.

1.4. VERIFICAREA GROSIMII STRATURILOR ASTERNUTE
1.4.1. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut va fi verificata; ea trebuie sa corespunda
grosimii stabilite pe sectorul experimental.

1.5. VERIFICAREA GRADULUI DE COMPACTARE A UMPLUTURILOR
1.5.1. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la
suprafata, mijlocul si de la baza stratului cand acesta are grosime mai mare de 25 cm si
numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm.
23
In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba de fiecare punct care
trebuie sa aiba un volum de minim 1000 cmc conf. STAS 2914.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitatea uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-
83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minim 3 puncte pentru
fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se face in mimim 3 puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250
m.
1.5.2. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare se va dispune fie continuarea
compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
1.5.3. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu
confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului
nefiind posibila.
1.5.4. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul cu
parghie.

1.6. VERIFICAREA CARACTERISTICILOR PLATFORMEI ( PATULUI DRUMULUI )
1.6.1. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date in tabel :

Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma + 3 cm + 5 cm
Platforma fara strat de forma + 5 cm + 10 cm
Taluz de debleu neacoperit + 10 cm Variabil functie de natura rocii

1.6.2. Tolerantele de nivelment sunt de 0.05 m.
1.6.3. Deformabilitatea platformei este stabilita prin masuratori cu deflectometru cu parghie.

2. FUNDATII DE PIATRA SPARTA

2.1. ELEMENTE GEOMETRICE
2.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de max. +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se va strapunge stratul la
fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute.

2.2. CONDITII DE COMPACTARE
2.2.1. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63 - 90 trebuie compactat pana la realizarea
inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai
lasa urme, iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu
mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de ruloul compresor.
2.2.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de 250 sutimi de mm.
2.2.3. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63 - 90, se vor face
pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul de mai jos cu
frecventele mentionate.

Nr.
crt.
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verifica
Frecvente minime la locul de
punere in lucru
Metode de
verificare
conf. STAS
0 1 2 3
1 Incercare Proctor modificata
- strat balast
- 1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare
- strat balast
de 2000 mp strat
4606-80
24

3 Determinarea grosimii stratului compactat
de 2000 mp strat
-
4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare
Q.S
zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice pe teren
- strat balast
Min.3 pct. pentru suprafete <
2000 mp si min. 5 pct. pentru
suprafete > 2000 mp de strat
1913/15-75
12288-85
6 Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in
fata compresorului
Min. 3 incercari la o suprafata
de 2000 mp
6400-84
7 Determinarea capacitatii portante la nivelul
superior al stratului de fundatie
- toate tipurile de fundatie
In cate 2 puncte situate in
profiluri transversale la
distante de 10 m unul de altul
Normativ
CD 31-94

2.2.4. Laboratorul antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat ( umiditate optima,
densitate maxima uscata )
- caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate, densitate, capacitate portanta ).

3. IMBRACAMINTI DIN BETON DE CIMENT

3.1. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Verificarea calitatii materialelor componente va fi efectuata de laboratoarele destinate acestor
verificari .
Verificarea pregatirii platformei se va face inainte inceperii turnarii betonului , iar constatarile acestor
verificari vor consemnate in registrul de procese verbale de lucrari ascunse .
In timpul executiei se va verifica ;
- functionarea statiei de betoane
- dozarea materialelor
- functianarea utilajelor de repartizare si compactare
- datele inscrise in bonurile de transport
- respectarea cu strictete a proiectului
- frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarii probelor de laborator
- conditii de asternere si compactare
- executarea corecta a rosturilor
- aplicarea masurilor de protectie asupra betonului
- taierea rosturilor transversale .
Verificarea calitatii betoanelor se face pe tipuri de betoane
Verificarea betonului proaspat se face la :
- la statia de betoane privind :
- compozitia ,lucrabilitatea , densitatea aparenta , continutul de aer oclus
- la locul de punere in opera privind ;
- lucrabilitatea , temperatura
Verificarea betonului intarit se face epruvete prelevate la statia de betoane privind rezistenta la
incovoiere si compresiune la 28 de zile .

