CONTINUT

Continut ....................................................................................................................................
............ 1
Inceperea unui Program de Comportament
Verbal .............................................................................. 2
Cum il invatam pe copil sa se
joace .........................................................................................................11
Jucariile
preerate ..................................................................................................................................
. 1!
Cum il invatam pe copil sa ceara ceva
"#olicitare$ ................................................................................. 21
Cum il invatam pe copilul care poate sa vorbeasca sa ceara "sa
solicite$ .............................................. 2%
Cum il invatam pe copil sa etic&ete'e "pipaie$ obiecte si
imagini .......................................................... (1
)etode de
transer ..................................................................................................................................
(!
Cresterea productiilor vocale * Cum il invatam pe copil sa
vorbeasca ................................................... +(
Probleme de
comportament ................................................................................................................... %,
Cum il invatam pe copil sa raspunda la
intrebari .................................................................................... -.
/legerea ormei primului
raspuns .......................................................................................................... 11+
Cum il invatam pe copil sa puna
intrebari .............................................................................................. 11-
Cum il invatam pe copil sa inteleaga si sa oloseasca limbajul
abstract ................................................ 12-
Construirea
propo'itiilor .........................................................................................................................
1+0
Te&nici de predare pentru combinatiile de cuvinte 1 ormarea
propo'itiilor ......................................... 1++
Construirea abilitatilor sociale care
apar ................................................................................................ 1+-
2eterminarea gradului de pregatire pentru
scoala ................................................................................ 1%0
INC3P343/ UNUI P4O54/) 23 CO)PO4T/)3NT V346/7
1
1. Ce este /6/1V6/8
ABA este stiinta care se ocupa cu stiinta comportamentelor aplicate. Ea ofera o structura pentru a
cerceta comportamentele umane, factorii care le determina si cum le putem spori/creste sau diminua. De
asemenea, ea ofera o structura fundamentala pentru a invata noi abilitati (comportamente pe care vrem sa le
sporim/intensifcam). Informatiile de baza pe care trebuie sa le aveti in ceea ce priveste predarea acestor
abilitati sunt: modelarea, suerarea, descresterea, inlantuirea si incura!area diferentiata. "ateva e#plicatii
foarte simple sunt oferite mai !os:
a) Modelarea $ proces prin care modifcam treptat comportamentul de!a e#istent al copilului in
ceea ce dorim. Aceasta se face de obicei prin adaptarea cerintelor inainte de a oferi
incura!are. De e#emplu, daca un copil de abia invata sa spuna cuvinte, i se poate cere sa
atina un obiect inainte de a%l primi. &ai tarziu, ii putem cere sa spuna primul sunet, o
silaba si in cele din urma intreul cuvant.
b) Sugerarea $ a!utorul oferit de profesor pentru a promova raspunsul corect. 'na dintre
diferentele de baza intre cele mai traditionale prorame ABA si modelul (B este folosirea
)invatarii fara reseli* in modelul (B si metodele )nu, nici o suestie* in modelele
traditionale ABA. +uestiile variaza prin radul de interventie, de la ,idarea fzica la
demonstratie, indicatii verbale, indicatii vizuale, indicare cu deetul, cat si in modul
suestiilor stimulatorii, cum ar f apropierea. Intotdeauna trebuie sa incercam sa folosim
suestia care intervine cel mai putin in comportamentul pe care vrem sa%l obtinem. De
e#emplu, cand invatam pentru prima data copilul sa atina un obiect sau o imaine, e
posibil ca la inceput sa fe nevoie sa%i miscam mana spe obiect.
c) Descresterea/Minimalizarea $ este o parte critica din procesul de invatare al copiilor, de a
-' deveni dependenti de suestii. .rice suestii vor f treptat indepartate, pe masura ce
copilul reuseste sa raspunda corect fara nici o suestie. "a sa folosim e#emplul de mai sus,
daca vrem sa%l invatam pe copil sa atina o mine, putem incepe prin a%i misca mana spre
mine, apoi ii atinem doar umarul, apoi aratam spre mine etc., pana cand copilul
reuseste sa atina minea atunci cand i se spune (multi copii nu vor avea nevoie de multe
astfel de suestii pentru a invata )sa atina* un obiect).
d) Inlantuirea $ fundamental, aceasta inseamna ca abilitatile sunt impartite in cele mai mici
unitati componente si sunt invatate astfel, in unitati care sunt inlantuite impreuna. /e,nicile
de inlantuire inainte si inapoi sunt frecvent utilizate atunci cand se doreste invatarea unei
noi abilitati. 'n e#emplu de inlantuire inainte ar f invatarea unei propozitii $ copilul este
invatat pe rand cate un cuvant (spune )eu*, spune )eu te*, spune )eu te iubesc*). Daca il
invatam aceeasi propozitie folosind inlantuirea inapoi, vom incepe cu fnalul $ spune
)iubesc*, spune )iubesc pe*, spune )iubesc pe tine*.
e) Incurajare diferentiata $ incura!area reprezinta probabil cea mai importanta parte in
procesul de invatare. Aceasta implica oferirea unui raspuns la comportamentul copilului,
care va intari acel comportament. "uvantul )diferential* se refera la faptul ca noi variem
nivelul incura!arii in functie de raspunsul copilului. +arcinile rele pot f incura!ate mai mult,
pe cand sarcinile usoare pot f incura!ate mai slab. /rebuie sa ne adaptam incura!area in
mod sistematic in asa fel incat copilul va invata in cele din urma sa raspunda potrivit in
prorame naturale de incura!are (ocazional) cu tipuri naturale de incura!are (social).
2. Ce este invatarea procesului discret8
Invatarea procesului discret este o te,nica folosita atat in proramele traditionale ABA cat si in
proramele de comportament verbal ((BA). Aceasta te,nica cuprinde:
a) descompunerea unei abilitati in parti mai mici0
b) invatarea unei sub%abilitati pe rand pana cand copilul o stapaneste0
c) folosirea invatarii concentrate (dense)0
d) oferirea suestiilor si descresterea folosirii suestiilor atat cat este necesar0
e) folosirea metodelor de incura!are.
1iecare sesiune de invatare cuprinde procese repetate, fecare process avand un inceput distinct
(instruirea), un comportament (raspunsul copilului) si o consecinta (incura!area sau descresterea folosirii
suestiilor).
2
)arile inceputuri
Este foarte important sa incepeti si sa dezvoltati relatia terapeutica cu foarte multa atentie. Este
important ca, copilului sa%i placa in continuare sa fe intre oameni si sa vada invatarea ca pe )un lucru bun*.
2rima sarcina a instructorului este aceea de a%l invata pe copil ca atunci cand el (instructorul) apare,
se intampla lucruri bune3 In termeni comportamentali, trebuie )sa faceti ec,ipa cu incura!arile*. Acest lucru
se poate face in multe moduri, dar in primul rand prin observare atenta a copilului si interactionarea cu el intr%
un mod care sa%i faca placere. .bservati cum ii place sa fe atins, ce fel de voci ii fac placere, cum
reactioneaza la diferite e#presii faciale, cu ce !ucarii ii place sa se !oace. Abordati%l cand pare plictisit si oferiti%
i in mod neconditionat ceva care ii face placere. 4ucati%va cu el fara sa cereti nici un raspuns. De obicei a!uta
sa aveti un aliment special sau o !ucarie care sa fe disponibila numai atunci cand instructorul este prezent.
Acest lucru il stabileste pe instructor ca find o forma de incura!are conditionata. (eti sti daca aveti succes
atunci cand copilul pare fericit cand veniti dumneavoastra3 1actorii importanti in aceasta faza cuprind:
a) nu%l luati pe copil de la o activitate placuta atunci cand vine instructorul . De e#emplu, este de
preferat ca, copilul sa nu se uite la o caseta video preferata c,iar atunci cand trebuie sa vina instructorul0
b) nu cereti un raspuns. "u alte cuvinte, nu%i dati copilului indicatii cum ar f: )vino aici*, )stai !os*,
)uita%te la asta* etc.
c) instructionati copilul intr%un mod placut si antrenant, astfel incat el sa vrea sa fe cu dumneavostra.
#olicitarea primului raspuns
1olosind modelul (BA, cel mai important este sa%l invatati pe copil cum sa ceara ceea ce vrea. Acest
lucru se intampla deoarece copilul este de obicei motivat sa comunice pentru a obtine aceste lucruri (are )o
operatiune stabilita*). Inreistram de obicei un salt important in abilitatile de comunicare pe masura ce
copilul invata sa ceara. Ei invata )eu spun, eu primesc* si asta le confera multa putere. 2arte din aceasta
invatare ar trebui sa apara de obicei in prima faza. De e#emplu, daca vedeti ca copilul se intinde spre o
anume !ucarie (masina), dumneavoastra ati putea spune )masina*. /ineti masina in mana o secunda pentru a
vedea daca el repeta. Daca nu, dati masina intr%o parte. Daca copilul nu da un raspuns imitativ sub control
instructional, ati putea incerca sa obtineti un raspuns de completare care poate f transferat mai apoi unei
cereri. Dumneavoastra puteti spune ),ai sa ne !ucam cu masinile*, apoi repetati ),ai sa ne !ucam55.* +i
vedeti daca copilul va completa raspunsul. . alta te,nica folositoare este aceea de a avea obiectul dorit
undeva la vedere, dar el sa nu poata f obtinut fara a!utor din partea unui adult, si sa%i dati copilului
posibilitatea de a alee in timp ce le denumiti pe fecare: )vrei masina sau cartea6*. Daca copilul nu
raspunde, c,iar daca dumneavoastra stiti ca el poate pronunta cuvantul, s%ar putea sa fe necesar sa%l
invatati pe copil sa fe cooperant in alte activitati imitative pe masura ce il invatati cererile verbale.
'rmatorii factori sunt importanti atunci cand incepeti sa cereti raspunsuri:
a) nu cereti niciodata un raspuns pe care dumneavoastra nu il puteti suera. De
e#emplu, nu spuneti )spune masina* atunci cand tineti o masina daca copilul0 nu va
imita in mod consecvent. Aceasta se intampla din cauza faptului ca nu%l putem
)oblia* sa spuna cuvantul. -u vrem ca, copilul sa e#erseze neurmarea instructiunilor.
b) daca dati o instructiune, cum ar f )stai !os*, dumneavostra trebuie sa%l ,idati fzic pe
copil sa se aseze daca el nu face asa. Din nou, nu dorim ca, copilul sa -' urmeze
instructiunile.
c) asiurati%va ca primele instructiuni pe care le dati sunt cele de care sunteti siur ca
pot f indeplinite, si incura!ati%l foarte mult pentru bunavointa. +olicitarile primelor
raspunsuri pot f imitatii non%verbale: )vino aici* (cu un alt adult care arata), )stai !os*,
)atine*, )potriveste* etc.
d) nu folositi niciodata o incura!are pe post de )mita*. Aceasta inseamna, in esenta, sa%l
starniti pe copil prin 7uturarea unei incura!ari in fata lui si prin a%i cere un raspuns
inainte de a%i da voie copilului sa a!una la ea. Aceasta nu inseamna ca nu puteti
folosi incura!arile drept )promisiuni*. De e#emplu, daca doriti sa%l faceti pe copil sa
vina la dumneavoastra, luati in mana ceva ce lui ii place si dati%i obiectul respective
atunci cand vine3
e) c,iar pentru copiii care sunt vocali, dar nu se a7a intr%un control de preatire,
imainile si sunetele pot f folositoare atunci cand copilul este invatat cum sa ceara
lucruri pe care le poate spune.
Aceasta se intampla deoarece dumneavoastra puteti sa%i suerati copilului sa faca un semn sau sa
inmaneze o imaine, dar nu puteti sa%i suerati e#primarea. In mod tipic, copilul va incepe repede sa
foloseasca cuvintele in mod functional, daca este capabil sa le produca, o data ce a inteles )reula* cererii.
3
Cum ne descurcam cu un comportament negativ
"opilul nu trebuie niciodata incura!at atunci cand are un comportament neativ. Acest lucru este de
obicei difcil de realizat la inceputul unei relatii terapeutice deoarece, uneori, copilul s%ar putea sa f fost
incura!at in mod necuetat. 2entru copii este un lucru normal sa plana atunci cand o nevoie nu le este
satisfacuta. Deoarece copilul nu poate sa comunice intr%un mod efcient, parintii s%ar putea sa f incercat sa%si
dea seama ce vrea copilul oferindu%i toate obiectele lui preferate. Acest lucru incura!eaza tipetele si plansul3
Inorarea crizei poate creste, pentru un timp, comportamentul0 dar este esential ca toti cei care lucreaza cu
copilul sa nu cedeze comportamentului de criza.
Incercati sa nu dati nici o atentie crizei daca copilul tipa pentru ca vrea ceva. Indepartati%va, traeti
adanc aer in piept si ramaneti calm3 "and copilul se linisteste, folositi imaini, semne sau aratati%i obiecte
pana cand va dati seama ce vrea. Daca stiti ce vrea copilul se poate folosi o metoda de numarare. +puneti
)fara plans* sau ceva asemanator si incepeti sa numarati cand copilul se opreste din plans, c,iar daca la
inceput numai pentru a inspira adanc. Incepeti de la inceput de fecare data cand copilul incepe sa plana din
nou. . data ce copilul s%a oprit din plans la un numar prestabilit, dati%i ceea ce vrea.
Daca copilul face crize deoarece i s%a dat o instructiune si el nu vrea sa se supuna, folositi cu calm
cea mai putin suparatoare suestie pentru a va asiura ca copilul va face ce i s%a spus. Daca i s%a cerut sa
stea !os iar el tipa, ,idati%l cu blandete pana la scaun, faceti%l sa se aseze pentru cateva secunde, apoi lasati%
l sa se ridice (doar atunci cand nu tipa3). 8ucrul important la un comportament neativ este sa invatam din el.
Daca copilul face crize, asta inseamna ca metodele de predare trebuie a!ustate. Aveti in vedere incura!arile,
densitatea lor, difcultatea sarcinilor pe care i le cereti, pentru a stabili ce anume trebuie corectat. Este foarte
important ca, comportamentele neative sa nu fe incura!ate, dar lucrul cel mai important de dorit este acela
de a folosi metode bune de predare astfel incat aceste comportamente sa nu mai apara.
"ele mai importante lucruri de retinut la inceputul unei relatii terapeutice sunt: ideea de a va simti
bine, binedispunerea copilului si invatarea de catre copil a faptului ca invatarea este distractiva iar
comunicarea este puternica. "opilul trebuie sa invete ca viata devine mai buna daca se supune cererilor3
4egulile incurajarii
9. )Incura!arile trebuie sa fe incura!atoare*. "eea ce este incura!ator pentru un copil poate
f potrivnic altuia. 8ucrurile pe care un copil le poate asi incura!atoare la un moment dat,
pot sa nu mai fe asa mai tarziu3
:. Incura!area trebuie sa fe continenta. Incura!arile ar trebui sa fe disponibile doar atunci
cand este produs un comportament $ tinta, pentru a nu%i diminua astfel puterea
(incura!arile necontinente pot f oferite in incercarile de a%l eala pe instructor sau o
activitate nedorita cu incura!are).
;. /rebuie folosita o ama lara de incura!ari. Acest lucru este necesar pentru a ne asiura
ca incura!area isi va pastra valoarea si, de asemena, pentru a oferi incura!ari diferentiale.
<. "ombinati intotdeauna incura!arile sociale cu incura!arile elementare.
=. Dezvoltati si identifcati noi incura!ari in mod continuu. .bservati comportamentele
stimulatoare ale copilului pentru a putea determina ce i%ar face placere.
>. 1olositi incura!arile potrivite varstei. 8ucrul acesta va spori acceptarea celor de aceeasi
varsta si posibilitatea de a intalni aceste lucruri in mod natural.
?. -outatea si neprevazutul sporesc mult incura!area. +urprizele sunt de obicei foarte
placute si foarte motivante. . eanta la indemana sau o cutie cu surprize pot f
folositoare.
@. 8a inceput incura!area trebuie sa apara imediat. /rebuie sa fti siuri ca, copilul asociaza
comportamentul lui cu incura!area. Incura!area este cea mai efcienta atunci cand apare
dupa 9%: secunde dupa comportament.
A. /rebuie stabilit si urmarit indeaproape un proram variabil de incura!are.
9B. Incura!area trebuie diminuata in timp, pe masura ce copilul invata. +arcinile usoare ar
trebui sa aiba un proram )slab* de incura!are.
99. Evaluati timpul incura!arii. -u intrerupeti momentul de munca pentru o incura!are, si
incercati sa obtineti mai multe raspunsuri inainte de a oferi o recompensa tanibila.
9:. In timp, indreptati%va spre incura!ari care sunt mai mult naturale si practice $ laudele
(recompensele sociale).
9;. -u folositi recompensele pe post de mita. -u obisnuiti copilul sa auda inainte despre
incura!area pe care o va primi. -u amintiti copilului ce incura!are ar putea primi daca nu
4
ar aparea comportamente disruptive. -u oferiti alte incura!ari cand comportamentul se
e#tinde (in incercari de a%l linisti).
9<. 1olositi incura!ari diferentiate. .feriti cele mai bune recompense pentru cele mai bune
comportamente sau pentru munca )cea mai rea*, in timp ce pastrati incura!arile de tip
)Bine* pentru o munca mai usoara sau descresterea comportamentelor.
Termeni si de9nitii
(-ota: aceste defnitii au menirea de a%i a!uta pe aceia care nu au preatirea comportamentala vasta
sa fe capabili sa obtina o folosire functionala a conditiilor defnite. Asadar, ele pot sa nu fe )e#acte* din
punct de vedere comportamental)
Operatia de stabilire "O#$
a) creste in mod temporar efcienta sau valoarea unei incura!ari0
b) creste in mod temporar comportamentele care au avut drept consecinta acea incura!are in
trecut.
7ucruri care aectea'a O#
9) privarea $ valoarea unui obiect creste cand acesta lipseste pentru un anumit timp (e#. "and tineti
o dieta de slabit, o pizza devine foarte dorita).
:) satietatea $ valoarea unui obiect scade atunci cand acesta este foarte disponibil.
;) OS concurenta $ valoarea obiectului/comportamentului scade atunci cand e#ista un alt
obiect/comportament de o importanta mai mare (e#. "opilul isi dorea foarte mult sa se !oace cu o !ucarie, insa
nevoia de a scapa de intrebarile dumneavoastra a devenit mai puternica).
E#emple:
9. Daca nu aveti bani, valoarea acestora creste si, in plus, acest fapt se re7ecta in comportamente
care in trecut v%au permis sa aveti mai multi bani (o slu!ba in plus, mai multa munca etc.).
:. Daca un copil are o !ucarie preferata, cu care nu s%a mai !ucat de mult, valoarea acelei !ucarii
creste pentru o anumita perioada si se e#prima printr%o crestere a frecventei comportamentelor prin care a
dobandit in trecut !ucaria.
;. Daca un copil se a7a intr%un mediu zomotos, pe care el il considera neconfortabil, acest lucru
creste pentru un timp valoarea evadarii si se e#prima prin comportamente (lovire, muscare tipete, spune ),ai
sa merem* etc.) care au avut drept rezultat scaparea si alta data in trecut.
Incurajarea (intarirea)
$ are loc dupa ce se produce un comportament si are ca efect sporirea aparitiei aceluiasi
comportament, in aceleasi conditii, in viitor.
9. Intarirea pozitiva: copilul primeste ceva foarte dorit dupa ce se produce comportamentul.
E#emple:
a) un copil vrea o pra!itura si continua sa tipe in timp ce parintii incearca sa%si dea
seama ce vrea. Data viitoare cand copilul va dori pra!itura, probabil va manifesta
acelasi comportament.
b) copilul doreste sa se !oace cu minea, asa ca face semnul pentru )mine*0 parintele
ii da minea (intarirea)0 prin urmare, data viitoare cand va dori minea, copilul va
e#ecuta acelasi comportament (semnul pentru mine).
:. Intarirea neativa: indepartarea unui lucru pe care individual il considera potrivnic, sporind
astfel aparitia aceluiasi comportament in viitor.
E#emple:
a) un copil aseste prezenta fratilor sai ca find deran!ata si, prin urmare, il musca pe
fratele lui. &ama vine si il ia pe frate0 aceasta consecinta a comportamentului
copilului va spori probabilitatea de a produce comportamentul (muscatul) in viitor.
b) un copil aseste la scoala )cercul timpului* ca find aversiv si incepe sa tipe. "a
urmare a acestui comportament, profesorul il lasa liber. Acest lucru sporeste,
bineinteles, probabilitatea producerii comportamentului in viitor.
Pedepsirea
5
% aplicarea a ceva ce copilul considera neplacut, sau indepartarea unui obiect (comportament)
pe care copilul il considera placut, imediat dupa ce s%a produs comportamentul, si care are ca efect
descresterea comportamentului.
+timul
% un lucru pe care o persoana il poate e#prima cu a!utorul simturilor. .rice poate f vazut, auzit,
mirosit, pipait sau ustat. .ameni diferiti pot e#perimenta senzatii diferite plecand de la acelasi stimul. 'n
stimul pe care o persoana il resimte ca find placut, o alta il poate descrie ca find neplacut. 'nii stimuli nu
sunt asociati nici cu durere, nici cu placere si nu au fost asociati cu nimic altceva (stimuli neutri). 'n stimul
poate f asociat cu o e#perienta trecuta, atunci cand este urmat fe de o incura!are, fe de o pedeapsa. Atunci
el este considerat un stimul discriminativ (sd). "u alte cuvinte, cand apare stimulul, el indica disponibilitatea
sau posibilitatea incura!arii sau a pedepsei. 'n stimul asociat cu lipsa incura!arii poarta denumirea de
)conditie +%delta*.
E#emple:
- stimul neutru: tatal spune )pune mana pe caine*, aceasta find prima situatie in care
copilul aude aceasta fraza. "opilul aude cuvintele, dar ele nu sunt associate cu nimic, nici
pozitiv si nici neativ0
- stimul discriminativ: un copil sta in bratele tatalui sau si priveste o carte. /atal ii spune
)aseste cainele si ii ia mana, ,idandu%l*. "and coopilul pune mana pe caine, tatal il
imbratiseaza si ii spune )asa este3*. "opilul aseste acest lucru destul de placut
(incura!are), asa incat a doua oara cand tatal da paina si spune )aseste cainele*, copilul
pune din nou mana pe caine, fara sa mai astepte ca tatal sa%l ,ideze. Deoarece
comportamentul a fost, in trecut, urmat de o incura!are, cand aude )aseste cainele*,
copilul sesizeaza posibilitatea incura!arii.
- +%delta: pentru a continua cu e#emplul de mai sus, in cazul in care copilul arata pisica si
nu cainele, tatal nu il imbratiseaza si nu ii spune )asa este*. In acest fel comportamentul
resit este asociat cu lipsa incura!arii.
Clasi9carea comportamentala a limbajului "#:inner$
Cerere $ o )cerere pura*, apare pur si simplu ca rezultat al unei .+ sau al dorintei de a avea un
obiect, mai deraba decat de a f intrebat )ce vrei6*.
E#emplu: )2ot sa iau o pra!itura6*0 )'nde%i mama6*.
4eceptiv $ urmarea/indeplinirea indicatiilor sau supunerea la cererile celorlalti.
E#emple: )Caseste pra!itura in forma de monstru.* (copilul atine)0
) 2une%ti te ro farfuria la spalat.* (copilul se supune)0
) "e spune puf%puf 6* (copilul atine trenul).
#imt tactil $ etic,etarea/denumirea unui obiect, a unei actiuni prezente, sau a ceva cu care copilul
vine in contact. . )senzatie tactila pura* nu are leatura cu posedarea unei .+ sau cu dorinta de a avea
obiectul.
E#emple: )"um se numeste asta6* (copilul denumeste obiectul)0
) "um se simte cainele6* (moale)0
) "are din ele spune puf%puf6* (copilul spune )trenul*)0
) "e vezi6* (copilul spune $ )o pasare zburand pe cer*).
Intraverbal $ un raspuns la ceva ce spune o persoana si care are leatura cu un obiect, actiune sau
caracteristica care nu este prezenta (raspunsul la intrebari sau purtarea unei discutii).
E#emple: )8icareste, licareste, micuta5* (copilul spune )stea*)0
) "e spune puf%puf6* (copilul spune )trenul*)0
) "e ai facut astazi la scoala6* (copilul spune 5).
2e tip ecou $ repetarea e#acta a ceea ce tocmai a spus o persoana.
E#emple: )(rei sa meri afara6* (copilul spune )vrei sa meri afara*)0
&ama spune )masina*, copilul spune )masina*.
T;C $ trasaturi, functii, clase. . data ce copilul este capabil sa ceara, sa identifce si sa denumeasca
obiecte din mediul lor, /1" sunt invatate pentru ca copilul sa poata invata asocierile sau )leaturile
intraverbale* dintre cuvinte. /rasaturile reprezinta parti ale obiectelor si descrieri ale obiectelor. 1unctiile
reprezinta actiunile care sunt de obicei leate de obiecte, iar clasele reprezinta rupurile de care apartin
6
obiectele. Daspunsurile receptive, tactile si intraverbale sunt toate predate asa incat copilul sa poata invata
sa raspunda la intrebari si sa vorbeasca despre lucruri cand acestea sunt prezente.
E#emple: banana
/rasaturi $ albena, cu coa!a, luna0
1unctii $ se co!este, se mananca0
"lasa $ lucruri care se mananca.
In timpul primei faze de invatare, raspunsul copilului este de a atine sau denumi atunci cand se
pronunta /"1%ul. Dupa ce s%au invatat aproape ;B de obiecte diferite, este predate procesul invers, dandu%i
posibilitatea invatacelului sa defneasca si sa descrie obiectele.
albena, se co!este, luna, de mancare $ banana.
"onversatiile sunt de obicei combinatii de cereri, pipairi si intraverbale cu raspunsuri receptive
ocazionale/intamplatoare.
E#emplu:
+am: )+alut3 "e mai faci6* (cerere).
1red: )+unt bine, dar am fost destul de ocupat*0 (simt tactil, intraverbal) )+imt ca sunt preatit
pentru o vacanta* (simt tactil/pipaire)0 )Dar tu6* (cerere).
+am: )De fapt, eu tocmai m%am intors din vacanta* (intraverbal). )+unt ata sa ma intorc din nou la
treaba* (simt tactil).
1red: )Intr%adevar6 'nde ai fost6* (cerere).
+am: )Am fost la pla!a toata saptamana* (intraverbal)0 )(rei sa%ti arat pozele6* (cerere).
1red: )+iur* (intraverbal).
+am: )Da%mi eanta de acolo (cerere%+am0 receptiv%1red), am in ea pozele (simt tactil). +i aici este
unul dintre copiii care ma inroapa in nisip* (simt tactil).
1red: )/i%a placut casa in care ati stat6* (cerere).
+am: )Da, a fost rozava3* (intraverbal).
1red: )2oti sa%mi dai numarul aentului6 (cerere). +crie%mi numarul pe ,artia asta, te ro.* (cerere $
1red0 receptiv $ +am).
3valuarea raspunsului copilului la mediu
&ulti copii reactioneaza diferit la o varietate de input%uri senzoriale. Inteleerea modelelor de
raspuns a fecarui copil fata de mediu ii poate a!uta pe parinti si pe instructori sa stabileasca tipurile de !ucarii
sau activitati care le plac copiilor, cat si sa%i a!ute sa stabileasca tipurile de stimuli care ar trebui folositi
pentru a%l incura!a pe copil. .bservati%l pe copil cu atentie si descrieti reactia lui la diferiti stimuli.
#unet
9. "um reactioneaza copilul la sunete tari fata de sunetele incete6 "opilul raspunde diferit
daca asteapta sunetul sau daca sunetul se produce brusc si neasteptat6
:. "um reactioneaza copilul cand variati tonul vocii dumneavoastra6 "um reactioneaza
copilul la tonuri foarte !oase fata de tonuri ridicate6 2are a prefera vocile masculine sau
vocile feminine6
;. "um reactioneaza copilul la muzica6 Incearca el sa cante cantece c,iar daca cuvintele nu
pot f intelese6
<. 2oate copilul sa imite modele de a bate usor in tobe sau la #ilofon6 2oate el repeta
numarul corect al loviturilor sau ritmul loviturilor6
=. (orbirea copilul este la un nivel potrivit6 I se sc,imba volumul in functie de situatie6
>. "ate silabe contin propozitiile pe care copilul le poate imita in mod repetat6
?. "um reactioneza copilul la )!ucarii vorbitoare*6 Incearca el )sa le stimuleze* (adica sa
apese un buton in mod repetat) atunci cand este sinur6
@. 2oate copilul sa completeze cuvinte in carti cu rime sau cantece, fara sa fe nevoie de
prea multa invatare6
#timulii vi'uali
9. 2oate copilul sa identifce fotorafi6 "um reactioneaza la desene cu linii6 Daca variati
contrastul de culoare in desenele cu linii (de e#. maro pe bronz, fata de neru pe alb),
sau luminati mai mult fundalul, reactioneaza el diferit6
:. "um reactioneaza copilul la diferite lumini6 +e comporta diferit in lumina 7uorescenta,
lumina slaba sau lumina puternica6
7
;. Deactioneaza copilul diferit la stimuli care se misca fata de stimuli care sunt nemiscati6
<. Deactioneaza copilul diferit la stimuli vizuali daca se a7a in miscare6
=. Are copilul tendinta de a se stimula atunci cand vede obiecte care se rotesc6
>. 2oate copilul sa completeze puzzle6 Daca da, ce fel de puzzle%uri6 2oate el sa puna piese
de puzzle impreuna cu susul in !os6
?. 2oate copilul sa dezmembreze !ucarii, iar apoi sa le ansambleze din nou6
@. Anticipeaza copilul drumul spre locuri familiare6 2oate copilul sa aseasca obiecte
familiare daca acestea au fost mutate6
A. Deactioneaza copilul la o mica parte dintr%o imaine mai deraba decat la intreaa
imaine6
)iscare< atingere si constiinta corpului in spatiu
9. "opilul pare a f )intotdeauna in miscare*, sau pare mai deraba sedentar6
:. +unt miscarile repetitive sau intamplatoare6
;. "um reactioneaza copilul atunci cand il leanati, invartiti in bratele dumneavostra sau dansati6
<. E#ista vreo diferenta in felul in care copilul reactioneaza la miscari bruste fata de miscari incete,
reulate6
=. "um reactioneaza copilul la spatiile mici6 Dar la spatiile mari, lari6
>. "opilul calca pe obiecte mai deraba decat sa le ocoleasca6
?. "um reactioneaza copilul la te#turile diferite ale !ucariilor sau ,ainelor6
@. "um reactioneaza copilul la imbratisari fata de atinerile usoare6 E#ista vreo diferenta in felul in
care el reactioneaza la masa!ul incet si reulat fata de felul in care reactioneaza la atinerile
scurte, sacadate6 Deactioneaza el diferit la atineri in diferite parti ale corpului6
A. /olereaza copilul spalatul pe dinti si pe fata6 Are obiceiul de a baa lucrurile in ura6
9B. &ananca copilul o varietate de mancaruri de diferite compozitii/te#turi6
99. Are copilul tendinta de a se stimula prin manipularea fzica a diferitelor obiecte sau parti ale
corpului6
9:. Este copilul capabil sa puna in ordine un numar de miscari pentru a indeplini o sarcina6
9;. 2oate copilul sa puna in ordine un numar de actiuni diferite cu !ucariile6
9<. Este tonusul muscular eneral al copilului scazut sau ridicat6 +e sc,imba acesta atunci cand
copilul face miscari cu un anumit scop6
5ust
9. &ananca copilul o ama lara de arome6 2are el sa prefere alimente condimentate,
sarate, dulci sau linistitoare6
:. 8ine sau molfaie vreodata obiectele inainte de a interactiona cu ele6
)iros
9. Este copilul sensibil la parfumuri, aenti de curatire sau alte c,imicale6
:. E#ista mirosuri specifce pe care copilul pare sa le savureze6
;. "opilul miroase lucrurile inainte de a interactiona cu ele in mod frecvent6
<. 2are copilul sa fe stimulat de miros6
CU) I7 INV/T/) P3 COPI7 #/ #3 JO/C3
In mod frecvent, atunci cand spunem parintilor ca primul lucru pe care dorim sa%l invatam pe copilul
lor este acela de a cere lucrurile pe care le doreste, acestia spun $ )dar el nu cere/vrea nimic3*. /oti copiii
doresc ceva, si e#ista metode prin care putem spori atat varietatea, cat si numarul de lucruri pe care ei si le
doresc. Este foarte important ca noi sa%l invatam pe copil sa se bucure de multe lucruri, astfel incat sa putem
creste numarul de oportunitati de invatare, cat si sa%i oferim copilului activitati la care sa participe si care
sunt mai amuzante/placute decat stimulentele.
Importanta invatarii unui copil de a%i place !oaca, nu poate f accentuata prea mult. In timp ce este
posibil cu certitudine sa%l invatam pe un copil sa arate imaini, sa imite actiuni, sa repete cuvinte in situatii
artifciale sau nascocite, nu este prea probabil ca copilul va folosi aceste abilitati intr%o maniera functionala,
8
decat daca il invatam folosind lucrurile pe care este posibil sa le intalneasca in viata cotidiana. &ai mult decat
atat, daca aceste obiecte din )lumea adevarata* (!ucarii, !ocuri, oameni) nu sunt incura!atoare pentru copil,
noi nu ii vom oferi decat o operatie de stabilire (.+) pentru a vorbi atunci cand el se a7a intr%un mediu
artifcial (statul la masa), cu stimuli artifciali (imaini) si incura!ari artifciale (casete video, bomboane,
tratatii). Asadar, un scop permanent al oricarui proram, ar trebui sa fe acela de a asocia incura!arile stabilite
(alimente, lucruri, mirosuri etc.) cu obiecte noi, pentru a crea tot mai multe lucruri de care copilul sa se
bucure (incura!ari conditionate).
2entru a putea determina ce fel de !ucarii sau activitati ii pot placea unui copil, ne putem uita la
felurile de comportament proprii stimulatoare in care el se ana!eaza si putem analiza felul in care el
reactioneaza la o varietate de privelisti, sunete, usturi si miscari din mediu (stimuli). Intrebarile atasate va
vor a!uta sa sa va ,idati pe masura ce invatati mai multe despre copil. +%ar putea ca in acest moment sa nu
stiti inca raspunsul la unele intrebari. 2entru a putea raspunde, incercati sa%i prezentati copilului diferite
privelisti, sunete, lucruri de atins, si observati cum reactioneaza el. .data ce ati raspuns la intrebari, folositi
aceste informatii pentru a va putea a!uta sa determinati cele mai bune feluri de !ucarii sau activitati pe care
sa le prezentati copilului. 'nele suestii sunt oferite pe baza informatiilor pe care le adunati dumneavoastra.
"el mai important lucru de retinut este acela ca, de fecare data cand introduceti o activitate sau
!ucarie noua, doriti sa o asociati cu o incura!are. "u alte cuvinte, sa faceti ceva care s%ar putea sa nu%i placa
prea mult copilului in combinatie cu ceva ce stiti ca%i place. Aceasta idee ramane adevarata, indiferent de
activitatea noua pe care o introduceti. .rice incura!are poate f folosita pentru a produce asocierea. De
e#emplu, daca unui copil ii place sa fe tinut strans, asociati aceasta activitate cu cititul unei carti. Daca ii
place sa priveasca obiecte care se invart, aleeti !ucarii sau activitati ce presupun invartire. Daca ii place
muzica, cantati sau e#aerati in7e#iunile vocii atunci cand interactionati cu el.
Dupa ce l%am )aatat* pe copil, sau dupa ce l%am facut sa%i placa activitatea, il putem invata sa
ceara acea activitate sau poate sa ceara diferite bucati sau parti din ea. Daca copilul este non%verbal, il
putem invata sa ceara acea activitate prin folosirea semnelor sau a imainilor. In timpul viitoarei sesiuni, vom
discuta despre metodele prin care sa determinam cel mai potrivit sistem aumentativ (de marire) pe care sa%l
folosim. Dumneavoastra puteti, de asemenea, sa va opriti inainte de ultimul cuvant pentru a vedea daca
copilul il completeaza. Acesta constituie, in parte, un raspuns intraverbal, dar si o solicitare, daca copilul
reactioneaza asa incat activitatea poate continua.
&ulte dintre primele !ucarii sau activitati pe care le%ati ales pentru a le prezenta copilului, pot f
considerate !ucarii )stimulatoare*. De e#emplu, titireze, roti care se invartesc, mecanisme sau bete cu
panlica. "u alte cuvinte, daca copilul este lasat sinur cu !ucaria, el poate alee daca sa o priveasca sau
daca sa interactioneze cu ea de mai multe ori, intr%un mod repetitiv. Este important sa nu lasati copilul )sa se
!oace* cu !ucaria in acest fel, deoarece, asa cum am discutat mai sus, comportamentele auto%stimulatoare au
tendinta de a se auto%incura!a. -u dorim sa sporim comportamentele auto%stimulatoare ale copilului prin
oferirea accesului nelimitat la aceste !ucarii. "eea ce incercam sa facem, este sa asociem incura!area (!ucaria%
stimul) cu vorbitul si interactiunea. Acestea sunt !ucarii care ar trebui sa fe tinute intr%un loc special, nu la
vedere, si care sa fe folosite numai atunci cand este prezent un adult. Este important ca instructorul sa
detina controlul asupra !ucariilor pentru a%l impiedica pe copil sa se stimuleze si sa%l inore pe instructor3
Daca asiti o !ucarie sau activitate de care copilul sa fe interesat, incercati sa asiti si altele care pot oferi
copilului aceeasi stimulare senzoriala (sau una similara).
'n alt set de !ucarii sau activitati care trebuie privite cu atentie sunt cele care combina cauza si
efectul cu asa%zisa !oaca. De e#emplu, spalatorii de masini care c,iar improasca apa, cuptoare care scot
baloane atunci cand atiti sau c,iuvete de !ucarie care arunca apa atunci cand sunt apasate. Daca copilului ii
place partea de )cauza si efect* a !ucariei, de multe ori il puteti face pe copil sa reactioneze la
dumneavoastra daca controlati c,iar dumneavoastra acea parte a !ucariei. De e#emplu, daca copilul vrea sa
vada baloane din cuptor, probabil ca el va cere )ateste* daca dumneavoastra tineti butonul de la oc,iul de
araaz.
'na dintre cele mai mari reseli pe care oamenii le fac, este aceea de a se aseza !os cu copilul
pentru a se !uca si de a incepe sa puna o mie de intrebari. Aceasta nu este !oaca, este testare, iar copilul s%ar
putea sa o aseasca aversiva. Dumneavoastra trebuie sa evitati sa formulati cerinte si doar sa va bucurati de
!oaca impreuna cu el/ea. De e#emplu, multor copii le plac vocile )copilaroase*/*prostesti* si modele de
intonatie e#aerata (in special copiilor carora le place si muzica). Daca este asa, puteti canta sau spune
aceeasi serie de cuvinte in timp ce va !ucati cu !ucaria, pe un ton )melodic*. De e#emplu, daca il leanati pe
copil pe o mine folosita in terapie, dumneavoastra ati putea spune )mine topaitoare, mine saritoare, toti
cad !os*. Dostooliti%l pe copil !os de pe mine atunci cand spuneti !os. Daca faceti acest lucru in mod repetat,
si daca copilului ii place activitatea, probabil ca veti incepe sa observati cum copilul se uita la dumneavostra
cu nerabdare cand sunteti pe punctul de a spune )!os*. Incercati sa va opriti inainte de )!os* si s%ar putea ca
copilul sa completeze cu )!os* in locul dumneavostra. Incercati sa evitati sa povestiti pur si simplu ceea ce
vedeti ca face copilul si, in sc,imb, luati si dumneavoastra parte. De e#emplu, daca copilul se !oaca cu un tren
pe sine, luati si dumneavostra un tren si prefaceti%va ca loviti trenul, sau urmariti%i trenul de%a lunul sinelor.
9
Daca el pare sa repete aceeasi activitate iar si iar, intrerupeti%l intr%o maniera vesela, !ucausa. De e#emplu,
daca copilul aleara in cerc in !urul camerei, ridicati%l deodata in aer si faceti%l )sa zboare* in !urul camerei.
'nii copii au doar nevoie sa se a7e in prea!ma unei !ucarii noi pentru o bucata de timp inainte de a
interactiona cu ea. Daca acesta este cazul, doar lasati !ucaria neatinsa in camera pentru cateva zile. In mod
treptat, incepeti sa va !ucati dumneavostra cu !ucaria atunci cand copilul se a7a in camera, dar la o anumita
distanta. 8asati%l pe copil sa vada ca puneti !ucaria intr%un loc unde este vizibila , dar nu accesibila.
1iti constienti de faptul ca unii copii se )impotmolesc* atunci cand se !oaca cu o !ucarie sau cand
asculta o poveste in acelasi fel de fecare data. Din acest motiv, se poate intampla ca, o !ucarie pe care
copilul parea sa o indraeasca atunci cand se !uca cu mama, sa nu mai fe asa de interesanta atunci cand se
!oaca cu tatal3 Daca vi se pare ca acest lucru se intampla cu copilul, observati cu atentie persoana cu care el
pare sa se bucure de !ucarie sau activitate, pentru a putea determina la ce anume reactioneaza copilul. 2oate
ca este vorba de o voce copilaroasa sau de felul in care este pronuntat un anumit cuvant. In timp ce nu dorim
in mod necesar sa incura!am aceasta nevoie aparenta de )monotonie*/*unicitate*, putem folosi informatia
pentru a determina cum am putea sa facem aceeasi !ucarie sa fe mai nostima pentru copil (incura!are), dar
intr%o maniera diferita.
/ineti minte ca unii copii devin mai aitati atunci cand interactioneaza cu unele !ucarii (in special
!ucariile care ii stimuleaza). Daca copilul pare sa devina foarte activ si pare sa nu se poata concentra la ceea
ce faceti, luati o pauza si faceti o alta activitate care sa implice stimuli diferiti. De e#emplu, daca un copil
incepe sa sara si sa bata din palme in timp ce va !ucati cu un titirez, il puteti rua sa se aseze, apoi sa luati o
pauza si sa mereti intr%un loc mic, limitat si sa cititi o carte0 sau ati putea sa faceti un )sandEic, cu copii* cu
pernele. /rebuie sa fti atent sa nu incura!ati, neintentionat, orice comportamente neative prin reactia fata
de comportamentul copilului. 1olositi informatia, dar aveti rabdare pana sa sc,imbati activitatea atunci cand
copilul afseaza un comportament de dorit.
Inceperea jocului
'rmatoarele te,nici de invatare s%au dovedit a creste interesul copilului fata de oameni si !ucarii.
Amintiti%va ca scopul, in acest punct, este de a )primi* permisiunea de a intra in !ocul copilului si de a deveni
parte din incura!area pe care o primeste din aceasta situatie.
9. Construiti anticiparea: repetati aceleasi cuvinte sau secventa de miscari iar si iar, in aceeasi
maniera, inainte de a face pauza.
E#: !ucati )baba%oarba*. +puneti )baba%oarba* in timp ce va miscati treptat spre copil si va dati !os o
patura de pe cap. In timp ce copilul incepe sa fe atent la dumneavoastra, veti observa un zambet si contact
vizual in timp ce va apropiati. "opilul s%ar putea sa inceapa sa rada in timp ce va dati !os patura de pe cap.
"and vedeti ca acest lucru incepe sa se intample, opriti%va, c,iar inainte de a spune )baba%oarba*. "opilul s%
ar putea sa completeze cu )baba%oarba* sau sa incerce sa va dea !os patura de pe cap3
:. ;aceti ceva neasteptat: repetati aceeasi activitate, in acelasi mod, apoi, deodata, sc,imbati
rutina.
E#: daca copilul mananca o pra!itura, puteti spune )mi%e foame*, pentru ca apoi sa va indrpetati
catre copil si sa va prefaceti ca muscati din pra!itura. Dupa ce a tolerat acest lucru de cateva ori, indreptati%va
spre copil si scoateti niste sunete puternice, ca si cum mancati.
E#: daca copilul scoate in mod repetat lopeti pline cu nisip sau orez si priveste cum se scure
continutul intr%o aleata, prefaceti%va ca%l mancati3 +au aduceti un persona! favorit (Elmo, BarneF) in !oc, ca
sa )manance*.
;. Imitati ce ace copiulul si aceti un joc din acest lucru
E#: copilul mere pe !os cu pasi apasati, pe conuri de pin, in timp ce va plimbati. 1iecare, pe rand,
calca pe conuri. Dumneavoastra calcati primul spunand $ )am asit unul0 calc apasat*0 apoi ii spuneti
copilului $ )este randul tau0 calca apasat*, in timp ce el calca conul. In timp ce acest !oc proreseaza, poate
ca dumneavoastra ati putea sa asiti mai multe conuri pe care sa le asezati in cerc sau in alt fel, pentru a
!uca !ocul )calca apasat*.
<. Intrerupeti joaca copilului prin blocari1intreruperi jucause
E#: copilul se tot da pe un toboan in casa, prabusindu%se la capat pe niste perne. Apucati%l de
picioare (cu blandete) la capatul de sus al toboanului si leanati%l, spunandu%i )., te%am prins3*. (eti sti daca
copilul aseste acest lucru amuzant sau nu, in functie de zambet. Asteptati contactul vizual inainte de a
spune )dau drumul6*, ca si cand l%ati intreba inainte de a%i da drumul. +au, daca copilul aleara de !ur
impre!ur, iar apoi se izbeste in pernele canapelei, asezati niste perne pe podea ca sa se izbeasca in loc pe ele.
Aveti ri!a sa va vina randul si dumneavoastra sa va aruncati pe perne3
10
=. /sociati cuvinte1sunete cu ceea ce ace copilul
E#: in timp ce copilul deseneaza de unul sinur, spuneti )deseneaza, deseneaza, deseneaza* sau
)de !ur impre!ur, de !ur impre!ur, de !ur impre!ur si stop* sau )sus si !os, sus si !os* (orice descrie ceea ce face
copilul in acel moment). 1olositi vocea (lalaita, e#aerata, inceata) care ii place in mod obisnuit copilului.
+impla asociere a acestor cuvinte sau sunete cu incura!ari va face probabil ca si copilul sa foloseasca aceste
cuvinte sau sunete mai tarziu.
>. ;olositi e=presii aciale sau miscari ale corpului e=agerate, pentru a iesi dumneavoastra
)in relief*.
E#: faceti oc,ii foarte mari, cadeti cu un zomot puternic, tipati cu ura lar desc,isa si cu mainile
frecandu%va )lacrimile*.
?. Creati intelesuri: c,iar daca nu credeti ca copilul dumneavoastra nu spune )un cuvant
adevarat*, ascultati sunetul pe care el il face si purtati%va ca si cum ar avea un inteles.
E#: in timp ce deseneaza, copilul bolboroseste ceva ce suna precum )soare*. Imediat luati o carioca
si desenati un soare ca si cand copilul v%ar f cerut sa%l desenati.
@. Introduceti alte >personaje? in joc
E#: copilului il place sa%l balansati pe o mine. Aduceti si alte !ucarii si lasati%le sa se balanseze pe
mine. Daca copilul incepe sa impina aceste persona!e !os de pe mine, spuneti )da%te !os Elmo*, in timp ce
copilul le impine.
Jocul ulterior
1iecare copil este diferit, asa ca dumneavostra va trebui sa%l urmariti pe fecare cu atentie pentru a
putea stabili cand sa incepeti, in mod treptat, sa adauati mai multe cerinte. . data ce copilul cere o !ucarie
sau o activitate, dumneavoastra puteti creste numarul de lucruri pe care el le cere inainte de a obtine
rezultatul fnal. De e#emplu, o data ce copilul cere in mod reulat sa se !oace cu o mine, puneti minea
respectiva intr%o cutie transparenta si invatati%l sa va ceara )sa desc,ideti* cutia. &ai tarziu il puteti invata sa
va ceara sa rostooliti sau sa balansati minea, sau poate ca dumneavoastra i%ati putea da posibilitatea de a
alee/cere mini de diferite culori. 8ucrul important este sa nu mariti numarul de cereri atat de repede incat
copilul sa nu mai vrea sa participe. Aceasta este deseori numita )uciderea incurajarii*. In esenta, cresterea
cererilor face ca evadarea sa fe mai valoroasa decat activitatea. Acesta este cazul in care aud de multe ori
pe parinti spunand ca copilului ii placea, intr%adevar, o !ucarie, dar ca acum nu ii mai place.
Alt mod de a )ucide* incura!area este de a permite atat de mult acces la ea, incat aceasta nu mai
reprezinta o recompensa (satietate). De e#emplu, copilului c,iar ii place sa se !oace cu dumneavoastra cu
baloane, dar daca faceti acest lucru de 9B ori pe zi, in fecare zi, s%ar putea ca la un moment dat el sa nu mai
para atat de nostim3 .cazional, opriti o activitate atunci cand copilul este foarte motivat, dar fti atent sa o
inlocuiti cu ceva care sa reprezinte totusi o incura!are. 2rin e#plorarea continua a !ucariilor si activitatilor noi
pe care copilul le place, crescand treptat numarul de cereri si variind frecvent activitatile, puteti mentine
ridicata valoarea !ucariei sau a activitatii.
'nii copii pot avea cateva activitati preferate, dar nu tolereaza prea bine introducerea unora noi.
Daca se intampla asa, poate ca copilul v%ar putea doar urmari pe dumneavoastra cum va distrati cu noua
activitate pentru o perioada, in timp ce el mananca ustarile sale preferate sau bea suc (asociere). (eti sti
cand copilul este preatit sa se !oace cu noua !ucarie sau sa interactioneze cu dumneavoastra in timpul noii
activitati, atunci cand il veti vedea ca incepe sa zambeasca si sa se intinda dupa obiectele care tin de
activitatea respectiva.
In acest punct, puteti, de asemenea, sa dezvoltati !ocul prin adauarea unor bucati sau persona!e noi
la rutina !ocului. De e#emplu, daca copilului ii place sa urmareasca animalele cum se plimba cu trenul pe sine,
poate ca este timpul sa opriti trenul si sa duceti animalele la zoo sau la ferma, acolo unde traiesc ele. 8uati o
activitate incura!atoare si adauati o parte noua a secventei, pentru a va putea permite sa predati lucruri noi.
Iarasi, fti atent sa nu adauati prea multe cereri deodata sau copilul ar putea sa%si piarda interesul pentru
acea activitate, sau cel putin sa o faca atunci cand dumneavoastra nu sunteti prin prea!ma3
1olositi )bucata* din !oc care ii place copilului ca o recompensa pentru indeplinirea altor activitati. De
e#emplu, daca copilului ii place sa sc,imbe imbracamintea unei papusi, sc,imbati ,ainele asa cum ar f
necesar pantru ca papusa sa se !oace in apa sau sa meara in parc. Daca copilului ii place sa se !oace cu
animale, atunci puneti%le pe acestea (pe animale) sa ),otarasca* ca ele vor sa faca ceva diferit.
'n alt mod de a incepe un !oc mai elaborat este sa folositi casetele video preferate ale copilului.
8uati persona!ele din caseta si incepeti sa derulati unele dintre situatiile de pe video. .priti video%ul si puneti
persona!ele de !ucarie sa repete aceeasi situatie care tocmai a fost vazuta pe caseta. Aceasta reprezinta si o
11
metoda de a asocia !ucariile cu incura!ari si ii ofera copilului un )scenariu* pe care sa%l foloseasca in timp ce
se !oaca. In mod treptat, sc,imbati scenariul pentru a f siur ca copilul nu se impotmoleste doar in re%crearea
casetei video pentru !ocul cel mai functional.
"and incercam sa predam in timpul !ocului, este tentant pentru unii sa continue vorbirea rapida si
intrebarile multiple folosite in timpul sesiunilor de invatare intensiva. Acest lucru trebuie evitat cu orice pret.
In sc,imb, modelati abilitatile, obtineti unele raspunsuri receptive si faceti o multime de rezolvari de
probleme in timpul !ocului. .feriti copilului optiuni pentru a diri!a directia in care trebuie sa se dezvolte
sc,ema !ocului. De e#emplu, daca va !ucati cu BarneF, iar acesta )se imbolnaveste*, ar trebui sa%l duceti la
doctor sau in parc6 Daca 8oftie nu poate sa ridice o teava mare, ar trebui +coop sa%l a!ute sau ar trebui ca el
sa o lase !os6 Daca ii dam copilului optiuni, acest lucru ii permite sa continue sa solicite, dar e#tinzand !ocul.
4oaca ar trebui )sa arate* diferit decat munca3 Autorul recomanda sa folositi !ocul pentru a%l invata pe copil
lucruri noi, si sa pastrati sesiunile de invatare intensiva pentru a creste viteza si acuratetea raspunsului la
sarcini multiple intr%o maniera mi#ta si variata ori de cate ori este posibil. 1acand asta veti creste
probabilitatea ca aceste abilitati sa se eneralizeze si veti face, de asemenea, situatia de invatare mult mai
placuta pentru toata lumea3 . data ce vorbitul si !oaca au fost atat de mult asociate cu incura!area, asa incat
ele sunt recompensatoare prin ele insele, copilul va f ata sa invete lucruri de care el nu este prea interesat
si va f ata sa invete intr%un mod )scolar* mai traditional.
Jocul avansat
(ine un timp in viata fecarui copil cand el nu apuca sa se !oace cu !ucariile asa cum ar vrea si nu le
)ordona* celorlalti din !ur sa face ceea ce vrea el. In timpul invatarii initiale, dorim ca copiii sa faca aceste
lucruri, cum ar f sa invete )vorbesc, primesc*, si sa dezvolte noi sc,eme de !oc cu doar putina induplecare si
variatie din partea partenerilor de !oc adulti. 'neori acest tip de !oc va crea )monstri care cer* unde/cand un
copil va insista ca intreul !oc, incepand de la care piesa de puzzle trebuie asezat in continuare, pana la felul
in care trebuie sa serpuiasca o sina de cale ferata, trebuie sa fe stabilit de el (de copil).
.ricum, daca dorim sa%l invatam pe copil sa se !oace cu alti copii, va trebui sa%l invatam de
asemenea, ca nu intotdeauna ei sunt cei care diri!eaza !ocul. 2unem bazele acestui lucru atunci cand insistam
sa ne !ucam cu ei pe rand si putem dezvolta aceasta invatare prin acceptarea de roluri care vin cu )idei* in
!ocul ulterior. De e#emplu, in timp ce construiti un !oc cu bile sau o structura de blocuri, veniti pe rand cu
)idei* diferite in ceea ce priveste partile care ar trebui puse in continuare. Daca )ideea* mere, copilul poate
f invatat sa%l felicite pe partenerul de !oc. Daca nu, )ei bine5.*. 2oate ca ideea urmatoare va mere.
'n !oc mult mai avansat poate f folosit pentru a re%crea situatii sociale specifce, in care copilul ar
putea intampina reutati. De e#emplu, daca copilul nu se !oaca prea bine pe terenul de !oaca cu alti copii,
!ocul cu !ucarii de pe terenul de !oaca il poate invata diferite functii ale lucrurilor pe care le poate face pe
terenul de !oaca. +au, daca copilul a avut o )altercatie* cu un alt copil, rezolvarea (prin esturi,
comportament) problemei poate f folosita pentru a%l invata pe copil un mod de a raspunde diferit in aceeasi
situatie in viitor. Acesta este !ocul pe roluri cu papusi sau !ucarii.
Ideea de baza care trebuie retinuta in leatura cu !ocul este aceea ca acesta trebuie sa fe distractiv3
2in adauarea cu ri!a a solicitarilor si prin stradania continua de a asi si crea noi lucruri care sa%i placa
copilului, ne putem asiura ca el invata intr%o maniera care ii va permite sa%si eneralizeze abilitatile de
comunicare fata de alti oameni, locuri si lucruri.
JUC@4II73 P43;34/T3
AceastG listG cuprinde Hprimele !ucGrii* care s%au dovedit a f preferate de cGtre copii.
12
AmintiIi%vG ca fecare copil este diferit, aJa cG aleeIi !ucGrii care par a f asemGnGtoare cu alte lucruri
pe care copilul/ studentul dumneavoastrG le%a Gsit plGcute sau asemGnGtoare cu unele comportamente
proprii%stimulatoare manifestate de copil.
