Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
19Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Sistemul nervos

Sistemul nervos

Ratings: (0)|Views: 1,208|Likes:
Published by RaBogdana

More info:

Published by: RaBogdana on Nov 26, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/25/2012

pdf

text

original

 
Sistemul nervos
(diagramă). În
roşu
sistemul nervos central, în
albastru
sistemul nervos periferic
Neurologia
este o ramură specială amediciniicare se ocupă cu diagnosticulşi tratamentul  bolilor organice care afectează sistemul nervos central sau periferic. Structurile organice ce ţin de domeniul neurologiei sunt - pe de o parte -creierul,măduva spinării(reprezintă sistemul nervos central), structurile înconjurătoare, precum şi vaselesanguine care le hrănesc, - pe de altă parte -nervii cranieni, rădăcinile nervoase şiganglionii spinali,nerviiperiferici, după ieşirea din canalul spinal, inclusiv legăturile cu muşchii scheletici (reprezintă sistemul nervos periferic). Termenul de
"Neurologie" 
a fostintrodus deanatomistulenglezThomas Willis. Primele indicaţii asupra unor încercări de tratamente "neurologice" rezultă dindescoperirilearheologice". Aproximativ cu 10.000 de ani a.Chr. au fost efectuatetrepanaţii craniene. Deschiderea cutiei craniene este singura dovadă a unei metode detratament, pentru că modificările osoase se pot constata şi după mii de ani. Întru cât s-auobservat procese de regenerare osoasă, rezultă că mulţi dintre "pacienţii" trepanaţi ausupravieţuit. O condiţie a supravieţuirii era lăsarea intactă a 
. Cu privire laindicaţiile unei asemenea intervenţii se poate numai specula, de presupus sunt simptomeneurologice ca durerile de cap, crizele epileptice sau aveau - probabil - o semnificaţierituală.
 
Primele documente în care se descriu afecţiuni neurologice provin dinEgiptulantic, încare, în jurul secolului al XIV-lea a.Chr., sunt menţionate dureri de cap, crize epilepticesau ameţeli, paralizii sau hemoragii din nas sau urechi după fracturi ale craniului Segăsesc, de asemenea, descrieri anatomice ale creierului şi ale structurilor înconjurătoare.Înantichitatea greacă, Pitagoraşi Anaxagora au atribuit pentru prima dată creierului facultatea gândirii şi simţirii, socotindu-l sediul sufletului, şi au descris legăturile dintrecreier şi nervi. Descrieri ale diverselor boili neurologice se găsesc în scrierile luiHippocrate.DeşiCharles Bellscrisese deja în anul1830o substanţială monografie asupra sistemului nervos (
The nervous system of the body
), iar James Parkinson descrisese în1817 semnele  bolii care îi poartă numele, neurologia modernă îşi are originea înFranţa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Guillaume Duchenne de Boulogne, Alfred Vulpian şi mai alesJean-Martin Charcotîmpreună cu elevii săiJoseph Babinskişi Pierre Marieau contribuit la dezvoltarea neurologiei pe baze anatomo-clinice. În anul 1882se înfiinţează  prima catedră de maladii nervoase la spitalul Salpêtrière în cadrul facultăţii de medicinădinParis, condusă de Charcot. Şi neurologul românGheorghe Marinescu, întemeietorul Şcolii româneşti de neurologie, a fost elev al lui Charcot. În Marea Britaniea prevalat orientarea neurofiziologică prin lucrările lui Charles Sherrington.John Hughlings JacksonşiHenry Head au adus contribuţii importante în domeniulfiziopatologiei sistemului nervos. ÎnGermania, neurologia s-a dezvoltat din medicina internă, devenindde sine stătătoare datorită în special activităţii unor personalităţi caMax Nonne în Hamburg, Heinrich RombergînBerlinşi Wilhelm ErbînHeidelberg.În1924, Hans Berger reuşeşte să înregistreze grafic curenţii electrici din creier, punând astfel bazeleelectroencefalografiei.Afecţiunile sistemului nervos central pot fi înăscute (congenitale), dobândite în cursulvieţii (inflamatorii, de origine vasculară, prin procesul de îmbătrânire, neoplastice, denatură traumatică etc.).
Boli congenitale
Printre bolile congenitale există o mare varietate de cauze şi manifestări (tulburărimetabolice, aberaţiigenetice, traumatisme perinatale etc.). Noi născuţii cumalformaţii  grave ale creierului nu sunt de obicei viabili.
Afecţiuni dobândite ale sistemului nervos central
Boli vasculare:infarctulcerbralischemicşihemoragiile cerebrale, ramolismentul medular ischemic.
 Neoformaţii:Tumorilecreierului şi ale măduvii spinării.
Boli convulsive: diversele forme deepilepsie.
 
Bolile inflamatorii:infecţiunile  bacteriene sauviraleale creierului (encefalite), măduvii spinării (mielite) sau învelişurilor lor (meningite), boli degenerativ- inflamatorii cauzate de prioni(de ex.:  boala Creutzfeld-Jakob).
Boli degenerative primare sau eredo-degenerative: demenţe primitive (de ex.:  boala Alzheimer ), boala Huntigton, sindromul Gilles de la Tourette,boli sistemice alemotoneuronului(de ex.:scleroza laterală amiotrofică), bolile degenerative ale cerebelului (ataxiile ereditare).
Diverse tipuri de dureri de cap (cefalee), în primul rândmigrena. 
Boli ale sistemului nervos periferic 
Afecţiuni ale nervilor cranieni sau periferici: neuropatii,  polineuropatii, nevralgii. 
Tumori ale nervilor:  Neurome. 
Sindroame compresive: radiculopatii prin hernii ale discurilor intervertebrale (de ex.: sciatica vertebrală), sindromul detunel carpal. 
Boli ale muşchilor scheletici (miopatii): distrofii musculare, miotonie,boili inflamatorii(miozite).
Traumatisme ale nervilor.
Examenul neurologic 
Anamneza
. Ca în toate celelalte specialităţi medicale, o anamneză completă şi ţintită joacă un rol primordial. Ea cuprinde istoricul bolii actuale, antecedentele personale şi cele familiare.
Semne meningeale
. Se controlează flexibilitatea cefei. Se poate constata o rigiditate ("redoarea cefei", meningism), semn de iritaţie meningială(meningită, hemoragie). Alte semne zise "meningeale": Semnul Kernig, Semnul Brudzinski. 
Fundul de ochi
. Se examinează oftalmoscopic fundul de ochi. Se poate constata o stază papilară,semn de hipertensiune intracraniană. 
Nervii cranieni
. Fiecare din funcţiile celor 12nervi cranienise examinează în parte.
Motricitatea
. Se controlează forţa diverselor grupuri musculare, motilitatea pasivă şi activă a extremităţilor, precum şitroficitatea musculară.
Sensibilitatea
. Există cinci tipuri de sensibilitate, care se examinează separat: simţul tactil (atingerea), presiunea, simţul poziţional, durearea şi temperatura.
Reflexe
. Reflexeleosteo-tendinoase sau "de întindere"(reflexe miotatice), de ex.: Reflexul rotulian, se examinează cu ciocanul de reflexe. În cazuri patologice pot fi exagerate, diminuate sau abolite. Reflexele cutanate (reflexeabdominale, cremasteriene)se examinează cu un ac, de preferinţă bont.

Activity (19)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Marianna Gutu liked this
alexandravelcea liked this
Elena Albot liked this
drimaedi liked this
c_vivi92 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->