Initiere IT

Nedelcu Mitica - 1 -
1
Capitolul 1

1. Arhitectura Calculatorului

1.1 Ce este un PC ?

Calculatorul este un echipament electronic ce permite prelucrarea automata a
datelor sau realizarea unor sarcini, cum ar fi calculele matematice sau comunicaiile
electronice, pe baza unor seturi de instruciuni, numite programe. Programele sunt seturi
de comenzi sau instruciuni, ce se executa intr-o anumita ordine, care sunt culese si
procesate de componentele electronice ale calculatorului, rezultatele fiind stocate sau
transmise componentelor periferice, cum ar fi monitorul sau imprimanta.
Este de remarcat faptul ca din ce in ce tot mai multe elemente importante din
arhitectura unui calculator au cptat individualitate, pstrndu-i bineneles integrarea
in sistem, prin acest lucru urmrindu-se posibilitatea upgrade-urilor fr a se nlocui ntregul
calculator. Astfel acestuia i se poate conferi titulatura de sistem de calcul, adic un ansamblu de
doua componente: hardware (care cuprinde totalitatea componentelor electronice i mecanice) i
software (care cuprinde totalitatea programelor utilizate).
Partea hardware cuprinde memoria care stocheaz datele si instruciunile ce
permit calculatorului sa funcioneze, unitatea centrala de procesare (CPU) care duce la
ndeplinire acele instruciuni, unitatea BUS care conecteaz prtile componente ale
computerului, unitile de intrare, ca de exemplu tastatura si mouse-ul, care permit user- ului
sa comunice cu computerul, unitile de ieire, ca de exemplu imprimanta si monitorul,
care permit computerului sa afieze informaiile cerute de user, si altele.
Partea de software este in general compusa din sistemul de operare si din
programe utilitare care permit computerului managmentul fiierelor sau al unor periferice

1.2 Componente

1.2.1 Placa de baza
Este componenta hardware care asigur interconectarea
funcional (mpreun cu sistemul de operare) i fizic
dintre toate componentele a unui sistem. de calcul.

1.2.2 Microprocesorul
(CPU central processing unit sau Unitatea centrala de
procesare)
Este componenta hardware ce poate
decodifica, interpreta i n cazul n care le recunoate,
executa instruciuni cuprinse n fluxul de date ce i este
2
destinat. Este singura component care poate recunoate i executa instruciunile din
programe.
Caracteristici
1. Microprocesoarele au anumite caracteristici care le confer performanta:
- viteza de lucru, data de viteza ceasului;
- capacitatea de memorie pe care o poate aloca la un moment dat;
- setul de instruciuni pe care le poate executa;
- capacitatea regitrilor de lucru;
- tipul construciei.
2. Mrimea cuvntului (capacitatea de memorie direct adresabil:16 bii, 32 bii, 64 bii).
3. Setul de instruciuni predefinite.

1.2.3 MEMORIA
Memoria interna (RAM=random acces memory si ROM=read only memory).
Memoria RAM este acea memorie care se terge la nchiderea sistemului de calcul. Ea poate
fi de mai multe feluri: FPM-RAM (fast page mode), EDO-RAM (extended data output), SD-
RAM (syncronous dynamic), RD-RAM, DD-RAM si altele. Un important mod de a le
deosebi este prin viteza lor de a accesa datele. Fata de RAM, ROM este memoria care poate
fi doar citita nu si alterata, si nu poate fi tearsa.
In configuratia unui sistem de calcul ntalnim doua mari tipuri de memorii RAM si
ROM. Memoria este spaliul de lucru primar al oricarui calculator . Lucrnd n tandem cu CPU
(procesorul) are rolul de a stoca date li de a procesa informatii ce pot fi procesate imediat si n
mod direct de catre processor sau alte dispozitive ale sistemului . Memoria este de asemenea
legatura dintre software si CPU .
Din punct de vedere intern memoria RAM este aranjata ntr-o matrice de celule de
memorie , fiecare celula fiind folosita pentru stocarea unui bit de date (0sau1logic) . Datele
memorate pot fi gasite aproape instantaneu (timp de ordinul zecilor de ns) prin indicarea
rndului si coloanei la intersectia carora se afla celula respectiva . Se deosebesc doua tipuri de
memorie :
SRAM(Static Ram) si DRAM(Dynamic Ram) .
Tehnologia DRAM este cea mai ntlnita n sistemele actuale , trebuind sa fie reimprospatata
de sute de ori / secunda pentru a retine datele stocate n celulelede memorie (de aici vine si
numele) ; fiecare celula este conceputa ca un mic condensator care stocheaza sarcina electrica .
Este prezenta sub doua tipuri de module : SIMM-urile si DIMM-urile . SIMM-ul a fost
dezvoltat cu scopul de a fi o solutie usoara pentru upgrade-uri . Magistrala de date este pe 32
biti , fizic modulele prezentnd 72 sau 30 de pini . DIMM-ul a fost folosit nti la sistemele
MacIntosch dar a fost adoptat pe PC-uri datorita magistralei pe 64 de biti , avnd 128 pini .
Tipurile de memorie DRAM sunt : FPM (Fast Page Mode) , EDO(Extended Data Out) ,
SDRAM (Synchronous DRAM) . Cele mai rapide sunt SDRAM-urile , fiind si cele mai noi ,
oferind timpi de acces mici (8ns) .

Tehnologia SRAM foloseste tot un system matricial de retinere al datelor , dar este de cinci
ori mai rapida , de doua ori mai scumpa si de doua ori mai voluminoasa dect memoria SRM .
Nu necesita o remprospatare constanta , elementul central al unei celule fiind un circuit
basculant bistabil . SRAM este folosit pentru memoriile cache datorita vitezei mari .
1.2.4. Memoria externa este cea care pstreaz datele si informaiile chiar dup
nchiderea calculatorului si poate fi transportata. Aceasta poate fi stocata pe hard disk, floppy
disk, CD-ROM, benzi magnetice etc
.
3
1.2.5 Hard Disk-ul
Hard disk-ul este singura parte mecanica,
eseniale pentru funcionare care, la ora actuala, mai
face parte dintr-un calculator modern. Din aceasta
cauza, ea este si cea mai nceata, in comparaie
cu restul componentelor PC-ului
(desigur, excludem floppy-ul si unitatea CD-ROM, care
nu se folosesc continuu). In interiorul cutiei unui hard
disk se gsesc unul sau mai multe discuri
(platane) de aluminiu, un motor si un sistem de
magnei si electromagnei, toate controlate de un mic
procesor, si nchise aproape ermetic intr-un mediu cu
o puritate foarte mare.

1.2.6 Floppy Disk-ul
Pe placa de baza exista si un controller de floppy disk, care poate fi de 3,5' sau 5,25', modelele
mai vechi nu prea mai sunt suportate. Astfel disketele sunt folosite cu unitatea floppy avnd
capacitate neformatate de 2Mb, prin formatare MS DOS-1,44Mb. Exista unitati de diskette
care suporta diskette de mare densitate de 100-200Mb, nestandard (Sony , Travan) si care pot
citi si disketele de 3,5'; interfata este separata pentru acest tip de unitati de diskette

1.2.7 Unitile de intrare, cum ar fi tastatura, mouse, scanner, joystick, camera
digitala, light pen, touch panel etc., permit celui ce opereaz computerul (user-ul) sa
comunice cu acesta.
TASTATURA
Tastatura(keyboard) este un periferic de intrare a datelor n calculatoare asemntor cu
tastatura unei maini de scris pentru imprimarea pe hrtie informaiei. Ea reprezint un
dispozitiv , de obicei , electro mecanic , ce include un set de taste , un microprocesor
specializat i alte circuite electronice aferente .
Se conecteaz la calculator printr-un cablu
scurt.
SCANNER
Scannerele sunt niste dispozitive ce permit
scanarea documentelor si salvarea lor in
format digital in calculator, sub diferite
extensii (JPG,GIF,BMP,PDF etc.).
Ele au diferite rezolutii de scanare (ce afecteaza calitatea imaginii scanate) si pot include
adaptoare de transparenta (pentru scanarea filmelor de aparat foto developate si
diapozitivelor). Ele pot si conectate atat pe interfata LPT (1) a calculatorului, existand
posibilitatea conectarii in cascada a unei imprimante), cat si pe porturile USB.

1.2.8 Unitile de ieire sunt acele uniti cu ajutorul crora computerul comunica
utilizatorului rezultatele procesrii sale: monitoare, imprimante, boxe, proiectoare etc.
MONITORUL
Primele generatii de monitoare au fost de tip digital , primind de la calculator toata
informatia necesara afisarii sub forma de semnale TTL aparand apoi monitoarele analogice
din ce n ce mai constructive . S-a diversificat oferta , perfectionndu-se tehnologiile
cristalelor lichide,plasma sa altele .
O clasificare sumara a monitoarelor ar putea fi facuta dupa unul din criteriile :
4
a)dupa culorile de afisare -monitoare monocrome (afiseaza doar doua culori - negru si
alb/verde/galben) ; cu niveluri de gri - pot afisa o serie de intensitati ntre alb si negru ;
monitoarele color
b)dupa tipul semnalelor video
*Monitoare digitale : accepta semnale video digitale (TTL) sunt conforme cu
standardele mai vechi IBM CGA si EGA . Sunt limitate la afisarea unui numar fix de culori .
*Monitoarele analogice : pot afisa un numar nelimitat de culori .
c)dupa tipul grilei de ghidare a electronilor n tub
*Cu masca de umbrire : ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor
corespunzatoare de pe ecran este realizata de o masca metalica subtire prevazuta cu orificii
fine
*Cu grila de apertura : n locul mastii de umbrire se afla o grila formata din fibre
metalice fine , verticale , paralele , bine intinse si foarte apropiate intre ele.Calitatea acestor
monitoare este superioara .
d)dupa tipul constructiv al ecranului
*Monitoare cu tuburi catodice coneventionale (CRT) , sunt cele mai ieftine si mai
performante de pe piata . Prezinta diferite variante , cele mai ntlnite fiind shadowmask CRT
si tuburile Trinitron , cu grila de apertura
*Dispozitive de afisare cu ecran plat (FPD-Flat Panel Display), LCD (cristale lichide)
si PDP(Plasma Display Panel) . Sunt utilizate la laptopuri , fiind net inferioare monitoarelor
clasice. Tendinta este de nlocuire a monitoarelor CRT cu monitoare cu ecran plat.
*Ecrane tactile - adauga posibilitatea de selectare si manipulare a informatiei de pe
ecran cu mna; dimensiunile monitoarelor pot varia intre 14 si 21 inch.
Imprimanta
Imprimantele sunt dispozitivele opuse scannerelor,
care pot tipari imaginile/textul din formatul digital al
calculatorului pe hartie. Exista mai multe tipuri de
imprimante, in functie de metoda de tiparire:
- Imprimantele cu jet de cerneala, ce au un cartus
(sau chiar mai multe de diferite culori) cu cerneala cu
care improsca hartia si realizeaza imprimarea;Acestea
pot fi atat color, cat si alb-negru;
Imprimantele cu laser, care folosesc laserul pentru a
imprima cu ajutorul unui cartus de praf special, numt toner;
Principiul este asemntor mainii de copiat.
Imprimantele matriceale, cu ace si panglica, ce sunt folosite pentru imprimare;
Imprimantele termice, ce folosesc o hartie speciala sensibila la caldura pentru a realiza
imprimarea.
Plotter
Un tip de imprimant, special, pentru desene pe foi mari i care parcurge foaia n ambele
sensuri (spre deosebire imprimanta parcurge foaia ntr-un singur sens)

1.2.9 Unitile de intrare/ieire sunt acele uniti care pot prelua date sau informaii si
in acelai timp pot transmite date sau informaii: modem, plcile de sunet sau imagine, placa de
retea (NIC),p laca de achiziii date (PAD- asigur interfaa ntre calculator i o instalaie
tehnologic) etc.

5
CAPITOLUL II

2. SISTEME DE OPERARE

2.1 SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS

2.1.1 INTRODUCERE
Calculatorul reprezint pentru omul modern un instrument de lucru dintre cele
mai utile n toate domeniile de activitate, fiind chiar indispensabil. Exist lucrri care nu pot fi
realizate fr ajutorul computerului.
Nu exist domenii de activitate economic, social sau politic n care s nu fie
semnalat existena computerului personal (P.C.)
Cu ajutorul lui se pot edita cri, se pot ordona, dup diverse criterii, mulimile cu care se
opereaz sau se poate ine contabilitatea pentru zeci sau sute de beneficiari.
Calculatorul este prezent i n munca de secretariat fiind utilizat n principal n
activitatea de editare a documentelor, a corespondenei sau a numeroase nscrisuri de mai
mic sau mai mare amploare.
Calculatorul poate fi utilizat datorit celor dou componente fundamentale i
anume:
1. HARDWARE (HARD)
2. SOFTWARE (SOFT)
HARDUL reprezint partea fizic a unui computer.
SOFTUL este compus din programe care asigur funcionarea tuturor
componentelor hardware-ului.
Prin programe se comunic procesorului prin calculator regulile nou formulate.
O parte din programe sunt comune tuturor calculatoarelor personale, i se numesc
SOFTWARE DE BAZA care are ca cea mai important component SISTEMUL DE
OPERARE.
Sistemul de operare asigura comand i coordonarea ansamblului de programe.
Cu ajutorul sistemului de operare se pot crea fiiere, se pot grupa n directori sau subdirectori
se pot copia, terge sau transfera documente dintr-un fiier n altul, dintr-un director n altul.
Un program deosebit de eficient este WINDOWS, care s-a impus prin faptul c nlocuiete
textele cu desene, numite ICON (icoana).

2.1.2 WINDOWS

Prin lansarea sistemelor WINDOWS 3.0 si WINDOWS 3.1, firma MICROSOFT a
schimbat pentru totdeauna lumea calculatoarelor personale compatibile IBM-PC.
MICROSOFT a pus la ndemna milioanelor de utilizatori o interfa grafica prietenoasa,
uor de folosit. Sistemul WINDOWS, dei a fost privit mai mult ca element distractiv, ca o
joaca si nu ca un instrument de lucru pentru utilizatorii serioi, el a devenit standardul pentru
compatibilitatea soft si hard.
Odat cu lansarea sistemului WINDOWS 95, firma MICROSOFT a schimbat
din nou lumea calculatoarelor personale, modificnd esenial aspectul si modul de lucru.
6
MICROSOFT a dedicat ani de zile cercetrilor intense pentru a face ca noul
sistem de operare WINDOWS 95 sa fie mai uor de nvat i de folosit dect sistemele de
operare precedente. Noii utilizatori ai acestui sistem pot lansa programe, pot crea documente
i, n general, pot deveni productivi mult mai uor de cat n cazul precedentelor versiuni
WINDOWS.

2.1.2.1 PREZENTAREA APLICATIEI WINDOWS EXPLORER

WINDOWS ofer aplicaia WINDOWS EXPLORER pentru utilizatorii profesioniti.
EXPLORER folosete o singur fereastr compus din dou panouri. Partea din stnga
afieaz structura ierarhic a tuturor resurselor sistem, de la hard discuri i compact discuri
pn la panouri de control i imprimante.
WINDOWS EXPLORER este un instrument soft puternic pentru gestionarea
fiierelor.

Informaiile cu care se lucreaz sunt stocate pe calculator in fiiere. Programele
care se folosesc la rezolvarea lucrrilor i la crearea documentelor sunt, de asemenea, fiiere.
De aceea este foarte important ca utilizatorul s tie cum s gestioneze fiierele i cum s
lucreze cu ele. Sistemul de operare WINDOWS organizeaz fiierele n directoare. n
directoare se stocheaz att fiierele care sunt create de utilizator, ct i fiierele programelor.
Informaiile sunt memorate n directoare n acelai mod n care sunt stocate la
birou foile de hrtie. Aa cum la birou se poate crea un sistem organizat de stocare pentru a
uura gsirea hrtiilor oricnd sunt necesare, la fel se poate crea i pe calculator pentru a ine
evidena fiierelor. Acest sistem const n directoare cu nume, n care se depun fiierele,
aranjate ntr-un mod logic pentru utilizator.

2.1.2.3 UTILIZAREA PROGRAMULUI EXPLORER LA TRECEREA
IN REVISTA A FIIERELOR I A DIRECTORILOR

7
WINDOWS conine un instrument nou, programul WINDOWS EXPLORER, care se
poate utiliza pentru a vedea cum sunt organizate fiierele i directoarele de pe calculator.
Cu ajutorul EXPLORERULUI se poate trece n revist aranjarea ierarhica a directoarelor i
se poate privi n fiecare, pentru a vedea fiierele stocate n ele. De asemenea, se poate
utiliza EXPLORERUL la reorganizarea i gestionarea fiierelor i a directorilor. Se pot
crea noi directori, se pot copia i muta fiiere dintr-un director n altul, pe un floppy disc
sau pe un alt calculator (daca suntem ntr-o reea); se pot redenumi i terge fiierele i
directorii, i alte activiti de gestionare a fiierelor se pot executa.

Pentru a deschide EXPLORATORUL, se execut urmtorii pai:
1. Se deschide meniul START i se alege PROGRAMS;
2. Se alege WINDOWS EXPLORER pentru a-i deschide fereastra.

