Mo
tiva
\u0143ia

spri
jinu
lui

Zon ele rurale din Rom\u00e2nia prezint\u0103 o deosebit\u0103 importan\u0143\u0103 din punct de vedere economic, social \u015fi din punct de vedere al dimensiunii lor, diversit\u0103\u0143ii, resurselor naturale \u015fi umane pe care le de\u0143in.

Dezvoltarea economic\u0103 \u015fi social\u0103 durabil\u0103 a spa\u0143iului rural este indispensabil legat\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u0143irea infrastructurii rurale existente \u015fi a serviciilor de baz\u0103. Pe viitor zonele rurale trebuie s\u0103 poat\u0103 concura efectiv \u00een atragerea de investi\u0143ii, asigur\u00e2nd totodat\u0103 \u015fi furnizarea unor condi\u0143ii de via\u0143\u0103 adecvate \u015fi servicii sociale necesare comunit\u0103\u0143ii.

atractivit\u0103\u0143ii \u015fi interesului pentru zonele rurale. Pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0143irea calit\u0103\u0143ii vie\u0143ii, un factor determinant \u00eel constituie modernizarea \u015fi extinderea infrastructurii fizice rurale de baz\u0103 care influen\u0143eaz\u0103 \u00een mod direct dezvoltarea activit\u0103\u0143ilor sociale, culturale \u015fi economice \u015fi implicit, crearea de oportunit\u0103\u0143i ocupa\u0143ionale.

acces la acest sistem), iar \u00een ceea ce prive\u015fte accesul la sistemul de canalizare situa\u0143ia este \u015fi mai critic\u0103, doar 10% din num\u0103rul de locuitori beneficiaz\u0103 de re\u0143eaua public\u0103 de canalizare. \u00cen mod evident, aceste aspecte afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u015fi bun\u0103starea familiilor din comunit\u0103\u0143ile rurale.

\u00cen ceea ce prive\u015fte alimentarea cu gaze naturale, din totalul localit\u0103\u0143ilor rurale doar 571 sunt racordate la acest sistem, iar serviciile de alimentare cu energie termic\u0103 sunt limitate \u2013 doar 0,5% din totalul energiei termice este distribuit\u0103 \u00een zonele rurale \u2013 astfel \u00eenc\u00e2t la nivel na\u0143ional, numai 26 de localit\u0103\u0143i rurale beneficiaz\u0103 de servicii de termoficare (Prelucrare date INS, 2005).

Articolul 52(b)(i) \u015fi 56 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
Punctul 5.3.3.2.1 a Anexei II al Regulamentului (CE) nr.1974/2006.
Articolul 52(b) (ii) \u015fi 56 al Regulamentului(CE) nr. 1698/2005.
Punctul 5.3.3.2.2 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006
Articolul 57 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005
Punctul 5.3.3.2.3 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006.

Sistemul de colectare \u015fi depozitare a de\u015feurilor solide este \u00eentr-o faz\u0103 incipient\u0103 \u00een zona rural\u0103. \u00cen prezent spa\u0143iile de depozitare a de\u015feurilor existente \u00een spa\u0143iul rural nu corespund normelor de mediu, urm\u00e2nd ca acestea s\u0103 fie \u00eenchise \u015fi ecologizate p\u00e2n\u0103 la data de 16 iulie 20091.

Infrastructura fizic\u0103 de baz\u0103 slab dezvoltat\u0103, \u00een majoritatea comunelor este, de asemenea, una dintre cauzele care limiteaz\u0103 dezvoltarea serviciilor de baz\u0103 \u00een spa\u0143iul rural (facilit\u0103\u0143i culturale, recrea\u0143ionale, de \u00eengrijire a copiilor \u015fi b\u0103tr\u00e2nilor, servicii de transport public etc). \u00cen majoritatea comunelor \u015fi satelor, acestea sunts l ab

La nivelul anului 2006 doar 7%2 din satele rom\u00e2ne\u015fti de\u0143ineau gr\u0103dini\u0143e, iar \u00een privin\u0143acr e \u015f e l or, statistica arat\u0103 faptul c\u0103 acestea sunt aproape inexistente (2 unit\u0103\u0143i), situa\u0143ie care se r\u0103sfr\u00e2nge \u015fi asupra accesului mamelor pe pia\u0143a muncii. Totodat\u0103, casele de copii3 \u015fi centrele de \u00eengrijire a b\u0103tr\u00e2nilor suntr e dus e

Multe localit\u0103\u0143i rurale sunt izolate \u015fi nu beneficiaz\u0103 de servicii de transport public care s\u0103 le asigure leg\u0103tura cu alte localit\u0103\u0143i sau cu centrul administrativ al comunei. Serviciile regionale de transport persoane ce opereaz\u0103 \u00een aceste zone, de obicei evit\u0103 deservirea acestor localit\u0103\u0143i, din motive de eficien\u0143\u0103 economic\u0103 sau din cauza infrastructurii precare etc. Aceast\u0103 cauz\u0103 creeaz\u0103 dificult\u0103\u0143i majore \u00een multe din zonele rurale, din perspectiva acces\u0103rii serviciilor medicale, educa\u0143ionale \u015fi administrative, limit\u00e2nd astfel \u015fi posibilit\u0103\u0143ile de ocupare a unui loc de munc\u0103.

Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase a\u015fez\u0103minte culturale din spa\u0143iul rural nu \u015fi-au mai putut desf\u0103\u015fura activitatea din cauza st\u0103rii \u00eenaintate de degradare. Astfel, \u00een anul 2002 din totalul de 6147 de c\u0103mine culturale existente \u00een \u0143ar\u0103, doar 1874 mai puteau desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0143i culturale. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een ciuda faptului c\u0103 97% dintre c\u0103minele culturale beneficiaz\u0103 de un sediu propriu, dotarea acestora este mai mult dec\u00e2t nesatisf\u0103c\u0103toare pentru circa 80% dintre ele.

centre istorice etc.) \u015fi ad\u0103postesc o bogat\u0103 cultur\u0103 tradi\u0143ional\u0103, o arhitectur\u0103 divers\u0103 \u015fi un mod de via\u0143\u0103 bazat pe valori tradi\u0143ionale, care \u00een general difer\u0103 de la o regiune la alta. Totu\u015fi, satele rom\u00e2ne\u015fti nu reu\u015fesc s\u0103 utilizeze cu succes aceste resurse unice \u00een avantajul economic al popula\u0143iei.

Cu toate c\u0103 tradi\u0143iile \u015fi obiceiurile sunt influen\u0143ate de pozi\u0143ia geografic\u0103 a zonei \u015fi de prezen\u0143a resurselor naturale, identitatea cultural\u0103 nu este definit\u0103 doar de o simpl\u0103 loca\u0143ie. P\u0103strarea \u015fi conservarea mo\u015ftenirii rurale sunt esen\u0143iale pentru dezvoltarea turismului rural, reprezent\u00e2nd o posibilitate de promovare a satelor rom\u00e2ne\u015fti cu efect pozitiv asupra turi\u015ftilor \u015fi popula\u0143iei locale.

1 Conform Hot\u0103r\u00e2rii de Guvern nr. 349/2005, art. (3) alin. 7, privind depozitarea de\u015feurilor, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare
2 Procent calculat pe baza datelor INS la nivelul anului 2006
3 Sunt structuri ale Autorit\u0103\u0143ii Na\u0143ionale pentru protec\u0143ia copilului

De\u015fi prin implementarea Programului SAPARD s-au realizat o serie de proiecte de infrastructur\u0103 rural\u0103 (2.558 km drumuri construite \u015fi modernizate, 4.918 km re\u0143ea de alimentare cu ap\u0103, 863 de km re\u0143ea de canalizare) \u015fi proiecte axate pe activit\u0103\u0143i me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti \u015fi de artizanat (19 unit\u0103\u0143i me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti sus\u0143inute \u00een cadrul c\u0103rora activeaz\u0103 155 artizani), necesit\u0103\u0143ile de renovare \u015fi dezvoltare a satelor sunt \u00eenc\u0103 destul de mari. Num\u0103rul comunelor care au beneficiat de proiecte de infrastructur\u0103 fizic\u0103 de baz\u0103 (drum, ap\u0103 \u015fi canalizare) au fost de 821 din care 441au beneficiat de proiecte pentru drumuri, 295 pentru ap\u0103 \u015fi 85 pentru canalizare.

\u00cen acest moment, exist\u0103 oportunitatea de a duce la \u00eendeplinire \u015fi de a folosi cu succes aceste proiecte pilot, ca model pentru a fi reproduse la o scar\u0103 mai larg\u0103 printr-un program de dezvoltare rural\u0103, de amploare, finan\u0143at prin FEADR \u015fi contribu\u0143ia na\u0143ional\u0103.

legal de dezvoltare rural\u0103 \u015fi anume: 321 - \u201eServicii de baz\u0103 pentru economia \u015fi popula\u0143ia rural\u0103\u201d, 322 - \u201eRenovarea \u015fi dezvoltarea satelor\u201d \u015fi 323 - \u201eConservarea \u015fi punerea \u00een valoare a mo\u015ftenirii rurale\u201d \u00een una singur\u0103. Aceasta va permite comunit\u0103\u0143ilor locale s\u0103 rezolve \u00eentr-un cadru integrat problemele \u015fi nevoile locale.

Toate acestea sunt nevoi ce presupun urgen\u0143e pentru toate cele trei categorii de activit\u0103\u0143i specifice celor trei m\u0103suri: \u00eembun\u0103t\u0103\u0143irea \u015fi creareai nf r as t ruc t uri i fizice de baz\u0103 (cu prec\u0103dere infrastructura de drumuri \u015fi infrastructura de ap\u0103/ap\u0103 uzat\u0103), a serviciilor publice de baz\u0103 \u015fi punerea \u00een valoare a mo\u015ftenirii rurale.

prevederilor legale \u00een vigoare4, \u201dDou\u0103 sau mai multe unit\u0103\u0143i administrativ-teritoriale au dreptul ca, \u00een limitele competen\u0143elor autorit\u0103\u0143ilor lor deliberative \u015fi executive, s\u0103 coopereze \u015fi s\u0103 se asocieze, \u00een condi\u0143iile legii, form\u00e2nd asocia\u0143ii de dezvoltare intercomunitar\u0103\u201c.

acestea, beneficiile asocierii sunt multiple \u015fi transcend scopul ini\u0143ial (de exemplu: crearea unei asocia\u0143ii de tip intercomunitar garanteaz\u0103 apari\u0143ia unei strategii de dezvoltare a localit\u0103\u0143ilor, care realizeaz\u0103 asocierea). De\u015fi bine definit, scopul, nu trebuie s\u0103 se limiteze la o singur\u0103 ac\u0143iune sau activitate, ci trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere un anumit domeniu.