Proiectarea si exploatarea tehnica a aerodromurilor

1. Generalitati
1.1. Sisteme de referinta uzuale
1.1.1. Sistemul de referinta orizontal
Sistemul geodezic international 1984 (WGS 84) trebuie utilizat ca referinta
(geodezica) orizontala. Coordonatele geografice aeronautice (precizand latitudinea si
longitudinea) trebuie eprimate prin date de referinta geodezice WGS!84.
1.1.2. Sistemul de referinta vertical
"atele in raport cu ni#elul mediu al marii ($S%) care indica relatia dintre gra#itatie si
inaltime (ele#atie) a unei suprafete cunoscute ca geoid trebuie folosite ca sistem de referinta
#ertical.
&ota 1 Geoidul aproimeaza' pe ansamblu' cel mai bine $S%. (ste definit ca
suprafata ec)ipotentiala a campului gra#itational al pamantului care coincide cu ni#elul marii
linistite etins continuu prin continente.
&ota * +naltimile legate de gra#itatie sunt denumite si inaltimi ortometrice' in timp
ce distantele punctelor fata de suprafata elipsoidului sunt denumite inaltimi elipsoidale.
1.1.3. Sistemul de referinta temporal
1.1.,.1 Calendarul gregorian si timpul uni#ersal coordonat (Coordinated -ni#ersal
.ime -.C) trebuie folosite ca referinte temporale.
1.1.,.* /tunci cand se foloseste un alt sistem de referinta temporal' acesta trebuie
precizat in sectiunea G(& *.1.* din /eronautical +nformation 0ublication (/+0).
1.2. Autorizarea aerodromurilor
1.*.1 Certificarea aerodromurilor desc)ise public se #a face tinand cont de
specificatiile 1/C" /" 0(./.
1.*.* Cadrul de reglementari se stabileste prin RACR AD AADC Autorizarea
aerodromurilor civile ce cuprinde criteriile de autorizare.
1.*., //C1 #erifica $anualul aerodromului' care trebuie sa contina toate informatiile
asupra amplasamentului' ec)ipamentelor' instalatiilor' procedurilor de eploatare' ser#iciilor'
organizarea si managementul aerodromului si sistemele de siguranta prezentate de solicitant
pentru aprobare sau acceptare' inainte de eliberarea certificatului de aerodrom.
1.*.4 +ncepand cu *4 noiembrie *223' un aerodrom certificat trebuie sa aiba
implementat un sistem de management al sigurantei.
1.3. Proiectarea aerodromurilor
1.,.1 %a proiectarea si constructia de facilitati noi pe un aerodrom' precum si la
modificarea celor eistente' #or fi integrate cerintele ar)itecturale si de infrastructura pentru
implementarea optima a masurilor de securitate a a#iatiei ci#ile internationale.
1.4 Codul de referinta
Scopul codului de referinta este de a asigura o metoda simpla de a pune in legatura
numeroasele specificatii care pri#esc caracteristicile unui aerodrom' astfel incat sa se
defineasca o serie de facilitati de aerodrom care sa corespunda a#ioanelor pre#azute sa
opereze pe aerodrom.
/cest cod nu este destinat pentru determinarea specificatiilor de lungime a pistei sau a
cerintelor de capacitate portanta a pa#a4elor. Codul de referinta este compus din doua
elemente' legate de caracteristicile de performanta si de dimensiunile a#ionului.
(lementul 1 este un numar bazat pe distanta de referinta a a#ionului' iar elementul *
este o litera bazata pe an#ergura a#ionului si pe latimea totala a trenului sau principal de
aterizare.
5 anumita specificatie este pusa in legatura cu cel mai potri#it dintre cele doua
elemente ale codului de referinta' sau cu cea mai potri#ita combinatie a celor doua elemente.
+n acti#itatile de proiectare a unei amena4ari de aerodrom' litera sau numarul de cod alese cu
acest scop sunt puse in legatura cu caracteristicile a#ionului critic pentru care se asigura acea
facilitate.
0entru aplicarea dispozitiilor cuprinse in reglementare' se identifica in primul rand
aerona#ele pe care aerodromul respecti# le poate deser#i si dupa aceea cele doua elemente de
cod.
1.4.1 -n cod de referinta al aerodromului ! numar si litera de cod trebuie sa fie
determinat corespunzator caracteristicilor a#ionului pentru care este destinata o amena4are de
aerodrom.
1.4.* &umerele si literele codului de referinta al aerodromului trebuie sa aiba
semnificatiile stabilite in .abelul 1 ! 1.
1.6 Codul de referinta
1.6., &umarul de cod pentru elementul 1 trebuie sa fie determinat din .abelul 11'
coloana 1' alegand numarul de cod corespunzator celei mai mari #alori a distantei de referinta
a a#ioanelor carora le este destinata pista.
Nota. Determinarea distantei de referinta a avionului se face numai pentru alegerea
numarului de cod, si nu este menita sa influenteze lungimea pistei real oferite.
1.6 Codul de referinta
1.6.4 %itera de cod pentru elementul * trebuie sa fie determinata din .abelul 11' coloana ,'
alegand litera de cod care corespunde ce 7,7e47) lei mai mari an#erguri a planurilor' sau
celei mai mari largimi a trenului de aterizare si anume' cea care implica cerinta cea mai
importanta asupra literei de cod pentru a#ioanele carora le este destinata amena4area de
aerodrom.
Caracteristicile performantelor si dmensiunile diferitelor tipuri de a#ioane aflate in ser#iciu
si codurile de referinta corespunzatoare.
2 !"#$%&A'!! P%!(!") A*%$)%$&+%!,*
2.1 !nformatii aeronautice
*.1.1 "eterminarea si raportarea datelor aeronautice legate de aerodromuri trebuie sa
corespunda cerintelor de acuratete si de integritate pre#azute in .abelele 1!3 din /pendicele 3
din 1/C1!/"!0(./ si sa tina cont de procedurile sistemului de calitate stabilit.

Cerintele de acuratete a datelor aeronautice se bazeaza pe un ni#el de incredere de 9389
corespunzator' se #or identifica trei categorii de date de pozitie: puncte masurate (de eemplu'
pragul pistei)' puncte calculate (calcularea matematica a punctelor in spatiu' a fiurilor
(reperelor) plecand de la puncte cunoscute masurate) si puncte declarate (de eemplu: limitele
regiunilor de informare aeronautica).
*.1.* /dministratorul aerodromului trebuie sa asigure integritatea informatiilor
aeronautice incepand de la masurarea sau obtinerea acestora si pana la transmiterea lor.
Cerintele de integritate a informatiilor aeronautice trebuie sa se bazeze pe riscul potential
rezultat din alterarea informatiilor' precum si pe scopul pentru care sunt folosite informatiile.
Ca urmare' trebuie sa fie aplicata urmatoarea clasificare si ni#el de integritate a informatiilor :
a) informatii critice, nivel de integritate de 1 x 10
-
: in cazul in care se folosesc
informatii critice alterate' eista o foarte mare probabilitate ca siguranta zborului si a
aterizarii sa fie epusa serios la risc cu potential de catastrofa9
b) informatii esentiale, nivel de integritate de 1 x 10
-!
: in cazul in care se
folosesc informatii esentiale alterate' eista o probabilitate redusa ca siguranta
zborului si a aterizarii sa fie epusa serios la risc cu potential de catastrofa9 si
c) informatii o"isnuite, nivel de integritate de 1 x 10
-#
: in cazul in care se
folosesc informatii obisnuite alterate' eista o probabilitate foarte redusa ca siguranta
continua a zborului si a aterizarii sa fie epusa serios la risc cu potential de catastrofa.
*.1., 0rote4area informatiilor aeronautice computerizate pe timpul stocarii sau al
tranzitului trebuie sa fie monitorizata in totalitate printr!un algoritm ciclic de #erificare
redundanta (C1C). 0entru a realiza protectia ni#elului de integritate a informatiilor
aeronautice critice si esentiale corespunzatoare clasificarii din paragraful *.1.* de mai sus'
acestora trebuie sa li se aplice un algoritm C1C de ,* si' respecti#' de *4 biti.
*.1.4 0entru a realiza prote4area ni#elului de integritate a informatiilor aeronautice
obisnuite' corespunzatoare clasificarii din paragraful *.1.* este recomandabil sa se aplice un
algoritm C1C de 16 biti.
