Un moment esen\u0163ial al desf\u0103\u015fur\u0103rii unei cercet\u0103ri sociologice \u00eel reprezint\u0103 stabilirea metodelor de cercetare, iar ANCHETA SOCIOLOGIC\u0102 este una dintre cele mai complexe metode de invesiga\u0163ie sociologic\u0103, at\u00e2t de complex\u0103 \u00eenc\u00e2t uneori este identificat\u0103, \u00een mod nepermis, cu cercetarea sociologic\u0103 \u00eens\u0103\u015fi. Complexitatea ei este dat\u0103 de ansamblul instrumentelor (chestionare, ghiduri de interviu), al tehnicilor (de codificare, scalare, analiz\u0103, prelucrare etc.) pe care le folose\u015fte \u015fi de faptul c\u0103 adeseori utilizeaz\u0103 \u015fi alte tehnici de cercetare (observa\u0163ia, analiza documentar\u0103 etc.).

Specificitatea \u015fi complexitatea anchetei sociologice sunt determinate, \u00een acela\u015fi timp, de obiectul s\u0103u de cercetare foarte larg, \u00een care intr\u0103: a) opinii, atitudini, comportamente; b) aspira\u0163ii, trebuin\u0163e, motiva\u0163ii care stau la baza ac\u0163iunilor, conduitelor, atitudinilor; c) cuno\u015ftin\u0163e, m\u0103rturii ale oamenilor despre fapte, fenomene, evenimente adeseori trecute sau inaccesibile cercet\u0103torului; d) caracteristici demografice \u2013 structuri familiale, structuri de v\u00e2rst\u0103, structuri socioprofesionale etc.; e) caracteristici ale mediului social \u015fi ale modului de via\u0163\u0103 al oamenilor \u2013 ocupa\u0163ii, venituri, condi\u0163ii de locuit, servicii sociale \u015fi, \u00een general, factorii social-economici care influen\u0163eaz\u0103 via\u0163a \u015fi activitatea lor.

Valoarea anchetei sociologice const\u0103 \u00een fapul c\u0103 permite culegerea unei mari variet\u0103\u0163i de informa\u0163ii \u00eentr-un timp relativ scurt \u015fi face posibil\u0103 prelucrarea acestora cu ajutorul calculatorului. Pe de alt\u0103 parte, este de re\u0163inut, ca un avantaj, aria mare de aplicabilitate pe popula\u0163ii numeroase, reprezentative din punct de vedere statistic.

Ancheta se poate defini ca o metod\u0103 de interogare, informare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motiva\u0163ii, aspira\u0163ii, caracteristici personale, ale mediului social etc.) la nivelul grupurilor umane, mai mici sau mai mari, de analiz\u0103 cuantificabil\u0103 a datelor \u00een vederea descrierii \u015fi explic\u0103rii lor.

Adeseori, \u00een r\u00e2ndul nespeciali\u015ftilor, cercetarea sociologic\u0103 \u00een general este identificat\u0103 cu ancheta sociologic\u0103, iar unii reduc ancheta la aplicarea de chestionar. O \u00eencercare de clasificare a raportului dintre \u201ecercetarea sociologic\u0103\u201d, \u201eancheta sociologic\u0103\u201d \u015fi \u201esondajul de opinie\u201d g\u0103sim \u015fi la S. Chelcea care afirma, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 \u201e\u00eentr-un anume sens, termenii de cercetare sociologic\u0103 concret\u0103 \u015fi investiga\u0163ia sociologic\u0103 de teren subsumeaz\u0103 termenii de anchet\u0103 \u015fi sondaj, constituind fa\u0163\u0103 de ace\u015ftia genul proxim, diferen\u0163a specific\u0103 fiind dat\u0103 de ponderea metodelor interogative caracteristice anchetelor \u015fi sondajelor\u201d (S. Chelcea,

Se poate afirma o larg\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire a sondajelor de opinie \u00een societatea modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103, ele constituind o modalitate de cunoa\u015ftere rapid\u0103, eficient\u0103 \u015fi la scar\u0103 reprezentativ\u0103, din punct de vedere statistic, pentru diferite colectivit\u0103\u0163i umane, a opiniilor cu privire la cele mai variate probleme: politice, economice, culturale, etc. Sondajele de opinie au dob\u00e2ndit o larg\u0103 popularitate datorit\u0103 pronosticurilor preelectorale. Primele sondaje de opinie sunt legate de numele liu George Gallup; \u00een 1935 este \u00eenfiin\u0163at, sub conducerea sa, \u201eGallup Poll\u201d \u2013Institutul American de Opinie Public\u0103.