+copul iniIial este de a determina cKt mai multe feluri de articole (stimuli) care pot servi drept
Lncura!are Ln timpul LnvGIGrii. 2rin observarea Ji introducerea articolelor care apeleazG la rGspunsurile
individuale ale copilului faIG de senzaIii (stimuli), noi putem construi un numGr mare de Lncura!Gri posibile.
(G ruGm sG notaIi faptul cG nu este recomandat ca copii sG fe lGsaIi sinuri sG Hse !oace* cu aceste
!ucGrii.
-u dorim ca copilul sG continue sG fe HLncura!at Ln mod automat* prin comportamente proprii $
stimulatoare sau !ucGrii. Mn sc,imb, ele ar trebui sG fe folosite pentru a%l ana!a/ antrena pe copil (asociaIi
pGrintele/ instructorul Ji sunetele/ cuvintrele cu Lncura!are). "u oricare dintre aceste !ucGrii sau activitGIi,
folosirea anticipaIiei, e#presiile faciale animate, menIinerea controlului asupra pGrIilor !ucGriilor, Ji surpriza
pot f folosite pentru a asiura faptul cG Ji dumneavoastrG luaIi parte la distracIie(asociat cu Lncura!area).
JucArii care se miBcA liniar (stimulare vizualG)
+impla prezentare a articolelor s%ar putea sG nu fe efcientG pentru copil. MncercaIi sG miJcaIi !ucGriile
Ln faIa copilului Ln acelaJi fel cum miJcG el de obicei lucrurile pentru a%i atrae atenIia copilului cGtre obiect.
ArGtaIi%i obiectele cu foarte multG nerGbdare Ji dramG Ln vocea sau Ln mimica dumneavoastrG pentru a%i arGta
cKt de interesante le consideraIi dumneavoastrG.
9. 'nelte/ instrumente de colorat/ desenat $ marNere, acuarele, creioane colorate.
:. Instrumente pentru lovire, tropGire, prindere $ linuri de lemn, beIe pentru tobe, spatule, plase
pentru insecte, bKte de baseball, lopeIi.
;. 8ucruri care se miJcG, sau care pot f fGcute sG se miJte, Lntr%o manierG liniarG $ orez/ nisip/ bobi
care se scur dintr%o canG, trenuri, maJini, linii desenate de alIi oameni, picioare de pGpuJi/
animale, ba,ete maice, panlici pe un bGI, sticle care IKJnesc sau sticle pentru sport umplute cu
apG, furtunuri/ tuburi.
<. BeIe pentru ploaie sau !ucGrii care permit 7uidelor sG se miJte dintr%o parte Ln alta cKnd sunt
rGsturnate.
JucArii care se CnvDrt (stimulare vizualG)
'nor copii le plac obiectele care se rotesc doar dacG nu este asociat nici un sunet, altora le plac
obiectele rotitoare cu lumini, iar alIii LncG preferG obiectele care se rotesc doar dacG se aude Ji muzicG.
MncercaIi diferite tipuri de !ucGrii pentru a stabili care este preferinIa copilului. AsiuraIi%vG cG vG implicaIi Ji
dumneavoastrG Ln !oc prin menIinerea controlului asupra pGrIilor, stKnd pe !os la nivelul copilului cKt de
aproape vG permite el Ji folosindu%vG corpul (mimicG, miJcGri e#aerate), anticipare Ji surprizG (pentru a f
siuri cG Ji dumneavoastrG sunteIi inclus Ln distracIie $ asociat cu Lncura!Gri).
9. &ecanisme/ roIi $ atKt motorizaIi cKt Ji mecanici.
:. /itireze $ acelea cu lumini, sunete cKt Ji cele silenIioase.
;. BeIe cu panlici $ rGsucire Ln cercuri.
<. 4ucGrie HBee Bop* $ aceastG !ucGrie are ; cercuri care se rotesc Ji pe care sunt LnrGmGdite 7ori Ji
animale. Ea poate f GsitG la raionul cu !ucGrii pentru nou%nGscuIi.
=. 8anterne care au Ln vKrf !ucGrii care se rotesc sau care difuzeazG lumina Ln cercuri.
>. 4ucGrii H&errF%o%rounds* O carusel, mori de vKnt, maJini pe drumuri, trenuri pe Jine.
?. 4ucGrii muzicale cu pGrIi care se LnvKrt.
@. Baloane um7ate Ji care sunt apoi lGsate sG zboare, de cele mai multe ori se vor roti Ln cercuri Ln
timp ce se dezum7G.
)iBcare (stimulare vestibularG)
&ultor copii le place miJcarea Ji !ucGriile care enereazG sau creeazG miJcare. 1iIi doar atenIi sG
observaIi pe copil cu ri!G pentru a vG asiura cG miJcarea nu%l stimuleazG prea mult. "onform cu literatura
./, Ln eneral, miJcarea Lnainte Ji Lnapoi apare mai puIin stimulentG decKt miJcarea dintr%o parte Ln alta. "ea
mai stimulentG miJcare pare a f cea rotaIionalG (de LnvKrtire) Ji ar trebui sG fe folositG cu ri!G. "ombinarea
unei varietGIi de miJcGri este Ln eneral mai stimulentG decKt o sinurG miJcare. AJa cG, dacG doriIi sG
calmaIi un copil, s%ar putea sG%i oferiIi miJcGri de leGnare, Ln timp ce atunci cKnd doriIi HsG treziIi* copilul, s%
ar putea sG doriIi sG%i oferiIi miJcGri mult mai variate Ji mult mai stimulatoare.
9. 7egAnarea oamenilor CntrEun scaun balansoar sau Cn timp ce stau Cn picioare $ unii copii
pot f Lncura!aIi prin miJcare dar s%ar putea ca lor sG nu le placG atinerea, aJa cG e#perimentaIi
diferite feluri de a Iine/ LmbrGIiJa copilul.
2. #caune de legAnat1 balansoare< cAluF balansoar< jucArii care se leagAnA.
;. 7eagAneEstandard sau GAcute acasA?. Diferite materiale cum ar f lFcra pot oferi mai multG
presiune Ji un spaIiu mai mic pentru a se adGua plGcerii leGnatului pentru unii copii. 2e piaIG
13
e#istG multe leaGne Hterapeutice* care pot oferi diferite tipuri de miJcGri combinate cu diferite
tipuri de atineri. MncercaIi sG vedeIi ce pare sG%i placG copilului.
<. /lergatul $ asiuraIi%vG cG copilul este capabil sG aleaG Lntre condiIiile de mediu care fac
alerarea distractivG (prinsa) Ji periculoasG (alerarea Ln stradG). De e#emplu, s%ar putea ca
dumneavoastrG sG doriIi sG !ucaIi prinsa numai Lntr%o anumitG camerG a casei dar nu Ln altele sau
afarG pentru a adGua multe diferenIe Lntre cadre/ decoruri aJa LncKt copulul sG nu aibG tendinIa
de a fui de dumneavoastrG atunci cKnd nu !ucaIi. MnvGIaIi%l pe copil rGspunsuri de siuranIG cum
ar f Hstop* sau Hvino aici* dacG aveIi de Knd sG !ucaIi prinsa cu copilul.
=. Carusele< alte jucArii care se cAlAresc Bi care se CnvDrtesc $ aJa cum s%a menIionat mai sus,
asiuraIi%vG sG monitorizaIi supra%stimularea.
>. #Aritul $ plase elastice, paturi, perniIe.
?. HPrAbuBirea* $ sGritul pe perniIe, find Haruncat* pe pat (bineLnIeles cu blKndeIe).
/tingerea (stimularea tactilG)
&ulIi copii par sG se bucure de felul cum simt te#turile lipicioase. AlIii rGsund bine la tipuri diferite de
masa! sau de presiunea adKncG (apGsarea). &ultor copii pare sG le placG apGsarea, folosind palma
dumneavoastrG mai derabG decKt un fel de atinere mai uJoarG, sacadatG dar e#perimentaIi deoarece toIi
copii sunt unici. 1iIi siuri cG sunteIi atenIi la felul cum reacIioneazG copilul la stimularea tactilG faIG de miros.
'nor copii s%Gr putea sG le placG simIul tactil dar sG considere mirosul neplGcut. MncercaIi atKt cu articole
mirositoare cKt Ji cu articole fGrG miros (inodore).
9. Adezive/ etic,ete pe ,aine.
:. &aterial lipicios sau altfel de material de tip ooaJG. Acestea pot f cumpGrate sau fGcute dupG
reIetele din cGrIile pentru copii.
;. 4ucGrii lipicioase din cauciuc $ Jerpi, persona!e din desene animate, animale. Acestea pot f de
multe ori Gsite Ln maazinele cu !ucGrii sau Ln cutiile H"ooN ....<:.....*.
<. &GnuJi pentru mini cu o parte lipicioasG folositG pentru a prinde mini (sau orice altceva ce poate
f aruncat Ln ea).
=. 2anlicG/ bandG aplicatG pe alte materiale variate/ diferite.
>. -isip, bobi, orez, cuJ%cuJ $ unor copii le place sG se !oace Ln Ji/ sau HsG%Ji Lnroape* diferite pGrIi
ale corpului Ln astfel de medii.
?. Mnvelitul Ln pGturi, prosoape, veste, LmbrGIiJGri sau bGarea sub/ Lntre perne sau perniIe.
@. Mnotul/ !ocul Ln apG.
A. 'rcatul Ln/ prin corturi sau tunele.
)iros1 gust $ unii copii sunt atraJi Ln mod special de mirosuri puternice sau mirosuri Hunice*. 2entru
aceJti copii, orice !ucGrie care miroase poate f Lncura!atoare.
#unet $ unor copii le plac !ucGriile care fac zomote ciudate sau H!ucGriile vorbitoare*, dar alIii le Gsesc
foarte neplGcute, mai ales dacG sunetul este brusc, tare sau neaJteptat. "Knd introducem aceste tipuri de
!ucGrii este de cele mai multe ori bine sG le Iinem la o anumitG distanIG faIG de copil la Lnceput, apoi sG
observGm cum reacIioneazG copilul. 2entru !ucGriile IipGtoare dacG acoperiIi microfonul cu ,Krite, carton sau
spumG pentru a face sunetul mai mic poate avea ca rezultat atracIia copilului faIG de !ucGrie. &ulIi copii
rGspund la muzicG dar nu la HvorbG*. DacG este aJa, folosirea unei voci melodice sau lGlGitG atunci cKnd
vorbiIi cu copilul poate creJte probabilitatea ca el sG rGspundG. (orbirea rapidG, Hde adult*, poate f e#trem de
neplGcutG pentru unii copii. E#perimentaIi cu diferite tonuri ale vocii, tonalitGIi Ji ritmuri pe mGsurG ce
observaIi reacIia copilului.
9. Ba,ete muzicale, dispozitive care imitG ploaia, instrumente muzicale.
:. 4ucGrii care vorbesc, calculatoare de !ucGrie, animale de !ucGrie care scot sunete.
;. &uzicG de tempo%uri diferite $ unii copii au unele preferinIe anume, aJa cG LncercaIi diferite tipuri.
JucArii Bi activitAFi de consolidare
Pentru copiii care preerA multA miBcareH
Leagne $ Lmpine, mai sus, mai repede, dG%mi drumul, LnvKrte.
Plimbri cu coul pentru rufe $ Lmpine, meri, mai repede, mai Lncet, stop.
otire/ !nv"rtire, carusel, scaun care se !nv"rte $ sus, LnvKrte, meri, mai repede, !os.
Legnatul pe mingi de terapie $ sus, !os, meri, cGlGreJte.
#lritul cluzelor sau !n spatele terapeutului $ ameIit, nec,eazG, cGlGreJte, cal.
14
Plas elastic $ sari, stai, meri, mai sus, nume de animale LmpGiate, persona!e sG sarG cu
copilul, sG se ascundG.
Pentru copiii care preerA apAsarea Bi1 sau gDdilitulH
$mbr%iri $ LmbrGIiJeazG, mai strKns, pGrIi ale corpului.
&"dileli $ KdilG pGrIi ale corpului.
'psarea !ntre perne, saltele, !nvelitul !n pturi(
Pentru copiii care preerA spaFiile miciH
#orturi, cutii mari, tunele, pturi $ Ln, afarG, desc,ide, Lnc,ide, Lntuneric, luminG, ascunde, dormi, trezeJte%te,
zi, noapte.
Pentru copiii care preerA CnvDrtitul sau obiecte care se miBcAH
)itireze, mecanisme, ro%i $ pune, Lmpine, scoate, Lnc,ide, desc,ide, cereIi diferite culori sau mGrimi ale
obiectelor.
*aloane $ su7G, mai mare, culori, mGrimi.
*ule/ baloane $ su7G, mGrimi (bazate pe mGrimea ba,etei), Hbule care se pot atine*, pGrIi ale corpului,
locaIii, desc,ide, Ln, ud.
+arfe colorate $ culori, locaIii, ascunde, afarG.
Pentru copiii care preerA suneteleH
*e%e muzicale, jucrii vorbitoare, instrumente $ repede, Lncet, tare, Lncet, zomotos, cKntece.
Pentru copii care preerA obiecte lungi< Cnguste "beFe$H
*e%e muzicale $ tare, Lncet, repede, lent, distribuire.
)uburi $ Lmpine, scoate, Ln, afarG, lun, scurt, reu, uJor.
*ag,ete cu panglici/ bag,ete care strlucesc $ Ln !ur, sus, !os, lun, scurt, culori.
Pentru copiii care preerA lumini Bi culoriH
Lite *rite $ culori, nume de obiecte, locaIii/ aJezGri.
Lanterne $ luceJte, nume de obiecte, GseJte, priveJte, vezi, aJezGri.
-ucrii care se aprind, jocuri electronice, bag,ete care strlucesc(
.oglies $ Lnc,is/ desc,is, rKzi, nostim, KdilG, stop, formGri de LntrebGri, pGrIi ale corpului.
Pentru copiii care preerA mirosurileH
#r%i de scrpinat i mirosit, jucrii mirositoare $ culori, mirosuri, nas, obiecte.
Pentru copiii care preerA o varietate de te=turiH
*obi i orez $ ascunde, Ln, afarG, acoperG, plin, ol, toarnG, mare, mic.
Minge de tensiune/ minge /oos, $ stoarce, ascunde, aJezGri/ locaIii, desc,ide, Ln, afarG, mare, mic, aruncG,
prinde.
0iermi 1tuburi alunecoase pe care este greu s te %ii2 sau mingi alunecoase $ alunecos, Ln, afarG, a lipi,
alunecos, moale, tare.
'luat/ gogoi de jucrie $ culori, obiecte (orice forme de prG!ituri), mGrimi, rostooleJte, Lmpine, desc,ide, Ln,
afarG.
*locuri de construit 1blocuri cu %epi/ g,impi2 $ construieJte, Lnalt/ scurt, culori, forme.
Pictatul cu degetul/ crem de ras $ culori, murdar, ud, obiecte pictate, forme.
#r%i cu te3turi(
4isip $ construieJte, toarnG, ud, uscat, Ln, afarG, sub, ascunde, pierdut, Gsit.
Joc1 joacA simulatA
4ucGrii care pot f folosite pentru !ocuri simbolice dar care conIin Ji un element de cauzG%efect:
15
9. Cra!d pentru cai cu pompG de apG.
:. BucGtGrie cu oc,iuri de araaz care bolborosesc.
;. 2GpuJi care pot mKnca.
<. Articole alimentare care LJi sc,imbG culoarea.
=. Articole alimentare (elcro.
CU) I7 INV@J@) P3 COPI7
#@ #O7ICIT3 "#@ C3/4@$ C3V/
. datG ce aIi stabilit o diversitate de lucruri care Ll intereseazG pe copil (Lncura!Gri) Ji v%aIi asociat Ji pe
dumneavoastrG cu aceste Lncura!Gri (Lncura!are condiIionatG) LnvGIaIi%l pe copil cum sG cearG obiectul
respectiv sau activitatea. E#istG mai multe feluri prin care puteIi realiza acest lucru, pe baza atKt a abilitGIilor
curente ale copilului cKt Ji pe felul Ln care reacIioneazG copilul la diferite lucruri din mediu (stimuli). AmintiIi%
vG sG folosiIi H!udecata LnvGIGrii*. MntrebaIi%vG H"um Ll pot determina pe copil sG producG rGspunsul pe care Ll
vreau eu6*. Apoi GsiIi un mod prin care sG puteIi transfera acel rGspuns la condiIia nouG.
'n lucru important de reIinut este acela cG Ielul fnal este de a%l LnvGIa pe copil sG comunice vocal.
&ulIi pGrinIi ezitG sG foloseascG ori comunicarea aumentativG sau alternativG (AA") deoarece ei se tem cG
aceasta LnseamnG cG ei renunIG Ln a%l LnvGIa pe copil sG vorbeascG. Mn mod cert nu este aJa. . mare parte a
cercetGrilor indicG faptul cG, dacG un copil este LnvGIat sG foloseascG un stimul AA" pentru a solicita (cere)
ceva, aceasta sporeJte probabilitatea ca el sG dezvolte o vorbire vocalG. &ai mult, c,iar dacG este folosit un
sistem aumentativ pentru a%l LnvGIa pe copil sG solicite, e#istG o mulIime de lucruri care ar trebui sG aparG Ln
proramul unui copil pentru a%i spori abilitatea/ capacitatea de a produce o pronunIie/ limba!. 1olosirea AA"%
ului Li oferG copilului un mod de a comunica pe mGsurG ce el LnvaIG capacitGIile vocale.
"el mai important lucru care trebuie avut Ln vedere este acela cG LnvGIarea unui copil de a cere ceva,
indiferent prin ce formG, Li demonstreazG copilului cG comunicarea reprezintG putere. Ea Li permite copilului
accesul la lucrurile pe care le doreJte Ji poate Lnlocui multe comportamente neative pe care le%ar putea
folosi copilul Ln mod curent pentru a comunica.
Ea (comunicarea) Li permite sG primeascG de la oameni obiecte Lncura!atoare, Ji care la rKndul lor Li fac
pe oameni sG fe mai Lncura!atori faIG de copil. Mn cele din urmG, comunicarea Li oferG copilului capacitatea pe
care o putem transforma ulterior la multe alte funcIii ale limbii.
E#istG arumente pro Ji contra pentru fecare formG de rGspuns, dar decizia asupra cGrei forme sG fe
folositG trebuie sG se bazeze pe individualitatea fecGrui copil, cKt Ji pe mediul Ln care el LJi petrece cea mai
mare parte a timpului. E#istG o diversitate de sisteme diferite care se proclamG a f Hcea mai bunG* aleere
de cGtre diferiIii specialiJti dar Hcea mai bunG* aleere sau aleeri sunt acelea care se potrivesc cel mai bine
fecGrui copil Ji mediului Ln care se a7G acesta pe o bazG zilnicG. Decizia asupra cGrei forme trebuie sG fe
folositG poate f, de cele mai multe ori, stabilitG cel mai bine de cGtre o ec,ipG de oameni care sunt apropiaIi
copilului Ji nu ar trebui sG fe bazatG Ln primul rKnd pe capacitGIile instructorului sau ale proramului Ln care
este implicat copilul. BineLnIeles cG aceJti factori trebuie avuIi Ln vedere pentru cG dorim sG fm siuri cG
instructorul are capacitGIile necesare Ji cG mediul poate suporta forma de rGspuns aleasG, dar nevoile fecGrui
copil ar trebui sG fe principala ri!G.
'nii oameni considerG cG este mai bine sG%l LnvGIGm pe copil doar cKte o formG de rGspuns, pe rKnd0
oricum, noi Gsim cG acest lucru nu este Lntotdeauna necesar sau de fapt c,iar folositor. Diferite cadre/
decoruri se pot preta mai bine la forme de rGspuns diferite iar folosirea diferitelor forme de rGspuns poate
permite copilului sG LnveIe sG solicite mai multe lucruri Lntr%o perioadG mai scurtG de timp. -oi ar trebui sG
evitGm oricum, la Lnceput, sG%l LnvGIGm pe copil forme de rGspuns multiple pentru a cere acelaJi obiect.
'rmGtoarea situaIie poate f pentru a ilustra acest lucru.
Brian este un bGieIel de ; ani care locuieJte Lntr%o casG LmpreunG cu alIi < copii sub vKrsta de > ani.
Brian a fost LnvGIat sG foloseascG sistemul de sc,imbare a imainilor pentru a solicita ceva, iar aceste imaini
erau aJezate Lntr%un loc unde obiectele sau acIiunile pe care el le%ar f putut solicita se produceau cel mai
frecvent aJa LncKt el sG poatG avea acces la sistemul comunicativ. 1raIii lui Li luau de multe ori pozele/
imainile de la locul lor aJa LncKt ele nu%i mai erau disponibile. Imainile erau apoi puse Lntr%o carte Ji Brian a
fost LnvGIat sG foloseascG un est pentru a cere cartea atunci cKnd dorea sG solicite un lucru. Brian avem
16
mulIi Lnri!itori de%a lunul zilei Ji merea Ln multe medii diferite. De multe ori cartea lui era uitatG sau
rGtGcitG aJa LncKt el nu avea acces la comunicare. +%a stabilit cG ar f util sG%l LnveIe pe Brian sG foloseascG
semnele pentru a cere ceva, din moment ce el LJi avea Lntotdeauna mKinile la dispoziIie. Imainile erau LncG
folosite Ln timpul meselor din moment ce decorul Ji opIiunile pentru lucrurile pe care el le%ar f putut cere
rGmKneau relativ constante Ln acel mediu. &ai mult decKt atKt, Jcoala lui folosea imaini pentru a cere
ustGri Ji articole alimentare Ln timpul meselor de la JcoalG. Brian a fost LnvKIGt sG solicite toate !ucGriile Ji
acIiunile prin semne, iar imainile au continuat sG fe folosite pentru mKncare.
"ele mai importante douG lucruri care trebuie reIinute despre LnvGIarea unui copil de a solicita ceva
folosind orice formG de rGspuns sunt:
9. "opilul trebuie sG doreascG articolele/ obiectele.
:. "opilul trebuie sG fe capabil sG rGspundG la stimulii pe care noi Li folosim ca sG%l LnvGIGm sG solicite
(sG cearG) ceva.
InvAFarea semnelor ca modalitate de solicitare
DacG s%a stabilit cG limba!ul semnelor este forma de rGspuns care va f folositG, cu un anumit copil,
este folositor dacG toIi aceia care lucreazG cu copilul sG urmeze aceleaJi proceduri/ metode pentru a%l LnvGIa
pe copil sG facG semne. +uerGrile potrivite Ji metodele cu suerGri ami puIine vor asiura faptul cG copilul
LnvaIG sG foloseascG noi semne cu puIinG frsutrare, permiIKnd folosirea semnelor sG fe asociatG mult cu
Lncura!area/ LntGrirea.
Este de multe ori util sG LnvGIGm lucruri care Lncep sG fe folosite sau care pot sG fe descompuse Ln
bucGIi mici ca primele solicitGri din moment ce aceasta ne va permite sG avem oportunitGIi multiple pentru a
practica noile semne. De asemenea permite sG%i dGm copilului mai mult din articolul respectiv atunci cKnd
deprinde o capacitate nouG pe drumul spre fGcutul semnelor independente. DacG lucrurile pe care le doreJte
copilul nu sunt cele care pot f desfGcute Ln bucGIi mici, va f important sG%l LnvGIaIi pe copil sG renunIe la un
articol Lncura!ator aJa LncKt sG aveIi modalitGIi multiple de a e#ersa. 2entru a face acest lucru, cereIi%i obiectul
copilului atunci cKnd el Ll Iine Ln mKnG. DacG copilul nu vG dG articolul, luaIi%i%l dumneavoastrG Ji daIi%i%l
imediat Lnapoi. DacG copilul Lncepe sG Iipe, sG plKnG sau sG manifeste alte compotamente nepotrivite, atunci
cKnd i se ia obiectul, LntorceIi%vG, inoraIi%l sau folosiIi metoda de numGrare pKnG cKnd copilul se opreJte din
manifestarea comportamentului neativ. Apoi, sueraIi%i semnul Ji daIi%i Lnapoi copilului obiectul. "ontinuaIi
pKnG cKnd copilul vG dG obiectul atunci cKnd i%l cereIi. De LndatG ce vG dG articolul la cerere, Lncura!aIi%l mult
Ji daIi%i voie sG%l IinG Ln mKnG un timp mai Lndelunat. "onduceIi procese repetate de acest tip pe tot
parcursul sesiunii de LnvGIare Ji adGuaIi treptat alte sarcini Lntre rGspunsul cKnd copilul vG dG obiectul Ji vi%l
cere Lnapoi.
'nele articole pe care le%ar putea dori copilul nu vor avea semne standard. DacG aJa este cazul, se
poate inventa un semn. AsiuraIi%vG cG toIi cei care lucreazG sau interacIioneazG cu copilul cunosc semnul pe
care el Ll foloseJte pentru un obiect, aJa LncKt el va f consolidat Ln mod consecvent. +emnele pot f de
asemenea inventate sau modifcate dacG copilul nu reuJeJte sG facG niJcGrile motorii fne care sunt cerute
pentru semnul standard. Atunci cKnd inventGm semne, LncercaIi sG folosiIi ceva care este Hiconic* sau
seamanG cu obiectul cerut.
Mnainte de a Lncerca sG%l LnvGIGm pe un copil sG facG semne pentru a solicita un obiect, va f important
sG stabilim dacG copilul doreJte LntradevGr acel obiect Ln clipa respectivG (operaIiune de stabilire). Acest lucru
se poate realiza prin observarea copilului, dacG se uitG f# la obiect, se Lntinde spre obiect sau dacG LncearcG
sG vG ,ideze mKna dumneavoastrG spre obiect. Acest lucru se mai poate realiza Ji prin oferirea unei bucGIi
din obiect sau prin !ucarea cu obiectul LmpreunG cu copilul pentru un timp.
/rebuie sG ne asiurGm cG asociem Lntotdeauna cuvKntul rostit cu semnul cKt Ji cu obiectul LnsGJi.
-umele obiectului trebuie spus: 9) ori de cKte ori sueraIi semnul, :) ori de cKte ori copilul produce/ aratG
semnul Ji ;) ori de cKte ori copilul primeJte obiectul.
DacG copilul se apropie vreodatG de cineva Ji produce semne multiple, este important ca aceste
rGspunsuri HLnlGnIuite* sG nu fe consolidate/ LntGrite. "u alte cuvinte, copilul nu ar trebui sG primeascG
obiectul. "opilul ar trebui sG primeascG articolul doar dacG el face sinurul semn. 1olosiIi suerarea Ji
procedeele de renunIare la suerare pentru a asiura acest lucru. De e#emplu, dacG copilul se apropie Ji
e#ecutG trei semne consecutive, nu Li daIi nimic. DacG dumneavoastrG JtiIi ce vrea, sueraIi/ arGtaIi%i semnul,
apoi LntrebaIi%l H"e vrei6* pentru a primi un semn independent prin el LnsuJi Lnainte de a%i da obiectul
copilului. DacG nu sunteIi siuri de ceea ce vrea el, arGtaIi%i cKteva dintre lucrurile lui preferate. "Knd el se
Lntinde spre obiectul pe care Ll vrea, arGtaIi%i semnul, apoi LntrebaIi H"e vrei6* pentru a primi un rGspuns
nesuerat.
17
Ki dacA copilul nu poate imita miBcAri motorii 9ne8
9. oferiIi%i o mKnG de a!utor. &anipulaIi fzic mKna/ mKinile copilului pentru a forma semnul.
:. spuneIi numele obiectului Ln timp ce manipulaIi mKinile copilului.
;. repetaIi semnele obiectului Ln timp ce Li daIi obiectul copilului.
<. oferiIi oportunitGIi multiple pentru ca copilul sG solicite obiectul.
=. slGbiIi a!utorul atunci cKnd LncepeIi sG simIiIi cG copilul LJi miJcG sinur mKinile. De multe ori este
folositor sG renunIaIi LntKi la ultimul pas atunci cKnd faceIi semnul Ji sG vG uJuraIi atinerea Ln mod
tereptat pe mGsurG ce copilul face semnul Ln mod independent.
>. ca parte din proramul copilului, LnvGIaIi%l sG imite alte miJcGri aJa LncKt sG puteIi sG%l LnvGIaIi semne
noi cu a!utorul celor mai puIin invazive suerGri.
Ki dacA copilul este capabil sA imite miBcAri motorii 9ne ca rAspuns la G;A asta? dar nu Bi Cn
ca'ul cDnd spun numele obiectului atunci cDnd ac semn8
9. spuneIi H1G asta* Ji e#ecutaIi semnul.
:. spuneIi numele obiectului Ji e#ecutaIi semnul din nou. "opilul ar trebui sG LnveIe din moment ce el
tocmai a e#ecutat aceeaJi miJcare.
;. spuneIi numele obietului Ln timp ce Ll LnmKnaIi copilului.
<. treptat adGuaIi alte sarcini Lntre procesul H1G asta* Ji procesul independent pKnG cKnd copilul este
capabil sG imite semnul atunci cKnd dumneavoastrG spuneIi numele Ji modelaIi semnul.
Ki dacA copilul este capabil sA imite semnul cDnd eu spun numele obiectului Bi modele'
semnul8
9. spuneIi numele obiectului Ln timp ce e#ecutaIi semnul.
:. copilul e#ecutG semnul. +puneIi numele obiectului Ln timp ce copilul face semnul.
;. e#ecutaIi un proces de transfer. MntrebaIi H"e vrei6*.
<. copilul repetG semnul. +puneIi numele obiectului Ln timp ce copilul face semnul.
=. spuneIi numele obiectului Ln timp ce Li LnmKnaIi copilului obiectul.
>. treptat, adGuaIi alte sarcini Lntre procesul imitativ Ji noul rGspuns la Lntrebarea H"e vrei6* pKnG cKnd
copilul este capabil sG rGspundG fGrG model.
Ki dacA copilul este capabil sA acA semn pentru a solicita obiectul dar numai dacA spun1
Cntreb GCe vrei8?8
Mn timp ce dorim ca copilul sG LnveIe sG rGspundG la aceastG Lntrebare, nu dorim ca el sG fe capabil
doar sG cearG lucruri atunci cKnd Ll LntreabG cineva ce vrea. . Hsolicitare/ cerere purG* se bazeazG numai pe
dorinIa copilului pentru un obiect/ lucru.
9. LntrebaIi H"e vrei6*.
:. copilul face semn pentru numele obiectului. +puneIi numele obiectului Ln timp ce copilul face semn.
;. daIi%i copilului o micG parte din obiect Ji apoi uitaIi%vG la el Ln aJteptare.
<. dacG copilul repetG semnul, daIi%i o parte mai mare din respectivul obiect.
=. dacG copilul nu repetG semnul, daIi%i o suestie parIialG, cum ar f sG vG miJcaIi mKnile dumneavoastrG
parIial Ln poziIia pentru semnul respectiv. "Knd copilul e#ecutG semnul, spuneIi numele obiectului Ji
daIi%i%l. Mn mod treptat eliminaIi suestia dumneavoastrG imitativG.
Ki dacA copilul este capabil sA acA semn pentru a cere un obiect numai dacA acel obiect
este pre'ent8
-oi dorim ca copilul sG fe capabil sG cearG lucruri pe care nu le poate vedea.
9. copilul face semn pentru un obiect.
:. spuneIi numele Ln timp ce copilul face semn Ji repetaIi%l Ln timp ce Li daIi copilului o micG parte din
obiect.
;. luaIi obiectul de la vedere Ji aJteptaIi ca copilul sG repete semnul.
<. Ln mod treptat mutaIi obiectul intr%o locaIie diferitG. 8GsaIi%l pe copil sG vG urmGreascG Ln timp ce
plasaIi obiectul Ln acea locaIie. DaIi%i copilului mai mult din obiect atunci cKnd el Ll solicitG/ cere cKnd
el nu se a7G la vedere.
Ki dacA copilul este capabil sA acA semn pentru lucruri pe care le vede sau nu le vede dar
nu primeBte atenFia mea Cnainte de ace semn8
18
DacG copilul face semn Ji nu rGspund nimeni, el s%ar putea opri sG facG semn pentru cG semnul nu este
LntGrit/ consolidat. Dorim ca copilul sG LnveIe sG atraG atenIia cuiva/ a unei persoane Lnainte de a e#ecuta
semnul.
9. folosiIi doi instructori. 2uneIi%l pe primul instructor sG IinG obiectul dar sG stea cu spatele la copil.
:. al doilea instructor suereazG copilului sG atinG braIul primului instructor. De LndatG ce face acest
lucru, primul instructor se Lntoarce spre copil Ji Ll LntreabG H"e vrei6* dacG el este capabil sG solicite
fGrG sG audG Lntrebarea.
;. copilul face semn pebtru a cere/ solicita obiectul. 2rimul instructor spune numel obiectului Ln timp ce Li
dG copilului obiectul.
<. estompaIi suestia celui de%al doilea instructor pKnG cKnd copilul Ll bate uJor/ Ll atine pe instructor Ln
mod independent.
De%a lunul Lntreului proces de LnvGIare, asiuraIivG cG%i sueraIi copilului dacG el nu rGspunde Ln :%;
secunde apoi fIi cG estompaIi suestia. Acest lucru Ll va a!uta pe copil sG aibG succes Ln continuare Ji va evita
frustrGrile.
"'& I8 I-(A/A& 2E ".2I8'8 "ADE 2.A/E +A (.DBEA+"A +A "EADA "E(A
/ermeni comportamentali relevanti
Intarire / consolidare / incura!are : "eva care se intampla dupa ce are loc un comportament si creste
probabilitatea ca acelasi comportament sa apara / sa se produca si in viitor .
Intarire / incura!are pozitiva : Daca dam sau aplicam ceva ce individul aseste placut si creste
probabilitatea viitoare ca sa se produca un comportament .
Intarire / incura!are neativa : Daca indepartam ceva ce individul aseste neplacut si creste
probabilitatea viitoare ca comportamentul sa se produca .
.peratii de stabilire (.B) : "reste ( sau descreste ) pentru un timp valoarea unei intariri / incura!ari si
creste ( sau descreste ) pentru un timp comportamentele care au avut drept consecinta acea intarire /
incura!are in trecut .
"erere : "omportamentul verbal care se a7a sub controlul operatiei de stabilire . "opilul comunica
pentru ca H doreste * ceva .
Imbold / suerare : "omportamentele profesorului sau de invatare care ii vor permite copilului sa
e#puna / sa manifeste raspunsul dorit cu succes .
+tinere : Indepartarea sau retraerea intarirei / incura!arii care mentine / intretine comportamentul .
. data cu ce ati stabilit mai multe lucruri de care copilul este interesat sau pe care le doreste ( posibile
intariri / incura!ari ) si v%ati asociat si pe dumneavoastra cu incura!area , in mod adecvat , invatati%l pe copil sa
ceara lucrurile pe care le vrea . "opilul poate f invatat sa ceara mancare , !ucarii , actiuni , !oaca fzica sau un
nr. de lucruri care il intereseaza .
"um sa ceara / solicite este cel mai important lucru care trebuie sa%l invatam pe un copil . +olicitarea
(cererea) il invata pe copil ca comunicarea reprezinta putere . Ea ii acorda un anumit control asupra lumii sale
si poate inlocui o multime de comportamente neative care pot aparea . &ai mult , o data ce un copil poate
solicita ceva , noi putem folosi aceasta capacitate pentru a%l invata multe alte functii ale limbii . 2entru multi
copii cu autism , solicitarea poate f in special difcila . +%ar putea ca ei sa poata rosti cuvinte , dar s%ar putea
ca ei sa nu poata folosi acele cuvinte pentru o varietate de functii . Asa cum stim toti , doar pentru ca un copil
poate spune H mine * nu inseamna ca el poate cere o mine atunci cand vrea una .
/rebuie de avut in vedere doua prioritati atunci cand il invatam pe copilul vorbitor sa ceara ceva . In
primul rand , trebuie sa fm siuri ca copilul doreste intr%adevar obiectul la momentul respectiv ( are o .+
pentru obiect ) . -u este productiv sa incercam sa%l invatam pe un copil sa ceara ceva ce nu doreste 3
.ferindu%i copilului o bucata din obiect si observandu%l pentru a vedea daca vrea mai mult sau !ucandu%va cu
obiectul pana cand copilul se implica si el in activitate poate stabili o .+ ( operatie de stabilire ) . In al doilea
rand , trebuie sa%l invatam pe copil ca metodele prin care s%ar putea sa f obtinut lucruri in trecut ( de e#.
plansul , tipatul , imitarea ) nu mai mer in prezent 3 .btinem acest lucru daca nu mai incura!am Hvec,iul
mod * de a cere al copilului (stinere) si / sau prin inteleerea unui nou mod de a cere lucruri .
19
'nii copii au corzi vocale , dar nimeni nu poate intelee ce spun ei . "eea ce spun ei poate semana cu
propozitiile si poate f in intreime neinteliibil / de neinteles sau poate avea unul sau doua cuvinte
inteliibile.Este o faza prin care trec ma!oritatea copiilor si se vorbeste despre ea ca pronuntii H de !aron *
sau H asemanatoare !aronului * . Aceste tipuri de e#primari sunt uneori inorate deoarece ceilalti nu intele
ce incearca sa spuna copilul .
Alti copii pot pronunta cuvinte clare numai atunci cand imita pe altcineva . Ei s%ar putea sa repete in
mod spontan ceea ce aud , c,iar dupa ce aud , dar nu cer ceea ce doresc . De e#emplu , cand cineva intreaba
H "e vrei6 * ei spun ca raspuns H"e vrei 6 * . 'neori ne referim la aceasta ca find ec,olalia imediata . Aceste
raspunsuri de cele mai multe ori nu indeplinesc nici o functie pentru copil decat daca ele au fost intarite /
incura!ate . Aceasta se intampla atunci cand ec,olalia este urmata de faptul ca copilul primeste ceea ce vrea .
De e#emplu , aveti in vedere interactiunile dintre mama si copil in aceasta situatie : H(rei suc6* si copilul imita
H(rei suc6* . Apoi mama ii da copilului sucul . "eea ce mama l%a invatat de fapt pe copil este sa spuna H(rei
suc6* pentru a cere sucul . 'neori acesti copii imita in mod spontan dar nu vor imita atunci cand le cereti . De
e#emplu , daca profesorul spune H+pune suc* , copilul nu va spune nimic . Acest lucru este considerat uneori
ca find ecou care nu este sub control instructional .
Alti copii au abilitatea de a folosi fraze pe care le%au auzit intr%o alta situatie pentru a servi un scop
intr%o situatie diferita. De e#emplu , ei s%ar putea sa repete cuvintele pe care le%au auzit pe caseta lor video
preferata intr%o situatie diferita dar nu total . 'neori aceste cuvinte sunt spuse intr%o maniera Htaie si lipeste* .
"u alte cuvinte , copilul foloseste cuvintele pentru a indeplini o functie similara celei in care a auzit prima
oara fraza . De e#emplu , aveti in vedere copilul care spune HEl era un leu foarte 7amand * ori de cate ori
doreste ceva de mancare . 2oate ca copilul spune aceste cuvinte in aceasta impre!urare deoarece atunci cand
s%a uitat la caseta video preferata sau a ascultat povestea favorita , unul dintre persona!e a facut aceasta
afrmatie iar apoi a primit ceva de mancare . 'neori ne referim la aceasta folosire a limba!ului ca find
H ec,olalia intarziata * 3 . 'neori acest limba! devine foarte functional pentru copil in conte#tul familiei
deoarece parintii au urmarit si ei caseta si pot H interpreta * ce spune copilul . Ei consolideaza aceasta
folosire a limba!ului de catre copil prin faptul ca ei raspund intr%o maniera pe care copilul o aseste de dorit
( intarire / consolidare ) .
De e#emplu , in aceasta impre!urare , din moment ce parintii au vazut si ei flmul , atunci cand copilul
spune HEl era un leu foarte 7amand*, ei interpreteaza ca aceasta inseamna ca copilul este 7amand si ii dau
ceva de mancare . Aceasta consolideaza / intareste folosirea accestei propozitii ca o solicitare pentru
mancare.
2roblema apre atunci cand copilul paraseste mediul de acasa . Altii nu au nici o idee despre ceea ce
incearca copilul sa comunice asa ca ei nu intaresc cererea. Acest lucru poate duce la frustari si crize deoarece
copilul nu mai este capabil sa%si comunice nevoile .
Arumente importante in invatarea copilului care poate sa vorbeasca
sa solicite ceva
9.",iar daca copiii sunt capabili sa vorbeasca folosind propozitii luni , incepeti prin a%l invata cuvinte
independente . Aceasta va asiura faptul ca copilul invata e#act care cuvant ii aduce obiectul dorit si va f
folositor atunci cand vom incerca sa tranferam raspunsul la operanti verbali diferiti la o data ulterioara . "el
mai bine este sa asteptam si sa introducem fraze purtatoare , cum ar f H (reau * , HDa%mi * , etc . dupa ce
copilul a dobandit puternice capacitati de imitare si dupa ce dumneavoastra ati transferat cu succes multe
raspunsuri la simturile tactile / pipait . :. Aveti ri!a sa%l invatati pe copil toate impre!urarile in care se
poate face solicitarea . . H cerere adevarata * se a7a pur si simplu sub controlul .+%ului , ceea ce inseamna
ca nimeni nu i%a spus nimic copilului la inceput . Este important sa%l invatati H solicitarile pure * dar si sa%l
invatati pe copil sa raspunda in alte impre!urari cum ar f atunci cand cineva il intreaba ce doreste , pe care
anume o /il vrea , cand obiectul este vizibil si cand obiectul nu este la vedere . Aveti ri!a ca copilul sa fe
capabil sa discrimineze aceste impre!urari diferite inainte de a%l invata.
;. Atunci cand il invatati pe copil sa ceara ceva , aveti ri!a sa%l invatati numele reale ale obiectelor
inainte de a%l invata culori sau alte ad!ective . De e#emplu , daca unui copil ii place sa coloreze , aveti ri!a ca
20
el sa poata cere intai Hcreionul* sau Hcarioca* inainte de a%l invata cum sa ceara culorile . Astfel , cuvintele
care reprezinta culoarea ar putea Hsa inlocuiasca* numele obiectului atunci cand copilul il solicita .
<. "uvintele precum Hmai mult* si Hte ro* ar trebui sa fe tratate ca ad!ective si sa nu fe invatate
decat atunci cand copilul este capabil sa solicite un obiect folosindu%i Hnumele* . Canditi%va foarte bine inainte
de a adaua aceste tipuri de cuvinte timpurii in procesul de preatire deoarece ele maresc lunimea si
difcultatea raspunsului cerut , fara a adaua nici H o valoare * reala .
=. "and adauati fraze purtatoare , aveti ri!a sa predati o forma lara in conte#tul aceleasi , activitati
sau se de impre!urari . 2redati%le atat pe cele pe care doriti sa le foloseasca copilul atunci cand este cu alti
copii , cat si pe cele pe care doriti sa le foloseasca cu adultii .
HImi puteti da masina , va ro6* poate f potrivita atunci cand copilul este cu profesorii sau cu parintii
dar s%ar putea sa nu meara atunci cand copilul este pe terenul de !oaca la radinita .
>. Aveti ri!a ca copilul sa nu primeasca nimic pentru comportament neativ . 2uteti observa o
crestere ( izbucnire de disparitie ) pe care le folosea copilul pentru a capata obiectul dorit in trecut in primele
etape ale preatirii . Este important sa nu raspundeti la aceste comportamente neative . Daca aceste
comportamente inca functioneaza , atunci nu va mai f nevoie de cuvinte .
?. Evitati situatiile care sunt / reprezinta H o neparticipare * . "u alte cuvinte , situatia nu ar trebui sa
fe H trebuie sa vorbesti inainte de a primi lucrul acesta * . 1olositi orice strateie de imboldire ( semne ,
imaini , completari ) care sunt necesare pentru a%i permite copilului accesul de incura!are / consolidare .
",iar daca va aude pe dumneavoastra spunand numele obiectului si daca acel nume este asociat cu
consolidare / intarire , aceasta va duce la o probabilitate ridicola ca acel cuvant sa fe folosit in viitor.
@. Atunci cand incercati sa%l invatati pe copil sa etic,eteze substantive , verbe , propozitii , ad!ective
sau adverbe , de cele mai multe ori este mai usor sa incepeti cu solicitari ( cereri ) apoi sa transferati spre
etic,etare .
De e#emplu , daca doriti sa%l invatati pe copil sa etic,eteze Hintuneric* , ar putea f mai usor sa asiti
intai o impre!urare / situatie in care copilul ar putea asi intunericul placut ( !ucatul cu lanterne 6) , invatati%l
cum sa ceara Hintuneric* , apoi transferati acel raspuns la o etic,eta de Hintuneric* .
A. H"uratarea* erorilot usoare de articulare poate f de asemenea indeplinita in timpul solicitarii . "and
copilul invata pentru prima data un anumit cuvant , puteti accepta orice aprozimare inteliibila . Dupa ce
copilul poate cere obiectul fara nici un imbold , puneti%l sa repete cuvantul dupa dumneavoastra de cateva ori
, inainte de a%i da obiectul dorit pentru a%i imbunatati articularea cuvantului .
Dati%i obiectul copilului ( consolidati ) dupa cea mai buna promotie . 1iecare copil este diferit asa ca
!udecati sinuri de cate ori il puteti pune pe copil sa repete cuvantul , bazandu%va pe antecedentele sale .
Este important sa nu%i cereti unui copil sa repete un cuvant de prea multe ori , astfel incat sa%si piarda
interesul pentru articolul respectiv sau pentru vorbit in eneral .

"'& I8 I-(A/A& 2E ".2I8 +A E/I"PE/EQE .BIE"/E +I I&ACI-I
. data ce copilul poate solicita ( cere ) mai multe lucruri , instructorii ar trebui sa inceapa sa adaue
alte sarcini intre oportunitatile de a cere ceva . -umarul sarcinilor slicitate intre oportunitatile de a cere ar
trebui sa fe crescut in mod treptat si imboldurile intrei trebuie sa fe oferite pentru toate sarcinile noi asa
21
incat copilul sa aiba succes in contunuare . Imboldirea intreaa / deplina inseamna ca instructorul trebuie sa%l
a!ute pe copil sa raspunda corect prin orice modalitate posibila . De e#emplu , daca il invatati imitarea
motorie sau o instructiune recesptiva, miscati dumneavoastra corpul copilului in mod fzic pentru a indeplini
actiunea si incura!ati%l pentru o imitare reusita . Apoi , renuntati treptat la imboldul fzic pana cand copilul
este capabil sa e#ecute actiunea sau sa urmareasca instructiunea fara nici un imbold fzic .
/reptat adauati sarcini diferite inter raspunsurile care au nevoie de imbold si cele fara nici un imbold .
In mod obisnuit , cele mai timpuriu inter cereri ( solcitari ) cuprind sarcini de imitare motorie , sarcini de
potrivire , instructiuni receptive simple si discriminare receptiva de obiecte .
2entru Hboboci* (adica copii care de%abia invata sa comunice) , cele mai multe instructiuni ar trebui sa
apara in conte#tul activitatilor pe care copilul le aseste placute . De e#emplu , imitarea motorie poate f
invatata in timp ce cantam sau ne !ucam cu deetele sau in timp ce ne !ucam cu !ucarii . Discriminarea
receptiva a obiectelor poate f invatata in timp ce asezam !ucariile atunci cand copilul a terminat !oaca sau
discriminarea imainilor poate f invatata in timp ce citim din carti .
Instructiunile simple cum ar f Hatine* sau Hda%mi* pot f invatate atunci cand invatam pe copil sa
atina incura!arile sau sa renunte la ele la cerere . Asa cum s%a mai discutat , invatarea unui copil sa renunte
la incura!ari reprezinta o parte importanta din procesul de invatare a unui copil de a solicita ceva si este
necesara pentru a folosi aceste incura!ari pentru a invata .
'rmatorul tip de comunicare functionala ( comportament verbal ) pe care dorim sa%l invatam pe copil
implica caracterizarea obiectelor cu care el intra in contact . In timp ce solicitarea aduce foloase copilului
deoarece el primeste ceea ce cere , pipairea nu are ca rezultat acelasi tip de consolidare . "u alte cuvinte,
copilul spune numele unui lucru nu pentru ca il vrea , ci pentru ca instructorul l%a intrebat cum se c,eama
acel lucru sau pur si simplu pentru ca el a intrat in contact cu articolul iar acest comportament a fost intarit .
. H pipaire pura * este considerata a f folosirea limba!ului de catre o persoana de a caracteriza sau
descrie ceva cu care intra in contact in mod cuvenit . De e#emplu , daca un copil spune HAsta%i mamica mea*
in timp ce se uita la o imaine cu mama sa , el pipaie .
In H viata adevarata * copiii manifesta rar H pipairi pure * . "u alte cuvinte , ei nu pipaie in mod reulat
lucrurile doar pentru ca au intrat in contact cu ele ci pentru ca ei doresc ca oamenii din !urul lor sa observe
ceva sau sa le dea atentie . 8uati ca e#emplu pe baietelul de : ani care se uita intr%o carte impreuna cu mama
lui si spune H cal 3 * in timp ce arata cu deetul spre cal si se uita in sus la mama lui . Acest comportament
verbal indeplineste de fapt : functii , caracterizare ( pipaire ) si solicitare ( cerere) ca sa i se dea atentie . De
fapt , ar f c,iar destul de ciudat ca un copil sa intre intr%o camera si sa inceapa deodata sa caracterzeze
lucrurile pe ca re le vede 3 . Din nefericire , acest lucru s%a invatat in mod neintentionat de catre copiii cu
autism atunci cand caracterizarea spontana a fost predata ca o capacitate separata fata de solitare de a se
acorda atentie .
In mod tipic , copii care proreseaza incep sa caraterizeze articolele din mediul lor foarte timpuriu in
procesul lor de ac,izitie a limba!ului . De obieci , ei nu fac acest lucru atunci cand sunt sinuri intr%o camera
sau doar pentru ca au vazut ceva , ci pentru a Hface referiri* sau pentru a atrae atentia parintelui sau a
inri!itorului fata de obiect . Atentia pe care o primeste copilul pentru acest comportament consolideaza acest
tip de comportament de caracterizare (pipaire) . Acesta este un punct dde vedere important pe care trebuie
sa%l aveti in vedere . Daca dorim ca copilul sa caracterizeze spontan lucrurile cu care intra in contact , atunci
trebuie ca noi sa continuam sa ne facem prezenta si atentia pe care o acordam copilului incura!atoare.
2entru a invata lucruri noi care s%ar putea sa implice obiecte sau actiuni care nu il intereseaza pe
copil , este important ca copilul sa fe capabil sa faca caracterizari la cerere . "aracterizarile timpurii sunt cel
mai bine transferate de la solicitari ( cereri ) . Autorul sufereaza ca cel mai bine este sa asteptam pana cand
copilul este capabil sa solicite ( sa ceara ) multe articole si sa pipaie / caracterizeze in mod spontan obiecte
din !ur inainte de a introduce sarcini pe care copilul nu le%a solicitat ( nu are o .+ pentru articol ) . Aceasta se
intampla deoarece acest comportament ( caracterizare spontana ) indica faptul ca Hvorbirea* a fost atat de
mult asociata cu consolidarea / incura!area incat vorbirea Hinsasi* a devenit incura!atoare / intaritoare . &ai
mult , acest lucru arata ca ec,ipa de invatare a avut succes in continuarea procesului de asociere a ei ( a
ec,ipei ) cu incura!area astfel incat copilul considera atentia lor ( a membrilor ec,ipei ) incura!atoare 3
In timpul preatirii initiale , dorim ca copilul sa invete sa caracterizeze (pipaie) atunci cand aude o
diversitate de intrebari diferite cum ar f H "e%i asta 6* , H"e%i aia6*, H"um numesti lucrul acesta 6* , cat si sa
fe capabil sa caracterizeze lucruri atunci cand instructorul doar indica un obiect si nu pune nici o intrebare .
In cele din urma , asa cum s%a discutat mai sus , dorim ca copilul sa fe capabil sa caracterizeze obiecte in
incercarea de a ne capta atentia spre articolul respectiv . (rem sa fm siuri ca atunci cand il invatam pe un
copil sa caracterizeze lucruri , il invatam sa raspunda intr%o maniera H7e#ibila* si nu doar atunci cand aude
H "e este aceea6 * . Acest lucru se poate face prin folosirea metodelor de transfer . . data ce copilul este
capabil sa raspunda la intrebarea H "e este asta6 * , continuati cu alta intrebare .
E#emplu : Instructor : H "e este asta6 *
+tudent : H (aca * .
Instructor : H "um se numeste acest lucru 6 *
22
+tudent : H (aca * .
Aceasta functie a limbii ( comportament verbal ) este predata la fel atat copiilor , care pot sa
vorbeasca cat si copiilor care folosesc semnele . .ricum , este mai reu sa predam aceasta functie copiilor
care folosesc alte forme de comunicare aumentativa ( adica placi de comunicare , sc,imb de imaini ,
sc,imb de obiecte ) . Aceasta se intampla din cauza faptului ca , atunci cand copilul caracterizeaza (pipaie)
ceva , de fapt el potriveste / impere,ceaza . Aveti in vedere copilul care are o placa de comunicare . Daca
instructorul intreaba H "e%i asta6 * in timp ce tine in mana o mine , copilul va atine imainea cu minea de
pe placa sa ca raspuns . Daca copilul nu primeste obiectul dupa ce a atins imainea , comportamentul nu
reprezinta de fapt o solicitare , oricum , el nu reprezinta nici o caracterizare , deoarece copilul imperec,eaza o
imaine cu un obiect , ceea ce reprezinta o alta capacitate decat caracterizarea ( pipairea ) .
E#ista < feluri de baza de a%l invata pe un copil sa caracterizeze lucruri . 2rimul implica folosirea
abilitatii copilului de a solicita ( cere ) ceva pentru a f transferata pipairii . +olicitarile folosite pentru aceasta
preatire ar tebui sa ceara obiectul in mod consecvent , fara sa fe nevoie de nici un imbold de la nimeni ,
intr%o diversitate de decoruri . Daca transferurile sunt conduse prea devreme , inainte ca solicitarile sa fe
7uente , copilul poate sa inlantuie cu usurinta raspunsurile impreuna.
De e#emplu , copilul ar putea Hsa invete* ca se asteapta de la el sa spuna numele obiectului pe care il
vrea , sa calce apasat si sa se ridice , si sa spuna inca o data numele obiectului pentru a obtine ceea ce vrea 3
9.Dar daca copilul este capabil sa solicite multe lucruri dar nu raspunde cand il intreb H "e%i asta6 *
/ransfer de la solicitare la caracterizare
-umele acestei metode de transfer este inselator deoarece de fapt ii cerem copilului intai sa pipaie
obiectul . In timpul preatirii initiale , copilul solicita de fapt obiectul ca raspuns la o intrebare noua 0 oricum ,
in timp ce adauam treptat diferite procese intre caracterizarea (pipairea) initiala si solicitare (cerere) copilul
invata sa pipaie obiectul atunci cand i se cere . In timpul preatirii initiale , probabil ca copilul raspunde
denumind / facand semnul obiectului atunci cand il vede datorita faptului ca el a fost incura!at in trecut prin
primirea obiectului . Aveti ri!a sa folositi sarcini pe care copilul le stapaneste intre pipaire si procesele de
solicitare . Dorim sa predam doar cate o capacitate noua pe rand 3
Instructor : (tinand in mana o consolidare preferata)
H"e%i asta6*
+tudent : H&ine*
Instructor : H"e vrei6*
+tudent : H&ine* (copilul primeste minea , se !oaca un timp cu ea )
Instructor : HDa%mi minea*
+tudent : HRcopilul ii da minea instructorului S (copilul a fost invatat sa renunte la consolidare /
incura!are )
Instructor : H"e%i asta6*
+tudent : H &ine *
Instructor : H1a asa* ( loveste minea cu un ciocan)
+tudent : R copilul loveste minea S (un raspuns initiativ stapanit /insusit/invatat)
Instructor : HDa%mi ciocanul*
+tudent : R copilul da ciocanul S ( un raspuns insusit / invatat )
Instructor : H"e vrei 6*
+tudent : H&ine*
2entru unii copii , acest lucru poate f realizat si daca procesul de pipaire urmeaza procesului de
solicitare . De e#emplu , c,iar dupa ce instructorul cere si primeste minea el l%ar putea inteba pe copil H"e%i
asta6* . "opilul ar putea foarte bine Hsa pipaie* minea , mai ales daca instructorul isi aseaza mana pe mine
, intrerupand !oaca , dar pentru alti copii , din moment ce nu e#ista nici o H.+* sau dorinta de a obtine minea
, ei nu vor raspunde . Aceasta il aduce pe instructor intr%un punct mort deoarece nu putem Hsa smulem*
acele cuvinte din ura copilului* pentru a%l face sa raspunda 3 Daca raspunsul de tip ecou nu se a7a sub
control instructional ar tebui sa raspunda la intrebare el insusi si sa treaca mai departe . 2entru copii care pot
da raspunsuri puternice de completare , acest timp de model de intrebare / raspuns poate deveni un fel de
sarcina de Hcompletare* pentru unii copii.