*.1.3 Coordonatele geografice care indica latitudinea si longitudinea trebuie sa fie
determinate in WGS 84 si comunicate //C1' mentionand acele coordonate geografice care
au fost obtinute in alt sistem geodezic si transcalculate WGS!84' precum si acele coordonate a
caror acuratete nu indeplineste cerintele specificate in /pendicele 3' .abelul nr. 1.
*.1.6 Gradul de acuratete a masuratorilor efectuate in teren trebuie sa fie astfel' incat
datele operationale de na#igatie rezultate pentru diferite faze ale zborului sa se incadreze in
abaterile maime fata de un reper de referinta corespunzator' asa cum este indicat in tabelele
cuprinse in /pendicele 3.
*.1.7 Suplimentar fata de cotele pozitiilor specifice de pe sol masurate la aerodromuri
(cota raportata la ni#elul mediu al marii)' pentru acele pozitii care sunt indicate in /pendicele
3 trebuie sa fie determinata ondulatia geoidului (raportata la elipsoidul WGS ! 84) si
comunicata //C1.
Nota.- $n cadru de referinta corespunzator este acela care permite ca %&' - ( sa
fie realizat pe un aerodrom dat si fata de care sunt legate toate datele de coordonate.

2.2 Punctul de referinta al unui aerodrom
*.*.1 0entru fiecare aerodrom trebuie sa fie stabilit un punct de referinta.
*.*.* 0unctul de referinta al aerodromului trebuie sa fie situat in imediata apropiere a
centrului geometric al amplasamentului eistent sau proiectat al aerodromului si in mod
normal' trebuie sa ramana in locul initial stabilit.
).).# *ozitia punctului de referinta al aerodromului tre"uie masurata sau calculata in
grade, minute si secunde si comunicata AACR.
2.3 Cotele unui aerodrom si ale unei piste
*.,.1 Cota aerodromului si ondulatia geoidului la pozitia cotei aerodromului trebuie sa
fie masurate cu o acuratete de o 4umatate de metru ; un picior (ft) sau mai buna si trebuie sa
fie comunicata //C1.
*.,.* +n cazul unui aerodrom folosit de a#iatia ci#ila internationala pentru apropieri de
neprecizie' cota si ondulatia geoidului pentru fiecare prag' cotele capetelor pistei' precum si
cele ale tuturor punctelor semnificati#e intermediare din lungul pistei' trebuie sa fie masurate
cu acuratete de o 4umatate de metru ; un picior (ft) sau mai buna si comunicate //C1.
*.,., +n cazul pistelor cu apropiere de precizie' cota si ondulatia geoidului pentru prag'
cota capetelor pistei si cea mai mare cota a zonei de contact trebuie masurate cu acuratete de
un sfert de metru ; un picior (ft) sau mai buna si comunicate //C1.
2.4 'emperatura de referinta a aerodromului
*.4.1 5 temperatura de referinta a fiecarui aerodrom trebuie sa fie eprimata in grade
Celsius.
*.4.* .emperatura de referinta a aerodromului trebuie sa fie calculata ca media lunara
a #alorilor temperaturilor maime zilnice' inregistrate in luna cea mai calda a anului (luna cea
mai calda fiind cea in care temperatura medie lunara este cea mai ridicata). /ceasta
temperatura trebuie sa fie mediata pe ultimii 3 ani.
2.- Caracteristici dimensionale ale aerodromurilor si informatii conexe
*.3.1 0entru fiecare aerodrom trebuie determinate
urmatoarele date:
/) pista ! orientarea ade#arata' cu acuratete de o sutime de grad' identificatorul'
lungimea' latimea' amplasarea pragului decalat (daca este cazul) ! prin rotun4ire la #alori
intregi eprimate in metri sau picioare (ft) ! panta' tipul suprafetei' tipul pistei si' pentru o
pista cu apropiere de precizie' zona dega4ata de obstacole (5<=)9
>) banda'
suprafata de siguranta
de la capatul pistei'
prelungirea de oprire
C) calea de rulare identificator' latime' tipul suprafetei9
") platforma ! tipul suprafetei' pozitiile de parcare aerona#a9
() limitele de responsabilitate ale ser#iciului de control al traficului aerian9
<) prelungirea dega4ata ! lungime ! prin rotun4ire la #alori intregi
eprimate in metri sau picioare (ft)!' profilul terenului9
G) mi4loacele #izuale pentru procedurile de apropiere' marca4e si lumini ale pistelor'
cailor de rulare si platformelor' alte mi4loace #izuale de g)idare si control pe caile de rulare si
pe platforme' inclusi# pozitiile de asteptare la pista si baretele de oprire' precum si
amplasamentul si tipul sistemelor de g)idare #izuala pentru andocare9
?) amplasamentul fiecarui punct de #erificare @519
+) amplasarea si denumirile rutelor standard de rulare la sol9
A) distantele dintre elementele aflate in compunerea unui sistem de aterizare +%S sau
$%S si prag' rotun4ite la #alori intregi eprimate in metri sau picioare (ft).
*.3.* Coordonatele geografice ale fiecarui prag trebuie masurate in grade' minute'
secunde si sutimi de secunda si comunicate //C1.
*.3., Coordonatele geografice ale punctelor aului fiecarei cai de rulare trebuie
masurate si comunicate //C1 in grade' minute' secunde si sutimi de secunde.
*.3.4 Coordonatele geografice ale fiecarei pozitii de parcare a aerona#elor trebuie
masurate in grade' minute' secunde si sutimi de secunda si comunicate //C1.
*.3.3 Coordonatele geografice ale obstacolelor situate in zona * (/rea *) portiunea
situata intre limitele aerodromului si in zona , (/rea ,) trebuie masurate si comunicate
//C1 in grade' minute' secunde si zecimi de secunda si comunicate //C1. 0entru
obstacolele respecti#e' trebuie sa fie comunicate //C1 cota lor la #arf' tipul obstacolelor si
(daca eista) marcarea si balizarea luminoasa a acestora.
2.6 %ezistenta sistemului rutier aeroportuar
Numarul de clasificare a aeronavei (ACN): &umarul care eprima efectul relati# pe care il
are o aerona#a asupra unui pa#a4' pentru o categorie standard specificata a terenului de
fundatie.
Nota.- Numarul de clasificare a unei aeronave este calculat in functie de pozitia centrului de
greutate +C&,, care face ca sarcina critica sa fie aplicata prin trenul de aterizare critic. -n
mod normal, pentru calculul ACN se utilizeaza pozitia extrema spate a C& corespunzatoare
masei maxime "rute aplicate pe platforma. -n cazuri exceptionale, pozitia extrema fata a C&
poate face ca sarcina aplicata prin trenul de aterizare din fata sa fie mai critica.
Numarul de clasificare a pavajului (PCN): &umarul care eprima capacitatea
portanta a unui pa#a4' pentru o eploatare fara restrictii.
*.6.1 Capacitatea portanta a sistemului rutier aeroportuar trebuie sa fie determinata.
*.6.* Capacitatea portanta a unui sistem rutier aeroportuar destinat aerona#elor a caror
masa pe suprafata de trafic este mai mare de 3 722 Bg trebuie comunicata corespunzator
metodei numar de clasificare a aerona#ei ! numar de clasificare a sistemului rutier
aeroportuar (/C& 0C&) si trebuie sa cuprinda toate informatiile de mai 4os :
numarul de clasificare a sistemului rutier aeroportuar (0C&)9
tipul de sistem rutier aeroportuar pentru determinarea /C& ! 0C&9
categoria de rezistenta a terenului de fundatie9
categoria de presiune maima admisibila in pneuri' sau #aloarea maima admisibila a
presiunii in pneuri9
metoda de e#aluare.
Nota.- Daca este necesar, *CN-urile pot fi pu"licate cu o
acuratete de o zecime din intregul numar.
*.6., &umarul de clasificare a sistemului rutier aeroportuar (0C&) comunicat #a indica
faptul ca o aerona#a al carei numar de clasificare (/C&) este mai mic sau egal cu 0C&' poate
utiliza sistemul rutier aeroportuar respecti#' sub rezer#a oricarei limitari a presiunii in pneuri
sau a greutatii totale a aerona#ei' definite pentru diferite tipuri de aerona#e.
Nota.- -n situatia in care capacitatea portanta a unui sistem rutier aeroportuar
prezinta variatii sezoniere semnificative, pot fi comunicate mai multe valori diferite ale *CN.
*.6.4 /C&!ul unei aerona#e trebuie determinat in conformitate cu procedurile
reglementate asociate metodei /C& ! 0C&.