Fereastra EXPLORER este mprit n dou panouri. Panoul din stnga prezint
o imagine ierarhizat a organizrii directorilor de pe calculator. n partea de sus a acestei
structuri ierarhice se gsete pictograma DESKTOP (suprafaa de lucru). Aceasta reprezint
toate hard discurile i toate resursele disponibile ale calculatorului. Imediat sub pictograma
DESKTOP se gsete directorul MY COMPUTER, reprezentat de pictograma unui calculator.
Sub directorul MY COMPUTER se gsesc nirate toate resursele calculatorului. Acestea
includ unitile de floppy (reprezentate de pictograma unei uniti de floppy disk).Dou
directoare speciale -CONTROL PANEL (panoul de control) i PRINTERS (imprimante)
sunt utilizate la gestionarea
imprimantelor calculatorului i
la personalizarea parametrilor
acestuia.
Dou
alte directoare,
care reprezint
ramificaii ale
pictogramei
DESKTOP, sunt NETWORK
NEIGHBORHOOD (reeaua
din vecintate) i RECYCLE
BIN (lada de deeuri).
Pictograma NETWORK
NEIGHBORHOOD apare pe
suprafaa de lucru atunci cnd
utilizatorul este conectat ntr-o
reea.
Pictograma RECYCLE BIN este locul n care fiierele sunt
pstrate temporar atunci cnd sunt terse dintr-un director. Pstrnd fiierele
terse, utilizatorul are posibilitatea de a le recupera dac a ters vreunul din
greeala sau daca s-a rzgndit.
Imediat sub bara de meniuri se gsete bara cu instrumente. Se poate utiliza lista
derulanta din captul stng al barei cu instrumente la deschiderea directorilor principali de pe
suprafaa de lucru i a celor din directorul MY COMPUTER. Aceast list derulanta arat
toate unitile calculatorului, inclusiv unitile din reea. Dac se parcurge lista prin defilare,
se observ existena, n captul de jos al ei, directorii CONTROL PANEL, BRIEFCASE
8
(dac este instalat), PRINTERS, NETWORK NEIGHBORHOOD si RECYCLE BIN.
Aceast list prezint, de asemenea, poziia directorului deschis n ierarhia directorilor.

2.1.2.4 RSFOIREA CONINUTULUI UNUI DIRECTOR

Panoul din dreapta al
ferestrei EXPLORER
afieaz coninutul oricrui
director selectat n panoul din
stnga.
De exemplu, daca
a fost selectata unitatea locala
C:, de sub pictograma MY
COMPUTER, se va vedea o
list cu toate resursele
calculatorului, incluznd
floppy i hard discurile.
Pentru a prezenta coninutul hard discului, se execut clic pe pictograma lui din
panoul din stnga. Pentru a vedea coninutul unui director, se selecteaz n panoul din partea
stng, iar coninutul su va fi prezentat n panoul din partea dreapt. Se poate selecta un
director i prin executarea unui clic pe el cu mouse-ul sau utiliznd tastele cu sgei
direcionale ndreptate n sus i n jos.
Imaginea ierarhic poate fi un semn plus (+) lng o pictograma din panoul din
stnga ferestrei EXPLORERULUI, nseamn c acel director conine directori suplimentari.
Pentru a afia aceste directoare, se execut clic pe semnul + (sau dublu clic pe director) .
Pentru a ascunde directorii dintr-un director se executa clic pe semnul minus (-) de lng
acesta.

2.1.2.5 PICTOGRAMELE FIIERELOR N WINDOWS

WINDOWS utilizeaz diferite pictograme la reprezentarea directorilor i a diferitelor tipuri
de fiiere.
n aceast imagine directoarele din WINDOWS sunt reprezentate de o pictogram
dosar. Se poate afia rapid coninutul unui director cuprins n altul, executnd dublu clic pe
pictograma lui din panoul din dreapta al ferestrei EXPLORERULUI. Cea mai uoara
modalitate de a afia din nou directorul original este executarea unui clic pe butonul UP
ONE LEVEL de pe bara cu instrumente. Dac bara cu instrumente nu este afiat, se alege
VIEW,TOOLBAR. Butonul UP ONE LEVEL este reprezentat de imaginea unui dosar

9

avnd pe el o imagine ndreptata n sus.

n lista coninutului, pe lng directoare, pot aprea multe tipuri de fiiere.
Fiecare tip este reprezentat de propria lui pictograma.
De exemplu fiierele programului CALENDAR sunt reprezentate de o pictogram calendar,
iar fiierele de tip HELP dispun de o pictogram special. Aceste pictograme sunt utile la
asocierea vizual a unui fiier cu un program.

2.1.2.6 PERSONALIZAREA BAREI CU INSTRUMENTE

Instrumentele de pe bara cu instrumente reprezint comenzi rapide de executare a
aciunilor pe care altfel le-ai ndeplini prin intermediul comenzilor din meniuri. Dac nu se
utilizeaz bara cu instrumente, ea poate fi ascuns alegnd VIEW, TOOLBAR. Pentru a o
afia din nou se alege aceeai comand.

2.1.2.7 SCHIMBAREA MODULUI DE PREZENTARE A FIIERELOR I A
DIRECTOARELOR

Directoarele i fiierele sunt reprezentate, n panoul din dreapta al ferestrei de
pictograme mari. Dar acestea se pot afia sub forma unor pictograme mici, a unei liste, sau cu
detalii referitoare la fiiere.
Pentru a schimba modul n care sunt afiate fiierele i directorii, se execut
urmtorii pai :
1. Se deschide meniul VIEW
2. Se alege una din urmtoarele comenzi:

COMANDA REZULTAT

a) LARGE ICONS SMALL ICONS
(pictograme mari) aranjate ( pictograme mici)
pe mai multe coloane

b)LIST ( lista) Pictograme mici ntr-o
singur list
10
c) DETAILS (detalii) Dimensiunea, tipul i data modificrii.

n meniul VIEW, opiunea selectat curent apare cu un
punct sub ea. Dac bara cu instrumente este afiat, se poate executa
clic pe unul dintre cele patru instrumente, din captul din dreapta al
barei, pentru a schimba modul de afiare al elementelor. De la stnga
spre dreapta, acestea sunt: LARGE ICONS, SMALL ICONS, LIST i
DETAILS.
Cnd se selecteaz opiunea DETAILS , lng elementul din list
apar n coloane informaii despre dimensiunea, tipul i data ultimei
modificri a directorului sau a fiierului aa cum se vede n figura
nr.7. Poate fi modificat limea acestor coloane mutnd indicatorul
mouse-ului peste linia care desparte butoanele din captul de sus
ale fiecreia, meninnd apsat butonul stng al mouse-ului i
trgnd de linie.

2.1.2.8 ARANJAREA PICTOGRAMELOR FIIERELOR I ALE
DIRECTOARELOR

Dac este selectat fie opiunea LARGE ICONS, fie SMALL ICONS pentru
afiarea directorilor i ale fiierelor, se poate lsa ca sistemul WINDOWS s aranjeze
automat pictogramele. Pentru a le aranja automat, se alege VIEW, ARRANGE ICONS
(aranjeaz pictogramele). Dac apare un semn de validare lng comanda AUTO
ARRANGE (aranjarea automat) din submeniu, opiunea este deja selectat. Dac nu,
selectai AUTO ARRANGE.
Cnd comanda AUTO ARRANGE este deselectat se pot aranja pictogramele n
orice mod dorete utilizatorul. De asemenea pictogramele pot fi aranjate ntr-o gril alegnd
VIEW, LINE UP ICONS (pictogramele n dispozitiv) .

2.1.2.9 ORDONAREA FIIERELOR I A DIRECTOARELOR

n panoul din dreapta al EXPLORATORULUI se pot ordona fiierele i directorii dup
nume, tip, dimensiune i dat. Pentru a sorta elementele afiate de EXPLORATOR , se
execut urmtorii pai :

1. Se alege VIEW, ARRANGE ICONS.
2. Se selecteaz una dintre cele patru opiuni ale submeniului.

COMANDA REZULTAT

BY NAME( dup nume) Ordoneaz directorii i apoi
11
fiierele dup numele lor.
BY TYPE (dup tip) Ordoneaz directorii i apoi
fiierele dup tip (acesta poate
s nu fie acelai cu extensia
fiierului)
BY SIZE (dup dimensiune) Ordoneaz directorii i apoi fiierele dup
dimensiunea lor.

BY DATE ( dup dat) Ordoneaz directorii i apoi fiierele dup
data lor.
Dac a fost selectat opiunea DETAILS
pentru a afia directorii i fiierele, poate fi ordonat
rapid lista articolelor dup nume, dimensiune, tip i
data modificrii, executnd clic pe butonul din
captul de sus al coloanei dup care se face ordonarea,
spre exemplu executnd clic pe SIZE pentru a ordona
articolele listei dup dimensiune.

2.1.2.10 REDENUMIREA FIIERELOR I A
DIRECTOARELOR

Pentru a menine organizate fiierele i directorii de pe calculator, poate
fi necesar redenumirea lor.
Pentru a redenumi un fiier sau un director, se execut
urmtorii pai:
1. Se execut clic pe un director sau pe un fiier pentru a-l selecta.
2.Se execut clic pe numele (nu pe pictogram) directorului sau al
fiierului.
Dac este utilizat tastatura, un fiier (sau director) poate fi redenumit
selectndu-l, apoi se alege FILE, RENAME (redenumete) sau apsnd
tasta F2.
3. Se introduce de la tastatur noul nume i se apas tasta ENTER.
Dac utilizatorul se rzgndete n timp ce introduce de la tastatur noul
nume, este suficient s apese tasta ESCAPE pentru a reveni la cel iniial. Dac deja a
apsat tasta ENTER, iar fiierul a fost redenumit, se executa clic pe butonul UNDO
(anuleaz operaia) de pe bara de instrumente, sau se alege EDIT, UNDO, sau se apas
tastele CONTROL + Z.

SELECTIA FIIERELOR I A DIRECTOARELOR

Selecia unui singur fiier sau a unui director este o operaie uoar. Este suficient s
se execute un clic pe aceasta sau s se utilizeze tastele cu sgei direcionale. Fiierul selectat
este pus n eviden.
12
De asemenea, se pot selecta mai multe fiiere i directori. Acest lucru este extrem de
util atunci cnd se dorete copierea sau mutarea mai multor fiiere sau directori odat.
Pentru a selecta mai multe fiiere cu ajutorul mouse-ului, se execut clic pe primul
fiier; se menine apsat tasta CONTROL i se execut clic pe fiecare fiier suplimentar pe
care utilizatorul vrea s-l selecteze. Pentru a deselecta un fiier se continu apsarea tastei
CONTROL i se execut nc o dat clic pe fiier. Pentru a selecta un grup continuu de
fiiere, se selecteaz primul fiier din grup, se menine apsat tasta SHIFT i se selecteaz
ultimul fiier din grup.
O alt modalitate de a selecta un grup continuu de fiiere este tragerea, cu ajutorul mouse-
ului, a unei casete n grupul de fiiere.
Dac fiierele nu sunt aranjate ordonat, se selecteaz grupuri de fiiere, trgnd cu
ajutorul mousului un dreptunghi n jurul lor aa cum se vede n imaginea nr. 11.
Odat ce sunt selectate se pot deselecta sau selecta fiiere suplimentare,
meninnd apsat tasta CONTROL i executnd clic pe pictograme.
Selectarea mai multor fiiere se poate face i cu ajutorul tastaturii. Pentru a selecta
mai multe fiiere adiacente, se apas tasta TAB pentru mutarea n panoul din dreapta i apoi
se apas tasta cu sgeata ndreptat n jos, pentru a se deplasa la primul fiier. Apoi, se
menine apsat tasta SHIFT, n timp ce se apas tasta cu sgeata ndreptat n jos, mergnd
la ultimul fiier care se vrea a fi selectat. Pentru a alege fiierele care nu sunt alturate, se
selecteaz primul fiier, se menine apsat tasta CONTROL , se utilizeaz tastele cu
direcionale pentru a se deplasa la urmtorul fiier de selectat i se apas tasta SPAIU .n
timp ce se menine apsat tasta CONTROL, se deplaseaz la fiecare fiier care se vrea
selectat i se apas tasta SPAIU. Pentru a deselecta un fiier, pstrnd celelalte selecii, se
menine apsat tasta CONTROL, se utilizeaz tastele cu sgei pentru a v muta la acel fiier
i se apas tasta SPAIU .
Pentru a selecta toate fiierele i directorii
afiai n panoul din dreapta, se alege EDIT (prelucreaz),
SELECT ALL (selecteaz totul) sau apsai tastele
CONTROL + A . Dac se vrea s se selecteze aproape
toate fiierele i directorii din panoul din dreapta, se
selecteaz cele nedorite; apoi se alege EDIT, INVERT
SELECTION (inverseaz selecia ) .
Pentru a anula seleciile fcute, este suficient s
se selecteze un alt fiier sau un alt director utiliznd mouse-
ul sau tastatura.

2.1.2.11 CREAREA UNUI NOU
DIRECTOR

Pentru a organiza fiierele de pe
calculator, se pot crea ct de muli
directori sunt dorii. Pe msur ce sunt
create tot mai multe fiiere cu programul
de pe calculator, probabil se va dori
dezvoltarea unui sistem de organizare
care s ajute pstrarea evidenei acestora.
13
Cu ct sunt create mai multe fiiere, cu att mai multe s-ar putea s fie necesara
organizarea lor n categorii, pentru a le face mai uor de localizat.
Pentru a crea un nou director se execut urmtorii pai:

1. n panoul din stnga EXPLORATORULUI, se selecteaz directorul n care se vrea
crearea noului director.
2. Se alege file, NEW (nou), FOLDER (director).
n panoul din dreapta al EXPLORATORULUI, va aprea un nou director, pregtit pentru
a-i da un nume.
3. Se introduce de la tastatur numele directorului i se apas ENTER.
Directorii, ca i fiierele, pot avea nume lungi. Numele dosarelor pot conine cel
mult 255 de caractere i pot include spaii. Nu pot fi utilizate caracterele : \ ? : < > /

2.1.2.13 MUTAREA I COPIEREA FIIERELOR I A DIRECTOARELOR

O sarcin important a activitii de gestionare a fiierelor este mutarea i copierea
fiierelor i a directorilor. Atunci cnd sunt create noi directoare, pentru a mpri n
subcategorii fiierele dintr-un director trebuie s se mute fiecare din directorul iniial, n cel
nou. Utiliznd EXPLORATORUL i mouse-ul se poate muta i copia rapid orice fiier i
director, fr s se ating tastatura . Exist doua metode pentru a copia i muta fiiere i
directori:
1. Fie comenzile CUT ( decupeaz ) sau COPY (copiaz),
2. Fie mouse-ul pentru a trage fiierele i a le fixa .
Pentru a muta sau copia fiierele utiliznd meniul, se execut urmtorii pai:
1. n panoul din dreapta al EXPLORATORULUI, se selecteaz fiierele sau directorii
pe care vrei s i mutai.
2. Pentru a muta elemente, se alege EDIT, CUT;
se execut clic pe butonul drept al mouse-ului
pe articolele selectate, pentru a afia meniul
rapid i apoi se executa clic pe CUT; sau se
executa clic pe butonul CUT de pe bara de
instrumente ; sau se apas tastele
CONTROL+ X.
Sau pentru a copia elementele, se alege EDIT, COPY ,
se executa clic pe butonul drept al mouse-ului pe articolele selectate pentru a afia meniul
rapid i apoi se execut clic pe COPY ; sau se execut clic pe butonul COPY de pe bara cu
instrumente; sau se apas tastele CONTROL + C .
3. n panoul din stnga al ferestrei EXPLORATORULUI, se selecteaz , cu
butonul drept al mouse-ului , directorul care va conine elementele copiate sau
mutate i se alege PASTE(lipete); sau se execut clic pe butonul PASTE de pe
bara cu instrumente; sau se apas tastele CONTROL + V.
Pentru a muta sau copia fiiere utiliznd metoda tragerii i a fixrii (dragand-drop), se
execut urmtorii pai :
1. n panoul din dreapta al EXPLORATORULUI, se selecteaz fiierele sau directorii
pe care utilizatorul vrea s-i mute.
2. Dac n panoul din stnga al EXPLORATORULUI directorul care se dorete s se
mute elementele selectate , nu este vizibil se utilizeaz bara de derulare pentru a-l
14
aduce n imagine. Dac este nevoie s se expun un subdirector, se execut clic pe
semnul + de lng directorul care l conine.
3. Pentru a muta elementele selectate, se trag n noul director din panoul stng al
EXPLORATORULUI.
Sau pentru a copia elementele selectate , se menine tasta control apsata i se
trage n noul director din panoul stng al EXPLORATORULUI. Cnd se menine tasta
CONTROL apsat, dedesubtul indicatorului mouse-ului apare un semn + , indicnd aciunea
de copiere a fiierelor.
nainte de eliberarea butonului mouse-ului, utilizatorul trebuie s se asigure c a
evideniat directorul corect .
Dac se ncearc tragerea i fixarea ntr-un director nou fiierul unui program,
WINDOWS creeaz n noua poziie o comand rapid de acces la acel program. Cnd se
ncearc tragerea unui fiier al unui program , sub indicatorul mouse-ului apare o sgeat,
indicnd aciunea de creare a unei comenzi rapide de acces la acel program.

2.1.2.14 COPIEREA DISCURILOR

neori se dorete copierea ntregului floppy disc. Acest lucru este uor de fcut fie n cadrul
EXPLORATORULUI, fie n fereastra MY COMPUTER.
Se poate copia de pe un floppy disc pe altul, utiliznd aceeai unitate, dar discurile
trebuie s aib aceeai capacitate de stocare. Discul pe care se
copiaz va fi ters n timpul acestei operaii.
Pentru a copia un disc , se execut urmtorii pai :
1.Se introduce floppy discul care se dorete a fi copiat.
2. Se execut clic pe butonul drept al mouse- ului pe
discul din fereastra MY COMPUTER sau pe cel din
panoul din stnga al ferestrei
EXPLORATORULUI.
3.Se alege din meniul rapid COPY DISK ( copiaz
discul).
Rezultatul va fi deschiderea casetei de dialog COPY
DISK aa cum se vede n imagine.
4.Se alege START ( ncepe).
5.Dac se utilizeaz aceeai unitate att pentru surs ct
i pentru destinaie, computerul va ntiina
utilizatorul s schimbe floppy discurile atunci
cnd este necesar.
6. Cnd discul a fost copiat se poate copia un altul alegnd START sau se poate ncheia
copierea alegnd CLOSE.

TERGEREA FIIERELOR I A DIRECTOARELOR

tergerea fiierelor i a directorilor este o parte eseniala a aciunii de evitare a
ncrcrii excesive i inutil a calculatorului.
U
15
Dac un fiier sau un director este ters din greeal, acesta poate fi recuperat
datorit faptului c WINDOWS conine un director numit RECYCLE BIN (lada de deeuri ),
n care sunt stocate temporar fiierele terse , pn cnd va fi golit.
Cnd fiierul este ters accidental acesta va putea fi refcut alegnd EDIT
( prelucreaz) , UNDO DELETE (anuleaz tergerea) .
Pentru a terge un fiier sau un director, se execut urmtorii pai:
1. Se selecteaz fiierul sau directorul care se va terge .
2. Se execut clic cu butonul drept al mouse-ului pe selecie i apoi clic pe
DELETE(terge) sau se alege FILE, DELETE(sau se apas tasta DELETE, sau se
execut clic pe butonul DELETE de pe bara cu instrumente).
3. Se execut clic pe YES la apariia casetei de dialog CONFIRM FILE DELETE
( confirm tergerea fiierului) ca n imaginea nr. 13.
Sau se execut clic pe NO dac se abandoneaz tergerea fiierului dialog
CONFIRM MULTIPLE FILE DELETE (confirm tergerea mai multor fiiere).