I : H"e%i asta6*
+ : (-ici un raspuns in : secunde)
I : H&ine . "e%i asta6* ( H+* $ ca imbold fonetic)
+ : H&ine*
/ineti minte ca dorim sa evitam sa%l invatam pe copil sa H-'* raspunda intrebarilor asa ca , daca
copilul nu raspunde in aceasta situatie , o metoda de transfer diferita ar trebui sa fe folosita .
23
. a doua metoda care poate f folosita implica folosirea solicitarilor (cererilor) stapanite / insusite .
Aceasta implica faptul ca trebuie sa avem disponibile doua dintre obiectele preferate ale copilului . 2rima data
evaluati pentru care obiect are copilul cea mai puternica dorinta ( .+ ) si folositi%l drept intarire / incura!are .
1olositi celalalt obiect ca si pe unul pe care il folositi ca sa predati carcaterizarea / pipaitul .
(Instructorul are bomboane si o carte disponibile si a stabilit ca copilul doreste cu aevarat sa se uite la
mine dar si ca va lua bomboanele daca i se ofera )
I : ( ridica bomboana ) H "e%i asta6*
+: HBomboana*
I : HBravo 3 "e vrei6* ( ii ofera / ii arata cartea)
+ : H"arte*
:. Dar daca copilul este capabil sa arate cu deetul imainile dar nu raspunde cand il intreb H"e%i asta6*
/ransferul de la receptiv spre pipait
Este usor sa imbolditi o identifcare receptiva a unui obiect sau imaine daca il a!utati fzic pe copil sa
atina articolul dorit ( imbold fzic ) sau prin modelarea raspunsului corect ( imbold imitativ ) . &ulti copii vor
incepe in mod spontan sa numeasca articolele atunci cand le arata cu deetul . Daca da , raspunsul receptiv
poate f transferat cu usurinta unei caracterizari ( pipaire ) deoarece este probabil ca copilul sa repete
raspunsul care tocmai a fost dat .
I : HAtine masina*
+ : H&asina* ( in timp ce arata masina)
I : H"e%i asta6*
+ : H&asina*
Daca copilul nu raspunde in aceasta situatie , instructorul poate da primul sunet pentru a%l imboldi ,
( imbold fonetic ) . Daca copilul tot nu raspunde , trebuie dat intreul raspuns . /ineti minte sa%l imbolditi in :
$ ; secunde.
;.Dar daca copilul este capabil sa imite ( tip ecou ) in mod constant atunci cand spun H+pune* , dar nu
raspunde cand il intreb H"e%i asta6*
/ransfer de la ecou la pipaire
Din nou , luati un raspuns insusit si transferati%l la o noua situatie .
I : H+pune masina*
+: H&asina*
I : H"e%i asta6*
+: H&asina*
<.Dar daca copilul este capabil sa completeze cuvinte in timpul multor activitati comune dar nu raspunde
cand il intreb H"e%i asta6*
/ransfer de la completare la pipaire
Daca copilul a raspuns la sarcini de completare in trecut , acest raspuns poate f tranferat la pipait .
/ineti minte , tipul de raspuns de completare nu prezinta nici o Hsolicitare* de raspuns din partea copilului asa
ca de multe ori este mult mai usor de folosit si ne a!uta sa evitam folosirea prea multor intrebari atunci cand il
invatam pe copil prima data limba!ul . . data ce copilul completeaza in mod constant numele articolului ,
incepeti transferul spre pipait .
I : H -e spalam pe maini in .....*
+ : H ",iuveta*
I : H"e%i asta6*
+ : H",iuveta*
&E/.DE DE /DA-+1ED
/elul nostru este sa%l invatam pe copil in asa fel incat el sa aiba mereu succes. 'n mod de a face asta
este sa%i oferim imbolduri depline si treptat sa indepartam imboldurile . 'n alt mod de a realiza acest lucru
este de a folosi metodele de transfer .
Canditi%va la transfer ca si cum a%ti lua un raspuns pe care copilul il poate produce de!a intr%o anumita
situatie si l%ati invata sa produca acelasi raspuns sau unul similar intr%o alta situatie . De fecare data cand
vreti sa predati o capacitate / abilitate , anditi%va la impre!urarile in care copilul poate produce acelasi
24
raspuns sau unul similar si folositi acel raspuns ca punct de plecare . Este mult mai probabil ca copilul sa
repete acelasi comportament sau sa spuna acelasi cuvant daca ocmai a facut asa mai inainte. /reptat
adauati Hdistanta* intre raspunsuri pana cand copilul poate raspunde sinur la noua situatie . 'nele e#emple
de transfer ar putea incluse :
9."opilul va poate imita cand bateti din palme si dumneavoastra doriti sa%l invatati sa raspunda la Haplauda*
I : H1a asa* ( bate din palme )
+ : R bate din palme S
I : HAplauda* ( bate din palme )
+ : R bate din palme S
I : HAplauda*
+ : R bate din palme S
Daspunsul de a aplauda se a7a acum sub controlul lui Haplauda* .
:."opilul poate solicita o masina si dumneavoastra vreti sa%l invatati sa pipaie / caracterizeze Hmasina*
2ot f folosite o multime de transferuri diferite .
a) Aratati%i masina
I : H"e%i asta6*
+ : H&asina*
I : H"e vrei6*
+ : H&asina*
In acest punct e#ista solicitare / pipait comun . /reptat adauati alte sarcini intre pipaitul masinii si
solicitarea masinii .
b) Aveti : articole pentru care copilul are dispinibile solicitaro puternice .
Determinati care este articolul pentru care copilul cea mai puternica .+ dandu%i voie sa solicite fecare
articol .
I : H"e%i asta6*
+: R pipaie articolul mai putin preferat S
I : H"e vrei6*
+: R solicita articolul preferat S
c) /ransfer de la receptiv spre pipait
Aveti disponibile imaini cu articolele pe care le solicita copilul in mod constant .
I : H Atine RarticolulS*
+: Ratine articolulS
I : H"e%i asta6*
+:R numeste RarticolulSS
( De obicei este bine sa faceti imbolduri depline pentru pipait pana cand copilul pipaie spontan in timp
ce identifca articolul in mod receptiv ) .
d) /ransfer de la ecou la pipait
I : H+pune masina*
+: H&asina*
I : H"e%i asta6*
+: H&asina*
;."opilul poate caracteriza o Hmasina*dar nu o poate caracteriza atunci cand se da o trasatura , functie sau
clasa
I: H"e%i asta6*
+: H&asina*
I: H2eca re o conduce mama6*
+: H&asina*
<."opilul este capabil sa urmeze instructiunile simple pentru a indeplini actiuni si dumneavoastra doriti sa%l
invatati sa caracterizeze actiuni
25
I: HAplauda*
+:R aplauda S
I: H"e faci 6Aplaud* . (imbold deplin deoarece Hforma* este diferita)
+: HAplaud*
I: H"e faci6*
+: HAplaud*
=. "opilul este capabil sa completeze raspunsuri si dumneavoastra doriti sa%l invatati sa raspunda la intrebari
I : H-oi dormim in ...*
+: H2at*
I : HIn ce dormim noi6*
+: H2at*
>."opilul este capabil sa raspunda atunci cand il intrebati HIn ce dormim noi6* numai daca imainea este
prezenta si dumneavoastra doriti sa%l invatati sa raspunda intraverbal ( nici o imaine prezenta )
I: ( "u imainea patului prezenta) HIn ce dormim6*
+: H2at*
I : ( indeparteaza imainea de la vederea) HIn ce dormim 6*
+ : H2at*
&E/.DE DE ".DE"/ADE +I DE I-/ADIDE
Introducerea noilor scopuri
De cate ori introduceti un scop nou sau daca credeti ca copilul va pierde un scop , un instructor are
sansa de a alee intre :
9./ransfer de la un raspuns insusit anterior
I : HInoata micule ......*
+: H2este*
I : H"e%i asta6*
+: H2este*
:.Daca raspunsul corect c,iar daca ce a%ti rostit intrebarea (imbolditi cu o intarziere de B secunde )
I : H"e%i asta62este*
+: H2este*
In oricare dintre , care au antecedente de a raspunde la imbolduri Hpre%proces* , este posibila o a treia
optiune , cu imboldurl oferit inainte .
I : HAceasta este un peste6"e este acesta6
+: H2este*
-e%Daspuns sau Daspuns incorect
Daca copilul nu raspunde in : $ ; secunde , sau da un raspuns incorect , repetati intrebarea si spuneti
raspunsul corect imediat dupa asta (imbold cu intarziere de B secunde ) , asteptati ca caopilul sa va inmite ,
apoi puneti din nou intrebarea pentru a obtine un raspuns fara nici un imbold .
I : H"e%i asta6*
+: Hmu*
I: H"e%i asta6*(aca*
+: H(aca*
Indepartarea imboldurilor
'rmatorul pas important este de a indeparta aceste imbolduri asa incat copilul sa nu devina
dependent de imboldire si asa incat raspunsul sa vina / intre sub controlul stimulilor si a scopului verbal .
Acest lucru se realizeaza daca punem din nou intrebarea in incercarea de a primi un raspuns fara nici un
imbold .
I : H"e%i asta62este*
26
+: H2este*
I : H"e%i asta6*
+: H2este*
-u este posibil intodeauna sa primiti un raspuns fara nici un imbold c,iar imediat si este important sa
evitati sa frustati copilul daca se intampla asa . "opiii variaza in capacitatea lor de a tolera multe procese
dar , ca reula enerala , daca tot nu reusiti sa capatati un raspuns fara nici un imbold dupa a treia incercare ,
acceptati raspunsul cu a!utorul imboldului si treceti mai departe .
"opiii difera in sensibiliatatea lor fata de diferite tipuri de imboldire si folosire a metodelor de transfer ,
asa incat este important sa determinati ce merea cel mai bine pentru fecare copil .
/reptat separati raspunsurile care au nevoie de imbold de cele care nu au nevoie de imbold prin sarcini
Husoare* la care stiti ca copilul va raspunde corect , apoi intorceti%va la articolul pierdut . "resteti numarul
Hsarcinilor usorare* treptat , in timp ce va intoarceti pentru un raspuns care nu are nevoie de imbold .
I :HInoata micule .........*
+: H2este*
I :H"e%i asta6*
+: H2este*
I :H'ita%te la barca din apa3*
+: R se uita S
I :H"e%i asta6*(tinand in mana pestele)
+: H2este*
I :H Buna treaba , +martie*
Aceste tipuri de metode sunt incluse in ceea ce este deseori referit ca find Hinvatare fara reseli*.
Ideea este ca nu dorim sa asteptam un raspuns incorect inainte de a oferi un imbold , deoarece , in esenta ,
copilul He#erseaza* raspunsul resit . &otivul pentru care repetam intrebarea atunci cand copilul raspunde
incorect este de a%l impiedica pe copil sa invete in mod necuetat sa inlantuie raspunsuri incorecte si
corecte . &ai mult , aceasta mentine intrebarea si raspunsul aproapiate in timp . Aveti in vedere alternativa .
I : H"e%i asta6*
+: H&u*
I : H-u , asta este o vaca*
+: H(aca*
I : HBravo*
In acest scenariu , copilul a He#ersat* raspunsul incorect la fel de frecvent ca si pe cel corect . &ai mult
, e#ista o perioada mare de timp si o multime de limba! care separa intrebarea H"e%i asta6* de raspuns H(aca*
. Este probabil ca copilul sa nu invete sa raspunda H(aca* atunci cand se a7a in prezenta unei vaci si cand
aude H"e%i asta6* decat daca toti stimulii potriviti sunt prezentati strans impreuna in timp si daca raspunsul
corect este consolidat / intarit imediat .
Dorim sa avem scopul Hdifcil* prezentat mult mai frecvent dar amestecate cu raspunsuri Husoare*
multiple pentru a creste cantitatea contactului cu consolidarea / intarirea . 1olosirea metodelor Hde invatare
fara erori* ii va permite sa e#erseze raspunsurile usoare . Atunci cand el raspunde corect la un articol pe care
l%a ratat inainte sau la o tinta noua fara nici un imbold , folositi o consolidare / intarire mai puternica decat
una pe care ati folosit $ o pentru articole dobandite sau raspunsuri Husoare* ( consolidare diferentiata ) .
"DE+/EDEA 2D.D'"/II8.D (."A8E $ "'& I8 I-(A/A& 2E ".2I8 +A (.DBEA+"A
-ota : Autorul a ales sa nu foloseasca simbolurile fonetice pentru a desemna sunete deoarece
audienta la care se face apel consta in primul rand din parinti sau profesonisti din alte domenii . +%a facut o
incercare de a scrie cuvintele si sunetele folosind asociatiile sunet $ simbol care sunt invatate in eneral prin
intermediul foneticii . +e intelee ca s%ar putea sa%i fe reu cititorului sa determine descrierea vorbirii pe care
a intentionat autorul si el isi cere scuze pentru acest lucru 3
&ulti copii cu autism nu sunt capabili sa vorbeasca . .ricum , autismul nu este Hcauza* acestei
inabilitati . Daca ar f asa , atunci toti copiii cu autism ar trebui sa nu poata vorbi . Autismul este o etic,eta
dianostica bazata pe un manunc,i de comportamente prezentate , unul dintre care are reutati cu
comunicarea . -atura aceste difcultati difera de la copil la copil .
-imeni nu stie e#act de ce unii copii cu Autism pot sa vorbeasca iar altii nu . /emple Crandin relateaza
ca ea isi aminteste ca atunci cand oamenii ii vorbeau cand era mica , toate sunetele Hse contopeau intr%o
ramada fara noima / inteles* . Aceste tipuri de relatari ar putea indica o Derelare de 2rocesare Auditorie
"entrala. 'nii copii care intampina reutatile in a produce vorbirea , demonstreaza de asemenea reutati si in
imitarea secventelor de miscari cu mainile sau cu alte parti ale corpului . Aceasta ar putea f suestiva pentru
27
Dispra#ie sau difcultati de a combina miscarile motorii . &ai putin frecvent intalnim copii care prezinta un
tonus muscular slab in obra!i si limba . Acesti copii ar putea afsa caracteristici care se potrivesc cu
dianosticul de Disartria . In cele din urma , multi copii care se dezvolta obisnuit produc vorbirea cu anumite
Hreuli* de producere a sunetelor sau procese care sunt supra $ eneralizate . De e#emplu , ei Hopresc* toate
secventele de inceput sau Hanuleaza* toate sunetele fnale . Acest tip de tulburare de vorbire este cunoscut
ca /ulburare de 2roces 1onoloic si se poate intalni si la copii cu autism . Aceste etic,itorii de dianostic pot
descrie conditii / situatii care co%e#ista cu autismul.
2roblema consta in faptul ca este reu , daca nu c,iar imposibila , sa determinam Hcauza* acestei
difcultati de vorbire inainte ca copilul sa inceapa sa vorbeasca . De cealalta parte , nu conteaza care este
Hcauza* deoarece nu putem sa patrundem in creier ca sa Hreparam* cauza oricum . 2utem oricum , sa folosim
metode de invatare pentru a spori productiile vocale si pentru a%l invata pe copil sa produca miscarile motorii
care sunt necesare pentru producerea limba!ului .
. data ce un copil incepe sa vorbeasca , productiile sale de vorbire pot f analizate pentru a ne oferi
mai multe informatii privind tipul de tulburare manifestat . Acesta reprezinta un lucru foarte important care
trebuie facut deoarece o mare parte a cercetarilor au fost facute pe baza strateiilor de predare si de
suerare care sunt cele mai efciente pentru diferite tipuri de tulburari de vorbire
'nii copii cu autism sunt aproape complet tacuti . Altii produc sunete dar intr%o maniera repetitiva cu
nici un inteles real sau functie atasata de ele . /otusi unii par ca ar vrea sa vorbeasca , dar cuvintele lor sunt
reu sau imposibil de inteles . "omportamenele specifce manifestate de fecare copil si felul in care copilul
raspunde la anumite strateii de predare si imboldire ar trebui sa sufereze care este cea mai buna metoda de
abordare a difcultatii lui de vorbire .
"el mai critic lucru pe care trebuie sa%l faceti este acela de a%l invata pe copilul care nu este capabil sa
comunice prin vorbire vocala alte modalitati de a cere lucrurile pe care le vrea . 'nii parinti si%au e#primat
inri!oararea ca lucrul acesta il va impiedica pe copil sa incerce sa vorbeasca , dar o mare parte a cercetarilor
arata e#act contrariul . De fapt . in cele mai multe cazuri este borba despre contrariu . . data ce copilul
invata Hvaloarea* comunicarii prin semne sau imaini si daca acele semne sau imaini au fost asociate
constant cu faptul ca copilul a obtinut acele lucruri pe care le%a vrut ( incura!are / intarire ) , vom oberva mai
multe productii vocale si incercari de a produce cuvinte . &etodele de predare pentru aceste modalitati de
solicitare (cerere) au fost prezentate anterior .
2rezinta copilul meu Apra#ie 6
+%a suerat ca multi copii cu Autism prezinta difcultati in combinarea miscarilor sau manifesta
Htulburari de planifcare motorie* . Din nou acesta este o etic,etare de dianostic care este folosita pentru a
descrie difcultati in producerea unei serii de miscari semnifcative intr%o anumita ordine . De obicei nu e#ista
o slabire a musc,ilor sau alta deterioare motorie senzoriala care sa cauzeze difcultatea copilului de a
produce o miscare . 'nii suereaza ca acest termen este prea mult folosit pentru a descrie difcultatile de
vorbire pe care le manifesta multi copii cu Autism . Asa cum s%a suerat mai inainte , e#ista mai multe tipuri
de reutati in vorbire la marea ma!oritate a populatiei , lucru care se reaseste si la copiii cu austism .
Asa cum s%a manifestat anterior , nu este posibil sa dianosticam apro#ia inainte ca un copil sa
inceapa sa vorbeasca . 2utem totusi sa deducem ca aceasta ar putea sa fe problema daca copilul prezinta
difcultati semnifcative in producerea altor miscari motorii . -u toti copiii care manifesta mai tarziu apra#ia de
vorbire prezinta aceeasi reutate / difcultate in alte parti ale corpului asa incat nu putem eneraliza . Daca
ne uitam la antecedentele copilului dianosticat mai tarziu cu apra#ie , de multe ori vedem limite in numarul
de sunete sau in variertatea sunetelor produse in timpul !ocului vocal / cu voce . Din nou acesta ar putea sa
fe un indicator timpuriu dar nu constituie o dovada sufcienta pentru a spri!ini un dianostic de apra#ie la un
copil ne%vocal , care nu vorbeste deoarece si alte situatii pot avea ca rezultat aceleasi comportamente
prezentate .
'n patoloist in vorbire poate dinostica apra#ia daca , atunci cand copilul incepe sa vorbeasca ,
produce de obicei reseli nepotrivite , manifesta deformari de vocale , prezinta comportamente de
Hbalbaiala* sau de zbatere , si / sau arata o difcultate ridicata in producerea limba!ului in e#primari mai luni
si mai comple#e .
"e inseamna toti acesti termeni 6 Apra#ia orala , Apra#ia / Dispra#ia de vorbire / de limba! , Apra#ia /
Dispra#ia verbala reprezinta termeni folositi pentru a dianostica aceasta difcultate atunci cand ea este
leata de producerea de limba! . De cate ori litera Ha* este atasata unui termen medical , de obicei inseamna
Hfara* si de cate ori este folosit termenul Hdis* inseamna H pierdere partiala sau dezordonata* . Asadar ,
HApra#ia* ar trebui folosit pentru a descrie o inabilitate / incapacitate de a produce miscari semnifcative / cu
un scop si HDispra#ia* ar trebui folosit pentru a descrie o difcultate / reutate in producerea miscarilor
semnifcative . /otusi , cei mai multi profesionisti continua sa foloseasca acesti termeni , sc,imbandu%i intre ei
. Este foarte obisnuit in literatura de specialitate sa vedem Dispra#ia folosit de catre terapeutrii profesionali
28
atunci cand descrie starea (din) membre si HApra#ia* folosit de catre patoloistii de vorbire / de limba! (+82)
pentru a descrie starea care este leata de productia vorbirii .
Apra#ia .rala este adeseori folosita pentru a descrie starea cand ea este manifestata doar in miscari
ale musculaturii orale (Buze , limba , velum) . 'nii copii prezinta caracteristici ale apra#iei atunci cand
incearca sa vorbeasca dar nu si atunci cand ei imita doar miscari fara limba! / vorba . Acesti copii sunt deseori
descrisi ca manifestand HApra#ia de limba!*
. data ce copiii care au fost dianosticati anterior cu apro#ia incep sa comunice , deseori este obisnuit
sa vedem la unii dintre ei reutati in alte aspecte ale limbii care necesita succesiune , cum ar f combinarea
cuvintelor in propozitii sau descrierea unei succesiuni de evenimente intr%o activitate . 'nii profesionisti
folosesc termenul HApra#ia verbala* pentru a descrie aceasta difcultate .
Din nou , multi profesionisti folosesc acesti termeni cu posibilitatea de a%i sc,imba intre ei sau pentru
diferite scopuri , altele decat cele descrise aici , asa incat cel mai bine este sa intrebati direct pe profesionistul
implicat atunci cand un anume termen este folosit .
De ce este important sa recunoastem comportamente potrivite cu dianostilul de Apra#ie 6
Este important sa tineti minte ca copiii pot comunica ( manifesta comportament verbal ) prin productii
vocale , esturi , semne sau imaini si toate aceste feluri diferite de comportament verbal nevesita unele serii
de miscari . -umarul miscarilor motorii si comple#itatea miscarilor motorii necesare variaza cu fecare tip .
&iscarile sunt tot comportamente si le putem preda ca atare . Daca vrem sa%l invatam pe un copil sa
indeplineasca o serie de miscari motorii cu mainile , bratele , deetele , etc . , atunci am determina Hun punct
de pornire / plecare * sau o miscare pe care copilul o poate produce in mod curent sau carte poate f usor
invatata . Atunci vom folosi ori inlantuirea inapoi ori inlantuirea inainte pentru a invata fecare din miscarile
necesare . (om oferi orice forma de imbold (imitare / modelare, imbolduri fzice , imbolduri verbale ,
imbolduri vizuale , etc . ) care sunt necesare pentru a ne asiura ca copilul este capabil sa produca fecare din
miscarile din secventa . . data ce copilul a invatat sa produca fecare miscare , vom oferi oportunitati
multiple pentru ca copilul sa e#erseze miscarile in succesiunea / ordinea corecta , in timp ce vom folosi tot
mai putine imbolduri necesare pentru o productie e#acta .
De e#emplu , daca dorim sa%l invatam pe un copil sa inoate , fecare miscare va trebui sa fe invatata .
(om incepe ori de la inceputul seriei de miscari , predand una , apoi pe urmatoarea in combinatie cu prima ,
etc ( inlantuirea inainte ) sau , am putea incepe de la sfarsitul seriei de miscari , miscandu%ne inapoi pentru a
o invata pe fecare in combinatiile cu cealalta ( inlantuire inapoi ) .
Aceleasi principii se aplica atunci cand il invatam pe copil sa produca o serie de miscari cu ura .
"uvintele vorbite variaza ca numar si comple#itatea miscarilor care sunt necesare pentru producerea lor . -u%
l vom invata pe un copil sa inoate prin modelarea intreii Hmiscari* ( un brat inainte iar celalat inapoi si capul
intors , apoi capul in apa in timp celalalt brat se misca inainte etc ) si apoi sa $i cerem sa o imite . De ce nu 6
2entru ca astfel copilul nu va invata sa inoate niciodata 3 "el mai probabil el va produce , de fecare data
secvente de miscari in mod incorect . 'neori aceste miscari nu vor f cele bune si alte ori s%ar putea sa
lipseasca unele dintre miscarile cele mai importante . 'neori copilul ar putea adaua o miscare nu trebuie
inclusa .
In esenta , asta ar f ceea ce am face daca i%am cere unui copil cu comportamente leate de
disnosticul de apra#ie sa imite un cuvant complet daca el nu este capabil sa produca miscarile care sunt
necesare pentru a produce suntele in succesiunea corecta , necesara pentru a pronunta cuvantul .
Aceasta inseamna ca nu ar trebui sa folosesc cuvinte complete / intrei atunci cand vobesc cu copilul meu 6
In nici un caz . Este important sa asociati cuvintele cu consolidarea , indiferent de sistemul
aumentativ pe care il folositi cu copilul dumneavoastra . De e#emplu , daca folositi 2E"+ , spuneti numele
articolului pe care copilul il cere (consolidare)atat inainte de a%i da articolul , cat si dupa ce copilul primeste
articolul pentru Ha asocia* cuvantul cu consolidarea si pentru consolidare automata .
Autorul ne sfatuieste sa folosim cuvinte individuale in locul frazelor pentru toti invataceii timpurii / de
inceput . De e#emplu , in loc sa spunem H(rei o pra!itura6*. H.T , uite o pra!itura pentru tine .* , atunci cand
copilul solicita ( cere ) o pra!itura prin semne , adultul ar trebui sa spuna doar Hpra!itura* inainte de a%i da
pra!itura si din nou dupa ce copilul o primeste . Dorim ca atunci cand auzim Hpra!itura* (stimul vocal) sa fe
asociat cu pra!itura ( consolidare ) .
"e ar trebui sa fac daca copilul scoate doar cateva sunete6
De fecare data cand copilul face / scoate vreun sunet , urmati%l imediat cu una din consolidarile cele
mai puternice ale copilului ( consolidare automata ) . Incepeti sa asociati sunete si cuvinte cu !ucariile sau
activitatile preferate ale copilului. De e#emplu , daca copilul ii place sa se !oace cu minea , spuneti H m , m ,
29
m * in timp ce bateti minea de pamant si inainte de a o da copilului . Daca copilului ii place muzica , cantati%i
sau puneti%i sa asculte cantece care contin unele sunete izolate , cum ar f H.ld &cDonald* ( Batranul
&cDonald ) sau H"antecul Alfabetului* de pe caseta +unetele ca Distractie produsa de 4ucariile DiscoverF
( DiscoverF /oFs ) . Incepeti sa omiteti ultimul sunet din fraza pentru a%l incura!a pe copil sa produca sunetul .
'nor copii le place sa se !oace cu !ucarii care scot sunete si ei vor incepe deodata sa produca sunetele
pe care le aud . 2entru acesti copii , s%ar putea sa fe folositoare !ucarii care scot sunete . Aveti ri!a sa aleeti
!ucarii care produc sunetele izolate in mod corect si asiurati%va ca folositi productia corecta a suntelor izolate
atunci cand asociati . De e#emplu , pentru literele H p , t , N , c , s, , f , , , + * ar trebui sa fe toate produse
fara nici o sonoritate si nici un sunet de vocala nu ar trebui sa fe leat de ele . +unetele H m , n , z * au
sonoritate dar ar trebui produse intr%o maniera continua mai deraba decat combinate cu o vocala .
2atoloistul dumneavoastra de vorbire / limba! ( in romana looped ) va poate a!uta sa invatati sa produceti
sunetul corect .
+copul aici este de a spori numarul si varietatea sunetelor produse astfel incat sa avem un
comportament pe care sa%l consolidam 3
+i daca copilul este capabil sa produca sunete dar nu imita sunetele pe care le fac eu 6
Incepeti sa imitati sunetele pe care le face copilul in timpul !ocului . Daca copilul produce acelasi sunet
dupa dumneavoastra , consolidati din plin . Dupa ce copilul imita in mod consecvent inapoi si puternic / tare ,
adauati Hspune* ca parte a +D%ului dumneavoastra .
+tudent : Hmmm*
Instructor: H+pune RmmmS*
+tudent : Hmmm* ( este mai probabil ca copilul sa produca acelasi comportament intr%o situatie
diferita )
. alta modalitate de a infaptui acest lucru este ptin construirea Hmomentum%ului comportamental * .
"u alte cuvinte , obtineti cateva raspunsuri imitative pe care copilul le stapaneste apoi adauati He*%ul . Este
mai probabil ca copilul va produceun comportament Hdifcil* ( reu daca el este precedat de unele sarcini
Husoare* . E#emplu :
I : H1a asta* (atine capul )
+: R atine capul S
I : H1a asta* ( atine ura )
+: R atine ura S
I : H1a asta He* . *
( Acesta va f apoi transferat asa incat copilul va raspunde mai deraba la Hspune e* decat la H1a
asta*)
'nii copii raspund bine la folosirea imboldurilor vizuale sau tactile . De e#emplu , proramul H'sureaza
pentru Apra#ie* de la 8inuibFstems are / cuprinde indicatii cu deetul care pot f asociate cu sunete izolate
pentru a f folosite pentru imboldire . 2roramul de HImboldire* consta in strateii de imboldire tactile care sa
fe folosite sistematic pentru a%i invata pe copii sa produca sunte specifce. +au pot f folosite imbolduri tactile
sau vizuale mai putin Hformale* . 'n imbold reprezinta un comportament de invatare folosit pentru a spori
probabilitatea ca copilul sa raspunda corect . Asa cum se intampla si cu alte imbolduri folosite in procesul
invatarii , aceste imbolduri pot f reduse asfel incat copilul sa poata raspunde corect fara ele . -u se considera
ca un raspuns este Hstapanit* pana cand el nu este produs fara nici un imbold pe o baza consecventa .
"e sa fac daca copilul incepe sa incerce sa spuna Hpra!itura* in timp ce face semn dar nu pronunta corect6
Atunci cand copiii incep sa vorbeasca pentru prima data , dorim sa consolidam fecare priductie vocala
, asa ca trebuie sa consolidati incercarea . Dati%i copilului pra!itura ( consolidare ) asociata cu aprobarea
sociala . "ontinuati doar sa spuneti Hpra!itura* inainte si dupa ce%i dati pra!itura copilului si dati%i o bucata mai
mare de pra!itura ( consolidare diferentiata ) ori de cate ori copilul pronunta un sunet in combinatie cu semnul
.
. data ce vocalizarile sunt leate de solicitare , incepeti sa%l invatati pe copil sa produca sunetul (in
romaneste p de la , pra!itura ) HN* in conte#tul cererei pentru pra!itura ( cooNie ) . Asteptati pana cand o
vocala combinata cu semnul reprezinta un raspuns puternic pentru a evita stinerea neli!enta a vocalei .
/otusi , aveti ri!a ca copilul sa auda Hpra!itura* inainte de a primi incura!area / consolidarea .
E#emplu : +:R face semnul Hpra!itura* si spune Ha* S ( in mod repetat )
I: H2*
+: H2*
30
I: H2ra!itura* ( ii da copilului pra!itura )
. data ce copilul este capabil sa imite sunetul Hp* in mod repetat , combinati%l cu Ha* pe care el de!a il
foloseste in combinatie cu semnul de solicitare pentru Hpra!itura* . E#emplu :
+: R face semnul Hpra!itura* si spune Ha* S ( in mod repetat )
I : H2ra*
+:*pra*
I : Hpra!itura* ( ii da copilului pra!itura )
Apoi , incepeti sa%l invatati pe copil sa spuna H!itura* in aceeasi maniera ca mai sus . . data ce copilul
este capabil sa produca toate silabele in mod consecvent, combinati%le .
Daca , de pe alta parte , copilul spune in mod consecvent Htura* combinat cu solicitarea pentru
pra!itura , ar f mai bine sa%l invatati sa spuna Hpra!itura* printr%o metoda de inlantuire inapoi . In acest caz ,
invatati%l Htura* , apoi Hpra!i* , apoi silabele combinate.
"opiii prezinta variatii in usurinta cu care invata sa produca sunete in diferite parti ale cuvinteleor . De
e#emplu , un copil ar putea f capabil sa pronunte sunetul Hp* numai la sfarsitul unei silabe . In acest caz l%ati
putea invata sa produca Htura* , apoi H!itura* , apoi Hpra!itura* . .rdinea si metodele de imboldire / inlantuire
alese trebuie sa se bazeze pe raspunsul sau antecedentele fecarui copil si este determinata cel mai bine de
loopedul copilului . "el mai important lucru este sa asiure succesul copilului , nu prin a%i cere sa produca
sunete intr%o succesiune pe care el nu este capabil sa o produca in izolare , ci prin a creste treptat abilitatea
copilului de a produce miscari in succesiunea corecta .
. data ce este invatata o succesiune , sunt necesare mai multe reptari inainte ca raspunsul sa devina
7uent . Acest lucru se poate infaptui daca ii dam copilului bucatele de pra!itura pentru a permite oportunitati
multiple de He#ersare* sau daca ne !ucam cu pra!ituri de !ucarie pe care copilul le%ar putea solicita (cere )
pentru a%si ,rani persona!ele preferate .
Este important ca copilul sa nu He#erseze* producerea miscarilor in mod incorect
-u este neobisnuit , c,iar dupa ce un copil nu apra#ia a fost consolidat din plin pentru a pronunta
Hpra!itura* conrect , ca el sa nu fe capabil sa produca corect cuvantul de fecare data . -e referim uneori la
acest lucru ca avand succeiunea miscarilor motorii sub Hcontrolul volitional* ( control voit ) . /ineti minte ca
una dintre Htrasaturile* defnitorii ale apra#iei este aceea leata de difcultatea miscarilor Hcu un anumit
scop* / semnifcative ( sub control volitional / voit ) . Daca o persoana poate produce o miscare de cate ori
vrea , putem spune despre acea miscare ca se a7a sub Hcontrol volitional* sau ca este Hsemnifcativa* cu un
anumit scop .
Acest lucru nu este cazul de multe ori cu copiii cu apra#ia . De e#emplu , un copil poate sa fe auzit
spunand Hpra!itura* in timp ce sare pe o mine sau in timp ce aleara in !urul casei ( cel mai probabil datorita
unei consolidari automate trecute combinata cu un antecedent puternic de consolidare pentru pronuntarea
Hpra!itura* ), dar atunci cand este intrebat H"e vrei6* avand pra!itura c,iar in fata lui si o dorinta puternica
( .+ ) pentru pra!itura , el sa nu poata f totusi capabil sa produca cuvantul Hpra!itura* . Este obisnuit sa
vedem o lupta sau incercari ba!baite in ura lui , sau ar putea spune Hbra!itura , tra!itura * sau alte serii de
sunete fara nici o leatura . 'nii ar putea suera ca copilul nu dorste de fapt pra!itura ( nu are .+ puternica )
asa incat el nu raspunde corect , dar probabil ca nu se intampla asa atunci cand copilul incepe sa faca crize
( revine la un comportament din aceeasi clasa de raspuns ) pentru a primi pra!itura . . alta e#plicatie ar
putea f aceea ca raspunsul nu este inca Hputernic* si necesita mai mult contact cu soliciatarea .
Daca , in aceste conftii , instructorul ii cere copilului sa repete Hpra!itura* pana la de ; ori , si
consolideaza cele mai bune apra#imari , copilul ar putea intr%adevar Hsa e#erseze* miscarile motorii necesare
pentru a spune Hpra!itura* in mod incorect de ; ori . Apoi , una dintre aceste incercari tot ar f consolidata .
Asa cum se intampla si atunci cand predam oricare alta capacitate, cu cat un copil He#erseaza* mai mult un
raspuns incorect , cu atat mai mult va dura sa%l invatam raspunsul corect.
In sc,imb , este recomandat sa Himpartim* cuvantul la orice nivel pe care copilul este capabil sa%l
produca corect . E#emplu :
+: Ha* ( in timp ce se intinde spre pra!itura )
I : H+pune R pra S*
+:*2ra ( copilul spune silaba corect asa ca nu este necesar sa apelam la izolare )
I : H+pune pra!itura*
+: H2ra!ibura* ( copilul este incapabil sa repete toate silabele )
I : H+pune R!ituraS*
+: H4itura*
I : H+pune pra !i tura* ( usoara separare intre silabe )
+: H2ra !i tu ra*
I : H2ra!itura* ( ii da copilului pra!itura )
31
2uterea .+%ului si antecedentele de invatare ale copilului reprezinta considerente importante in a
determina cate procese ar trebui sa incercati inainte de consolidare . Este important sa mentineti succesul
copilului . Daca cumva copilul arata o descrestere a solicitarilor sau daca revine la comportamente pe care le
folosea inainte pentru a primi articolelel dorite ( crize etc ) , probabil ca asteptarile sunt prea mari iar
invatarea ar trebui revizuita ca atare .
+e recomanda ca semnele sau 2E"+%ul sa continue sa fe consolidate c,iar si dupa ce copilul incepe sa
foloseasca solicitari ( cereri ) vocale . .ricarei persoane din viata copilului ii va lua ceva timp pana va intelee
solicitarile lui vocale si dorim sa fm siuri ca copilul continua sa aiba o modalitate de comunicare atunci cand
el nu este inteles de ceilalti .
Inseamna ca nu ar trebui niciodata sa consolidez incercarile copilului de a spune cuvinte decat daca el le
pronunta corect 6
-u . E#ista multe cuvinte care necesita atat de multe miscari comple#e incat s%ar putea sa dureze
pana cand copilul va f capabil sa le pronunte corect . In sc,imb, ec,ipele pot si ar trebui sa ,otarasca care
apro#imari vor f acceptate . loopedul dumneavoastra va putea sa va a!ute sa stabiliti apro#imari tinta
potrivite pentru copilul dumneavoastra , dar urmatoarele cuprind cateva repere enerale pe care sa le aveti
in vedere .
9. Este mai usor sa adauati miscari la o succesiune decat sa le indepartati . Asa ca evitai sa
consolidati orice apro#imari in care sunetele sunt adauate . De e#emplu , daca un copil este incapabil sa
spuna Hverde* dar poate spune Hvelde* , acesta ar f o apro#imare tinta mai buna decat Hberde* .
:. +unetele produse in aceeasi locatie ( loc ) maresc / sporesc inteliibilitatea
asa ca aleeti apro#imari tinta cu sunete produse in acelasi loc de cate ori este posibil . De e#emplu , daca un
copil nu este capabil sa spuna Hpopcorn* , dar poate spune Hboburi* , aceasta ar f o apro#imare tinta mai
buna decat Hcocuri* .
;. Evitati sa accentuati consoanele fnale prea devreme . "and consoanele fnale sunt accentuate in
vorbire , este obisnuit sa adauati un pic dintr%un sunet de vocala sau Hsc,ema* la sfarsitul cuvantului .
Aceasta rezulta adesea in faptul ca copiii adaua silabe intrei la sfarsitul cuvintelor , ceea ce reduce radul
de inteliibilitate . Este preferat sa continuati cu silabe desc,ise ( nici un sunet de sfarsit) sau sa construiti
modele de silabe cu consoane si vocale ( cv ) inainte de a lucra la sunetele fnale . De e#emplu , daca copilul
este capabil sa spuna Hcai* pentru Hcaine* , silaba desc,isa ar f mai usor de inteles decat Hcaineu* , care
rezulta din supraaccentuarea pe sunetul fnal . Este preferabil sa%l invatam pe copil Hcatelus* inainte de a%l
invata o noua succesiune de miscari care contin sunetul tinta decat sa incercam sa%l invatam modelul "("
care are ca rezultat Hcaineu* . Autorul de obicei incepe sa%l invete pe copil sa produca modelul vocala U
consoana ((") dupa ce copilul este capabil sa repete consoane surde in izolare pentru a evita aceasta
tendinta de a adaua sunetul Hsc,ema* . De e#emplu , unele dintre primele modele (" care sa fe invatate
cuprind Heat* ( a manca ) si Hup* (sus) . 2rimele modele consoana U vocala U consoana care sunt invatate de
obicei cuprind cuvinte in care sunetele continuante sunt la sfarsit , cum ar f Hmam* ( mama ) sau Hbus*
( autobuz ) pentru a reduce tendinta de a adaua un Hsc,ema* sau o vocala la sfarsit.
<. Daca copilul nu este capabil sa produca sunetele H l , r , E * , vocalele pot f substituite cu putin
efect asupra inteliibilitatii . De e#emplu , daca copilul nu este capabil sa produca sunetul fnal Hl* , Hbuboo*
( oo ca in Hboot* ) ar f o apro#imare tinta acceptabila.
=. +ilabele dublate ( repetarea aceleasi silabe de : ori ) sunt mai usor de produs decat : silabe
diferite . Asadar , daca copilul nu poate sa spuna HcooNie* , HNuNu* ar f o apro#imare tinta acceptabila .
>. 2roducerea sunetelor consoana surde si miscarea spre un sunet de vocala adaua comple#itatea
unei miscari din succesiune . Asa , sa spuna H bFe * reprezinta un raspuns mai usor decat Hpie* . 2entru a
spune Hpie* , copilul trebuie sa aiba vocea !oasa , sa%si apropie buzele , sa dea drumu la aer , apoi sa%si
intoarca vocea inapoi pentru sunetul vocala . 2entru a spune H bFe * , pasul care necesita invazia vocii la
timpul corect / in momentul corect este indepartat din moment ce vocea este ridicata de la inceput . /oate
celelalte miscari sunt la fel . Asadar , in mod obisnuit este mai usor sa producem cuvinte care cuprind sunete
sonore decat surde Hdop* ar contrui o apro#imare acceptabila pentru Htop* din moment ce sinura reseala
consta in sonoritate .
?. /recerea de la sunetele nazale ( m , n , n ) spre sunetele orale ( toate celelalte sunete) necesita o
miscare adauata a cerului urii moale ( omuletul ) pentru a directiona aerul din nas inspre ura . Asadar ,
pronuntia Hmama* necesita mai multe miscari decat pronuntia Hdada* asa incat constituie un raspuns mult
mai difcil pentru un copil cu apra#ie . In timp ce aceasta reprezinta o informatie folositoare atunci cand
stabilim reutatea sarcinilor alese , nu este recomandat ca apro#imarile tinta sa fe alese in leatura cu
productiile orale de sunete nazale deoarece radul de inteliibilitate este compromis prea mult . De e#emplu ,
nu este recomandat ca Hbaba* sa fe invatat in loc de Hmama* c,iar daca sinura diferenta este in scurerea
nazala versus scurerea orala a aerului .
32
@. De obicei este mult mai reu sa producem miscari care mer dinspre partea din fata a urii spre
partea din spate , asa cum sunt cele necesare pentru a produce HNite* (zmeu) sau Hdo* (caine) . Asadar ,
aceste tipuri de cuvinte ar trebui sa fe evitate sa fe folosite drept tinte timpurii .
A. 'nele vocale necesita mai mult de o miscare pentru a f produse ( diftoni ). "ele mai multe Hvocale
luni* H a , i , o , u * la fel si Hou* ca in H,ouse* ( casa ) si sunetele sonore Hr* necesita mai mult de o miscare
si aceste miscari nu au nici un punct Hde contact* in care o parte a urii atine alta . "a rezultat , este mult
mai reu de obicei sa predam aceste sunete decat vocalele scurte sau consoanele care au Hun punct de
contact* . Acest lucru ar trebui sa fe avut in vedere atunci cand aleeti tintele .
9B. "and ii invatati pe copii sa spuna cuvinte , tineti minte ca nu producem deseori cuvintele fonetic
asa cum sunt ele scrise . De e#emplu , cuvantul Hbottle* este de obicei produs cu sunetul Hd* mai deraba
decat cu sunetul Ht* in mi!loc si e#ista putina miscare intre Hd*%ul si Ht*%ul care rezulta , si la care ne referim
uneori ca find HdarN 8* ( 8%ul intunecat ) . Daca%l invatam pe copil sa spuna Hbottle* cu producerea unui Ht* in
mi!loc si a unui Hul* la sfarsit rezultatul ar suna foarte neobisnuit , dandu%i copilului o pronuntie Hrobotica* sau
neobisnuita . Autorul a e#aminat copii care au fost invatati sa produca cuvintele in acceasta maniera decat sa
ia in considerare sc,imbarile normale care apar la sunete ca rezultat al co%articularii ( producerea diferita a
sunetelor depinzand de celelalte sunete din cuvinte). Acest lucru ar trebui evitat cat mai mult posibil .
"opilul meu nu pare sa%si miste prea mult ura atunci cand vorbeste . El nu mananca prea multe feluri diferite
de mancare si nu suporta ca nimeni sa%i atina ura . "e ar trebui sa fac6
Asa cum stim , copiii cu autism raspund de multe ori diferit la senzatii fata de ceilalti oameni
( raspunsuri atipice la stimulii din mediul incon!urator ) . 'nii copii sunt atat de sensibili la atinere incat ei
pot simti atinerea propriei limbi , dinti , buze , atinandu%se intre ele ca find neplacuta 3 2entru acesti copii ,
este important sa%i desensibilizam la atinere . (a f difcil sa $l invatam pe un astfel de copil sa spuna
Hmama* daca el nu suporta sa%si apropie buzele 3
Desensibilizarea ar trebui facuta foarte incet . Aplicarea atinerii pe alte parti ale corpului care pot f
mai putin sensibile ar trebui condusa / diri!ata pentru prima data avand atinerea asociata cu consolidarile
stabilite . De e#emplu , daca unui copil ii place sa se uite in carti , atineti%l in timpul acestei activitati . Daca ii
place sa se uite la video , straneti%l in brate si atineti%l atunci cand va uitati la video cu el .
De obicei apasarea folosind podul palmei este preferabila si mult mai bine tolerata decat atinerile
usoare . Din moment ce o mana inmanusata va f folosita in cele din urma pentru a desensibiliza ura , o
mana inmanusata este introdusa in momentul in care copilul este apt sa tolereze atinerea cu mana oala .
2e manusa este desenata o fata care este identifcata ca find HDomnul Cadilici* asa incat el sa poata f
indepartat si aruncat , mai deraba decat sa avem mana terapeutului asociata cu orice aversitate pe care
copilul o poate simti .
.bra!ii si musculatura orala e#terna sunt desensibilizati primii . . data ce copilul este capabil sa
tolereze sa%si aiba obra!ii si buzele masate , mici lovituri pot f introduse in ura . Acest lucru trebuie facut
incet si cu ri!a . "el mai bine este ca parintii sa indeplineasca primele proceduri de desensibilizare sub
indrumarea unui looped , din moment ce parintele este asociat mai mult cu consolidarea .
. data ce este Hinauntru* , loopedul poate folosi o mare varietate de te#turi si arome in diferite parti
ale urii ca parte din metodele de desensibilizare . 2entru copiii care mananca numai anumite te#turi de
alimente , mestecarea diferitelor te#turi poate f adauata la procedurile de desensibilizare .
"opilul meu poate vorbi dar vorbeste atat de repede incat nu il pot intelee si de obicei vorbeste foarte moale
. "e pot face sa%l a!ut 6
&ulti copii cu apra#ie au tendinta de a avea un ritm rapid de vorbire care le reduce inteliibilitatea .
(ocalele sunt distorsionate si scurtate . . data ce un copil este capabil sa produca multe sunete consoana ,
vocalele ar trebui sa devina tinta . Acestea sunt deseori reu de tintit deoarece ele nu au nici un punct Hde
contact* si in sc,imb depind de pozitionarea limbii cat si de radul de desc,idere a urii . 1olosirea blocurilor
pentru muscat sau bete de rosimi diferite pot si folositoare uneori pentru a imboldi radul corect de
desc,idere a urii .
2entru copiii care vorbesc repede , trebuie modelat un ritm domol . Ditmul poate f incetinat prin
cresterea duratei ( intinderea ) sunetelor vocala . /ineti minte ca atunci cand invatam orice noua succesiune
de miscari , avem tendinta sa le producem mult mai incet la inceput . . data ce este stapanita succesiunea
de miscari , putem Hinviora pasul* , atinand ritmuri mai normale .
Creutatile de volum pot f adresate prin folosirea imitatiei si / sau imboldului vizual . Daca un copil are
un ecou puternic ( imita cu usurinta ) , invatati%l sa imite volume variate cu sunete izolate iar apoi cuvinte .
'neori o casa scarii desenata sau o scara folosite ca imbold pot f de a!utor . Asezati o !ucarie sau un simbol
pe treptele de !os in timp ce modelati un volum scazut si pe o treapta de mai sus in timp ce modelati un
volum mai ridicat . Intai invatatti%l pe copil sa diferentieze si sa produca volume la puncte mai ridicate si mai
33
!oase . De cate ori predati o capacitate noua , este uneori folositor sa incepeti la un nivel de diferentiere cat
mai mare . Apoi , pe masura ce copilul este apt sa le diferentieze , treceti la diferentieri mai subtile spre
centrul contimuru%lui .
"opilul este capabil sa spuna multe cuvinte destul de clar dar atunci cand incerc sa%l invat sa foloseasca
propozitii pentru a cere lucruri , el nu mai este capabil sa pronunte cuvintele . "e s%a intamplat 6
. caracteristica comuna la copiii cu apra#ia este aceea ca abilitatea lor de a produce succesiuni de
miscari stapanite / invatate este redusa mult atunci cand lunimea sau comple#itatea a ceea ce spun creste.
Autorul suereaza ca este mult mai valoros pentru copil ca el sa fe capabil sa spuna propozitii mai scurte intr%
o maniera care sa fe inteleasa de ceilalti decat sa produca propozitii mai luni . Atunci cand cresteti lunimea
declaratiei , faceti%o in asa fel incat sa adauati valoare declaratiei . De e#emplu , ar f mult mai functional
pentru un copil ca el sa fe capabil sa solicite o Hpra!itura mare* atunci cand i se da sansa de a alee intre o
pra!itura mare si una mica , decat sa fe capabil sa ceara folosind H(reau o pra!itura* . In afara faptului ca ar f
mai functional , Hpra!itura mare* ar f mai scurt si mai putin comple# , asadar ar f mai usor pentru copil de
produs .
Atunci cand s%au adauat Hfrazele purtatoare* cum ar f H (reau * , HDa%mi* sau H2ot sa am* iar copilul
nu mai este capabil sa produca cuvinte pe care le stapanea inainte , se recomanda renuntarea la aceste fraze
purtatoare iar in loc sa e#iste o concentrare pe adauarea mai multor obiecte / actiuni (consolidari ) la lista cu
lucrurile pe care copilul le poate solicita in mod spontan si / sau cresterea combinatiilor dintre : cuvinte care
sa%i permita copilului sa%si specifce solicitarile mult mai clar .
"opilul meu nu manifesta comportamente leate de dianosticul de apra#ie dar multe dintre cuvintele lui
sunt reu de inteles . "e ar trebui sa fac 6
Asa cum s%a mai spus , copiii cu autism pot manifesta multe tipuri diferite de tulburari de vorbire care
sunt intalnite si la restul populatiei . In leatura cu aceasta , este Hpotrivit* din punct de vedere al dezvoltarii
ca copii sa aiba reutati in producerea anumitor sunete , desprinzand de varsta si de nivelul lor de
dezvoltare . 8oopedul dumneavostra va poate sfatui daca sunetele pe care copilul dumneavoastra nu este
capabil sa le produca sunt potrivite din punct de vedere al dezvoltarii . Daca da, modelati doar productia
corecta dupa copil dar nu incercati sa%l Hinvatati* pe copil sa le produca corect in acest moment . De e#emplu
, H4* este unul dintre sunetele care se dezvolta mai tarziu la copiii care se dezvolta in mod obisnuit asa ca ,
daca copilul dumneavoastra de ; ani spune Hduice* in loc de H!uice* , repetati doar H!uice* dupa apro#imarea
lui si inainte de a%i da sucul ( !uice ) . Este foarte probabil ca aceasta Hconsolidare automata* inerenta atunci
cand aude productia corecta a cuvantului c,iar inainte de consolidare va avea ca rezultat productiile corecte
atunci cand copilul creste .
Difcultatile minore de articulare pot f deseori sc,imbate treptat in productii mult mai e#acte
( modelate ) atunci cand aopilul solicita ( cere ) . Acest lucru poate f infaptuit daca ii prezentam copilului un
model pentru ca copilul sa%l imite ( imbod de tip ecou ) .
E#emplu : +: Hla*
I : H+pune lapte*
+: H8apte*
+e recomanda sa nu fe facute mai mult de ; incercari pentru a imbunatati productiile si ca cea mai
buna apro#imare sa fe consolidata . ( "opilul primeste laptele atunci cand spune bine cuvantul ) .
"opilul meu saliveaza deseori si limba!ul lui suna Hneclar* .
Acestea sunt de obicei coracteristicele copiilor cu musculatura orala slaba . Daca loopedul a stabilit
ca acesta este cazul , el / ea ar putea suera e#ercitii care sa fe combinate cu terapia pentru a mari puterea
si mobilitatea musculaturii orale . E#ercitiile de intarire si mobilitate pot f de asemenea folositoare pentru
copiii care manifesta o miscare scazuta sau limitata a musculaturii orale atunci cand vorbesc , c,iar daca
puterea musc,ilor pare adecvata .
E#ercitiile orale , atat cele pasive ( loopedul e#ecuta miscarea ) cat si cele active ( copilul
indeplineste miscarea , su7atul in ,orn , 7uieratul , etc . ) s%au deovedit de multe ori folositoare pentru copiii
cu difcultati de vorbire desi nu e#ista nici o dovada empirica care sa le dovedeasca efcacitatea . Aceste
e#ercitii pot f folosite ca imbolduri pentru a%i a!uta pe copii sa invete cum sa produca anumite miscari , dar
ele nu ar tebui sa fe sinurele activitati implicate in tratament . De e#emplu , daca un copil nu este capabil
sa%si rotun!easca buzele , el ar putea f invatat sa%si miste ura in felul acesta in timp ce su7a baloane sau
7uiera cu o desc,idere rotunda . &iscarile produse ar trebui sa devina productii de sunete transferate cat mai
curand posibil .
34
In eneral , este important sa retineti ca vorbirea trebuie sa fe distractiva 3 2roducerea vorbirii poate
sa fe foarte rea pentru unii copii , dar ea devine mai putin difcila daca aceia care lucreaza cu copilul intele
caracteristicile tulburarii sale si stiu cum sa foloseasca imboldurile in mod efcient pentru a Hconstrui*
raspunsuri pe care copilul sa le poata produce cu usurinta . 'n looped care are e#perienta in lucrul cu copii
cu autism reprezinta o parte importanta si necesara a Hec,ipei* .
2D.B8E&E DE ".&2.D/A&E-/
Daca copilul plane pentru a obtine ceea ce vrea6
&etoda numaratului
Aceasta metoda ii da de stire copilului ca consolidarea nu este disponibila in mod obisnuit ( + $
Delta ) . Ea poate f folosita atunci cand un copil vrea ceva ce poate avea , dar nu pentru un comportament
neativ ( plans , lovit , tipat etc ) pentru a primi ceva ce doreste .
I : H-u plane* ( Incepe sa numere de indata ce copilul ia o pauza dar se opreste atunci cand incepe sa
plana din nou )
I : Depeta H-u plane* ( Incepe sa numere din nou fecare data cand copilul se opreste din plans )
+ : R In cele din urma se opreste din plans in timp ce instructorul numara pana la 9B S
I : Il imboldeste pe copil la nivelul lui obisnuit ( imitativ , semn cu mana intina , Hce vrei6* ) pentru a
solicita ( cere ) ceea ce vrea .
2entru unii copii , aceasta metoda s%ar putea de fapt sa sporeasca / inteteasca criza . Daca da m este
posibil ca prezenta instructorului sau a parintelui sa suereze ca copilul mai poate inca sa obtina ceea ce vrea
( stimul discriminativ pentru consolidare ) . Acest lucru poate f adevarat la inceputul invatarii daca parintele
sau instructorul a consolidat criza in tecut . Daca se intampla asa , parintele / instructorul ar trebui sa
paraseasca camera , inorand criza ( asiurandu%se ca copilul nu are ce face ca sa se raneasca sau sa
distrua ceva ) . De indata ce se opreste , parintele / instructorul sa se intoarca sa%l imboldeasca pe copil sa
ceara ceea ce vrea intr%un mod potrivit .
1iti atenti ca unii copii , mai ales aceia care folosesc mult ecoul , pot incepe sa inlantuie numaratul in
solicitarea ( cererea ) lor . Daca se intampla asa , folositi%va deetele pentru a marca trecerea timpului in loc
sa numarati cu voce tare .