Nota.- $nele tipuri de aeronave aflate actualmente in exploatare au fost evaluate
pentru sisteme rutiere aeroportuare rigide si flexi"ile, pentru cele patru categorii de terenuri
de fundatie, indicate in paragraful )... ", de mai /os.
*.6.3 +n scopul determinarii /C&' comportamentul unui sistem rutier aeroportuar
trebuie clasificat ca ec)i#alentul unei constructii rigide sau fleibile.
*.6.6 +nformatiile referitoare la tipul considerat pentru determinarea /C& si 0C&'
categoria de rezistenta a terenului de fundatie' categoria de presiuni maime admisibile in
pneuri si metoda de e#aluare trebuie comunicate prin folosirea urmatoarelor coduri :
a) .ipul de sistem rutier aeroportuar pentru determinarea /C& si 0C&
Sistem rutier aeroportuar rigid 1
Sistem rutier aeroportuar fleibil <
Nota. Daca actuala constructie este mixta sau nestandardizata, tre"uie inclusa o
nota cu precizarea respectiva +vezi exemplul ) de mai /os,.
b) Categoria de rezistenta a terenului de fundatie
Rezistenta mare+A,0 caracterizata prin modulul de reactie al terenului CD132 $&;m
,
si reprezentand toate #alorile C mai mari de 1*2 $&;m
,
pentru sistemele rutiere aeroportuare
rigide' precum si prin C>1 D 13' reprezentand toate #alorile C>1 mai mari de 1, pentru
sistemele rutiere aeroportuare fleibile.
C1R -ndicele californian pentru capacitatea portanta a drumurilor flexi"ile
Rezistenta medi+B,e0 caracterizata prin modulul de reactie al terenului CD82 $&;m
,
si
reprezentand gama de #alori ale lui C cuprinsa intre 62 si 1*2 $&;m
,
pentru sistemele rutiere
aeroportuare rigide si prin C>1 D 12' reprezentand gama de #alori ale C>1 cuprinsa intre 8 si
1, pentru sistemele rutiere aeroportuare fleibile.
Rezistenta redusa+C,0 caracterizata prin modulul de reactie al terenului CD42 $&;m
,
si
reprezentand gama de #alori ale lui C cuprinsa intre *3 si 62 $&;m
,
pentru sistemele rutiere
aeroportuare rigide si prin C>1 D 6' reprezentand gama de #alori ale C>1 cuprinsa intre 4 si
8 pentru sistemele rutiere aeroportuare fleibile.
Rezistenta foarte redusa+D,caracterizata prin modulul de reactie al terenului CD*2
$&;m
,
si reprezentand toate #alorile lui C mai mici de *3 $&;m
,
pentru sistemele rutiere
aeroportuare rigide si prin C>1 D , ' reprezentand toate #alorile C>1 mai mici de 4 pentru
sistemele rutiere aeroportuare fleibile.
c) Categoria de presiune maima admisibila in pneuri
-nalta 0 fara limite de presiune W
2edie 0 presiune limitata la 1'32 $pa X
3oasa 0 presiune limitata la 1'22 $pa Y
4oarte /oasa 0 presiune limitata la 2'32 $pa Z
d) $etoda de e#aluare
5valuare te6nica(T,0 reprezentand un studiu specific al caracteristicilor sistemelor rutiere
aeroportuare si aplicarea te)nologiei de comportament a sistemelor rutiere aeroportuare.
4olosind experienta privind rularea avioanelor pe sistemul rutier aeroportuar+U,0
reprezentand o cunoastere a tipului si masei specifice a a#ioanelor care sunt suportate
satisfacator de sistemele rutiere aeroportuare utilizate in mod regulat.
Nota.- $rmatoarele exemple ilustreaza modul in care sunt raportate datele despre
rezistenta sistemelor rutiere aeroportuare metoda ACN-*CN.
5xemplul 10 +n cazul in care capacitatea portanta a unui sistem rutier aeroportuar rigid'
asezat pe un teren de fundatie cu rezistenta medie a fost e#aluata prin metoda te)nica la
#aloarea 0C& 82 si in care presiunea in pneuri nu este limitata' informatia raportata trebuie sa
fie:
0C& 82 ; 1 ; > ; W ; .
5xemplul )0 +n cazul in care capacitatea portanta a unui sistem rutier aeroportuar mit'
care se comporta ca un sistem rutier aeroportuar fleibil si este asezat pe un teren de fundatie
cu rezistenta mare' a fost e#aluata pe baza eperientei pri#ind rularea a#ioanelor pe sistemul
rutier aeroportuar la #aloarea 0C& 32 si in care presiunea maima admisibila in pneuri este de
1'22 $0a' informatia raportata trebuie sa fie:
0C& 32 ; < ; / ; E ; -
Nota. Constructie mixta.
5xemplul #0 +n cazul in care capacitatea portanta a unui sistem rutier aeroportuar
fleibil' asezat pe un teren de fundatie cu rezistenta medie a fost e#aluata prin metoda te)nica
la #aloarea 0C& 42 si in care presiunea maima admisibila in pneuri este de 2'82$0a'
informatia raportata trebuie sa fie:
0C& 42 ; < ; > ; 2'82 $0a ; .
5xemplul (0 +n cazul in care sistemul rutier aeroportuar este limitat la o masa totala la
decolare a unei aerona#e >747!422 de ,92 222Bg' informatia raportata trebuie sa cuprinda
urmatoarea nota:
Nota.- Numarul *CN raportat este limitat la #70 000 8g a greutatii totale la decolare
a unui 1 9(9-(00.
*.7 /r trebui sa se stabileasca criterii' in conformitate cu dispozitiile paragrafelor *.6.*
si *.6.,' pentru a reglementa utilizarea unui sistem rutier aeroportuar de catre o aerona#a care
are /C&!ul mai mare decat 0C&!ul raportat pentru sistemul rutier aeroportuar respecti#.
Nota.- 'ectiunea 1 a 'uplimentului A detaliaza o metoda simplificata pentru
reglementarea utilizarii in suprasarcina
*.8 Capacitatea portanta a unui sistem rutier aeroportuar destinat unor aerona#e a caror
masa este mai mica sau egala cu 3 722 Bg trebuie sa fie facuta cunoscuta prin raportarea
urmatoarelor informatii:
a) ! masa maima admisibila a aerona#ei9 si
b) ! presiunea maima admisibila in pneuri.
5xemplu0 4 222 Bg ; 2'32 $0a.
2.. Amplasamente destinate verificarii altimetrului inainte de z/or
*.7.1 0e un aerodrom trebuie sa fie stabilite unul sau mai multe amplasamente
destinate #erificarii altimetrului inainte de zbor.
*.7.* Se recomanda ca un amplasament destinat #erificarii altimetrului inaintea
zborului sa fie situat pe o platforma.
Nota 1.- 'ituarea amplasamentului de verificare a altimetrului inainte de z"or pe o
platforma permite ca o verificare a altimetrului sa fie facuta inainte de o"tinerea autorizarii
pentru rulare si elimina necesitatea opririi aeronavei in acest scop, dupa parasirea
platformei.
Nota ).- -n mod normal, o platforma in intregimea ei poate servi ca un amplasament
satisfacator pentru verificarea altimetrului.
,., Cota unui amplasament destinat #erificarii altimetrului inainte de zbor trebuie sa
fie data ca o cota medie a zonei in care acesta este situat' prin rotun4ire la cea mai apropiata
#aloare in metri sau picioare. Cota oricarei parti a unui amplasament destinat #erificarii
altimetrului inainte de zbor trebuie sa se incadreze intr!o abatere de cel mult , m (12 ft) fata
de cota medie a amplasamentului.
4. )istante declarate
0entru o pista destinata folosirii de catre aerona#e de transport comercial international trebuie
sa fie calculate si rotun4ite la metru sau picior (ft) urmatoarele distante:
distanta de rulare disponibila la decolare9
distanta disponibila la decolare9
distanta disponibila pentru accelerare ! oprire9
distanta disponibila la aterizare.
-. Starea suprafetei de miscare si a amena0arilor aferente
3.1 .rebuie sa fie asigurate unitatilor competente ale ser#iciilor de informare
aeronautica informatii pri#ind starea suprafetei de miscare si starea de functionalitate a
instalatiilor aferente acesteia' iar informatii similare' importante din punct de #edere
operational' trebuie sa fie comunicate unitatilor ser#iciilor de trafic aerian' pentru a le permite
acestora sa asigure informatiile necesare catre aerona#ele care sosesc sau pleaca. +nformatiile
trebuie mentinute la zi' iar sc)imbarile sur#enite trebuie raportate fara intarziere.
