SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI

ADMINISTRATIVE
Facultatea de Management
Recenzie:
,,TEORIA SOCIALISMULUI SI A
CAPITALISMULUI
!an" !e#mann !$%%e
SOVAR
LAURA
&ucu#e"ti '(()
CUPRINS
Introducere
Prezentare generala a autorului;
Tema operei recenzate;
Cuprins-prezentare pe scurt a capitolelor
1. Introducere carte;
2. Capitolul I:
-proprietate,contract,agresiune,capitalism,socialism
3. Capitolul II: Socialismul in stil rus;
4. Capitolul III: Socialismul in stil social democrat;
5. Capitolul IV: Socialismul conservatorismului;
6. Capitolul V: Socialismul ingineriei sociale si
fundamentele analizei economice;
7. Capitolul VI: ustificarea etica a capitalismului
!e ce este socialismul moralmente inaccepta"il#
8. Capitolul VII: $undamentele socio-psi%ologice ale
socialismului sau teoria statului;
9. Capitolul VIII: Productia capitalista si pro"lema
monopolului;
10. Capitolul I&: Productia capitalista si pro"lema "unurilor
pu"lice;
Incheiere Concluzii;
Introducere
'ans 'ermann 'oppe () septem"rie 1*+*, este un economist austriac si un
remarca"il profesor de economie, autor al numeroaselor carti si articole "azate pe
conceptul de proprietate si li"ertatea societatii, un pasionat al istoriei, sociologiei si
economiei.
Tema lucrarii -Teoria socialismului si a capitalismului. se refera la pro"lemele
economice ale societatii si implicit la ) sisteme sociale raspandite in intreaga lume:
socialismul, din perspectiva economica, politica si -stiintifica., asa cum este
prezentat in teoria mar/ista ca fiind un mod de organizare superior -anar%iei
capitaliste a productiei. si capitalismul, un sistem social care se va dovedi a fi cel
mai "enefic pentru progresul economic al unei tari.
Cuprins
Introducere c!rte
Tratatul politic analizeaza pro"lemele economice ale societatii si cum poate sa
fie organizata societatea pentru a fi produsa avutia.In viziunea lui 'ans, socialismul
este -un sistem de organizare prost conceput., rezultatul saraciei si nu al avutiei,
punand capitalismul ca inviingator. 0cest lucru s-a vazut la S10 care e mai "ogata
in general decat 2uropa de Vest, la 3ermania de Vest mai "ogata decat 3ermania
de 2st sau la 0nglia, care desi in sec &I& era cea mai "ogata tara din lume, a
scazut foarte mult pana la statutul de tara su"dezvoltata.
C!pito"u" I 'ans 'ermann ne arata in capitolul I, intr-un mod cat mai
convingator, aspecte legate de concepte precum: proprietate, agresiune, contract,
socialism, capitalism, acestea aflandu-se intr-o relatie foarte stransa. Conceptul de
proprietate a aparut odata cu raritatea "unurilor si a unor relatii conflictuale intre
posesori si este necesar pana si in 3radina 2denului intrucat se poate spune ca
omul si timpul sunt resurse rare, iar actul alegerii implica intotdeauna costuri.
Titlurile de proprietate sunt acordate posesorilor de "unuri rare, distingandu-se
.ceea ce este al meu44 de 44ceea ce este al tau.. 0gresiunea este privita ca fiind
scaderea unei satisfactii care deriva din actiunea altora asupra propriului "un.
5amenii au stiluri diferite indiferent de societatea in care traiesc, astfel, decizile pot
fi de consum sau de investitii,iar efectele acestora pot fi de reducere a investitiilor si
de sc%im"ari de personalitate.
C!pito"u" II 0cest capitol face referire la efectele socializarii mi6loacelor de
productie.0utorul a vizat o tara comunista, 7usia, analizand structura socialista.
Socialismul de tip rus s-a evidentiat prin reguli privind proprietatea, ca de e/emplu
mi6loacele de productie sunt detinute social, adica nimeni nu poate deveni
proprietar al mi6loacelor de productie, le poate utiliza, dar nu le poate vinde sau
pastra pentru sine. Investitiile sunt facute doar de administratorii de resurse
44niciodata pentru un profit privat44. In 7usia s-a trecut de la o economie "azata pe
teoria naturala a proprietatii la o economie socializata in care mi6loacele de
productie sunt egalizate. !iferenta dintr-o cele doua tipuri de economii se refera la
cum se decide si cine %otaraste. 8e sunt prezentate efectele socializarii mi6loacelor
de productie: scaderea ratei investitiilor si a capitalului, scaderea producatorilor si a
contractelor intrucat sunt defavorizati, minimizarea factorilor de productie. 0sfel
spune 'ans:44Se va economisi mai putin si se va consuma mai mult., iar din pricina
saraciei impuse se vor crea pietele negre. !in cauza faptului ca un administrator nu
poate sta"ili venitul monetar si cei ce muncesc nu mai pot lucra pentru sine, se
diminueaza productivitatea in cadrul muncii; autorul ia e/emplu 3ermania de Vest
versus 3ermania de 2st.