3.2. VERIFICAREA CALITATII IMBRACAMINTII DE BETON DE CIMENT
Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din
beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in
conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specifice.
Conform Codului de practica CP 012/1-2007 acesta presupune:
a) Clasificarea controlului (interior, exterior, de conformitate)
b) Procedeele de control a calitatii
- controlul productiei si executiei.
. controlul materialelor constituente echipamentelor, executarii si
proprietatii betonului.
. controlul inainte de punerea in opera
a betonului.
. controlul in timpul transportului, compactarii si tratarii
betonului.
25
- criterii de conformitate:
. sisteme de verificare.
. planul de prelevare si criterii de conformitate pentru rezistenta la
compresiune a betonului.
. criterii de conformitate pentru rezistenta la compresiune.
Calitatea imbracamintii se considera corespunzatoare daca :
- nu se constata vizual defecte de executie ( goluri , segregari , fisuri sau crapaturi )
- calitatea betoanelor livrate este corespunzatoare d. p. d. v . al rezistentelor la incovoiere si
compresiune
- controlul prin metode nedestructive arata ca betonul are o structura corespunzatoare
Verificarea grosimii imbracamintii de beton se efectueaza prin masuratori la marginile benzilor la
fiecare 200 m
Verificarea latimii imbracamintii de beton se face prin masuratori directe cu ruleta intre marginile
benzii de beton la fiecare 200 m
Verificarea pantei transversale se face in mod obligatoriu in dreptul profilelor prevazute in proiect.
Exactitatea cotelor din axul drumului prezazute in profil longitudinal
Verificarea rugozitatii suprafetei conform STAS 8849 /83
Verificarea prezentei fisurilor si crapaturilor pe baza de observatii vizuale .
Verificarea modului de realizare si colmatare a rosturilor pe baza de observatii vizuale.

4. IMBRACAMINTE DIN PAVAJE
4.1. Materialele se verifica pentru a corespunde conditiilor tehnice de calitate prevazute in
standardele respective.
Verificarile si determinarile se executa de un laborator de specialitate atestat, pe probe luate
conform prescriptiilor din standardele respective.
4.2. Controlul executarii lucrarilor trebuie sa se faca in permanenta de organul de control tehnic.
4.2.1. Inainte de executarea pavajelor se verifica daca fundatia indeplineste conditiile conform
STAS 6400.
4.2.2. Se verifica profilele transversale si longitudinale, denivelarile, abaterile, marimea rosturilor,
conform prevederilor SR 6978-95
4.2.3. In profil longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, in ax si la primul rand
de pavele de langa bordura.
4.2.4. In profil transversal, verificarea se face cu un sablon din 25 in 25 m.
4.2.5. Pentru masurarea denivelarilor, se foloseste o pana gradata cu lungimea de 30 cm, latimea
de max. 3 cm si grosimea la capete de 1.5 cm si 9 cm; Pana are inclinarea de 1/4.
4.2.6. Verificarea cotelor in lung se face cu un aparat topografic.
4.2.7. Rezultatele incercarilor se trec in evidentele de santier care alcatuiesc documentele de
control si se cuprind in cartea constructiei.

E. RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Dupa ce i se comunica de catre executant data terminarii tuturor lucrarilor contractate, in maxim 15
zile investitorul organizeaza receptia, stabilind data inceperii receptiei si componenta comisiei de receptie.
La receptie vor participa toti factorii de raspundere (beneficiar, proiectant, constructor) care vor
intocmi procesele verbale la terminarea lucrarilor si ale receptiei finale.
Din comisia de receptie fac parte obligatoriu cate un reprezentant al investitorului si un reprezentant
al administratiei publice locale pe teritoriul careia este situata linia.
Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu fac parte din comisia de receptie, dar participa
ca invitati.
Proiectantul prezinta comisiei de receptie punctul de vedere privind executia liniei respective.
Comisia de receptie estimeaza executia tuturor lucrarilor conform prevederilor contractuale, din
documentatia de executie, referatul de prezentare cu punctul de vedere al proiectantului si terminarea
tuturor lucrarilor din contract, dupa care intocmeste procesul verbal de receptie si recomanda admiterea cu
sau fara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei conform modului de indeplinire a conditiilor
prevazute de HG 273/1994 art. 16, 17, 18.
Procesul verbal de receptie cu obiectii va cuprinde lipsurile ce trebuiesc remediate si termenele de
remediere care nu vor depasi 30 de zile calendaristice de la data receptiei (cu exceptia lucrarilor de
remediere ce depind de conditiile climatice).
Dupa executarea remedierilor investitorul anuleaza obiectiile si preia lucrarea.
Procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza de catre investitor organului
administratiei publice locale emitent al autorizatiei de construire, organului administratiei financiare locale,
proiectantului si executantului.
26
La receptia la terminarea lucrarilor se vor anexa la cartea constructiei toate documentele scrise
incheiate pe parcursul executarii lucrarilor privind controlul calitatii, planse modificatoare, constatarile
organelor de control, dispozitiile de santier si referatul proiectantului asupra modului de executare a
lucrarilor.
Cartea constructiei se va pastra in arhiva de catre propietar.