2.1.2.15 REFACEREA FIIERELOR TERSE

Fiierele terse sunt mutate ntr-un dosar numit RECYCLE BIN . Acest director
poate fi deschis ca oricare alt director , se poate selecta un fiier i poate fi refcut n poziia
iniial. Se poate muta sau copia fiiere din acest director aa cum se procedeaz de obicei.
Pentru a reface un fiier sau un director ters, se execut urmtorii pai:
1. Se execut clic pe pictograma RECYCLE BIN de pe suprafaa de lucru pentru a
deschide fereastra RECYCLE BIN aa cum se vede n imaginea nr. 14.
2. Se selecteaz fiierul sau fiierele care se vor reface.
3. Se execut clic cu butonul drept al mouse-ului pe fiierele selectate i apoi clic pe
RESTORE ( restabilete), sau se alege FILE , RESTORE.
Directorul RECYCLE BIN se golete periodic. Pentru aceasta se execut
urmtorii pai:
1. Dac directorul RECYCLE BIN este deja deschis , se alege FILE , EMPTY
RECYCLE BIN ( golete lada de deeuri)
2. Se execut clic pe butonul drept al mouse-ului pe pictograma RECYCLE BIN de pe
suprafaa de lucru i apoi clic pe EMPTY RECYCLE BIN.
Din directorul RECYCLE BIN se pot terge numai anumite fiiere selectate .
Pentru aceasta se execut urmtorii pai:
1. Se deschide directorul RECYCLE BIN i se selecteaz fiierele care vor fi terse.
2. Se execut clic pe butonul drept al mouse-ului pe fiierele selectate i apoi clic pe
DELETE.
3. Se alege YES pentru a confirma tergerea .

2.1.2.16 GSIREA FIIERELOR

Instrumentul FIIND (gsete) permite cutarea unui anumit fiier sau a unui grup de
fiiere asociate dup nume i poziie.
Atunci cnd sunt cutate dup nume numai este necesar s se utilizeze caractere
de nlocuire( wild cards). Fiierele pot fi cutate dup data modificrii , dup tipul fiierului
16
i dup dimensiune. O nou caracteristic permite cutarea fiierului dup textul coninut.
Este de ajuns s se rein numai un cuvnt cheie sau o fraz coninut n fiier.
Pentru a gsi un fiier sau un grup de fiiere asociate, se execut paii urmtori:
1. Se deschide meniul START, se alege FIND ( gsete) i apoi FILES or
FOLDERS( fiiere sau directori).
SAU
n cadrul EXPLORATORULUI, se alege TOOLS (instrumente), FIND, FILES
or FOLDERS . Va aprea caseta de dialog FIND aa cum se vede n imagine.

2. Dac se tie numele fiierului se introduce de la tastatur n caseta de text NAMED
(denumit). Dac nu se cunoate numele ntreg, este suficient s se introduc orice
poriune a numelui.
3. Se indic caseta de text LOOK IN (caut n) locul n care va cuta comanda FIND.
Se poate introduce de la tastatur o cale de acces, se poate selecta dintre elementele
listei derulante sau se poate executa clic pe butonul BROWSE (rsfoiete) pentru a
selecta zona la care se vrea s se limiteze cutarea .
Se selecteaz opiunea INCLUDE SUBFOLDERS (include subdirectorii) dac se
dorete
includerea n
cutare.
Subdirectorii
directorilor
selectai.
4. Pentru a limita
cutarea la
fiierele create
sau modificate
ntr-o anumit
perioad de
timp, se
execut clic pe
eticheta DATE MODIFIED (data modificrii) aa cum se vede n imagine.
5. Se execut clic pe eticheta ADVANCED (avansat) pentru a detalia i mai mult
cutarea.
6. Din lista derulant OF TYPE (de tipul) se selecteaz un tip de fiier pentru a limita
cutarea la acest tip (pictograme, panouri de control i fonturi)
7. n caseta de text CONTAINING TEXT (coninnd textul) se introduce o secvena de
text pentru a cuta fiierele care o conin.
8. n caseta SIZE IS (dimensiunea este), se indic dimensiunea fiierului. Se selecteaz
din lista derulant opiunea care se va utiliza i apoi, n caseta de text SIZE IS, se
indic dimensiunea.
9. Cnd parametrii cutrii au fost stabilii, se execut clic pe butonul FIND NOW
(gsete acum).
Rezultatele unei cutri sunt prezentate n partea de jos a casetei de dialog FIIND.
Pentru a lucra cu un fiier n caseta de dialog FIND , se selecteaz fiierul i se
alege meniul FILE sau se execut clic cu butonul drept al mouse-ului pe fiier, deschiznd
meniul rapid.
17
Criteriul de cutare poate fi salvat, nu i rezultatele. Dac se dorete salvarea
rezultatelor, fr criteriul de cutare, se alege OPTIONS, SAVE RESULTS(salveaz
rezultatele) astfel nct aceast opiune s fie selectat i s afieze un semn de validare .
Pentru a salva criteriul se alege FILE, SAVE SEARCH (salveaz cutarea).
Criteriul salvat (i rezultatele dac au fost indicate) va aprea pe suprafaa de lucru ca o
pictogram document.

2.1.2.17 TIPARIREA FIIERELOR

Din cadrul EXPLORATORULUI se pot transmite fiierele direct ctre imprimant.
Cnd se tiprete din EXPLORATOR, se trimite fiierul ctre imprimant
prestabilit. Pentru a schimba imprimanta prestabilit, se utilizeaz PANOUL DE CONTROL
(CONTROL PANEL).
Pentru a tipri din EXPLORATOR, fiierul trebuie s fie asociat unui program.
De exemplu, fiierele TXT. Sunt asociate cu WINDOWS NOTE PAD.
Pentru a tipri un fiier utiliznd EXPLORATORUL se execut paii:
1. Se selecteaz fiierul sau fiierele care urmeaz s fie tiprite.
2. Se deschide directorul care conine fiierul sau fiierele care se vor a fi tiprite.
3. Se alege FILE, PRINT (tiprete)
SAU
Dac s-a creat pe suprafaa de lucru o comanda rapid pentru accesul la
imprimant, se trage i se fixeaz fiierul sau fiierele selectate peste pictograma PRINTER.

18
CAPITOLUL III

3. Microsoft Word
3.1 Noiuni introductive

Pentru nceput vei nva s controlai att meniurile i casetele de dialog ale programului
Word pentru Windows, ct i ferestrele care conin programul i documentele acestuia. Dup
parcurgerea acestui curs, vei fi n stare s utilizai mouse-ul i tastatura pentru a alege
comenzi din meniuri, pentru a selecta opiuni din casete de dialog, pentru a accesa sistemul de
asisten soft i pentru a manipula ferestrele de pe ecran. n afar de aceste operaii elementare,
vei fi n stare s organizai ferestrele astfel nct s putei accesa i utiliza mai multe
documente simultan.

Ne propunem urmtoarele noiuni:
lansarea i prsirea programului Word pentru Windows
alegerea i selectarea din casetele de dialog
lucrul n Word pentru Windows cu tastatura i cu mouse-ul
manipularea ferestrelor

3.2 Lansarea i prsirea programului Word pentru Windows

Pentru a activa programul Word pentru Windows,
parcurgei urmtoarele etape:
1. Executai clic pe butonul Start din bara de
taskuri de la baza ecranului
2. Poziionai indicatorul mouse-ului deasupra
comenzii Programs. Apare meniul Programs
3. Executai clic pe articolul Microsoft Word.

n figura 1 este prezentat meniul Programs cu
articolul Microsoft Word selectat.
Putei de asemenea lansa programul Word alegnd
un fiier document din aplicaia Windows Explorer.
Pentru a porni programul Word i a ncrca
documentul, executai dublu clic pe numele
fiierului care conine un document Word, sau
selectai numele fiierului i apsai Enter. n plus,
putei deschide un document pe care l-ai utilizat
recent executnd clic pe butonul Start, poziionnd
indicatorul deasupra comenzii Documents i n
continuare executnd clic pe documentul care dorii
s-l ncrcai

nchidei sau prsii programul Word atunci
cnd ai terminat lucrul, sau atunci cnt trebuie s
eliberai memorie pentru alte aplicaii. Pentru a prsi programul, parcurgei urmtoarele
etape:
19
1. Dac utilizai mouse-ul, alegei File, Exit sau executai clic pe butonul Close din colul din
dreapta sus. Dac utilizai tastatura, apsai combinaia de taste pentru comand rapid
Alt+F4 sau alegei File, Exit apsnd Alt+F, X.
2. Dac ai efectuat modificri ntr-un document, programul Word afieaz o caset de
avertizare ntrebndu-v dac dorii s salvai modificrile. Executai clic pe butonul Yes sau
apsai Enter pentru a salva ceea ce ai lucrat sau executai clic pe butonul No pentru a prsi
programul fr salvare.

3.3 nelegerea ecranului Word pentru Windows

Unul din avantajele aplicaiilor Windows este capacitatea de rula mai multe aplicaii n acelai
timp i de a le afia simultan pe ecran.

Fiecare aplicaie Windows, printre care i Word, ruleaz n propria fereastr aplicaie.
Deoarece unele ferestre aplicaie pot conine ferestre document multiple, putei lucra simultan
cu mai multe documente. Figura 2 prezint fereastra aplicaie Word pentru Windows
coninnd dou ferestre document.

Figura 1
20
List ascuns(derulant)

Figura 2

n tabelul 1 sunt listate i descrise elementele ecranului Word ilustrate n figura 2.

Bara de titlu
Bara meniuri
Bara cu
instrumente
Fereastra
aplicaie
Butonul
Close (de
nchidere)
Butonul
Minimize (de
minimizare)
Butonul
Maximize (de
maximizare)
Fereastr
document
inactiv
Fereastr
document activ
Bara de stare
Bara de taskuri
Bara de
derulare
21
Tabelul 1 Elemente ale ecranelor Word

Element
Descriere
Fereastr
aplicaie
Fereastra n care ruleaz Word pentru Windows
Fereastr
document
Fereastra n care sunt afiate documentele (Suprafa
de lucru)
Fereastr
document activ
Fereastra care recepioneaz ceea ce introducei i
reacioneaz la comenzile dumneavoastr; aceast
fereastr este afiat cu bara de titlu de culoare
intens i n mod normal este plasat deasupra
tuturor celorlalte.
Fereastra
document inactiv
Fereastr din fundal care nu primete alte comenzi n
afar de cea de activare; aceast fereastr este
afiat cu bara de titlu de culoare tears sau
texturat.
Indicatorul
mouse-ului
Sgeata, cursorul n form de I sau butonul de
desenare care indic poziia curent afectat de
aciunile mouse-ului
Punct de inserare
Punctul n care apare textul atunci cnd tastai
Bara de titlu
Bara din partea superioar a unei ferestre aplicaie
sau ferestre document(Conine i meniul de control
Alt-Spacebar)
Bara de meniuri
Alt-litera subliniat
O list de nume de meniuri afiate sub bara de titlu a
unei aplicaii
Bara cu
instrumente
O bar coninnd butoane care, atunci cnd sunt
selectate cu indicatorul mouse-ului, execut o funcie
22
sau o aciune
Butonul minimize
Un simbol de subliniere din bara de titlu a crui
selectare duce la stocarea aplicaiei sub forma unui
buton aplicaie n bara de taskuri de la baza ecranului
Butonul maximize
Acionarea butonului face ca documentul sau aplicaia
s ocupe tot spaiul disponibil de pe ecran
Butonul Close
Acionarea butonului are efectul de a nchide aplicaia
sau caseta de dialog
Bara de derulare
O bar orizontal sau vertical de culoare gri care
permite mouse-ului s deruleze ecranul; bara conine
o csu de derulare care indic poziia poriunii
curent afiate relativ la ntregul document
Bara de stare
O bar situat la baza ecranului care indic ce va
face programul Word n continuare; observai n
timpul lucrului bara de stare pentru a vedea indicaii,
explicaii referitoare la comanda curent sau butonul
pe care este poziionat indicatorul mouse-ului

3.4 Utilizarea barelor cu instrumente

Barele cu instrumente ale programului Word
faciliteaz accesul rapid la comenzile i
procedurile cel mai des folosite. Butoanele din
barele cu instrumente pot fi utilizate numai cu
mouse-ul. Pentru a utiliza un buton dintr-o bar
cu instrumente, executai clic pe butonul care
reprezint procedura sau comanda dorit.
Dumneavoastr decidei ce bare cu instrumente
sunt afiate i unde apar ele pe ecran. Barele cu
instrumente sunt ntotdeauna accesibile,
deoarece plutesc deasupra ferestrelor document.

n programul Word putei s afiai i s lucrai
cu mai multe bare cu instrumente simultan.
Pentru afiarea sau ascunderea barelor cu
instrumente alegei din meniul View opiunea
Toolbars sau executai clic cu butonul drept pe
o bar cu instrumente. Din meniul derulant
afiat alegei bara cu instrumente care s fie
23
afiat sau ascuns. Barele cu instrumente active pe ecran sunt marcate n partea stng.
Programul Word 97 posed 13 bare cu instrumente predefinite. Prezentm n continuare cele
mai utilizate bare cu instrumente.

Bara cu instrumente Standard conine butoanele cele mai des utilizate n timpul crerii
documentelor, manipulrii fiierelor i tipririi.

Bara cu instrumente Formating bara cu instrumente de formatare conine butoane utilizate
pentru formatarea corpurilor de liter, stabilirea alinierii, crearea listelor numerotate sau
marcate, aplicarea stilurilor sau formatarea chenarelor.

Bara cu instrumente Tables and Borders bara cu instrumente pentru formatarea tabelelor i
a chenarelor, de aliniere a textului afla n tabele sau chenare

Bara cu instrumente Forms bar cu instrumente pentru formulare; conine butoane care v
ajut s inserai casete de validare, liste i tabele. De asemenea putei modifica proprietile
unui cmp dintr-un formular i s blocai formularul atunci cnd ai terminat.

Bara cu instrumente Database conine butoane care v ajut s sortai liste, s editai o baz
de date, s adugai sau s eliminai coloane dintr-o baz de date i s inserai date dintr-o
baz de date din exteriorul programului Word.

Bara cu instrumente Drawing conine butoane pentru desenarea, umplerea, modificarea
formei i gruparea obiectelor din document.

24

3.5 Salvarea unui document

A salva un document nseamn a transfera coninutul acestuia aflat n memorie pe un suport
extern (disc dur sau dischet) sub forma unui fiier. Salvarea necesit specificarea unitii
(dispozitivului) i a directorului unde va fi transferat, precum i a numelui acestuia. Precizarea
locului i a numelui se face cu specificaia de fiier de forma: unitate:\dir1\dir2\...dir n\
nume.extensie, unde dir n este directorul n care se pstreaz fiierul, iar dir i este
subdirectorul n care se pstreaz fiierul, iar dir i este subdirector al lui diri-1, i=n,, 2
(vezi figura 1).
Atunci cnd se creeaz un nou document acestuia i se atribuie numele documentk, unde k
este numrul de ordine al acestuia printre fiierele nou deschise n sesiunea curent de lucru.

3.5.1 Salvarea pentru prima dat a unui document

Se d comanda File Save i se precizeaz:
1. n rubrica Save in:
dispozitivul pe care se face salvarea;
directorul n care se face salvarea selectat cu dublu clic pe mouse;
2. n File Name numele fiierului format din maxim 8 caractere diferite de: spaiu ! " '
() , . : ; < > @ / urmat de extensie (cel mult 3 caractere alfanumerice - excepie face
extensia html), extensia implicit este .DOC;
3. Save.

Salvarea
unui
documen
t salvat
anterior

Salvarea se
face dnd
comanda
File Save sau
Ctrl+S -
salvare n
acelai director i sub acelai nume;
sau
File Save As - i se face salvarea sub alt nume sau n alt director sau alt dispozitiv (se
procedeaz la fel ca la prima salvare precizndu-se doar modificrile).

Rubrica Save as Type permite alegerea unui format (altul dect cel propriu documentului
curent procesat de WORD, cum ar fi:
- Word Document *.doc
- Document Template *.dat
25
- Text Only *.txt
- Rich text format *.rtf
- Word 6.0/95 *.doc
- Word Perfect (diverse versiuni) *.doc
- HTML Document *.html, *.htm

3.6 Deschiderea unui fiier
Dac numele i locaia fiierului sunt cunoscute atunci deschiderea se face astfel:
1. File Open i n Look In se indic dispozitivul i directorul n care se afl documentul;
2. Se selecteaz cu un clic fiierul dorit din fereastra n care se afieaz coninutul directorului
ales la pasul anterior;
3. Open.
Fiierul este deschis pentru a fi editat.

Mutarea i
copierea
blocurilor de
text
Textul care va
fi mutat/copiat
trebuie mai
nti selectat.
Copierea
blocului
selectat cu
mecanismul
clipboard:
1. Tastatura:
- Alegei
Edit Copy
sau apsai
pe butonul de copiere din bara de instrumente sau dai comanda Ctrl+C;
- Deplasai cursorul la destinaie;
- Alegei Edit Paste sau apsai pe butonul Paste din bara de instrumente sau dai comanda
Ctrl+V.
2. Cu mousul:
- Clic cu buton dreapta mouse i alegei Copy;
- Clic cu buton dreapta mouse i alegei Paste.

3.7. Mutarea blocului selectat cu mecanismul clipboard
Se procedeaz la fel ca la copiere, dar pasul 1 se face astfel:
- Alegei Edit Cut sau apsai pe butonul Cut din bara de instrumente sau dai comanda
Ctrl+X.
Remarc:
Copierea / mutarea n poziii multiple cu mecanismul clipboard
Se face copierea n clipboard iar apoi pentru fiecare destinaie se execut:
26
- Deplasai cursorul la acea destinaie;
- Ctrl+V sau Edit Paste sau clic BDM(buton dreapta mouse) i Paste.