Daca copilul incepe sa plana sau sa tipe dar nu pare sa vrea nimic 6
In acest caz , comportamentul neativ ar putea f o solicitare ( cerere ) de a i se da atentie . 2arintii au
o tendinta naturala de a fui la copilul lor atunci cand el este suparat . -oi credem ca este Htreaba* noastra
ca parinti sa ne dam seama ce nu este in reula . Din nefericire , copilul s%ar putea sa%si f dat seama ( s%ar
putea sa f invatat ) ca ori de cate ori el doreste ca parintii sa%i dea atentie , tot ce trebuie sa faca este sa
tipe . Inseamna atunci ca trebuie sa va inorati copilul atunci cand s%a ranit sau atunci cand este suparat 6 -u
, nu in intreime . Daca copilul a cazut si s%a lovit la enunc,i , trebuie neaparat sa%l alinati si sa%i puneti un
banda! pe enunc,i . Dar , daca copilul dumneavoastra plane frecvent si atunci cand va duceti la el nimic nu
pare sa fe in nereula , atunci s%ar putea ca el sa plana pentru a va atrae atentia . In acest caz , este
important sa opriti consolidarea comportamentului prin acordarea atentiei catre copil . In sc,imb , acordati%i o
rmada de atentie atunci cand copilul se ana!eaza in comportamente potrivite . De e#emplu , apropiati%va
de el atunci cand se uita in liniste la o carte si oferiti%i o multime de imbratisari si cuvinte amabile ( daca ii
plac asemenea lucruri 3 ) . -u mai dati niciodata atentie comportamentului problema din nou . 2auza sau
inorarea vor functiona daca comportamentul problema reprezinta o incercare de a atrae atentia . Daca
copilul foloseste un comportament destructiv sau care l%ar putea rani , nu%l lasati sinur . .priti / impiedicati
comportamentul si prote!ati copilul dar nu spuneti nimic si nu oferiti nici o atinere Hlinistitoare* .
Invatati%l pe copil sa foloseasca Hcuvinte* pentru a va spune ca are nevoie de atentie . De e#emplu ,
invatati%l sa spuna H(reau o imbratisare* sau H(ino sa te !oci cu mine* si aveti ri!a sa%i oferiti multa atentie
atunci cand foloseste aceste cuvinte 3
Daca copilul este capabil sa spuna cuvantul dar refuza sa ceara ceea ce vrea6
35
1oarte rar se intampla ca un copil sa refuze cu adevarat sa spuna un cuvant cand el are o dorinta
puternica pentru acel lucru . Doar pentru ca un copil poate spune un cuvant pentru a numi ceva nu inseamna
ca el poate solicita articolul folosind acelasi cuvant . ",iar daca un copil este capabil sa foloseasca un cuvant
pentru a cere lucruri in mod inconsecvent , pentru unii copii poate sa fe foarte reu sa%si aminteasca ce
cuvant sa foloseasca , mai ales atunci cand sunt sub presiune . De e#emplu , multi copii cu apra#ia pot f
capabili sa spuna un cuvant destul de bine in mod imitativ sau c,iar sa%l produca corect fara nici un model
cateodata , dar atunci cand sunt intebati H"e vrei6* copilul s%ar putea sa nu fe capabil Hsa a!una din urma*
cu cuvantul . "el mai bun lucru este sa mereti inainte si sa imbolditi copilul , c,iar daca dumneavoastra
credeti ca el Hstie* cuvantul . Dati%i o bucatica din ceea ce a a cerut el , apoi incercati sa obtineti un raspuns
fara imbold . E#emplu :
2arintele : H"e vrei6* ( copilul se intinde spre pra!itura ) H2ra!itura*
+tudent : H2ra!itura* ( parintele ii da o bucatica din pra!itura )
2arintele : H"e vrei 6* ( transfer de la ecou )
+tudent : H2ra!itura*
2arintele : H"e faci6*
+tudent : H&ananc*
2arintele : HAsa este . "eva ce mananci este o ....6* ( completare )
+tudent : H2ra!itura*
2arintele : HBravo , istetule 3 "e vrei6*
+tudent : H2ra!itura*
Daca copilul incepe sa tipe pentru a scapa dintr%un loc sau dintr%o situatie 6
Aceasta reprezinta in esenta , comportamentul dde evadare . "and un copil manifesta un
comportament neativ pentru a servi acestei functii , este important sa nu%i permiteti niciodata copilului sa
scape sau sa evite cererea care i s%a adresat . . data ce a fost facuta cererea , este important ca instructorul /
parintele o urmeaza intocmai , c,iar daca este necesar sa%i dea un imbold fzic copilului pentru a se
conforma . Apoi avem nevoie sa ne e#aminam strateiile de predare pentru a ,otari daca cererile sunt bazate
in mod rezonabil pe nivelul capacitatii copilului . /rebuie de asemenea sa obervam mediul incon!urator pentru
a vedea din ce vrea copilul sa scape / sa evadeze ( lumina , zomote , mirosuri , etc ) . Este important sa%l
invatati pe copil un comportament de inlocuire . De e#emplu , puteti sa%l invatati pe copil sa ceara o pauza .
Dati%i copilului o pauza de cate ori o cere la inceput . &ai tarziu , atunci cand copilul cere , dati%i de stire cand
pauza este disponibila .
Daca comportamentul a fost consolidat cu stimuare proprie ( lucruri care sunt placute pentru copil ) 6
In acest caz , dumneavoastra doriti sa preveniti fzic comportamentul sa nu apara . "omportamentele
proprii $ stimulatoare se consolideaza de la sine . Daca copilului i se permite sa continue , comportamentul se
va inteti . Invatati%l pe copil sa se bucure de interactiunile sociale ( prin asociere ) si alte activitati care ofera
acelasi input senzorial intr%o maniera mult mai potrivita si mai putin daunatoare .
"um ne descurcam cu comportamentele inainte ca ele sa se produca
Atunci cand vorbim despre manipularea impre!urarilor inainte sa apara un comportament ( antecedent
) , vorbim despre moduri de a evita ca comportamente neative sa se produca pentru prima data . Acest
lucru nu trebuie confundat cu cum reactionam dupa ce apare un comportament ( consecinta ) , ceea ce va
determina daca un comportament este probabil sa continue sau nu in viitor . Este critic sa inteleem ca
amandoua au abilitatea de a sc,imba comportamentele , dar pentru motive diferite . &ai mult , daca
incercam sa ne descurcam cu oricare din ele in izolare / pe rand , nu vom f atat de efcienti in a face
sc,imbari semnifcative decat daca am incerca sa ne descurcam cu amandoua . De fapt , daca acordam
atentie numai impre!urarilor antecedente , comportamentul neativ va continua daca felul in care reactionam
consolideaza comportamentul .
&anipularile antecedente pot curpinde multe lucruri dar ele ar trebui sa ia in considerare cunostintele
pe care le avem despre fecare copil , cum reactioneaza el la mediul incon!urator si abilitatea sa de a intelee
ce se intampla in !urul lui . Este important sa fm sensibili la nevoile copilului si in acelasi timp sa%l invatam sa
fe capabil sa functioneze in societate cu alti oameni cu cat mai putine modifcari necesare pentru a avea
succes . "u alte cuvinte , putem folosi orice unele necesare pentru a%l invata pe copil , bazate pe capacitatile
36
lui curente , dar ar trebui sa includem si procese de invatare care ne vor permite sa renuntam la imbolduri si
a!utoare pe masura ce copilul invata capacitati noi .
"aracteristici specifce copilului
+istemul +enzorial
Invatati%l / cunoasteti%l pe copil . "unoasteti%i raspunsurile obisnuite la sunet , atinere , mirosuri ,
miscare , esturi , etc . In timp ce este important sa aratati respect fata de reactiile copilului la mediul
incon!urator , nu%l putem impiedica mereu sa e#perimenteze o situatie pe care o aseste neplacuta . 2entru
unii copii , aceasta ar insemna sa%l tinem separat de restul lumii pentru totdeauna 3 Daca anticipati ca copilul
va avea difcultati intr%o anumita impre!urare , ca rezultat al sistemului senzorial , planifca si sa%l
Hdesensibilizati: treptat cat mai mult posibil . 2entru a face acest lucru , copilul este introdus in impre!urare /
situatie pentur mici perioade de timp si este consolidat pentru amabilitatea lui de a tolera decorul pentru
perioade mai luni de timp . "ateodata reactia copilului este atat de puternica incat desensibilizarea nu va f
efcienta . Daca se intampla asa , va f important sa aleeti medii de invatare pentru copil care iau in
considerare felul in care el raspunde la diferiti stimuli din mediu . De asemenea s%ar putea sa fe de a!utor sa
Hasociati* impre!urari usor neplacute cu lucruri pe care copilul le aseste incura!atoare , cum ar f !ucariile
favorite , carti sau mcare . "aseta video nu va f prea tare daca flmul este despre persona!ul lui preferat si
daca copilul are !ucaria preferata cu el . Invatati%l pe copil sa%si fe propriul avocat prin comunicarea felului in
care el reactioneaza la mediul incon!urator ( comportament de inlocuire ) . De e#emplu , copilul ar putea f
invatat sa spuna HEste prea tare 3* , H-u%mi place asta* sau HPai sa merem* atunci cand nu se simte capabil
sa conduca stimularea in mediul incon!urator .
An#ietate in situatii imprevizibile / nevoia pentru Hmonotonie*
"opiii difera in abilitatea lor de a se descurca cu sc,imbari in rutina lor sau in situatii care sunt
imprevizibile . Daca copilul / studentul dumneavoastra devine foarte nelinistit in situatii noi , unele
comportamente neative pot f evitate prin a%i da de stire la ce sa se astepte intr%un fel pe care sa%l
inteleaa . Daca copilul intelee limba!ul , vorbiti%i despre ceea la ce treruia sa se astepte in aceasta
impre!urare . "artile pot f uneori de folos . De e#emplu , cititi des o carte despre mersul la dentist inainte de a
mere . 2ovestile +ociale si "onversatiile in Benzi "omice ( "arol CraF) pot f folositoare in a%i arata copilului
la ce sa se astepte intr%o situatie data . &ai mult, orare / prorame vizuale pot f folositoare pentru copii care
nu intele prea bine limba!ul verbal . In esenta , imainile ii arata copilului ce urmeaza sa se intample in
timpul unei anumite perioade din zi . Este important sa estompati radat Hnevoia* pentru aceste prorame pe
masura ce copilul desprinde capacitatile linvistice . De e#emplu , atunci cand copilul este capabil sa
inteleaa HIntai merem la bacanie , apoi la bunica si apoi in parc* , atunci cand i se spune verbal , nu va mai
f nevoie un proram vizual . &ai mult , copiii pot invata sa tolereze o anumita spontaneitate in viata lor 3
Acest lucru poate f implinit prin adauarea unor lucruri raute in timpul zilei care nu sunt incluse in proram
. Aveti ri!a ca activitatea Hdiferita* sa fe una pe care copilul o prefera . In esenta , ceea ce il invatati este ca
lucrurile neasteptate pot f intr%adevar nostime 3 De asemenea este important sa%l invatati pe copil sa $si
comunice nevoia de a primi informatii despre ceea ce urmeaza sa se intample . De e#emplu , copiii pot f
invatati sa intrebe H "e urmeaza6* sau H'nde merem6* daca au nevoie de informatii .
Inteleerea +ituatiilor +ociale
&ulti copii cu autism au difcultati in Hcitirea* comunicarilor non%verbale cum ar f pozitia corpului si
e#presiile faciale . &ai mult , multi prezinta reutati in a invata Hreulile* interactiunilor sociale . "a rezultat ,
ei pot spune sau face lucruri care sunt nepotrivite intr%o anumita impre!urare . "opiii pot f invatati direct
aceste capacitati . "onversatiile in Benzi "omice si 2ovestile +ociale pot f folositoare in a preda aceste
capacitati daca limba!ul copilului este intr%un punct in care el nu intelee e#plicatiile data verbal . &ai mult , il
putem invata pe copil sa inteleaa impre!urarile / situatiile sociale daca il invatam sa caute lucruri pe care le
putem Hvedea* care ar putea sa arate ceea ce simt sau andesc oamenii ( acompaniamente publice ) . De
e#emplu , invatati%l pe copil sa se uite la oc,ii unei persoane sau la mana ridicata pentru a determina ceea ce
simte persoana sau ce vrea sa faca .
Inteleerea Ateptarilor
"opii cu autism s%ar putea sa nu inteleafa ceea ce trebuie sa faca intr%o situatie data . "opiii care se
dezvolta obisnuit ii pot observa pe ceilalti copii din !urul lor si sa faca ceea ce fac ei daca ei nu sunt siuri de
ceea ce se asteapta din partea lor . +au ei l%arputea inteba pe profesor sau pe parinte ce ar trebui sa faca .
Daca copilul cu autism nu a fost invatat sa%si imite semenii sau sa ceara clarifcari , ei s%ar putea sa nu
37
inteleaa ceea ce se asteapta din partea lor . Daca ii dam e#plicatii clare intr%un fel pe care copilul in
intelee , putem f capabili sa evitam anumite comportamente neative . &ai mult , sa%l invatam pe copil sa%si
imite semenii si sa ceara ( solicite ) informatii reprezinta capacitati importante pe care copilul tebuie sa le
invete .

"um il invatam pe copil sa foloseasca cuvintele in locul crizelor
&ulti copii cu autism folosesc comportamente nepotrivite pentru a li se indeplini nevoile . Acest lucru
poate f foarte frustrant pentru parinti si pentru instructori sa se descurce cu ele deoarece aceste
comportamente pot interfera cu procesul de invatare sau cu alte activitati ale vietii zilnice . Adevarul este ca
oamenii fac ceea ce le convine 3 Indiferent ce comportament manifesta copilul , daca el continua sa apara
este pentru ca , la un anumit nivel , comportamentul Heste convenabil* pentru copil . "u alte cuvinte , e#ista
o anume dorinta pe care comportamentul o intalneste / indeplineste . Daca ne dam seama ce dorinta este
indeplinita , manipulam puterea nevoii ( .+ ) si / sau il invatam pe copil un mod mai acceptabil de a%si
Hcomunica* nevoia . In leatura cu aceasta , il putem invata pe copil ca Hvec,iul mod* de a comunica nu va
mai mere / functiona 3
"ele trei Hnevoi* principale pe care comportamentul neativ le%ar putea comunica ( functii ale
comportamentului ) sunt :
9. Ei capata atentie sau lucrurile dorite .
:. Ei evita sau scapa dintr%o situatie sau cerere .
;. "omportamentul in care se ana!eaza este placut .
2rimul pas atunci cand ne confruntam cu un comportament problema este sa incercam sa ne dam
seama de ce copilul reactioneaza in acest mod . Atunci cand ii intrebam , parintii sau profesorii isi pot e#prima
parerile lor de ce apare comportamentul . De e#emplu , ei pot spune ca este din caVuza ca copilul este
incapatanat , bolnav , 7amand sau rasfatat de bunica .
Bineinteles ca toti avem zile Hproaste* dintr%o multime de motive , dar , daca un comportament
problema este consecvent , e#ista o leatura intre comportament si ceea ce se intampla inainte si / sau dupa
el si care face ca comportamentul sa continue . /reaba unui analist al comportamentului este sa%si dea seama
care este aceasta leatura astfel incat sa poate f dezvoltat un plan potrivit de a se adresa
comportamentului . Este important ca ec,ipa sa nu se concentreze asupra persoanei sau a lucrului care este
Hde condamnat* pentru comportamentul problema . 1acand lucrul acesta , ar putea avea ca rezultat faptul ca
oamenii implicati ar putea avea ca rezultat faptul ca oamenii implicati sa devina defensivi / sa se apere sau sa
se simta !initi , ceea ce nu este niciodata sanatos pentru o ec,ipa sau familie unita . -imeni nu il invata pe
ocpil in mod intentionat sa se comporte rau 3 In sc,imb , ec,ipa ar trebui sa abordeze acest proces ca un
e#ercitiu de rezolvare de problema cu abordarea ec,ipei de a aduna informatiile necesare pentru a se adresa
comportamentului problema .
2entru a stabili aceasta leatura / relatie , este important sa va petreceti intr%adevar timpul observand
si inreistrand ceea ce se intampla c,iar inainte ( antecedent ) si imediat dupa ( consecinta ) comportament .
Acest lucru poate f inreistrat de oamenii care lucreaza zilnic cu copilul sau de catre un ibservator de
dinafara . Informatia inreistrata tebuie sa reprezinte e#act ce comportament a fost observat , si nu impresia
a ceea ce l%a cauzat . De e#emplu , in loc sa scrie H8ui +am ii era foame* ca find un antecedent ( ce s%a
intamplat c,iar inaintea comportamentului ) , observatorul ar putea scrie H+am statea in fata friiderului si
mama l%a intrebat R "e vrei6 S*. In loc sa scrie H+am a facut o criza temperamentala*, ca o descriere a
comportamentului , observatorul ar putea scrie H+am a cazut pe podea , a tipat si a izbit din picioare* . In loc
sa scrie H&ama l%a pedepsit* , pentru a descrie ce s%a intamplat c,iar dupa ce a aparut comportamentul
( consecinta ) observatorul poate scrie H&ama l%a ridicat si l%a pus pe un scaun* . In acest punct , de fapt noi
adunam Hfaptele* , si nu incercam sa determinam cauza . Este de asemenea folositor sa scriem cand anume (
la ce ora ) apare fecare comportament pentru a ne a!uta sa stabilim daca e#ista un sablon al
comportamentului .
. data ce informatiile au fost adunate pentru o perioada de timp , ec,ipa revede informatiile pentru a
cauta sabloane in evenimentele care apar inainte si dupa comportament . De e#emplu , sa spunem ca atunci
cand ec,ipa s%a uitat la comportamentele lui +am , ei au observat ca nu e#ista nici o consecinta in ceea ce
priveste ce se intampla dupa comportament . 2oate ca o persoana s%a indepartat atunci cand criza incepea ,
o alta incerca sa calmeze copilul si o alta il punem Hpe loc repaus* . +inurul lucru care era consecvent era
acela ca criza incepea intotdeauna atunci cand cineva intreba H "e vrei6* . Asadar , ec,ipa a stabilit ca e#ista
o Hleatura* intre intrebarea H"e vrei6* ( eveniment antecedent ) si criza (comportament ) .
De cealalta parte , poate ca informatiile adunate aratau o relatie / leatura diferita . 2oate ca o
persoana a intrebat H"e vrei6* , alta a intrebat H/i%e foame6* iar o a treia a desc,is friiderul si i%a dat lui +am
sucul . +inurul lucru care era consecvent era acela ca dupa ce aparea criza temperamentala / de
temperament (consecinta) , toata lumea ii arata lui +am diferite articole pana cand descopereau ce anume
38
dorea el si +am se oprea din plans . Aceasta ar indica ca leatura este intre comportament si obtinerea
articolului dorit .
. data ce s%a stabilit leatura , se poate elabora un plan pentru a se adresa comportamentului
problema . &etodele de reducere a comportamentului cuprind de obicei :
9. &anipularea a ceea ce vine inaintea comportamenului ( evenimente antecedente ) .
:. Indepartarea consolidarii care mentine comportamentul ( disparitie )
;. Invatarea copilului a unui comportament de inlocuire prin oferirea unei densitati mai mari de
consolidare pentru un comportament alternativ ( consolidare diferentiala pentru comportament alternativ ) .
+copul este de a%l invata pe copil un comportament de inlocuire ( vorbire , semne sau sc,imbul de
imaini / obiecte ) pentru a indeplini aceeasi functie ca si comportamentul neativ . "omportamentul potrivit
si cel nepotrivit in aceasta impre!urare sunt numire Ho perec,e corecta* .
De e#emplu , daca ec,ipa lui +am descoperea ca criza aparea numai atunci cand el era intrebat H"e
vrei6* ( antecedent ) , o parte a planului ar putea cuprinde e#cluderea acestor cuvinte pentru un timp . In
sc,imb , ec,ipa ar putea decide sa desc,ida imediat friiderul si sa%i dea lui +am posibilitatea de a alee
unele dintre articolele pe care le%ar putea dori . In timp ce el se intinde spre un articol , ec,ipa l%ar putea
imboldi imediat pe +am sa foloseasca cuvantul , semnul sau imainea pentru a solicita articolul pe care il
vrea . 2entru solicitarea in acest fel , ec,ipa ar putea sa planuieasca sa%i dea mai mult din obiectul solicitat
decat primeste de obicei ( consolidare diferentiala pentru comportament alternativ ) . Imboldurile au fost
duse treptat pana cand +am a fost capabil sa solicite ceea ce vrea c,iar daca el nu se a7a lana friider .
Bineinteles , ar f de asemenea important sa%l invete pe +am sa tolereze / accepte atunci cand aude
H"e vrei6* deoarece candva , cineva ii va pune aceasta intrebare . In mod evident +am avea o aversiune la
auzul acestor cuvinte , cel mai probabil din cauza ca e#ista ceva care lui nu%i placea si care se intampla in
acelasi timp cand el auzea acele cuvinte . De e#emplu , poate ca cineva ii tinea !ucaria preferata la vedere si
continua sa%l intrebe H"e vrei6* iar si iar , fara a%i permite accesul la !ucarie . Este important sa nu va petreceti
prea mult timp concentrandu%va asupra "'& s%a intamplat deoarece , asa cum s%a aratat mai sus , asirea
vinovatului este rareori sanatoasa pentru orice ec,ipa sau familie . Dar este important ca orice membru al
ec,ipei sa inteleaa cum diferitele strateii de invatare pot afecta copilul . /otusi , focus $ ul primar ar trebui
sa ramana asupra rezolvarii problemei . in acest caz , o parte din proramul lui +am l%ar putea imboldi sa
solicite mici bucati din articolul dorit si Hstrecurarea* treptata a intrebarii intre multimi si multimi din articolul
preferat . +au poate ca ec,ipa va decide doar sa Hasocieze* acele cuvinte cu consolidarea prin pronuntarea
lor in timp ce +am este ana!at intr%o activitate preferata a lui +am , ei ar putea spune H "e vrei6(ideo* , cu o
voce calma, linistitoare . (a f important ca in aceasta situatie sa spuneti atat intrebarea cat si raspunsul
pentru ca copilul sa nu se obisnuiasca ca intrebarea sa nu fe urmata de nici un raspuns . Apoi , poate ca
video%ul va f oprit , in mod treptat , cateva secunde si +am va f imboldit sa ceara sa se uite la video
indiferent de forma de raspuns pe care o foloseste ( cuvinte , imaini , semne , obiecte ) . 1acand aceste
lucruri s%ar putea sa impiedice criza sa se manifeste in primul rand , oricum , totusi este nevoie sa e#iste un
plan pentru a se adresa crizei daca ea apare totusi . "onsolidarea , prin defnite , este ceea ce se intampla
dupa ce apare comportamentul . Desi fecare persoana din primul e#emplu a reactionat diferit ,
comportamentul trebuie sa fe consolidat deorarece el continua . De fapt , daca un comportament este
consolidat in mod inconsecvent , este c,iar mai reu sa%l stinem , sa%l facem sa dispara 3 Asadar, ca parte a
planului , ec,ipa ar putea ,otari ca de fecare data cand +am face o criza in loc sa solicite , ei vor folosi
metoda numaratului ( care va f descrisa mai tarziu) . De indata ce +am se va opri din numarat pana cand se
a!une la 9B , ei il vor imboldi sa ceara ceea ce vrea . "and un copil face crize ca modalitate de a solicita
lucruri , este crucial ca el sa nu capete niciodata acces la lucrurile pe care le vrea ( consolidari ) prin inca o
criza . Din nefericire , daca unui copil i se da ceea ce vrea c,iar daca el face o criza la intamplare , este foarte
probabil ca el sa mai faca crize si in viitor oi de cate ori el va dori ceva . Canditi%va la !ocurile de noroc din 8as
(eas . 1aptul ca aparatul nu Hplateste* ( consolideaza ) de fecare data cand o persoana baa banii in el , nu
face altceva decat sa%i determine pe oameni sa bae tot mai multi bani cu andul ca poate viitoarea moneda
va f cea care va castia potul cel mare .
-u inseamna ca copilul planuoieste acest lucru deliberat , este e#act ceea ce se intampla atunci cand
copilul primeste ceea ce vrea dupa o criza ( proram de consolidare cu proportie variabila ) . De fapt , daca
copilului i s%a dat ceea ce a vrut (consolidat) de fecare data cand a facut o criza ( proram de consolidare
continua ) inainte ca incercarile noastre sa intervina , ne va veni de fapt mai usor sa stinem / indepartam
comportmentul . Aveti in vedere un aparat de bomboane drept e#emplu . Daca in trecut obtineam
intotdeauna bomboane de fecare data cand puneam bani in aparat , apoi deodata nu am mai primit
bomboane de fecare data , probabil ca in viitor nu vom mai baa bani in acel aparat . +pre deosebire de
cazul !ocurilor de noroc , comportamentul nostru de a baa bani in aparat se va opri destul de repede 3
Este important sa inteleem ca de obicei observam o crestere in comportamentul copilului atunci cand
incepem pentru prima data sa%i neam accesul la consolidare ( stinere / disparitie ) . In acest caz , criza de
teperament a lui +am ar putea sa sporeasca sau sa dureze mai mult decat de obicei . Aceasta este denumita
Hizbucnire de diapritie* si se va micsora destul de repede atata timp cat vom f consecventi in a nu permite
39
accesul la consolidare . 'n e#emplu de aceasta izbucnire de diparitie ar f daca persoana care asteapta sa
primeasca bomboane din masina de bomboane ar lovi sau ar da cu piciorul masinii de cateva ori intr%un efort
de a primi consolidarea pe care era obisnuit sa o primeasca . Este important Hsa strabatem* aceasta
izbucnire de disparitie mai deraba decat sa presupunem ca ea inseamna ca interventia noastra nu are
efect .
'neori , c,iar dupa ce un comportament este oprit prin nepermiterea accesului la consolidare
( disparitie ) , copilul va manifesta deodata acelasi comportament din nou . Iarasi , este foarte important ca
aceeasi metoda sa fe urmata de a nu%i permite copilului acces la consolidare . Daca nu , comportamentul
poate reveni in plina forta si sa fe mai rezistent la disparitie pe viitor .
Datorita importantei consistentei atunci cand avem de%a face cu comportamentul unui copil , este
crucial ca toti cei care lucreaza sau interactioneaza cu copilul sa fe instiintati despre plan . "e mai bine este
sa se e#plice foarte clar metodele astfel incat toata lumea sa inteleaa ce tebuie sa faca . &ai mult , cel mai
bine este sa se e#plice de ce sunt folosite aceste metode cat si importanta felului in care reactioneaca fecare
, intr%o maniera consecventa . Daca comportamentul este uneori consolidat si alteori nu , el va f din ce in ce
mai rezistent la disparitie . De e#emplu , sa spunem ca parintii lui +am au muncit din reu pentru a $l invata
pe +am sa foloseasca semnele pentru a solicita lucruri , dar apoi a venit un babFsitter pentru a sta cu +am
intr%o seara . Acest babFsitter nu stia nimic despre istoria crizelor lui +am si nici despre metodele prin care sa
le opreasca , asa incat atunci cand +am s%a dus la friider si a inceput sa plana babFsitter%ul a inceput sa%i
arate lucruri pana cand si%a dat seama ce anume dorea el . /oata munca pe care au depus%o parintii pentru a
face sa dispara criza a fost pierduta si de fapt , comportamentul a devenit mai rezistent la disparitie deoarece
criza a fost din nou consolidata .
In esenta , noi trebuie sa%l invatam pe copil ca folosirea semnelor , cuvintelor si a imainilor /
obiectelor reprezinta modul de a%si comunica dorintele si nevoile . "a parte din aceasta , trebuie de
asemenea sa%l invatam ca comportamentele neative nu vor avea succes in obtinerea implinirii dorintelor 3
"'& I8 I-(A/A& 2E ".2I8
+A DA+2'-DA 8A I-/DEBADI
&ulti copii cu autism intampina reutati atunci cand trebuie sa raspunda la intrebari . De multe ori
parintii spun ca copilul lor Hstie raspunsurile dar nu intelee intrebarile 3* . De e#emplu , copilul poate sa fe
capabil sa arate ( receptiv ) si sa etic,eteze ( tact ) culorile , dar atunci cand este intrebat H"e culoare6* , el ar
putea sa raspunda cu numele ( tact ) obiectului in sc,imb . "and il invatam pe un copil sa raspunda la
intrebari , tebui e sa Hleam* tipurile de intrebari cu raspunsurile lor . /rebuie sa ne asiuram de faptul ca
copilul deosebeste raspunsul necesar pentru intrebari specifce .
De obicei copilul are o ramada de e#perienta in ceea ce priveste intrebarile . -in ferecirice , din
istoria de invatare a copilului observam ca acesta a Hinvatat* sa -u raspunda la intrebari 3 2arintii , inri!itorii
care stau zilnic cu copilul si altii incep de obicei sa%i puna copilului intrebari atunci cand acesta este foarte mic
. Daca copilul nu stie cum sa raspunda , atunci el nu raspunde 3 Acesti oameni care ii pun intrebaruile de cele
mai multe ori nu stiu cum sa%l imboldeasca pe copil sau cum sa%l invete sa raspunda la intrebari astfel incat
atunci cand copilul nu raspunde , ei nu fac nimic . "and consolidarea apare dupa ce copilul nu a raspuns la
intrebare , va creste probabilitatea viitoare ca copilul sa nu raspunda la o intebare data viitoare cand va f
intrebat . De e#emplu , sa spunem ca copilul este la cresa si profesorul il intreaba : H"e faci6* . Daca copilul
nu stie raspunsul , el l%ar putea inora pur si simplu pe profesor . 'n raspuns tipic la aceasta inorare ar f
acela ca profesoara repeta intrebarea , un pic mai tare . Din nou , copilul nu va raspunde . 2rofesoara ar
putea pune din nou intebarea , cu ceva iritare in voce . "opilul ar putea sa aseasca aceasta interactiune
destul de dezareabila 3 In cele din urma , profesorul ar putea Hsa cedeze* si sa se indeparteze de copil .
Atunci cand aceasta interactiune aversiva este Hindepartata* deoarece profesoara pleaca , ar putea sa apara
o consolidare neativa. ( Indepartarea a ceva aversiv ) . Acest lucru ar putea avea ca rezultat faptul ca copilul
va reactiona la fel data viitoare cand ise va pune o intrebare . De fapt , din cauza istoriei copilului de a
considera aceasta Hinteractiune de intrebare* aversiva , el ar putea sa incerce sa evite cu totul aceasta
situatie (creeaza o .+ pentru scapare) . Asa ca , data viitoare cand cineva il intreaba ceva , el s%ar putea sa
plece 3
2entru a evita acest tip de Hinvatare* , cel mai bine este sa nu%i puneti copilului intrebari la care el nu
stie raspunsul . Atunci cand i se pun intrebari , copilul ar trebui invatat sa raspunda potrivit folosind
transferul , imboldirea si metodele de corectare . 8a fel ca in orice alte situatii de invatare , putem realiza
acesta prin folosirea raspunsurilor pe care copilul le are de!a si prin transferul lor la raspunsul la o intrebare .
Este important sa inteleeti ca intrebarile devin parte dintr%un set de conditii stimulente care specifca
care raspuns va f consolidat . Deoarece ele contin conditii stimulente de control , intrebarile necesita ca
copilul sa faca discriminari conditionale . -umarul discriminarilor conditionale necesare depinde de numarul
de artiocole prezente in mediul incon!urator cat si de stimulii de control implicati c,iar in intrebare . De
40
e#emplu , daca un copil a fost invatat sa etic,eteze obiecte , el este invatat sa raspunda ( prin faptul ca este
consolidat atunci cand face asta ) cu numele obiectului atunci cand aude H"e* ca parte din intrebare . &ai
tarziu , cand este invatat sa etic,eteze actiuni , copilul trebuie sa faca deosebirea intre H"e* si H"e faci* ca
parte a intrebarii pentru a raspunde corect .
Din aceasta cauza , se suereaza ca instrutorii sa aiba ri!a sa controleze stimulii verbali ( intrebarile )
folositi pentru a preda la inceput raspunsurile de etic,etare ( tact ) pentru a se asiura ca copilul raspunde la
stimulii de control prezenti in intrebare . .ricum , o data ce s%a obtinut diferentierea , este de asemenea
important sa Hstabiliti* controlul stimulilor intebarii . Altfel , copilul va f doar capabil sa raspunda corect
numai daca i se pune o anumita intrebare . De e#emplu , daca articolul stimulului intrebarii este Hprea strans*
, copilul poate f capabil sa raspunda Hmare* atunci cand este intrebat H"e marime6* dar nu si atunci cand
este intrebat H"e arata6* , H"e fel6* sau H"are anume6* sau H"e marime are aceasta6* . . data ce copilul este
capabil sa diferentieze variabilele de control in intrebari , se poate prorama eneralizarea prin transferarea
raspunsurilor insusite la conditii / impre!urari noi si Hslabirea* controlului intrebarilor specifce .
"apacitati necesare
Inainte de a incepe sa lucram direct cum sa%l invatam pe copil sa raspunda la intrebari , el ar trebui sa
fe de!a capabil sa ceara ( solicite ) o ama lara de obiecte si actiuni . +olicitarea ( cererea ) ar trebui sa fe in
continuare principalul punct al invatarii . "ontinuati sa construiti numarul de lucruri pe care copilul este
capabil sa le ceara cu un scop de 9.BBB solicitari ( cereri ) pe zi . &ai mult , copilul ar trebui sa aiba capacitati
puternice de etic,etare ( pipairea ) obiectelor . Decureti la sectiuni despre cum sa%l invatati pe copil sa
solicite si sa pipaie daca nu se intampla asta . Daca acest mod de invatare a aparut , copilul va f de!a capabil
sa raspunda la intrebari care functioneaza ca un stimul pentru etic,etari ( pipairi ) de obiecte cum ar f H "e%i
asta 6 * , H"e%i aceea6* si H"um numim lucrul acesta6* la fel cum va di capabil sa raspunsa la intrebarea H"e
vrei6/"e ai nevoie6* atunci cand are o dorinta ( .+ ) pentru un obiect .
/otusi , trebuie avut in vedere faptul ca unii copii au mari reutati in a invata sa etic,eteze ( pipaie )
articole , dar pot raspunde la completari . Daca asa este cazul , raspunsul la completare poate f folosit pentru
Htransfer* inspre pipaire . De e#emplu , unii copii s%ar putea sa nu poata raspunde la H"e%i asta6* in prezenta
unei Hpra!ituri* , dar sa poata raspunde corect atunci cand este prezent H&ancam o .....* in prezenta unei
pra!ituri . In acest caz , completarea poate f transferata intrebarii H"e* pentru a pipai obiectul .
I : H&ancam o ....*
+: Hpra!itura*
I : H"e%i asta6*
+: H2ra!itura*
"el mai important lucru de retinut este acela ca telul este sa stabilim impre!urarile in care un copil
poate raspunde corect si apoi sa le transferam intr%o alta impre!urare / situatie .
'n alt lucru important este acela ca intotdeauna sa corectam raspunsurile resite prin repetarea
intrebarii si prin oferirea raspunsului . 1acand asta , ne a!uta sa fm siuri ca copilul invata nu numai raspunsul
corect dar si ca el diferentiaza intrebarea ca find o parte importanta a conditiilor / impre!urarilor stimulente
pentru consolidarea raspunsului corect . De e#emplu :
I : H"e zboara pe cer6*
+: H&asina*
I : H"e zboara pe cer 6 Avionul.*
+: HAvionul.*
I : H"e zboara pe cer6*
+: HAvionul*
Aveti in vedere alternativa :
I : H"e zboara pe cer6*
+: H&asina*
I : H-u prostutule. &asinile mer pe drum . Avionul*
+: HAvionul*
I : HAsa este 3*
"opilul a dat raspunsul Hcorect* si a fost consolidat dar intrebarea este Hprea indepartata* de
eveniment pentru a f din impre!urarule stimulente . -u e#ista nici o Hleatura* intre intrebare si raspuns si
consolidare .
2rimele intrebari
41
WW Evitati da / nu WW
'nele tipuri de intrebari este bine sa fe evitate cand il invatati pe un Hcursant tanar* . In unele
prorame , intrebarile Hda / nu* sunt primele care sunt invatate cand de fapt , in realitate , folosirea lor ar
putea in,iba dezvoltarea limba!ului . +%a suerat ca intrebarile Da / -u sunt uneori predate in incercari de a
oferi copilului un mod de a da de stire oamnenilor despre ceea ce vrea el . De e#emplu , instructorul ar putea
tine in mana o mine si sa intrebe H(rei minea6* si sa%l invete pe copil sa spuna Hda* daca el vrea minea si
Hnu* daca nu o vrea . 'na din ri!i este aceea ca instructorul s%ar putea sa Hnu stie* e#act daca copilul vrea
obiectul sau nu . Daca copilul s%a !ucat un timp cu minea si daca se intinde dupa ea , se poate deduce ca .+
( dorinta ) 0 oricum , copilul s%ar putea sa prefere altceva in momentul respectiv . Instructorul nu poate f siur
intr%adevar daca el / ea consolideaza raspunsul Hcorect*.
. problema mai mare apare daca copilul vrea un articol dar nimeni nu l%a intrebat 3 +inurul
Hcomportament* invatat ca raspuns la aceasta dorinta ( .+ ) este Hda* . Asadar , copilul mere la un adult si
spune sau clatina din cap Hda*. Din nefericire , adultul nu are nici o idee despre ce vrea copilul . Aceasta lipsa
de consolidare care rezulta cel mai probabil va rezulta in faptul ca copilul va face o criza datorita unei
izbucniri de disparitie sau faptul ca copilul revinte la un comportament consolidat anterior in aceeasi clasa a
raspunsurilor functionale de Hprimire a obiectelor / atentiei* ( consolidare pozitiva sociala indirecta ) .
. modalitate preferata de a%l invata pe copil sa%si indeplineasca nevoile este de a%l invata sa solicite
(ceara ) diferite obiecte mai deraba decate a%l invata sa raspunda la intrebari Hda / nu* .
WW Evitati sa puneti intrebari la care nu stiti raspunsul WW
In eneral , ar trebui sa evitati sa puneti intrebari despre lucruri care nu sunt prezente in timpul
procesului de invatare deoarece ar puteasa fe reu daca nu imposibil sa%l imbolditi pe copil . De e#emplu,
daca il intrebati pe copil H"e ai facut astazi la scoala6* , dumneavoastra nu veti f capabil sa%l imbolditi pe
copil sa raspunda deoarece dumneavoastra nu stiti in care ar trebui sa fe raspunsul . "opilul va f in cele din
urma invatat sa raspunda la intrebari despre evenimente trecute dar numai dupa ce el a e#ersat destul in
raspunderea la intrebari referitoare la lucruri din mediul incon!urator curent . &ai mult , raspunsurile vor f
intotdeauna Hstiute* de instructor atunci cand il invatati pe copil sa raspunda la intrebari despre evenimente
trecute .
"ine6(C;) Dupa ce il invatam pe copil sa etic,eteze ( pipaie ) obiecte , putem incepe sa%l invatam pe
copil sa etic,eteze ( pipaie ) oameni . Aceasta afaua alta forma de intrebare care sa fe invatata de copil .
"opilul este invatat sa raspunda la H"ine%i asta6* , H"ine%i acela6*, H"ine%i aici6* etc . 2artea discriminativa a
acestor tipuri de intrebari este cuvantul H"ine* . "opilul invata ca atunci cand aude H"ine* , raspunsul ar
trebui sa fe pipaitul pentru persoana . Aveti ri!a la acest lucru atunci cand predati actiuni receptive in
imaini . De multe ori am auzit instructori intreband H"ine se urca6* ca find +D%ul pentru actiunea receptiva
tinta . Daspunsul pe care il asteapta instructorul este acela ca copilul atine imainea persoanei care se urca .
Daspunsul corect la aceasta ar trebui sa fe numele persoanei sau o Hpipaire omeneasca* enerala cum ar f
Hfata* sau Hbaiat* 3 2entru a a!uta evitarea erorilor de discriminare de mai tarziu , aveti ri!a ca intrebarea
dumneavoastra ( +D verbal ) se potriveste cu raspunsul pe care il vreti . De e#emplu , in e#emplul de mai
sus , folositi Hatineti catararea* ca +D verbal pentru a%l invata pe copil sa atina imainile cu actiune .
"e .... faci6 ( C= , C> ) In timp ce incepem sa%l invatam pe copil sa etic,eteze (pipaie) actiuni , il
invatam sa raspunda la tipul de intrebare H"e ...faci 6* . Din nou , o diversitate de intrebari care evoca
raspunsul Hetic,eta de actiune* ar trebui sa fe invatate . "opilul este invatat intai sa etic,eteze actiuni in
desfasurare astfel incat el va invata sa raspunda la H"e faci6* si H"e fac eu6*. . data ce copilul stapaneste
actiunile in desfasurare , pot f folosite imainile . Acest lucru este important deoarece nu puteti Hvedea*
miscarea reala in imaini si asta este ceea ce il invatam pe copil sa etic,eteze 3 "opilul poate f invatat sa
raspunda la aceste tipuri de intrebari prin transferarea de la o simpla instructiune sau solicitare .

/ransfer de la simpla instructiune
I : HAplauda*
+: Rbat din palme si pune S HAplauda*
I : H"e faci6 Aplaud* ( imbold deplin din cauza sc,iombarii formei )
+: HAplaud*
I : H"e faci6*
+: HAplaud*
/ransfer de la solicitare
+: ( (rea suc si solcita actiunea ) : H/oarna*
I : H"e fac6/orn* ( imbold deplin din cauza sc,imbarii formei )
42
+: H/orn*
I : H"e fac eu6*
+: H/orn*
/ransfer de la receptiv la pipait
1olosit pentru copiii care spun numele actiunii ( pipaire ) in timp ce arata spre imaini .
I : HAtine mancatul*
+: R atine imainea cu Hmancatul* si spune Hmananca* S
I : H"e face el6*
+: H&ananca*
'nele tipuri de proramare il invata pe copil sa etic,eteze ( pipaie ) atat obiecte cat si actiuni , dar fac
lucrul acesta in izolare . "u alte cuvinte , copilul etic,eteaza intai un numar de articole apoi , alta data ,
etic,eteaza un numar de actiuni , amandoua folosind imaini drept stimuli . "and este infaptuit acest lucru ,
intrebarea reala poate sa nu mai serveasca drept stimul pentru raspuns . . data ce este pusa prima intrebare
, copilul Hstie* tipul raspunsului asteptat si nu mai trebuie sa acorde deloc atentie intreii intrebari 3
2entru a evita aceasta , diferite tipuri de intrebari ar trebui amestecate de indata ce copilul este
capabil . De e#emplu , instructorul sau parintele poate intreba H"e este asta6* si dupa ce copilul raspunde ,
poate intreba H"e face el6* . Ar trebui intotdeauna folosite imbolduri deplinde atunci cand predati pentru
prima data un raspuns iar metodele de corectare ar trebui sa fe folosite intotdeauna daca copilul nu
raspunde . Este important sa -u folositi intodeauna accelasi imaini sau obiecte pentru a%l invata pe copil sa
etic,eteze obiecte sau actiuni . Altfel , copilul poate raspunde la imaine sau obiect mai deraba decat la
intrebare . De e#emplu , daca copilul este intrebat mereu H"e este asta6* atunci cand i se arata o poza cu un
caine intr%o carte sau atunci cand este intrebat H"e face fata6* cand i se arata o poza cu o fata care se da in
leaan , stimulul la care raspunde el poate f reprezentat mai deraba de imaine decat de intrebare . In
sc,imb , daca el se !oaca cu un caine si este intrebat H"um este numit asta6* , cat si H"e face cainele6* , el
trebuie Hsa acorde atentie* intrebarii deoarece stimulul vizual ramane acelasi .
In acest punct , copilul ar trebui sa fe capabil sa raspunda corect si sa faca diferenta intre intrebarile
H"are* pentru a etic,eta ( pipai ) lucruri , intebarile H"ine* pentru a etic,eta ( pipai ) oameni si intrebarile
H"e....faci6* pentru a etic,eta ( pipai ) actiuni .
"um il invatam pe copil sa raspunda la intrebari personale (P=)
'nele dintre primele intebari la care invata copiii care se dezvolta obisnuit sa raspunda implica
informatii personale , cum ar f numele si varsta lor . Acestea pot f invatate atat cu imbolduri de tip ecou sau
prin transferarea de la raspunsurile receptive ( indicarea / atinerea ) la raspunsurile de etic,etare ( pipaire ) .
/ransfer de la receptiv la pipaire (daca copilul vorbste in timp ce arata/indica)
I : HCaseste%l pe +am*
+: R atine poza cu el si spune S H+am*
I : H"are este numele tau6*
+: H+am*
. data ce copilul este capabil sa raspunda corect la intrebare fara sa i se ceara sa atina intai
imainea , imainea poate f indepartata :
I : H"are este numele tau6* ( imainea prezenta )
+: H+am*
I : ( ascunde imainea ) H"are este numele tau6*
+: H+am*
"um il invatam pe copil sa raspunda la H"ati ani ai6*
I : HCaseste%l pe ;*
+: ( atine ;%ul si spune ) : Htrei*
I : H"ati ani ai6*
+: H ; *
Estompati / indepartati stimulul vizual $ transfer la intraverbal
I : H "ati ani ai6* ( numarul ; prezent )
+: H ; * ( pipaie numarul )
I : ( ascunde ; $ul ) H"ati ani ai 6*
43
+: H ; *
Imbolduri de tip ecou
I : H"are este numele tau 6+am*
+: H+am*
I : H"are este numele tau6*
+: H+am*
I : H"ati ani ai6/rei*
+: H/rei*
I : H"ati ani ai6*
+: H /rei*
"um raspundem la intrebari referitoare la ad!ective ( C99 )
"and revizuim e#emplele din AB88+ pentru obiectivul , HAd!ectivele de etic,etare* , e#emplele sunt
toate de tipul Hcompletare* . .ricum , pentru a f capabil sa etic,eteze ( pipaie ) ad!ective in alte impre!urari
potrivite , copilul tebuie sa fe capabil sa diferentieze intre o ama lara de forme de intrebari . Atunci
intrebarile vor deveni o parte din setul de impre!urari stimulente care specifca cand va f consolidat un
anumit raspuns . Din moment ce intrebarile folosite pentru a smule raspunsuri caracteristice specifce sunt
atat de asemanatoare , este important sa%l invatati pe copil sa faca diferenta intre partile importante
( variabilele de control ) din intrebari . Acest lucru se paote realiza prin inceperea cu intrebari scurte , simple .
&ai mult , daca accentuarii variabilele de control ( le pronuntam mai tare decat celelalte cuvinte din intrebare
) le putem face Hsa se evidentieze* si sa fe mai usor pentru copil sa le diferentieze . Este de asemenea
important sa folosim o ama lara de obiecte diferite atunci cand il invatam pe copil sa raspunda la intrebari
despre proprietati ( ad!ective ) . Aceasta ne a!uta sa fm siuri ca copilul poate atat sa diferentieze cat si sa
eneralizeze raspunsurile . . data ce copilul invata sa raspunda corect cu articole identice care variaza numai
in ceea ce priveste proprietatea tinta , trebuie introduse articole care nu sunt identice .
"e culoare6 ( C 99 ) "a parte a procesului de invatare a unui copil de a etic,eta culorile , trebuie sa%l
invatam sa raspunda la intrebarea H"e culoare6* in prezenta articolelor de culoarea repsectiva . Aceasta
poate parea o sarcina usoara , oricum , aveti in vedere ca atat intrebarile folosite pentru a obtine etic,etarea
obiectelor ( adica H"e este asta6, "e este aceea 6 "e nume are aceasta6* ) cat si intrebarile folosite pentru a
obtine etic,etarea actiunilor ( adiNca H"e ...faci6* ) contin de asemenea cuvantul H"e* . &ulti copiii sunt
capabili sa indice ( receptiv ) si sa etic,eteze ( pipaire ) culori dar atunci cand li se pun interbari amestecate ,
ei raspund la H"e culoare* prin spunerea numelui articolului ( pipaire de obiecte ) . &ai mult , aveti ri!a ca
este usor Hsa%l invatati in mod neli!ent * pe un copil sa spuna o Hculoare* numai daca numele obiectului
( pipaire ) este cuprins in +D%ul verbal . De e#emplu , daca esteintrebat H"e culoare are minea6* copilul
poate raspunde Hrosie* dar daca este intrebat numai H"e culoare6* in timp ce tineti in mana minea , copilul
poate raspunde Hmine* . In acest caz , copilul ar putea sa diferentieze prezenta numelui obiectului ( pipaire
de obiect ) in intrebare penbtru a raspunde cu culoarea mai deraba decat cu cuvantul mai important ,
Hculoare* .
2entru a%l invata pe un copil sa raspunda H"e culoare6* trebuie intai sa obtinem cuvantul de culoare
prin el insusi , astfel incat sa avem un comportament pe care%l transferam la o impre!urare noua . 'nele
transferuri posibile pot cuprinde :
/ransferul de la solicitare la pipaire
(WAveti ri!a ca cererea pentru obiectul real sa fe puternica inainte de a%l invata pe copil sa solicite cu
ad!ective )
+: ( Are o .+ pentru mine astfel incat solicita ) : H&ine*
I : ( Are o mine rosie si una albastra $ le ridica pe rand)
HDosie6Albastra6*
+: HDosie*
I : H"e culoare6*
+: HDosie*
/ransfer de la receptiv la pipaire
2entru ca acesta sa fe folosit drept transfer , copilul terbuie sa spuna numele ( pipaire ) culorii in
acelasi timp cand o atine . Imbolditi%l deplin prin a%i indica raspunsul corect in timp ce ii puneti intebarea in
primele stadii ale invatarii .
I : HAtine rosul*
44
+: R atine rosu si spune S Hrosu*
I : H"e culoare6*
+: HDosu*
/ransfer de completare
( %folosit cu copiii care sunt capabili sa pipaie culorile dar nu raspund in mod consecvent la Hce
culoare6* )
I : (arata spre minea albastra ) H&inea asta este albastra.* (arata spre minea rosie) H&inea
asta este ...6*
+: HDosie*
I : H"e culoare6*
+: HDosie*
Este important , mai ales la inceputul procesului de invatare , ca copilul sa -' fe cinsolidat atunci
cand spune atat culoarea cat si numele obiectului atunci cand este intrebat H"e culoare6* sau H"e este asta6*
. De e#emplu , daca atunci cand i se arata o mine si este intrebat H"e este asta6* copilul raspunde Hmine
rosie* , atunci -' vom dori sa consolidam .
In sc,imb , am dori sa primim raspunsul Hmine*. Acest lucru este uneori difcil de tinut minte
deoarece este atat de emotionant cand copilul incepe sa combine cuvintele , incat dorim sa consolidam
aceasta afrmatie mai luna 3 .ricum , este foarte important sa%l invatam pe copil sa faca diferenta intre
diferite forme de intebare . . data ce copilul raspunde corect in mod consecvent la H"e culoare6* , putem
transfera aceste raspunsuri la alte intebari relevante , cum ar f H"e culoare este asta6* , H"ce culoare are
minea6* .
"e marime6 (C99) "and il invatati pe copil pentru prima data sa etic,eteze ( pipaie ) marimi ,
prezentati%i doua articole care sunt total identice in afara ad!ectivului de marime tinta .
/ransferul de la solicitare la pipaire
(W aveti ri!a ca solicitarea de obiecte sa fe puternica inainte de a adaua ad!ective ) .
+: vrea o pra!itura m asa ca solicita Hpra!itura*
I : ( are : pra!ituri , una mare , una mica $ le ridica cate una pe rand) H&are6 &ica6*
+: H&are*
I : H"e marime6*
+: H&are*
/ransferul de la receptiv la pipaire
"opilul trebui e sa etic,eteze marimea in timp ce au aude . ( Imbold deplin cu o intarziere de B
secunde in timpul instruirii initiale ) .
I : ( are o mine mare si o mine mica ) HAtine mare*
+: R atine minea mare si spune S H&are*
I : H"e marime6*
+: H&are*
/ransferul de completare
Dupa predarea initiala , multi copii sunt capabili sa completeze ad!ective opuse . Daca da , acest
raspuns poate f folosit pentru a%l invata pe copil sa raspunda la H"e marime6*
I : H&inea acceasta este mica . &inea aceasta este ....*
+: H&are*
I : H"e marime6*
+: H&are*
"e forma6(C99) Aceasta intebare va f folosita pentru a obtine forma articolelor . 2ot f folosite aceleasi
metode de invatare / transferuri ca cele descrise mai sus .
"um ... simti6 "um ... pare 6(C99) Aceasta este o intrebare care va f folosita pentru a obtine ad!ective
care descriu senzatii tactile , cum ar f temperaturi sau te#turi ( adica ferbinte / rece , aspru / moale , moale /
tare ) . Aceste tipuri de Hsimtaminte* pot f controlate de instructor prin prezentarea a doua lucruri care difera
numai in ad!ectivele tinta . De e#emplu , doua prosoape identice , unul ud si unul uscat pot f folosite pentru
45
a%l invata pe copil sa raspunda Hud* sau Huscat* atunci cand este intrebat H"um se simte ( prosopul ) 6* ( In
romaneste suna mai bine H"um este prosopul6*) . 2ot f folosite aceleasi metode de invatare / transferuri
descrie pentru alte ad!ective pentru preda / invata anumite raspunsuri .
Aceste intrebari vor f de asemenea folosite pentru a obtine etic,etari (pipairi) de Hemotii* . In timp ce
multi parinti isi e#prima o dorinta puternica ca copilul lor sa fe capabil sa le spuna cum se simte , acest lucru
este adesea reu de predat deoarece nu Hstim* intotdeauna care este raspunsul corect ca sa%l imboldim .
Emotiile sunt Hsentimente* care sunt proprii individului . +inura modalitate prin care putem sa deducem cum
se simte cineva este de a observa comportamentele pe care le asociem in mod obisnuit cu sentimentul . De
e#emplu , este foarte usor sa spunem cand o persoana vomita ca ii este Hrau* sau ca o persoana este
Hnervoasa* atunci cand este in mi!locul unei crize 3 Din nefericire , acestea nu conteaza pentru un proces de
invatare Hoportun* deoarece este difcil sa obtineti , ca sa nu mai vorbim sa consolidati , un raspuns 3 Atunci
cand ill invatam emotiile , il putem invata pe copil sa raspunda la anumite trasaturi sau actiuni ale individului
care arata emotia . De e#emplu , il putem invata sa diferentieze lacrimile sau incruntarile pentru a raspunde
Htrist* si zambetele sau rasetele pentru a raspunde Hfericit* atunci cand este intrebat ceva de tipul
H"um....simti 6*.
"e ust are6 Aceasta intrebare este adesea folosit pentru a invata ad!ective referitoare la ust , cum ar
f Hsarat* , Hdulce* , Hpiperat* . 8a fel ca si cu alte ad!ective, ar trebui folosite doua articole identice care
difera numai in ad!ectivul tinta . De e#emplu , sarea si za,arul arata la fel , dar difera la ust . "opilul ar trebui
sa uste articolul si sa pipaie ustul . Invatati%l pe copil sa raspunda la intrbari prin transferuri cum sunt fcele
descrie mai sus .
"um miroase6 Aceasta intrebare este folosita pentru a obtine ad!ective referitoare la miros , cum ar f
Hputuros* , Hdulce* , Hpicant*, etc . Adesea , ad!ectivele de ust si miros sunt aceleasi asa ca faptul ca copilul
mananca sau miroase ceva ar trebui sa determine forma intebarii care este folosita pentru a obtine raspunsul
pe care il vreti .
"um arata6 "u ce seamana6Acestea reprezinta intrebari mai Henerale* care pot f folosite pentru a
obtine o diversitate de raspunsuri la caracteristici / proprietati care pot f vazute . Daspunsul Hcorect* nu este
altfel specifcat decat prin simtul implicat . Daspunsul Hcorect* ar putea include culoarea , forma , marimea
sau c,iar parti dintr%un obiect . Aceasta intrebare este deseori folosita atunci cand predati ad!ectivele care nu
Hse potrivesc* intr%o rupare de marimi , culori , etc . ( adica curbat / drept , cret , inust / lat , inalt / scurt ) .