C!pito"u" III: In acest capitol, 'ans face referire la 7evolutia "olsevica din 7usia
(oct 1*19,, la e/istenta celor doua partide, comunist si social democrat si
incercarea celor din urma de a castiga cat mai multi adepti ai pu"licului de reforma
de sc%im"are, de socializare partiala. Pana in zilele noastre, socialismul de tip
social-democrat devenise cel mai raspandit sistem politic, avand ca trasaturi
privatizarea mi6loacelor de productie si ideea ca 44cetateanul nu este proprietarul de
drept44al intregului venit, de aici si 44dreptatea distri"utiva44. Transferul monetar de la
producatori la non-producatori a condus la eforturi productive scazute, scaderea
cantitatii de "unuri, puterea de cumparare a "anilor mica, toate acestea conducand
la regres.
C!pito"u" I#: 'ans discuta aici conservatorismul ca fiind la fel de devastator ca
si socialismul,un e/emplu ar fi national-socialismul german sau fascismul italian.Se
discuta cum capitalismul a inflorit pentru prima oara in sec &VIII dupa ce negustorii
si apoi taranii,saturati de sistemul social a"solutist sau feudal si de controlul
e/cesiv pe care il avea asupra lor.Idei despre li"ertate ca o conditie a prosperitatii
s-au constituit si in lucrarea 440vutia natiunilor44, 0dam Smit%. Se face referire la
revolutiile aparute datorita declinelor economice cauzate de sisteme politice
ineficiente: 7evolutia 0mericana, 3lorioasa 7evolutie din 0nglia, 7evolutia
$ranceza, aceasta miscare de sc%im"are a fost numita li"eralism. Se vor"este
deasemenea despre fascism si nazism, forme politice cu scopuri de a cuceri si de a
ataca.
C!pito"u" #: In acest capitol aflam ca socialismul este in continuare .viu si
viguros. si asa numitul sistem .Socialismul ingineriei sociale. , compus din
socialism,empirism si pozitivism, avea la "aza ratiune si deducti"ilitate si era
spri6init de social-democrati si conservatori,fapt pentru care devenise metodologia
secolului &&.Teoria empirista are la "aza ) teze, se analizeaza e/perienta,
cunoasterea cu privire la realitate si a doua teza e/plica de ce, . daca 0, atunci :..
Prin aceasta teorie, socialismul - devine imun la orice critica decisiva.. Ideile
centrale ale empirismului sunt menite sa distruga, spune 'ans "azandu-se si pe
analiza refle/iva,in plus acest concept se dovedeste a fi contradictoriu. 0naliza
economica consta in descrierea unei situatii concrete in ceea ce priveste valori,
scopuri, mi6loace,pentru a deduce consecintele actiunii. Idelogia ingineriei sociale
este la fel de prost conceputa ca orice alta forma de socialism, un argument la
aceste, .e/perienta nu este anterioara logicii, ci mai curand invers..1na dintre
regulile ingineriei sociale este aceea ca proprietarii pot face ce doresc cu resursele
lor, insa daca rezultatele nu sunt pe placul inginerilor sociali,acesti intervin si
restrang dreptul de proprietate,astfel proprietatea este continuu amenintata.
C!pito"u" #I:0ici, autorul ne prezinta doua teze: pretentia socialistilor, potrivit
careia e/ista un argument de principiu si pretentia 44 emotivista44 a socialismului
empirist care se dovedeste a fi esuata deoarece orice adevar tre"uie formulat si
decis argumentativ,6ustifica"il- 44partea a priori a comunicarii si argumentatiei44.
0utorul demonstreaza ca dreptul de apropriere originara este compati"ila cu
principiul non-agresiunii si ca toate formele de socialism nu trec nici macar primul
test al universalizarii.2tica socialista este un esec si aproape ca adopta principiul
-eu pot sa te lovesc, dar tu nu poti sa ma lovesti..Teoria naturala a capitalismului
este -primul venit-primul intrat..
C!pito"u" #II:0cest capitol ne arata aspecte ale teoriei statului, incepand cu
ideea ca socialistii isi sporesc venitul prin sc%im"uri non-contractuale prin
intermediul agresiunii si prin coruperea pu"licului (e/proprierea "unurilor,. Servicii
precum educatia, transprturile, comunicatiile, "anii si sistemul "ancar, securitatea,
sunt luate -in maini. de catre stat si sunt de o importanta vitala pentru e/istenta
statului si sporirea venitului acestuia.0cestia sunt platiti din impozite,fapt ce ii
dezavanta6eaza pe ceilalti.!iferenta dintre regimele autocrate si cele democrate au
fost foarte "ine analizate de catre ovenel:autoritatea guvernamentala a crescut
foarte mult incat, datorita cresterii semnificative a dorintei de a prelua puterea, s-a
recurs la proteste si raz"oi si in final oamenii au a6uns sa nu se mai inteleaga cu
acest proces, trecand pasivi pe langa acesta de fiecare dat. 2ste necesar ca opinia
pu"lica sa se sc%im"e si sa puna stop valului de impozite si reglementari impuse.