3.8. Mutare cu mousul
Dup selectarea blocului text se execut:
- Clic pe blocul selectat (BSM) i inei apsat;
- Eliberai BSM (buton stnga mouse).

3.9. Formatri n document
Formatarea se refer la evidenierea unor cuvinte sau paragrafe, a coninutului i formei unui
tabel, stabilirea marginilor textului n pagin, densitatea acestuia, alinierea unor poriuni de
text, etc. Formatarea se poate realiza asupra unui text existent sau a unui text nou.

Formatarea unui text nou
- Poziionai cursorul n poziia din care va ncepe textul de formatat;
- Dai comanda de formatare;
- Introducei textul.
Remarc: Formatarea aleas acioneaz pn la anularea sau schimbarea ei.

3.10 Setarea paginii

Aceasta vizeaz stabilirea distanele de la text la marginile hrtiei.
Dai comanda File Page Setup:
1. n submeniul Margins:
Se face setarea distanelor de la marginea textului la marginea corespunztoare a paginii:
Top, Bottom, Left, Right;
Dac se activeaz Mirror Margins atunci se pot seta distanele fa de marginea
interioar (Inside) sau exterioar (Outside), paginile fiind organizate n perechi: pagina
din stnga i pagina din dreapta.
n rubrica Apply to se indic la ce entitate se aplic setarea: This section, Whole
document, This point forward;
2. n submeniul Paper Size, n rubrica Paper Size, alegei modelul paginii A4 (210x297
mm), Letter (8.5x11in.), A5 (148.5x210 mm), ., Custom size.
Dac ai ales Custom size n rubricile Width i Height putei stabili limea i respectiv
nlimea acesteia.
Orientarea paginii se poate alege ntre Portrait i Landscape cnd cea mai mare
dimensiune este pe vertical, respectiv pe orizontal.
n rubrica Apply to se indic la ce entitate se aplic setarea: This section, Whole
document, This point forward.

Remarc: Valoarea introdus sau selectat reprezint distana ntre marginea hrtiei i a
textului pe latura respectiv.

3.11. Formatarea caracterelor

Atribute care pot fi formatate:
27
- Corpul de liter (fontul) care este caracterizat de stil (Times Roman, Courier, etc.) i
mrimea exprimat n puncte (1 point = 1/72 inch, 1inch = 2.54 mm);
- Mrime;
- Aparen (subliniere, Italic, Bold).

3.12. Formatarea fontului i aparenelor

Afiarea barei de formare se face cu View Toolbars i Formatting. Setri realizate folosind
bara de formatare a textului:
0. Selectai textul;
1. Fontul se schimb deschiznd lista de fonturi cu clic pe butonul cu sgeat de pe bara de
formatare i se selecteaz fontul cu clic pe numele lui;
2. Mrimea (size) fontului se schimb astfel:
- Facei clic pe butonul cu sgeat de pe bara de formatare a textului;
- Selectai mrimea analog seleciei fontului.
3. Pentru setarea aparenelor folosii butoanele:
- B - bold - ngroare caractere;
- I - italics - aplecare caractere;
- U - underline - subliniere caractere.
Butoanele (comenzile) acioneaz bistabil, 2 apsri aduc butonul n stare iniial.

Prin comenzi de la tastatur, aparenele pot fi stabilite astfel:
Caz 1. Textul a fost introdus
Pas 0. Selectai textul;
Pas 1. Dai direct comenzile: Ctrl+B, Ctrl+I, Ctrl+U, respectiv pentru Bold, Italic, Underline.

Caz 2. Textul va fi introdus
Pas 0. Mutai cursorul la nceputul viitorului text;
Pas 1. Apsai butoanele corespunztoare sau folosii direct comenzile: Ctrl+B, Ctrl+I,
Ctrl+U;
Pas 3. Introducei textul;
Pas 4. Repetai comanda/comenzile date la pasul 1 pentru a le dezactiva pentru poriunea care
urmeaz i care nu mai trebuie formatat.
Remarc: Efectul se vede imediat n modul de afiare Normal sau Page Layout.

Alternativ, folosind meniul Format procedai astfel:
1. Selectai blocul de text supus formatrii i dai Format Font n care avei fereastra Font
care v permite:
a. n rubrica Font alegei tipul de caracter folosit: Times New Roman, Times Ro, Courier
New, etc.
b. n rubrica Font Style setai aparena alegnd Regular (obinuit), Italic (aplecat), Bold
(ngroat), Bold Italic.
c. n rubrica Size alegei marginea fontului (n points) dintre valorile predefinite (8,, 9, 10,
11, 12, 14, ) sau introducei valoarea dorit n fereastra aferent.
d. n rubrica Underline putei alege diverse tipuri de sublinieri Single, Words only, Double,
Dotted, Thick, Dash, Wave.
e. n rubrica Color se seteaz culoarea textului: Auto, Blue, etc.
f. n rubrica Effects putei alege:
- Superscrip
- Subscript
28
- Strikethrough
- Double strikethrough
- Shadow
- Small caps - transform minusculele n majuscule mai mici
- All caps - transform minusculele n majuscule normale
- Hidden - textul devine invizibil; pentru a-l face vizibil apsai Tools Options View i se
activeaz Hidden Text (textul apare subliniat cu linie punctat).
2. n fereastra Character Spacing se poate:
- scala textul n rubrica Scale;
- regla spaiul ntre caractere alegnd n rubrica Spacing: Normal / Expanded /
Condensed i pentru Expanded i Condensed se poate indica n rubrica By cu ct se
face modificarea - un numr zecimal de points.
- n Pozition se poate cobor/urca textul alegnd Raised / Lowered cu un numr de points
indicat n By.
3. n Animation se poate alege un tip de animaie util doar pentru documentele afiate pe
ecran:
- Blinking background (fundalul fontului sclipete);
- Las Vegas Light (fundalul fontului sclipete, defilnd diverse culori), etc.
Efectul se vede imediat dac modul de afiare este Normal sau Page Layout.

3.12. Formatarea paragrafelor
Folosirea comenzilor de formatare
Selectai textul i activai Format
Paragraf i accesai fereastra Indents
and Spacing care v permite:
a. n rubrica Alignment putei alege
modul de aliniere a textului: Left,
Centered, Right, Justified;
b. n rubrica Identation se seteaz
poziia laturilor din stnga i dreapta
ale paragrafului fa de marginea
stng i dreapta a paginii de text
(Left/Right). O valoare negativ
conduce la ieirea paragrafului spre
exterior depind marginile pentru text
stabilite n Page Setup.
c. n rubrica Special, alegnd First line
se obine o deplasare a primei linii din
paragraf la dreapta cu o distan
introdus n rubrica By, iar cu
Handing se deplaseaz tot paragraful
mai puin prima linie;
29
d. n rubrica Spacing se stabilete spaiul (n points) care se las i dup paragraf, respectiv
n rubricile Before i After;
e. n rubrica Line spacing se realizeaz distana ntre linii:
- Single - pentru interlinie de o linie;
- 1.5 lines - pentru interlinie de o 1.5 linii;
- Double - pentru interlinie de 2 linii;
- Exactly - distana se msoar fa de caracterele cu cea mai mare nlime;
- At Least - distana se msoar fa de caracterele cu cea mai mare nlime;
- Multiple - multiplu fa de valoarea introdus pentru a ncpea caracterele nalte.
Efectul setrii se vede n fereastra Preview.

3.13. Aranjarea marginilor liniilor

Exist 4 posibiliti de aranjare:
- Left aliniaz marginea stng a liniilor;
- Right aliniaz marginea dreapt a liniilor;
- Justified aliniaz marginea stng/dreapt a liniilor;
- Centred aliniaz mijlocul liniei la mijlocul rndului.
Schimbrile se fac cu ajutorul butoanelor de pe bara de formatare asupra unui text selectat sau
asupra unui nou text.
Alternativ cu Format Paragraf se alege opiunea dorit n fereastra Alignment.

Folosirea comenzilor de formatare
Selectai textul i activai Format Paragraf i accesai fereastra Indents and Spacing care v
permite:
a. n rubrica Alignment putei alege modul de aliniere a textului: Left, Centred, Right,
Justified;
b. n rubrica Identation se seteaz poziia laturilor din stnga i dreapta ale paragrafului fa
de marginea stng i dreapt a paginii de text (Left/Right). O valoare negativ conduce
la ieirea paragrafului spre exterior depind marginile pentru text stabilite n Page Setup.
c. n rubrica Special, alegnd First line se obine o deplasare a primei linii din paragraf la
dreapta cu o distan introdus n rubrica By, iar cu Hanging se deplaseaz tot paragraful
mai puin prima linie.
d. n rubrica Spacing se stabilete spaiul (n points) care se las nainte i dup paragraf,
respectiv n rubricile Before i After.
e. n rubrica Line spacing se realizeaz distana ntre linii:
- Single - pentru interlinie de o linie;
- 1.5 lines - pentru interlinie de o 1.5 linii;
- Double - pentru interlinie de 2 linii;
- Exactly - distana se precizeaz n fereastra
alturat lui At n points, (la fel pentru
urmtoarele opiuni);
- At Least - distana se msoar fa de
caracterele cu cea mai mare nlime;
- Multiple - multiplu fa de valoarea
introdus pentru a ncpea caracterele nalte.
Efectul setrii se vede n fereastra Preview

Numerotarea paginilor unui document
30
Pas 1. Din meniul Insert alegei Page Numebers;
Pas 2. Se va alege locul n pagin unde va fi scris numrul acesteia.
2.1. n rubrica Pozition putei alege:
- Bottom of page (Footer) - amplasarea numrului de pagin n partea de jos;
- Top of pafe (Header) - amplasarea numrului de pagin n partea de sus.
2.2. n rubrica Alignment putei alege:
- Left;
- Right;
- Center;
- Inside - pentru paginile n oglind pe interior;
- Outside - pentru paginile n oglind pe exterior.
2.3. Activai Show Number on First Page dac dorii afiarea numrului primei pagini;
Pas 3. Alegerea formatului. Butonul Format deschide fereastra Page Number Format unde
se poate alege:
- formatul implicit adic 1,, 2, 3, i atunci dai OK;
- alt format i din rubrica Number format care conine semnele de paginare: 1, 2, 3,
sau a, b, c, sau A, B, C, sau i, ii, iii, sau I, II, III, putei alege formatul dorit;
- rubrica Page Numbering conine opiunea Continue from previous section sau
nceperea unei noi numerotri pentru care numrul primei pagini este dat n Start at.
- OK;
Pas 4. OK.

Suprimarea numrului de pagin
Pas 1. Selectai View Header and Footer.
Pas 2. Clic pe Switch Between Header and Footer

din bara Header and Footer pentru a selecta partea unde este numrul de pagin.
Pas 3. Selectai cadrul n care este numrul de pagin (cu clic atunci cnd cursorul mouse-ului
se transform n cruce cu sgei) i apsai tasta Delete.

3.14. Listarea documentului

naintea listrii documentului este util vizualizarea acestuia n forma n care va apare textul
cnd va fi tiprit.
Comutai n modul Page Layout i facei ultimele verificri

Previzualizarea documentului
O imagine global se va obine ns cu modul Print Preview.
Alegei din File opiunea Print Preview i n acest context:
- Tastele PgUp, PgDn sau bara de defilare ne permit vizualizarea celorlalte pagini;
- Apsarea pe butonul Multiple Pages i tragerea pe numrul de pagini dorite duce la
afiarea simultan a numrului de pagini ales.
- Urmtorul buton (stnga dreapta) permite alegerea unor factori de scalare a imaginii
vizualizate.
- Tiprirea se poate face din aceast fereastr cu butonul Print.
- Butonul Close asigur revenirea n regim de editare.

Lansarea listrii
Selectai File Print sau dai direct Ctrl+P. Se deschide fereastra de dialog ce permite;
31
n rubrica Name selectai tipul de imprimant iar n Properties putei alege din
Configuration Printing quality varianta de calitate/rezoluie i vitez convenabil, de
exemplu Econofast mrete viteza tipririi i minimizeaz consumul de toner (cerneal).
n rubrica Page range:
- All - listarea ntregului document;
- Curent page - listarea paginii curente (pagina pe care cursorul text);
- Pages - permite listarea unui interval de pagini (ex: 1-4) sau a unei mulimi arbitrare de
pagini avnd numerele separate prin virgul (ex: n1, n2, n3, n4). Poate fi i o mulime
arbitrar de numere i intervale (ex: 1, 2, 5-8, 11, 14, 17, 20);
- Selection - paginile selectate n document;
n rubrica Copies:
- Number of copies - se specific numrul de copii;
- Colate activ - se listeaz toate paginile unei copii;
- Colate inactiv - se listeaz toate copiile unei pagini;
n rubrica Print:
- All pages in range
- Odd pages
- Even pages
Activnd butonul Options apare fereastra Print:
- n grupul Printing Options se pot alege:
Draft Output - tiprire cu rezoluie slab, rapid i economic;
Reverse Print Order - tiprete de la ultima ctre prima (nu i n oglind);
Update Fields completeaz automat cmpurile de date din document (de exemplu cu
data, ora);
- n grupul Include with document, opiunea Hidden text tiprete textul ascuns diin
document;
Terminai setarea opiunile cu OK i listarea ncepe.

3.15. Structura textului

3.15.1. Liste marcate i numerotate
Listele marcate (bulleted, bullet = glonte) sunt folosite pentru date la care ordinea este
indiferent. Listele numerotate conin date ordonate. aceste liste se compun din paragrafe, iar
la nceputul fiecreia se amplaseaz o marc sau un numr.

3.15.2.Formatarea unui text existent ca o list marcat sau numerotat
1. Se selecteaz paragrafele ce vor forma lista;
2. Alegei Format Bullets and Numbering;
3. Selectai Bulleted sau Numered;
4. Alegei tipul de marc sau numerotare;
5. OK.

3.15.3.Crearea direct a unei liste marcate sau numerotate
1. Poziionai cursorul la nceputul viitoarei liste;
2. Executai paii 2-5 de mai din procedura anterioare;
3. Introducei textul fiecrui paragraf (element al listei) i dai Enter cnd se termin
paragraful. Urmtorul paragraf este automat marcat sau numerotat;
4. Cnd s-au terminat de introdus toate elementele liste, dai din nou Format Bullets and
Numbering i apoi apsai butonul Remove.

32
Remarc: Formatarea unei secvene de
paragrafe n stilul list marcat sau
numerotat se poate face apsnd pe
butonul Numbering sau Bullets de pe
bare de instrumente de formatare.

tergerea mrcilor unor elemente din list
Pas 1. Selectai elementele ce trebuie
terse (paragrafele);
Pas 2. Format Bullets and Numbering i
apsai None.

Inserarea unor elemente n list
Pas1. Fixai cursorul n poziia din list
din care vrei s introducei paragraful i
dai Enter;
Pas 2. Introducei textul.
3.16.Formatarea pe coloane a textului

3.16.1. Crearea coloanelor
Cele mai frecvente fromatri n coloane corespund celor patru tipuri predefinite:
1. dou coloane de aceeai lime;
2. trei coloane cu limi egale;
3. dou coloane inegale, cea mai lat n stnga;
4. dou coloane inegale, cea mai lat n dreapta.
Formatarea n coloane se poate aplica la:
- tot textul: - selectai tot documentul sau ducei cursorul la nceput;
- blocul selectat din text;
- din poziia cursorului de text n continuare.

Procedura este:
1. Din meniul Format alegei
Columns;
2. Indicai tipul predefinit dorit sau
indicai un alt numr de coloane n
rubrica Presesets sau Number of
columns;
3. n rubrica Width and Spacing
indicai limea coloanelor i
distana dintre ele; activai Equal
column width dac toate coloanele
au aceeai lime.
4. Precizai partea din document n care
se aplic fromatarea alegnd
opiunea dorit din fereastra Apply
To;
5. Dac activai opiunea Line between coloanele vor fi separate cu o linie vertical (ce
apare la tiprire sau n File Print Preview);
6. OK.
33
Observaie: Pentru a vedea efectele formatrii n coloane se va folosi pentru modul de
vizualizare View Page Layout.

3.16.2. Modificarea formatrii n coloane
Aceasta se face selectnd textul din coloanele ce trebuie modificate i aplicnd procedura de
creare la care se vor indica noii parametri. n acest fel, fcndu-se reformatarea pe coloane.

3.16.3.Uniformizarea lungimii coloanelor
Pentru ca toate coloanele s fie umplute n mod egal cu text se procedeaz astfel:
1. Se plaseaz cursorul la sfritul textului din ultima coloan:
2. Se d comanda Insert Break;
3. Se alege opiunea Continuous;
4. OK.

3.17 Tabele n document

Word permite lucrul cu tabele. Un tabel este format din celule aranjate n linii i coloane.
ntr-o celul poate fi plasat orice entitate diferit de tabel. Un tabel este creat, completat i
modoficat.
3.17.1. Crearea unui tabel
1. Se pune cursorul n poziia unde trebuie s fie tabelul;
2. Alegei din meniul Table opiunea Insert Table;
3. Setai numrul de linii i coloane n Number of Columns/Rows;
4. Setai limea coloanelor n fereastra Column Width sau dai Auto dac dorii ncadrare
automat pe limea paginii;
5. OK.
Alternativ, putei apsa butonul Table i alegei numrul de linii i coloane.

3.17.2. Navigarea n tabel
Dac cursorul de text este ntr-o celul se pot introduce datele din celula respectiv.
Deplasarea de la o celul la alta se face astfel:
1. Tab - o celul la dreapta;
2. Shift+Tab - o celul la stnga;
3. Alt+Home - prima celul a liniei pe care e cursorul;
Alt+End - ultima celul a liniei;
4. Alt+PageUp - prima celul a coloanei pe care e cursorul;
Alt+PageDn - ultima celul a coloanei.
Cu mouse-ul se face clic ntr-o celul pentru a deplasa cursorului n acea celul.

3.17.3. Editarea unui tabel
Editarea se refer la numrul i dimensiunea liniilor/coloanelor, tergerea sau inserarea de
celule, linii sau coloane. Este necesar selecia prealabil a elementelor supuse editrii.