Aceasta intrebare este de asemenea folosita pentru a obtine raspunsuri care arata ca un lucru are
aceleasi caracteristici vizuale ca alt obiect . Atunci cand il invatam pe copil sa raspunda in aceste impre!urari ,
ii cerem sa pipaie un element Hpersonal* deoarece ii cerem copilului sa spuna cum arata un anumit lucru . De
e#emplu , atunci cand ne uitam la nori , o persoana ar putea sa pipaie ca noul Harata* ca o corabie , in timp
ce alta ar putea sa spuna ca acelasi nor Harata* ca o pasare . Amandoua raspunsurile sunt Hcorecte* prin
faptul ca ele pipaie un eveniment privat al individului . Intebari cum ar f H"um miroase / ce ust are / cum
este6* pot f de asemenea folosite pentru a%l invata pe copil sa descrie atribute bazate pe asemanarile lor cu
alte obiecte .
"e fel 6"are anume6 Acestea reprezinta intrebari mult mai Henerale* care pot f folosite pentru a
obtine o diversitate de ad!ective . Ele nu sunt atat de specifce in ceea ce privesc raspunsurile necesare . De
e#emplu , daca il interbati H"e fel de pra!itura vrei6* pentru a obtine folosirea ad!ectivelor atunci cand
solicita , raspunsul Hcorect* ar putea sa fe o culoare , forma , aroma , tip sau c,iar o anumita marca . Aceste
tipuri de interbari sunt adesea folosite pentru a%l invata pe un copil Hmai multe informatii* sau mai multa
speciftate care este necesara pentru a%si clarifca solicitarile . De e#emplu , daca sunt prezente ; baloane si
copilul solicita Hbalon* , este necesar un ad!ectiv pentru a specifca care balon il solicita .
12"%+ ( in rom./1") In timp ce il invatam pe copil sa etic,eteze ( pipaie) actiuni , parti de articole si
ad!ective , incepem si sa%l invatam sa raspunda la interbari referitoare la asocieri intre obiecte . In AB88+ , ne
referim la acestea ca find H/rasaturi , 1unctii si "lase* .
H /rasaturile* se refera la atribute / ad!ective si / sau parti ale articolelor . De e#emplu , o trasatura a
unei mini care poate f invatata este Hrotunda* si trasaturile unei masini pot include Hvolan* , Hcentura de
siuranta* , Hcauciucuri* .
1unctia se refera la ceea ce se face de obicei cu un articol . De e#emplu , o functie a Hminii* poate
include Ha sari* si functia unei masini poate include Ha calatori* .
"lasa se refera la modurile in care un articol poate f asociat , clasifcat sau pus intr%o cateorie cu alte
articole .
"opiii foarte mici clasifca de obicei cele mai multe articole in functie de functia lor asa incat pentru
copiii foarte tineri sau studentii timpurii Hclasa* si Hfunctia* tinta pot f aceleasi . de e#emplu , Hlucrurile in
care calatorim* si Hlucrurile pe care le mancam* sunt clase , dar si functii .
"opiii de <%= ani care se dezvolta obisnuit invata apoi sa clasifce lucrurile in functie de cateorii .
2rimele etic,etari animale , alimente , !ucarii si ,aine . &ai mult , de obicei a!uta sa predati Hculorile* ca o
46
cateorie . Aceasta l%ar putea a!uta pe copil sa invete sa faca diferenta intre H"e culoare6* versus H"e este
asta6*.
Aleerea tintelor
Aleerea tintelor care sa fe invatate drept solicitari , pipairi si /1"%uri ar trebui sa fe ideal alese pe
baza intereselor fecarui copil . +olicitarea este primul operant verbal care este invatat deoarece ea reprezinta
sinurul operant care il invata pe ocpil Hputerea cuvintelor* . Asadar , primele tinte receptive , de pipaire si
/1" ar trebui sa fe transferate din solicitari stapanite .
+e stie ca unii copii au doar cateva articole sau activitati care sunt intaritoare. 2entru acesti copii ,
principala preocupare a proramului ar trebui sa fe in continuare preatirea solicitarii , oricum , aceasta nu
inseamna ca nu pot f abordati si toti ceilalti operanti . /intele de solicitare , receptive , de pipaire si /1" pot f
alese dintre lucrurile din !ur cu care copilul intra in contact in fecare zi . In timp ce aceste articole pot sa nu
fe necesar intaritoare prin ele insasi , o .+ pentru aceste articole poate f nascocite pentru articole care sunt
necesare pentru a completa sarcinile zilnice . De e#emplu , daca copilul vrea sa mamance cereale , o linura
devine valoroasa . Daca el vrea sa meara afara , papucii lui devin valorosi . Daca el vrea sa coloreze , ,artia
devine valoroasa .
In esenta , se recomanda ca preatirea /1" timpurie sa fe condusa pentru lucruri pe care copilul le%a
solicitat in trecut . Instructorii au sansa de a alee .+%uri Hde capturare* cum sunt atunci cand copilul
prezinta interes pentru un articol sau .+%uri nascocite cum sunt cele descrise mai sus . &ai mult , ar trebui sa
se faca o incercare de a construi mereu noi consolidari posibile prin asocierea !ucariilor si activitatilor cu
articole care servesc de!a drept consolidari . Aceste articole pot f consolidari primare cum ar f mancare ,
adileli , imbratisari , voci prostesti sau alte consolidari conditionate sau !ucarii de care copilul a invatat sa se
bucure .
2entru a alee care /1"%uri sa%l invatati pe un anumit copil , se recomanda ca parintii si instructorii sa%l
observe cu atentie pe copil pentru a vedea la ce trasatura sau functie pare copilul sa reactioneze . Este mult
mai crucial ca tintele alese sa fe acelea care sunt relevante pentru copil mai deraba decat una care sa fe
considerata Hcorecta* pe baza realtiilor semantice . De e#emplu , daca unui copil ii place sa se !oace cu
biciclet dar activitatea lui preferata este invartitul pedalelor , Hpedalele* vor reprezenta o Hparte* importanta
sau Htrasatura* care sa%l invatati pe copil . Altui copil poate sa%i placa bicicleta dar se bucura intr%adevar
atunci cand cla#oneaza . 2entru acel copil , Hcla#on* va reprezenta o Hparte sau trasatura importanta care
trebuie invatata . Altui copil poate sa nu%o placa deloc sa se traa cu bicicleta dar el poate sa solicite ca alti
oameni sa se traa cu ea astfel incat el sa poata vedea cum se invartesc rotile . pentru acest copil Hroti* va
reprezenta o tinta importanta .
.bservati de asemenea modul in care copilul raspunde la felul in care atine un articol . Daca un copil
alee sa nu atina niciodata o pisica , impaiata sau vie , Hmoale* poate sa nu fe o trasatura relevanta . 2e de
celalata parte , daca un copil are tendinta de a atine multe articole ar reprezenta o trasatura relevanta
pentru multe articole diferite . 2entru copii carora le place sa se uite la lucruri care sunt luni sau stralucitoare
, acestea ar putea sa reprezinte trasaturi mult mai importante ale unei Hfurculite* decat faptul ca ea are dinti .
Este de asemenea important sa retineti ce anume face un copil cu un articol atunci cand stabiliti ce functii sa
predati . /ineti minte ca multe obiecte au atat functii multiple , cat si trasaturi multiple . De fapt , obiectivele
AB88+ pentru /rasaturile intraverbale , 1unctii si "lase ( P9B, P? , P9:) prezinta criteriile pentru a stapani :B
sau mai multe completari cu : raspunsuri . De e#emplu , betele pot f folosite pentru a impune cu ele , sau
pentru a le rasuci . 2aturile pot f folosite pentru a se ascunde , pentru a se incalzi , sau pentru a face un cort .
/itirelezele pot f folosite ca sa fe invartite sau ca sa fe privite . "e ii place fecarui copil sa faca cu articolul 6
"opiii care se dezvolta in mod obisnuit invata functii inaintea oricarei alt articol. Acest lucru este de
inteles , data find relatia lor cu solicitarea . Daca un copil a solicitat un articol , este de inteles ca el va dori
sa faca ceva cu el 3 Actiunile pe care copilul le solicita pentru anumit articol va vor oferi informatii despre
ceea ce poaf f ales drept Hfunctie* tinta .
.bservati de asemenea ca copilul ar trebui sa fe capabil sa clasifce articolele in mai multe moduri .
'nul dintre primele feluri in care copiii care se dezvolta obisnuit invata sa clasifce obiectele este pe baza
functiei lor . H8ucruri de imbracat* ,*8ucruri de mancat* , H8ucruri cu care ne !ucam* sunt de obicei invatate
de clasifcarea prin cateorie , cum ar f H,aine* , Halimente* si H!ucarii* . De fapt , pentru unii copii , o data ce
au invatat Hlucruri de mancat* ca o Hclasa* , este destul de usor sa transferati toate raspunsurile din aceasta
clasa de raspuns la clasa de Halimente* prin invatarea propozitiei H8ucrurile pe care le mancam sunt numite
( alimente ) .* 1iecare raspuns individual nu trebuie necesar sa fe predat din nou asa cum s%ar astepta daca
adauati o trasatura sau functie noua l ao tinta cu /1"%uri stapanite anterior .
",iar daca e#ista o multime de trasaturi , functie si clase diferite , care pot si alese drept tinte , nu
etse necesar sa le predati pe toate odata . Aleeti%le pe cele care sunt cele mai relevante pentru viata
copilului in acel moment . +e pot adaua si mai multe pe masura ce copilul isi lareste folosirea limba!ului si
abilitatea de a raspunde la rticole intr%o varietate mai mare de feluri . 2entru studentii avansati , vom folosi
47
aceste trasaturi , functii si clase pentru a transfera la modul in care il invatam pe copil sa descrie si sa
defneasca articole . "and incercati sa va anditi la cum sa adauati tinte aditionale , anditi%va la ce anume
i%ati spune unui om dintr%o tara straina care v%ar cere sa%i e#plicati o Hetic,eta* . De e#emplu , daca v%ar
intreba ce inseamna Hpisica* , i%ati putea spune HEste un animal pe care oamenii il tin ca animal de casa . Are
mustati si o coada luna . Are ,eare si zarie . Il manaiem . Are blana moale . "ainii o fuaresc .* Din
aceasta , putem ,otari ca Hanimal* , Hanimal de casa* , Hmoale* , Hblana* , Hmustati* , Hcoada luna* ,
H,eare* , Hzarie* , Hmanaie* pot f toate alese drept tinte /1" . Daca intampinati reutati in a alee care
ar putea sa fe potrivite , invatati%l pe un copil care se dezvolta normal , si care este de aceeasi varsta cu
copilul dumneavoastra sa va Hvorbeasca despre* sau Hsa descrie* articolul .
&ulti parinti spun ca intampina reutati in a incerca sa tabileasca daca o tinta este o trasatura sau
functie . HDeula deetului mare* este aceea ca daca tinta este un verb , ea poate f invatata ca functie , daca
ea este un substantiv , ea poate f invatata ca o Hparte* sau trasatura . Daca tinta este un ad!ectiv sau adverb
, ea poate f invatata ca o trasatura . Asa cum s%a mai spus , articolele pot f clasifcate intr%o multime de
moduri astfel incat substantivele , verbele , si ad!ectivele pot f tFoate invatate drept clase.
-u e#ista nici un Hnumar maic* de /1"%uri care sa fe invatate odata pentru un anumit articol . ",iar
si o sinura /1" poate f invatata de catre un copil mic , adauandu%se treptat mai mult , pe masura ce copilul
interactioneaza mai mult cu articolul . De e#emplu , in timp ce ar putea sa fe relevant pentru un copil de ;
ani sa invete sa raspunda Holita* atunci cand este intrebat HIn ce faci pipi6* sau H"e umpli tu6* , nu este
relevant ca el sa raspunda H.lita* in asociere cu Haccesoriu de baie* sau Hportelan*3 2entru invataceii tineri ,
nu trebuie sa fe tintite mai mult de ; sau < /1"%uri odata / in acelasi timp . Aceste tinte trebuie alese in
conformitate cu ceea ce este cel mai relevant in viata copilului mai deraba decat sa insistati ca o functie , :
trasaturi si o clasa pot f invatate pentru fecare tinta . 'nele articole pot avea mai multe functii care sunt
relevante , dar nici o Hclasa* . Altele pot avea o Hclasa* si Htrasaturi* multiple dar nici o Hfunctie* . Evitati sa
cautati tinte pe care sa le predati doar incat sa aveti cate una din fecare rupa /1" . ( E#emple de tinte /1"
pot f asite in manualul 2artinton si +undbur , H"um il invatam limba!ul pe "opiii cu autism si alte
dezabilitati de dezvoltare* ) .
(eti observa in AB88+ ca tintele intraverbale referitoare la Hclase* cuprind in lista Hcompletare de clasa
a unui articol dat* ( P99) inainte de Harticol de completare a unei clase date* (P9:) . 2arerea unora este ca
acesta nu este altceva decat o reseala de tiparire si ca copilul trebuie sa inceapa intotdeauna prin a
raspunde cu numele articolului . .ricum , aveti acest lucru in vedere , daca au fost invatate doar doua
etic,ete de cateorie , copilului ii va f mult mai usor sa completeze Halimente* sau Hanimal* decat ia%r f sa
raspunda la H'n fel de mancare este un ....* deoarece e#ista mult mai multe raspunsuri posibile la aceasta
ultima intrebare . De obicei este mai usor pentru copii sa completeze etic,ete de cateorie decat articole
specifce intr%o cateorie . .bservati cum raspunde cel mai bine fecare copil pentru a stabili care completare
sa%l invatati mai intai .
Este important ca copilul sa fe capabil sa pipaie partile si ad!ectivele implicate asociate cu obiectul
inainte de a%l include in preatirea /1" ori de cate ori este posibil pentru a evita raspunsul Hpe de rost* . Este
mult mai usor sa fti siuri ca copilul diferentiaza partea corecta a intrebarii daca etic,etele ( pipairile )
partilor si ad!ectivelor sunt invatate intai . De e#emplu , copilul trebuie sa fe capabil sa identifce macar
receptiv si sa etic,eteze ( pipaie ) in mod ideal Hmustati , blana , coada , moale* la o pisica inainte de a folosi
aceste trasaturi in preatirea /1" pentru Hpisca* .
Intrebarile folosite pentru a obtine etic,eta partilor ( parti de pipaire ) sunt aceleasi cu cele folosite in
cazul pipairii obiectelor , astfel incat nu se cer diferentieri conditionale aditionale din partea copilului . El doar
etic,eteaza ( pipaie ) ceea ce i se arata sau indica in prezenta intebarii H"e este asta6* sau a unei +D
asemanator . +e pot folosi metodele de trasnfer utilizate atunci cand predam pipairea obiectelor . /rebuie sa
avem totusi in vedere ca alte persoane care folosesc curriculum $ul AB88+ nu considera ca este necesar sa
oferim acest proces de invatare pre $ necesar inainte ca tinta sa fe aleasa , in ceea ce priveste invatatoarea
/1" atata timp cat ele ( partile / ad!ectivele ) sunt invatate la un moment dat .
(eti asi obiectivele AB88+ referitoare la invatarea /1"%la sectiunile receptive m de etic,etare ( pipaire
) si intraverbale 0 oricum , aceste capacitati sunt de obicei predate in acelasi timp . . capacitate folosita
pentru a preda o alta este considerata ca find Htransfer* .
.biectivele AB88+ referitoare la preatirea /1" cuprind :
DE"E2/I(
( articolul prezent )
2I2AIDE
( articolul prezent )
I-/DA(EDBA8
(articolul nu este prezent)
48
":B:+electarea prin functie
E#.: Atineti%l pe cel care il
mancam .
C9:: Etic,etati atunci cand
e#ista o functie data
E#. :"e mancam6
P>: "ompletati cuvinte care
descriu activitati comune
E#:Dormim in...
P?: "ompletati articolul cu
functie data
E#.&ancam un ...
P9>: Daspundeti la
intrebarile H"e*
E#: H"e este ceva ce
mancam6*
":9: +electati prin trasatura
E#.:Caseste%l pe acela cu
c,ips%uri de ciocolata .
C9;: Etic,etati atunci cand
e#ista o trasatura data
E#.: "are anume este
mancarea6
P9B: "ompletati articolul cu
trasatura data
E#.:"eva cu c,ips%uri de
ciocolata este....
P9>: Daspundeti la
intebarile H"e*
E#: H"e are c,ips%uri de
ciocolata6*
"::: +electati prin clasa
E#.: Atine mancarea
C9< : Etic,etati articolul cu
clasa data
E#.: "are anume reprezinta
mancare6
P9::"ompletati articolul cu
clasa data
E#:'n fel de mancare este
un ...
C9=:Etic,etati functiile
articolului .
E#.:"e facem cu o cana6
P@: "ompletati functia
articolului dat
E#.:1olosim o cana pentru
a...
C9>: Etic,etati clasa
obiectului
E#.: "e este un caine6
(animal)
P99: "ompletati clasa unui
articol dat
E#.: 'n caine este un ...
C9B: Etic,etati parti/
trasaturi ale obiectelor
E#: "e are un elefant6
PA: "ompletati trasatura
articolului dat .
E#. 'n elefant are ...(fldes /
trompa)
C99: Etic,etati Ad!ectivele
E#.: "e marime are un
elefant6
PA : "ompletati trasatura
articolului dat
E#: 'n elefant este ...(mare)
Atunci cand incepeti predarea /1" , incepeti cu ceea ce copilul poate de!a sa faca cu succes . +tabiliti
un raspund pe care copilul de!a il stapananeste si transferati%l intr%o impre!urare noua . +%ar putea sa nu doriti
sa predati intai raspunsurile de completare si apoi sa le transferati la intebari o data ce aceste completari
sunt stapanite . Aceasta se intampla deoarece completarea nu are Hun raspuns necesar*. Daca copilul nu
completeaza cuvantul tinta , o face instructorul . Daca completarile au fost folosite in trecut pentru a obtine
solicitari , copilul s%ar putea sa f raspuns la /1" de multe ori cand cerea ceva , astfel incat completarea sa fe
foarte usor de obtinut drept pipaire . De e#emplu , daca atunci cand il invata pe copil sa solicite Hbaloane* ,
instructorul spune frecvent H+u7a baloane , su7a ....* si copilul raspunde Hbaloane* ( fapt ce a fost atunci
consolidat prin obtinerea baloanelor) va f usor sa%l invatati pe copil sa foloseasca acelasi raspuns c,iar si
atunci cand el nu vrea baloane . +inura variabila care va f diferita va f .+%ul (motivatia) copilului pentru
baloanele insasi .
'rmatoarele sunt e#emple de metode de transfer ce pot f folosite atunci cand il invatati pe copil sa
raspunda la intrebari care contin trasaturi , functii si clase .
/ransfer de la receptiv la D/1"
Daca copilul poate arata un articol atunci cand eu ii pronunt numele dar nu este capabil sa raspunda la o
intrebare despre acel articol6
'nii oameni ale sa predea /1" incepan cu raspunsul receptiv . In cazul acesta , raspunsul receptiv
poate f transferat la D/1" . In mediu incon!urator natural, este usor sa imainati situatii care ii cer copilului sa
49
raspunda la /1" in mod receptiv . De e#emplu , daca va udati , cereti%i copilului Hsa va aduca ceva cu care sa
va uscati* . +au , prefaceti%va ca va este sete si cereti%i copilului Hsa va aduca ceva de baut*.
2entru a invata , incepeti cu un raspuns stapanit , cum ar f atinerea articolului atunci cand ii aude
Hnumele* .
I : HAtine prosopul*
+: R atine prosopul S
I : H"u ce anume ne uscam6*
+: R atine prosopul S
In acest caz , probabil ca copilul va atine din noi prosopul deoarece tocmai a facut acest lucru . . alta
metoda de predare alternativa ar f sa imbolditi dreplin raspunsul la /1" prin atinerea obiectului / imainei in
acelasi timp cand este pusa intrebarea ( imbold cu o intarziere de B secunde ) .
I : H"u ce ne sterem6* ( in acelasi timp atine si prosopul )
+: R atine prosopul S
I : H"u ce ne sterem6* ( nici un imbold )
+ : R atinem prosopul S
/ransfer de la pipaire la 2/1"
(2entru copiii care etic,eteaza ( pipaie ) obiecte dar nu raspund la intrebari ) Daspunsul de pipaire
poate f transferat la //1" ( pipaire prin trasatura , functie sau clasa ) .
I : H"e este asta6*
+: H2atura*
I : H"u ce ne invelim6*
+: H2atura*
/ransfer de la completare la 2/1"
( 2entru copiii care raspund bine la sarcini de Hcompletare* )
I : H-e invelim cu patura . -e invelim cu .....6*
+: H2atura*
/ransfer de la completare la intrebareale 6
(articolul inca prezent $ 2/1" ) $ 2entru copiii care sunt capabili sa completeze etic,eta ( pipaire ) dar
nu raspund la intrebarile "e6
I : H-e invelim cu ....6*
+: H2atura*
I : H"u ce ne invelim6*
+: H2atura*
/ransfer de la D/1" la 2/1"
( 2entru copiii care spun numele ( pipaie ) obiectului in timo ce il arata)
"ombinatia receptiv / pipait poate f transferata unui raspuns la o 2/1" . "e este important este aceea
ca raspunsul ".2I8'8'I este acela pe care incercati sa%l invatati intr%o impre!urare noua . Daca copilul nu
spune numele articolului in acelasi timp cand il atine , nu aveti un raspuns pe care sa%l transferati la o
impre!urare / situatie noua .
I : ( o pisica sau poza unei pisici ramane prezenta )
HAtine%o pe aceea care are mustati .*
+: R atine pisica +I spune S Hpisica*
I : H "e este ceva care are mustati6*
+ : H2isica* ( pipaie atunci cand e#ista o trasatura / parte data )
/ransferul la intraverbal
Daca copilul este capabil sa etic,eteze ( pipaie ) articolul atunci cand il intreb dar nu poate raspunde
atunci cand articolul nu este prezent6 &ulti copii cu autism pot sa raspunda la intrebari atunci cand articolul
este prezent dar nu sunt capabili sa raspunda daca el nu este prezent . 2entru cei mai multi copii , este
necesar sa indepartati treptFat articolul ( stimul vizual ) de la vedere astfel incat copilul sa poata invata sa
raspunda ( reactioneze ) doar pe baza intrebarii ( stimul verbal din partea altei persoane ) .
/ransferul de la pipaire la intraverbal
50
I : ( patura prezenta ) H"u ce ne invelim6*
+: H2atura*
I : ( ascunde patura la spate ) H"u ce ne invelim6*
+: H2atura*
/ransferul de la completare la intraverbal
I : ( patura nu este prezenta) H-e invelim cu ......6*
+: H2atura*
I : H"u ce ne invelim6*
+: H2atura*
/ransfer de la ecou la intraverbal
I : H+pune masina*
+: H&asina*
I : H"u ce calatorim6*
+: H&asina*
'-DE6
Daspunsurile la intrebarile H'nde* pot f transferate de la multe intrebari 11" Hrasturnate* / Hopuse*
stapanite de!a sau de la completari .
I : H2estele traieste....*
+: Hin apa*
I : H'nde traieste pestele6*
+: Hin apa*
Este usor sa%l invatati pe copil sa raspunda la intrebarile H'nde* daca il invatati intai sa solicite / ceara
informatii folosind H'nde* .
/ransfer de la solicitare la pipaire
I : HAm o pra!itura pentru tine . +pune H'nde este pra!itura6*
+: H'nde este pra!itura6*
I : HIn cutie ( scoate afara pra!itura si o da copilului )
"and acest pas este stapanit ( adica copilul nu mai are nevoie de imbold si cere in mod frecvent
informatii ) adauati pipairea locatiei la cerere .
I : HAm o pra!itura*
+: H'nde este pra!itura 6*
I : HIn cutie* ( ii arata copilului pra!itura in cutie apoi il inteaba ) H'nde este pra!itura6*
+: HIn cutie . Imi dai pra!itura6*
I : H+iur3 +coate%o din cutie.*
"opilul invata de asemenea sa raspunda la intrebarile H'nde* atunci cand invata sa etic,eteze
( pipaie) prepozitii .
/ransferul de la receptiv la pipaire
2entru copilul care pipaie in timp ce urmeaza instructiunile receptive .
I : H2une pantoful in cutie* ( receptiv )
+: R pune pantoful in cutie si spune S Hin cutie*
I : H'nde%i pantoful6*
+: HIn cutie.*
( : boluri sunt prezente , unul cu un mar sub el , celalalt cu marul in el )
I : HArata%mi Hsub bol* ( intarziere de B secunde in primele faze ale invatarii )
+: ( spune ) Hsub bol* ( si arata marul corect )
I : H'nde%i marul6*
+: H+ub bol*
51
"I-E / A "'I6
"opilul invata pentru prima data sa raspunda la intrebarile H"ine* atunci cand invata sa pipaie
oameni . . alta impre!urare care ii cere copilului sa raspunda la intrebarile H"ine* este atunci cand il invatam
/1" despre anumiti oameni ai comunitatii sau membri ai familiei .
I : H"ine te inveleste in pat6*
+: Hmamica*
I : H"ine%i asta6( poza cu pompierul este prezenta si copilul este capabil sa pipaie pompierul )
+: H2ompier*
I : H"ine stine focul6*
+: H2ompierul*
Daspunsul la intebarule HA cui / Al cui 6* este necesar pentru a preda pronumele posesive cum ar f HAl
lui , a ei , al meu , al tau H etc.
I : H+pune Hrandul meu*3
+: HDandul meu3*
I : HAl cui este randul6*
+: HDandul meu 3*
Acest raspuns poate f de asemenea predat daca il invatam intai pe copil sa ceara informatii folosind
HAl cui6*.
I : ( pune pe masa o bucata de pra!itura) H+pune , A cui pra!itura6*
+: HA cui pra!itura6*
I : HEste a ta 3 2oftim , ia%o. *
&ai tarziu , atunci cand copilul solicita in mod consecvent cu HA cui* fara nici un imbold , adauati
pipairea posesivului .
( o bucata de bomboane pe masa )
+: HA cui pra!itura6*
I : HEste a lui tata. 2ra!itura este.....*
+: HA lui tata*
I : HA cui pra!itura6*
+: HA lui tata*
Daspunsurile la intrbarile HA cui* pot f de asemenea folosite folosind Hcomentariile continente*.
"opilul este invatat sa pipaie un eveniment similar , dar nu unul la fel .
I : ( copilul si instructorul au amandoi creioane )
H"reionul meu este albastru*
+: H "reionul meu este rosu*
I : HAl cui creion este rosu6*
+: H"reionul meu / al meu.*
"ADE6
"opiliul incepe prima data sa raspunda la intebarile H"are* atunci cand invata pipairea ad!ectivelor si
/1"%urilor .
I : H"are anume este mare6*
+: ( atine articolul mare )
I : H"are anume zboara6 ( sunt prezente o pasare , un canur , o mine )
Acest raspuns poate f transferat pentru a%l invata pe copil sa raspunda la intrebarile intraverbale
H"are* asa cum este descris in AB88+ .
I : H"are anume zboara6. pasare , un canur sau o mine6(atine fecare imaine in timp ce
intreaba)
+: H2asare*
I : ( ascunde imainile ) H"are anume zboara6. pasare , un canur sau o mine6*
+: H2asare* .
"A-D6
2rimele raspunsuri pe care le invata copiii la intrebarile Hcand* sunt de obicei concepte enrale de
Htimp* cum ar f Hdimineata* , Hnoaptea* . &ai tarziu , cand invata mai multe concepte de timp si de
succesiune , acestea sunt de asemenea Htestate* folosind intrebarile Hcand* .
I : HDormim noaptea.Dormim.....6
52
+: Hnoaptea*
. data ce este data completarea fara sa fe nevoie de nici un imbold....
I : HDormim....*
+: Hnoaptea*
I : H"and dormim6*
+: Hnoaptea*
"'&6
'nele intrebari H"um* pot f transferate de la /1" .
I : H&eri la scoala cu un....*
+: Hautobuz*
I : H"um meri / a!uni la scoala6*
+: Hautobuz*
Daspunsurile la intebarile H"um* pot f de asemenea invatate daca il invatam intai pe copil sa ceara
informatii folosind H"um* .
( Instructorul ii arata copilului un titirez care se invarte si pentru care el are o .+ , apoi il inmaneaza )
I : H"um il faci sa meara6*
+: H"um il faci sa meara6*
I : H2ui batul acesta aici si trai.* ( il a!uta pe copil daca are nevoie astfel incat apare
consolidarea )
Dupa ce copilul solicita informatii folosind Hcum* in mod consecvent fara sa aiba nevoie de nici un
imbold , adauati la solicitare si pipairea .
+: H"um ii dai drumul la asta6*
I : HApasa butonul mic si alb* ( mentine controlul asupra !ucariei )
I : H"um ii dai drumul la asta6*
+: HApasa butonul mic si alb*
"opilul LnvaIG de asemenea sG rGspundG la LntrebGrile H"um* pe mGsurG ce LnvaIG sG pipGie
succesiunea unei anumite acivitGIi. De e#emplu, o datG ce copilul este capabil sG pipGie toIi HpaJii* Ln
prepararea unui sandEic,, aceste rGspunsuri pot f transferate la rGspunsul la Lntrebarea H"um faci un
sandEic,6*.
AJa cum s%a discutat Lnainte, copilul LnvaIG de asemenea sG rGspundG la LntrebGrile H"um* atunci cKnd
LnvaIG sG pipGie ad!ective.
23 C38
'n mod de a%l LnvGIa pe copil sG rGspundG la LntrebGrile H"um* este sG Hle conduceIi* rGspunsul corect.
I: (uitKndu%se la o carte LmpreunG cu copilul) H'itG%te la copilul acela. El cascG. "um se simte el6*
+: HEl se simte obosit.*
I: HEl s%a dus la culcare. De ce s%a dus la culcare6*
+: H+e simte obosit.*
I: (uitKndu%se la o carte LmpreunG cu copilul) H"e se LntKmplG aici6*
+: H1etiIa intrG Ln ,ambar.*
I: HAJa este3 "e a fGcut ea Ln ,ambar6*
+: HA luat calul.*
I: HDe ce a intrat Ln ,ambar6*
+: H2entru a lua calul.*
Mn timp ce Ll LnvGIGm pe copil sG rGspundG la aceste LntrebGri Ln izolare, este de asemenea important sG
LncepeIi sG%l LnvGIaIi sG rGspundG la o mulIime de LntrebGri diferite despre un sinur articol sau eveniment
(&odul (erbal). Acesta este important doarece copiii cu autism LntKmpinG reutGIi Ln a rGspunde la Haluzii*
multiple Ln cadrul unui articol dat (stimul).
2entru a rGspunde Ln maniera aceasta, copilul trebuie sG aibG Lntrebarea specifcG (stimul verbal)
asociatG puternic cu rGspunsul specifc. 2e mGsurG ce predaIi aceste tipuri diferite de etic,ete (pipGiri), este
important sG cGutaIi toate reutGIile pe care le are copilul Ln a rGspunde la LntrebGri. De e#emplu, copilul
poate f LnvGIat la H"e culoare6* Ln mod corect, dar atunci cKnd este Lntrebat H"e culoare6* amestecat cu H"e
53
mGrime6* poate sG rGspundG incorect prin a spune mGrimea atunci cKnd este Lntrebat H"e culoare6* Ji
culoarea atunci cKnd este Lntrebat H"e mGrime6*.
&ulIi oameni stabilesc cG un copil nu HstGpKneJte* sau HeneralizeazG* o anumitG capacitate deoarece
ei pun aceeaJi Lntrebare Lntr%un conte#t diferit dar nu realizeazG cG adGuat un rad de comple#itate sarcinii
prin solicitarea mai multor diferenIieri. 2entru acest motiv, este important sG%l LnvGIaIi Lntr%adevGr pe copil
care cuvinte din Lntrebare funcIioneazG de fapt drept stimuli discriminatori (+D) pentru fecare clasG de
rGspuns. 2e mGsurG ce continuaIi sG folosiIi H"e6* ca parte a LntrebGrii (+D), copilul trebuie HsG se ocupe* sau
sG rGspundG la un al doilea HcuvKnt* (stimul verbal) din Lntrebare. "opilului i se cere sG facG diferenIieri
condiIionale bazate pe o anumitG Lntrebare. 8uaIi Ln considerare urmGtoarele e#emple care pot f folosite
dreprt +D%uri atunci cKnd Ll LnvGIaIi pe copil sG etic,eteze acIiuni, ad!ective sau pGrIi dintr%un aticol. Doar
pentru cG copilul este capabil sG rGspundG la aceste LntrebGri Ln izolare, nu LnseamnG necesar cG el va avea
succes Ln a rGspunde la toate aceste intrebGri diferite despre acelaJi articol, mai ales dacG e#istG Ji alte
articole prezente Ji care necesitG c,iar mai multG discriminare. Mn acest caz, sG presupunem cG e#istG Ji alte
ve,icule !ucGrii prezente dar numai o sinurG pGpuJG, HtatGl*. +timulii discriminativi verbali, sau elementele
care necesitG discriminare condiIionatG sunt subliniate:
"are este numele acestui lucru6
"ine este acesta6
"e face tatGl6
D: maJinG (pipGire de obiect)
D: tatGl (pipGire de persoanG)
D: conduce (pipGire de acIiune)
-otaIi cG dacG este prezentG altG persoanG, HtatGl* va f de asemenea important.
"e culoare are maJina6
"e are maJina6
"e mGrime este maJina6
"u ce cGlGtorim6
A cui maJinG este6
"ine conduce maJina6
"e anume facem cu o maJinG6
2e unde mer maJinile6
"ine reparG maJinile6
"um pornim maJina6
"e anume purtGm Ln maJinG6
De ce purtGm centurile6
D: albastrul (pipGie ad!ectivul)
D: volan, cauciucuri, JterGtoare, centuri (pipGie
pGrIile)
D: mare (pipGie ad!ectivul)
D: maJina
D: a lui tata
D: tatGl
D: conducem, cGlGtorim
D: pe drum
D: mecanic
D: c,eia
D: centurG
D: 2entru a ne prote!a
AJa cum puteIi vedea, cu cKt LnvaIG mai mult un copil despre un articol dat, cu atKt mai multe
discriminGri condiIionale trebuie sG facG el pentru a f capabil sG rGspundG corect la toate LntrebGrile
diferite referitoare la articol. AveIi ri!G sG desfGJuraIi multe procese de transfer pentru LntrebGrile
diferite Ji aveIi ri!G de oricare reJeli de discriminare care pot sG aparG. De e#emplu, dacG copilul a
rGspuns Hpe drum* atunci cKnd este Lntrebat H"e anume purtGm Ln maJinG6*, se poate observa cG el nu
diferenIiazG H'nde* ca HlocaIie* Ji HpurtGm* ca o HacIiune*. Xi nici nu rGspunde la cuvKntul care lipseJte
Hmere* ca parte a LntrebGrii. +e pot imaina oportunitGIi de LnvGIare pentru a%l LnvGIa pe copil sG
diferenIieze aceste LntrebGri specifce. &enIineIi succesul copilului.
YineIi minte cG atunci cKnd vG !ucaIi Ji interacIionaIi cu un copil, este important sG nu LncepeIi
HsG repetaIi* LntrebGrile una dupG alta. MntrebGrile ar trebui amestecate treptat cu alte tipuri de
rGspunsuri Ln timpul !ocului. InteracIiunea trebuie sG rGmKnG plGcutG pentru copil3 DacG vedeIi cG copilul
este nerGbdGtor sG pGrGseascG situaIia (evadare) atunci aceasta ar f o indicaIie cG Li puneIi prea multe
LntrebGri3 DacG aJa este cazul, retrGeIi%vG/ renunIaIi Ji faceIi mai multe rGspunsuri de completare,
respective Ji imitative Ln timpul !ocului.
/735343/ JINT37O4
DatG find natura unui anumit proram de comportare verbalG, aleerea Iintelor mere mKnG Ln
mKnG cu felul Ln care IineIi datele. 2e mGsurG ce este stGpKnitG o capacitate, ea este de obicei folositG
pentru a transfera la o altG funcIie linvisticG verbalG (operant). De e#emplu, solicitGrile (cererile)
stGpKnite pot f apoi transferate la Iinte de etic,etare (pipGit). "omportamentul implicat Ln Lntinderea Ji
atinerea unui articol atunci cKnd solicitG poate f transferat la un rGspuns receptiv (atinere, obIinere).
Yintele de imitare motorie stGpKnite pot f de asemenea transferate la Iinte receptive. ((edeIi
54
sc,imbGrile despre predarea fecGrei capacitGIi Ln cadrul fecGrui operant verbal pentru mai multe
suestii despre metodele de transfer.)
/legerea Fintelor
"Knd aleeIi obiective IintG, la fel ca Ji rGspunsuri IintG individuale, trebuie sG reIineIi
urmGtoarele:
9. Iintele trebuie sG fe funcIionale pentru copil.
:. folosiIi capacitGIile pe care copilul le stGpKneJte de!a pentru a preda capacitGIi noi.
;. Iintele trebuie sG fe potrivite din punctul de vedere a dezvoltGrii pentru copil.
<. Iintele trebuie sG fe alese pe baza prioritGIilor pe care familia le are pentru copilul lor.
=. miJcaIi%vG peste operanIii verbali mai derabG decKt sG aleeIi numai urmGtoarea capacitate din
cadrul fecGrui operant.
>. aveIi ri!G ca copilul sG aibG capacitGIile pre%necesare de care este nevoie pentru capacitatea
IintG.
#tabilirea obiectivelor
2rima datG cKnd este completat AB88+%ul, se recomandG sG fe folosite aprecieri conservative.
DacG nu sunteIi siuri cG copilul este capabil sG LndeplineascG capacitatea Ln mod 7uent (adicG repede Ji
uJor fGrG nici un imbold), faceIi unele sonda!e. Este mai bine sG subestimaIi capacitGIile copilui Ji sG
continuaIi sG%l LnvGIaIi HuJor* mai derabG decKt sG supraestimaIi Ji sG frustraIi copilul. AveIi ri!G cG
pentru unele capacitGIi, copilul ar putea produce comportamentul dorit la LntKmplare dar nu Ji sub
Hcontrol instrucIional*. De e#emplu, un copil ar putea f observat cG imitG pe copii de pe caseta video
preferatG dar sG nu poatG f capabil sG vG imite atunci cKnd Li spuneIi H1G asta*. Este de asemenea
important sG recunoaJteIi dacG comportamentul IintG este sub controlul stimulativ al anumitor LntrebGri.
De e#emplu, copilul ar putea sG fe capabil sG vadG un tren Ji sG spunG H/renul albastru a cGzut de pe
Jine*, dar sG nu fe capabil sG rGspundG atunci cKnd este Lntrebat H"e este asta6*, H"e culoare are
trenul6* sau H"e s%a LntKmplat cu trenul6*.
. datG ce este completat AB88+%ul, uitaIi%vG la urmGtoarele douG obiective din cadrul fecGrei arii
de capacitate pentru obiective posibile. Apoi, uitaIi%vG peste operanIii verbali pentru a vedea dacG
copilul are capacitatea stGpKnitG Lntr%o altG arie Ji care ar putea sG fe folositG pentru a preda aceastG
capacitate nouG. De e#emplu, dacG un copil este capabil sG solicite (cearG) articole, atunci cKnd este
Lntrebat H"e vrei6*, putem folosi aceastG capacitate pentru a%l LnvGIa sG etic,eteze (pipGie) articole
atunci cKnd este Lntrebat H"e este asta6*. "GutaIi de asemenea orice dezec,ilibre Ln proflul AB88+ Ji
concentraIivG predarea pe ariile slabe. DacG copilul are capacitGIi de etic,etare (pipGire) foarte
puternice dar el are capacitGIi de solicitare (cerere) mai puIine, veIi dori sG vG concentraIi instruirea mai
mult asupra capacitGIilor mai slabe de solicitare.
AveIi ri!G ca capacitatea sG fe potrivitG din punc de vedere al dezvoltGrii. E#istG unele capacitGIi
pentru care copii pur Ji simplu nu sunt preGtiIi din punct de vedere al dezvoltGrii. Ei s%ar putea sG nu
aibG capacitGIile pre%necesare. De e#emplu, nu ar f LnIelept sG LncercaIi sG%l LnvGIaIi pe un copil care nu
este capabil sG imite trei cuvinte sarcina C:A H1oloseJte fraze purtGtoare atunci cKnd etic,eteazG
substantivele cu verbe JL ad!ective*. +G LncercaIi sG%l LnvGIaIi capacitGIi c,iar dacG copilul nu le are pe
cele pre%necesare poate f frustrant atKt pentru copil cKt Ji pentru instructori3
/735343/ JINT37O4 IN2IVI2U/73
+olicitarea (cererea) este primul operant verbal care este LnvGIat deoarece ea Li permite copilului
sG LnveIe funcIia limba!ului, ceea ce Li va conferi Hputere* asupra mediului Lncon!urGtor. 'itaIi%vG LncG o
datG la capitolul referitor la solicitare pentru a vG a!uta sG aleeIi aceste Iinte. "el mai important lucru
de reIinut este acela cG nu%l puteIi LnvGIa pe un copil sG solocite ceva ce nu doreJte3 2rincipala treabG a
instructorilor unui Hsolicitant* tKnGr este de a construi continuu numGrul de articole consolidante Ji de a%
l LnvGIa pe copil sG le solicite. Yintele din cadrul altor arii de capacitGIi (operanIi verbali) pot f strKns
leate de articolele pe care le solicitG copii. De e#emplu, dacG un copil solicitG o maJinG, un peJte Ji un
c,ips, acestea ar reprezenta aceleaJi Iinte/ stimuli folosite pentru a%l LnvGIa pe copil sarcinile receptive
ale H'rmeazG instrucIiunile de a se uita la un articol consolidant* (";) sau H'rmeazG instrucIiunile de a
atine un articol consolidant Ln diferite poziIii* (">). 2e de cealaltG parte, dacG copilul prezintG difcultGIi
cu o anumitG capacitate Ji nu reacIioneazG la Lmboldire, acel rGspuns poate f ales drept IintG Ln cadrul
altei arii de capacitGIi (operant verbal). De e#emplu, dacG copilul nu este capabil sG pipGie un anumit
articol Ji nu rGspunde la imboldul de tip ecou, Iinta ar putea f aleasG drept IintG de imitare. +G
55
presupunem cG copilul pipGie Hfriider* drept HIiIider*. Mn timp ce aceasta este clar o problemG de
articulare/ pronunIie, mai derabG decKt faptul cG copilul nu poate sG pipGie friiderul, ea ar putea f
aleazG drept IintG tip Hecou* sau de imitare, Ji copilul poate f LnvGIat silabG cu silabG, sG HspunG* mGcar
o apro#imare cKt mai apropiatG de Hfriider*. .bservaIi proramul curent al copilului pentru a stabili ce
sG%l LnvGIaIi drept Iinte pentru sarcini de imitare, mai derabG decKt sG%l puneIi sG imite H"a LntKmplare*
cuvinte sau propoziIii. &ai mult decKt atKt, dacG copilul cKntG, folosiIi pGrIi sau Lntreul semn de miJcare
drept Iinte pentru imitare decKt sG%l LnvGIaIi pe copil sG imite miJcGri LntKmplGtoare. /oate Iintele trebuie
sG fe funcIionale pentru fecare copil Ln parte Ji trebuie sG aibG leGturG cu situaIia vieIii lui curente.
1elul Ln care pGstraIi datele sG faciliteze sau sG Lmpiedice procesul de transferare a rGspunsului
de la un operant verbal la altul. Este important pentru instructori sG vadG Himainea de ansamblu* Ji de
asemenea sG fe capabili sG urmGreascG rGspunsurile IintG individuale pe care noi le predGm, ele ar
trebui sa fe toate HLnvGIate* dintr%o capapacitate care este LnsuJitG de!a, mai derabG decKt sG fe tot
timpul Hinstruite* Ji Hcorectate*. Este important ca metodele de pGstrare a datelor sG le permitG
instructorilor sG se concentreze asupra predGrii decKt asupra testGrii. 2Gstrarea datelor nu trebuie
niciodatG sG fe amestecatG cu predarea. +copul pGstrGrii datelor este de a:
9. monitoriza efcienIa predGrii.
:. servi drept instrument de comunicare Lntre instructori.
;. determina cKnd Iintele individuale sunt LnsuJite/ stGpKnite.
<. a!utG Ln a stabili dacG obiectivele au fost LnsuJite.
=. monitoriza reIinerea Iintelor de menIinere.
>. oferi o Himaine* a istoriei procesului de LnvGIare al copilului aJa LncKt orice HcoborKre* sau
scGdere sG fe observatG Ji rezolvatG.
2/T3 2IN #ON2/J3
&ai derabG decKt sG obIinem date despre fecare rGspuns individual, cei mai mulIi dintre cei
care propun (B (comportamentul verbal) suereazG obIinerea datelor prin sondarea Iintelor curente. 'n
sonda! este, fundamental, un test. Ideea este cG, dacG copilul rGspunde la +D%ul particular (stimului
discriminativOcompletare/ Lntrebare/ comandG/ indicaIieUorice stimul vizual prezent) Ln primul proces
dintr%o zi repede Ji fGrG nici un imbold, rGspunsul este considerat Hindependent* sau corect. DacG nu,
rGspunsul este corectat folosind metodele de corectare de!a discutate. Acest sonda! zilnic este apoi
folosit pentru a stabili ce anume trebuie predat Ln timpul JedinIei. DupG sonda!, restul JedinIei este
folosit pentru a LnvGIa a cere rGspunsuri care au necesitat Lmboldire, la fel ca Ji noile Iinte alese. Aceste
HIinte* sunt amestecate cu Iinte care sunt de!a stGpKnite Ln cadrul tuturor operanIilor verbali. +copul
este de a menIine succesul copilului Ln timpul procsului de LnvGIare. DGspunsurile copilului Ln timpul
sonda!ului ne permit sG observGm carte Iinte prezintG LncG difcultGIi Ji necesitG mai multG atenIie.
+copul LnvGIGrii HfGrG reJeli* este de a obIine rGspunsul dorit Ln orice fel Ln care copilul are
succes, apoi de a avea avanta!ul faptului cG probabil copilul va repeta acelaJi comportament prin
Hstrecurarea* unei situaIii noi Ln care va apGrea rGspunsul Ji va f astfel consolidat. Apoi HseparGm*
treptat noua situaIie de aceea pe care am folosit%o ca sG transformGm sau sG Lmboldim rGspunsul. -u%l
vom transfera la o situaIie nouG decKt atunci cKnd copilul este capabil sG rGspundG corect, fGrG nici un
imbold, Ln situaIia curentG. &ai mult, noi vom continua sG HrulGm transferurile* asupra tuturor
rGspunsurilor care sunt corecte c,iar dacG Iinta actualG a copilului nu este capacitatea transferatG. Mn
acest fel, pKnG cKnd Iinta este adGuatG la operantul nou, copilul a acumulat de!a destulG e#perienIG
rGspunzKnd corect, c,iar Lnainte ca Iinta sG f fost aleasG Ln acea clasG operantG.
De e#emplu, sG presupunem cG un copil este capabil sG solicite Hminea* Ji cG Iinta curentG este
aceea cG el cere minea atunci cKnd Lntrebat H"e vrei6*. Mn prima JedinIG din ziua aceea (procesul
sonda!ului) el a trebuit sG fe Lmboldit cu un ecou. De%a lunul restului JedinIei, au fost indse multiple
transferGri de la ecouri multiple la solicitGri. Mn timpul celui de%al treilea proces, copilul nu a mai
necesitat imboldul de tip ecou Ji a fost capabil sG cearG minea ori de cKte ori a vrut%o. Apoi, s%au
Lnceput transferurile cGtre pipGire (etic,etare).
I: H"e este asta6*
+: H&ine3*
I: H"e vrei6*
+: H&inea3*
DGspunsul se a7G LncG sub controlul solicitGrii (el o vrea3) Ji Hminea* este LncG o IintG de
solicitare dar instrutorul e#erseazG faptul cG copilul rGspunde atunci cKnd este Lntebat H"e este asta6*.
56
Datele actuale nu sunt luate din HsituaIia nouG* Ln acest moment. . datG ce copilul a Lndeplinit
setul de criterii pentru LnsuJire/ stGpKnire, Iinta este apoi adGuatG la situaIia nouG pentru a putea f
cuprinsG Ln sonda!. +%a desfGJurat de!a o mare parte din procesul de LnvGIare dar scopul este de a vedea
dacG copilul poate sG rGspundG Ln noua situaIie fGrG sG aibG nevoie de transfer. Mn e#emplul anterior, o
datG ce Hminea* a fost aleasG drept IintG de etic,etare (pipGire), instructorul a Lntrebat H"e este asta6*
Ln timpul primului Hsonda! rece* din ziua respectivG Lnainte sG f apGrut vreun transfer sau imbold. DacG
copilul a rGspuns corect, acesta va f Lnreistrat ca un rGspuns corect Ji instructorul va Jti cG nu este
nevoie sG aloce prea mult timp Ln cadrul JedinIei pentru a%l LnvGIa pe copil (folosind metodele de
transfer) sG etic,eteze minea. DacG copilul rGspunde reJit sau are nevoie sG fe Lmboldit, acesta va f
Lnreistrat drept rGspuns Lmboldit Ji instructorul va Jti cG este nevoie de mai multG LnvGIare.
Dorim sG pGstrGm procesul de LnvGIare plGcut3 /uturor ne place sG facem lucruri la care ne
pricepem aJa cG dorim sG fm siuri cG copilul descoperG cG el este bun la LnvGIGturG (ia leGtura cu
consolidarea Ln mod frecvent). -e putem asiura de aceasta dacG amestecGm continuu rGspunsuri de!a
stGpKnite Ln timpul sonda!ului. "omportamental, Jtim cG un copil este mai probabil de a se ana!a Lntr%o
sarcinG HdifcilG* dacG aceasta urmeazG dupG sarcini HuJoare* multiple. Mn ceea ce priveJte limba!ul,
aceasta LnseamnG cG copilul este mai probabil sG rGspundG la o Lntrebare Hrea* dupG ce i s%au pus
LntrebGri HuJoare* s%au i s%au dat instrucIiuni uJoare. Impulsul comportamental care este construit poate
f flosit Ln avanta!ul nostru in timpul predGrii Ji sonda!ului. Mn funcIie de cum reacIioneazG copilul la
frustrare, un procent de @B/:B pKnG la ?B/;B de rGspunsuri HuJoare* faIG de cele Hrele* este Iinta.
Yintele curente sunt considerate Hrele* iar rGspunsurile stGpKnite sunt considerate HuJoare*.
2entru alIi copii, poate f plGcut de consolidat toate Iintele curente o datG sau o anumitG arie de
capacitate Ln zile diferite din sGptGmKnG. Aceasta depinde de uJurinIa cu care copilul dobKndeJte
capacitGIi noi, dar JL de felul Ln care reacIioneazG copilul la frustrare. -u se recomandG copiilor care dau
semne de frustrare rapidG.
(aloarea sonda!elor Ji criteriilor pentru stGpKnire, LnsuJire variazG Ln funcIie de fecare proram JL
pot f stabilite, Ln mare, de nevoile individuale ale fecGrui copil Ji ec,ipG. De e#emplu, dacG pGrintele
este sinurul care lucreazG cu copilul, Li va f mai uJor sG urmGreascG ceea ce Li predG copilului, fGrG sG
strKnG prea multe date, dar dacG e#istG Ji alte persoane care lucreazG cu copilul, este important sG
e#iste o cale de a comunica ceea ce s%a predat Ji felul Ln care a reacIionat copilul.
"riteriile pentru stGpKnire trebuie sG fe determinate de istoria de LnvGIare a copilului. . ec,ipG
poate descoperi faptul cG copilul stGpKneJte o IintG Lntr%un cadru Ji cG nu are nici o problemG Ln a o
reIine pentru un timp Lndelunat. 2entru acest copil, rGspunsul corect la douG sonda!e poate f adecvat.
2entru alIi copii, va f nevoie de mult mai multe transferuri Ji de mai multG LnvGIare pentru a rGspunde
corect sau ec,ipa ar putea descoperi cG copilul Hpierde* frecvent Iintele stGpKnite anterior. 2entru acest
copil s%Gr putea sG fe necesar sG obIineIi cinci rGspunsuri corecte la rKnd Lnainte de a considera Iinta
HstGpKnitG* pKnG la 7uenIG (rKspunsul rapid fGrG nici un imbold).
De fecare datG cKnd se sondeazG o IintG Ji copilul nu rGspunde Ln :%; secunde, se oferG
rGspunsul, se smule comportamentul IintG Ji +D%ul este prezentat din nou. ((ezi H&etodele de
corectare*). ",iar dacG ec,ipa HJtie cG copilul Jtie rGspunsul*, cel mai bine este sG nu aJteptaIi
rGspunsul corect. DGspunsurile Hputernice* sunt produse repede, fGrG nici o ezitare, Ji este bine sG
continuaIi predarea pKnG cKnd rGspunsurile sunt 7uente. Aceasta va asiura faptul cG copilul reIine
rGspunsul pentru o perioadG lunG de timp.
)3NJIN343/ 4@#PUN#U4I7O4
DacG Iintele sunt bine alese, ele ar trebui sG fe cele cu care copilul intrG zilnic Ln contact astfel
LncKt sG aparG Ln mod continuu He#ersarea* sarcinilor. 2e mGsurG ce proramul copilului proreseazG Ji
Lncep sG aibG loc JedinIe intensive de LnvGIare, numGrul Iintelor stGpKnite va deveni destul de mare. Mn
timpul LnvGIGrii intensive, acestea sunt sarcinile care sunt amestecate Ln timpul proceselor de predare al
noilor sarcini pentru a a!uta la menIinerea succesului copilului. Aceasta a!utG de asemenea la asiurarea
faptului cG aceste Iinte sunt menIinute prin Hrevizuire* Ji prin oferirea continuG a consolidGrii pentru
rGspunsul corect.
DacG un copil nu rGspunde la Iintele HstGpKnite* corect, atunci ar trebui sG vG concentraIi asupra
lor Ln timpul situaIiei de predare Ji sG le HpredaIi iar* pKnG cKnd copilul este capabil sG rGspundG corect.
AveIi ri!G sG vG uitaIi atKt la LntrebGrile care sunt puse cKt Ji la rGspunsurile particulare pe care le dG
copilul pentru a stabili de ce copilul LntKmpinG reutGIi Ln diferenIiere/ discriminare. "u cKt copilul LnvaIG
mai mult despre un articol dat sau o clasG de articole, cu atKt i se cere sG facG diferenIieri condiIionale
pentru a rGspunde corect. 1olosiIi informaIiile din sonda!e Ji JedinIele de predare pentru a stabili ce
discriminGri/ diferenIieri trebuie predate.
57
)3TO;3 23 #T4LN5343 / 2/T37O4 ;O7O#IN2
#3TU4I /677#E23E6UMUN/4 KI T;CE23 6UMUN/4
Con9rmare
+eturile AB88+%de%buzunar Ji /1"%de%buzunar sunt bazate pe lucrarea Dr. 4ames Z. 2artinton Ji
Dr. &arN 8. +undber HAnaliJti "omportamentali, Inc.*. amKndoi aceJti oameni Ji%au dedicat o rGmadG
de timp, Kndire Ji enerie dezvoltGrii HEstimarea 8imba!ului de BazG Ji "apacitGIile de MnvGIare*
(ABB88+%ul) pe care se bzeazG producIiile noastre. +untem foarte recunoscGtori muncii lor rele Ji
dedicaIiei lor de a%i a!uta pe copiii cu probleme de dezvoltare sG ducG o viaIG mai efcientG Ji mai
funcIionalG.
)ateriale incluse Cn seturi
9 creion unsuros/ ros (denumit uneori H&arNer c,inezesc*)
9 cutie de etic,ete Blue Dot (punct albastru)
"D conIinKnd foi de ,Krtie pentru date (Ln format Adobe Acrobat)
)ateriale de care veFi avea nevoie
creion pentru subliniere (vG recomandGm alben)
marNer permanent (roJu sau neru) pentru a vG adGua propriile Iinte pe foile albe
marNere care se pot Jtere, creioane colorate (opIional pentru a le folosi Ln locul
creionului ras)
; cutii mici, fGrG capac, pentru a Iine cardurile/ foile
PreEnecesare
/rebuie LntKi sG completaIi HEstimarea 8imba!ului de BazG Ji "apacitGIile de MnvGIare* (AB88+%ul),
de 4ames Z. 2artinton, 2,. D. Xi &arN 8. +undber, 2,. D. Acest manual poate f cumpGrat de la
HAnaliJtii de "omportament, Inc.* DacG Li contactaIi la: EEE.........................
