Romania se afla astazi in plin proces de armonizare si normalizare a sistemului sau contabil cu normele

contabile internationale.
Armonizarea contabila este considerata un proces ireversibil, fiind determinate de nevoia de
comparabilitate a situatiilor financioare impusa de mondializarea economiilor, cu predilectie a pietelor
financiare. Nevoia de armonizare si convergenta in contabilitate presupune adaptarea si desfasurarea
unor activitati riguros organizate ce pot fi asimilate dreptului contabil international; concretizate in
obiective de normare a contabilitati si, respectiv, de normalizare a contabilitati.
Un prim pas spre armonizarea contabilitatii romanesti l-au facut societatile mari, cotate la Bursa de
Valori Bucuresti, unele regii autonome, companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes
national, precum si unele categorii specifice de unitati ce opereaza pe piata de capital, care indeplinesc
doua criterii economico-financiare prevazute. In acest sens, s-a emis Ordinul ministrului finantelor nr.
403/1999 care apoi a fost inlocuit cu OMFP nr. 94/2001.
Procesul amonizarii contabilitatii romanesti s-a extins si la unitatile mici si mijlocii, dar armonizarea si
convergenta contabilitatii acestora urmeaza sa se faca doar cu directivele europene de profil. In aceasta
privinta s-au conceput Reglementari contabile simplificate, compatibile cu Directivele europene,
aprobate prin OMFP nr. 306/2002, aplicate de la 1.01.2003.
Adevarata consolidare a reformei contabile romaneste se produce odata cu armonizarea acesteia cu
Directivele Europene si Standardele Internationale de Contabilitate (OMFP nr. 403/1999) respective
armoniarea acesteia numai cu Directivele Europene (OMFP 306/2002).
Asadar, potrivit acestor reglementari se realizeaza o armonizare la doua nivele:
1. la nivel European, cazul intreprinderilor mici si mijlocii, la care armonizarea se fundamenteaza pe
Directivele CEE, respective Directiva a IV-a, a VII-a si a VIII-a;
2. la nivel international, cazul entitatilor mari si foarte mari, la care armonizarea se fundamenteaza pe
IAS/IFRS.
Directivele Europene au fost elaborate in scopul armonizarii sistemelor de contabilitate ale statelor
member. Elaborarea unor norme europene a fost motivate de nevoia de comparabilitate a informatiilor
financiare si de apropiere intre informatiile furnizate de situatiile financiare din diferite state.
Directiva a IV-a din 25 iulie 1978 a vizat coordonarea dispoziitlor nationale cu privire la structura si
continutul conturilor anuale si ale raportului de gestiune, in special pentru societatile cu responsabilitate
limitata si societatile pe actiuni.
Directiva a VII-a din 13 iunie 1983, a avut ca obiect armonizarea intocmirii si publicarii conturilor
consolidate.
Directiva a VIII-a din 10 aprilie 1984, a vizat cu predilectie calificarea profesionala a expertilor contabili.
Nevoia de armonizare si uniformitate in contabilitate impune normalizarea sa. Pentru realizarea
procesului de normalizare este nevoie de o institutie a normalizrii, care are ca principale obiective:
elaborarea si mentinerea la zi a cadrului contabil general, a normelor contabile nationale, a planului de
conturi general, a practicilor contabile si a dictionarelor contabile. La noi aceast institutie este statal si
este reprezentat de Ministerul Finantelor prin Directia General a Legislatiei Contabile asistat de
Colegiul Consultativ al Contabilittii. La nivel international Institutia prin care se realizeaza normalizarea
contabila este Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate (I.A.S.B.).
Efortul de normalizare dar si produsul acesteia se concretizeaza in :
a)definirea de concepte, principii si norme contabile bazate pe o terminologie precisa si indentica pentru
toti producatori si utilizatorii de informatii contabile;
b)aplicarea practica a celor de mai sus in vederea organizarii comparabilitatii informatiilor contabile in
timp si spatiu.
In majoritatea tarilor, contabilitatea este supusa procesului de normalizare. Prin acesta se garanteaza
utilizatorilor externi o informare financiara de calitate. In plus, lucrarile de normalizare sunt un prilej de
reflectii, care stimuleaza si imbunatatesc atat practica cat si gandirea contabila, contribuind, astfel, la
perfectionarea contabilitatii.
Reforma contabila fiind o componenta importanta a reformei economice din tara noastra s-a considerat
necesara analiza mediului economic de ansamblu n cadrul caruia s-au desfasurat principalele etape ale
procesului de transformare a sistemului contabil national. n acest sens analiza a fost orientata n doua
directii, care au vizat, pe de o parte, studiul inflatiei ca fenomen marcant al economiei romnesti, iar, pe
de alta parte, principalele repere ale reformei sistemului national de contabilitate.
n ceea ce priveste studiul reformei sistemului romnesc de contabilitate precizam faptul ca aceasta s-a
desfasurat initial printr-o abordare retrospectiva a realitatii, ceea ce ne-a permis efectuarea unei analize
a primei etape a reformei contabile din tara noastra, iar ulterior a vizat reliefarea cauzelor care au dus la
producerea celei de a doua etape a reformei contabile, precum si studiul celor mai importante elemente
ce caracterizeaza aceasta etapa a reformei, aflata, de altfel, n plina desfasurare. n acest context au fost
analizati factorii care au determinat initial alegerea sistemului continental de contabilitate, iar ulterior a
unui sistem prin care se urmareste armonizarea contabila att n plan european, ct si international, n
care intruziunea elementelor specifice contabilitatii anglo-saxone a devenit evidenta. Fara ndoiala,
programul de dezvoltare a sistemului national de contabilitate reprezinta un important pas nainte
pentru evolutia contabilitatii romnesti. Cu toate acestea, nu trebuie neglijate controversele pe care le
genereaza acest proces de armonizare a contabilitatii, motiv pentru care au fost evidentiate cteva
dintre principalele contradictii aparute odata cu declansarea programului romnesc de armonizare
contabila.