34

3.17.3.1.Selecia entitilor

Entitate Procedeu
Caractere Se trage cursorul mouse-ului peste caractere
Celul Clic pe marginea stng a celulei
Grup de celule Se pune mouse-ul ntr-o celul i se trage pn se selecteaz tot grupul
Clic ntr-un col al grupului, Shift, clic n colul opus.
Linie Clic n zona de selecie din stnga liniei; prin tragere se pot selecta mai
multe linii.
Coloan Clic n partea de sus a coloanei pn cnd cursorul mouse-ului devine
sgeat n jos. Prin tragere se pot selecta maii multe coloane.
Tot tabelul Prin selecia tuturor liniilor / coloanelor /Table Select Table.

3.17.3.1.1. Editarea i tergerea coninutului unei celule
Se face n mod obinuit. tergerea se face selectnd i cu Del sau Backspace dup selecia
grupului de celule.
3.17.3.1.2. Formatarea coninutului unei celule
La fel ca textul obinuit.
3.17.3.1.3 .Mutarea / copierea coninutului unor celule
Se selecteaz o celul sau un grup de celule. Se utilizeaz mecanismul Clipboard (Cut /
Copz) comanda Paste devine Paste Cells / Row / Line dup cum nainte de copiere / mutare
s-au selectat celule, o linie, o coloan. Zona de destinaie trebuie s aib o configuraie care s
poat suporta structura zonei surs.
3.17.3.2. tergerea unei linii / coloane
- Pune cursorul n linia / coloana respectiv (n orice celul)
-Table Delete Cells
-Selectai Delete Entire Row / Delete Entire Column pentru a terge integral linia / coloana.
1. OK.
n general, pentru a terge un element al tabelului acest element se selecteaz i apoi se terge
cu Tabel Delete Rows / Columns / Cells.

3.17.3.3.Inserarea unei coloane
1. Pune cursorul de text ntr-o celul la dreapta poziiei n care se va insera noua coloan.
2. Alegei Table Select Column.
3. Tabel Insert Columns pentru a insera o coloan vid la stnga celei selectate.

Extinderea tabelului cu o coloan se face astfel:
1. Clic la sfritul unei linii i n afara tabelului.
2. Table Select Column.
3. Table Insert Column

3.17.3.4.. Inserarea unei linii
1. Pune cursorul de text ntr-o celul sub poziia n care se va insera noua linie.
2. Alegei Table Select Row pentru a selecta linia.
3. Table Insert Rows pentru a insera o linie vid deasupra celei selectate.

3.17.3.5. Extinderea tabelului cu o linie
1. Se mut cursorul n celul de pe ultima linie i ultima coloan.
35
2. Apsai Tab.

3.17.3.6.. Unirea mai multor celule
Mai multe celule se pot contopi n una; coninuturile lor formnd paragrafe succesive n noua
celul.
1. Se selecteaz celulele ce trebuie unite;
2. Table Merge Cells.
Anularea contopirii se face cu selecia celulei unite i Table Split Cells.
Observaie: n Table Split Cells se poate sparge i o celul care nu rezult din unirea altor
celule.

3.17.3.7. Schimbarea limii coloanelor
La crearea tabelului toate coloanele au aceeai lime. Dac este necesar schimbarea lor se
procedeaz astfel:
a). Schimbarea limii unei coloane cu mousul:
1. Pune cursorul mouse-ului pe marginea
stng a coloanei respective, cursorul
devine o linie orizontal cu o sgeat la
stnga i una la dreapta;
2. Tragei marginea coloanei n poziia
necesar.
b). Schimbarea cu ajutorul comenzilor:

1. Pune cursorul n orice celul de pe coloana
respectiv;
2. Selecteaz Table Cell heigh and Width;
3. Selecteaz Column pentru setarea
parametrilor la coloan (linie);
4. n rubricaWidth se introduce limea necesar;
5. n rubrica Space Between Columns se introduce distana ntre coloane;
6. Cu Next Column sau Previous Column putei face aceleai operaii la coloana din dreapta
/ stnga;
7. OK.

3.17.3.8. Alinierea tabelului

Pentru alinierea pe orizontal a unui tabel se
execut:
1. Plasai cursorul n orice celul a tabelului.
2. Alegei Table, Cell Heght and Width, Row,
iar n Alignment selectai
Left/Center/Right i OK.

Se selecteaz liniile de tabel ce vor fi
convertite n text;
Table Convert Table to Text;
Se selecteaz opiunea dorit (similar
conversiei n sens invers);

36

3.17.3.9. Secionarea unui tabel
Aceasta permite segmentarea unui tabel care conine multe linii i eventuala introducere de
text sau alte obiecte grafice ntre
segmente.
1. Se poziioneaz cursorul n linia
deasupra creia se va seciona
tabelul (adic n prima linie a celui
de-al doilea viitor tabel);
2. Table Split to Table sau
Ctrl+Shift+Enter.
Efect: Tabelul se mparte n dou
segmente.

1. Formatarea tabelului
Formatarea se refer la agugarea de
borduri, umbriri, fonduri i culori pe
tabel.
Formatarea folosind stiluri predefinite
se face astfel:
1. Punei cursorul de text n interiorul
tabelului;
2. Table Table Autoformat;
3. n fereastra Formats sunt listate formatele predefinite disponibile. Se alege un format
corespunztor, el poate fi vzut n fereastra Preview.
4. Activai / dezactivai dup dorin opiunile: Borders, Shading, Font, Color, Heading
Row etc.
5. OK.
Formatarea independent se
face astfel:
1. Selectai zona supus
fromatrii;
2. Alegei Format Borders
and Shading:
n submeniul Borders
n rubrica Setting
alegei tipul de
vizualizare a liniilor
de pe contul celulelor
ntre None, Box, All,
Grid, Custom;
n Style alegei
modelul de linie;
n Color culoarea
liniei;
n Width grosimea linie.
n submeniul Shading alegei:
n Fill culoarea de umplere din paleta asociat;
37
n Patterns modelul care se va suprapune culorii de umplere (Clear, 5%, );
n Color culoarea pentru liniile i punctele modelului.

1. Sortarea datelor dintr-un tabel
Se selecteaz liniilor ce trebuie sortate;
Table Sort;
n rubrica Sorty by se alege o coloan corespunztoare primului cmp dup care se face
sortarea, se indic tipul coninutului acelei coloane (Text, Date, Numbers) i modul
cresctor / descrector (Ascending, Descending) al sortrii;
n rubricile Then by se indic similar celelalte coloane dup care se face sortarea;
Dac printre liniile selectate se afl i capul de tabel, pentru a evita schimbarea poziiei
acestuia se activeaz n My list has opiunea Header Row;
OK.
Analog pot fi sortate liste marcate sau numerotate sau o secven de paragrafe.
Casete de text

3.17.3.10.Inserarea casetelor de text
Insert Text Box;
Cursorul mouse-lui se transform ntr-o cruce neagr i se face clic ntr-un col al casetei
trgndu-se apoi pn n cellalt col.

ntr-o caset de text se poate introduce text ca n restul documentului. De asemenea, prin
folosirea mecanismului clipboard, se pot introduce tabele, ecuaii, grafice i desene. Caseta
poate fi amplasat n document i prin tragere cu mouse-ul. n plus, mai multe casete se pot
grupa pentru a fi "rigidizate" n scopul, de exemplu, de a fi mutate simultan, sau de a li se
aplica aceleai formatri.

Gruparea se face astfel:
3.17.3.11. Formatarea cesetelor de text

a. Umplere i chenar:
Selectai caseta cu un clic pe contur
Format Text Box i alegei Color and
Lines;
n Fill alegei culoarea de umplere din
palet sau activai Semitransparent;
n rubrica Line alegei culoarea
chenarului din palet sau No line pentru
un chenar invizibil.

38
b. Margini interne:
Format Text Box i alegei Text Box;
n rubrica Integral margin indicai mrimea marginilor interne n rubricile Left, Right,
Top, Bottom.

c. Amplasarea exterioar a textului:
Format Text Box alegei Wraping;
n rubrica Wrapping Style se alege modul de amplasare exterior a textului (Square,
Tight, Through, None, Tpo & bottom).
d. Mrime:
1. Format Text Box i alegei Size;
2. n Size and Rotate stabilii nlimea (Heigh) i limea (Width) casetei;
3. n Scale indicai factori de scalare diferiii pe vertica (Heigh) i orizontal (Width) dac
Lock aspect ratio este dezactuvat sau acelai factor pentru ambele dimensiuni n caz
contrar.

3.17.3.12.Inserarea graficelor

Microsofr Graph este un program anex care permite realizarea de grafice pe baza unor date
introduse n tabele proprii, transferate din tabele aflate sau importate dintr-un fiier text.

Crearea unui grafic
1. Poziionai cursorul n poziia n care trebuie inserat graficul;
2. Apsai butonul Insert Chart sau Insert Object i alegei Microsoft Graph 97 Chart
din fereastra Create New.
Ca efect se deschide o fereastr cu o linie de meniu i cu alte dou ferestre: una pentru tabelul
de date i alta pentru graficul propriu zis. Orice modificare n tabelul de date se reflect
automat n grafic.
39
Forma graficului se poate alege dintr-un set de modele predefinit i poate fi completat cu
titluri, legende, etc.

Tabelul de date (Data Sheet)
n mod implicit se consider c un rnd este o serie de valori care vor fi reprezentate n grafic
folosind acelai model. Textul din prima linie (care nu este numerotat) i prima coloan
conine numele valorilor reprezentate pe axa orizontal. Datele din prima linie i coloanele A,
B, sunt valori ale absciselor care se reprezint n grafic ca marcaje pe axa orizontal.
Textele din prima coloan i liniile numerotate sunt considerate a fi nume de serii i sunt
amplasate n legend. Valorile din diverse serii se ncarc pe aceeai linie din Data Sheet (1, 2,
3, ). Valorile corespunztoare unei serii care corespund la aceleai valori a argumentului se
plaseaz pe aceeai coloan (A, B, C, ). Introducerea datelor n tabel se face ca la tabelele
din Word. Pentru numerele zecimale se va introduce acea marc zecimal care a fost stabilit
n Control Panel Regional Settings Number Decimal Symbol. Dac tabelul conine seriile
de valori pe coloan se va da comanda Data Series in Columns.
n liniile 2, 3 i 4 din tabelul 1 sunt date trei serii care reprezint valorile a trei funcii
(temperatura, concentraie, presiune) depinznd de aceeai variabil (timp) ale crei valori
sunt n linia 1.
Tabelul 1: Trei serii
timp 1 2 3 4 5
temperatura 67 70 75 78 81
concentraie 11,4 12,1 14,5 15 16,4
presiune 2,3 2,6 2,8 3,3 3,5
Coninutul lui Data Sheet pentru datele din tabelul 1 este prezentat n figura 1 iar graficul
corespunztor n fig. 2

40
Figura 1: Completarea cu datele din tabelul 1

Figura 2: Reprezentarea grafic a datelor din tabelul 1

41
CAPITOLUL IV

4. Microsoft Excel

4.1. Prezentarea programului Excel.
Numele de foaie de calcul provine de la procedurile manuale din contabilitate care
folosesc formulare de hrtie de mari dimensiuni liniate orizontal i vertical sub form
tabelar. Utilizarea calculatorului a permis adugarea la csuele din tabelele manuale, pe
lng valorile nscrise, a mecanismului de calcul pentru aceste valori, a specificaiilor de
afiare a valorilor, etc.
Altfel spus, foile de calcul electronice reprezint o modalitate de organizare i de gestionare a
datelor, sub forma unor tabele ("tableur" n francez, "spreadsheet" sau mai scurt "sheet" n
englez).
De-a lungul timpului au aprut mai multe aplicaii care implementau aceast
modalitate de lucru. Dintre cele cu cea mai mare rspndire sunt produsele software:
LOTUS123 ale crui prime variante rulau sub sistemul de operare MS-DOS i EXCEL, care
se execut sub controlul mediului Windows. Ulterior EXCEL a fost integrat de firma
Microsoft n pachetul de programe OFFICE, care mai cuprinde i alte aplicaii: Word, Power
Point, Access etc..

4.2.Concepte de baz.
ntr-un tabel descris printr-o foaie de calcul este posibil efectuarea urmtoarelor
operaii:
memorarea datelor,
actualizarea datelor memorate,
organizarea datelor, prin operaii de ordonare, selecie, grupare
realizarea de calcule pornind de la aceste date,
vizualizarea rezultatelor, inclusiv prin reprezentri grafice definite pentru datele din
tabele.
Aplicaia EXCEL organizeaz datele n urmtoarele structuri de date:
Foaia de lucru (workseet), care reprezint un singur tabel cu mai multe linii i coloane.
Unitatea elementar adresabil din tabel este celula, aflat la intersecia unei linii cu o
coloan. O celul poate conine date sau expresii de calcul. Implicit, o foaie de calcul conine
2
8
=256 coloane (de la A la IV) i 2
14
=16384 linii (de la 1 la valoarea maxim)
42

Agenda de lucru (workbook), care este o colecie de foi de lucru care conine implicit 6 foi de
calcul dar poate avea pn la maximum 256 foi de calcul. O sesiune EXCEL poate gestiona
simultan mai multe agende de lucru; lista tuturor agendelor de lucru deschise la un moment
dat este afiat n meniul Window; un fiier cu extensia .XLS memoreaz o agend de lucru i
reprezint unitatea adresabil la nivelul sistemului de operare.
Fereastra de aplicaie Excel are butoanele standard ale unei ferestre Windows:
butoanele de control ale ferestrei:
pentru minimizare, maximizare/ restaurare, terminare

barele unei ferestre Excel:
bara de titlu, n care este afiat numele aplicaiei i poate s fie afiat i numele
agendei de lucru

bara cu meniul orizontal,

bara de referin (Formula bar), mprit n trei zone:
43

o zona de adres, unde se afieaz coordonatele sau numele
domeniului selectat (la stnga barei)
o zona de definire a coninutului celulei selectate (n dreapta barei)
o zona cu butoane de comand pentru editarea coninutului celulei
(n centrul barei)
bara de stare (Status bar),

palete cu instrumente de lucru, care se pot activa sau dezactiva cu opiunile dedicate
din meniul View:
o bara cu instrumente de lucru standard (Standard)

o bara cu instrumente de lucru de formatare (Formatting)

alte palete care pot fi selectate din meniul vertical al comenzii Toolbars din meniul
View al meniului orizontal:
Fereastra de aplicaie gestioneaz ferestrele document prin meniul Window din meniul
orizontal, cu funciile:

44
New Window (deschide o nou fereastr document pentru agenda de lucru activ),
Arrange... (conine opiuni pentru aranjarea n ecran a ferestrelor de date):

Tiled, Horizontal, Vertical, Cascade, pentru alegerea modului de vizualizare a
tuturor ferestrelor de date deschise
Windows of Active Workbook = pentru aranjarea numai a ferestrelor agendei de
lucru active),
Hide , pentru a face invizibil o fereastr document
Unhide... cu lista ferestrelor ascunse, pentru a readuce pe ecran o fereastr document
ascuns;
lista tuturor ferestrelor document deschise la un moment dat, din care poate fi selectat
urmtoarea fereastr activ.
Gestionarea agendelor de lucru se realizeaz cu opiunile meniului File. Principale
opiuni sunt:
New - deschide o nou agend de lucru;
Open... - deschide o agend de lucru existent pe disc;
Close - nchide agenda de lucru curent;
Save - salveaz agenda de lucru curent;
Save As... - salveaz agenda de lucru curent, cu definirea identificatorului de fiier;
Save as HTML - salveaz agenda de lucru curent n format HTML, specific
mediului Web, format recunoscut de programele Browser;
45

Save Workspace - salveaz ntreg contextul de lucru ntr-un fiier .XLW;
Exit - pentru incheierea execuiei aplicaiei Excel;
n meniul vertical al opiunii File este afiat o list de identificatori de fiier care
reprezint ultimele agende de lucru consultate; prin selectarea direct a unui
identificator este deschis agenda de lucru corespunztoare.
Fereastra document este ataat unei agende de lucru. La un moment dat, ntr-o
fereastr document este vizualizat o foaie de calcul din agenda de lucru respectiv. n
fereastra de aplicaie pot fi deschise, n acelai timp, mai multe ferestre document ataate
aceleiai agende de lucru sau la agende de lucru diferite. Dou ferestre document deschise
simultan pot vizualiza aceeai foaie de calcul.
Fereastra document este o fereastr Windows avnd:
butoanele Windows obinuite, i n plus,
butoanele de comutare ntre foile de calcul ale agendei de lucru, etichetate cu numele
foilor de calcul, n ultimul rnd al ferestrei document, n partea stng
,
dou bare de deplasare: pe orizontala si pe verticala,
linia de adresare a coloanelor afind etichetele literale ale coloanelor
,
coloana de adresare a liniilor, afind etichetele numerice ale
liniilor,
46
zona de lucru a ferestrei reprezentat prin grila foii de calcul active.
Obiectele Excel sunt elementele cu care se poate opera ntr-un document Excel:
celula : este unitatea elementar adresabil ntr-o foaie de calcul; este localizat la
intersecia unei linii cu o coloan din tabel i se identific prin numele ei sau prin
adresa format din numele coloanei urmat de numele liniei;
linia - se identific prin nume sau adres, care este dat de numrul liniei;
coloana - se identific prin nume sau adres, reprezentat de una sau mai multe litere;
domeniul selectat - este un ansamblu de celule adiacente de form dreptunghiular
care se identific prin nume sau prin adresa definit de adresa celulei din stnga sus

i adresa celulei din dreapta jos, separate prin semnul ":" Domeniul este marcat de un
chenar negru iar n dreapta jos are butonul pentru autoumplere, figurat ca un ptrat negru.