Sondajul de opinie este definit ca o \u201emetod\u0103 statistic\u0103 de stabilire, pe baza e\u015fantion\u0103rii, a stratific\u0103rii opiniilor \u00een raport cu diferite variabile socio-demografice ale popula\u0163iei studiate\u201d (S. Chelcea, op. cit., 1975). Sondajul este un fel de anchet\u0103 pur\u0103 \u015fi rapid\u0103; \u00een cadrul s\u0103u se aplic\u0103 doar instrumente de anchet\u0103 (chestionare, ghiduri de interviu), fapt care

permite colectarea rapid\u0103 de informa\u0163ii dintre cele mai variate. Sondajul se opre\u015fte la date de ordin subiectiv (opinii, aspira\u0163ii, motiva\u0163ii etc.) f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi propun\u0103 confruntarea acestora cu faptele, fenomenele obiective care le determin\u0103 \u015fi eventualele corec\u0163ii care se impun ca urmare a acestei confrunt\u0103ri.

Ancheta sociologic\u0103 reprezint\u0103 o metod\u0103 complex\u0103 \u00een care accentul poate s\u0103 cad\u0103 pe studiul opiniilor, atitudinilor, motiva\u0163iilor, aspira\u0163iilor \u2013 \u00eentr-un cuv\u00e2nt asupra subiectivit\u0103\u0163ii umane \u2013 dar nu se opre\u015fte doar la ele. Coeficientul de eroare este dep\u0103\u015fit prin confruntarea opiniilor cu faptele pe care le reflect\u0103. \u00cen acest scop, sunt utilizate metode \u015fi surse complemenatre de informare asupra fenomenelor cercetate. Confruntarea opiniilor recoltate cu instrumentele de anchet\u0103 permite introducerea unor corec\u0163ii menite s\u0103 ofere o imagine \u015ftiin\u0163ific\u0103 asupra faptelor sociale investigate. Astfel, dac\u0103 \u00een sondaj opiniile subiec\u0163ilor constituie principala surs\u0103 (sau chiar unica) de informare asupra faptelor studiate,\u00een anchet\u0103, opiniile constituie \u00een acela\u015fi timp \u015fi obiect de cercetare supus analizei \u015ftiin\u0163ifice riguroase.

Referindu-ne astfel, la raportul dintre ancheta sociologic\u0103 \u015fi sondajul de opinie public\u0103, se poate afirma c\u0103 ancheta reprezint\u0103 genul proxim pentru sondaj. Diferen\u0163a specific\u0103 este dat\u0103, pe de o parte, de faptul c\u0103 ancheta nu se opre\u015fte la date de ordin subiectiv (cum sete cazul sondajului de opinie), ci urm\u0103re\u015fte \u015fi elemente obiective (structura familiei, condi\u0163ii de locuit, \u00een general, factori care influen\u0163eaz\u0103 via\u0163a \u015fi activitatea oamenilor), \u015fi, pe de alt\u0103 parte, diferen\u0163a specific\u0103 decurge \u015fi din ponderea cresc\u00e2nd\u0103 a modalit\u0103\u0163ilor interogative de culegere a informa\u0163iilor: ancheta nu se opre\u015fte doar la chestionar \u015fi ghid de interviu- cum este cazul sondajului- observa\u0163ia sau analiza documentar\u0103 pot constitui surse complementare de informare \u00een cadrul anchetei sociologice (\u00een cadrul anchetei acestea constituie surse complementare, ancheta fiind, \u00eenainte de toate, metod\u0103 interogativ\u0103 de culegere a informa\u0163iilor!).

\u00cens\u0103, o investiga\u0163ie \u00een care rolul hot\u0103r\u00e2tor revine experimentului, observa\u0163iei sau analizei documentare nu poate fi identificat\u0103 cu ancheta sociologic\u0103. \u00cen acest caz vorbim de cercetare sociologic\u0103. Cercetarea sociologic\u0103 are un scop mai larg dec\u00e2t ancheta: se refer\u0103 la ob\u0163inera \u015fi prelucrarea informa\u0163iilor obiectiv \u2013 verificate, \u00een vederea construirii explica\u0163iilor \u015ftiin\u0163ifice ale faptelor, fenomenelor \u015fi proceselor sociale.

Cercetarea sociologic\u0103 concret\u0103, de teren presupune observarea direct\u0103 a realit\u0103\u0163ii sociale, aplicarea unor metode \u015fi tehnici specifice de recoltare a informa\u0163iilor (ancheta, experimentul, observa\u0163ia, analiza documentelor sociale, chestionarul, interviul) de prelucrare a acestora (realizarea de corela\u0163ii statistice, aplicarea unor teste de semnifica\u0163ie statistic\u0103).