3.* Starea suprafetei de miscare si starea de functionalitate a instalatiilor aferente
acesteia trebuie sa fie controlate si trebuie raportate problemele de natura operationala sau
care influenteaza performantele aerona#elor' in special pri#ind urmatoarele:
lucrarile de constructie sau de intretinere9
suprafete deni#elate sau sparte pe o pista' cale de rulare sau platforma9
zapada' zloata sau g)eata pe o pista' cale de rulare sau platforma9
apa pe o pista' cale de rulare sau platforma9
gramezi sau troiene de zapada in imediata apropiere a unei piste' cai de rulare sau
platforme9
substante c)imice lic)ide de la degi#rare sau antigi#rare pe o pista sau o cale de rulare9
alte pericole temporare' inclusi# aerona#e parcate9
defectarea sau functionarea anormala a unei parti sau a tuturor mi4loacelor #izuale de
aerodrom9
defectarea alimentarii electrice de baza sau a celei de rezer#a.
3., 0entru a usura respectarea pre#ederilor din paragrafele *.9.1 si *.9.*' ar trebui sa
fie efectuate controale zilnice ale suprafetei de miscare' cel putin o data pe zi pentru pistele
a#and numarul de cod 1 sau * si de cel putin doua ori pe zi la pistele a#and numarul de cod ,
sau 4.
Apa pe o pisa
3.4 5ri de cate ori pe o pista eista apa' ar trebui comunicata o descriere a starii
suprafetei pistei pe 4umatatea centrala a latimii acesteia' incluzand o e#aluare a grosimii
stratului de apa acolo unde este posibil'! folosindu!se urmatorii termeni:
-$("/ ! suprafata prezinta o sc)imbare de culoare datorata umezelii9
-"/ ! suprafata este uda' dar nu eista balti de apa9
>/%.+ "( /0/ ! sunt #izibile numeroase balti de apa statica9
+&-&"/./ ! sunt #izibile mari intinderi de apa.
3.3 +nformatia ca o pista' sau o portiune din aceasta ar putea de#eni alunecoasa din
cauza umezelii' trebuie transmisa imediat.
3.6 5 pista sau o portiune din aceasta trebuie sa fie considerata alunecoasa cand este
uda in cazul in care masuratorile specificate in paragraful 9.4.4 12.*., arata caracteristicile de
frecare ale suprafetei' determinate cu un dispoziti# de masurare continua a frecarii' ca fiind
sub ni#elul minim de frecare stabilit de /dministratorul aerodromului.
Nota.- -ndrumari cu privire la modul de determinare si de exprimare a nivelului
minim de frecare sunt date in 'uplimentul A, sectiunea 9.
3.7 .rebuie transmise informatiile pri#ind ni#elul minim de frecare stabilit de
/utoritatea competenta pentru raportarea pistei' precum si tipul dispoziti#ului folosit pentru
masurarea frecarii.
3.8 +n cazul in care se estimeaza ca o pista ar putea de#eni alunecoasa ca urmare a
unor conditii anormale' la aparitia unor asemenea conditii ar trebui facute masuratori
suplimentare iar informatia pri#ind caracteristicile de frecare ale suprafetei pistei ar trebui
comunicata atunci cand aceste masuratori indica faptul ca pista' sau o parte a ei' a de#enit
alunecoasa.
Zapada! "loaa sau #$eaa pe o pisa
Nota 1.- 'copul acestor specificatii este de a satisface cerintele privind emiterea
'N:%;A2-urilor si N:;A2-urilor.
Nota ).- *entru a determina si afisa permanent datele curente sau previziunile
referitoare la starea suprafetei, cum sunt prezenta umezelii, sau iminenta formarii g6etei pe
sistemul rutier aeroportuar, pot fi folositi senzori de stare a suprafetei pistei.
3.9 +n cazul in care o pista este afectata de zapada' zloata sau g)eata si nu a fost
posibila curatirea completa a depunerilor' starea pistei ar trebui e#aluata si coeficientul de
frecare ar trebui masurat.
3.12 Citirile dispoziti#ului de masurare a coeficientului de frecare pe suprafetele
acoperite de zapada' zloata sau g)eata ar trebui sa fie corelate in mod adec#at cu citirile unui
alt dispoziti# similar.

Nota. 'copul principal este de a masura frecarea pe suprafata intr-un mod similar
cu frecarea la care este supus un pneu de aeronava, prin aceasta asigurand corelarea dintre
dispozitivul de masurare a coeficientului de frecare si performantele de franare ale
aeronavelor.
3.11 :ri de cate ori zapada uscata, zapada umeda sau zloata este prezenta pe o pista,
ar tre"ui facuta o evaluare a grosimii medii pentru fiecare treime de pista, la o acuratete de
aproximativ ) cm pentru zapada uscata, 1 cm pentru zapada umeda si 0,# cm pentru zloata.
6. *vacuarea aeronavelor nefunctionale
6.1 &umerele de telefon si;sau tele ale biroului de coordonare pe aerodrom a
operatiunilor de e#acuare a aerona#elor nefunctionale pe suprafata de miscare sau in
#ecinatatea ei ar trebui comunicate operatorilor de aerona#e' la cererea acestora .
6.* +nformatiile pri#ind capabilitatea de a e#acua o aerona#a nefunctionala pe
suprafata de miscare sau in #ecinatatea acesteia ar trebui sa fie puse la dispozitie.
Nota.- Capa"ilitatea de a evacua o aeronava nefunctionala poate fi exprimata prin
indicarea celui mai mare tip de aeronava pe care aerodromul este ec6ipat sa-l evacueze.
.. Salvarea si stin1erea incendiilor
7.1 +nformatiile pri#ind ni#elul de protectie asigurat pe un aerodrom pentru sal#area
aerona#ei si stingerea incendiilor trebuie sa fie cunoscute.
7.* &i#elul de protectie asigurat pe un aerodrom' trebuie eprimat sub forma
categoriei ser#iciilor de sal#are si stingere incendii ! asa cum este descrisa in sectiunea 9.* si
corespunzator tipurilor si cantitatilor de agenti de stingere asigurate pe aerodrom.
7., $odificarile importante ale ni#elului de protectie asigurat pe un aerodrom pentru
sal#are si stingerea incendiilor' trebuie notificate ser#iciilor de control al traficului aerian si
//C1' pentru a le permite acestora sa asigure informarea necesara pentru aerona#ele care
sosesc sau pleaca. Cand ni#elul de protectie a rede#enit normal' unitatile de mai sus trebuie
anuntate in consecinta.
Nota.- 2odificare importanta in nivelul de protectie este considerata a fi o modificare
in categoria serviciilor de salvare stingere a incendiilor in raport cu categoria asigurata pe
aerodrom, ca urmare a sc6im"arii cantitatilor de agenti de stingere disponi"ile, a
ec6ipamentelor utilizate pentru transportarea agentilor, a personalului insarcinat cu
utilizarea ec6ipamentelor, etc.
7.4 Se recomanda ca o modificare importanta sa fie eprimata sub forma categoriei noi
de ser#icii de sal#are si stingere incendii' disponibila pe aerodrom.
2. Sisteme vizuale de indicare a pantei de apropiere
%a instalarea unui sistem indicator #izual al pantei de apropiere trebuie facute cunoscute
urmatoarele informatii:
identificatorul asociat pistei pe care este instalat9
tipul sistemului' in conformitate cu pre#ederile din paragraful 3.,.3.*. +n cazul unei
instalatii de tip /.!@/S+S' 0/0+ sau /0/0+' trebuie precizata latura pistei' pe care sunt
instalate sistemele luminoase (e.: dreapta sau stanga)9
in cazul in care fasciculul luminos nu este paralel cu aul pistei' trebuie indicate
ung)iul si sensul (respecti# stanga sau dreapta) de#iatiei9
ung)iul nominal al pantei de apropiere. +n cazul unui .!@/S+S sau /.!@/S+S' acesta
trebuie sa fie ung)iul F corespunzator formulei din <igura 3!14' iar in cazul unui sistem 0/0+
sau /0/0+ ung)iurile (>GC);* sau (/G>);*' corespunzatoare formulei din <igura 3!169
inaltimea minima la ni#elul oc)ilor pilotului a semnalului Hpe pantaI' in dreptul
pragului. +n cazul unui .!@/S+S sau /.!@/S+S' aceasta inaltime trebuie sa fie cea mai 4oasa
inaltime la care este #izibila numai bara de flanc9 totusi' pot fi raportate' daca aceste
informatii prezinta interes pentru o aerona#a anga4ata in procedura de apropiere' si inaltimi
suplimentare' la care se #ad bara de flanc' precum si una' doua sau trei lumini HcoboaraI. +n
cazul unui sistem 0/0+' acesta trebuie sa fie ung)iul regla4ului pentru al treilea ansamblu
incepand de la pista' minus *J' e.: ung)iul > minus *J' iar in cazul unui sistem /0/0+ !
ung)iul regla4ului ansamblului celui mai indepartat de pista' minus *J' e.: ung)iul / minus
*J.