RECEPTIA FINALA
Dupa ce expira perioada de garantie, in cel mult 15 zile investitorul convoaca receptia finala, la care
participa comisia de receptie finala numita de investitor, proiectantul si executantul lucrarii.
Comisia de receptie finala examineaza procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor,
finalizarea lucrarilor cerute de investitor prin receptia de la terminarea lucrarilor.
Referatul investitorului privind comportarea in exploatare a liniei si a lucrarilor executate in perioada
de garantie, dupa care intocmeste procesul verbal de receptie finala dupa modelul prevazut in anexa 2 din
Hg 273/1994 si recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau respingerea receptiei conform modului de
indeplinire a conditiilor prevazute de HG 273/1994 art. 37 si 38.
Procesele verbale de receptie se difuzeaza de catre investitor organului administratiei publice locale
emitent al autorizatiei de construire si executantului.

Intocmit,
ing. Vasile Apostol

PROIECT: 745/2011
1

DETERMINAREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII

PROPRIETAR:
COMUNA TUZLA, JUDETUL CONSTANTA

DENUMIREA LUCRARII:
REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA
CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU
PENTRU TINERET, STR. CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA -
- SISTEMATIZARE VERTICALA, PARCARE SI ACCESE RUTIERE SI PIETONALE

SCURTA PREZENTARE A LUCRARII:
Sistematizarea pe verticala a terenului de amplasament si asigurarea scurgerii apelor meteorice din
Centrului pentru tineret.
Realizarea unor parcari, a accesului rutier in acestea si a accesului pietonal la cladire.

DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT:

Nr.crt. Factorul determinant
K(n)
Criteriile asociate P(n)
1. Importanta vitala I 2
II 2
III 2

2
2. Importanta socio-
economica si culturala
I 2
II 2
III 2

2
3. Implicare ecologica I 3
II 2
III 2

2
4. Durata de utilizare I 3
II 2
III 2

2
5. Necesitatea adaptarii la
teren si mediu
I 2
II 3
III 2

2
6. Volumul de munca si
materiale
I 2
II 2
III 2

2
Punctaj total 12
Categoria de importanta (normala) "C"

Intocmit,
ing. Mihail APOSTOL

Verificat,
ing. Vasile APOSTOL
1
APROBAT
IJC CONSTANTA

PROGRAM
PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR LA OBIECTIVUL:

REABILITARE, EXTINDERE SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA
CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA, IN VEDEREA UTILIZARII DREPT CENTRU
PENTRU TINERET, STRADA CONSTANTEI NR. 82, COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA
- SISTEMATIZARE VERTICALA, ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE

- COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA in calitate de beneficiar - reprezentat prin:

- VAMIG SRL CONSTANTA in calitate de proiectant reprezentat prin:

- in calitate de executant reprezentat prin:

In conformitate cu Legea nr. 10/1995, Ord. MLAPAT nr. 31/N/1995 si normativele in vigoare, se
stabileste de comun acord urmatorul program pentru controlul calitatii lucrarilor:

Nr.
crt.
Lucrari ce se controleaza, se
verifica sau se receptioneaza
calitativ si pentru care trebuiesc
intocmite documente scrise
Documentul scris
care se incheie:
PVLA - proces verbal
de lucrari ascunse
PVR - proces verbal
de receptie
PVFD - proces verbal
faza determinanta
PV - proces verbal
Cine intocmeste
si semneaza:
I - ICT
P - Proiectant
B - Beneficiar
E - executant
Nr. si data
actului
1. Predarea amplasamentului PV B + E
2. Verificarea pe etape a cotelor
sapaturii parcari
PVLA B + E
3. Receptia pe straturi a sistemelor
rutiere prevazute la accesul rutier,
la parcare si trotuare :
- balast
- piatra sparta
- beton
(faza determinanta)
PVFD B + E + P + I
4. Receptia la terminarea lucrarilor PVR P + B + E

Beneficiar, Proiectant, Executant,
COM. TUZLA, JUD. CONSTANTA VAMIG S.R.L.