-otG: seturile AB88+%de%buzunar Ji /1"%de%buzunar trebuie folosite LmpreunG cu manualul scris HAB88+*
(HEstimarea 8imba!ului de BazG Ji "apacitGIile de MnvGIare*). -oi nu recomandGm implementarea
proramului unui student fGrG acest manual. &ai mult, trebuie sG posedaIi o LnIeleere deplinG a
conceptelor de comportament verbal ("().
23;INIJII I)PO4T/NT3
#cop $ un scop corespunde unei sarcini Ln manualul AB88+. El poate cuprinde se la 9 la < paJi.
(E#.: HA9 $ acceptG consolidarea cKnd i se oferG*)
JintA $ depinzKnd de scop, o IintG poate f un simplu pas (E#.: HB9 $ potriviIi obiectele identice cu
mostra, primul pasOpoate potrivi un obiect cu unul identic dacG se e#pun douG articole) sau poate f o
componentG dintr%un set mai mare de articole sau activitGIi care trebuie LnvGIatG pentru a Lndeplini
criteriile pas cu pas.
(E#.: H"9? $ pGrIile corpului. 2asul 9O: pGrIi ale corpului, pasul :O< pGrIi ale corpului, pasul ;O> pGrIi
ale corpului, pasul <O9B sau mai multe pGrIi ale corpului.*) Mn e#emplul de mai sus, fecare parte a
corpului LnvGIatG ar f consideratG o IintG.
4Aspuns independent $ un rGspuns corect dat de cGtre student fGrG a!utor din partea instructorului.
(E#.: instuctorul Li spune studentului sG%Ji atinG capul. El/ Ea face asta.)
4Aspuns Cmboldit1 sugerat $ un rGspuns corect dat de cGtre student cu a!utor din partea
instructorului.
(E#.: instructorul Li spune studentului sG%Ji atinG capul. Apoi, imediat, instructorul aratG capul Lnainte ca
studentul sG Lncerce sG atinG o parte reJitG a corpului.)
#ondaj $ fGcut de obicei o datG pe zi la Lnceputul unei JedinIe pentru a vedea ce a reIinut studentul de
la ultima JedinIG de predare. Instructorul testeazG pentru a vedea la care dintre Iinte studentul poate
rGspunde cu un rGspuns independent.
58
Criterii de stApDnire $ numGrul rGspunsurilor independente consecutive (Ln zile separate) pe care
trebuie sG le dea studentul pentru ca o anumitG IintG sG fe consideratG HLnvGIatG*. 1iecare ec,ipG
trebuie sG ,otGrascG cKnd sG decidG cG o IintG este HstGpKnitG* (JtiutG). 'n punct bun de plecare
reprezintG ; zile la rKnd, dar aceasta va varia cu fecare elev.
JintA "articol$ stApDnit $ o IintG care satisface cuvintele de stGpKnire.
INC3PUTU7
. datG ce "onsultantul pentru "omportament (erbal a stabilit care sunt scopurile studentului
dumneavoastrG, sunteIi preGtiIi sG folosiIi seturile AB88+%de%buzunar Ji /1"%de%buzunar.
23#C4I43/ C/42U4I7O4 "C/4TO/N37O4$
KI / ;OI7O4 P3NT4U 2/T3
+unt < tipuri de cartoane Ji ; tipuri de foi pentru date:
#copuri cu o singurA FintA constau din 9 pKnG la < paJi Ji au o corespondenIG de la 9 la 9 Lntre
un scop AB88+ Ji un cartonaJ IintG Ji o foaie pentru date. Adica, scopul HA9* are un cartonaJ Ji o foaie
pentru date.
((ezi E#emplul 9 Ji :)
#copuri cu Finte multiple constau din 9 pKnG la < paJi cu fecare pas avKnd Iinte multiple care
trebuie LnvGIate pentru ca pasul sG fe stGpKnit (e#.: 2asul 9O: pGrIi ale corpului, pasul :O< pGrIi ale
corpului, etc.). Mn aceste cazuri, scopul poate traversa mai multe cartoane Ji foi de date. 1iecare IintG
are un numGr asociat pentru a o identifca Ln mod unic. "ele mai multe foi pentru date au = Iinte pe
fecare painG. 'neori, scopurile leate prin aceleaJi Iinte sunt combinate LmpreunG pe cartoane Ji foi
de date astfel LncKt instructorii sG%Ji aminteascG sG transfere materialele LnvGIate Ln cadrul altor scopuri.
((ezi E#emplul ; Ji <)
Jinte T;C (articole dupG trGsGturG, funcIie, clasG) sunt rupate LmpreunG dupG articol pe un
carton Ji pe o foaie de date care Li corepsunde.
((ezi E#emplul = Ji >)
4eerinFe CncruciBate "numai cartoane$ sunt folosite pentru a vG a!uta sG IineIi evidenIa la
care pas lucraIi atunci cKnd trebuie stGpKnite mai multe Iinte pentru fecare pas al scopului. DacG sunt
combinate pe un carton scopuri multiple ((ezi E#emplul ;) atunci va e#ista cKte un "arton de DeferinIG
MncruciJatG pentru fecare scop.
((ezi E#emplul ?)
4eFineti
Este crucial sG aleeIi Iinte care sunt semnifcative (funcIionale) pentru copil. DeIineIi de
asemenea cG dorim ca copilul sG aibG succes, ceea ce LnsemnG sG aleeIi Iinte care nu vor frsutra
copilul din cauza difcultGIii lor. MnvGIarea poate Ji trebuie sG fe DI+/DA"/I([3
Este de asemenea o idee bunG sG aleeIi Iinte care se construiesc pe capacitGIi de!a stGpKnite.
(De e#emplu, imainaIi%vG cG transformaIi un bulGre de zGpadG Lntr%un om de zGpadG.) AveIi ri!G
Lntotdeauna ca copilul sG aibG capacitGIile pre%necesare de care are nevoie.
Mn cele din urmG, aveIi ri!G ca Iintele sG fe potrivite din punctul de vedere al dezvoltGrii pentru
copil.
-otG: Ln timp ce s%au fGcut toate LncercGrile de a Lncorpora atKt de multe Iinte cKte ar putea f relevante
pentru studenIi Lntr%un proram de "omportament (erbal, s%ar putea sG descoperiIi nevoia pentru
anumite Iinte care sunt unice pentru studentul dumneavoastrG. Din acest motiv, au fost contore albe Ji
foi de date albe astfel LncKt proramul sG poatG f croit pentru studentul dumneavoastrG. +%ar putea sG
doriIi sG sc,imbaIi unele dintre Iintele suerate pe cartoanele pre%scrise pentru a f mai semnifcative
pentru studentul cu care lucraIi.
O45/NIM/43 INIJI/7@
2asul 9 $ LncepeIi prin a scoate cartonul (cartoanele) corespunzGtoare fecGrui scop ales de consultantul
dumneavoastrG dupG ce a fost completatG evaluarea AB88+.
2asul : $ apoi, scoateIi la imprimantG foile pentru date corespunzGtoare de pe "D%ul potrivit. (E#istG un
"D pentru setul AB88+%de%buzuna Ji un "D pentru setul /1"%de%buzunar)
-otG: foile pentru date au fost create Ln format Adobe Acrobat astfel LncKt ele pot f scoase la
imprimantG de la orice calculator sau sistem de operare. (a f nevoie sG instalaIi o versiune a
59
proramului Adobe Deader dacG nu aveIi de!a. +oftEare%ul este ratuit Ji poate f doEnloadat cu
uJurinIG de la EEE.adobe.com.
2asul ; $ subliniaIi pasul sau Iinta la care lucraIi cu creionul ros pe carton.
2asul < $ pe foile pentru date care au mai mult de o IintG (cum ar f E#emplul <sau >), subliniaIi scopul
deasupra Iintei Ln aria umbritG a foii pentru date Ji lKnG ea, scrieIi data la care LncepeIi sG sondaIi Iinta.
(-oi folosim de obicei o cariocG cu vKrf subIire.)
E#emple:
DA/[
(I-+/D'"/.D)
(1>) "EDEDE >/99/B; (";<) +E8E"/AYI
I&ACI-E
(C=) -'&EX/E A"YI'-I
M- DE+1[X'DADE
(C>) -'&EX/E I&ACI-E
M- A"YI'-E
< A +[DI I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2A+'8 = $ . DA/[ "E /.A/E Yintele au fost marcate pe foile pentru adte, LndosariaIi foile Ln sesIiunea
potrivitG a caietului.
#trDngerea datelor din sondaje
Dezulatatele sonda!ului sunt aJezate Ln una dintre cele : cutii de pe masG $ cutia H".DE"/* sau
cutia HDE M([YA/*. ((eIi mai avea de asemenea o a treia cutie, cutioa H+/[2\-I/[* Ln care veIi pune
toate cartoanele studentului cu Iinta stGpKnitG. Yintele din cutia H+/[2\-I/[* vor f presGrate cu Iinte
curente pentru a menIine capacitatea Ji a menIine ridicat procentul rGspunsurilor corecte.
Yintele corecte vor f subliniate sau Lncercuite cu creionul ros (sau marNer care se Jtere) pe
fecare carton.
Yintele stGpKnite vor avea o etic,etG albastrG lKnG ele (vezi mai !os).
Instructorul foloseJte un creion cerat pe cartoanele cu date pentru a Lnreistra rezultatele
sonda!elor. (YineIi minte sG amestecaIi Iinte atunci cKnd sondaIi $ nu LntrebaIi toate Iintele de un sinur
fel LmpreunG.) DacG se dG rGspunsul corect, HI%ul* (rGspuns independent) este Lncercuit. Altfel H2%ul*
(rGspuns Lmboldit $ Ln enlezG prompted) este Lncercuit.
DacG se rGspunde corect la o IintG stGpKnitG, faceIi un semn de bifare lKnG ea pentru a arGta cG
ea a fost revizuitG. DacG se rateazG, LncercuiIi sau scrieIi un H2* pe carton lKnG Iinta ratatG Ji aJezaIi%o
Ln cutia HDE M-([YA/*. DupG ce ea a fost revizuitG Ln ziua aceea, ea va f re%verifcatG la sonda!ul
urmGtor. DacG studentul o rateazG a doua oarG la rKnd, LndepGrtaIi etic,eta HstGpKnitG* astfel LncKt ea
sG poatG f fGcutG IintG din nou.
";<, 1>, C=, C> A"YI'-I ".&'-E
I 2 9. M-/DEAB[ W(1>) "EDEDI A8/E8E A 1A"E
W(C=) M- DE+1[X'DADE
I 2 =. "8I2EX/E
(";<) I&ACI-E
(1>) "EDEDI A8/E8E A 1A"E
(C=) M- DE+1[X'DADE (C>) I&ACI-E
I 2 >. +'18[
(";<) I&ACI-E
(1>) "EDEDI A8/E8E A 1A"E
(C=) M- DE+1[X'DADE (C>) I&ACI-E
I (2) <. +ADI
(";<) I&ACI-E
W(1>) "EDEDI A8/E8E A 1A"E
W(C=) M- DE+1[X'DADE (C>) I&ACI-E
I 2 ?. D.+/.C.8EX/E
(";<) I&ACI-E
(1>) "EDEDI A8/E8E A 1A"E
(C=) M- DE+1[X'DADE (C>) I&ACI-E
(";<) $ +E8E"/EAQ[ (C=) $ -'&EX/E (C>) $ -'&EX/E
-otG: ( ) $ denotG rGspunsul Lncercuit de instrunctor0
@. % (etic,etG albastrG) indicG o IintG stGpKnitG (HLntreabG* Ji Hsari* sunt stGpKnite pentru scopurile
]1=^ Ji ]C=^).
Yinta curentG, (subliniatG) pentru scopul ]";<^, Hsari* a fost LndeplinitG Ln timpul sona!ului.
Yintele la care s%a rGspuns corect Ln timpul sonda!ului sunt date deoparte Ln ziua respectivG Ln
cutia H".DE"/*. (2entru cartoanele cu Iinte multiple, puneIi deoparte cartonul -'&AI dacG la toate
Iintele s%a rGspuns corect.) Altfel, puneIi cartonul Ln cutia HDE M-([YA/*. Aceste Iinte vor f predate Ln
timpul zilei respective.
60
-otG: cKnd cu un student lucreazG mai mulIi instructori, este de a!utor sG scrieIi note/ LnsemnGri despre
te,nici sau probleme particulare care apar pe spatele cartonului pentru ca urmGtoarea persoanG sG le
vadG.
Inregistrarea datelor
8eGtorul (biblioraft) foilor pentru date AB88+%de%buzunar este divizat Ln secIiuni din AB88+.
E#istG un leGtor (biblioraft) separat pentru datele /1"%de%buzunar. .biectivele proramului sunt trecute
la Lnceputul fecGrei secIiuni. .rarul curent de consolidare al studentului este Iinut la Lnceputul caietului.
DupG ce s%a terminat toatG predarea pe ziua respectivG, datele de pe cartoane sunt transferate
pe foile pentru date.
2asul 9 $ sortaIi cartoanele Ln ordine alfabeticG (pentru AB88+%de%buzunar) sau Ln ordine numerica
(pentru /1"%de%buzunar) pentru a rabi procesul de Lnreistrare.
2asul : $ desc,ideIi caietul Ji GsiIi foaia pentru date care corespunde primului dumneavoastrG
carton.
2asul ; $ LnreistraIi iniIialele instructorului Ji data.
2asul < $ LncercuiIi HI* sau H2*, Ln funcIie de ce a fost Lncercuit pe carton. (Mn e#emplul de mai !os, am
evidenIiat/ subliniat Ji pus Ln parantezG rGspunsurile studentului, mai derabG decKt sG le Lncercuim.)
2asul = $ cKnd o IintG este HstGpKnitG* (vezi defniIia anterioarG a criteriilor de stGpKnire), puneIi o
etic,etG micG albastrG lKnG IintG pe carton Ji indicaIi pe foaia pentru date cG ea este stGpKnitG prin
aJezarea unui H&* lKnG ea. (E#emplu: & (1>) "EDEDE >/99/B;.) EvidenIiaIi urmGtoarea rilG ca sG vG fe
uJor sG determinaIi cKn s%a Lnceput urmGtorul scop.
2asul > $ dupG Lnreistrarea datelor la sfKrJitul zilei, JtereIi rezultatele de pe toate cartoanelor "'
E_"E2YIA articolelor stGpKnite care au fost rotate. (a f nevoie sG le reverifcGm la urmGtorul sonda!.
DA/[ >9
99
>9
9:
>9
9;
>9
9<
>9
9=
>9
9>
>9
9?
>9
9@
>9
9A
>9
:B
>9
:9
>9
::
(I-+/D'"/.D) AT AT AT "2 "2 AT "2 AT AT AT AT E&
& (1>) "EDEDE >/99/B; (";<) +E8E"/AYI
I&ACI-E
>/:;/B;
(C=) -'&EX/E A"YI'-I
M- DE+1[X'DADE
>/9>/B;
(C>) -'&EX/E I&ACI-E
M- A"YI'-E
< A +[DI I I (I) (I) (I) I (I) I I (I) (I) (I) I I I I
(2) (2) 2 2 2 (2) 2 (2) (2) 2 2 2 2 2 2 2
-otG: ( )% denotG rGspunsurile Lncercuite de instructor
Mn e#emplul de mai sus, observaIi cG scopurile nu au fost predate Ln ordinea Ln care apar pe foaia
pentru date. .rdinea Ln care ele sunt predate depinde Ln funcIie de piecate copil.
2e mGsurG ce capacitGIile sunt stGpKnite, datele vor f introduse pe foaia de urmGrire Ji Iinta va f
mutatG de la ac,iziIie (indicatG pe cartoane printr%o subliniere sau Lncercuire) spre menIinere (indicatG
prin etic,etele punct albastru).
E_E&28'8 9 $ ("AD/.-) +copuri cu o sinurG IintG
A9 I 2
A""E2/[ ".-+.8IDADEA "\-D I +E .1ED[
9. -' . A""E2/[ /./ /I&2'8, +A' M-"E/I-EX/E +[ D[+2'-D[/ DEA"YI.-EQE
:. . A""E2/[ DE2EDE /./ /I&2'8
E_E&28'8 : $ (1.AIE 2E-/D' DA/E) +copuri cu o sinurG IintG
+tudent: T28 Anul: :BB; +arcina: A9
DA/[ "I-E6 A9 $ A""E2/[ ".-+.8IDADEA "K-D I +E .1ED[
61
9. -' . A""E2/[ /./ /I&2'8, +A' M-"E/I-EX/E
+[ D[+2'-D[
:. . A""E2/[ DE2EDE /./ I&2'8
>/99 "2 I 2 +crieIi aici orice comentariu aveIi
I 2
I 2
I 2
I 2
I 2
I 2
I 2
I 2
I 2
I 2
I 2
I 2
E_E&28'8 ; $ ("AD/.A-E) +copuri cu mai multe Iinte
";<, 1>, C=, C> A"YI'-I ".&'-E
I 2 9. M-/DEAB[ (1>) "EDE A8/E8E A 1A"E
(C=) M- DE+1[X'DADE
I 2 A. "8I2EX/E
(";<) I&ACI-E
(1>) "EDE A8/E8E A 1A"E
(C=) M- DE+1[X'DADE (C>) I&ACI-E
I 2 9B. +'18[
(";<) I&ACI-E
(1>) "EDE A8/E8E A 1A"E
(C=) M- DE+1[X'DADE (C>) I&ACI-E
I 2 99. +ADI
(";<) I&ACI-E
(1>) "EDE A8/E8E A 1A"E
(C=) M- DE+1[X'DADE (C>) I&ACI-E
I 2 9:. D.+/.C.8EX/E
(";<) I&ACI-E
(1>) "EDE A8/E8E A 1A"E
(C=) M- DE+1[X'DADE (C>) I&ACI-E
(";<) $ +E8E"/EAQ[ (C=) $ -'&EX/E (C>) $ -'&EX/E
E_E&28'8 < $(1.AIE 2E-/D' DA/E) +copuri cu Iinte multiple
";</ 1>/ C=/ C> $ A"YI'-I ".&'-E +tudent: Anul:
9) : A"YI'-I :) = A"YI'-I ;) 9B A"YI'-I <) :B +A' &AI &'8/E A"YI'-I
DA/[
(I-+/D'"/.D)
(1>) "EDEDE (C=) -'&EX/E A"YI'-I M- DE+1[X'DADE
9 M-/DEAB[ I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
DA/[
62
(I-+/D'"/.D)
(1>) "EDEDE (";<) +E8E"/EAQ[
I&ACI-E
(C=) -'&EX/E A"YI'-I
M- DE+1[X'DADE
(C>) -'&EX/E
I&ACI-EA A"YI'-II
: "8I2EX/E I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Destul sunt la fel:
;. +'18[ (Mn oriinal la paina A?)
<. +ADI
=. D.+/.C.8EX/E
-otG: aceastG foaie pentru date iese la imprimantG de obicei Ln modul Hlandscape* (lGIimea painiiO99)
E_E&28'8 = $ ("AD/.-) Yinte /1"
2A+[DE (9)
I
I
2
2
+E8E"/EAQ[ (":;) .BIE"/ (":<) I&ACI-E
DE-'&EX/E (C:) .BIE"/ (C<) I&ACI-E
I 2 QB.AD[
(":B) +E8E"/EAQ[ (C9:)-'&EX/E (P?) ".&28E/EAQ[
(C9=) -'&EX/E 1'-"YIA (P@) ".&28E/EAQ[ 1'-"YIA
I 2 /D[IEX/E M- "'IB
(":9) +E8E"/EAQ[ (C9;) -'&EX/E (P9B) ".&28E/EAQ[
(C9B) -'&EX/E /D[+[/'DA (PA) ".&28E/EAQ[ /D[+[/'DA
I 2 2E-E
(":9) +E8E"/EAQ[ (C9;) -'&EX/E (P9B) ".&28E/EAQ[
(C9B) -'&EX/E /D[+[/'DA (PA) ".&28E/EAQ[ /D[+[/'DA
I 2 ADI2I
(":9) +E8E"/EAQ[ (C9;) -'&EX/E (P9B) ".&28E/EAQ[
(C9B) -'&EX/E /D[+[/'DA (PA) ".&28E/EAQ[ /D[+[/'DA
I 2 A-I&A8
("::) +E8E"/EAQ[ (C9<) -'&EX/E (P9:) ".&28E/EAQ[
(C9>) -'&EX/E "8A+A (P99) ".&28E/EAQ[ "8A+A
E_E&28'8 > $ (1.AIE 2E-/D' DA/E) Yinte /1"
(9) 2A+[DE +tudent: Anul:
DA/A
(I-+/D'"/.D)
(":;) .BIE"/ (":<) I&ACI-E
+E8E"/EAQ[ I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
DA/A
(I-+/D'"/.D)
(C:) .BIE"/ (C<) I&ACI-E
-'&EX/E I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
DA/A
63
(I-+/D'"/.D)
(":B)+E8E"/EAQ[ (C9:)-'&EX/E (P?)".&28E/EAQ[ (C9=)-'&EX/E 1'-"YIA (P@) ".&28E/EAQ[ 1'-"YIA
QB.AD[ I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
(":9) +E8E"/EAQ[ (C9;) -'&EX/E (P9B) ".&28E/EAQ[
(C9B) -'&EX/E /D[+[/'DA (PA) ".&28E/EAQ[ /D[+[/'DA
/D[IEX/E M- "'IB I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
(":9) +E8E"/EAQ[ (C9;) -'&EX/E (P9B) ".&28E/EAQ[
(C9B) -'&EX/E /D[+[/'DA (PA) ".&28E/EAQ[ /D[+[/'DA
2E-E I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
(":9)+E8E"/EAQ[ (C9;)-'&EX/E (P9B)".&28E/EAQ[ (C9B)-'&EX/E /D[+[/'DA (PA)".&28E/EAQ[
/D[+[/'DA
ADI2I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
("::)+E8E"/EAQ[ (C9<)-'&EX/E (P9:)".&28E/EAQ[ (C9>)-'&EX/E "8A+A (P99)".&28E/EAQ[ "8A+A
A-I&A8 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2A+[DE (9)
E_E&28'8 ? $ ("AD/.-) DeferinIG LncruciJatG
" ;<W
+E8E"/AYI 9 DI- ; I&ACI-I DE2DEQE-/\-D
A"YI'-I
9. : A"YI'-I
:. = A"YI'-I
;. 9B A"YI'-I
<. +E8E"/AYI "\/E(A DI1EDI/E XI E_E&28E
-.I DE :B +A' DE &AI &'8/E A"YI'-I
W DE1EDIYI%([ 8A "AD/.-'8 ";<, 1>, C=, C>
1 >W
+.8I"I/[ A8/E8E 2E-/D' A M-DE28I-I .
A"YI'-E
9. 9 A"YI'-E
:. ; A"YI'-I
;. > A"YI'-I
<. 9B +A' &AI &'8/E A"YI'-I
W DE1EDIYI%([ 8A "AD/.-'8 ";<, 1>, C=, C>
C =W
E/I"PE/EAQ[ A"YI'-I ".&'-E M-
DE+1[X'DADE
=. : A"YI'-I
>. = A"YI'-I
?. 9B A"YI'-I
@. E/I"PE/EA`[ "\/E(A E_E&28E DI1EDI/E
XI -.I DE :B +A' DE &AI &'8/E A"YI'-I
W DE1EDIYI%([ 8A "AD/.-'8 ";<, 1>, C=, C>
C >W
E/I"PE/EAQ[ I&ACI-I8E A"YI'-I8.D ".&'-E
A. : A"YI'-I
9B. = A"YI'-I
99. 9B A"YI'-I
9:. E/I"PE/EAQ[ "\/E(A E_E&28E DI1EDI/E
XI -.I DE :B +A' DE &AI &'8/E A"YI'-I
W DE1EDIYI%([ 8A "AD/.-'8 ";<, 1>, C=, C>
64
-otG: cKnd pe carton apare un asterisc (e#.: ";<W), aceasta LnseamnG cG e#istG carduri
leate/ Lnrudite sare conIin liste cu Iinte mai detaliate.
/735343/ ;O4)3I P4I)U7UI 4@#PUN#
9. (erbal $ pentru copiii care sunt de tip ecolalic, c,iar dacG ei nu folosesc Ln mod
obiJnuit comunicarea verbalG Lntr%o manierG funcIionalG. &otivul pentru aceasta Ll
constituie faptul cG el manifestG un comportament (pronunIG cuvinte) pe care noi
Ll putem folosi pentru a%l LnvGIa sG comunice funcIional.
:. 2E"+ $ pentru copiii care au capacitGIi puternice vizual%perceptive Ji capacitGIi
auditive slabe Ji sunt non%verbali. 2E"+%ul poate f de asemenea folosit la
Lnceputul preGtirii pentru solicitGri pentru copiii care pot vorbi dar care ne imitG,
pentru a%i LnvGIa funcIia comunicGrii dar ar trebui sG se renunIe la ele repede, de
LndatG ce copilul solicitG cu voce tare. 2E"+%ul poate f o aleere bunG pentru
copiii care prezintG difcultGIi Ln imitarea sau producerea unei serii de miJcGri care
ar f necesare pentru semne care rGspund neativ la imboldul de tip mKnG LntinsG.
2ot f folosite poze, etic,ete de icoane sau obiecte.
;. 2lGci de comunicare prin imaini $ pentru copiii cu capacitGIi vizual%perceptive
puternice Ji capacitGIi auditive slabe. Acestea se dezvoltG Ln mod obiJnuit Ln !urul
anumitor activitGIi Ji permit o varietate mai larG de comunicare decKt ar putea f
prin imitare cu semne.
<. +emne $ fe sinure sau combinate cu 2E"+ pentru a%i permite copilului acces la
comunicare Ln toate mediile. +emnele pot f o aleere bunG pentru copiii care au
capacitGIi vizual%perceptive slabe sau nu se ocupG de imaini. Ele s%ar putea sG fe
o aleere bunG pentru copiii care au capacitGIi de imitare motorie puternice.
+emnele pot f o aleere bunG pentru familiile care Gsesc cG este reu sG creeze,
sG oranizeze Ji sG urmGreascG simbolurile 2E"+ Ln decoruri multiple.
=. Dispozitive de producIie a vocii $ pentru copiii care au capacitGIi vizual%perceptive
puternice Ji capacitGIi auditive slabe. /rebuie sG aveIi ri!G ca copilul sG nu
foloseascG dispozitivul pentru comportamente de stimulare proprie mai derabG
decKt pentru comunicare.
>. +c,imbul de obiecte $ pentru copiii care au demonstrat o imobilitate de a
discrimina Lntre imaini.
/vantajele sc&imbului de obiecte
9. copilul poate LnvGIa cu uJurinIG sG asocieze articolul mostrG cu articolul dorit din
moment ce ele sunt asemGnGtoare.
:. HascultGtorii* nu necesitG altG preGtire specialG decKt ce trebuie sG facG cKnd
copilul le dG articolul.
2e'avantajele sc&imbului de obiecte
9. difcultate pentru a pGstra obiectele accesibile pentru copil.
:. difcultate de a Gsi articole mostrG pentru multe lucruri.
;. difcultate de a transfera la alte limba!e funcIionale.
<. limitat la predarea iniIialG de a solicita substantive.
/vantajele sistemelor de imagini
9. HascultGtorul* nu necesitG preGtire specialG.
:. simpla potrivire la mostrG face ca ac,iziIia iniIialG sG fe uJoarG.
;. nu este necesarG nici o preGtire specialG pentru rGspunsuri individuale0 scanarea
Ji indicarea sau oferirea sunt sinurele rGspunsuri motorii necesare.
<. imaini mult mai statice sunt vizibile pentru perioade mai luni de timp.
=. pot servi drept imbolduri vizuale pentru rGspunsurile vocale pentru copiii care
LnvaIG de abia sG vorbeascG.
>. nu necesitG Lmboldire fzicG de LndatG ce sunt LnvGIate rGspunsurile iniIiale.
65
?. copilul este capabil sG interacIioneze cu cei apropiaIi sau fraIii Ji surorile dacG ei
se ocupG de eforturile de comunicare ale copilului.
2e'avantajele sistemelor de imagini
9. necesitG suport Ln mediul Lncon!urGtor $ imainile trebuie sG fe disponibile pentru
comunicare.
:. difcultate de a Hcapta* un interes sau dorinIG Lntr%un moment pentru a%l LnvGIa pe
copil sG solicite deoarece imainea trebuie sG fe fGcutG prima.
;. sistemele de arGtare solicitG un HascultGtor* Ln apropiere. &ulte rGspunsuri
(indicGri) pot trece neobservate (nu sunt consolidate Ln unele decoruri, fGcKnd
difcil faptul de a aduce rGspunsul/ indicarea) sub controlul stimulului dorinIei
pentru articol (.+). AceastG problemG este depGJitG cu 2E"+ unde copilul este
invGIat sG livreze imainea Ln mKna unei persoane.
<. poate f reu de Gsit imaini/ simboluri/ icoane Ji ele sG fe predate pentru
concepte mult mai abstracte.
=. pentru unii copii poate f mult mai reu sG combine simboluri pentru a e#prima o
varietate sau combinaIii de cuvinte.
>. difcultate de a transfera la alte funcIii ale limba!ului decKt solicitarea (cererea).
?. imainile trebuie sG fe create Ji pGstrate oranizat, Lntotdeauna la LndemKnG, dar
departe de alIi copii care le%ar putea pierde sau distrue.
/vantajele limbajului prin semne
9. sunt uJor de Lmboldit, mai ales dacG imitarea motorie este puternicG de!a Ln
repertoriul copilului.
:. stimulul Ji rGspunsul seamGnG uneori dar nu se potrivesc unul cu celGlalt, decKt
dacG oferim o construcIie Ln imbold.
;. semnele sunt lipsite de suport de mediu $ copilul are Lntotdeauna comunicarea
disponibilG (el nu%Ji poate pierde mKineile3).
<. e#istG o relaIie Lntre un sinur stimul Ji un sinur rGspuns, la fel ca Ln vorbire. "u
alte cuvinte, miJcGrile pentru fecare semn sunt diferite, Ln compotaIie cu 2E"+
unde miJcarea pentru fecare Hsolicitare* este la fel.
=. e#istG unele cercetGri care aratG cG copiii care Lncep cu semne au tendinIa de a
produce vorbirea vocalG mult mai repede decKt aceia care folosesc 2E"+. Aceasta
ar f reu de controlat Ln condiIii e#perimentale deoarece toIi copiii sunt unici.
Autorul a vGzut copii care par sG se HLmboldeascG* sinuri pentru structurile silabe
din anumite cuvinte prin e#ecutarea aceluiaJi numGr de miJcGri, cKte silabe sunt,
atunci cKnd Lncep sG vorbeascG pentru prima datG.
>. +undber Ji +undber (Analiza "omportamentului (erbal, 9AAB) a descoperit cG
semnele erau mult mai repede ac,iziIionate, rezultKnd Ln producIii mult mai clare,
Ln comunicGri mult mai spontane Ji erau mai probabil de menIinut Ji eneralizat
decKt sistemul de selectare a imainilor (indicare).
2e'avantajele limbajului prein semne
9. pGrinIii Ji profesorii trebuie sG aibG preGtire specialG Ln limba!ul prin semne.
:. pGrinIii Ji profesorii trebuie sG foloseascG semnele atunci cKnd vorbesc cu copilul.
;. pGrinIii Ji profesorii trebuie sG dea formG fecGrui semn individual.
<. semnele zboarG $ spre deosebire de imaini, ele sunt Hproduse* apoi dispar.
=. copiii care au difcultGIi Ln a pune Ln ordine miJcGri motorii fne pot avea multe
difcultGIi Ln deprinderea semnelor.
>. semnele pentru articolele preferate JL pentru activitGIile preferate s%ar putea sG
fe nevoie sG fe Hinventate*.
?. s%ar putea sG%i fe reu copilului sG interacIioneze cu alIi copii Ji adulIi care nu Jtiu
limba!ul prein semne.
@. s%ar putea sG fe reu sG%l LmboldiIi pe copilul cGruia nu%i place atinerea.
A. s%ar putea sG fe reu sG renunIaIi la ombold pentru unii copii care s%ar putea sG
continue sG%Ji Hlivreze* mKinile unui adult atunci cKnd vor ceva.
66
9B. dacG cei din !ur nu recunosc semnele copilului, multe solicitGri ar putea trece
nerGsplGtite (nu sunt concolidate). Aceasta ar putea sG facG reu faptul ca semnul
sG intre sub controlul solicitGrii copilului pentru un articol (.+).
IntrebAri pe care sA le aveFi Cn vedere
9. "um reacIioneazG copilul la atinere3 Mn timp ce unii copii pot f desensibilizaIi Ln
ceea ce priveJte imboldul mKinii Lntinse, care este necesar pentru predarea atKt a
semnelor cKt Ji a 2E"+%ului, aceasta va dura. Este important ca instructorul sG
rGmKnG asociat cu consolidarea astfel LncKt desensibilizarea ar trebui sG aibG loc
Lncet.
:. Este copilul capabil sG imite miJcGri relativ uJor6
;. (a suporta mediul forma de rGspuns aleasG6
<. "Kt de repede LnvaIG copilul cereri (solicitGri) noi6 (a f mediul capabil sG HIinG
pasul* cu cererea imainilor necesare6
=. "ererile (solicitGrile) curente ale copilului reprezintG Ln primul rKnd articole de
mKncare Ji obiecte sau se bucurG el (copilul) de multe activitGIi care sunt reu de
reprezentat printr%o imaine6
>. Mn cKte medii diferite se a7G copilul Ln timpul zilei Ji cu cKt de mulIi oameni diferiIi
va avea el nevoie sG solicite (cearG)6
?. Este posibil sG pGstraaIi forma de rGspuns aleasG accesibilG pentru copil Ln toate
mediile6
@. Este interacIiunea cu semeni care se dezvoltG normal parte din proramul
copilului Ji dacG da, pot f ei LnvGIaIi sistemul de rGspuns ales6
A. +unt toIi Hpartenerii de comunicare* din viaIa copilului dispuJi sG LnveIe Ji sG
foloseascG forma de rGspuns aleasG6
9B. "um reacIioneazG copilul la sunete6 Este probabil ca el HsG se stimuleze* la un
dispozitiv de producere a vocii dacG aceasta reprezintG forma de rGspuns aleasG6
99. De cKt de multe activitGIi sau !ucGrii diferite este interesat copilul6
9:. Este capabil copilul sG transporte forma de rGspuns cu uJurinIG Lntre medii
diferite6
Atunci cKnd nu e#istG nici o indicare clarG care sistem este cel mai bun pentru un
copil individual Ji familie, autorul recomandG ca pGrinIii sG aleaG douG articole pentru a
le preda drept semne Ji douG pentru a le preda cu 2E"+. AveIi ri!G ca toate articolele sG
fe lucruri pe care copilul le solicitG destul de frecvent (valoare de consolidar ealG).
IntroduceIi sistemele alese Ji vedeIi pe care Ll ac,iziIioneazG copilul mai repede. Apoi
aleeIi acel sistem ca sistemul primar de solicitare al copilului.
Indiferent de sistemul ales, alte forme de comunicare aumentativG pot servi ca
sG creascG LnIeleerea Ji interesul copilului faIG de ceea ce spun sau fac cei din !urul lui.
De e#emplu, unii copii pot sG reacIioneze bine la plGci/ table cu cKntece fGcute cu icoane
sau covoraJe cu icoane cuprinzKnd orele mesei. 2Grintele HindicG* Ln timp ce el/ ea
HvorbeJte* cu aceste sisteme. Imainile servesc de fapt drept Himbold* pentru ceea ce
spune pGrintele dar nu se solicitG nici un rGspuns din partea copilului. 'nii copii Lncep sG
modeleze acest comportament Ji Lncep sG foloseascG imainile Lntr%o manierG funcIionalG
atKt pentru a comenta (pipGi) cKt Ji pentru a solicita (cere).
DacG un copil foloseJte 2E"+%ul ca sistem primar, v%ar f folositor dacG aIi
introduce semne pentru cuvintele care sunt reu de reprezentat, cum ar f propoziIiile Ji
acIiunile. Aceste semne HaratG* de multe ori mai mult ca acIiunea sau locaIia decKt o
face o imaine Ji pot f ac,iziIionate mai rapid. Indiferent de sistemul ales, continuaIi sG
asociaIi cuvintele, sunetele Ji vorbirea cu consolidarea3
/735343/ P4I)37O4 CUVINT3
9. primele cuvinte trebuie alese pe baza intereselor Ji motivaIiei fecGrui copil.
:. aleeIi cuvinte pe care copilul le va folosi frecvent.
67
;. pentru copiii care de abia Lncep sG vorbeascG , aleeIi cuvinte pe care copilul
va f capabil sG le articuleze sau sG le apro#imeze Ln mod inteliibil sau cGdeIi de
acord asupra unei apro#imGri acceptabile.
<. pentru copiii care folosesc semne. AleeIi cuvinte care sunt iconice (semnul aratG
ca obiectul).
=. evitaIi primele cuvinte care sunt prea enerale sau au o valoare comunicativG
micG (de e#emplu: Hmai mult, da, nu, te ro*).
>. pentru copiii care folosesc semne, evitaIi cuvintele care aratG prea la fel (de
e#emplu: HmKncare, bGuturG*).
CU) I7 INV@J@) P3 COPI7 #@ PUN@ INT436@4I
CapacitAFi preEnecesare
"opilul ar trebui sG solicite (cearG) un numGr mare de obiecte Ji acIiuni. 'nii
oameni preferG sG aJtepte pKnG cKnd copilul este de asemenea capabil sG etic,eteze
(pipGie) ad!ective Ji prepoziIii, Ji tot la fel preferG sG aJtepte pKnG cKnd copilul foloseJte
propoziIiile ca sG solicite (cearG). AlIii au avut succes cu folosirea metodelor de predare
implicate Ln LnvGIarea copilului de a pune LntrebGri (solicitGri pentru informaIii) pentru a%l
LnvGIa pe copil prepoziIiile Ji ad!ectivele deoarece, fGcKnd acest lucru, s%ar putea ca
motivaIia copilului (.+%ul) sG creascG pentru folosirea ade!ctivelor Ji a prepoziIiilor Lntr%o
manierG funcIionabilG. 2robabil cG cel mai important este sG stabiliIi abilitatea copilului
de a diferenIia Lmpre!urGrile Ln care LntrebGrile (cereri de informaIii) sunt potrivite Ji sG
folosiIi apoi succesiunea de predare a capacitGIilor la care rGspunde cel mai bine fecare
copil. DacG s%a ,otarKt ca copilul sG fe LnvGIat sG punG LntrebGri Ji Lncep sG aparG reJeli
de discriminare, LncercaIi sG%l LnvGIaIi pe copil sG diferenIieze conte#tul relevant. DacG nu
aveIi succes, renunIaIi la a%l LnvGIa pe copil sG Lntrebe (cereri pentru informaIii), Ln timp
ce sunt LnvGIate alte capacitGIi.
2e ce pun oameni CntrebAri8
1uncIia primarG a LntrebGrilor este de a obIine informaIia doritG. Desiur, ca
adulIi, ne%am deprins cG este politicos Ji LntGritor faIG de prietenii noJtrii sG punem
anumite LntrebGri (adicG H"e mai faci6*, H"um a fost vacanIa ta6*). DacG suntem
interesaIi Ji ne bucurGm (suntem consolidaIi de cGtre) de interacIiunile cu persoana cu
care vorbim sau de subiectul discuIiei, LntrebGrile servesc la menIinerea sau continuarea
conversaIiei.
"Knd copii care se dezvoltG normal LnvaIG pentru prima datG sG punG LntrebGri,
H",e6* este de obicei prima Lntrebare folositG. 'na din e#plicaIiile acestui comportament
este aceea cG copilul solicitG informaIii. "opilul vrea sG LnveIe Ji este interesat de mediul
Lncon!urGtor. DacG se LntKmplG aJa, atunci Ln termeni comportamentali LnseamnG cG
cuvintele au devenit consolidatoare pentru copil. AltG e#plicaIie comportamentalG ar
putea f aceea cG persoana Ln prezenIa cGreia copilul spune H",e6* a devenit o
consolidare consolidatG Ji cG copilul solicitG (Hcere*) atenIia persoanei. Aceeasta se
LntKmplG dupG o istorie lunG cKnd copilul a LnvGIat cG acea persoanG este asociatG cu
consolidarea Ji cG consolidarea apare ori de cKte ori copilul spune H",e6* Ln prezenIa
persoanei.
#olicitA deja copilul1 studentul meu inormaFii8
DeIineIi cG atunci cKnd stabiliIi consolidarea de menIinere pentru orice
comportament dat trebuie sG ne uitGm la ceea ce Li place copilului respectiv. +%ar putea
sG parG cG copii HsolicitG informaIii* dacG aratG spre sau atin un obiect/ imaine fGrG sG
se uite la adultul care este prezent. Acest comportament a mai fost consolidat (menIinut)
de adultul prezent prin pronunIarea numelui articolului atins.
68
De e#emplu, un copil a fost consolidat mult prin litere Ji numere Ji el le aratG
frecvent. De cKte ori copilul aratG, adultul spunea numele literei sau numGrului. "opilul
putea identifca Ln mod receptiv (atinere/ obIinere/ indicare) literele Ji numerele atunci
cKnd era Lntrebat, dar nu vorbea. +inura modalitate prin care el solicita obiectele era sG%
i traG pe pGrinIii lui spre obiectul dorit sau spre locaIia tipicG a activitGIii pe care o
dorea. &ai derabG decKt Hsolicitarea de informaIii*, pGrinIii diveniserG !ucGria H(%/ec,*
perfectG a copilului3
('na din !ucGriile lui Hstimulente*). Mn timp ce aceasta servea la asocierea pGrinIilor cu
consolidarea, care reprezintG un scop dorit prin el LnsuJi, noi nu dorim sG facem acest
lucru Ji sG e#cludem faptul ca copilul sG nu LnveIe cum sG cearG anumite obiecte sau
acIiuni folosind alte forme de comunicare.
2entru acest copil particular, am avut succes Ln a%l LnvGIa cKteva capacitGIi cu
comportamentele pe care el le manifesta (atinere) de!a Ji folosindu%i dorinIa (.+%ul) de
a auzi pe cineva pronunIKnd litere Ji numere. MntKi, am Lnceput activitatea Ln felul Ln care
fusese LnvGIat copilul (copilul aratG/ adultul spune). Apoi am Lnceput sG aJteptGm cKteva
secunde pKnG cKnd copilul se Lntorcea Ji se uita la adult Lnainte de a spune numele cifrei.
Mn curKnd copilul stabilea contactul vizual Ln timp ce arGta. Apoi, am scris numerele pe
cartonaJe Ji l%am LnvGIat pe copil sG ne LnmKneze numGrul pe care dorea sG Ll spunem noi
(+istem de "omunicare prin intermediul sc,imbului de imaini O 2E"+).
8%am LnvGIat pe copil capacitatea/ priceperea de a da cuiva o imaine cu ceea ce
doreJte el pentru a obIine ceea ce vrea (consolidare). &ai apoi, atunci cKnd nu era
neapGrat ana!at Ln activitate, copilul Li dGdea imainea pGrintelui. "Knd fGcea acest
lucru, pGrintele scotea literele/ numerele Ji se !uca cu copilul, folosindu%le. "apacitatea
era mult mai funcIionalG deoarece copilul putea solicita un anumit !oc sau activitate
folosind iaminea Ln timp ce Lnainte el era capabil doar sG cearG un anumit
comportament din partea pGrinIilor dacG literele sau cifrele erau prezente. De asemenea,
copilul a eneralizat aceastG deprindere (2E"+%ul) pentru a solicita alte !ucGrii, mKncGruri
sau activitGIi pe care le dorea. Am folosit de asemenea valoarea consolidatoare a literelor
asociate cu cuburi, puzzle%uri Ji cKntece pentru a asocia aceste activitGIi cu consolidarea
(creeazG noi consolidGri condiIionate).
De asemenea, este important sG recunoaJtem cG, c,iar dacG un copil pronunIG
cuvinte care seamGnG cu LntrebGri, trebuie sG stabilim care este consolidarea de
menIinere, Lnainte de a putea sG stabilim dacG copilul solicitG informaIii sau cere un
anumit obiect sau activitate. De e#emplu, un copil care foloseJte mult ecoul ar putea
Lntreba H(rei sG te uiIi la televizor6* c,iar dacG lui nu%i pasG prea mult dacG /' vrei sau
nu3 1uncIia acestei LntrebGri este de a comunica, HEu vreau sG mG uit la televizor*. Este
uJor sG vedeIi cum s%ar putea LntKmpla lucrul acesta. HIstoria LnvGIGturii* Ln acest caz ar
putea f aceea cG, de fecare datG cKnd copilul vrea (are o .+) sG se uite la televizor, el o
tKrGJte pe mama lui pKnG la aparat Ji Li aJeazG mKna ei pe buton. ",iar Lnainte de a da
drumul la televizor, ea Ll LntreabG pe copil H(rei sG te uiIi la televizor6*. "opilul imitG (tip
ecou) H(rei sG te uiIi la televizor6* Ji televizorul este desc,is. "omportamentul de a
spune H(rei sG te uiIi la televizor6* a fost consolidat de multe ori. 2roblema este cG copilul
foloseJte Hforma* incorectG pentru funcIie3 Mn sc,imb, pGrintele a fost LnvGIGt sG
LmboldeascG cu HEu vreau sG mG uit...*. "opilul completa Hla televizor* Ji apoi televizorul
era desc,is. "opilul nu imitG LncG cuvintele izolate sub Hcontro instrucIional* sau pe o
bazG consecventG dar, el completa de obicei cuvinte din cKntecele lui preferate astfel
LncKt noi am Jtiut cG acesta ar f o metodG mult mai roditoare de a obIine
Hcomportamentul* de a spune Htelevizor* astfel LncKt sG%l putem consolida. Mn acest caz,
nu am dorit sG%l Lmboldim pe copil sG spunG H(eau sG mG uit la televizor* pKnG cKnd nu l%
am LnvGIat sG foloseascG cuvinte izolate pentru o varietate de funcIii din cauza istoriei lui
puternice de tip ecou. Mn cele din urmG l%am Lmboldit sG foloseascG multe propoziIii
diferite (adicG H(reau sG mG uit la /(*, HDesc,ide televizorul*, HPai sG ne uitGm la
televizor*, etc.) pentru a obIine desc,iderea televizorului dar numai dupG ce el a fopst
capabil sG etic,eteze un numGr mare de articole ca rGspuns la H"e este asta6* Ji fGcea
acest lucru Lntr%un mod atKt de spontan pentru a ne cKJtia atenIia. 1olosirea propoziIiei
H(reau sG mG uit la televizor* a devenit atunci importantG deoarece ascultGtorul nu putea
Lntotdeauna sG ,otGrascG dacG copilul spunea cuvintele pentru cG dorea Lntr%adevGr sG se
uite la /(, sau pentru cG el etic,eta televizorul doar ca sG ne cKJtie atenIia.
69
AlIi copii pun LntrebGri care nu servesc scopului de a cGpGta informaIii. De
e#emplu, ei ar putea Lntreba H'nde%i minea mea6* cKnd minea se a7G c,iar Ln faIa lor.
Acest lucru se LntKmplG pentru cG copilul a fost consolidat pentru pronunIarea cuvintelor
care seamanG cu LntrebGrile prin articolul dorit, c,iar Ji atunci cKnd el este vizibil/ la
vedere. +au, s%ar putea ca copilul sG f fost LnvGIat sG punG LntrebGri prin intermediul
activitGIilor imitative care nu includeau consolidarea potrivitG (obIinerea informaIiei pe
care nu o Jtii).
De e#emplu, poate cG copilul a fost consolidat cKnd a spus H"ine este acolo6*
atunci cKnd se uita Lntr%un album cu pozele membrilor familiei. DacG copilul poate sG
etic,eteze (pipGie) persoanele din album, el nu are nevoie de informaIia pe care o obIine
dacG foloseJte H"ine e acolo6*. .ri de cKte ori apare acest tip de istorie a LnvGIGrii, cel
mai bine este sG LmboldiIi folosirea cuvintelor corecte Ln conte#t Ji apoi sG consolidaIi,
oferind multe oportunitGIi de a e#ersa Ji de a estompa Ln acelaJi timp imboldurile, de a
preda Lmpre!urGrile potrivite astfel LncKt copilul sG fe capabil sG discrimineze Lntre cele
douG. De e#emplu, pentru copilul de mai sus, cineva ar putea Lmboldi (de tip ecou Ji prin
punerea deetului copilului pe pozG) H'ite, aici e tata3*, H'ite%o pe bunica3*, etc. Ji
estompeazG imboldurile. Mn acelaJi timp, LnvGIaIi%l sG punG LntrebGrile H"ine* Ln situaIia Ln
care el are nevoie de informaIie, aJa cum este descris mai !os.
Cum Cl CnvAF pe copil sA punA CntrebArile Cn situaFiile potrivite8
MntKi aveIi Ln vedere HinformaIia* care ar consolida o anumitG formG de rGspuns.
1. GPoate? obIine informaIia despre abilitatea unui obiect sau persoanG de a se
ana!a Lntr%o anumitG activitate. De obicei rGspunsul este Hda* sau Hnu*.
E#emplu:
H2oate mGarul sG zboare6*.
2. G3u pot1 3u am voie? obIine permisiunea de a se ana!a Lntr%o activitate doritG
sau de a obIine obiectul dorit. (Mn timp ce este Hincorect din punct de vedere
ramatical* sG folosiIi Hpot* Ln aceastG situaIie, el este atKt de mult folosit Ln
societatea noastrG pentru acestG funcIie LncKt este considerat potrivit atKta timp
cKt familia foloseJte de obicei forma LntrebGrii Ln aceastG situaIie).
E#emplu:
H2ot sG ies afarG6*
HAm voie sG iau o pra!iturG6*
(. GTe superi?< GTeEai supAra?< GVrei sA?< GPoFi sA? obIine informaIii despre
abilitatea sau probabilitatea ca o altG persoanG sG se ana!eze Lntr%o anumitG
activitate (combinate cu Htu* dacG vorbiIi cu persoana care doriIi sG se ana!eze
Ln activitate, Hel*, Hea* dacG persoana este prezentG dar nu Li vorbiIi Ji numele
persoanei dacG ea nu este prezentG). E#emplu:
H&G va lua bunica6*
H(rei sG mG a!uIi la puzzle6*
H2oIi sG%mi dai ,etele6*
H/e superi dacG te ro sG iei unoiul6*
H(a mere tata la muncG astGzi6*
H&G va lua DomniJoara +mit, cu ea Ln parc6*
+. GCe1 Ce este aia8? obIine informaIii despre etic,eta (pipGirea) unui obiect.
E#emplu:
H"e este Ln eantG6*
H"e este aia6* (arGtKnd spre un obiect/ imaine necunoscut(G))
%. GCe el8? obIine informaIii specifce unui atribut al unui obiect sau indicG cG este
necesarG mai multG Hspecifcitate*.
E#emplu:
I: HAm un cKine nou6*
+: H"e fel6*
I: H'n Bo#er.*
70
H"e fel de c,ipuri vrei6*
-. GCine8? obIine informaIii despre etic,eta (pipGirea) unei persoane.
E#emplu:
H"ine%i acela6* (un copil nou Ln clasG)
H"ine mi%a luat camionul6*
&ama: HAstGzi vine cineva Ln vizitG3*
+: H"ine6*
!. GUnde8? obIine informaIii Ln ceea ce priveJte locaIia unui obiect, persoanG sau
activitate.
E#emplu:
H'nde%i mama6* (mama nu este prezentG)
H'nde sunt pantofi mei6* (pantofi nu sunt prezenIi)
H'nde te duci6*
,. GCDnd8? obIine informaIii Ln ceea ce priveJte mGsurarea timpului.
E#emplu:
H"Knd pot sG iau prKnzul6*
H"Knd pleci Ln vacanIG6*
H"Knd ne putem LntKlni6*
.. G2e ce8? obIine informaIii despre motivul pentru care se LntKmplG ceva sau s%a
LntKmplat.
E#emplu:
HDe ce porIi o punG pe cap6*
HDe ce m%ai lovit6*
HDe ce vorbeJte el atKt de tare6*
10.GCare anume8? obIine clarifcarea despre : sau mai multe articole.
E#emplu:
/ata: H2oIi sG%mi dai o pra!iturG6* (; prezente)
+: H"are anume6*
11.GCum8? obIine informaIii despre o metodG sau proces de a completa ceva.
E#emplu:
H"um desc,izi asta6*
H"um funcIioneazG asta6*
12.GIFi1 Ii1 /i8? $ combinate cu pronume sau nume proprii pentru a obIine informaIii
despre preferinIe, activitGIi comune sau evenimente trecute.
E#emplu:
HYi%ai luat biscuiIi6*
HMIi place puzzle%ul6*
HMi plac bunicii casetele lui /,omas6*
2asul urmGtor este de a stabili cum putem face primirea informaIiei valoroasG
(consolidantG) pentru copil. Acesta este un element important al procesului de LnvGIare
deoarece, Ln timp ce Ll putem LnvGIa pe copil sG HLntrebe* LntrebGri, dacG copilul nu este
consolidat de informaIia primitG, nu este prea probabil cG el sG se ana!eze Ln acest
comportament Ln mod spontan3 "u alte cuvinte, Ll putem LnvGIa sG Lntrebe, dar trebuie de
asemenea sG%l LnvGIGm HsG%i pese* de obIinerea informaIiei. Acest lucru poate f
Lndeplinit prin asocierea primirii informaIiei cu o consolidare stabilitG. . datG ce primirea
informaIiei are o istorie lunG sau asociatG cu consolidarea, probabilitatea LntrebGri
viitoare sG fe puse este sproritG. Autorul predG de obicei numai Hcuvinte interoative* la
Lnceput pentru a f siur cG ele sunt LnvGIate drept Hcuvinte importante* (stimul
discriminativ) pentru un rGspuns specifc sau un anumit tip de informaIie. Apoi, pot f
predate LntrebGri multiple care conIin fecare formG specifcG de Lntrebare. 'rmGtoarele
reprezintG e#emple de metode de predare:
71
Ce8
("GrIile H/,omas* sunt puternic consolidante pentru copil Ji nu sunt la vedere)
I: HAm ceva pentru tine3 +pune ]"e6^*
+: H"e6*
I: H. nouG carte /,omas3*
-otG: "opilul trebuie sG f fost de!a LnvGIat sG rGspundG prin imitare indiferent ce
urmeazG dupG Hspune* Lntr%o instrucIiune. DacG copilul LntKmpinG reutGIi Ln a diferenIia
cerinIa rGspunsului Hecou* faIG de rGspunsul propriu la Lntrebare, de obicei a!utG dacG Li
punem sG imite LntKi alte cuvinte pentru Ha construi impulsul* Ji apoi cuvKntul
interoativ.
E#emplu:
I: H+pune ]casG^3*
+: H"asG.*
I: H+pune ]copil^3*
+: H"opil*
I: H+pune ]ce^3*
+: H"e.*
Articolul consolidat este aJezat Lntr%o eantG opacG.
I: (aratG spre eantG) H+pune ]"e este asta6^3*
+: H"e este asta6*
I: HEste titirezul tGu3 Paide sG ne !ucGm3*
"opilul se Lntinde spre eanta cu fermoarul Lnc,is care conIine o consolidare.
I: H+pune ]"e este Ln eantG6^3*
+: H"e este Ln eantG6*
I: H. casetG video nouG la care sG ne uitGm3 Paide3*
. datG ce Lntrebarea a fost sufcient asociatG cu consolidarea, LnvGIaIi%l pe copli sG
cearG informaIii referitoare la etic,ete (pipGiri) pe care el nu o Jtie.
I: (uitKndu%se la o carte cu Animale &arine care cuprinde ulte pipGiri pe
care copilul le%a ac,iziIionat anterior dar Ji unele pe care nu le%a LnvGIat
LncG).