Cnd indicatorul mouse-ului este poziionat pe butonul de autoumplere se transform ntr-un
plus mare. Prin punctarea butonului i deplasarea peste celulele nvecinate, coninutul lor se
umple cu coninutul celulelor din domeniul selectat
foaia de calcul - se identific prin nume;
agenda de lucru - se identific prin numele fiierului n care se memoreaz n disc.
4.4. Operatii de baza cu obiectele Excel
4.4.1. Prezentarea operatiilor
Operaiile cu obiecte Excel se pot efectua asupra unui obiect Excel selectat. Aceste
operaii sunt:
47
inserarea nseamn deplasarea obiectelor existente, fr a se schimba coninutul
acestora. Cu opiunea Insert din meniul orizontal pot fi inserate
o celule (Cells...) alegnd sensul dorit de
deplasare a obiectelor existente,
o linii (Rows) prin deplasarea n jos a liniilor
existente,
o coloane (Columns) prin deplasarea la dreapta a
coloanelor existente,
o foi de calcul (Worksheet) prin poziionare
naintea foii curente,
o grafice (Chart) n foaia curent sau n alt foaie
de calcul,
o marcaje de pagin nou (Page Break) ce mpart
fiecare tabel, n patru pri, n pagina din foaia
de calcul curent, n punctul n care se insereaz
marcajul,
o funcii (Function...) prin activarea generatorului
de funcii,
o nume (Name) care pot fi ataate unui obiect
Excel,
o adnotri (care pot fi i sonore) pe marginea coninutului unei celule (Comment),

o imagini (Picture...),
o alte obiecte create cu aplicaii Windows (Object...);
tergerea este operaia invers inserrii, n cazul obiectelor Excel, adic produce
deplasarea obiectelor rmase n locul celor terse, conform acelorai reguli ca la
inserare. tergerea se realizeaz cu opiunea
Delete... sau cu optiunea Delete Sheet a
comenzii Edit din meniul orizontal;

48

golirea coninutului unui domeniu se face cu opiunea Clear, fr a modifica poziia
relativ a obiectelor Excel;
copierea nseamn preluarea coninutului unui obiect Excel n alt obiect Excel, far
tergerea coninutului obiectului surs. Ea se realizeaz cu funcia Copy, urmat de
funcia Paste a opiunii Edit din meniul orizontal. Funcia Paste trebuie s fie
precedat de poziionarea n locul unde se dorete s se realizeze copierea;
mutarea este operaia de preluare a coninutului unui obiect Excel n alt obiect Excel,
cu tergerea coninutului obiectului iniial; se realizeaz ca i copierea, folosind, n
locul funciei Copy, funcia Cut. Pentru foi de calcul se folosete funcia Move or
Copy Sheet... a opiunii Edit;
cutarea i nlocuirea poate fi fcut la nivelul celulelor, cutndu-se dup un enun
specificat. Cutarea vizeaz valoarea, expresia sau adnotarea ataate fiecrei celule.
Cutarea se poate face pe linii sau pe coloane, condiiile de cutare precizndu-se cu
funcia Find a opiunii Edit care afieaz fereastra de dialog.

Cu funcia Replace... se poate realiza nlocuirea unui enun cu altul ntr-o operaie similar cu
cea de cutare:
deplasarea ntr-o foaie de calcul se efectueaz cu funcia Go To... a opiunii Edit
urmat de dialogul ce solicit destinaia, identificat prin numele sau prin adresa sa,
sau se poate realiza prin poziionarea cu mouse-ul pe obiectul destinaie;
anularea ultimei operaii efectuate se realizeaz cu funcia Undo (care se anuleaz cu
funcia Redo) a opiunii Edit;
repetarea ultimei operaii efectuate se face cu funcia Repeat a opiunii Edit.
49

4.5. Operarea propriu-zisa cu obiecte Excel

n aceast sectiune sunt prezentate principalele operatiuni suportate de obiectele Excel,
n special cele care privesc crearea unor elemente, eliminarea lor, navigarea ntre obiecte.
Registrele (workbooks)
Dup cum s-a mai precizat, registrul este fisierul tratat de mediul Excel drept document
principal. n foile registrului se nscriu datele si rezultatele prelucrrilor Excel, acestea sunt
salvate si regsite ca un singur fisier. Atributele specifice unui registru sunt:
numele, fiecare registru are un nume propriu, unic n folderul unde este salvat,
deschiderea, un registru poate fi deschis sau nu ntr-o sesiune Excel; doar registruele
deschise pot fi prelucrate,
activarea, dintre toate registruele deschise n sesiunea Excel, doar unul poate fi activ la un
moment dat; registruul activ primeste direct comenzile efectuate de la tastatur.
4.6. Crearea unui registru nou
Un nou registru se obtine prin comanda New din meniul
File. Comanda deschide un dialog, care permite
selectarea unui model pentru noul registru creat.
n general, un registru complet gol se obtine prin
selectarea intrrii Workbook, precum n imaginea
alturat. Acelasi efect se obtine prin actionarea uneltei
New de pe bara de unelte Standard, avnd iconita .
n fisa Spreadsheet Solutions se gsesc registrue
predefinite dedicate anumitor prelucrri specifice.
Numrul acestora poate fi diferit dup instalrile efectuate.
4.6.1. Numele unui registru
Denumirea unui registru, respectnd conventiile din mediul Windows, poate fi fixat n
mediul Excel prin comanda Save As din meniul File. Dialogul afisat permite fixarea numelui
sub care se salveaz registruul precum si formatul fisierului salvat.
n zona File Name se trece
numele sub care se salveaz
registrul, iar n zona Save as type
50
se selecteaz tipul fisierului. Doar tipul Microsoft Excel Workbook (*.xls) permite pstrarea
tuturor caracteristicilor (de format si de continut) registruului. Din motive de compatibilitate
cu alte versiuni Excel sau alte aplicatii, un registru poate fi salvat si sub alte formate.
Dac se salveaz cu o nou denumire un registru care a mai fost salvat, vechea copie
nu este afectat de salvare.
Observatii. 1. Contrar exemplului din figur, pentru salvarea unui registru se vor
alege denumiri sugestive si nu se vor accepta denumirile propuse n mod implicit (n cazul de
fat Book3).
2. Numele unui registru salvat poate fi modificat (fr a crea o copie cu noua denumire)
doar n meniul Windows, de exemplu n Windows Explorer.
4.6.2. Deschiderea unui registru
Un registru existent se deschide prin comanda Open din meniul File. Dialogul afisat este
similar celui de deschidere a unui document n alt aplicatie Office 97 (sau aplicatie Windows,
n general). Comanda poate fi dat si prin unealta figurat prin .
Elementul principal este zona container, de tip
Explorer, n care sunt listate documentele din folderul
curent selectat. Dublu click pe numele registruului,
sau click simplu si comanda Open (sau Enter, din
tastatur), produce deschiderea registruului.
Pentru a deschide un fisier despre care stim doar informatii partiale (tip, fragment de
denumire etc.) se pot utiliza controalele din zona de cutare. De exemplu, n figura alturat
se initiaz o cutare dup denumire si tip. Cutarea este executat prin butonul Find Now si
poate fi rafinat prin dialogul afisat la actionarea butonului de comand Advanced.
Observatii. 1. Din Windows Explorer, sau de pe Desktop, dublu click pe un fisier de
tip Excel porneste aplicatia Excel si deschide fisierul respectiv.
2. Un registru se poate deschide si prin intermediul unui spatiu de lucru. La
deschiderea unui spatiu de lucru salvat n prealabil (fisier .xlw) sunt deschise toate registruele
care erau deschise n momentul salvrii.
4.6.3.Activarea unui registru
O list a tuturor registruelor deschise n sesiunea Excel curent se gseste la baza meniului
Windows. Click simplu pe numele registruului dorit, sau tastarea numrului din fata numelui,
realizeaz activarea acelui registru.
Prin combinatia de taste CTRL+F6 (sau CTRL+SHIFT+F6) se trece de la un registru
deschis la altul n sensul cresctor al numerelor (sau invers), lista fiind parcurs circular.
4.6.4. nchiderea unui registru
Un registru n care nu se mai lucreaz se va nchide pentru a salva resurse ale sistemului.
nchiderea se realizeaz prin comanda Close din meniul File. Dac de la ultima salvare a
registruului s-au mai fcut modificri n registru, este afisat un dialog prin care utilizatorul
poate decide asupra salvrii acestor modificri.
Terminarea aplicatiei Excel (prin comanda Exit din meniul File) determin nchiderea
tuturor registruelor deschise, cu eventuala salvare decis de utilizator.
4.6.5. Salvarea unui registru
Memorarea registruului pe disc are loc la comanda Save din meniul File, comand dublat de
unealta Save figurat prin iconita . n cazul n care registruul este la prima salvare se
afiseaz dialogul de la Save As, pentru atribuirea unui nume.
51
4.7. Foi de calcul (worksheets)
Asupra foilor dintr-un registru se pot efectua operatiuni cum ar fi inserarea unei noi foi,
eliminarea unei foi, modificarea ordinii din registru, stabilirea imaginii de fundal etc. Este
important de retinut c fiecare foaie a unui registru poate avea un nume distinctiv (implicit se
acord denumirile Sheet1, Sheet2 etc.), poate fi vizibil sau ascuns si c doar o foaie este
activ la un moment dat. n cazul existentei mai multor registrue deschise, pentru a activa o
anumit foaie se va activa mai nti registruul care o contine.
4.7.1. Activarea unei foi
Toate foile vizibile ale registruului sunt reprezentate prin cotoarele (fisele) nsiruite n partea
stng a barei de defilare orizontal.
Foaia activ este prezentat n list cu o
culoare deschis (n imagine este foaia cu
numele Balanta). Click pe un cotor
realizeaz activarea foii selectate.
Butoanele de navigare situate n stnga permit defilarea listei cotoarelor n locul
rezervat.
Din tastatur, combinatia CTRL+PgDn activeaz foaia urmtoare din list,
CTRL+PgUp activeaz foaia precedent.
4.7.2. Inserarea unei foi de calcul
O foaie de calcul nou se poate insera prin comanda Worksheet din meniul Insert. Noua
foaie este inserat naintea foii active n momentul comenzii si devine foaia activ.
4.7.3. Eliminarea unei foi de calcul
Pentru eliminarea unei foi, aceasta trebuie s fie foaia activ si se d comanda Delete Sheet
din meniul Edit. Operatiunea se va efectua cu atentie (exist de altfel si un mesaj de
confirmare) deoarece o foaie eliminat nu mai poate fi refcut automat (nu exist Undo
pentru aceast operatiune).
4.7.4. Vizibilitatea unei foi de calcul
Pentru simplificarea mediului de lucru, unele foi de calcul pot fi ascunse. Operatiunea poate fi
utilizat si atunci cnd datele de pe o foaie sunt date fixe si nu este necesar modificarea lor
frecvent.
Pentru a modifica atributul de
vizibilitate, se d comanda Sheet din meniul
Format. Se afiseaz submeniul din imaginea
alturat.
Comanda Hide produce ascunderea
foii active.
Comanda invers, Unhide, deschide
un dialog de unde se selecteaz foaia ascuns care devine vizibil. Comanda este activ doar
dac exist foi ascunse.
4.7.5. Numele unei foi de calcul
O organizare corect a registruului presupune denumirea sugestiv a foilor. Initial, fiecare
foaie are un nume acordat n mod automat. Acest nume poate fi schimbat prin
comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format (vezi figura anterioar)
sau prin
52
dublu click pe cotorul foii, caz n care numele afisat devine editabil si se poate trece o nou
denumire.
4.8. Ordinea foilor n registru
Dac se doreste modificarea ordinii n care sunt aranjate foile unui registru, se poate proceda
prin agtarea cotorului foii care se mut si tragerea n lista foilor pn la locul dorit; n
timpul operatiunii de drag-and-drop, o linie vertical arat locul unde se aseaz foaia dac se
elibereaz butonul mouse-ului,
comanda Move or Copy Sheet din meniul Edit afiseaz un dialog care permite
mutarea/copierea foii active n registruul activ sau n alt registru.
4.9. Formatarea unei foi
Aspectul unei foi de calcul poate fi modificat prin stabilirea fundalului foii, a
prezentei/absentei grilei. n afara acestor formatri cu caracter global, liniile, coloanele,
celulele dintr-o foaie se pot formata separat.
Fundalul comanda Background, din submeniul afisat la Sheet din meniul Format
(vezi figura de la vizibilitate), permite pavarea fundalului foii de calcul cu o imagine stabilit
de utilizator. Comanda afiseaz dialogul pentru stabilirea fisierului cu imaginea.
Grila celulele foii de calcul pot fi delimitate printr-o gril colorat. Cu rol evident n
organizarea informatiilor, grila poate deranja n prezentarea final a rezultatelor, mai ales dac
exist o imagine sugestiv pe fundalul foii de calcul. Atributele grilei sunt comandate prin
Options din meniul Tools. n dialogul complex care apare, fisa View contine un grup de
optiuni ale ferestrei afisate, grup artat n imaginea alturat.
Caseta de control Gridlines indic afisarea, sau nu, a grilei. n lista derulant Colors
se poate stabili culoarea liniaturii. Celelalte optiuni prezente n acest grup se explic singure,
fiecare artnd prezenta, sau nu, a unui element al ferestrei afisate.
4.10. Alte operatii asupra foilor de calcul
Selectarea atunci cnd una dintre operatiunile care se pot efectua cu foile de calcul trebuie
aplicat la mai multe foi, acestea trebuie s fie selectate. Selectarea se efectueaz pe lista de
cotoare ale foilor:
selectarea unui domeniu continuu de foi prin pozitionare pe cotorul primei foi care se
selecteaz, SHIFT si click pe cotorul ultimei foi;
selectarea pe srite a unor foi prin pozitionare pe prima foaie care se selecteaz, CTRL si
click-uri succesive pe cotoarele foilor care se selecteaz.
Dac dup o selectie multipl de foi se realizeaz o inserare de foaie, se vor insera
attea foi cte sunt selectate. Este evident c eliminarea, mutarea si formatarea are loc pe toate
foile selectate.
4.10.1. Afisarea simultan a mai multor foi desi nu este o operatiune specific
pentru foi se realizeaz prin
53
comanda New Window din meniul Window prin care se deschide o nou fereastr
pentru registruul curent;
n noua fereastr se activeaz foaia dorit;
comanda Arrange din meniul Window urmat de alegerea optiunii dorite de
vizualizare.
Linii (rows), coloane (columns)
Desi sunt considerate uzual ca multimi de celule (si formatate ca atare), liniile si
coloanele unei foi de calcul pot suporta actiuni specifice privind vizibilitatea si dimensiunea
ajustabil (nltimea pentru o linie, ltimea pentru o coloan). Actiunile sunt initiate, n
general, din meniul Format, intrrile Row si Column. Anteturile sunt vizibile dac este
marcat caseta de control Row & column headers din fisa View a dialogului Options,
meniul Tools.
4.11. Formatarea liniilor/coloanelor
Comanda Row din meniul Format afiseaz un submeniu, reprezentat n figura alturat, prin
care se poate controla vizibilitatea si dimensiunea liniei curente, sau a liniilor selectate.
Hide liniile selectate sunt ascunse.
Unhide liniile ascunse din domeniul de
linii selectate sunt fcute vizibile. Pentru ca
operatiunea s fie cea dorit se va selecta un
domeniu de linii care s includ la propriu liniile
ascunse care se reafiseaz. O linie ascuns nu-si pierde informatia si formatarea.
Height deschide dialogul pentru fixarea nltimii liniilor selectate. nltimea se d n
puncte tipografice. n mod implicit, nltimea este ajustat automat dup dimensiunea fontului
utilizat la scrierea datelor.
AutoFit realizeaz o ajustare automat a nltimii liniei astfel nct s fie afisat n
ntregime informatie din orice celul de pe liniile selectate.
Comanda Column din meniul Format afiseaz un submeniu, reprezentat n figura alturat,
prin care se poate controla vizibilitatea si dimensiunea coloanei curente, sau a coloanelor
selectate.
Hide coloanele selectate sunt
ascunse.
Unhide coloanele ascunse din
domeniul de coloane selectate sunt fcute
vizibile.
Width deschide dialogul pentru
stabilirea ltimii coloanelor selectate. Se poate considera, n general, c ltimea se indic n
caractere afisate (desi, teoretic, calculul este diferit: media ltimii cifrelor de la 0 la 9 din
fontul standard care ncape n celul).
AutoFit Selection realizeaz o ajustare automat a ltimii coloanelor astfel s poat
fi afisate integral informatiile selectate.
Standard Width permite stabilirea ltimii implicite a coloanelor foii de calcul.
4.11.1. Dimensiunea liniilor/coloanelor
O procedur de modificare a acestor dimensiuni este prezentat anterior (meniul Format
Row/Column Height/Width).
Modificarea dimensiunilor se poate efectua si prin tragerea limitelor din dreapta
(pentru o coloan) sau de jos (pentru o linie) cu mouse-ul, ntr-o operatiune drag-and-drop. O
54
linie desprtitoare este agtat doar ntr-o zon antet si agtarea este indicat de transformarea
cursorului mouse-ului ntr-un cursor cruce.
Dac sunt selectate mai multe linii sau coloane, tragerea ultimei linii desprtitoare are
efect pe toate elementele selectate.
4.11.2. Selectarea liniilor si coloanelor
O linie se consider selectat pentru o operatiune pe linii atunci cnd celula activ este n linia
respectiv. Pentru a selecta linii multiple, se utilizeaz selectie uzual pe anteturile de linii:
tragerea cu mouse-ul n timp ce este actionat simultan tasta SHIFT (selectie contigu) sau
CTRL (selectie pe srite).
O coloan se consider selectat pentru o operatiune pe coloane atunci cnd celula
activ este n coloana respectiv. Pentru a selecta coloane multiple, se utilizeaz selectie
uzual pe anteturile de coloane: tragerea cu mouse-ul n timp ce este actionat simultan tasta
SHIFT (selectie continu) sau CTRL (selectie pe srite).
Celule (cells)
Elementele de baz ale unei foi de calcul sunt celulele. O celul, caracterizat de
coloana si linia pe care se afl, este locul n care se poate nscrie (deci memora) o informatie
(dat primar sau rezultat al unei prelucrri). Imaginea intuitiv corect este aceea a unui
container care poate primi o ncrctur. Analogia merge mai departe prin aceea c, similar
containerului, o celul poate avea o formatare proprie, independent n general de continut.
Sunt ns situatii n care un atribut al celulei se aplic automat datelor nscrise n celul.
Datorit complexittii subiectului, n aceast sectiune nu se discut dect unele aspecte,
legate n special de formatarea celulei ca recipient. Restul aspectelor se vor prezenta n
sectiunile dedicate informatiilor din foaia de calcul.
4.11.3. Selectarea celulelor
Prin tragerea mouse-ului se realizeaz selectarea unui domeniu dreptunghiular de celule.
Acelasi efect se obtine prin actionarea tastelor de directie n timp ce tasta SHIFT este apsat.
Pentru selectarea unui domeniu multiplu (format din mai multe domenii dreptunghiulare
disjuncte) se selecteaz cu mouse-ul primul domeniu, urmtoarele selectii efectundu-se cu
tasta CTRL apsat.
Celula activ se consider ntotdeauna selectat, cele mai multe operatiuni care
presupun o selectie efectundu-se n mod uzual doar pentru celula activ.
La selectarea unei linii (coloane), toate celulele acelei linii (coloane) se consider
selectate pentru operatiunile pe celule.
4.11.4. Inserarea unor noi celule
Atunci cnd este necesar, datorit unei omisiuni n
structurarea datelor, s se introduc noi celule n
foaia de calcul activ, se va da comanda Cells din
meniul Insert, afisndu-se dialogul alturat. Prin
natura foii de calcul, noile celule trebuie s-si fac
loc prin deplasarea celulelor deja existente.
Directia deplasrii celulelor existente, cu tot cu
continutul lor, este stabilit prin selectarea
optiunii dorite din dialogul afisat.
Shift cells right celulele existente sunt deplasate spre dreapta,
Shift cells down celulele existente sunt deplasate n jos,
55
Entire row se introduce o linie n ntregime (deasupra liniei cu celula activ),
Entire column se introduce o coloan nou (la stnga coloanei cu celula activ).
n cazul selectrii mai multor celule, la comanda Insert Cells se vor aduga attea
celule cte sunt selectate.
Dup adugarea noilor celule are loc o renumerotare automat a liniilor si coloanelor
foii de calcul, doar deplasarea informatiilor artnd realizarea operatiunii.
4.11.5. Eliminarea unor celule
Operatiunea invers adugrii de celule este realizat prin comanda Delete din meniul Edit.
Se afiseaz un dialog prin care se stabileste cum se umple locul gol lsat.
Dialogul este prezentat n figura alturat.
Shift cells left locul este ocupat prin
deplasarea celulelor spre stnga.
Shift cells up locul este ocupat prin
deplasarea celulelor n sus.
Entire row se elimin ntreaga linie.
Entire column se elimin ntreaga coloan.
Dup eliminarea celulelor selectate si
recompactarea foii se renumeroteaz n mod automat coloanele si liniile.
4.11.6. Curtarea (eliberarea) unor celule
Deoarece formatul unei celule, considerat container, este diferit de continutul celulei,
eliminarea informatiilor din celul (stergerea) este diferit de eliminarea formatului. Exist
astfel mai multe operatiuni de "stergere", toate
fiind accesibile prin intermediul comenzii
Clear din meniul Edit. n figura alturat se
observ submeniul afisat de comand, cu
urmtoarele intrri:
All se elimin formatele, continutul si
comentariile atasate celulelor selectate.
Formats se elimin doar formatele celulelor selectate.
Contents se elimin doar continutul celulelor selectate. Pentru aceast stergere se
poate utiliza tasta DEL.
Comments se elimin comentariile atasate celulelor selectate.
Formatarea informatiilor din celule
Informatia nscris ntr-o celul, constant sau obtinut printr-o formul, poate fi formatat
att pentru a avea o imagine corect (numr de zecimale, dat calendaristic si nu numeric
etc.), ct si pentru a fi receptat mai usor de utilizatorul foii de calcul. Dup cum s-a mai spus,
formatarea nu schimb valoarea informatiei si orice alt formatare este posibil ulterior.
n ntelegerea formatrii si comportrii foii de calcul, trebuie s se retin c desi
formatul se aplic informatiei, el este atasat celulei care contine informatia. Prin urmare dac
se sterge doar continutul celulei, orice nou continut va primi formatul existent n momentul
stergerii. Doar eliminarea formatului atasat celulei (comanda Clear din meniul Edit, optiunea
All sau Formats) conduce la refacerea formatrii implicite.
Comanda principal este Cells din meniul Format. Cele trei fise de interes pentru
aceast sectiune (alte dou au fost prezentate la descrierea si formatarea celulelor) sunt
Number, Alignment si Font, descrise n continuare.
56
Formatarea efectuat se aplic tuturor celulelor selectate n momentul comenzii (deci
cel putin celulei active).
Formatul numerelor
Aspectul informatiilor numerice sau calendaristice este stabilit de fisa Number a dialogului
Format Cells (afisat prin comanda Cells din meniul Format). Organizarea general este
aceea a unei liste de clase de formate (Category), fiecare selectie afisnd optiuni specifice
clasei respective. Imaginea alturat arat optiunea Number si atributele asociate.
Optiunile utilizate mai frecvent sunt
prezentate pe scurt n continuare.
General informatia este afisat potrivit
formatului implicit, Excel stabilind tipul cel
mai probabil de dat.
Number se fixeaz numrul de zecimale n
Decimal places, prezenta separatorilor grupe-
lor de trei cifre n Use 1000 Separator si se
alege forma numerelor negative.
Percentage acest format nmulteste
continutul celulei cu 100 si adaug simbolul
de procent. De exemplu, 0.1 arat cu acest format 10%. Este de retinut c numrul initial
este sub form zecimal.
Fraction permite operarea cu numere scrise sub form de fractii ordinale (2/5, 12 3/4 etc.).
Formatul dorit se alege dintr-o list disponibil. O constant se poate introduce direct sub
aceast form dac se tasteaz partea ntreag, un spatiu si partea fractionar, 2 1/2. Pentru
a nu fi identificat implicit o dat calendaristic, partea ntreag se trece chiar dac este
nul, deci 0 3/4.
Scientific permite scrierea numerelor
cu utilizarea notatiei stiintifice: 1e+3
este 1000 etc.
Currency este un format specific
datelor financiare. Pe lng stabilirea
numrului de zecimale si a formei
numerelor negative, se poate stabili
simbolul monetar care este atasat
valorii numerice. n lista derulant
Symbol se poate selecta practic orice
simbol monetar.
Accounting - este un format similar
celui precedent, dar se realizeaz o
aliniere vertical la punctul zecimal a sumelor nscrise
Date permite alegerea unui format
pentru o dat calendaristic. Lista
Type din dreapta figurii alturate
ofer o imagine a optiunilor
disponibile. Se observ existenta
tipurilor mixte (date + timp).
Time permite stabilirea unor formate
57
pentru date orare.
Text stabileste formatul de text pentru informatia din celul.
Alinierea informatiilor
Aspectul general al foii de calcul este dependent de alinierile stabilite pentru informatiile din
celule (astfel un titlu trebuie s fie centrat, unele date numerice se vor centra pe vertical dac
linia este prea nalt etc.). Tot n acest set de probleme se nscrie si scrierea informatiei pe mai
multe rnduri n aceeasi celul, ca si orientarea textului.
Comanda principal este Cells din meniul Format. Fisa Alignment a dialogului
Format Cells contine toate controalele necesare pentru aliniere, orientare si defilare.
n grupul Text control se pot fixa defilarea
textului n celul (nltimea liniei se
mreste corespunztor pn se afiseaz tot
continutul) Wrap text , ajustarea
automat a dimensiunii fontului pentru ca
toat informatia s fie vizibil Shrink to
fit , fuzionarea celulelor selectate ntr-o
sigur celul Merge cells. Ultima optiune
este util atunci cnd se intentioneaz scri-
erea unor titluri.
n zona Orientation se poate stabili orien-
tarea textului prin tragerea caroului rosu la o alt nclinare sau prin indicarea direct a
numrului de grade.
n Text alignment se poate alege un mod de aliniere pe orizontal, n lista Horizontal, si un
mod de aliniere pe vertical n lista Vertical. Exist
mai multe tipuri de alinieri pe orizontal, vezi figura
alturat. Dintre acestea, cea mai special este Center
Across Selection, care produce centrarea textului din
prima celul pe ntreaga zon selectat. Informatia
rmne continut n prima celul. Pe vertical,
informatia poate fi centrat sau aliniat sus/jos.
Stabilirea fontului
Comanda Cells din meniul Format deschide dialogul Format Cells. Fisa Font din acest dialog
permite selectarea fontului utilizat n celulele selectate. Dialogul este similar celor de fixare a
fontului n alte aplicatii Office.