NOTA:
1. Executantul va anunta in scris ceilalti facori interesati pentru participare cu minim 5 zile inaintea
datei la care urmeaza a se face receptia.
2. La receptia la terminarea lucrarii, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la
cartea constructiei.
PROIECT: 745/2011
1

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 1.1
pentru lucrarile de Terasamente parcare, S = 620.80 mp

Nr. Simbol art. CANTITATE UM
crt. DENUMIRE ARTICOL

001 TSC19C1 100 MC. 2.484
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.81-180CP INCL.
IMPING.PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT.3
620.80 mp x 0.50 m = 310,40 mc
Se executa mecanizat 80% : 248,32 mc = 2.4832 sute mc

002 TSA01C1 M.C. 62.100
SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT.
ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE
Se executa manual 20%: 0.20 x 310.40 mc = 62,08 mc

003 TRB01B19 TONA 112.000
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI INC
ARUNCARE DESC ARUNCARE GRUPA 1-3 DISTANTA 90M
Conf. art. 002: 62.08 mc x 1.80 to/mc = 111,74 to

004 TRB04A1 TONA 112.000
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA (MAX. 3M ORIZ
SAU 2M VERT) MATERIALE CU ADERENTA 1 LOPATARE

005 TSC35B31 100 MC. 2.981
INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2,6-3,9 MC
TEREN CATEG 2 LA DIST. 11-20 M
Conf. art. 001: 2.484 mc x 1.20 = 2,9808 sute mc

006 TRA01A05P TONA 447.000
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI
CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM

007 TSD03B1 100 MC. 2.735
IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP
IN STRAT.CU GROS.DE 15-20 CM TER.CAT.3 SAU 4
Conf. art. 001: 310.40 mc
Se scade S =121.73 mc
Se adauga U = 39.18 mc
Total = 227,85 mc x 1.20 = 273,42 mc = 2.7342 sute mc

008 TSD07H1 100 MC. 2.279
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T
EXCL.PAM.COEZ.GRAD.COMPACT.100 %
Conf. art. 007: 227.85 mc = 2.2785 sute mc

2

009 TSC04G1 100 MC. 2.279
SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU
UMIDITATE NATURAL DESC.AUT.TER.CAT.3
Groapa de imprumut conf. art. 007 : 227.85 mc = 2.2785 sute mc

010 TRA01A10P TONA 411.000
CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM
227.85 mc x 1.80 to/mc = 410,13 to

011 TSD14A1 M.C. 22.800
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.
227.85 mc x 0.10 = 22.785 mc

012 TRA05A02 TONA 22.800
TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE CU AUTOVEHIC.
SPECIALE(CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE 2

013 TSE02C1 100 MP. 6.208
FINISAREA MANUALA A PLATFORMELOR,IN T. TARE
620.80 mp = 6.208 sute mp

014 TSE06B1 100 MP. 6.208
PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE
DIN NISIP SAU BALAST EXEC. IN PAM.COEZIV
620.80 mp = 6.208 sute mp

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL

Verificat
ing. Vasile APOSTOL
PROIECT: 745/2011
1

pentru lucrarile de Suprastructura parcare, S = 620.80 mp


001 DA06B1 M.C. 72.500
STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANT
IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC BALAST
Conf. calculatie : 72.49 mc

002 DA12A1 M.C. 139.000
STRAT FUND REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE
MECANICA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE
Conf. calculatie :138.9 mc

003 DA06B2 M.C. 13.500
IZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC NISIP

004 TRA05A02 TONA 55.000
Conf. art. 001 : 72.50 x 0.232 = 16.82 mc
002 : 139.00 x 0.25 = 34.75 mc
003 : 13.50 x 0.232 = 3.13 mc
Total = 54.70 mc x 1.00 to/mc = 54.70 to

005 TRA01A30 TONA 554.000
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR
CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= 30 KM.
Conf. art. 001 : 72.50 x 1.311 x 1.80 = 171.09 to
002 : 139.00 x 1.27 x 1.50 = 264.80 to
139.00 x 0.102 x 1.50 = 21.27 to
139.00 x 0.257 x 1.80 = 64.30 to
003 : 13.50 x 1.311 x 1.80 = 31.86 to
Total = 553.32 to