9. Coordonarea dintre ser#iciile de informare aeronautica si administratorul
aerodromului
9.1 0entru a asigura ca unitatile ser#iciilor de informare aeronautica obtin informatii
actualizate inainte de zbor corespunzator ne#oilor de informare pe timpul zborului' intre
autoritatile ser#iciilor de informare aeronautica si cele ale aerodromului trebuie sa fie stabilite
intelegeri pentru ca organele responsabile pentru ser#iciile de aerodrom sa raporteze cu o
intarziere minima unitatilor responsabile ale ser#iciilor de informare aeronautica:
a) informatii cu pri#ire la conditiile aerodromului9
b) starea operationala a facilitatilor asociate' a ser#iciilor si mi4loacelor de
na#igatie din zona sa de responsabilitate9
c) orice alte informatii considerate ca a#and importanta operationala.
9.* +nainte de a introduce sc)imbari in sistemul de na#igatie aeriana' ser#iciile
responsabile cu aceste sc)imbari trebuie sa tina cont de timpul necesar ser#iciilor de
informare aeronautica pentru pregatirea' elaborarea si editarea materialelor aferente
sc)imbarilor respecti#e' in #ederea publicarii. 0entru a asigura la timp informatiile catre
ser#iciul de informare aeronautica' este necesara o stransa coordonare intre ser#iciile
implicate.
9., "eosebit de importante sunt sc)imbarile in domeniul informatiilor aeronautice'
pri#ind )artile si;sau sistemele de na#igatie aeriana bazate pe calculator si care trebuie
comunicate corespunzator sistemului de re1lementare si de control al difuzarii
informatiilor aeronautice (/+1/C). %a transmiterea informatiilor ; datelor aeronautice
neprelucrate catre ser#iciile de informare aeronautica' ser#iciile de aerodrom responsabile
trebuie sa respecte datele de intrare in #igoare /+1/C prestabilite si con#enite international la
care se adauga pana la 14 zile durata transmiterii postei.
9.4 Ser#iciile de aerodrom responsabile pentru furnizarea informatiilor si a datelor
aeronautice neprelucrate catre ser#iciile de informare aeronautica trebuie sa tina cont' in
indeplinirea acestei sarcini' de cerintele de acuratete si de integritate a datelor aeronautice
specificate in /pendicele 3 al prezentei 1eglementari.
Nota 1.- -nformatiile de tip A-RAC sunt distri"uite de catre AACR cu cel putin () zile
inaintea datei A-RAC de intrare in vigoare, cu scopul de a a/unge la destinatari cu cel putin
) zile inaintea datei intrarii in vigoare.
Nota ). -n scopul controlarii si regularizarii modificarilor semnificativ operationale,
informatiile de tip A-RAC tre"uie sa respecte datele pu"licate de AACR prin intermediul unei
Circulare de -nformare Aeronautica +A-C, serie 1, la inceputul fiecarui an.
!!. Caracteristici fizice
1. Piste
"umarul si orientarea pistelor
-n factor important este coeficientul de utilizare' asa cum este determinat de repartitia
#anturilor. -n alt factor important este aliniamentul pistei' pentru a facilita elaborarea
procedurilor de apropiere' corespunzator pre#ederilor din Capitolul 4 referitoare la suprafata
de apropiere. +n Sectiunea 1 din Suplimentul / sunt date informatii despre acesti factori si
despre altii.
+n cazul in care se amena4eaza o pista instrumentala noua' trebuie sa se acorde o
atentie deosebita zonelor deasupra carora li se #a cere a#ioanelor sa zboare in timpul
eecutarii procedurilor de apropiere instrumentala si apropiere intrerupta ! astfel incat
obstacolele care se gasesc in aceste zone' sau alti factori' sa nu restrictioneze operatiunile
a#ioanelor pentru care a fost proiectata pista.
1.1 Se recomanda ca numarul si orientarea pistelor sa fie astfel alese' incat coeficientul
de utilizare a aerodromului' de catre a#ioanele pentru care a fost proiectat' sa nu fie mai mic
de 938.
1.* Stabilirea #alorii maime admisibile a componentei trans#ersale a #antului
+n aplicarea dispozitiilor din paragraful 1.1' se recomanda sa se presupuna ca' in mod
normal' nu se #a permite decolarea si aterizarea a#ioanelor atunci cand componenta
trans#ersala a #antului este mai mare de:
! ,7 Bm;) (*2 Bt)' in cazul a#ioanelor a caror distanta de referinta este 1322 m sau mai
mare' cu eceptia cazului in care eficacitatea franarii este diminuata din cauza unui coeficient
de frecare longitudinala insuficient ! situatie in care ar trebui sa nu se admita o componenta
trans#ersala a #antului mai mare de *4 Bm;) (1, Bt)9
! *4 Bm;) (1, Bt)' pentru a#ioanele a caror distanta de referinta este cuprinsa intre
1*22 m si 1322 m' eclusi# )9
! 19 Bm;) (12 Bt)' pentru a#ioanele a caror distanta de referinta este mai mica de 1*22
m.
1.3 )ate care tre/uie utilizate
Se recomanda ca alegerea datelor necesare pentru calculul coeficientului de utilizare sa
se bazeze pe statistici reale cu pri#ire la repartitia #antului' intocmite pe o perioada cat mai
lunga posibil ! preferabil de cel putin 3 ani. 5bser#atiile folosite ar trebui eecutate de cel
putin opt ori pe zi si la inter#ale egale de timp.
Amplasarea pra#ului
1.4 Se recomanda ca un prag sa fie amplasat' in mod normal' la etremitatea pistei' cu
eceptia cazului in care ! din moti#e operationale ! se 4ustifica alegerea altei pozitii.
1.3. Se recomanda ca in cazul in care este necesar sa se decaleze ! permanent sau
temporar ! pragul unei piste fata de pozitia lui normala trebuie sa se tina cont de di#ersi
factori care pot a#ea implicatii asupra pozitiei pragului. +n cazul in care pragul trebuie decalat
din cauza unei portiuni de pista de#enita inutilizabila' ar trebui ca intre suprafata inutilizabila
si pragul decalat sa se asigure o suprafata libera si ni#elata' cu lungimea de minimum 62 m.
0entru a intruni' in functie de necesitati' cerintele pentru zona de siguranta de la sfarsitul
pistei' ar trebui' de asemenea' sa se asigure o distanta suplimentara.
%un#imea reala a piselor
1.6. Pista principala
Cu eceptia cazurilor pre#azute in paragraful 1.8' se recomanda ca o pista principala sa aiba
o lungime reala suficienta pentru a corespunde cerintelor de operare a a#ioanelor pentru care
este pre#azuta pista si care sa nu fie mai mica decat lungimea maima determinata prin
aplicarea corectiilor corespunzatoare conditiilor locale la caracteristicile de operare si de
performanta ale a#ioanelor respecti#e.
Nota 1. - Aceasta prevedere nu implica operarea unui avion cu o masa maxima
critica.
Nota ). - -n cazul in care se sta"ileste lungimea pistei care tre"uie asigurata si
necesitatea ca operatiunile aeriene sa fie executate pe am"ele directii ale pistei, tre"uie luate
in consideratie atat cerintele pentru aterizare, cat si cele pentru decolare.
&ota ,.! Conditiile locale care trebuie a#ute in #edere includ cota' temperatura' panta
pistei' umiditatea si caracteristicile suprafetei pistei.
1.. Pista secundara
Se recomanda ca lungimea unei piste secundare sa fie determinata in acelasi mod ca si
lungimea pistei principale' cu eceptia faptului ca aceasta trebuie sa corespunda cerintelor
pentru acele a#ioane care ar solicita sa foloseasca pista secundara' pe langa celelalte piste'
pentru a se obtine un coeficient de utilizare de minimum 938.