Socialismul are la "aza o mituire a oamenilor prin acordarea de favoruri, prin
e/ploatarea altora. 2.de la :atie spune in -!rumul catre servitute.: -cel ce isi
e/ercita dominatia asupra ta nu poseda cu adevarat nimic altceva decat puterea pe
care i-ai conferit-o pentru a te distruge;...< 8u-l mai servi, si vei deveni pe data li"er.
C!pito"u" #III: 'ans vor"este aici despre sistemul capitalist de productie si
pro"lema monopolului.Capitalismul este superior socialismului prin: alocarea
rationala a mi6loacelor de productie, calitatea "unurilor,conservarea capitalului in
timp, un sistem de piata "ine structurat. 8u e/ista un mod rational de a acorda
fonduri, iar serviciile productive functioneaza pe "aza testului de profit si pierdere si
in "aza acestuia investitia se poate muta in alt sector. 3uvernul, insa nu
functioneaza pe "aza unui test:.cu cat c%eltuieste mai mult, cu atat mai multe
servicii pot sa ofere,dar unde sa se opreasca#..Prin forta pietei capitaliste,
resursele sunt utilizate eficient evitandu-se suprautilizarea lor,asa cum s-a
intamplat in cazul socialismului rus. 0utorul spune ca monopolul nu poate sa se
e/tinda intr-un sistem neingradit al pietei si daca acest lucru se intampla nu ar
afecta deloc consumatorii, atata timp cat acestia au dreptul de a le "oicota, si de a
intra li"eri pe piata. 0stfel, monopolul nu reprezinta deloc o pro"lema speciala.
Preturile de monopol sunt discutate la scoala austriaca de economie reprezentata
de =.>isses, care spune:.este necesara indeplinirea unei conditii suplimentare, mai
precis a unei forme anume a cur"ei cererii;...< Preturile de monopol sunt doar acele
preturi la care este mai avanta6os pentru monopolist sa restranga cantiatea totala
ce urmeaza a fi vanduta, decat sa-si e/tinda vanzarile pana la limita pe care ar
permite-o o piata concurentiala.
C!pito"u" I$:1ltimul capitol analizeaza cazul productiei "unurilor pu"lice,
punandu-se accent pe productia de securitate, care vizeaza li"era competitie, si
erorile e/istente in teoria "unurilor pu"lice.8u e/ista niciun criteriu fi/ de sta"ilire
daca "unurile sunt pu"lice sau private, depinde de gradul lor de e/tindere; o eroare
consta in faptul ca statul tre"uie -sa asigure "unurile pu"lice, care altfel nu ar fi fost
produse..C%iar daca securitatea este un "un pu"lic,ea tre"uie sa concureze cu alte
"unuri pentru alocarea de resurse rare.'ans spune ca un sistem pur capitalist in
care e/ista li"ertatea de a alege ?producatorii de securitate sunt privati- conduce la
dreptate si prosperitate economica. Pierderea asigurarii in economie inseamna ca
omul nu ar mai avea protectie impotriva proceselor ce contin daune asupra
proprietatii.
Conc"u%ii
0ceasta carte este foarte "ine structurata,se "azeaza pe definitii concludente
dandu-se e/emple reale din istorie. >-a a6utat sa imi inteleg mai "ine cum ar tre"ui
sa fie construita o societate pentru a conduce la progres economic.Puterea
maselor sociale a reprezentat motorul multor crize, fiind folosita in numeroase
cauze: inlaturarea tiraniei, do"andirea independentei nationale, castigarea
diverselor drepturi, cum ar fi lupta pentru dreptul de vot sau pentu crearea unei
legislatii a muncii. 2ste de preferat capitalismul, in locul socialismului >ar/ist,
pentru ca individul are li"ertatea de a alege, el va cauta sa se implice in activitati
care sa ii aduca profit, astfel prin capitalul investit creste nivelul de trai. 5 societate
ideala tre"uie sa cunoasca o dezvoltare economica su"stantiala si constanta,
cresterea de la an la an a productiei si a fortei de munca; atata timp cat e/ista
oportunitati, e/ista si liniste sociala, fiecare cetatean tre"uie sa se "ucure de
li"ertate individuala, de confort, de egalitate rasiala si etnica, de o e/istenta care sa
ii ofere satisfactii. 0ceasta carte merita citita pentru ca ofera omului o imagine clara
si comple/a a societatii capitaliste sau socialiste. Cea mai importanta victorie a
capitalismului este unificarea 3ermaniei de Vest cu 3ermania de 2st.