006 DC02B1 MP. 644.000
IMBR BET CIM DIV 2 STR REZ SI UZURA LA DR,STR CLS V DR IND
AGR FOR ALEI PLATF LOC PARC DE 15 CM
Conf. calculatie : 96.49 mc : 0.15 = 643.27 mp

007 DZ30H1 M.C. 58.000
BETON CIMENT PTR DR PLATF PISTA AEROPORT MARCA 350
CU CRIBLURA SI NISIP CENTR BETON CAP 25-35 MC/
644 x 0.090 = 57.96 mc

2

008 DZ30J1 M.C. 38.700
BET CIM PT DRUM PLATF PISTE AEROPORT MARCA 300
CU PIATRA SP SI NISIP CENTRALA BETON CAP 25-35 MC
644 x 0.060 = 38.64 mc
009 TRA06A20 TONA 242.000
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI
CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM
Conf. art. 007 : 58.00 mc
008 : 38.70 mc
Total = 96.70 mc x 2.50 to/mc = 241.75 to

010 DE10A1 M 154.000
BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUARE 20 X 25CM,
PE FUNDATIE DIN BETON 30 X 15 CM

010 2100945 M.C. 6.930
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

011 TRA06A20 TONA 17.400
6.93 mc x 2.50 to/mc = 17.33 to

012 DC03A1 BUC. 68.000
ANCORE OTEL BET CU LUNG BAR 1 M CU CIOC LA CAP PEN
ANCOR DAL IMBR BET CIM VIBR LA ROST DE CONT LO

013 DC04B1 M 150.000
TAIEREA CU MAS.CU DISC DIAMANT ROST CONTRACTIE
SI DILATATIE BETON UZURA LA DRUMURI
2 x 25.00 + 4 x 16.00 + 6 x 6.00 = 150 m

014 DF17A1 MP. 8.300
MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZ
CU VOPSEA PE SUPRAFETE CAROSABILE
11 x 5.00 x 0.15 = 8.25 mp

015 DF18A1 BUC. 1.000
PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA
DIN METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL

015 6301793 BUC. 1.000
STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL

015 2100945 M.C. 0.100

016 DF19A1 BUC. 1.000
MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTEL
SAU ALUM PE UN STILP GATA PLANTAT

016 7101619 BUC. 1.000
INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R.OCTOGON H=
700MM F35 S1848

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL
Verificat
ing. Vasile APOSTOL
PROIECT: 745/2011
1

pentru lucrarile de Terasamente rampa handicapati, L = 41.20 m


001 TSA01C1 M.C. 61.800
SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT.ARUNC.IN
DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE
41.20 x 3.00 x 0.50 = 61.80 mc

002 TRB01B19 TONA 112.000
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI
INC ARUNCARE DESC ARUNCARE GRUPA 1-3 DISTANTA 90M
61.80 x 1.80 = 111.24 to

003 TRB04B1 TONA 112.000
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA(MAX. 3M ORIZ SAU
2M VERT) MATERIALE FARA ADERENTA 1 LOPATARE

004 TRA01A05P TONA 112.000
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM

005 TSD03C1 100 MC. 2.365
IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP
IN STRAT.CU GROS.DE 21-30 CM TER.CAT.1 SAU 2
Conf. art. 1 = 61.80 mc
Se adauga U = 137.06 mc
Se scade S = 1.82 mc
Total = 197.04 x 1.20 = 236.45 mc = 2.365 sute mc

006 TSD06B1 100 MC. 1.971
COMPACTARE CU PLACA VIBRAT.DE 1,6T UMPLUTURA PAMINT
NECOEZIN IN STRAT DE 20-30CM
Conf. art. 5: 197.04 mc = 1.971 sute mc

007 TSC04G1 100 MC. 1.971
Sapatura in groapa de imprumut : 1.971 sute mc

008 TRA01A10P TONA 355.000
197.04 x 1.80 = 354.67 to

2

009 TSD14A1 M.C. 19.700
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.
197.04 x 0.10 = 19.71 mc

010 TRA05A02 TONA 19.700
TRANSPORT RUTIER MATERIALE,SEMIFABRICATE
CU AUTOVEHIC.SPECIALE(CISTERNA,BETON ETC)PE DIST.DE 2

011 TSE02C1 100 MP. 1.236
41.20 x 3.00 = 123.60 mp = 1.236 sute mp

012 TSE06B1 100 MP. 1.236

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL

Verificat
ing. Vasile APOSTOL

FAZA: PROIECT TEHNIC
PROIECT: 745/2011
1

pentru lucrarile de Suprastructura rampa handicapati, L = 41.20 mp


001 DA06A2 M.C. 5.100
STRAT AGREG NAT(NISIP)CILINDR CU FUNCT REZIST FILTRANT
IZOL AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE MANUA