1.2 Piste cu prelun1iri de oprire sau prelun1iri de1a0ate
+n cazul in care o pista este pre#azuta cu o prelungire de oprire sau cu o prelungire
dega4ata' o lungime a pistei mai mica decat cea rezultata din aplicarea pre#ederilor
paragrafelor 1.6 si 1.7' poate fi considerata ca satisfacatoare' dar in acest caz orice combinatie
a pistei cu prelungirea de oprire si prelungirea dega4ata asigurate ar trebui sa permita
conformarea cu cerintele de operare pentru decolarea si aterizarea a#ioanelor pe care pista
este destinata sa le deser#easca.
&isana minima inre pise paralele
1.12 +n cazul in care piste paralele neinstrumentale sunt destinate utilizarii simultane'
se recomanda ca distanta minima dintre aurile lor sa fie de:
! *12 m' in cazul in care numarul de cod cel mai mare este , sau 49
! 132 m' in cazul in care numarul de cod cel mai mare este *9
! 1*2 m' in cazul in care numarul de cod cel mai mare este 1.
1.11 +n cazul in care pistele instrumentale paralele sunt destinate utilizarii simultane se
recomanda ca distanta minima dintre aele lor sa fie de:
! 12,3 m pentru apropierile independente paralele9
! 913 m pentru apropierile dependente paralele9
! 762 m pentru decolarile independente paralele9
! 762 m pentru operatiuni separate pe piste paralele'
cu eceptia cazurilor cand :
a) pentru operatiuni separate pe piste paralele' distanta minima specificata:
1) poate fi redusa cu cate ,2 m pentru fiecare 132 m cu care pista de sosire este
decalata spre aerona#a care soseste' pana la un minimum de ,22 m9 si
*) trebuie crescuta cu cate ,2 m pentru fiecare 132 m cu care pista de sosire
este decalata in a#al fata de aerona#a care soseste.
", pentru apropieri independente paralele, se pot aplica com"inatii de distante minime si de
conditii asociate, diferite de cele specificate in *AN' - A;2, in cazul in care s-a sta"ilit ca
astfel de com"inatii nu vor afecta siguranta operarii avioanelor.
Pane pe pise
1.12 Pante lon1itudinale
Se recomanda ca panta calculata prin impartirea diferentei dintre cota maima si cea
minima' in lungul aului' la lungimea pistei sa nu depaseasca:
! 1 8 ' in cazul in care numarul de cod este , sau 49
! * 8 ' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *.
1.13 Se recomanda ca dea lun1ul nici unei portiuni a pistei3 panta lon1itudinala
sa nu depaseasca4
! 1'*3 8 ' in cazul in care numarul de cod este 4 ! cu eceptia primului si ultimului
sfert din lungimea pistei' pe care panta longitudinala nu ar trebui sa depaseasca 2'8 89
! 1'3 8 ' in cazul in care numarul de cod este , ! cu eceptia primului si ultimului sfert
din lungimea unei piste cu apropiere de precizie categoria ++ sau +++' pe care panta
longitudinala nu ar trebui sa depaseasca 2'88 9 si
! * 8' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *.
1.14 Schim/ari de panta lon1itudinala
+n cazul in care sc)imbarile de panta longitudinala nu pot fi e#itate' se recomanda ca intre
doua pante consecuti#e sc)imbarea de panta sa nu depaseasca:
! 1'3 8 ' in cazul in care numarul de cod este , sau 49
! * 8 ' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *.
1.13 Se recomanda ca trecerea de la o panta la alta sa fie realizata printr!o suprafata curba' in
lungul careia sc)imbarea sa nu depaseasca:
! 2'1 8 per ,2 m (raza minima de curbura de ,2 222m)' in cazul in care numarul de
cod este 49
! 2'* 8 pe ,2 m (raza minima de curbura de 13 222 m)' in cazul in care numarul de
cod este ,9si
! 2'4 8 pe ,2 m (raza minima de curbura de 7322 m)' in cazul in care numarul de cod
este 1 sau *.
1.16 )istanta de vizi/ilitate
Se recomanda ca in cazul in care sc)imbarile de panta nu pot fi e#itate' acestea sa fie
facute astfel incat sa eiste o #izibilitate neobstructionata de la:
! orice punct situat la , m deasupra pistei catre toate punctele situate la , m deasupra
pistei' pe o distanta cel putin egala cu 4umatate din lungimea pistei' in cazul in care litera de
cod este C' "' ( sau <9
! orice punct situat la * m deasupra pistei catre toate punctele situate la * m deasupra
pistei' pe o distanta cel putin egala cu 4umatate din lungimea pistei' in cazul in care litera de
cod este >9
! orice punct situat la 1'3 m deasupra pistei catre toate punctele situate la 1'3 m
deasupra pistei' pe o distanta cel putin egala cu 4umatate din lungimea pistei' in cazul in care
litera de cod este /.
&ota.! /colo unde nu este disponibila o cale de rulare paralela pe intreaga lungime a pistei'
se #a a#ea in #edere asigurarea unei #izibilitati neobstructionate pe intreaga lungime a pistei.
+n cazul in care un aerodrom are piste intersectate' pentru siguranta operationala' se #or stabili
criterii suplimentare in ceea ce pri#este #izibilitatea neobstructionata in zona intersectiei.
1.1. )istanta dintre schim/arile de panta
5ndulatiile sau sc)imbarile importante de panta situate aproape unele de altele de!a
lungul unei piste ar trebui e#itate. Se recomanda ca distanta intre punctele de intersectie a
doua curbe succesi#e sa nu fie inferioare celei mai mari dintre #alorile:
a) suma #alorilor numerice absolute ale sc)imbarilor de panta corespondente'
inmultita cu #aloarea corespunzatoare de mai 4os:
! ,2 222 m' in cazul in care numarul de cod este 49
! 13 222 m' in cazul in care numarul de cod este ,9
! 3 222 m' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *9 sau
b) 43 m'
si anume, valoarea cea mai mare dintre cele doua.
1.12 Pante transversale
0entru a asigura un drena4 al apei cat mai rapid' se recomanda ca suprafata pistei sa
fie' daca este posibil' bombata' cu eceptia cazului in care o singura rafala de sus in 4os pe
directia #antului cel mai des asociat cu ploaie ar putea asigura un drena4 rapid. +deal' panta
trans#ersala ar trebui sa fie de :
! 1'3 8 ' in cazul in care litera de cod este C' "' (9 sau <9 si
! * 8 ' in cazul in care litera de cod este / sau >9
dar in nici un caz nu ar trebui sa depaseasca 1'3 8 sau *8' dupa caz' si nici sa fie mai
mica de 1 8 ! cu eceptia intersectiilor de piste sau de cai de rulare ! unde pot fi necesare
pante mai putin pronuntate.
+n cazul unei suprafete bombate' pantele trans#ersale de o parte si de alta a aului ar
trebui sa fie simetrice.
1.19 0anta trans#ersala se recomanda sa fie aproimati# aceeasi pe toata lungimea
unei piste' eceptand intersectia acesteia cu o alta pista' sau cu o cale de rulare' unde ar trebui
sa se asigure o trecere lina' care sa tina cont de necesitatea unui drena4 adec#at.
'e"isena piselor
1.*2 Se recomanda ca o pista sa reziste la traficul de a#ioane pentru care este
proiectata sa il deser#easca.
(uprafaa piselor
1.*1 Suprafata unei piste trebuie sa fie construita fara neregularitati care ar putea
reduce caracteristicile de frecare ori afecta aterizarea sau decolarea unui a#ion.
Nota. - Neregularitatile suprafetei pot afecta decolarea sau aterizarea unui avion prin
producerea de zdruncinaturi, tanga/, vi"ratii excesive sau alte dificultati in manevrarea
avionului.
1.** Suprafata unei piste pa#ate trebuie sa fie astfel construita' incat sa asigure
caracteristici de frecare bune in cazurile in care pista este uda.
1.*, Se recomanda ca masuratorile caracteristicilor de frecare ale unei piste noi sau cu
suprafata refacuta sa fie eecutate cu un dispoziti# de masurare continua a frecarii folosind
componentele de udare ale ec)ipamentului respecti#' cu scopul confirmarii realizarii
obiecti#elor proiectate referitoare la caracteristicile de frecare.
1.*4 Se recomanda ca adancimea medie a teturii superficiale a unei suprafete noi sa
fie de cel putin 1'2 mm.