4.12. Chenare
Grila care poate fi vizualizat pe o foaie de calcul nu constituie o liniatur adecvat pentru
date structurate n tabele. Caracterul uniform al grilei nu este de ajutor n acest caz, ca si n
toate cazurile similare (zone distincte de informatii, titluri etc.). Se va vedea la prezentarea
operatiunii c grila poate fi omis la tiprire.
Pentru a stabili un chenar propriu pentru un domeniu de celule (posibil o singur
celul) acesta se va selecta n prealabil. n dialogul Format Cells afisat la comanda Cells din
meniul Format se alege fisa Borders. Imaginea urmtoare arat aspectul casetei de dialog n
acest caz.
58
n grupul Presets se poate alege o form predefinit de liniatur: None fr linii,
Outline chenar exterior, Inside liniatur interioar.
n grupul Border se poate construi o liniatur personalizata prin actionarea butoanelor
marginale sau prin click pe linia interioar vizat n zona de vizualizare a rezultatului.
n grupul Line se poate alege modelul de
linie (n Style) si culoarea liniei (n Color).
Optiunile alese aici se aplic la actiunile urmtoare
efectuate n grupul Presets sau Border. Se pot defini
astfel chenare care s aib atribute diferite ale
liniilor componente
4.13. Texturi de umplere
Fundalul celulelor selectate poate fi umplut cu un
model (culoare simpl sau hasurat) n mod
independent de fundalul foii de calcul. n acest mod
se pot evidentia anumite zone de informatii.
Comanda este Cells din meniul Format urmat de
activarea fisei Patterns.
n Color se selecteaz o culoare pentru fundal, n Pattern se selecteaz tipul si
culoarea de hasurare din fereastra deschis la actionarea butonului. O culoare simpl se obtine
prin fixarea n Color si alegerea Solid (prima optiune) la Pattern (sau, de obicei, Automatic).
Zona Sample prezint rezultatul alegerilor efectuate.
O culoare simpl de fundal poate fi obtinut si prin actionarea uneltei Fill Color de pe
bara de unelte Formatting. Unealta are iconita , deschiderea listei derulante afiseaz o
fereastr identic optiunii Color din imaginea anterioar.
4.14. Tipuri de date
datele de tip constant text se caracterizeaz prin urmtoarele proprieti:
59
o nu pot constitui operanzi n expresii;
o sunt aliniate la stnga n celul;
o valorile numerice trebuiesc precedate de semnul pentru a deveni date de tip
text;
datele de tip constant valoare sunt:
o date de natur numeric;
o pot participa ca operanzi n expresii;
o sunt aliniate la dreapta n celul;
o pot include i caracterele speciale: virgula, punctul, $, % i parantezele rotunde;
o includ datele calendaristice (cu caracterele speciale de formatare - sau / ) i
datele care msoar timpul (cu caracterele speciale PM, AM sau : );
datele de tip expresie (formul de calcul) :
o descriu calcule asupra unor date de tip valoare din celule;
o descrierea ncepe totdeauna cu semnul egal;
o sunt folosii operatorii matematici de adunare (+), scdere (-), nmulire (*),
mprire (/), ridicare la o putere (^) i parantezele, pentru definirea ordinii
operaiilor;
o celulele sunt referite ntr-o expresie prin adres sau prin nume;
o operanzii unei expresii pot fi i apeluri de funcii.
ntr-o agend de lucru Excel, n cadrul unei expresii, pot fi folosite mai multe moduri de
adresare:
adresare relativ , cnd adresa referit n expresie se modific prin copierea celulei n
alt poziie iar modificarea adresei se face conform noului context al celulei gazd.
Adresa relativ a unei celule este exprimat prin numele coloanei i numrul liniei;
adresare absolut , cnd adresele nu se modific atunci cnd formula este copiat ntr-
o nou poziie; adresa absolut se reprezint folosind caracterul $ n faa numelui
coloanei i a numrului liniei din adres
adresare mixt , cnd n exprimarea adresei unei celule se folosete caracterul $ n faa
coordonatei care nu trebuie s se modifice i cealalt coordonat se exprim fr
semnul $.
4.15. Calcule n Excel
Pentru a efectua calcule (transformri) ale datelor nscrise n foile de calcul se plaseaz
cursorul (celula activ) n locul unde se va nscrie rezultatul, se va tasta formula care
efectueaz calculul si se termin operatiunea prin Enter. Sistemul Excel recunoaste drept
formul orice expresie care ncepe cu semnul =, construit dup regulile uzuale din
prelucrarea datelor din operanzi-constante, operanzi-referinte la alte celule, referinte de functii,
operatori uzuali. De exemplu: =A2+3, =sin(B4)+cos(C3) etc.
n figura alturat se observ c adunarea numerelor
situate n celulele C2 si D1 si trecerea rezultatului n celula
E4 se efectueaz prin:
plasarea n E4;
scrierea formulei, care ncepe ntotdeauna
cu caracterul =;
60
terminarea prin apsarea tastei Enter.
n celula E4 se afiseaz rezultatul calculului indicat.
Este de remarcat c n bara Formula se afiseaz expresia formulei scrise n celula activ (dac
este cazul). n figur, celula activ este E4 si se afiseaz, prin urmare, expresia calculat.
4.15.1. Generatorul de functii
Generatorul de funcii este o aplicaie subordonat aplicaiei Excel care permite
generarea unui apel la o funcie. O funcie este o expresie complex, existent n biblioteca
aplicaiei Excel, i care se utilizeaz apelnd-o prin numele funciei, urmat, ntre paranteze, de
valorile folosite ca argumente, numite parametrii funciei.

Parametrii folosii sunt valori sau referine, prin nume sau adres, la domenii ale agendei de
lucru.
Generatorul de funcii realizeaz generarea unui apel de functie n doi pai: la primul pas se
selecteaz funcia dorit
din lista de funcii afiat; la pasul al doilea se definesc argumentele funciei, n a doua
fereastr a generatorului de funcii. Apelul generatorului de funcii se realizeaz cu comanda
Function a opiunii Insert din meniul orizontal.
61
4.15.2. Generatorul de grafice
Generatorul de grafice este un instrument, n patru pai, pentru generarea de
reprezentri grafice, pornind de la valorile memorate n celulele unui anumit domeniu.
Generatorul de grafice se activeaz apelnd funcia Chart a opiunii Insert din meniul
orizontal.
La primul pas se
selecteaz tipul de
reprezentare grafic,
din lista afiat alturi
de imaginea obinut, pentru fiecare tip de reprezentare n parte.
La pasul al doilea se definete domeniul de date i seriile de date care vor fi reprezentate n
grafic; tot acum se alege i modul de selecie a unei serii de date: pe linii sau pe coloane.

62

La pasul al treilea se definesc informaiile de control care sunt afiate n grafic: coninutul
legendei, etichetele de pe axele de coordonate, titlul graficului, caroiajul graficului, etc.

63

La pasul al patrulea se definete foaia din agenda de lucru n care se va afia graficul realizat.

4.16. LISTE EXCEL (BAZE DE DATE)

Pe lng funcia de calcul tabelar i representri grafice, procesorul de tabele Excel
ofer utilizatorilor si multiple faciliti de exploatare, interogare i validare a bazelor de date.
O baz de date poate fi definit ca o colecie de date elementare sau structurate ce
rspunde unui ansamblu coerent de subiecte, datele fiind organizate ntr-o modalitate util,
64
care ofer o baz sau un fundament pentru procedurile de regsire a informaiilor, de
apreciere i de luare a deciziilor.
Un tabel este un ansamblu de date organizate n linii numite nregistrri i coloane
numite rubrici sau cmpuri, deci, se poate afirma c structura foii de calcul se preteaz foarte
bine la crearea i stocarea bazelor de date.
Din punct de vedere structural, un tabel este definit ca un cmp drepunghiular, fiind
compus din coloane care conin rubricile bazei de date. Prima linie conine titlurile rubricilor,
iar celelalte linii care compun tabelul cuprind nregistrrile bazei de date. Este de preferat ca
tabelul s nu conin linii sau coloane goale care pot ngreuna la un moment dat manipularea
datelor din tabel.
Cele mai importante elemente de terminologie pentru o baz de date sunt:
O linie antet; n partea superioar foia de calcul conine numele cmpurilor din
tabel; aceast cerin nu este obligatorie, ns multe caracteristici ale tabelelor
nu vor funciona corect dac nu este configurat n acest fel;
Numele de cmp descrie fiecare categorie de date. De regul, acestea sunt
plasate ca anteturi de coloan, dar pot lua forma anteturilor de linie n tabelele n
care datele sunt stocate pe orizontal, i nu pe vertical;
Fiecare celul ce conine date este denumit valoare de cmp;
Valorile cmpurilor ce compun o singur linie de date poart numele de
nregistrare;
Ansamblul valorilor ce compun o singur coloan de date part numele de
domeniu;
Ansamblul nregistrrilor dintr-o baz de date formeaz corpul tabelului. n alt
ordine de idei, formatarea corpului tabelului (datele reale) reprezint cea mai
important parte a procesului de standardizare. Datele trebuie s aib o formatare
consecvent i tipuri de font identice, ceea ce mbuntete posibilitile de
gestionare a acestora.
Funcionalitile de baz de date ale procesorului de tabele Excel folosesc tabelele, nu
numai pentru stocarea de informaii (cmpuri de date), dar i pentru a putea prezenta
rezultatele interogrilor (cmpuri de rezultate) sau pentru a putea formula condiii de cutare
sau selecie prin introducerea unor restricii asupra bazei (cmpuri de criterii).
Capacitile de gestionare a bazelor de date permit o exploatare aprofundat a
informaiilor coninute n tabelele bazelor de date. Astfel, un tabel interpretat ca fiind o baz
de date are toate proprietile care decurg din aceast ipostaz: permite operaiuni de
actualizare a bazei (adugare, modificare, tergere de informaii); ordonarea cresctoare sau
descresctoare a datelor dup unul sau mai multe cmpuri, cutari i extrageri de informaii
din baz pornind de la anumite criterii de selecie, imprimri de date structurate.
Pentru a realiza o baz de date este necesar, ca pentru nceput, s se defineasc
structura bazei de date, ceea ce presupune selectarea informaiilor care vor figura n cadrul ei.
Acest demers este foarte important deoarece el reprezint procesul de creare a bazei de date,
astfel nct s se permit regsirea rapid a tuturor informaiilor de care utilizatorul are nevoie.
MS Excel are mai multe faciliti automate care uureaz gestiunea i analiza datelor dintr-o
list. Pentru a beneficia din plin de aceste faciliti trebuie avute n vedere cteva recomandri:
- ntr-o foaie de calcul s existe o singur baz de date;
- baza de date s fie izolat de celelalte date din foaie prin cel puin o coloan;
- sub baza de date s nu se plaseze alte informaii pentru a nu mpiedica o eventual
extindere a bazei de date prin adugarea de noi nregistrri;
- primul rnd al listei s conin denumirile de cmpuri. Excel utilizeaz aceste denumiri
pentru a crea rapoarte, a regsi i organiza date;
65
- formatarea primului rnd al listei (titlurile coloanelor) s difere de formatarea celorlalte
rnduri (nregistrrile).
Introducerea datelor se poate face direct pe foaia de calcul sau prin utilizarea unui
formular. Indiferent de modalitate, trebuie evitat inserarea de spaii suplimentare la nceputul
unei celule, deoarece acest lucru ar putea avea un efect negativ asupra operaiilor de sortare i
cutare a informaiilor.
Formatarea datelor. Pentru datele din cadrul nregistrrilor se recomand:
- utilizarea unui format diferit de cel al numelor cmpurilor (titlurile coloanelor);
- utilizarea aceluiai format pentru toate celulele dintr-o coloan.
Odat ce datele au fost introduse n baza de date, aceasta poate fi supus unor
operaiuni de actualizare, adic adugare, modificare sau tergere de nregistrri. Acest lucru
se poate realiza n doua moduri: direct n tabel sau prin intermediul unui formular.
n prima variant utilizatorul are ca posibiliti:
adugarea unei nregistrri presupune tastarea coninutului acesteia dupa ultima linie
a tabelei;
modificarea unei nregistrri presupune n primul rnd regsirea informaiei respective
n baza de date. Acest lucru se poate realiza prin comanda Find (meniul Edit), caz n
care apare o fereastr de dialog n care utilizatorul trebuie s precizeze informaia care
s permit pozitionarea pe nregistrarea dorit.