002 DA11A1 M.C. 15.100
STRAT FUND,REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE
MANUALA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE
Conf. Calculatie : 15.02 mc

003 TRA05A02 TONA 5.000
SPECIALE (CISTERNA,BETON.ETC)PE DIST.DE 2
Conf. art. 001 : 5.10 x 0.232 = 1.18 mc
002 : 15.10 x 0.25 = 3.78 mc
Total = 4.96 mc x 1.00 to/mc = 4.96 to

004 DC05A1 MP. 102.000
IMBRAC BET CIM LA DR EXEC INTR-UN SINGUR
STRAT IN GROSIME DE 15 CM
Conform calculatie : 10.13 : 0.10 = 101.3 mp

005 DZ30H1 M.C. 10.200
BETON CIMENT PTR DR PLATF PISTA AEROPORT MARCA 350
CU CRIBLURA SI NISIP CENTR BETON CAP 25-35 MC/
101.3 x 0.10 = 10.13 mc

006 TRA06A20 TONA 25.500
10.20 mc x 2.50 to/mc = 25.50 to

007 DE11A1 M 37.000
BORD MICI PREF BETON 10 X 15 CM PT INCADR TROTUARE
SPATII VERZI ALEI ASEZATE FUND BETON 10 X 20 C

007 2100945 M.C. 0.740

008 TRA06A20 TONA 1.850
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU
AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM
0.74 mc x 2.50 to/mc = 1.85 to

2

009 CH11A1 M 33.000
TREPTE DE BET.SIMPLU TURN.PE LOC PE FUNDAT.SAU PLACI
DE B.EXIST.PLACATE CU PLACI DE GRANIT
11 x 3.00 = 33.00 m

009 YC01RON LEI.
DIFERENTA PRET MATERIALE - RON
Procurare placi granit pentru trepte 33.99 m

009 YC01RON LEI.
Procurare placi granit pentru contratrepte 33.99 m

010 DC04B1 M 21.000
TAIEREA CU MAS.CU DISC DIAMANT ROST CONTRACTIE
SI DILATATIE BETON UZURA LA DRUMURI
7 x 3.00 = 21.00 m

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL

Verificat
ing. Vasile APOSTOL

ACCESE RUTIERE SI PIETONALE SI PARCARE
PROIECT: 745/2011
1

pentru lucrarile de Terasamente trotuar central, L = 20.56 m


001 TSA01C1 M.C. 20.600
SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT.ARUNC.IN
DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE
20.56 x 2.00 x 0.50 = 20.56 mc

002 TRB01B13 TONA 37.000
20.56 x 1.80 = 37.00 to

003 TRB04A1 TONA 37.000
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA(MAX. 3M ORIZ

004 TRA01A05P TONA 37.000

005 TSD01C1 M.C. 74.000
IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, STRAT UNIFORM
10-30CM.GROS CU SFARIM. BULG.TEREN TARE
Conf. art. 1 : 20.56 mc
Se adauga U : 44.78 mc
Se scade S : 3.67 mc
Total = 61.67 mc x 1.20 = 74.00 mc

006 TSD06B1 100 MC. 0.617
Conf. art. 5 : 61.67 mc = 0.617 sute mc

007 TSC04G1 100 MC. 0.617
Sapatura in groapa de imprumut : 61.67 mc = 0.617 sute mc

008 TRA01A10P TONA 111.000
61.67 x 1.80 = 111 to

2

009 TSD13A1 M.C. 6.200
UDAREA MAN.CU STROPIT.A STRATURILOR DE PAM.
SI A SUPRAF.INSAMINTATE SAU BRAZDUITE
61.67 x 0.10 = 6.17 mc

010 TRA05A02 TONA 6.200
SPECIALE (CISTERNA,BETON. ETC)PE DIST.DE 2

011 TSE02C1 100 MP. 0.412
20.56 x 2.00 = 41.12 mp = 0.411 sute mp

012 TSE06B1 100 MP. 0.412

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL

Verificat
ing. Vasile APOSTOL
PROIECT: 745/2011
1

pentru lucrarile de Suprastructura trotuar central, L = 20.56 m


001 DA06B2 M.C. 2.500

002 DA11A1 M.C. 4.900

003 TRA05A02 TONA 1.900
Conf. art. 001 : 2.50 x 0.232 = 0.58 mc
002 : 4.90 x 0.25 = 1.23 mc
Total = 1.817 mc x 1.00 to/mc = 1.81 to