Nota.- Aceasta presupune, in mod normal, un tratament special al suprafetei.
1.*3 Se recomanda ca in cazul in care o suprafata se caneleaza sau se striaza' ca
striatiile sau canelurile sa fie ! dupa caz ! fie perpendiculare pe aul pistei' fie paralele cu
rosturile trans#ersale care nu sunt perpendiculare pe aul respecti#.
2 Acostamentele pistei
)eneraliai
Nota. - -ndrumari cu privire la caracteristicile si tratamentul acostamentelor pistei
sunt date in 'uplimentul A, 'ectiunea .
2.1 +n cazul in care o pista are litera de cod " sau ( si latimea ei este mai mica de 62
m se recomanda sa aiba acostamente.
*.* +n cazul in care o pista are litera de cod <' se recomanda sa fie dispuse acostamente
de pista.
%aimea acosamenelor pisei
*., Se recomanda ca acostamentele pistei sa se etinda simetric de fiecare parte a
pistei' astfel incat latimea totala a pistei si a acostamentelor acesteia sa nu fie mai mica de:
! 62 m' in cazul in care litera de cod este " sau (9 si
! 73 m' in cazul in care litera de cod este <.
Panele pe acosamenele pisei
*.4 Se recomanda ca suprafata din acostament care este lipita de pista sa fie la ni#elul
suprafetei pistei' iar panta sa trans#ersala sa nu depaseasca *'3 8 .
'e"isena acosamenelor pisei
*.3 Se recomanda ca acostamentul de pista sa fie tratat sau construit astfel incat' in
situatia iesirii unui a#ion de pe pista' sa poata suporta greutatea a#ionului fara a!i produce
deteriorari structurale' precum si sa poata suporta greutatea #e)iculelor terestre care ar putea
circula pe aceste acostamente.
3. Platforme de intoarcere pe pista
,.1. /colo unde capatul unei piste nu este deser#it o cale de rulare sau o cale rulare
pentru intoarcere' iar litera de cod este "' ( ori <' trebuie asigurata o platforma de intoarcere
pe pista' care sa permita o intoarcere cu 182K a aerona#ei (#ezi fig ,!1).
<ig. ,!1 /mena4area tipica a unei platforme de intoarcere pe pista
,.*. 0entru pistele cu litera de cod /' > sau C al caror' capat nu este deser#it o cale de
rulare sau o cale rulare pentru intoarcere' se recomanda asigurarea unei platforme de
intoarcere pe pista' care sa permita o intoarcere cu 182K a aerona#ei.
Nota. 5ste utila asigurarea unor asemenea zone si in alte locuri situate de-a lungul
pistei pentru a reduce durata de rulare si distanta pentru avioanele care nu au nevoie de
intreaga lungime a pistei.
,.,. 0latforma de intoarcere pe pista poate fi amplasata fie pe dreapta fie pe stanga
pistei' adiacent pa#a4ului pistei la ambele capete ale pistei' precum si pe locatii intermediare'
acolo unde se considera util.
Nota. Amplasarea platformei de intoarcere pe partea stanga, fata de directia de
deplasare a aeronavei, este de natura sa faciliteze intoarcere deoarece locul din stanga este,
uzual, locul pilotului comandant.
,.4 -ng)iul de intersectie al platformei de intoarcere pe pista cu pista nu #a depasi
,2K.
,.3 -ng)iul de rotire a rotii de bot luat in considerare pentru proiectarea platformei de
intoarcere pe pista nu #a depasi 43K.
,.7 +n cazul aeroporturilor eploatate in conditii meteo grele care determina reducerea
coeficientului de frecare' a#and litera de cod a pistei ( sau < se recomanda folosirea unei
distante minime de 6 m intre fiecare roata a trenului de aterizare si marginea platformei.
Pane pe plaformele de inoarcere pe pisa
,.8 0antele longitudinale si trans#ersale trebuie sa fie suficiente pentru a pre#eni
acumularea apei pe suprafata si asigure drenarea rapida a apei de pe suprafata. 0antele trebuie
sa fie similare celor de pe suprafata pa#ata adiacenta a pistei.
'e"isena plaformelor de inoarcere pe pisa
,.9 1ezistenta unei platforme de intoarcere pe pista trebuie sa fie cel putin egala cu cea
a pistei adiacente pe care o deser#este' a#and in #edere ca platforma #a prelua traficul cu
#iteza de deplasare redusa cu efectuarea unor intoarceri dificile si' prin urmare' cu solicitarea
mai puternica a pa#imentului.
Nota. - Acolo unde pe o platforma de intoarcere pe pista se foloseste un paviment
flexi"il, suprafata va tre"ui sa fie capa"ila sa reziste solicitarilor de forfecare orizontala
determinate de pneurile trenului de aterizare principal in timpul manevrelor.
(uprafaa plaformelor de inoarcere pe pisa
,.12. Suprafata unei platforme de intoarcere pe pista nu trebuie sa prezinte
neregularitati care sa poata deteriora a#ionul care foloseste aceasta suprafata.
,.11 Suprafata unei platforme de intoarcere pe pista trebuie construita in asa fel incat
sa asigure caracteristici de frecare bune si atunci cand a#ioanele folosesc aceasta suprafata
umeda.
Acosamene penru plaforme de inoarcere pe pisa
,.1* 0latformele de intoarcere pe pista trebuie pre#azute cu acostamente suficient de
mari pentru a pre#eni erodarea suprafetei ca urmare actiunii 4eturilor turbomotoarelor
a#ionului care impune cele mai se#ere cerinte dintre a#ioanele pentru acre se intentioneaza
folosirea platformei' precum si pentru a e#ita posibile obiecte straine care ar putea deteriora
motoarele aerona#elor.
Nota. Ca minima, latimea acostamentelor va tre"ui sa acopere motorul exterior al
avionului care impune cele mai severe conditii si, de aceea, pot fi mai mari decat
acostamentele pistei asociate.
,.1, 1ezistenta acostamentelor platformei de intoarcere pe pista trebuie sa asigure
trecerea ocazionala a a#ionului pe care este destinata sa o deser#easca' fara a determina
deteriorari structurale ale a#ionului si sa suporte greutatea auto#e)iculelor care ar putea
actiona pe platforma.
4. 5enzile pistei
)eneraliai
4.1 $ pista si prelun1irile de oprire asociate acesteia3 tre/uie sa fie incadrate in
interiorul unei /enzi*
%un#imea +en"ilor pisei
4.* 5 /anda trebuie sa se etinda inaintea pragului si dincolo de capatul pistei sau al
prelungirii de oprire' pe o distanta de cel putin:
! 62 m' in cazul in care numarul de cod este *' , sau 49
! 62 m' in cazul in care numarul de cod este 1 si pista este instrumentala9 si
! ,2 m' in cazul in care numarul de cod este 1 si pista este neinstrumentala.
%aimea +en"ilor pisei
4., 0e cat posibil' o banda incadrand o pista cu apropiere de precizie trebuie sa se
etinda in lateral pana la o distanta de cel putin:
! 132 m ' in cazul in care numarul de cod este , sau 49 si
! 73 m ' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *.
de!o parte si de alta a aului pistei si a prelungirii acestuia pe toata lungimea benzii*
4.4 Se recomanda ca o banda incadrand o pista cu apropiere de neprecizie sa fie
etinsa in lateral de o parte si de alta a aului pistei si a prelungirii acestuia' pe toata lungimea
benzii pana la o distanta de cel putin:
! 132 m' in cazul in care numarul de cod este , sau 49 si
! 73 m' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *.
4.3 Se recomanda ca o banda incadrand o pista neinstrumentala pentru apropiere la
#edere sa se etinda pana la o distanta de cel putin:
! 73 m' in cazul in care numarul de cod este , sau 49
! 42 m' in cazul in care numarul de cod este *9
! ,2 m' in cazul in care numarul de cod este 1
lateral de o parte si de alta a aului pistei si a prelungirii acestuia' pe toata lungimea
benzii
,+iece de pe +en"ile pisei
Nota.- <ezi sectiunea .9 pentru informatii cu privire la amplasarea si constructia
ec6ipamentelor si a amena/arilor pe "enzile pistei.
4.6 Se recomanda ca un obiect situat pe o banda de pista' care ar putea pune in pericol
a#ioanele' sa fie considerat un obstacol si' in masura posibilitatilor' indepartat.