I: H"e este asta6*
+: HBalenG*
I: (aratG spre alte animale pe care copilul le Jtie dar nu LntreabG H"e este
asta6* pentru a estompa imboldul interoativ pentru etic,etGri (pipGiri))
+: HDec,in .ctopus*
I: (aratG spre un articol necunoscut Ji LmboldeJte imediat) +pume H"e este
asta6*
+: H"e este asta6*
I: Heste un leu de mare* (Mn funcIie de fecare copil, consolidarea pentru
ana!area Ln acest comportament (adicG punerea/ adresarea LntrebGrii) ar
putea f primirea informaIiei (dacG Li plac animalele marine) sau poate f
asociatG cu consolidarea socialG cum ar f H'au3 Ai LnvGIat o ramadG de
animale marine3*)
8auda socialG a devenit o consolidare condiIionatG sau poate f asociatG cu o
scGdere a cererilor (doar citiIi Ji bucuraIi%vG LmpreunG de restul cGrIii), sau cu o altG
consolidare (cum ar f obIinerea unui leu de mare de !ucGrie) care i se dG dupG ce el
LntreabG dacG Li place sG se !oace cu creaturi marine.
Cine8
72
(enirea planifcatG a unui numGr de persoane care au fost asociate cu
consolidarea.
I: HEste cineva la uJG. +pune, ]cine^3*
+: H"ine*
I: (desc,ide uJa) HEste bunica3* (repetG cu alte persoane Hfavorite*)
2ersoane diferite se ascund pe rKnd sub o pGturG/ cearJaf, fGrG ca copilul sG le
vadG.
I: H'ite3 Este cineva sub pGturG3 +pune ]cine^3*
+: H"ine6*
I: (+pune numele persoanei Ln timp ce aceasta Hsare* deodatG de sub
pGturG).
I: Hcineva iubeJte sG%Ii dea pupici. +pune ]cine6^*
+: H"ine6*
I: HEu* (striG copilul cu pupici)
Aran!eazG ca oameni consolidaIi sG dea telefon.
I: H/e cautG cineva la telefon3 +pune ]"ine este6^*
+: H"ine este6*
I: HEste tati. /ati vrea sG vorbeascG cu tine3*
'itKndu%se prin albumul foto.
I: H"ine%i aceea6*
+: H&Gmica*
I: ("ontinuG sG arate poze apoi aratG pe cineva pe care copilul nu%l
cunoaJte)
I: H+pune ]cine%i acela6^*
+: H"ine%i acela6*
I: HBill.* (oferG de asemenea o consolidare socialG sau tanibilG pentru cG a
Lntrebat)
Unde8
ZoodF este o consolidare puternicG.
I: HXtiu unde este ZoodF3 +pune ]'nde6^*
+: H'nde6*
I: HEl este sub canapea3* (Ll a!utG pe copil sG%l localizeze dacG este
necesar)
. datG ce HCe* este stGpKnit, combinaIi cu HUnde*.
I: HAm ceva pentru tine3*
+: H"e este6*
I: H. mine nouG3 +pune H'nde ]este6^*
+: H'nde este6*
I: HEste Ln eanta asta3*
+: (scoate afarG minea)
. datG ce copilul solicitG H'nde* Ln Lmpre!urGri imainare Ln mod potrivit, ca
rGspuns la anumite +D%uri, LnvGIaIi%l sG solicite H'nde* combinat cu etic,eta obiectului
pentru a cere articole care lipsesc.
4ucKndu%se cu minea $ instrucorul ascunde minea Ln diferite locaIii de !ur
Lmpre!urul camerei.
73
I: (Li atrae atenIia asupra coJului ol Ln care este de obicei Iinuta minea)
+pune H'nde este minea6*
+: H'nde este minea6*
I: HEste sub cutie.*
Mi dG cereale fGrG linurG.
I: H+pune ]'nde%i linura mea6^*
+: H'nde%i linura mea6*
I: HEste Ln sertar. Pai sG o luGm.*
"opilul ar trebui sG solicite Ln mod consecvent articolele lipsG. AveIi ri!G sG
continuaIi consolidarea solicitGrii pentru articol (adicG HAm nevoie de o linurG*) Ln mod
intermitent. +%ar putea sG fe necesar da asemenea sG ascundeIi o consolidare primarG
cu linura pentru a compensa consolidarea LntKrziatG de a obIine linura.
2e ce8
Instructorul Ji copilul lucreazG la o activitate care nu este preferatG.
I: H/rebuie sG ne oprim din lucru acum. +pune ]De ce6^*
+: HDe ce6*
I: H2entru cG merem Ln parc3* (o activitate pe care preferG mult)
"opilul se uitG la o casetG video Hmai puIin preferatG*. Instructorul intrG Ji o
opreJte.
I: H+pune ]De ce ai Lnc,is caseta video6^*
+: HDe ce ai Lnc,is caseta video6*
I: H"a sG ne putem uita la caseta asta nouG cu sora3* (o casetG Hmai
preferatG*)
Instrucorul poartG un nas de clovn la JedinIG.
I: H+pune ]De ce porIi nasul acela6^*
+: HDe ce porIi nasul acela6*
I: H2entru cG azi o sG ne !ucGm de%a circul3* (una din activitGIile preferate
ale copilului).
Care1 Care anume8
I: H'na dintre aceste bomboane este pentru tine. +pune ]"are anume6^*
+: H"are anume6*
I: HBomboana portocalie* (culoarea preferatG a copilului)
I: (Lntinde mKinile, cu pumnii strKnJi) HAm o bucatG de bomboanG Ln mKnG3
+pune ]Mn care6^*
+: HMn care6*
I: HMn asta3* (desc,ide pumnul Ji Li dG copilului bomboana)
(Ml poate LnvGIa pe copil sG solicite Ln mod specifc HMn care mKnG6*)
I: (douG cutii prezente $ Ln una se a7G ZoodF) HZoodF este Lntr%o cutie.
+pune ]Mn care cutie6^*
+: HMn care cutie6*
I: HMn cutia strGlucitoare.*
. datG ce copilul foloseJte forma interoativG Ln mod consecvent, LnvGIaIi%l sG
solicite informaIii pentru a clarifca o cerere.
74
I: (DouG baloane prezente) HMnmKneazG%mi un balon. +pune ]"are
anume6^*
+: H"are anume6*
I: HAcela lun.*
+: (Mi dG instrucorului balonul Ji instructorul Ll um7G Ji se !oacG cu copilul).
"Knd copilul stGpKneJte Lntrebarea HCare8* Ji HUnde8*, combinaIi%le cu HCare
anume8*
I: HAm ceva pentru tine3*
+: H"e6*
I: H. mine3*
+: H'nde este6*
I: HMn eantG* (douG enIi prezente) H+pune ]Mn care anume6^*
+: HMn care anume6*
I: HMn eanta mare3*
/l cui1 / cui8
I: HAm bomboana cuiva. +pune ]A cui6^*
+: HA cui6*
I: HEste a ta3* (Li dG bomboana)
I: (Lntinde bomboana Ln faIa copilului) H+pune ]A cui este bomboana6^*
+: HA cui este bomboana6*
I: HEste a ta3*
. datG ce copilul LntreabG Ln mod reulat H/ cui8* fGrG nici un imbold, amestecaIi
procese Ln care bomboana aparIine altcuiva Ln mod intermitent.
(bomboana este aJezatG Ln faIa copilului)
+: HA cui este bomboana6*
I: HEste a mamei.* (&ama ia bomboana)
CDnd8
+: H2ot sG iau o prG!iturG6*
I: H-u c,iar acum. +pune ]"Knd6^*
+: H"Knd6*
I: HDe LndatG ce ne spGlGm pe mKini3*
AveIi ri!G ca Htimpul de aJteptare* iniIial sG fe foarte scurt3
I: H&erem Ln parc3 +pune ]"Knd^3*
+: H"Knd6*
I: HDe LndatG ce terminGm cartea3*
DupG ce sunt stGpKnite LntrebGrile HUnde8*, amestecaIi HCDnd8*.
I: HAzi merem Lntr%un loc special3*
+: H'nde merem6*
I: H8a zoo3 +pune ]"Knd merem la zoo6^*
+: H"Knd merem la zoo6* (locul preferat al copilului)
I: H",iar dupG prKnz3* (1aceIi asta Ln timp ce luaIi prKnzul, nu dupG micul%
de!un3)
Cum8
I: (are o !ucGrie nouG care este reu de pornit) HXtiu cum sG pornesc !ucGria
asta. +pune ]"um6^3*
75
+: H"um6*
I: H'ite aJa3* (o porneJte dar ascunde Hsecretul* faIG de copil astfel LncKt
sG poatG obIine cKteva procese3)
DupG ce nu mai este nevoie de nici un imbold, doar LmboldiIi%l pe copil sG spunG
H"um Li dai drumul6* Ji demonstraIi.
I: (Are un container cu o Lnc,izGtoare nouG Ji o consolidare LnGuntru. Mi dG
containerul copilului.) +pune H"um Ll desc,izi6*
+: H"um Ll desc,izi6*
I: H/rebuie sG o LnvKrIi Ln felul acesta.* (desc,ide Ji Li dG copilului
consolidarea.)
Pot
"opilului Li place sG se uite cum instructorul face lucruri cara,ioase Ji oferG Ln
mod repetat Hcomentarii continente* fGrG nici un imbold.
I: HPai sG !ucGm un !oc3 2oIi sG faci aJa6* (face ceva cara,ios pentru ca
copilul sG imite)
+: HDa, pot3* (imitG)
I: HAsta%i cara,ios3 Acum este rKnd tGu.*
+: H2oIi sG faci aJa6* (manifestG un comportament cara,ios ca
instructorul sG imite)
I: HDa, pot3* (+au H-u, nu pot3* dacG este potrivit3)
Vrei
I: H2utem mere afarG dacG vrea toatG lumea. +pune ](rei sG meri
afarG6^3* (Ll direcIioneazG pe copil sG%l Lntrebe pe un alt copil dintr%un rup
de trei)
+: H(rei sG meri afarG6* (continuG cu alt copil, sperKnd cG toIi vor spune
da3)
I: H2oIi sG te !uci cu minea dacG GseJti pe cineva care sG se !oace cu tine.
+pune ](rei sG te !oci cu minea6^3* (direcIionKndu%l pe copil sG abordeze o
altG persoanG)
+: H(rei sG te !oci cu minea6* (continuG pKnG GseJte pe cineva care
spune da3)
Acestea reprezintG numai e#emple de multe activitGIi care pot f folosite pentru a%l
LnvGIa pe copil sG punG LntrebGri. 8ucrurile importante de reIinut sunt:
9. informaIia nu trebuie sG fe cunoscutG/ JtiutG.
:. informaIia trebuie sG fe HvaloroasG* pentru copil.
CU) I7 INV@J@) P3 COPI7 #@ INJ373/5@ KI #@ ;O7O#3/#C@ 7I)6/JU7
/6#T4/CT
'nii copii cu autism sunt capabili sG LnveIe sG cearG (sG solicite), sG identifce
(respectiv) Ji sG etic,eteze (pipGie) obiecte Ji acIiuni concrete cu relativG uJurinIG, dar
prezintG mai multe difcultGIi Ln LnvGIarea altor pGrIi de vorbire care pot f considerate
mai Habstracte* ca naturG, cum ar f ad!ectivele, adverbele, prepoziIiile Ji pronumele.
E#istG multe teorii referitoare la cauzele care fac ca aceste HpGrIi de vorbire* sG fe mai
reu de LnvGIat pentru copiii cu autism, dar aceasta s%ar putea datora faptului cG aceste
cuvinte sunt HrelaIionale* sau Hrelative*. "u alte cuvinte, cuvintele folosite se sc,imbG Ln
funcIie de ce anume este comparat, de perspectiva vorbitorului sau persoana care
vorbeJte Ji faIG de persoana cGreia i se adreseazG. De e#emplu, atunci cKnd este vGzut
76
lKnG un arbust, un copac este considerat Hmai mare*, dar atunci cKnd este conparat cu
un zKrie nori, acelaJi copac va f considerat Hmai mic*. . mine care zace Hpe* podea
poate f de asemena HlKnG* un scaun, dar Ln funcIie de locul unde este localizat cel care
observG, HlKnG* ar putea arGta foarte diferit3 DacG vorbesc cu o persoanG de enul
feminin, Li spun Htu*, dar dacG Li spun ceva cuiva despre aceeaJi persoanG, o numesc
Hea*. Este uJor sG vedeIi cum pot copiii sG devinG confuzi3 Mn termeni comportamentali,
este mult mai reu de obIinut controlul stimulilor atunci cKnd stimulul se sc,imbG mereu3
AJa cum se LntKmplG Ji cu alte pGrIi de vorbire, de obicei o persoanG are cel mai
mult succes atunci cKnd foloseJte motivaIia sau dorinIa copilului (operaIiune de stabilire/
.+) pentru a%l LnvGIa sG cearG (solicite) folosind acele pGrIi de vorbire. . datG ce copilul
foloseJte aceste cuvinte pentru a solicita (cere) fGrG nici un imbold, copilul poate f
LnvGIat sG identifce Ln mod receptiv Ji sG etic,eteze (pipGie) folosnd acele cuvinte cu
mult mai multG uJurinIG prin intermediul metodelor de transfer. +G nu uitGm la fecare
parte de vorbire pentru a stabili cum am putea manipula nevoia copilului de a cere
folosind aceste Hcuvinte abstracte*. Este important sG reIineIi cG LntrebGrile folosite
pentru a smule rGspunsul, la fel ca Ji obiectivul (obiectivele) de referinIG reprezintG
toate o parte din condiIiile stimulente care specifcG care rGspuns va f consolidat.
/djectivele $ DupG ce s%au LnvGIat substantivele Ji verbele, ad!ectivele sunt de
obicei urmGtoarea parte de vorbire pe care o predGm unui copil. Ad!ectivele sunt
cuvintele care descriu substantivele, incluzKnd cuvinte care descriu cum sunG lucrurile,
cum se simt, ce ust au, cum aratG Ji cum miros. E#istG anumite lucruri fundamentale
care trebuiesc reIinute atunci cKnd predaIi ad!ectivele copiilor cu autism. MntKi, asiuraIi%
vG cG Ll LnvGIaIi pe copil cuvKntul pentru a descrie cum e#perimenteazG el senzaIiile. De
asemenea, fIi siur cG copilul Hprinde* trGsGtura corectG. Mn cele din urmG, predaIi Ln aJa
fel LncKt sG evitaIi ca copilul sG LnlGnIuie rGspunsurile sau sG foloseascG ad!ectivele Ln
mod nepotrivit. Mn cele din urmG, folosiIi motivaIia sau dorinIa copilului pentru anumite
articole pentru a%l LnvGIa pe copil sG solicite cu ad!ective Ji transferaIi apoi la toate
celelalte funcIii (operanIi verbali).
Este important sG LnIeleeIi cG copiii autiJti pot e#merimenta senzaIiile Lntr%o
manierG atipicG. De e#emplu, un lucru care pentru dumneavoastrG poate miros
Hdulcea*, poate mirosi Hputuros* pentru copil. AJa cG, atunci cKnd predaIi ad!ectivele
este important sG fIi constienIi de felul Ln care acIioneazG copilul la o anumitG senzaIie,
Ji sG acordaIi etic,eta potrivitG pentru reacIia lui. YineIi minte cG atunci cKnd predaIi
ad!ectivele, Ll puneIi de asemenea LnvGIa pe copil sG solicite (cearG) ca mediul lui sG fe
sc,imbat prin faptul cG el nu spune cum anume e#perimenteazG el evenimentele. 8a fel
cum un adult poate spune H&i%e fri* ca o solicitare indirectG pentru ca cineva sG dea
drumul la cGldurG, copilul poate f LnvGIat sG spunG H2rea tare3* ca o solicitare pentru ca
cei din !ur sG vorbeascG mai Lncet. MmbrGIiJarea care este HdrGuIG* pentru
dumneavoastrG ar putea HrGni* copilul. Atunci cKnd copilul este capabil sG identifce
aceste senzaIii sau sG solicite o sc,imbare, aceasta Li permite sG aibG mai mult control
asupra mediului sGu Ji poate reduce Hnevoia* pentru comportamentele neative care ar
putea apGrea dacG copilul ar f incapabil sG comunice Ln alt fel.
Este important ca atunci cKnd LncepeIi sG predaIi ad!ectivele ca articolele sG fe
identice Lntru totul, cu e#cepIia descriptorului IintG. &ulIi copiii cu autism LntKmpinG
reutGIi Ln a rGspunde la mai multe trGsGturi ale aceluiaJi articol Ji dacG folosim articole
care diferG prin mai mult de o sinurG trGsGturG pentru a preda un concept, nu putem f
siuri cG copilul Hprinde* aspectil corect al obiectului. De e#emplu, dacG folosim o mine
mare cu duni Ji o mine micG cu stele pe ea pentru a preda Hmare* Ji Hmic*, copilul ar
putea LnvGIa cG Hmare* LnseamnG lucruri cu duni Ji Hmic* LnseamnG lucruri cu stele. Mn
sc,imb, ar trebui sG folosim douG mini care au aceeaJi culoare Ji aceeaJi te#turG, dar
mGrimi diferite.
Este important sG aveIi ri!G sG folosiIi multe articole diferite Lntr%o varietate de
combinaIii cKnd predaIi ad!ectivele pentru a vG a!uta sG vG asiuraIi de faptul cG copilul
nu a fost LnvGIat din reJealG sG foloseascG ad!ectivele pentru a solicita articolul sau sG
LnlGnIuie ad!ectivul Ji substantivul ca fin noul nume al articolului dorit. De e#emplu, nu
dorim ca copilul sG LnceapG sG spunG Halbastru* pentru a solicita Hminea albastrG* sau
sG cearG toate lucrurile care sunt albastre prin pronunIarea Hmine albastrG*. 2entru a
e#ita acest lucru, Ll vom LnvGIa pe copil sG solicite o mine albastrG, una roJie, una
77
albenG, etc., la fel cum Ll LnvGIGm Ji sG cearG cGni albastre, cGni roJii Ji albene. De fapt,
ar trebui sG urmGrim noul rGspuns cu o combinaIie diferitG destul de repede. . altG cale
de a evita aceastG confuzie este sG LncepeIi prin combinarea ad!ectivului numai cu
solicitGrile (cererile) cele mai puternice ale copilului sau cu acele solicitGri pe care el le
foloseJte Ln mod consecvent fGrG nici un imbold. De asemenea este important sG%l
LnvGIaIi pe copil Ln ce situaIii poate sG foloseascG ad!ectivele. De e#emplu, dacG sunt
dispunibile douG cGni diferite, este important ca el sG o descrie pe aceea pe care o vrea
folosind ad!ective, dar dacG ar f disponibilG o sinurG canG, nu ar f potrivit sG foloseascG
ad!ective. -u dorim ca copilul sG LnceapG sG foloseascG ad!ective pentru a solicita Ji
etic,eta (pipGi) lucruri din mediul Lncon!urGtor tot timpul deorace comunicarea lui va
suna foarte neobiJnuit/ nu va suna natural. CandiIi%vG cum ar f dacG un copil i%ar cere
copilului de lKnG el Hun creion lun, alben Ji ascuIit* atunci cKnd creionul lui se rupe3 Mn
acest caz, simpla cerere pentru un creion ar f mult mai potrivitG.
2entru a folosi dorinIa sau motivaIia (.+) copilului pentru a%l LnvGIa sG solicite cu
ad!ective, LncepeIi prin a%i oferi douG sau mai multe aleeri diferite ale articolului dorit,
cerKndu%i copilului sG foloseascG ad!ective pentru a%Ji clarifca solicitarea (cererea). .
datG ce copilul este capabil sG solicite folosind ad!ective atunci cKnd este potrivit,
LncepeIi sG le transferaIi la rGspunsuri de pipGire (etic,etare). Este folositor sG folosiIi
sensul folosit Ln He#perimentarea* ad!ectivelor Ln +D sau Ln Lntrebarea care Li este pusG
copilului atunci cKnd transferaIi la un rGspuns de pipGire. De e#emplu, dupG ce un copil a
cerut Hminea tare* fGrG nici un imbold, LntrebaIi H"um se simte minea6* Ji/ sau H"um
se simte6* pentru a%l LnvGIa sG etic,eteze (pipGie) Htare*. (.bservaIi cG dumneavoastrG
doriIi sG puteIi muta substantivul din +D, deoarece dacG el este inclus, aceasta Li oferG
copilului un Hindiciu* cG nu Li cereIi numele articolului). Apoi folosiIi +D%ul sau Lntrebarea
H"e fel de mine6* sau HDescrie minea aceasta* pentru a%l LnvGIa pe copil sG combine
ad!ectivele Ji substantivele Lntr%o Hetic,etG* (pipGire) din : cuvinte.
DGspunsurile receptive care conIin ad!ective pot f predate cKnd curGIaIi !ucGriile
sau cKnd un articol este necesar pentru a completa o sarcinG. De e#emplu, instructorul ar
putea cere Hprosopul mare* atunci cKnd are nevoie sG%Ji usuce mKinile sau i%ar putea
cere copilului sG GseascG HmaJina micG* atunci cKnd curGIG !ucGriile. (-otG: -umai dacG
era prezent mai mult de un articol astfel LncKt sG fe necesarG clarifcarea.) AlIii ale sG
predea LntKi ad!ectivele ca rGspunsuri receptive (arGtare, oferire, atinere), apoi sG le
transfere la pipGiri (etic,etare, numire). .rdinea Ln care predaIi funcIiile (operaIii) este
mai puIin importantG decKt stabilirea funcIiei Ln care este cel mai probabil sG primiIi un
rGspuns, apoi transferarea rGspunsului la alte funcIii (operaIii).
"Knd Ll LnvGIaIi pe copil sG rGspundG la partea HtrGsGturilor* din rGspunsurile /1",
cKteodatG Ll LnvGIaIi ad!ective. 'nii oameni considerG cG nu este important sG fe siuri cG
copilul a LnvGIat sG solicite (cearG) Ji sau pipGie (etic,eteze) ad!ectivul Lnainte de a%l
preda ca o trGsGturG, dar este important ca acest lucru sG fe fGcut pentru a evita ca
rGspunsul sG nu devinG o memorare pe de rost. De e#emplu, ar f mai bine sG%l LnvGIaIi pe
copil sG solicite Ji sG etic,eteze Hferbinte/ rece* Lnainte de a%l LnvGIa sG rGspundG la
Hceva rece este (Ln,eIata)*. "Knd copilul este LnvGIat inversarea trGsGturilor, ei rGspund
cu ad!ective ca rGspunsuri intraverbale (nici un articol vizual prezent). 2entru a folosi
e#emplul de mai sus, dacG copilul a fost LnvGIat sG rGspundG Hrece* atunci cKnd este
Lntrebat H"um se simte Ln,eIata6* Ji Ln,eIata nu era prezentG, acesta ar f un rGspuns
intraverbal. +G fe capabil sG pipGie (etic,eteze) rece este important pentru a evita ca
acesta sG fe LnvGIat ca un rGspuns memorat sau pe de rost.
E#istG un anume dezacord Lntre profesioniJti Ln ceea ce priveJte dacG ad!ectivele
ar trebui sau nu sG fe LnvGIate ca perec,i opuse. 'nii considerG cG fGcKnd aJa duce la
mai multG confuzie pentru copil Ji alIii cred cG acest lucru Ll a!utG pe copil sG LnveIe
valoarea relaIionalG a termenilor. "uvintele care au antonime clare, cum ar f Hmare/
mic*, Hud/ uscat*, Hferbinte/ rece*, Hlun/ scurt* par sG fe uJor LnvGIate LmpreunG, dar
acest lucru nu este Lntotdeauna necesar. 'nele ad!ective nu au antonime clare cum ar f
HstrGlucitor* sau H7ocos*. Ad!ectivele pot f LnvGIate Ln izolare cu e#emple Ji non%e#emple
ale ad!ectivelor IintG dacG copilul LntKmpinG reutGIi Ln a LnvGIa Iintele LnvGIate
LmpreunG. DacG ne Kndim mai mult, cele mai multe articole de care se bucurG un copil
pot f Gsite Ln forme diferite care permit predarea ad!ectivelor. 'nele idei de a combina
ad!ectivele cu obiectele dorite cuprind:
- &are/ mic, lun/ scurt, dunat/ compact, plin/ ol Ji baloane de culori diferite.
78
- 'd/ uscat, nisip colorat diferit.
- &oale/ tare, aspru/ neted, mini de culori diferite.
- 8un/ scurt, lucitor/ tern $ beIe cu panlici diferit colorate.
- &Grimi diferite Ji culori Ji Hmecanisme* sau HroIi* care se LnvKrt.
- /itireze de culori Ji mGrimi diferite.
- +labGno/ ras, mare/ mic, Lnalt/ scund, moale/ tare, forme lipicioase ale
animalelor preferate Ji persona!e din cGrIi sau de pe casete video.
- &Grimi diferite Ji culori ale cGnilor Ln care se poate pune suc Ji/ sau sucuri de
temperaturi Ji feluri diferite.
- Diferite temperaturi ale apei atunci cKnd face baie sau cKnd se spalG pe mKini.
1olosiIi tablete pentru a sc,imba culoarea apei din baie Lntr%o anumitG culoare3
- Diferite culori de creioane, marNere, ,Krtie Ji plastilinG Ji creioane ascuIite/ tocite
sau carioci pentru copiii cGrora le plac activitGIile plastice.
- Diferite feluri de prG!ituri sau Ln,eIatG.
+%ar putea sG nu fe posibil sG predaIi atKt numGrul Ji varietatea e#emplelor care
sunt necesare pentru a eneraliza reacIia corectG la ad!ective. /rebuie folositG o mare
varietate de obiecte. &etodele de predare pentru etic,etare (pipGire) Ji cela receptive
pot f folosite pentru a vG asiura cG a%Ii predat e#emple destule. 8a Lnceput sunt folosite
douG articole identice Ji copilului i se cere sG identifce Ln mod receptiv Ji sG etic,eteze
(pipGie) e#emple multiple. DupG ce sunt stGpKnite obiecte identice, LnvGIaIi%l pe copil sG
etic,eteze (pipGie) folosind ad!ective cu articole care nu sunt identice.
De asemenea este important sG fIi siuri cG predaIi toate Hranurile* diferite Ln
cadrul unui anumit ad!ectiv care este predat. De e#emplu, atunci cKnd predaIi HroJu*,
LnvGIaIi%l o amG larG de nuanIe de roJu pentru a f siur cG copilul este capabil sG
eneralizeze pipGirea. Atunci cKnd predaIi concepte de mGrime aveIi ri!G sG predaIi cG
un obiect poate f considerat Hmare* atunci cKnd este lKnG altul dar Hmic* Ln comparaIie
cu altceva.
Mncepem prin a preda ad!ectivele care sunt cKt mai diferite posibil (antonime),
apoi Lncepem sG comparGm diferenIele mai mici. Ad!ectivele comparative (mare, mai
mare) Ji cele superlative (mare, mai mare, cel mai mare) pot f predate de LndatG ce
copilul este capabil sG atic,eteze (pipGie) antonimele.
Prepo'iFiile $ prepoziIiile sunt cuvinte care descriu locaIia substantivelor Ji ele
sunt Lntotdeauna Ln relaIie cu un alt obiect. Ele reprezintG una dintre pGrIile de vorbire
care este cel mai reu de predat copiilor cu autism. Aceasta s%ar putea datora faptului cG
aceleaJi Hcuvinte* pot HpGrea* atKt de diferite, Ln funcIie de obiectele folosite Ji de
locaIia vorbitorului Ji a ascultGtorului. &ai mult, aceeaJi locaIie poate f descrisG folosind
mulIi termeni diferiIi3 Mn termeni comportamentali, e#istG o oarecare difcultate Ln
obIinerea controlului stimulului deoarece stimulii multipli (adicG obiectul la care vG
referiIi, alte obiecte prezente, Lntrebarea folositG) controleazG rGspunsul Ji mulIi dintre
aceJti stimuli pot varia mult.
2entru a vedea cKt de reu este pentru un copil sG LnveIe prepoziIiile, LncercaIi
acasG un mic e#periment. 2uneIi un articol Lntr%o anumitG locaIie, apoi c,emaIi Ln camerG
diferite persoane ca sG%i descrie locaIia. (eIi observa probabil cG persoane diferite
descriu poziIia Ln relaIii cu obiecte diferite astfel LncKt o persoanG poate descrie poziIia ca
find HLn colI* Ji alta poate spune cG este HdupG canapea* Ji alta LncG ar putea spune cG
este HLntre canapea Ji perete*, iar alta ar putea spune cG este HlKnG canapea*. /oate
rGspunsurile pot f corecte dar toate sunt diferite3 . altG sursG de confuzie poate f felul Ln
care folosim prepoziIiile. "ei mai mulIi oameni ar f de acord cG merem Hpe* o bicicletG
Ji HLntr%o maJinG*, dar cum cGlGtorim HLn* cGruIG sau Hcu* cGruIa6 Dar Ln ceea ce priveJte
trenul6 'n leaGn6 -e plimbGm Hprin* sau Hpe* iarbG6 2eJtii LnoatG HLn* sau Hsub* apG6
"ei mai mulIi oameni nu sunt consecvenIi Ln felul Ln care folosesc prepoziIiile Ji copilul
poate auzi cuvinte diferite pentru a descrie aceeasJi poziIie de la oameni diferiIi.
'n mod prin care Ll puteIi LnvGIa pe copil sG LnIeleaG Ji sG foloseascG prepoziIiile
corect este de a menIine aceeaJi consistenIG cu instructori diferiIi. Crupul trebuie sG
cadG de acord asupra termenilor care sG fe folosiIi cu anumite obiecte cum ar f cei
prezentaIi mai sus. 'n alt considerent important este acela cG prepoziIiile ar trebui sG fe
Lntotdeauna predate Ln combinaIie cu un alt obiect pe care Ll folosiIi pentru a preda
poziIia. De e#emplu, predaIi HLn cutie* Ji HLn afara cutiei* decKt sG predaIi numai HLn* Ji
79
HLn afarG*3 Mn timp ce HLn* poate f destul de clar dacG este predat sinur, un articol care
este HLn afarG* poate f de asemenea Hpe podea* dacG obiectul referent nu este inclus Ln
rGspuns.
'nul din cele mai uJoare feluri Ln care Ll puteIi LnvGIa pe un copil prepoziIiile este
de a folosi articolele care sunt puternic dorite plasate Ln poziIia IintG. "Knd copilul solicitG
(cere) articolul, spuneIi%i poziIia (la Lnceput LmboldiIi%l, apoi estompaIi imboldul). De
e#emplu, dacG atunci cKnd predaIi Hsub* aveIi o cutie LntoarsG cu fundul Ln sus, cKnd
copilul LJi cere !ucGria H2oo,*, spuneIi%i cG se a7G Hsub* cutie. Atunci cKnd se !oacG cu
2oo, l%aIi putea Lndruma pe copil sG%l aJeze pe 2oo, Hsub cutie* Ji puneIi%l sG sarG Hpeste
cutie*. Apoi scoateIi alte obiecte, cum ar f un li,ean Ji o carte Ji lGsaIi%l pe copil sG
cearG (solicite) ca 2oo, sau alte persona!e sG sarG Hpeste carte* sau Hsub li,ean*. 2rin
amestecarea poziIiilor IintG Ji a obiectelor referente, vG puteIi asiura de faptul cG copilul
LnvaIG sG rGspundG Lntr%o manierG 7e#ibilG. Din nou, aveIi ri!G sG transferaIi la toate
funcIiile (operanIi verbali), incluzKnd cererea (solicitarea), receptivul (identifcarea),
pipGirea (etic,etarea) Ji intraverbalul (rGspunsul la comportamentul verbal al altora).
DacG copilului Li place sG se miJte, cel mai bun loc de a%l LnvGIa prepoziIiile poate
f pe terenul de !oacG3 'rcaIi%vG sub Ji peste bare, daIi sus Ji !os balansoare, mereIi Ln
susul Ji Ln !osul topoanelor, mereIi Ln Ji Ln afara construcIiilor. &ereIi prin Ji Ln !urul
tunelelor. 'nor copii le place sG o facG pe Jeful cu adulIii, aJa cG lGsaIi%l pe copil sG vG
spunG unde sG mereIi3 (cerere) . datG ce el foloseJte prepoziIiile pentru a servi acestei
funcIii, transferaIi la alte funcIii.
'nor copii le place sG se !oace de%a HCGseJte !ucGria* cu un adult. 2entru a !uca
acest !oc, ascundeIi pe rKnd o !ucGrie preferatG. . persoanG ascunde !ucGria Ji cealaltG
poate face ; LncercGri referitoare la poziIia ei. DacG nu este ,icitG poziIia, persoana care
a ascuns !ucGria Li spune celeilalte unde sG o GseascG. Acest !oc poate f destul de reu
Ji trebuie folosit cu copiii care sunt capabili sG solicite (cearG) informaIii privitoare la
poziIii, folosind LntrebGrile H'nde* Ji LntrebGrile HEste/ +unt* Ji care pot rGspunde la
LntrebGrile intraverbale Hda/ nu*, dar care mai au totuJi anumite confuzii Ln privinIa
prepoziIiilor.
'n alt !oc mai reu care poate f folosit pentru a preda prepoziIii de un nivel mai
ridicat este de a pune o barierG Lntre : copii care au amKndoi ,Krtie Ji creioane. 'n copil
a!une sG fe HJeful* Ji Li spune celuilalt copil ce anume sG deseneze Ji unde. De
e#emplu, un copil i%ar putea spune celuilalt sG deseneze o casG Ln mi!locul foii, un soare
Ln colI Ji un copac lKnG casG. Acesta reprezintG un !oc bun pentru amKndoi copii
deoarece dacG copilul care nu este HJeful* are vreo Lntrebare, el trebuie sG%l Lntrebe pe
HJef* pentru clarifcGri3 (cerere de informaIii) "Knd desenul este ata, lGsaIi%i pe copii sG%
Ji compare desenele Ji vedeIi cum ele sunt diferite3 Din nou, acest !oc ar trebui folosit
pentru copiii care sunt capabili sG solicite informaIii folosind LntrebGrile H'nde*3
Pronumele $ pronumele sunt de asemenea foarte rele pentru copiii cu autism
deoarece termenul folosit depinde de cine este vorbitorul Ji cui i se adreseazG el, la fel ca
Ji de prezenIa sau HcunoJtinIa* pe care o are ascultGtorul despre referent3 &ai mult,
multor copii cu autism le place sG aibG cKte un nume pentru fecare lucru, astfel LncKt
faptul cG Hmama* poate f numitG Hea*, Hei* Ji Htu* poate f destul de frustant3 De
asemenea, pronumele sunt de obicei reu de LnvGIat deoarece dacG vrem sG%l Lmboldim
pe copil sG rGspundG aJa cum se aJteaptG de la el, de cele mai multe ori trebuie sG
inversGm pronumele. De e#emplu, dacG Ll LnvGIam pe copil sG rGspundG la H-asul cui6*
prin pronunIarea Hnasul meu* atunci cKnd Ll Lmboldim, trebuie sG spunem Hnasul meu*
c,iar dacG aceasta am putea%o spune pentru a ne referi la propriul nostru nas3 /endinIa
multor oameni este de a%l consolida pe copilul care rGspunde corect cu Hnasul meu* prin
a%i spune HAJa este3 Este nasul tGu3* care aduce Ji mai multG confuzie.
Mn cele din urmG, cKnd Ll LnvGIGm pe copil sG foloseascG pronumele, trebuie sG
avem ri!G sG%l LnvGIGm sG le foloseascG corect atKt ca HpipGire* (etic,etare Ln prezenIa
unei persoane) cKt Ji Hintraverbal* (folosind pronumele pentru a vorbi de lucruri care nu
sunt prezente) Ji sG folosim Hcomportamente comunicative* adiIionale cum ar f
indicarea pentru a clarifca referentul. CKndiIi%vG la copilul care s%ar putea duce la
profesor Lntr%o clasG de copiii Ji ar spune HEa mi%a luat minea*3 "opilul este prezent Ln
camerG dar profesorul nu are nici o idee cine este Hea*3 este important sG%l LnvGIaIi pe
80
copil sG indice sau mGcar sG se uite la persoane la care se referG atunci cKnd dG un
rGspuns la pipGire.
"a un alt e#emplu, KndiIi%vG la copilul care vine acasG Ji mama lui Ll LntreabG:
H"e ai fGcut aztGzi la JcoalG6*. "opilul rGspunde: HAm construit un castel cu el*3 mama nu
are nici o idee la cine se referG Hel*. Este important sG%l LnvGIaIi pe copil sG foloseascG
numele persoanei la care se referG pentru Ha stabili referentul* Lnainte de a folosi
pronumele ca rGspuns intraverbal.
'na dintre reJelile care apar de obicei ca rezultat al reutGIii inerente Ln
LnvGIarea copiilor autiJti de a folosi pronumele este evitarea completG a folosirii lor3 Mn
sc,imb, oamenii vor folosi numele lor proprii Ji/ sau al copilului Ln locul pronumelui
potrivit. De e#emplu, un pGrinte ar putea sG LmboldeascG HTevin vrea sG se !oace afarG*.
Bine%nIeles, dupG ce ani Lntrei copilul afost consolidat pentru a spune HTevin vrea sG se
!oace afarG*, va f foarte reu sG%l LnvGIaIi sG foloseascG HEu* corect atunci cKnd se referG
la el LnsuJi3 +au, atunci cKnd rGsfoiesc un album foto, pGrinIii l%ar putea LnvGIa pe copil sG
rGspundG cu numele lui atunci cKnd este Lntrebat HA cui este asta6* Ln timp ce se uitG la o
pozG cu el. DGspunsul obiJnuit ar trebui sG fe HA mea* Ji nu numele copilului Ln acest
conte#t.
2ronumele cum sunt Hel, ea, lui, ei, etc* nu ar trebui folosite la Lnceputul preGtirii
limba!ului, dar este important sG LncepeIi sG%l LnvGIaIi pe copil sG se refere la el LnsuJi ca
HEu* Ji H&ie* c,iar de la Lnceput pentru a evita sG trebuiascG sG HluptGm Lmpotriva*
propriei predGri mai tKrziu.
3u1 )ie1 )ine
2rimele pronume pe care le LnvaIG mulIi copii sunt HEu* Ji H&ie*. Acestea sunt de
obicei LnvGIate prin intermediul solicitGrii (cererii) cKnd copilul Lncepe sG cearG cu HEu
vreau ...*. H&ie* poate f LnvGIat cKnd copilul solicitG o acIiune. De e#emplu, atunci cKnd
copilul cere HLmpine* LntrebaIi H2e cine sG Lmpin6* Ji LmboldiIi%l sG rGspundG Hpe mine*3
aveIi ri!G sG aveIi alte persoane sau pGpuJi disponibile pentru a le Lmpine astfel incKt
copilul sG nu LnceapG sG LnlGnIuie HLmpine%mG* Lntr%o sinurG solicitare pentru
HLmpine*. . datG ce sunt 7uente ca solicitGri (cereri) aceste pronume pot f transferate
la pipGiri (etic,etGri) destul de uJor prin a%l Lntreba H2e cine sG Lmpin6* Ji sG LmboldiIi
Hpe mine* sau H"ine vrea niJte suc6* Ji sG LmboldiIi Heu*.
)eu1 /l meu
"ele mai uJoarepronume care sunt apoi LnvGIate sunt de obicei Hmeu* sau Hal
meu*. MntKi predaIi aceste rGspunsuri ca o solicitare (cerere) pentru a Iine un articol pe
care cineca LncearcG sG vi%l ia. De e#emplu, Ln timp ce LncercaIi cu blKndeIe sG luaIi un
camion de !ucGrie, LmboldiIi%l pe copil sG spunG Hcamionul meu* Ji sG%l traG Lnapoi (ca
cei mai mulIi copiii mici3). este important sG%l LnvGIaIi pe copil HsG%Ji apere lucrurile* Ln
felul acesta, mai ales dacG ei mer la creJG sau Lntr%un mediu preJcolar. Este mult mai
bine decKt sG loveascG sau sG accepte pasiv ca un alt copil sG%i ia !ucGriile3 . datG ce
copilul reacIioneazG atunci cKnd LncercaIi sG%i luaIi camionul, LntrebaIi HAl cui camion6*.
"el mai probabil copilul va rGspunde Hcamionul meu* ca un rGspuns de pipGire
(etic,etare) pentru cG tocmai a spus aJa. 1iIi cara,ioJi3 MncercaIi sG vG LncGlIaIi cu
pantoful copilului cKnd vG preGtiIi sG ieJiIi afarG Ji daIi%i lui pantofi dumneavoastrG
pentru a%l Lmboldi sG solicite H2antoful meu3*. HAl meu* poate f LnvGIat Lntr%un mod
asemGnGtor. "opilul este LnvGIat doar cuvintele Hal meu* Ln loc de combinaIia Hmeu* Ji
obiect.
/l meu1 /l tAu
"el mai bine este sG nu LncepeIi sG predaIi Hal meu* Ji Hal tGu* prin darea de
instrucIiuni receptive. De obicei, noi suerGm predarea atKt a rGspunsurilor receptive
(indicare/ atinere) cKt Ji a celor de etic,etare (pipGire) Ln acelaJi timp. Aceasta se
LntKmplG deoarece copilul va etic,eta (pipGi) articolul, acIiunea Ln timp ce Ll/ o identifcG
Ln mod neativ. 2entru a transfera de la un rGspuns reeptiv, etic,eta (pipGirea) trebuie sG
fe inclus Ln timp ce copilul indicG. YineIi minte, transferGm comportamentul copilului la o
situaIie nouG, ceea ce nu este pozibil Ln cazul pronumelor Hal meu* Ji Hal tGu*. Mn sc,imb,
aceastG sarcinG ar necesita o inversare a pronumelor. De e#emplu, unele din primele
obiective Ln AB88+ cuprinde LnvGIarea copilului de a identifca pGrIi ale corpului pe el
81
LnsuJi Ji pe alIii. &ulIi folosesc +D%urile Hatine nasul meu* Ji Hatine nasul tGu* pentru a
preda aceastG capacitate. .ricum dacG i se cere Hatine nasul meu* Ji copilul rGspunde
prin a%Ji atine Ji a spune Hnasul meu*, aceasta ar f o folosire nepotrivitG a pronumelui Ji
nu ar putea f transferat la pipGirea HAl cui nas6*. Mn sc,imb, puneIi%l pe copil sG pipGie
pGrIi din corpul pGpuJilor, animale, imaini ale oamenilor, etc. Yinta de pipGire a
articolului Ji/ sau predarea pipGitului combinaIiei posesor/ posesiune. AJteptaIi ca sG
predaIi pronumele dupG ce copilul stGpKneJte multe alte capacitGIi.
I: HAtine nasul cKinelui.*
+: atine Ji spune H-asul cKinelui.*
I: HBine3 Acest nas este...*
+: HAl cKinelui.*
I: HAl cui nas6*
+: HAl cKinelui.*
I: H+pune%mi despre asta.*
+: H-asul cKinelui.*
&ai tKrziu, cKnd copilul este preGtit sG LnceapG sG LnveIe pronumele, poate f
folositG aceeaJi activitate pentru a preda alte pronume posesive cum ar f Hal lui*, H a ei*,
care nu necesitG LnversGri de pronume.
Alte metode de predare folosite pentru predarea posesivelor Hal meu* Ji Hal tGu*
pot cuprinde folosirea comentariilor continente. "u comentariile continente, copilul
este LnvGIat sG pipGie (etic,eteze) ceva din mediul Lncon!urGtor prin urmGrirea
Hmodelului* oferit de instructor, dar nu prin imitarea directG. Acesta reprezintG de multe
ori o metodG care are succes Ln LnvGIarea copiilor autiJti din moment ce ei au o tendinIG
de a imita (tip/ ecou/ duplicat).
I: H8anterna mea este albenG.* (aratG spre lanterna copilului Ji Li dG
imbold fonetic ....:=B....)
+: H8anterna mea este albastrG.*
I: H+pune%mi despre aceastG lanternG.* (Ln timp ce aratG spre lanerna
copilului)
+: H8anterna mea este albastrG.*
Apoi , reprezenaIi H+pune%mi despre aceastG lanternG* cu imboldul deplin de
H8anterna ta este albenG.* "ontunuaIi pKnG cKnd copilul este capabil sG descrie fecare
articol folosind referenIii corecIi de pronume. 1olosirea H+pune%mi despre* ca +D reduce
efectele inversGrii pronumelui. HAl meu* Ji Hal tGu* pot f de asemenea LnvGIate cu
uJurinIG atunci cKnd vG !ucaIi. MnvGIaIi%l pe copil sG pipGie al cui rKnd este. IcepeIi cu
instructorul Ji cu copilul spunKnd HDKndul meu* la timpul potrivit dar LntrebaIi HAl cui
rKnd6* numai dupG ce copilul a spus de!a HDKndul meu*. DupG ce acesta este stGpKnit,
LncepeIi sG spuneIi HrKndul tGu* de fecare datG cKnd tocmai a trecut rKndul instructorului
Ji LmboldiIi%l pe copil sG facG la fel. . datG ce copilul spune Ln mod consecvent HrKndul
tGu* fGrG nici un imbold, transferaIi la pipGire prin Lntrebarea HAl cui rKnd6* Ln urma
rGspunsului sGu iniIial. Mn cele din urmG, o datG ce sunt stGpKnite amKndouG, amestecaIi%
le.
8a un anumit punct, copilul are nevoie sG LnveIe sG inverseze pronumele, dar
acesta ar trebui sG fe condus dupG ce multe alte pronume au fost stGpKnite. 2redaIi doar
cKte un pronume pe rKnd. "Knd predaIi, va f important sG oferiIi imbolduri de tip ecou
puternice Lnainte ca copilul sG rGspundG. De e#emplu, spuneIi copilului HatineIi
enunc,ii* apoi LntrebaIi HAi cui enunc,i6* Ji imboldiIi HAi mei*. AJteptaIi ca copilul sG
vG imite apoi puneIi din nou Lntrebarea pentru a obIine un rGspuns neLmboldit. . datG ce
copilul rGspunde cu Hai mei* Ln mod consecvent, fGrG nici un imbold, introduceIi Hal tGu*.
I: HAtine%mi nasul.*
+: (atine nasul)
I: HAl cui nas6 +pune ]al tGu^.*
+: HAl tGu.*
82
2entru unii copii, cel mai uJor este sG aJteptaIi pKnG cKnd l%aIi LnvGIat pe copil sG
solicite (cearG) informaIii folosind HAl cui6* Ji H"ine6* apoi predaIi pronumele Ln leGturG
cu aceste cereri. De e#emplu, puneIi o bucatG din bomboana preferatG a copilului pe
podea Ji LmboldiIi%l sG Lntrebe HA cui bomboanG6*, spuneIi%i HEste a ta3* sau HEste
bomboana ta3*. El va LnvGIa repede LnIelesul lui Hal tGu*. Apoi LncepeIi sG%l LntrebaIi HAcui
este bomboana6* dupG ce aIi rGspuns la Lntrebarea lui Ji LmboldiIi%l sG rGspundG Ha mea*.
Din cKnd Ln cKnd, atunci cKnd el rGspunde HA cui bomboanG6* spuneIi HEste bomboana
mea3* Ji luaIi bomboana sau cereIi%i lui sG v%o dea. (AveIi ri!G3 2oate f tentant.) MntrebaIi
HA cui bomboanG6* Ji LmboldiIi%l sG rGspundG HA ta*. Bine%LnIeles, dacG copilului nu%i plac
bomboanele, poate f folositG orice consolidare.
/l lui1 / ei1 /l nostru
Acestea sunt tot pronume posesive Ji avanta!ul LnvGIGrii lor constG de obicei Ln
faptul cG ele nu necesitG inversGrii Lntre instructor Ji copil. Acestea sunt pronume folosite
pentru a etic,eta (pipGi) sau pentru a rGspunde intraverbal la stGri de proprietate. AJa
cum s%a descris mai sus, aceste pronume pot f LnvGIate cu pGrIi ale corpului. +e
suereazG cG dacG folosiIi aceastG metodG de predare, copilul este de asemenea LnvGIat
sG indice referentul.
(sunt prezente imainea unui bGiat, a unei fete Ji a unui cKine)
I: HAtine cGmaJa lui.* (imboldul cu LntKrziere de B secunde)
+: (atine cGmaJa bGiatului)
I: HAtine cGmaJa lui.* (estompeazG imboldul)
+: (atine cGmaJa bGiatului)
I: H"GmaJa aceea este ...*
+: HA lui.*
I: HA cui cGmaJG6*
+: HA lui.*
"ontinuaIi cu alte pronume posesive pentru fatG (a ei) Ji pentru cKine (zarda lui).
2ronumele posesive pot f LnvGIate de asemenea Ln leGturG cu pronumele
subiective.
(imaini cu oameni fGcKnd anumite acIiuni cu obiecte)
I: HCGseJte ]El cKntG la c,itara lui^.*
+: (aratG Ji spune) HEl cKntG la c,itara lui.*
I: H"e se LntKmplG6*
+: HEl cKntG la c,itara lui.*
I: HCGseJte ]Ea cKntG la c,itara ei^.*
+: (aratG Ji spune) HEa cKntG la c,itara ei.*
I: H"e se LntKmplG6*
+: HEa cKntG la c,itara ei.*
2ronumele la plural pot f de asemenea LnvGIate Lntr%o manierG asemGnGtoare,
dacG avem doi sau mai mulIi oameni care sG fe Hproprietarii* obiectului. De e#emplu,
H-e spGlGm maJina noastrG* sau HEi LJi fac curat Ln casa lor*. 2ronumele la sinular Ji la
plural ar trebui de asemenea sG fe predate Lntr%un fel amestecat astfel LncKt copilul sG
poatG rGspunde Lntr%o manierG 7e#ibilG (E#emplu: Ea se !oacG cu pGpuJa ei. Ea face curat
Ln casa lor.).
3u1 3l1 3a1 Tu1 Noi1 Voi1 3i1 NouA
Acestea sunt pronumele Hsubiective*. "u alte cuvinte, ele sunt folosite pentru a se
referi la subiectul unei propoziIii, etic,etKnd (pipGind) un articol care se vede sau care
poate f folositintraverbal atKt timp cKt Hreferentul* sau persoana despre care vorbiIi a
fost stabilitG de!a.
DacG copilul are o !ucGrie preferatG, spuneIi%i ca vreIi Lntr%adevGr sG vG !ucaIi cu
ea dar cG altcineva o are. Apoi, LmboldiIi%l sG Lntrebe H"ine6*. Ar trebui sG fe prezenIi atKt
o persoanG de enul masculin cKt Ji una de enul feminin. 8a Lnceput LmboldiIi printr%o
83
indicare adGuatG la HEl/ Ea* are !ucGria dar estompaIi imboldul de indicare. . datG ce
copilul poate Gsi uJor persoana corectG pe baza pronumelui pe care i l%aIi dat,
trasnferaIi la pipGire (etic,etare) prin Lntrebarea H"ine are !ucGria6*. AveIi ri!G ca copilul
sG vorbeascG Ji sG indice ca parte a rGspunsului sGu la Lnceputul procesului de GIare. De
asemenea, aveIi ri!G ca copilul sG se adreseze instructorului Ln timp ce pronumele se
sc,imbG Ln Htu* dacG el se adreseazG persoanei care Iine !ucGria. . datG ce copilul
stGpKneJte HEl/ Ea*, daIi articolul la persoane diferite Ji LmboldiIi%l pe copil sG rGspundG
corect, Ln funcIie de persoana cGreia i se adreseazG, la fel Ji Ln funcIie de persoana care
are !ucGria.
(o persoanG de enul masculin, una de enul feminin Ji copilul sunt prezenIi Ji !ucGria
preferatG $ o lanternG datG din mKnG Ln mKnG)
I: (dG !ucGria bGrbatului) H+pune%mi. "ine are lanterna6*
+: (aratG spre bGrbat dar se uitG la instructor Ji spune) HEl o are.*
I: H+pune%i lui.*
+: H/u ai lanterna.*
I: (Li dG lanterna copilului) H"ine are lanterna6*
+: HEu o am.*
I: (Li dG lanterna femeii) H"ine are lanterna6*
+: (aratG spre femeie dar se uitG la instructor Ji spune) HEa o are.*
I: H+pune%i ei.*
+: H/u ai lanterna.*
.bservaI%i cG copilul este Lmboldit sG dea o propoziIie LntreaG ca rGspuns la
H+pune%i* mai derabG decKt sG rGspundG la LntrebGri cu o frazG. Aceasta se LntKmplG
pentru a evita ca copilul sG LnveIe reJit sG retransmitG mesa!ele prin pronunIarea Htu ai*
sau Hel are*.
. altG modalitate de a preda pronumele subiective este aceea de a%l invGIa pe
copil sG arate imaini de bGrbaIi, femei, animale prin Lnceperea cu un rGspuns receptiv Ji
predarea simultanG a rGspunsului de etic,etare (pipGire). AveIi ri!G sG predaIi Ln
combinaIie cu toate celelalte pGrIi de vorbire (verbe, ad!ective, etc.) ca sG fIi siuri cG
rGspunsurile se eneralizeazG la o varietate de forme de propoziIii.
(instructorul are o varietate de bGrbaIi Ji de femei diferite cu ocupaIii variate. "opilul a
fost LnvGIat de!a rGspunsurile fazG prin intermediul /1" Ji al transferurilor de inversare)
I: HAtine ]El stine focul^.*
+: (atine pompierul bGrbat Ji spune) HEl stine focul.*
I: H+pune%mi despre pompier.*
+: (aratG Ji spune) HEl stine focul.*
I: HAtine ]Ea are un 7uture^.*
+: (atine femeia pompier Ji spune) HEa are un 7uture.*
I: H+pune%mi despre pompier.*
+: (aratG Ji spune) HEa are un 7uture.*
I: HCGseJte ]Ea are o pGlGrie albenG^.*
+: (atine Ji spune) HEa are o pGlGrie albenG.*
I: H+pune%mi despre pompier.*
+: (aratG Ji spune) HEa are o pGlGrie albenG.*
. datG ce copilul rGspunde corect, LncepeIi sG renunIaIi la imboldurile
dumneavoastrG receptive Ji spuneIi doar H+pune%mi despre acest pompier*. "opilul
poate da mai multe rGspunsuri diferite dar aveIi ri!G ca el sG foloseascG pronumele
corect.
2entru a preda pronumele plurale, spuneIi%i copilului cG cKIiva oameni mer Ln
locul lui preferat (parcul) Ji LmboldiIi%l sG Lntrebe H"ine6*. DGspundeIi H-oi3 2uneIi
pantofi3*. /ransferaIi la pipGire (etic,etare) prin Lntrebarea H"ine mere Ln parc6* Ji
LmboldiIi H-oi*. . datG ce a!uneIi in parc, uitaIi%vG Ln !ur pentru a vedea alIi copii care se
!oacG la diferite ec,ipamente Ji LntrebaIi H"ine se !oacG la leaGn6* Lmboldind H-oi*. Apoi,
H"ine se !oacG la topoan6* Lmboldind HEi*. /ransferaIi la H+pune%mi ce se LntKmplG6*
astfel LncKt copilul sG dea Lntreaa propoziIie H-oi ne !ucGm la leaGn* Ji HEi se !oacG la
84
topoan.* (-otG: e#ista arumente pro Ji contra LnvGIGrii copilului sG foloseascG formele
contractante Lnainte de a LnvGIa sG foloseascG verbele au#iliare cu acordul corect dintre
subiect JL predicat. Autorul preferG sG se concentreze pe predarea comunicGrii
funcIionale care se potriveJte cu ce este auzit de obicei Ln mediul Lncon!urGtor mai
derabG decKt sG se concentreze pe Hramatica corectG*.)
. altG strateie de predare este de a%l lGsa pe copil sG Hdiri!eze* (solicite) oameni
diferiIi sG facG anumite acIiuni apoi predaIi pipGirile folosind pronumle potrivite Ln
conte#tul acIiunii consolidante.
. divesitate de bGrbaIi Ji de femei prezente. "opilul este HJeful*. &ai Lnainte a
fost rKndul instructorului sG fe Jeful pentru a modela solicitarea ca doi sau mai mulIi
oamnei sG LndeplineascG o acIiune.