004 DD02A1 MP. 41.200
PAVAJ EXEC CU PAVELE NORM CAL I PE UN SUBSTR DE NISIP
20.56 x 2.00 = 41.12 mp

004 2205252 TONA -11.495
PAVELE NORMALE ROCI ERUPTIVE TIP TRANSILVANEAN

004 YC01RON LEI.
Procurare pavele autoblocante 6 cm grosime = 41.20 mp

005 DE11A1 M 41.200
2 x 20.56 = 41.2 m

005 2100945 M.C. 0.824

006 TRA06A20 TONA 2.060
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU
AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =20KM
0.824 x 2.5 = 2.06 to

2

007 CH11A1 M 22.000
TREPTE DE BET.SIMPLU TURN.PE LOC PE FUNDAT.SAU
PLACI DE B.EXIST.PLACATE CU PLACI DE GRANIT
11 x 2.00 = 22.00 m

007 YC01RON LEI.

007 YC01RON LEI.

008 TRA01A30 TONA 26.900
Conf. art. 001 : 2.50 x 1.311 x 1.80 = 5.90 to
002 : 4.90 x 1.27 x 1.50 = 9.33 to
4.90 x 0.102 x 1.50 = 0.75 to
4.90 x 0.256 x 1.80 = 2.26 to
004 : 41.20 x 0.116 x 1.80 = 8.60 to
Total = 26.84 to

009 TRA04A20 TONA 7.800
TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU AUTOREMORCHERE
CU REMORCI TREILER SUB 20T PE DIS.20 KM.*
Conf. art. 005 : 41.20 x 0.15 = 6.18 to
006 : 41.20 x 0.0375 = 1.55 to
Total = 7.73 to

010 DD07C1 MP. 41.200
UMPLEREA CU MORTAR DE CIMENT A ROSTURILOR
LA PAVAJDIN PAV.NORM CAL I

010 2101145 M.C. 0.148
MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S 1030

011 TRA06A20 TONA 0.400
0.15 mc x 2.50 to/mc = 0.38 to

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL

Verificat
ing. Vasile APOSTOL
PROIECT: 745/2011
1

pentru lucrarile de Terasamente trotuar lateral, L = 6.30 m


001 TSA01C1 M.C. 6.300
SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT.ARUNC.
IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE
6.30 x 2.00 x 0.50 = 6.30 mc

002 TRB01B13 TONA 11.400
6.30 x 1.80 = 11.34 to

003 TRB04A1 TONA 11.400
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA(MAX. 3M ORIZ

004 TRA01A05P TONA 11.400
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM

005 TSD01C1 M.C. 5.900
Conf. art. 1 : 6.30 mc
Se adauga U : 0.98 mc
Se scade S : 2.37 mc
Total = 4.91 mc x 1.20 = 5.89 mc

006 TSD06B1 100 MC. 0.050
Conf. art. 005 : 4.91 mc = 0.0491 sute mc

007 TSC04G1 100 MC. 0.050
Sapatura in groapa de imprumut : 4.91 mc = 0.05 sute mc

008 TRA01A10P TONA 8.900
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.=10 KM
4.91 mc x 1.80 to/mc = 8.84 TO

2

009 TSD13A1 M.C. 0.500
UDAREA MAN.CU STROPIT.A STRATURILOR DE PAM.
SI A SUPRAF.INSAMINTATE SAU BRAZDUITE
4.91 x 0.10 = 0.491 mc

010 TRA05A02 TONA 0.500

011 TSE02C1 100 MP. 0.126
6.30 x 2.00 = 12.60 mp = 0.126 sute mp

012 TSE06B1 100 MP. 0.126
DIN NISIP SAU BALAST EXEC.IN PAM.COEZIV

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL

Verificat
ing. Vasile APOSTOL
PROIECT: 745/2011
1

pentru lucrarile de Suprastructura trotuar lateral, L = 6.30 m


001 DA06B2 M.C. 0.700

002 DA11A1 M.C. 1.300

003 TRA05A02 TONA 0.500
Conf. art. 001 : 0.70 x 0.232 = 0.16 mc
002 : 1.30 x 0.25 = 0.33 mc
Total = 0.47 mc x 1.00 to/mc = 0.49 to