\u00cen concluzie, dac\u0103 \u00een cadrul cercet\u0103rii sociologice se pot urm\u0103ri at\u00e2t scopuri practiv- aplicative c\u00e2t \u015fi dezvoltarea teoretic\u0103 \u2013 este cazul cercet\u0103rilor fundamentale, cu finalitate practic\u0103 \u015fi teoretic\u0103- cercetarea bazat\u0103 pe ancheta sociologic\u0103 are mai mult un caracter descriptiv, cu finalitate practiv\u2013aplicativ\u0103 \u015fi urm\u0103re\u015fte \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 \u2013ca \u015fi scop \u00een sine \u2013 dezvoltarea teoretic\u0103.

\u00ab Chestionarul de cercetare reprezint\u0103 o tehnic\u0103 \u015fi, corespunz\u0103tor, un instrument de investigare const\u00e2nd dintr-un ansamblu de \u00eentreb\u0103ri scrise \u015fi, eventual, imagini grafice, ordonate logic \u015fi psihologic, care, prin administrarea de c\u0103tre operatorii de anchet\u0103 sau prin autoadministrare, determin\u0103 din partea persoanelor anchetate r\u0103spunsuri ce urmeaz\u0103 a fi \u00eenregistrate \u00een scris. \u00bb( S. C h elcea, Metodologia cercet\u0103rii sociologice, Editura Economic\u0103,

In cadrul chestionarului de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00eentreb\u0103rile au func\u0163ia de indicatori, cu ajutorul c\u0103rora sunt definite opera\u0163ional conceptele \u00een care este reflectat\u0103 realitatea social\u0103 supus\u0103 cercet\u0103rii ;

Spre deosebire de alte tipuri de chestionare utilizate cu alte scopuri (\u00een administra\u0163ie, \u00een practica medical\u0103, \u00een jurnalism etc.) prin intermediul chestionarului de cercetare sociologic\u0103 se urm\u0103re\u015fte testarea ipotezelor de cercetare \u015fi, implicit, descrierea obiectiv\u0103 a realit\u0103\u0163ii sociale. F\u0103r\u0103 testarea ipotezelor, chestionarul nu are nici o valoare \u00een stabilirea cauzalit\u0103\u0163ii sociale ; tocmai de aceea, \u015fi cele mai banale \u00eentreb\u0103ri sunt formulate \u00een conformitate cu ipotezele anterior stabilite.

Cu ajutorul chestionarului, ca instrument de investigare, se pun \u00eentreb\u0103ri \u015fi probleme care determin\u0103 diverse r\u0103spunsuri din partea persoanelor anchetate. R\u0103spunsurile, respectiv comportamentele oamenilor, pot fi influen\u0163ate de numero\u015fi factori, dintre care putem aminti: personalitatea celui care ancheteaz\u0103 dar \u015fi a celui anchetat, tema anchetei, mediul \u00een care are loc, timpul de desf\u0103\u015furare a acesteia, structura chestionarului precum \u015fi modul lui de aplicare etc.

Ancheta prin chestionar se distinge de celelalte tehnici de cercetare printr-o serie de aspecte, care o individualizeaz\u0103. Aceste aspecte \u0163in, fie de natura formal\u0103 (adic\u0103 de modul de realizare a cercet\u0103rii), fie de natura co\u0163inutului (adic\u0103 de natura problemelor abordate), fie de

Se impune o descriere \u015fi o clasificare riguroas\u0103 a tuturor instrumentelor de cercetare utilizate \u00een sociologie \u015fi, ca urmare, am propus o schem\u0103 de clasificare a chestionarelor, av\u00e2nd ca model cea elaborat\u0103 de Septimiu Chelcea, \u00eentr-una din lucr\u0103rile sale. Schema are ca punct de plecare trei mari criterii: con\u0163inutul, forma \u00eentreb\u0103rilor \u015fi modul de aplicare a chestionarelor.

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, cel de-al treilea criteriu de clasificare este modul de aplicare al chestionarelor, dup\u0103 care distingem: chestionare autoadministrate (po\u015ftale, publicate \u00een ziare, reviste, c\u0103r\u0163i etc.) \u015fi chestionare administrate prin intermediul operatorilor de

De-a lungul timpului s-au \u00eencercat diverse clasific\u0103ri ale \u00eentreb\u0103rilor utilizate \u00een cadrul chestionarului sociologic; criteriile \u00een baza c\u0103rora s-au realizat astfel de clasific\u0103ri sunt multiple, motiv pentru care nu ne vom opri dec\u00e2t asupra a trei dintre ele: con\u0163inutul \u00eentreb\u0103rii, forma \u00eentreb\u0103rii \u015fi pozi\u0163ia acesteia \u00een cadrul chestionarului.