(&ama Ji tata sar)
I: H"ine sare6*
+: (se uitG la instructor ,aratG spre pGrinIi) HEi.*
I: H+pune%i lui Tate.* (o altG persoanG prezentG)
+: HEi sar.*
I: H+pune%i mamei Ji tatei.*
+: H(oi sGriIi.*
I: HPai Ji tu Ji eu sG sGrim3*
+: (sare cu instructorul)
I: H"ine sare6*
+: H-oi.*
I: H+pune%i mamei.*
+: H-oi sGrim.*
2ronumele pot f predate de asemenea dacG Ll LnvGIGm pe copil sG facG
Hcomentarii continente*. "u alte cuvinte, LncepeIi sG%l invGIaIi pe copil sG etic,eteze
(pipGie) aspecte din mediul Lncon!urGtor Lntr%o manierG asemGnGtoare, dar nu e#actG, cu
felul Ln care faceIi dumneavoastrG. De e#emplu, Ln timp ce coloraIi, a%Ii putea Lncepe cu
pipGiri uJoare, cum ar f H"reionul meu este roJu*. Apoi arGtaIi spre creionul copilului Ji
LmboldiIi%l sG spunG H"reionul meu este albastru*. (ariaIi aceasta prin a spune HEu am o
mine mare* Ji LmboldiIi%l pe el sG spunG HEu am o mine micG*. Atunci cKnd copilul
rGspunde la acestea fGrG nici un imbold, LncepeIi sG adGuaIi alte pronume, cum ar f HEa
are o cGmaJG roJie* sau HEl LJi LmbrGIiJeazG cKinele* Ji arGtaIi spre o altG imaine pentru
ca el s%o etic,eteze. MncepeIi prin a arGta acelaJi se# pentru a evita confuzia dar puteIi
amesteca se#ele o datG ce copilul rGspunde consecvent fGrG sG aibG nevoie de nici un
imbold. De asemenea, estompaIi imboldul dumneavoastrG de arGtare, astfel LncKt copilul
sG aleaG el care articol vrea sG%l pipGie (etic,eteze/ descrie).
7ui1 3i1 7or1 NouA
Acestea sunt Hpronumele complementare* sau pronumele care se referG la
complementul propoziIiei. "opiii care se dezvoltG obiJnuit LntKmpinG de obicei reutGIi Ln
diferenIierea folosirii potrivite a pronumelor Ji, dat find felul Ln care acestea sunt folosite,
este uJor sG LnIeleeIi de ce. CKndiIi%vG cG de obicei noi modelGm folosirea acestor
pronume prin faptul cG Li dGm copilului instrucIiuni.
E#emplu: HDG%i minea lui.*
DacG am f folosit numele unei persoane Ln locul pronumelui, ultimul cuvKnt ar f
devenit subiectul rGspunsului de pipGire.
I: HDG%i minea lui +ara,.*
+: (Li dG minea lui +ara,)
I: H"ine are minea6*
+: H+ara, are minea.*
AJadar, ar f perfect rezonabil Ji loic sG presupunem cG rGspunsul la H"ine are
mine6* dupG ce i s%G cerut HDG%i minea lui.* Ar f H8ui ar minea*. -u%i aJa6
2entru a evita aceastG confuzie, autorul preferG sG%l LnveIe pe copil sG foloseascG
pronumele obiectului dupG ce predG pronumele subiective Ji sG includG pronumele
85
subiective Ln predarea iniIialG pentru a uJura predarea diferenIei dintre utilizGrile
potrivite.
(imaini cu bGrbaIi Ji femei care dau anumite lucruri altor persoane)
I: HAratG%mi, El i%a dat minea Ei3*
+: (aratG Ji spune) HEl i%a dat minea Ei.*
I: H"e s%a LntKmplat6*
+: HEl i%a dat minea Ei.*
I: H"ine a dat minea6*
+: HEl.*
I: H"ui i%a dat minea6*
+: HEi.*
+au, Lntr%un format de !oc, puneIi%l pe copil sG solicite o acIiune LmpreunG cu alIi
oameni care cer aceeaJi acIiune. (ariaIi oamenii care solicitG acIiunea Ji care fac
acIiunea astfel LncKt sG poatG f LnvGIate toate formele pronumelui. De asemenea, variaIi
persoanele cGrora li se adreseazG copilul pentru a%l LnvGIa sG diferenIieze folosirea
pronumelor Ln funcIie de persoanG cGreia i se adreseazG.
(mai mulIi bGrbaIi Ji femei care se !oacG de%a prinsul minii)
+: HAruncG minea mie.*
I: H"ine a aruncat minea6*
+: HEl.*
I: H"ui i%a aruncat%o6*
+: H&ie.*
I: H+pune%mi ce s%a intKmplat6*
+: HEl mi%a aruncat minea mie.*
I: HAruncG minea la mine.*
+: (aruncG)
I: H+pune%mi ce s%a LntKmplat.*
+: HAm aruncat minea la tine.*
I: H+pune%i tatei ce s%a LntKmplat.*
+: HAm aruncat miea ei.*
(femeia este cea care aruncG)
+: HAruncG minea la mine.*
I: H"e s%a LntKmplat6*
+: HEa a aruncat minea la mine.*
I: H+pune%i ei.*
+: H/u ai aruncat minea la mine.*
2ronumele de obiect plurale pot f LnvGIate Ln acelaJL fel sau dacG avem Hec,ipe*.
(este rKndul nostru. AruncG minea la noi. -oi am aruncat minea lor.)
Mn cele din urmG, aveIi ri!G ca copilul sG diferenIieze toate situaIiile Ln care este Ji
Ln care nu este adecvat sG foloseascG pronumele. 8uaIi%l pe copil afarG pe ,ol cu o altG
persoanG, departe de ceilalIi oameni JL puneIi o anumitG persoanG sG facG o acIiune.
MntrebaIi%l pe copil dacG /ati (care aJteaptG Ln camerG) poate vedea ce s%a LntKmplat.
"Knd copilul rGspunde H-u* amintiIi%i cG /ati are nevoie sG Jtie cine a Lndeplinit acIiunea.
2reGtiIi%l pe /atG sG Lntrebe H"e s%a LntKmplat6* atunci cKnd rupul intrG din nou camerG.
"opilul ar trebui sG rGspundG fe prin a spune numele persoanei (adicG &ama a cKntat un
cKntec) sau prin a arGta Ln timp ce retransmite HEa a cKntat un cKntec*.
/dverbele $ adverbele sunt cuvinte care sunt folosite pentru a descrie acIiuni.
Adverbele pot f LnvGIate prin construirea pe cerinIele copilului pentru acIiuni (solicitGri).
De e#emplu, dacG copilul vG cere sG mereIi, LntrebaIi%l cum ar trebui sG mereIi
Hrepede* sau HLncet*. DacG vG cere sG cKntaIi, cum vrea el sG cKntaIi Htare* sau Hmai
Lncet6*. DacG bateIi la tobG, LmboldiIi%l sG vG spunG sG HcKntaIi mai Lncet3*. HA!utaIi%l* sG
sarG pe salteaua elasticG /inKndu%l de Jolduri Ji lGsaIi%l pe el sG cearG (solicite) sG sarG
Hsus* sau H!os*. "Knd Ll daIi Ln leaGn, el vrea sG%l LmpineIi Hmai tare* sau Hmai Lncet6*
(ea el sG se dea repede sau Lncet6 +us sau !os6 8a fel ca atunci cKnd predaIi alte pGrIi de
86
vorbire, o datG ce copilul cere (solicitG) folosind adverbele, este mult mai uJor sG%l
LnvGIaIi sG etic,eteze (pipGie) Ji sG le identifce Ln mod receptiv. 2entru a preda pipGirea,
transferaIi de la cerere. De e#emplu, o datG ce el vG solicitG Ln mod consecvent HsG
mereIi Lncet* LntrebaIi%l H"um mer6* pentru a%l LnvGIa sG pipGie (etic,eteze) HLncet*.
2entru a obIine rGspunsul din douG cuvinte adverb Ji verb, spuneIi H+pune%mi ce
se LntKmplG6* pentru a obIine Hmeri Lncet* sau HLncet meri*. MmboldiIi%l pe copil sG
rGspundG Ln ambele feluri astfel incKt el sG fe 7e#ibil Ln combianrea propoziIiilor Ln fraze
mai tKrziu. Adverbele pot f Gsite Ln diferite propoziIii, aJa cG nu dorim ca el sG Hse
LmpotmoleascG* Ln folosirea numai a unei sinure forme de propoziIie. De e#emplu, am
putea spune Hel merea Lncet Ln !osul strGzii* sau Hel Lncet merea Ln !osul strGzii* sau Hel
merea Ln !osul strGzii Lncet* pentru a descrie acelaJi eveniment. Dorim ca copilul sG aibG
aceastG 7e#ibilitate Ln folosirea formelor propoziIiilor.
2entru a%l LnvGIa pe copil sG rGspundG receptiv, puneIi douG obiecte identice sG
indeplineascG douG acIiuni identice cu un sinur adverb care diferG. De e#emplu, puneIi
o !ucGrie 2oo, sG danseze repede JL alta sG danseze Lncet. "ereIi%i sG le identifce pe
fecare. DacG faceIi o cursG cu maJini, LntrebaIi%l care a coborKt rampa repede Ji care
Lncet. 2uneIi douG persoane sG cKnte la tobG Ji LntrebaIi%l care cKntG tare JL care Lncet.
'n moment potrivit sG%l LnvGIaIi adverbele este atunci cKnd Ll LnvGIaIi pe copil sG
imite viteza unei acIiuni. 2e mGsurG ce LnvaIG sG facG aceasta, LncepeIi sG pipGiIi
adverbele care mer cu acIiunile. 8GsaIi%l sG vG spunG cum sG LndepliniIi acIiunile. 8a fel
ca si cu alte pGrIi de vorbire, vrem sG fm siuri cG am predat toIi operanIii verbali
(funcIiile) adverbelor. Adverbele intraverbale pot f predate dacG Ll LnvGIGm pe copil sG
identifce lucruri care alearG rapid apoi LnvGIGIi%l reversul astfel LncKt el sG poatG
rGspunde la H"um alearG tirul6* fGrG nici un stimul vizual prezent. Mn timp ce toate
aceste pGrIi de vorbire mai Habstracte* pot f mult mai rele de LnvGIat pentru unii copii
autiJti, le putem preda dacG suntem consecvenIi JL e#acIi Ln predarea noastrG Ji
valorifcaIi interesele copilului pentru a f siuri cG predarea acestor pGrIi de vorbire este
in benefciul copilului.
CON#T4UI43/ P4OPOMIJII7O4
CDnd ar trebui sA Cncepem sA lucrAm la propo'iFii8
DGspunsul la aceastG Lntrebare depinde Ln funcIie de fecare copil, dar, Ln eneral,
combinaIiile de douG cuvinte ar trebui Iintite de LndatG ce copilul are cel puIin =B de
Hcuvinte* pe care le foloseJte pentru a solicita (cere) Ji care pot f identifcate receptiv Ji
etic,etate (pipGite) fGrG nici un imbold. Decizia asupra momentului Ji a modului Ln care
cuvintele se combinG Ln propoziIii Ji fraze trebuie sG ia Ln considerare capacitGIile curente
ale copilui. De e#emplu, cKt de multe cuvinte poate imita copilul cu succes6 ImitG (tip
ecou) copilul Ln mod spontan propoziIii luni6 Este copilul capabil sG solicie cu cuvinte
sinur fGrG nici un imbold6 DepetG copilul douG sau mai multe cuvinte fGrG Lmboldire6
AJa cum s%a mai discutat, unii copii cu autism nu prezintG deloc reutGIi Ln
folosirea propoziIiilor Lntrei intr%o manierG de tip ecou sau imitativG. AceJti copii s%ar
putea sG foloseascG propoziIiile Lntr%o manierG Htaie Ji lipeJte*, dar au rutGIi Ln
combinarea cuvintelor Ln propoziIii Lntr%o manierG 7e#ibilG. 2entru aceJti copii, este foarte
important sG le LmpGIiIi propoziIiile pentru a f siuri cG ei folosesc fecare HbucatG*
pentru o varietate de funcIii Ji apoi sG construiIi Lnapoi combinaIiile de cuvinte avKnd
ri!G sG continuaIi din cKnd Ln cKnd, sG puneIi LntrebGri care necesitG rGpsunsul dintr%un
sinur cuvKnt. De e#emplu, c,iar dacG un copil este capabil sG spunG H(Gd o JosetG micG
rozie pe !os*0 atunci cKnd el intrG in contact cu aceastG propoziIie, este de asemenea
important ca el sG fe capabil sG rGspundG la H"e este asta6* (JosetG) H"e culoare are6*
(rozie), H'nde este Joseta6* (pe !os), H"e mGrime are Joseta6* (micG). &ai mult, ar f
impotant sG fIi siuri cG copilul este capabil sG foloseascG aceeaJi formG de propoziIie
pentru a etic,eta (pipGie) diferite mGrimi Ji culori de Josete pe care le vede pe !os sau Ln
alte locuri.
AlIi copii pot f capabili sG foloseascG cuvinte independente pentru a solicita Ji
etic,eta articole fGrG nici un imbold, dar LntKmpinG mari reutGIi Ln combinarea
cuvintelor. 2oate e#ista o Lntrerupere Ln articularea cuvintelor atunci cKnd copilul LncearcG
sG foloseascG cuvinte cu mai multe silabe Ji/ sau cKnd douG sau mai multe cuvinte sunt
87
combiante. 2entru aceJIi copii, va f important sG mGriIi uJor lunimea propoziIiilor lor, pe
mGsurG ce copilul va avea mai multe reutGIi Ln producerea corectG a cuvintelor, pe
mGsurG ce creJte comple#itatea afrmaIiilor.
AJa cum se LntKmplG Ln cazul intreii predGri dacG copilul manifestG
comportamente de evadare sau se opreJte spontan din a solicita Ji a etic,eta lucruri,
priviIi la reutatea sarcinilor Ji LndreptaIi%le ca atare. -u dorim sG pierdem proresul prin
Lncercarea de a combian cuvintele prea devreme3
/r trebui copiii sA 9e CnvAFaFi sA oloseascA toate Gcuvintele mici? cum ar
9 Gun?< Gl?Eul "articolul &otArDt$ pentru a produce propo'iFii corecte din punct
de vedere gramatical sau este Cn regulA sA CnveFe modul Gtelegra9c? sau Gde
copii? de a combina cuvintele8
Aceasta este o Lntrebare care se pune adesea Ji e#istG un anumit dezacord Lntre
profesioniJIi Ln ceea ce priveJte rGspunsul corect. 2robabil cG cel mai bine este ca decizia
sG fe bazatG pe nevoile Ji istoria de LnvGIare a fecGrui copil, cKt Ji pe vKrsta copilului.
"opiii care se dezvoltG normal Lncep de obicei sG formeze propoziIii pentru prima
datG care sunt reJite din punct de vedere ramatical Ji treptat LnvaIG sG producG
terminaIii de cuvinte JL propoziIii corecte. 2roblema constG Ln aceea cG o datG ce unii
copii cu autism au LnvGIat o HreulG* sau un anumit mod de a spune ceva, de obicei este
foarte reu sG%l sc,imbe3 2entru aceJti copii, va f important sG%i LnvGIaIi forme
ramaticale corecte sau forme adecvate situaIiei c,iar de la bun Lnceput. HDeula
deetului* este aceea cG dacG copilul este capabil sG imite forma corectG cu uJurinIG,
predaIi%o, dar nu accentuaIi terminaIiile cuvKntului cu preIul de a constru afrmaIii mai
luni.
2e de altG parte, dacG un copil LntKmpinG difcultGIi ma!ore Ln combinarea
cuvintelor Ln propoziIii Ji prezintG mai multe reutGIi de articulare atunci cKnd lunimea
Ji comple#itatea cuvintelor Ji a propoziIiilor creJte, ar f Ln benefciul lui dacG l%aIi LnvGIa
mai multe tipuri de propoziIii Htelerafce*. +copul nostru este de a%l LnvGIa pe copil sG
comunice cKt mai mult posibil. H"uvintele mici* care au un LnIeles prea mic sau deloc,
Lntr%o propoziIie, pot f LnlGturate ca copilul sG fe capabil sG comunice idei mai comple#e.
De e#emplu, sG presupunem cG un copil nu este capabil sG imite mai mult de < silabe.
DacG el LncearcG orice e#presie/ propoziIie mai lunG de < silabe, pronunIia lui devine de
neLnIeles. 2entru acest copil, dacG Ll LnvGIGm sG spunG HciteJte cKinele mare roJu* pentru
a solicita cartea "liaord poate sG aibG mai mult succes decKt dacG LncercGm sG%l LnvGIGm
sG cearG aceeaJi carte spunKnd HEu vreau sG citesc cartea "liaor* deoarece HEu vreau*
are o Hvaloare comunicativG* prea micG Ji adauG prea mult la lunimea ei iar H"liaord*
este un cuvKnt reu din cauza amestecului Hcl*. Ideea este, uitaIi%vG la ce este mai
important, ca copilul sG fe capabil sG comunice cu dumneavoastrG Ji LnvGIaIi%l un fel prin
care sG vG spunG bazat pe capacitGIile lui curente. DacG un rGspuns trebuie sG fe
consolidat Ln mod consecvent, el este probabil prea reu pentru copil Ln acest moment Ji
este probabil cG copilul nu va folosi acest rGspuns Ln mod funcIional. DeIineIi, noi dorim
ca copilul sG ne abordeze totG ziua, spunKndu%ne ceea ce vrea3
In ce ordine ar trebui sA 9e CnvAFate combinaFiile de cuvinte8
Acestea reprezintG o altG arie Ln care e#istG un oarecare dezacord Lntre
profesioniJti. Dr. 2artinton Ji Dr. +undber recomandG sG fe urmGrit un continuum de
dezvoltare Ji suereazG urmGtoarea ordine:
% +ubstantiv U +ubstantiv (douG pipGiri stGpKnite LmpreunG $ mine, maJinG)
% +ubstantiv U (erb (mine rostoolindu%se) observaIi cG combinaIiile (erb U +ubstantiv
sunt date ca e#emple Ln manual.
% Ad!ectiv U +ubstantiv (mare mine, mic camion)
% (erb U Ad!ectiv U +ubstantiv (sGritoare mine roJie)
(nu toate acestea se preteazG la limba romKnG0 ele trebuiesc adaptate)
2e de altG parte, Dr. "arbone suereazG urmGtoarea ordine care sG fe folositG
atunci cKnd predaIi etic,etGrile:
% +ubstantiv U +ubstantiv (mine Ji pantof)
88
% (erbe
% 1raze/ "onstrucIii purtGtoare U substantive (Este o mine)
% +ubstantive U (erbe (mine rostoolindu%se)
% Ad!ective
% 2ipGiri de articole cKnd i se spune trGsGtura, funcIia, clasa
% 2ipGiri de trGsGturG, funcIie, clasG cKnd i se spune articolul
% Ad!ectiv U +ubstantiv U (erb (alb urs alerKnd)
% 2ipGiri de trGsGturG
% 2ipGiri cu construcIii purtGtoare, proprietGIi Ji verb (Este o roJie mine care se
rostooleJte)
% 2ipGiri cu construcIii purtGtoare, proprietGIi Ji verb (: proprietGIi) (Este o micG, roJie
mine care se rostooleJte)
Mn descrierea succesiunii care sG fe folositG pentru a preda solicitGrile, Dr.
"arbone suereazG urmGtoarea:
% +olicitGri de articole, activitGIi Ji acIiuni prin cuvinte independente
% "ereri de alte acIiuni
% "ereri cu construcIii purtGtoare
% Alte cereri de a opri o activitate Ji de a f a!utat
% Alte cereri de atenIie
% "ereri de informaIii (pune LntrebGrile cine, ce, unde, cKnd, cum, care, al cui, de ce)
% "ereri de evenimente viitoare
% "ereri folosind ad!ective, prepoziIii, adverbe, pronume
Mn cele din urmG, atunci cKnd ne uitGm la modul Ln care copiii care se dezvoltG
normal LnvaIG sG combine cuvintele (Bloom Ji 8a,eF, 9A?@, BroEn, 9A?;) vedem cG copiii
Lncep LntKi sG combine o serie de cuvinte independente izolate fGrG a respecta o anumitG
ordine. Aceste cuvinte izolate pot sG aparG cu sau fGrG !aron co%e#istent. De e#emplu,
un copil ar putea sG spunG Hmami* (uitKndu%se la mami) HcuIu* (arGtKnd cGIelul) pentru a
solicita atenIia mamei cGtre un cKine. 2auzele dintre cuvinte, accentul eal Ji modelele
de intonaIie care coboarG separG cele : cuvinte ca construcIii individuale. "Knd copiii
Lncep sG combine cuvinte, ei fac de obicei acest lucru Lntr%o manierG care indicG relaIia
dintre cuvinte. De e#emplu, cKnd Hsubstantivul* completeazG acIiunea, substantivul vine
Lnaintea verbului. (E#emplu: mami stG, cuIu muJcG) "Knd substantivul este lucrul asupra
cGruia se e#ercitG acIiunea, de obicei el urmeazG verbul (e#emplu: loveJte minea, bea
sucul, etc). 'rmGtoarele combinaIii sau relaIii semantice sunt de obicei primele care sunt
folosite de cGtre copiii care se dezvoltG normal:
% Aent U acIiune O substantiv U verb (mami Lmpine)
% AcIiune U obiect O verb U substantiv (mGnKncG banana)
% Aent U obiect O substantiv U substantiv (bGiatul (loveJte) minea)
% AcIiune U poziIie O acIiune U substantiv (de sGrit pat)
% Entitate U poziIie O substantiv U substantiv (mami bucGtGrie)
% 2osesor U posesie O substantiv U substantiv (pantofi mamei, pantofi tatei)
% Entitate U atribut O ad!ectiv U substantiv (roJie masinG, canG spartG)
% Demonstrativ U entitate O pronume U substantiv (prG!itura de acolo, aceastG pGpuJG).
&ai mult, cercetGrile felului Ln care LnvaIG limba!ul copiii care se dezvoltG normal
demonstreazG cG atunci cKnd copiii Lncep sG ac,iziIioneze propoziIii mai luni, de obicei
ei fe combinG combinaIii de cuvinte LnvGIate mai Lnainte sau dezvoltG una cum ar f Htati
aruncG* Ji HaruncG minea* find combinate Ln Htati aruncG minea* sau LnvaIG LntKi
Hmare mine*, HaruncG minea* Ji apoi le combinG HaruncG minea mare*.
AJa cum Jtim, copiii autiJti nu se dezvoltG de obicei conform unui continuum
Htipic*, oricum, dacG ne uitGm la literatura de dezvoltare Ln combinaIii cu funcIiile
specifce (operanIi verbali) ale limba!ului nu pot oferi cele mai bune informaIii de care
avem nevoie pentru a stabili cum Ji ce anume sG predGm Ln leGturG cu combinaIiile de
cuvinte.
DacG acceptGm cG solicitarea (cererea) reprezintG sinurul operant verbal (funcIia
limba!ului) care LntKlneJte direct nevoile copilului, ea pare sG urmeze faptului cG cererea
ar trebui sG fe folositG pentru a preda cele mai multe combinaIii de cuvinte, la fel cum
este folositG pentru a preda Hprimele cuvinte*. "opilul ar trebui sG fe LntKi LnvGIat sG
clarifce solicitGrile folosind combianIii din : cuvinte Ji apoi aceste cereri (solicitGri) ar
trebui sG fe transferate la etic,etGri (pipGiri) din : cuvinte. .rdinea cuvintelor care a fost
89
LnvGIatG (adicG substantiv U verb, ad!ectiv U substantiv, etc./ va depinde de solicitarea
pe care o face copilul Ji de Hramatica* corectG a combinaIiei cKnd este transferatG la o
etic,etare. De e#emplu, Ln loc de a cere (solicita) numai o canG, copilul ar putea f LnvGIat
sG solicite una din douG cGni disponibile care ar necesita folosirea unui ad!ectiv pentru a
clarifca solicitarea. 2entru predarea iniIialG, instructorul ar putea spune fecare opIiune
Lntr%o manierG interoativG H"ana roJie6 "ana albastrG6*. +au, instructorul ar putea
aJtepta ca copilul sG se LntindG spre o anumitG canG, sG dea un imbold de tip ecou
solicitGrii Ji apoi sG renunIe la imboldul de tip ecou. Mn cele din urmG, rGspunsul poate f
transferat la +D, H"are anume (canG) o vrei6*.
"Knd transferGm la pipGire, instructorul va spune numai H+pune%mi despre asta*.
+au, HDescrie asta*, imediat dupG ce copilul a folosit o combinaIie de : cuvinte pentru a
obIine acelaJi rGspuns din : cuvinte ca o pipGire. &ai tKrziu, instructorul va repeta +D%ul
pentru rGspunsul de pipGire (+DO HDescrie asta* Ln prezenIa cGnii albastre) pentru a%l
separa mai departe de procesul de transfer.
DacG un copil solicitG o anumitG acIiune din partea unei anumite persoane, cum
ar f Hmamei mere*, Iinta transferului de pipGire ar f Hmamei merKnd* (substantiv U
verb). 2e de cealaltG parte, dacG copilul solicitG cG asupra unui articol sG se e#ercite
acIiunea, cum ar f Hdesc,ide sucul*, transferul la pipGire ar f H"e faci6* DO*Desc,id
sucul* (verb U substantiv). Mn oricare dintre cazuri, ar trebui sG fe dat un imbold da tip
ecou, avKnd Ln vedere faptul cG forma verbului se sc,imbG.
1olosind motivele de mai sus pentru aleerea Iintelor rezultG Lntr%o mai puIinG
concentrare asupra anumitor combinaIii care sG fe LnvGIate Lntr%o manierG succesivG Ji Ln
sc,imb se concentreazG pe o varietate larG de diferite combinaIii de cuvinte, Ln funcIie
de obiectele Ji de acIiunile care Ll intereseazG pe copil. +ubstantivele, verbele,
ad!ectivele, prepoziIiile Ji adverbele pot f toate alese Ln combinaIie cu fecare.
T3NNICI 23 P432/43 P3NT4U CO)6IN/JII73 23
CUVINT31 ;O4)/43/ P4OPOMIJII7O4
9. transeruri de la solicitare la pipAire $ o modalitate de a LnvGIa combinaIiile
este de a transfera de la solicitare (cerere) aJa cum sG descris mai sus. "opilului i
se cere LntKi sG%Ji clarifce cererea, apoi rGspunsul este transferat la pipGire.
E#emplu:
I: H"are mine o vrei6*
+: H&inea albastrG.*
I: H+pune%mi despre asta.*
+: H(Este o) mine albastrG.*
:. combianFii de construire a pipAirii $ aceastG metodG de predare implicG
folosirea rGspunsurilor pe care le stGpKneJte copilul pentru Ha construi* afrmaIii
din ce Ln ce mai luni. E#emplu:
I: H"e face bGiatul6*
+: H8oveJte.* (rGspuns stGpKnit)
I: H"e loveJte el6* (atinKnd minea)
+: H&ine.* (rGspuns stGpKnit)
I: HAJa este3 BGiatul loveJte minea. "e se LntKmplG6*
+: HBGiatul loveJte minea.* (ecou)
I: HBravo3 +pune%mi ce se LntKmplG.* (proces de transfer)
+: HBGiatul loveJte minea.* (consolidare &ADE3)
. datG ce copilul este capabil sG foloseascG consecvent construcIiile poentru a
rGspunde, ele pot f combinate pentru a forma c,iar Ji afrmaIii mai luni. E#emplu:
I: H"e se LntKmplG6*
+: H+ania zboarG.*
I: H"are sanie6*
90
+: H+ania micG.*
I: H'nde zboarG ea6*
+: H2e cer.*
I: H+pune%mi despre asta.*
+: H+ania micG zboarG pe cer.*
;. a9rmaFii de e=tindere $ o te,nicG care este folositG des cu copiii care se
dezvoltG normal este de a consolida afrmaIiile lor corecte Ji de asemenea
adGuarea unui cuvKnt, construcIie Ln plus pentru a pipGi evenimentul din mediul
Lncon!urGtor. AceastG te,nicG poate f de asemenea folositG cu copiii autiJti Ji are
mai les succes la copiii cu ecou puternic. E#emplu:
+: H&aJinG* (arGtKnd imainea unei maJini Lntr%o carte)
I: HAJa este3 &aJinG roJie.*
+: H&aJinG roJie.*
Aceasta se poate LnfGpttui de asemenea folosind o sarcinG de tipul Hcompletare*.
E#emplu:
I: H+pune%mi despre asta.*
+: H&ami doarme.*
I: HBine3 &ami doarme...*
+: HMn pat.*
I: HDa3 +pune%mi despre asta.*
+: H&ami doarme Ln pat.*
<. comentarii contingente $ o datG ce copilul a LnvGIat sG facG comentarii care
sunt asociate cu comentariile dumneavoastrG, este uJor de predat o varietate de
forme de propoziIii. AIi putea Lncepe prin a le preda pe acestea prin solicitGri
simple. E#emplu:
I: H(reau o pisicG.* (Ln timp ce luaIi pisica
+: H(reau un cKine.* (Lmboldit Ln timp ce ia un cKine)
&ai tKrziu pot f LnvGIate alte forme de propoziIii. E#emplu:
I: HEu am un marNer roJu.*
+: HEu am un marNer albastru.*
7ucrurile de care sA FineFi seamA cDnd predaFi combinaFiile
9. continuaFi cu rAspunsurile din cuvinte independente cDnd este adecvat.
AmintiIi%vG sG continuaIi sG mereIi Lnapoi Ji aveIi ri!G ca copilul sG fe capabil sG dea
rGspunsuri din cuvinte independente Ji sG rGspundG Ln mod adecvat la intrbGri.
:. CntrebaFiEl pe copil CmprejurArile Cn care este nevoie de mai multe inormaFii.
Dorim sG fm siuri cG%l LnvGIGm pe copil cKnd este Ji cKnd nu este necesar sG foloseascG
descriptorii Ji clasifcGrii. De e#emplu, sG presupunem cG copilul este la rGdina zooloicG
la raionul de 7uturi cu sute de 7uturi prezenIi Ji el vrea cG mama sG vadG un anumit
7uture. Mn acest conte#t, dacG spune H&ami, uitG%te la 7uture3* nu ar constitui destulG
informaIie. Ar f nevoie ca el sG solicite ca mama sG se uite dupG un anumit 7uture Lntr%o
anumitG poziIie: H&ami, uitG%te la 7uturele cu albastru Ji alb din vKrful cuJtii3*. 2e de altG
parte, dacG ar f numai un sinur 7uture prezent LnrGdinG Ji copilul ar dori sG i%l arate
mamei, dacG el ar spune H&ami, uitG%te la 7uturele cu portocaliu Ji neru de pe 7oarea
purpurie.* ar suna LntradevGr cam Hciudat* deoarece ar constitui ma multG informaIie
decKt este necesarG Ln aceastG situaIie.
;. aveFi grijA sA consolidaFi combinaFiile corecte c&iar dacA nu obFineFi
combinaFia la care vA gDndiFi dumneavoastrAO Este uJor sG ne concentrGm mult
asupra unei Iinte LncKt uitGm sG ascultGm cu adevGrat ce spune copilul3 De e#emplu,
91
dacG aveIi Ln minte o IintG Hculoare U substantiv* atunci cKnd Ll LntrebaIi pe copil care
etic,etG ar dori%o, aveIi ri!G sG consolidaIi dacG el solicitG Hetiuc,eta de cKine lucioasG*3
<. aveFi grijA sA predaFi cuvinte CntrEo largA varietate de combinaFii pentru a
evita ca rA spunsurile sA 9e CmlAnFuite CmpreunA. De e#emplu, predaIi obiecte
multiple cu acelaJi ad!ectiv (mine mare, casG mare, cGmaJG mare, pantaloni mari) Ji
acelaJi obiect cu ad!ective multiple (cGmaJG mare, cGmaJG albastrG, cGmaJG cu duni,
cGmaJG caldG).
=. aveFi grijA sA nu cereFi prea mult CncDt sA nu mai acA nici un eort. DacG
observaIi o scGdere Ln solicitGri (cereri) dupG ce aIi inceput sG predaIi combinaIiile de
cuvinte, rGspunsul IintG ar f prea reu pentru copil. De e#emplu, dacG un copil solicitG cu
cuvinte independente fGrGnici un imbold dar se opreJte sau reduce mult solicitarea
atunci cKnd se adauG un ad!ectiv, retrGeIi%vG un pic sau consolidaIi fecare rGspuns ca
un cuvKnt independent Ji combianIi cuvintele ca un model pentru copil fGrG sG solicitaIi
combinaIia drept rGspuns.
+: H2rG!iturG.*
I: H*"are anume6
+: H&are.*
I: H2rG!iturG mare.* (Ln timp ce Li dG copilului prG!itura)
(dacG copilul Lncepe sG solicite o prG!iturG cu cuvKntul Hmare*, aveIi ri!G sG%l puneIi sG
spunG HprG!iturG* Lnainte de a primi prG!itura3)
>. unii profesioniJti suereazG sG LncepeIi creJterea lunimii propoziIiilor cu fraze/
construcIii purtGtoare. Mn timp ce acest lucru ar putea f bun pentru unii copii, uncFia de
accentuare a cuvintelor este olositA pentru a de'volta a9rmaFiile Cn ca'ul
copiilor care au di9cultAFi Cn imitarea construcFiilor mai lungi.
CON#T4UI43/ C/P/CIT@JI7O4 #OCI/73
C/43 /P/4
2entru mulIi pGrinIi este foarte important ca copiii lor sG LnveIe sG se !oace cu Ji
sG le facG plGcere sG fe Ln compania altor copii. &ai ales dacG pGrinIii sunt ei LnJiJi foarte
sociabili, va f foarte dureros pentru ei sG%Ji vadG copiii sinuri Ji izolaIi. 2oate cG ei simt
cG copilul lor Hse simte sinur* Ji emoIiile pe care pGrinIii le asociazG cu HsinurGtatea*
nu sunt unele pe care sG le doreascG pentru copilul lor.
"Knd ne Kndim pe cine aleem noi, ca adulIi, pentru a ne petrece timpul Ji
pentru a socializa, Ln eneral este acceptat faptul cG aleem sG fm Ln prea!ma oamenilor
care sunt consolidanIi pentru noi. AceJti prieteni pot f consolidanIi deoarece lor le place
sG facG aceleaJi lucruri sau sG vorbeascG despre aceleaJi subiecte ca Ji noi. Ei ne pot
face complimente, ne pot spri!ini cand avem un necaz, sau ne pot oferi orice alt tip de
consolidare eneralizatG. Xi noi facem la fel pentru ei. De obicei nu aleem sG fm Ln
prea!ma oamenilor care nu ne plac sau care sunt duJmGnoJi. &ai mult, Ln timp ce putem
tolera mai mulIi oameni care Ln eneral nu ne consolideazG, pentru a lucra sau participa
Ln diverse oranizaIii, noi nu aleem sG fm Ln prea!ma lor decKt dacG suntem nevoiIi. Mn
acest caz, valoarea consolidantG a activitGIii sau a muncii poate compensa HneplGcerea*
de a suporta un individ. .cazional, oamenii pe care i%am considerat iniIial Hantipatici* s%
ar putea sG ne placG mai tKrziu dupG ce au fost HasociaIi* sufcient cu alte condiIii
consolidante.
DacG LnIeleem Ji acceptGm acest lucru, despre cauzele Ji persoanele pe care le
aleem pentru a socializa, aceasta ne oferG o pGtrundere psi,oloicG Ln felul Ln care i%am
putea LnvGIa pe copiii noJtri HcapacitGIile sociale*. 2rimul pas important este de a asocia
(Lmperec,ea) alIi copii cu lucruri pe care copilul le GseJte plGcute (consolidare). Aceasta
reprezintG aceeaJi metodG pe care o folosim atunci cKnd Ll LnvGIGm prima datG pe copil
sG se bucure de compania adulIilor. Descoperim ce tipuri de atineri, sunete, miJcGri,
usturi Ji priveliJti (stimuli) Li fac plGcere copilului Ji i le oferim fGrG sG aJteptGm nimic Ln
sc,imb (consolidare non%continentG).
92
2roblema constG Ln faptul cG alIi copii s%ar putea sG nu fe atKt de interesaIi sau
atKt de pricepuIi Ln a oferi aceastG consolidare non%continentG copilului. De fapt, copiii,
prin propria lor naturG minunatG, au tendinIa de a f zomotoJi, activi, ,otGrKIi Ji destul
de imprevizibili. "opiii mici au tendinIa de a f Ln mod natural Heocentrici* Ji mai ales ei
ar lua decKt ar da. Aceste comportamente naturale, copilGreJti s%ar puteaa sG fe
neplGcute pentru unii copii cu autism datoratG naturii sistemului lor senzorial. DacG se
LntKmplG aJa, forIKndu%i sG intre Ln contact cu copiii care se dezvoltG normal pentru
perioade luni de timp Li putem face sG%i asocieze pe aceJti copii cu condiIii neplGcute
sau pedeapsG, fGcKnd astfel JL mai reu procesul de LnvGIare a acestor deprinderi sociale.
&ai mult, la probabilitatea cG copilul se va LndepGrta de copiii care se dezvoltG
normal, se adauG Ji faptul cG LncercGrile reJite de socializare pot de fapt sG conducG la
creJterea comportamentului propriu stimulator. Este important sG reIineIi cG o
LncGrcGturG prea mare de informaIie senzorialG poate f Lntr%adevGr destul de dureroasG
pentru copilul cu autism. "Knd copiii se a7G Lntr%o situaIie dureroasG, comportamentele
lor proprii%stimulatoare au tendinIa de a creJte cu o mGsurG de apGrare Lmpotriva supra%
LncGrcGrii. AJa cum Jtim, comportamentele proprii%stimulatoare se consolideazG automat.
"u atKt mai mult ei se ana!eazG Ln aceste comportamente, cu atKt mai mult ele vor
apGrea Ji Ln viitor. Este crucial ca copilului sG nu i se permitG numai HsG stea Ji sG se
stimuleze* Ln clasG, respinKnd tot ce se petrece Ln !urul lui. 2entru observatorii
nepreGtiIi, s%ar putea sG li se parG cG copilul se pricepe bine sG se distreze sinur, dar
observatorii preGtiIi pot face diferenIa dintre !oaca Hstimulatorie* Ji cea solitarG.
"e ar trebui sG facem atunci6 +G Iinem copilul izolat dacG contactul cu alIi copii
pare sG fe neplGcut6 Autorul suereazG cG nu este necesar acest lucru Ji cG de fapt este
destul de important sG stabilim modifcGrile din mediul Lncoon!urGtor care ne%ar putea
a!uta sG desensibilizGm copilul autist faIG de mediu. +copul nostru nu este izolarea
socialG ci o creJtere treptatG a abilitGIii copilului de a tolera mediul Lncon!urGtor Ji de a
LnvGIa sG se bucure de compania altor copii. Mntre timp, dacG asociem doar un sinur
copil cu consolidarea, acest lucru poate f condus Ln timpul !ocului sau Ln alte situaIii
controlate Ji monitorizate cu ri!G.
9. )odi9caFi
+tabiliIi dacG se pot face unele sc,imbGri Ln mediul Lncon!urGtor pentru a%i
perminte copilului sG se simtG Ln larul lui. 'nele idei pe care le aveIi Ln vedere cuprind
urmGtoarele. DacG copilul a manifestat sensibilitate la diferite tipuri de luminG, poate cG
acest lucru poate f sc,imbat. 8i se permit copiilor sG sumble din centru Ln centru sau
e#istG limite cu privire la numGrul de copii care pot f Lntr%un centru Ln acelaJi timp6 De
multe ori, prezenIa unui numGr mai mic de copii Ln mediul Lncon!urGtor apropiat va f mai
tolerabilG. 8imitarea numGrului de copii permiJi Ln fecare centru, folosind beIele sau orice
alte tipuri de materiale poate f de a!utor. Mn timpul JedinIelor Ln rup sau Ln cerc, copilul
poate sta mai departe de restul rupului dacG prea multG Hapropiere* este reu pentru
copil sG o tolereze. DacG vi se pare cG e#istG tendinIa de a f prea multG confuzie Ji
imprevizibilitate Ln timpul JedinIelor de tranziIie, poate cG copilul ar putea evolua c,iar
Lnainte sau c,iar dupG ceilalIi copii. &odifcGrile specifce care sunt necesarepot f
stabilite numai pe o bazG individualG deoarecce fecare copil cu autism diferG Ln ceea ce
priveJte lucrurile pe care poate Ji pe care nu poate sG le tolereze.
Din nefericire, copilul nu este capabil sG ne spunG ce Ll deran!eazG astfel cG noi
putem presupune pe baza comportamentelor lui Ln anumite Ji/ sau decoruri
asemGnGtoare din trecut. Mn timp ce nu dorim sG%l supunem Ln mod intenIionat pe copil la
ceva ce el ar putea considera neplGcut, noi trebuie de asemenea sG avem ri!G sG nu
consolidGm nici un compostament neativ prin LndepGrtarea condiIiilor aversive care
urmeazG imediat dupG un composrtament neativ (consolidare neatvG). AJadar, este
mult mai bine sG vG faceIi un plan dinainte Ji sG evitaIi situaIiile care pot f difcile mai
derabG decKt sG reacIionaIi dupG ce copilul Hne spune* cG nu se simte Ln larul lui prin
sinurul fel pe care Ll cunoaJte.
:. 2esen'ibili'aFi
2entru a%l desensibiliza pe copil faIG de o clasG plinG cu alIi copii, luaIi%l Ln clasG
pentru foarte scurte perioade de timp, consolidaIi mult Lnainte ca copilul sG arate vreun
semn de Hnecaz* Ji plecaIi ,otGrKt dupG ce l%aIi consolidat. Cradat mGriIi perioadele
93
timpului petrecut Ln clasG, pe mGsurG ce copilul este capabil sG tolereze mediul
Lncon!urGtor. De obicei este folositor sG aduceIi Ln clasG toate consolidGrile preferate ale
copilului, mGcar la Lnceput pentru a asocia decorul cu consolidarea. &ulIi pGrinIi au
descoperit cG este de a!utor sG viziteze decorul cKnd nu nunt prezenIi Ji alIi copii. "opilul
Ji pGrintele se !oacG Ln acest decor cu toate !ucGriile preferate ale copilului Ji toate
consolidGrile favorite Li sunt acordate cu libertate. Asocierea Hlocului* Ll face sG fe mult
mai uJor tolerant atunci cKnd a!un ceilalIi copii.
;. /sociaFi
Asocierea iniIialG cu alIi copii este de cele mai multe ori condusG cel mai bine
numai cu un sinur copil prezent. 2oate ca un copil un pic mai mare poate f trecut pe
listG pentru a a!uta sG%l LnvGIaIi pe copilul autist. 'nor copii le place Lntr%adevGr sG fe
Ha!utor de profesor* Ji vor accepta bucuroJi acest rol. Este important sG oferiIi
consolidare copilului care se dezvoltG normal pentru eforturile sale. MntKi, puneIi%l pe copil
sG%i livreze toate consolidGrile preferate ale copilului fGrG nici o cerere. 4ucaIi cu copilul
autist !ocurile preferate, incluzKndu%l Ji pe copilul care se dezvoltG normal . vorbiIi cu
copilul care se dezvoltG normal despre cum Li place Ji cum nu%i place sG i se vorbeascG,
sG fe atins, sG se !oace, etc. Ji consolidaIi%l pe copilul care se dezvoltG normal atunci
cKnd el/ ea ia aceJti factori Ln considerare atunci cKnd se !oacG cu copilul.
MncercaIi sG treceIi pe listG a!utorul unuia sau a doi copii din clasG dacG copilul
este Lnscris Lntr%o clasG cu copii care se dezvoltG normal. DacG copilul este Lntr%un decor
separat/ independent, verifcaIi posibilitGIile de a trece pe listG un copil de acestG vKrstG
din JcoalG. 2oate cG puteIi recruta o clasG LntreaG, cu anumiIi copii care sG fe
recompensaIi pentru completarea muncii lor sau pentru cG au demonstrat un
comportament adecvat prin a le permite sG participe. Din nou, aveIi ri!G ca consolidarea
pentru copiii care se dezvoltG normal sG fe foarte HdensG*. Mn curKnd, toIi copiii din clasa
normalG se vor strGdui pentru Jansa de a deveni Hun prieten special*3 Acest tip de Hcurs
special inverat* este de obicei foarte efcient pentru copilul autist care LntKmpinG reutGIi
Ln a tolera diferite decoruri sau rupuri mari de oameni.
2rofesorii pot f de obicei de a!utor Ln a stabili care copii ar f niJte candidaIi buni.
",emaIi%i pe pGritii copilului pe care vreIi sG%l propuneIi Lnainte de a vorbi cu copilul. Mn
timp ce unii pGrinIi s%ar putea sG se teamG de o situaIie sau o tulburare pe care nu o
LnIele, cei mai mulIi sunt nerGbdGtori sG a!ute. AveIi ri!G sG puneIi accent pe benefciile
pentru copilul care se dezvoltG normal, la fel Ji pe cele pentru copilul dumneavoastrG.
8GsaIi%l pe parinte sG a7e cG profesorul l%a recomandat pe copilul lui datoritG atitudinii lui
altruiste Ji recunoaJteIi cG aceastG atitudine se datoreazG faptului cG pGrintele i%a oculat
acest altruism ca find o valoare Ln propria lor casG3 .feriIi%vG sG vG LntKlniIi cu pGrintele
Lnainte Ji permiteIi%vG sG vG cunoascG copilul. .feriIi%le informaIii despre autism Ln
eneral Ji despre copilul vostru Ln particular. 'neori, marea ma!oritate a oamenilor au o
concepIie reJitG despre natura autismului Ji cG fecare copil este atKt de diferit LncKt nu
este posibil ca ei sG Ll HcunoascG* pe copilul lor pe baza informaIiilor primite din media.
De obicei oamenii se tem de lucrurile pe care nu le LnIele astfel LncKt cu cKt le daIi mai
multe informaIii, cu atKt mai puIin pGrinIii LJi vor e#prima Lnri!orGrile.
"opiii care se dezvoltG normal Ji care se vor implica Ln astfel de roluri de spri!in de
obicei cKJtiG o rGmadG de Lncredere Ln sine Ji de mKndrie de a%i a!uta pe ceilalIi. &ai
mult, acesta este de multe ori un prim pas Ln a LnIelee cum Ji de ce oamenii sunt toIi
diferiIi Ji speciali. Mn acest timp, va f uJor sG%i convineIi pe pGrinIi Ji pe profesori cKt
este de important pentru noi toIi sG LnIeleem Ji sG f sensibili la diferenIele dintre noi.
"opiii care se dezvoltG normal de multe ori Lncep sG%l spri!ine Ln clasG pe copilul cu
autism, la sala de mese sau pe terenul de !oacG. De e#emplu, copilul l%ar putea informa
pe un alt elev sau pe profesor cG copilului cu autism Hnu%i plac sunetele tari* sau cG Hare
nevoie de o pauzG*. Acest lucru poate f foarte folositor pentru clasG Ln eneral deoarece
deseori e#istG atKt de multe lucruri care necesitG atenIia profesorului astfel LncKt el/ ea
nu este capabil HsG se prindG* care sunt nevoile speciale ale copilului cu autism. "u cKt
e#istG mai mulIi oameni care sG fe conJtienIi Ji sensibili la comportamentele copilului, cu
atKt este mai probabil ca problemele sG fe rezolvate Lnainte de a Lncepe o crizG3 &ai
mult, prieteniile luni, strKnse, sunt adesea formate Lntre copii, permiIKnd oportunitGIi
adiIionale pentru copilul cu autism de a participa la decoruri sociale, cum ar f zilele
onomastice Ji zilele de !oacG.
94
<. #olicitaFi "cereFi$
. datG ce copilul autist Ll observG pe prietenul lui pentru consolidare, LnvGIaIi%l pe
copilul care se dezvoltG normal cum sG%l LmboldeascG pe copil pentru a%Ji solicita
consolidGrile lui. &odelaIi te,nicile de Lmboldire adecvate, pe rKnd cu copilul care se
dezvoltG normal. "onsolidaIi abilitatea copilului de a Lmboldi corect. "opiii pot LnvGIa
foarte repede Ji pot deveni profesori minunaIi3 +olicitGrile timpurii ar trebui sG fe pentru
copil cele mai puternice consolidGri Ji situaIiile multiple ar trebui sG fe imainate pe
parcursul Lntreii zile Jcolare. De e#emplu, lGsaIi%l pe copilul care se dezvoltG normal sG%i
livreze snacNsurile la ora ustGrii Ji !ucGriile cKnd este timpul de !oacG.
2entr Htinerii LnvGIGcei* sau pentru cei care de abia Lncep sG tolereze sG fe Ln
compania altor copii, procesul de socializare ar trebui sG aibG loc radat Ji cu atenIie.
Mntimp ce produsul fnal pe care Ll dorim este acela cG copiii sunt capabili sG LnveIe Ln
acelaJi decor, trebuie sG fm siuri sG Ll plasGm pe copil Lntr%un cadru pe care el Ll poate
tolera, la fel ca Ji sG LnveIe Ln acest cadru.
DacG nu este posibil sG%l introduceIi treptat pe copil Lntr%un decor de clasG, pGrinIii
au mentionat de multe ori succesul LncepKnd cu acest proces treptat Lntr%o clasG care
este LndreptatG spre o activitate preferatG a copilului. De e#emplu, un copil care iubeJte
muzica poate f Lnscris cu suuces Lntr%o clasG de muzicG pentru copii sau un copil cGruia Li
place miJcarea poat f Lnscris Lntr%o clasG de imnasticG.
23T34)IN/43/ 54/2U7UI 23 P435/TI43 P3NT4U #CO/7/
E#istG trei facori ma!ori pe care trebuie sG%i avem Ln vedere cKnd ne Kndim la
plasarea unui copil cu autism Lntr%un cadru al unei clase normale. /uturor pGrinIilor le
place sG%Ji vadG copilul cG proreseazG Lntr%un decor al unei clase obiJnuite, dar este
important sG realizeze unde anume nevoile copilului lor vor f satisfGcute. 2entru a stabili
plasarea adecvatG, trebuie sG ne uitGm la urmGtoarele trei condiIii:
9. scopurile la care va lucra copilul Ln acel an0
:. ce medii Ji servicii adiIionale sunt disponibile0
;. capacitGIile de predare ale personalului care e#ecutG instruirea.
1iecare copil cu nevoi speciale are dreptul unui 2lan de Educatie Lndividualizat
(IE2). Acest plan este dezvoltat atKt de protaoniJti din diverse domenii cKt Ji de pGrinIii
copilului. IE2%ul stabileJte scopurile Ji obiectele pe careec,ipa le considerG potrivite
pentru acel copil distinct. Este important ca scopurile alese sG poatG f atinse Ji sG poatG
f mGsurate. Ele ar trebui sG fe caracteristice Ji sG fe derivate din capacitGIile pre%
necesare pe care le manifestG de!a copilul. IE2%ul ar trebui sG identifce capacitGIile
cruciale pe care copilul trebuie sG le LnveIe pentru a ac,iziIiona capacitGIi adiIionale fGrG
o instruire de specialitate. +copul este de a%l a!uta pe copil sG devinG cKt mai
independent posibil Ji de a%i descreJte nevoile lui/ ei pentru medii Lncon!urGtoare
restrictive.
DupG ce ec,ipa a dezvoltat IE2%ul, urmGtorul pas este sG privim implementarea. Mn
acest moment este important ca ec,ipa sG se uite la scopurile care au fost tocmai scrise
Ji sG stabileascG unde apare procesul de predare. Acesta reprezintG un pas important Ln
proces. Este important sG privim decorul curent al clasei copilului (inclusiv coleii lui,
personalul de instruire, oranizarea, etc.). +%ar putea sG nu fe pozibil sG se lucreze la
anumite obiective Ln acel decor (adicG sG%l LnvGIGm pe copil sG lucreze la comportamentul
de conversaIie dacG toIi coleii lui sunt non%verbali). Este responsabilitatea ec,ipei de a
stabili decorul adecvat pentru ca instruirea sG aparG. "ele mai multe dintre plasGrile
pentru copiii cu autism implicG o combinaIie a decorurilor educaIionale. 1iecare copil ar
trebui sG fe LnvGIat cu cKt mai puIine restricIii posibil. Decorul ar trebui sG fe stabilit de
abilitatea fecGrui copil de a funcIiona Ji de a participa in cadrul acestui decor. +uccesul
din cadrul decorului este determinat de abilitatea copilului de a LnvGIa din acel mediu.
Ec,ipa are nevoie sG se uite nu numai la istoria de LnvGIare a unui anumit copil, dar Ji la
disponibilitatea resurselor care pot f oferite acelui copil. Ec,ipa trebuie sG se uite la
mGrimea clasei, la procentul cKIi elevi sunt la un profesor Ji la preGtirea de fond pe care
95
o au instructorii. Este important pentru ca profesorul clasei sG fe preGtit Ln mod adecvat
pentru a implementa metodele de predare efciente pentru acel anumit copil.
Avanta!ul ma!or de a f inclus Lntr%un decor al unei clase normale/ tipice este
reprezentat de modelele continui de limba! tipic Ji de interacIiunea socialG. "opiii sunt
capabili nu numai sG LnveIe cuvintele corecte de spus, ci Ji cKnd anume sG le foloseascG.
E#istG multe oportunitGIi pentru modelarea limba!ului adecvat pe care copilul sG le imite.
Acestea find spuse, este important ca ec,ipa sG stabileascG dacG copilul va
benefcia de la aceste modele. Este copilul verbal6 2rezintG copilul capacitGIi care apar la
luminG de imitare verbalG Ji de imitare motorie6 Are copilul capacitGIi de comunicare de
bazG care sG%i permitG sG abordeze aspectele critice ale modelelor6 Au cei din !urul lui
capacitGIile necesare pentru a%l a!uta pe copil6 IniIiazG ei interacIiunea6 +unt ei capabili
sG%l ana!eze/ antreneze pe copil6
"Knd se KndeJte la includere, ec,ipa trebuie sG se uite Ji la dezavanta!ele
includerii. Mn primul Ji cel mai important rKnd, includerea dG drumul la scGderea
abilitGIilor pentru o instruire individualizatG. "opilul LnvaIG acum cu rupul Ji trebuie sG
LnveIe capacitGIi noi cu un timp foarte mic sau c,iar deloc 9:9. "opilul trebuie sG fe
capabil sG LnIeleaG instrucIiunile receptive cu uJurinIG Ji sG aibG puternice capacitGIi de
imitare. Este reu pentru profesor sG acorde instruire individualizatG Ji consolidare
individualizatG. 8auda Ji Lmplinirea sarcinii servesc drept consolidare primarG Ln cadrul
clasei. Dar se LntKmplG ca profesorul sG fe capabil sG capteze motivaIia individualG a
copiilor.
'n alt lucru care trebuie avut Ln vedere este comportamentul copilului. Decorurile
enerale sunt adeseori mai puIin tolerante faIG de comportamentele disruptive din cauza
elementelor neative pe care le pot avea asupra celorlaIi copii. Mn cadrul unui decor
eneral, funcIia comportamentului copilului s%ar putea sG nu poatG f determinatG. Mn
sc,imb, comportamentul poate f tratat toporafc (adicG dacG vreun copil IipG/ loveJte
alt copil, el va f scos din activitate). DacG funcIia acelui comportament reprezenta un
mi!loc de evadare, atunci comportamentul a fost consolidat Ln mod reJit. +%ar putea ca
instructorii sG nu f avut preGtirea sau timpul necesar pentru a se dedica comple#itGIii
comportamentului Ji s%ar putea ca ei sG f consolidat, fGrG sG vrea, comportamente
proaste de adaptare.
Mn mod evident, e#istG o mulIime de lucruri care trebuie avute Ln vedere atunci
cKnd stabiliIi dacG un copil este preGtit pentru un decor eneral. Este important sG aveIi
Ln vedere toIi factorii. ",eia o reprezintG individualitatea. MntKi stabiliIi care sunt nevoile
educaIionale ale copilului Ji apoi stabiliIi care este cel mai bun loc pentru implementare.
+%ar putea sG descoperiIi cG o combinaIie de decoruri reprezintG cea mai bunG situaIie
pentru copil. Indiferent de ce decizii luaIi, aveIi ri!G sG aveIi date e#acte cu privire la
rata/ proporIia de ac,iziIii a copilului Ji aveIi ri!G sG vG LntKlniIi ca o ec,ipG cKt mai
frecvent. -evoile unui copil s%ar putea sG se sc,imbe pe parcursul anului. Este important
sG%i revizuiIi realizGrile Ji sG adaptaIi situaIiile aJa cum se cere.
96