,.4.7 &ici un obiect fi' in afara de mi4loacele #izuale necesare pentru scopurile
na#igatiei aeriene si care corespund cerintelor aplicabile de frangibilitate pre#azute in
Capitolul 3' nu trebuie sa fie admis pe o banda de pista:
a) la mai putin de 77'3 m fata de aul unei piste cu apropiere de precizie categoria +' ++
sau +++' in cazul in care numarul de cod este 4 si litera de cod este <9 sau
b) la mai putin de 62 m de aul unei piste cu apropiere de precizie categoria +' ++ sau
+++' in cazul in care numarul de cod este , sau 49 sau
c) la mai putin de 43 m de aul unei piste cu apropiere de precizie categoria +' in cazul
in care numarul de cod este 1 sau *.
&ici un obiect mobil nu trebuie admis pe respecti#ele parti ale benzii pistei in timpul folosirii
pistei pentru aterizare sau decolare.
Nivelarea +en"ilor pisei
4.8 Se recomanda ca acea parte a unei benzi incadrand o pista instrumentala' care se
afla la o distanta fata de aul pistei si prelungirea acestuia de minim:
! 73 m' in cazul in care numarul de cod este , sau 49 si
! 42 m' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *9
sa asigure o suprafata ni#elata pentru a fi folosita de a#ioanele care utilizeaza pista
respecti#a' in e#entualitatea in care un a#ion iese de pe pista.
4.9 Se recomanda ca acea parte a unei benzi incadrand o pista pentru apropiere
neinstrumentala ' care se afla la o distanta fata de aul pistei si prelungirea acestuia de minim:
! 73 m' in cazul in care numarul de cod este , sau 49
! 42 m' in cazul in care numarul de cod este *9
! ,2 m' in cazul in care numarul de cod este 1'
sa asigure o suprafata ni#elata' pentru a putea fi folosita de a#ioanele care utilizeaza
pista respecti#a' in e#entualitatea in care ies de pe pista.
4.12 Suprafata portiunii de banda care se uneste cu o pista' un acostament sau o
prelungire de oprire trebuie sa fie la acelasi ni#el cu pista' acostamentul sau prelungirea de
oprire*
4.11 Se recomanda ca acea parte a benzii' care este situata la o distanta de minimum
,2 m inaintea pragului sa fie tratata impotri#a eroziunii produse de suflul motoarelor' in
#ederea prote4arii unui a#ion care aterizeaza' de pericolul absorbtiei in motor a particulelor
rezultate din eroziune.
Pane pe +en"ile pisei
4.12 Pante lon1itudinale
Se recomanda ca de!a lungul portiunii de banda care trebuie ni#elata' o panta
longitudinala sa nu depaseasca:
! 1'38 ' in cazul in care numarul de cod este 49
! 1'738 ' in cazul in care numarul de cod este ,9 si
! *8 ' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *.
4.13 Schim/arile de panta lon1itudinala
Se recomanda ca pe portiunea de banda care trebuie ni#elata' sc)imbarile de panta sa
fie cat mai treptate' iar sc)imbarile sau in#ersarile bruste de panta sa fie e#itate.
4.14 Pante transversale
Se recomanda ca pe portiunea de banda care trebuie sa fie ni#elata' pantele
trans#ersale sa fie adec#ate pentru pre#enirea acumularilor de apa pe suprafata' dar nu ar
trebui sa depaseasca:
! *'3 8 ' in cazul in care numarul de cod este , sau 49 si
! , 8 ' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *9
cu eceptia cazului cand' pentru facilitarea drena4ului apei' panta este ascendenta pe
primii , m la eteriorul marginii pistei' acostamentului sau al prelungirii de oprire' masurata
in sensul indepartarii de pista' ar trebui sa fie negati#a si poate atinge 3 8.
4.13 Se recomanda ca orice portiune a unei benzi' situata dincolo de partea care
trebuie ni#elata' pantele trans#ersale sa nu depaseasca panta ascendenta de 38' masurata in
sensul indepartarii de pista.
'e"isena +en"ilor pisei
4.16 Se recomanda ca acea portiune a unei benzi incadrand o pista instrumentala' care
se afla in interiorul unei distante fata de aul pistei si de prelungirea acestuia de minimum:
! 73 m' in cazul in care numarul de cod este , sau 49 si
! 42 m ' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *
sa fie astfel amena4ata sau construita' incat sa reduca la minimum pericolele create in
e#entualitatea iesirii unui a#ion in afara pistei' de diferentele de capacitate portanta pentru
a#ioanele pe care pista este destinata sa le deser#easca'
4.17 Se recomanda ca acea portiune a unei benzi incadrand o pista pentru apropiere
neinstrumentala' care se afla in interiorul unei distante fata de aul pistei si de prelungirea
acestuia de minimum:
! 73 m' in cazul in care numarul de cod este , sau 49
! 42 m' in cazul in care numarul de cod este *9
! ,2 m' in cazul in care numarul de cod este 1'
sa fie astfel amena4ata sau construita' incat sa reduca la minimum pericolele create in
e#entualitatea iesirii unui a#ion in afara pistei' de diferentele de capacitate portanta pentru
a#ioanele pe care pista este destinata sa le deser#easca.
-. 6one de si1uranta de capat de pista
)eneraliai
-.1 5 zona de si1uranta de capat de pista trebuie asigurata la fiecare sfarsit al unei
benzi de pista' in cazul in care
! numarul de cod este , sau 49 si
! numarul de cod este 1 sau * si pista este instrumentala.
&imensiunile suprafeelor de si#urana de capa de pisa
-.*. 5 suprafata de siguranta de capat de pista trebuie sa se etinda pe o distanta de cel
putin 92 m dincolo de sfarsitul unei benzi de pista.
-., Se recomanda ca suprafata de siguranta de capat de pista sa se etinda' pe cat
posibil' dincolo de sfarsitul unei benzi de pista pe o distanta de cel putin :
! *42 m' in cazul in care numarul de cod este , sau 49 si
! 1*2 m' in cazul in care numarul de cod este 1 sau *.
-.4 %atimea unei zone de siguranta de capat de pista trebuie sa fie cel putin egala cu
dublul latimii pistei asociate.
-.3 Se recomanda ca latimea unei zone de siguranta de capat de pista' ori de cate ori
este posibil' sa fie egala cu latimea portiunii ni#elate a benzii de pista asociate.
,+iece pe suprafeele de si#urana de capa de pisa
-.6 Se recomanda ca un obiect situat pe o suprafata de siguranta de capat de pista' care
ar putea pune in pericol a#ioanele' sa fie considerat obstacol si trebuie' pe cat este posibil'
inlaturat.
&e#ajarea si nivelarea suprafeelor de si#urana de capa de pisa
-.7 Se recomanda ca o suprafata de siguranta de capat de pista sa asigure a#ioanelor
pentru care pista este destinata sa le deser#easca: o suprafata dega4ata si ni#elata' pentru
e#entualitatea in care un a#ion ar ateriza prea scurt sau ar rula dincolo de capatul pistei.
Nota.- 'uprafata de siguranta de capat de pista nu tre"uie amena/ata la aceeasi
calitate ca "anda pistei +a se vedea, totusi, paragraful #.(.11 ,
Panele suprafeelor de si#urana de capa de pisa
-.8 Generalitati
Se recomanda ca pantele unei zone de siguranta de capat de pista sa fie astfel incat nici
o parte a suprafetei respecti#e sa nu strapunga suprafata de apropiere sau cea de urcare la
decolare.
-.9 0ante longitudinale
Se recomanda ca pantele longitudinale ale unei zone de siguranta de capat de pista sa
nu depaseasca panta descendenta de 38. Sc)imbarile de panta longitudinala ar trebui sa fie
cat mai treptate si sa fie e#itate sc)imbarile si in#ersarile bruste de panta.
-.12 0ante trans#ersale
Se recomanda ca pantele trans#ersale ale unei suprafete de siguranta de capat de pista
sa nu depaseasca panta ascendenta sau descendenta de 38. Sc)imbarile de panta ar trebui' sa
fie pe cat posibili treptate.
'e"isena suprafeelor de si#urana de capa de pisa
-.11 Se recomanda ca suprafata de siguranta de capat de pista sa fie astfel amena4ata
sau construita' incat sa reduca riscul de deteriorare a unui a#ion care ar ateriza prea scurt sau
ar rula dincolo de capatul pistei' sa faciliteze reducerea #itezei a#ionului si sa usureze
mane#rele #e)iculelor de sal#are si stingerea incendiilor' asa cum se cere in paragrafele
9.*.** la 9.*.*4.