004 DD02A1 MP. 12.600
PAVAJ EXEC CU PAVELE NORM CAL I PE UN
SUBSTR DE NISIP
6.30 x 2.00 = 12.60 mp

004 2205252 TONA -3.515
PAVELE NORMALE ROCI ERUPTIVE TIP TRANSILVANEAN
12.60 x 0.279 = 3.52 to

004 YC01RON LEI.
Procurare pavele autoblocante 6 cm grosime = 12.60 mp

005 DE11A1 M 12.600
2 x 6.30 = 12.60 m

005 2100945 M.C. 0.252
12.60 x 0.02 = 0.252 mc

006 TRA06A20 TONA 0.700
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI
0.252 mc x 2.50 to/mc = 0.63 to

2

007 CH11A1 M 14.000
TREPTE DE BET.SIMPLU TURN.PE LOC PE FUNDAT.SAU PLACI
DE B.EXIST.PLACATE CU PLACI DE GRANIT
7 x 2.00 = 14.00 m

007 YC01RON LEI.

007 YC01RON LEI.

008 TRA01A30 TONA 7.600
Conf. art. 001 : 0.70 x 1.311 x 1.80 = 1.65 to
002 : 1.30 x 1.270 x 1.50 = 2.48 to
1.30 x 0.102 x 1.50 = 0.20 to
1.30 x 0.256 x 1.80 = 0.60 to
004 : 12.60 x 0.116 x 1.80 = 2.63 to
Total = 7.56 to

009 TRA04A20 TONA 2.400
TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU AUTOREMORCHERE
CU REMORCI TREILER SUB 20T PE DIS.20 KM.*
Conf. art. 005 : 12.60 x 0.15 = 1.89 to
006 : 12.60 x 0.0375 = 0.47 to
Total = 2.36 to

010 DD07C1 MP. 12.600
UMPLEREA CU MORTAR DE CIMENT A ROSTURILOR
LA PAVAJDIN PAV.NORM CAL I

010 2101145 M.C. 0.045
MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S 1030
12.60 x 0.0036 = 0.045 mc

011 TRA06A20 TONA 0.200
0.045 mc x 2.50 to/mc = 0.11 to

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL

Verificat
ing. Vasile APOSTOL
PROIECT: 745/2011
1

A N T E M A S U R A T O A R E nr. 5
pentru lucrarile de Amenajare spatii verzi


001 TSD01C1 M.C. 139.000
Conf. calculatie : 115.33 mc x 1.20 = 138.40 mc

002 TSD06A1 100 MC. 1.154
Conf. art. 1 : 115.33 = 1.153 sute mc

003 TSD13A1 M.C. 11.600
UDAREA MAN.CU STROPIT.A STRATURILOR DE PAM.SI A SUPRAF.
INSAMINTATE SAU BRAZDUITE
115.33 x 0.10 = 11.53 mc

004 TRA05A02 TONA 11.600
SPECIALE(CISTERNA,BETON.ETC)PE DIST.DE 2

005 TSH05C1 MP. 879.000
ASTERNEREA PAM.VEGETAL PE TEREN CU PANTA<20%,
IN STRAT.UNIFORME CU GROSIMEA DE 20CM
Suprafata totala spatii verzi = 878.60 mp

006 TSH03A1 M.C. 176.000
EXTRAGEREA PAM.NECESAR AMENAJARII SPATIILOR VERZI,
CU PASTRAREA STRUCTURII T.MIJLOCIU
878.60 x 0.20 = 175.72 mc

007 TRA01A05P TONA 264.000
176 x 1.50 = 264 to

008 TSH24A1 BUC. 50.000
PLANTARI ARBUSTI FARA BALOT

008 YC01RON LEI.
Procurare arbusti ornamentali 52 buc.

2

009 TSH24B1 BUC. 50.000
PLANTARI TRANDAFIRI SI ARBUSTI CU GHIMPI,FARA BALOT

009 YC01RON LEI.
Procurare plante ornamentale 52 buc.

Intocmit
ing. Mihail APOSTOL

Verificat
ing. Vasile APOSTOL

11 Sistematizare

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

11 Sistematizare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

VAMIG S.R.L. 900388 CONSTANTA, str. Partizanilor nr. 26, bl. LV 45, et. 2, ap. 11, tel.

tel./fax: 0241- 553286, 0745014710, 014711

You might also like