Dup ce informaia respectiv a fost localizat, operaia de modificare se realizeaz
prin comanda Replace (meniul Edit).

tergerea unei nregistrri se face prin selectarea liniei n care este editat nregistrarea
i selectarea comenzii Delete din meniul Edit.

66
n ceea ce priveste cosultarea bazelor de date, procesorul de tabele Excel prezint
urmatoarele faciliti generale n exploatarea bazelor de date:
multiple posibiliti de interogare a bazelor de date prin localizri i extrageri de
informaii utile procesului de luare a deciziilor; aceste operaiuni se pot realiza prin
trei metode:
- metoda formularului (Form);
- metoda filtrului automat (Filter AutoFilter);
- metoda filtrului avansat sau elaborat (Filter
Advanced Filter).
posibiliti de construire a cmpurilor de criterii n care sunt fixate restriciile impuse
modelului de analiz la care baza de date trebuie s reactioneze (criterii simple,
criterii multiple, criterii calculate);
posibilitatea sortarii bazelor de date pe mai multe rubrici de grupare (se pot utiliza
maxim 3 cmpuri de regrupare), ceea ce asigur interpretarea mai facil a datelor care
au fost introduse n baz sau a datelor care au fost extrase n urma unei interogari;
posibilitatea validrii datelor coninute de baza de date n scopul verificrii i
parametrrii informaiilor ce sunt introduse de utilizator n modelele sale de analiz.
n general operaiile asupra datelor dintr-o baz de date se
realizeaz folosind comenzile din meniul Data:

4.16.1. Sortarea bazelor de date

Realizarea sortrii unei baze de date se face cu ajutorul comenzii Sort din meniul
Data. Aceasta comand permite ordonarea cresctoare (Ascending) sau descresctoare
(Descending) a nregistrrilor din baza de date dupa maxim trei cmpuri (simultan). Activarea
comenzii Data Sort determin apariia pe ecran a casetei de dialog Sort. Folosind butoanele
de extensie din dreptul fiecrei casete de text utilizatorul va putea preciza cmpurile dup care
s se fac sortarea, ct i ordinea sortrii pentru fiecare cmp.

67
Din punct de vedere conceptual, sortarea dupa
mai multe cmpuri implic precizarea mai multor
niveluri de regrupare a datelor. Astfel cheile de
sortare se precizeaz n ordinea nivelului de
consisten a datelor: primul nivel de sortare
trebuie s conin elementele celui de-al doilea
nivel, iar al doilea nivel trebuie s conin
elementele celui de-al treilea nivel, s.a.m.d..
Astfel spus ordinea sortrii trebuie s fie de la
domeniul cel mai cuprinztor, la domeniul cel
mai puin cuprinztor.
Dac se dorete ordonarea doar dup un
cmp, va fi completat doar prima caset de text,
restul rmnnd vide.
Sortarea se poate aplica asupra intregii
baze de date (inclusiv capul de tabel), optiunea
No header row sau numai asupra nregistrrilor, opiunea Header row. Mai mult, n ferastra
de opiuni Options putem stabili sensul sortrii sau ordinea cheilor de sortare.

Operaiunea de sortare ncepe prin selectarea bazei de date sau prin poziionarea
cursorului ntr-o celul din baza de date, coninut prin activarea comenzii Data Sort i
definirea cheilor de sortare concomitent cu precizarea ordinii n care se va face sortarea i se
ncheie prin validarea operaiei cu butonul OK

4.16.2. Interogarea bazelor de date

Lucrul cu formulare de date
Cea mai simpl metod pentru introducerea datelor n celule o reprezint formularul
de date. Acesta funcioneaz ca o caset de dialog, el conine o serie de butoane i controale
care permit utilizatorului introducerea n tabel a unei singure nregistrri. Totodat,
formularul de selecie reprezint, aa cum am specificat n paragraful anterior, a doua variant
pentru introducerea datelor n baza de date, precum i pentru actualizarea acesteia.
Pentru a utiliza formularul de date n vederea localizrii i modificrii de informaii, se
execut click n orice locaie a tabelului, dup care se alege comanda Form din meniul Data.
Excel va afia pe ecran o caset de dialog coninnd formularul de date, particularizat cu
titlurile din foaia de calcul. n formularul astfel afiat, utilizatorul poate interveni asupra
68
tuturor cmpurilor din baza de date, cu excepia celor care rezult n urma unei formule de
calcul sau a unei funcii Excel i care sunt afiate numai cu titlu informativ.
Formularul afieaz numrul de nregistrri din baz, acestea putnd fi vizualizate n
mod succesiv prin utilizarea barei de deplasare pe vertical. Caseta de dialog are urmtoarea
structur:

Semnificaia butoanelor de command coninute de aceast caset de dialog:
- New permite introducerea unei noi nregistrri n
baza de date;
- Delete permite tergera nregistrrii curente (poziia
curent a cursorului);
- Restore anuleaz nregistrarea curent;
- Find Preview i Find Next permit parcurgerea i
localizarea nregistrrilor din baza de date;
- Criteria permite localizarea unei informaii dintr-un
tabel prin specificarea unui criteriu de
selecie;
- Close permite nchiderea casetei de dialog.

De exemplu, pornind de la baza de date Factur se dorete vizualizarea tuturor
informa]iilor referitoare la Produs2:

69

Pentru a localiza o anumit nregistrare ntr-o baz de date, se parcurg urmtorii pai:
se poziioneaz cursorul n oricare celul a bazei de date;
din caseta de dialog Form se acioneaz butonul Criteria (se observ c indicatorul de
nregistrare din colul din dreapta sus al casetei de dialog se schimb, afind cuvntul
Criteria);
n caseta text Cod produs se tasteaz criteriul de selecie (104);
se declaneaz funcia de cutare prin acionarea butonului Find Next sau se
acioneaz tasta Enter. Localizarea informaiei se poate realiza i prin tastarea
primelor caractere ale intrrii respective, acest lucru fiind valabil doar n cazul datelor
non-numerice;
procesorul Excel caut n baza de date i afieaz prima nregistrare care ndeplinete
criteriul specificat (aceast cutare nu ine cont de tipul fontului);
pentru a continua cutarea, se acioneaz din nou butonul de command Find Next
sau Find Prev dac se dorete a se cuta n direcie invers;
pentru a introduce un alt criteriu, se execut click pe butonul Clear i se tasteaz noile
condiii. Pentru a reveni la machete pentru introducerea datelor, se acioneaz butonul
Form.
n editarea restriciilor, se pot utiliza i operatori de comparaie. De exempu, se cere
afiarea listei tuturor produselor ale cror majorri depesc cuantumul de 100000. n
acest caz, la rubrica Majorri se tasteaz restricia >100000.

70

Prin intermediul formularului se pot opera i modificri asupra unor cmpuri, cu
excepia celor calculate, precum i a cmpurilor protejate. Pentru nceput, se localizeaz
nregistrarea ce se dorete a fi actualizat, dup care se opereaz modificarea dorit. Se
observ faptul c, n timp ce utilizatorul opereaz modificri asupra unui cmp, butonul
Restore devine activ.
n final se verific vizual corectitudinea modificrilor efectuate. n cazul n care se
dorete validarea modificrilor, se tasteaz Enter pentru ca modificrile s fie preluate n
baza de date, sau se acioneaz butonul Restore dac se dorete anularea modificrilor
operate anterior.
Principalele inconveniente ale acestei metode sunt urmtoarele:
vizualizarea se face nregistrare cu nregistrare, deci baza de date nu poate fi afiat n
totalitatea ei;
afiarea tuturor informaiilor legate de o anumit nregistrare, chiar dac pe utilizator l
intereseaz la un moment dat numai anumite cmpuri din baza de date;
imposibilitatea de redactare a criteriilor complexe.

Interogarea bazelor de date prin filtru automat
Filtrarea automat este acea metod de interogare care permite afiarea anumitor
nregistrri n raport de o restricie sau un sistem de restricii aplicate bazei de date. Practic,
prin filtrare baza de date va fi nlocuit temporar cu o tabel care va conine numai
nregistrrile care satisfac condiiile de selecie.
Filtrul poate fi schimbat n orice moment pentru a afia un alt set de nregistrri.
nregistrrile filtrate pot fi formatate, editate i chiar reprezentate grafic. Filtrul activ este
salvat odat cu registrul de calcul. Este de reinut faptul ca procesorul de tabele Excel
permite ca doar o singur tabel s fie filtrat la un moment dat.
Pentru a aplica un filtru automat la o baz de date, se selecteaz o celula din tabel i se
alege comanda Filter-AutoFilter din meniul Data.

71

Aceasta comand funcioneaz ca un comutator, prin redarea comenzii se dezactiveaz filtrul
automat. Comanda AutoFilter determin afiarea unor butoane de selecie pentru fiecare
intrare din linia de titluri. Aceste butoane activeaz meniuri derulante ce conin o serie de
opiuni care asist utilizatorul n formularea criteriilor de extragere .
Lista derulant conine:
- toate valorile coloanei respective
- opiunea All permite afiarea tuturor nregistrrilor din baza de date
- Top 10 este o variant operaional numai pentru cmpurile numerice i cele care conin
date calendaristice. Aceast opiune are ca scop afiarea unui numr stabilit de
nregistrri.

n casetele de dialog Top 10 AutoFilter utilizatorul precizeaz dac dorete s
vizualizeze primele (optiunea Top) sau ultimele (optiunea Bottom)n nregistrri din baza
de date (numrul minim este 1, iar numrul maxim este 500 nregistrri). Dac se dorete s
se afieze primele sau ultimele n% din numrul de nregistrri, se procedeaz la
modificarea parametrului din ultima caset combo din Items(Elemente) n Percent (Procent).

Filtrul automat Top 10 nu
sorteaz nregistrrile afiate, ns operaia de ordonare a acestora poate fi realizat ulterior
prin comanda Sort (meniul Data).
72
- Opiunea Blanks afieaz nregistrrile ce conin celule vide ntr-un anumit cmp din
structura bazei de date;
- Opiunea NonBlanks afieaz toate nregistrrile care conin date n cmpul respectiv;
- Opiunea Custom permite crearea unui filtru automat personalizat. Caseta de dialog
Custom Autofilter are n structura sa: operatorii de comparaie, valoarea cu care se
compar i operatorii logici And/Or pentru definirea condiiilor compuse.

Pentru definirea criteriilor de selecie exist urmatoarele posibiliti:
A. Definirea unui criteriu simplu pentru un singur cmp din baza de
date. n acest caz se acioneaz butonul de selecie, iar din lista derulant se va selecta
varianta dorit. Exemplu: s se afieze lista produselor livrate ntr-o cantitate egale cu 5 um.
Pentru rezolvarea acestei interogri se va aciona butonul de selecie ataat cmpului
Cantitatea livrat i se va alege meniul derulant 5.
B. Editarea de criterii simple pe mai multe cmpuri, criterii care
trebuie ndeplinite cumulativ. Exemplu: s se afieze lista produselor al cror cod este egal cu
105 i ale cror majorri sunt egale cu 100000. Pentru aceasta filtrare ,se selecteaz din lista
cmpului Cod opiunea 105, iar din cmpul Majorri, alegem rspunsul 100000.
C. Definirea unui criteriu complex pe un singur cmp. Exemplu: s se
afieze lista produselor a caror valoare este cuprins ntre 200000 i 500000. Fiind vorba
despre un criteriu cumulat, se alege opiunea Custom unde se vor edita restriciile la care baza
de date trebuie s reacioneze:

Rezultatul interogrii este prezentat n figura de mai jos:

73

74
CAPITOLUL V

Utilizarea aplicatiei Microsoft PowerPoint

5.1. Deschiderea aplicatiei PowerPoint

Pentru a deschide aplicatia de prezentari exista mai multe posibilitati:

Din meniul Start - Programs - Microsoft PowerPoint

Daca exista o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft PowerPoint se poate porni
aplicatia printr-un dublu clic pe acesta iconita.

In acest moment, pe ecranul monitorului apare imaginea specifica acestui program, ce
contine printre altele: o bara de meniu, o bara de instrumente.

5.2. Crearea unei prezentari noi si salvarea acesteia

0 prezentare noua, se poate deschide prin optiunea New (Nou) din meniul File (Fisier), sau
75
prin clic pe simbolul din bara de instrumente .

Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+N realizeaza crearea unei prezentari noi.

Pe ecran va aparea o fereastra din care va puteti alege tipul de
prezentare dorit sau unul din tipurile predefinite.

0 alta posibilitate de creare a unei prezentari noi, daca aveti fereastra Explorer deschisa,
este:clic dreapta in directorul in care vreti sa salvati registrul si apoi alegerea optiunii New
Microsoft PowerPoint Presentation.
Fereastra Explorer

76

0 alta posibilitate de creare a unei prezentari este apelarea functiei New Office Document
din meniul Start si apoi din fereastra deschisa alegerea optiunii Blank Presentation.

Salvarea prezentarii se face apeland optiunea Save (Salvare) din meniul File (Fisier),
avand grija sa introduceti calea corecta unde doriti sa salvati fisierul.

5.3. Deschiderea unel prezentari existente si salvarea acesteia

Pentru a deschide o prezentare existenta se poate alege una dintre urmatoarele posibilitati:

Avand aplicatia PowerPoint deschisa, se poate alege din meniul File (Fisier) optiunea
Open (Deschidere), sau se poate apasa pe pictograma existenta in bara de sub meniul File
(Fisier).

Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+O realizeaza deschiderea unei prezentari
existente.
77
Apare urmatoarea fereastra de dialog, in care se specifica locul unde este fisierul ce trebuie deschis.
Deschiderea prezentarii se poate realiza:
printr-un dublu clic pe numele prezentarii sau
printr-un clic efectuat pe butonul Open (Deschidere), dupa ce fisierul dorit a fost selectat.
De aici alegeti calea unde se afla prezentarea Fereastra de dialog Open
(Deschidere)

Numele prezentarii Tipul prezentarii

Daca aveti deschisa fereastra Explorer, atunci registrul se poate deschide printr-un dublu
clic pe fisierul dorit.

78

Fereastra Explorer

Mai aveti doua posibilitati de deschidere a prezentarilor deja create:
1. Din meniul Start alegeti din lista documentelor recent create

79

2. De obicei in partea de jos a meniului File (Fisier), exista in ordinea folosirii, ultimele fisiere
accesate (aproximativ 4-5 fisiere). Printr-un clic pe cel dorit, se efectueaza deschiderea lui.

Pentru a salva un fisier PowerPoint, se apeleaza functia Save (Salvare) din meniul File
(Fisier), sau se apasa pictograma existenta in bara de sub meniul File (Fisier).

Se observa ca si apasarea tastelor Ctrl+S realizeaza salvarea unui fisier
PowerPoint.

Deschiderea mai multor prezentari

Exista posibilitatea de a avea mai multe prezentari desehise simultan. Procedeul de
deschidere este acelasi, ca si cel din sectiunea anterioara, ele fiind suprapuse pe ecran (asemanator
unor foi suprapuse) si emnalate in Bara de jos (Taskbar), sau in meniul Window.

1.5. Salvarea prezentarilor sub alt nume, in alt loc sau in alt format
Pentru aceasta se apeleaza functia Save As (Salvare ca) din meniul File (Fisier)
80

Dupa alegerea acestei optiuni pe ecran apare caseta de dialog Save As (Salvare ca)in care se
stabileste tipul documentului si calea unde se doreste a se salva si eventual noua denumire.
Calea unde va fi salvata prezentarea Fereastra
Save As

Noul nume al prezentarii sau Tipul ales pentru prezentare
acelasi nume

Salvarea in format web

Se poate realiza prin:
Apelarea functiei Save As (Salvare ca)si apoi se alege tipul Web Page (pagina Web), cu
extensia *.htm, sau *.html.
Optiunea Save as Web Page (Salvare ca pagina Web) din meniul File (Fisier).

81

Inchiderea prezentarii

Pentru a inchide un registru, fara a inchide si aplicatia PowerPoint, pentru utilizari ulterioare se
utilizeaza urmatoarea comanda:
File (Fisier) Close (Inchidere).
Sau, se apasa butonul existent in coltul din dreapta sus

Functia Help

Daca ajutorul nu apare pe ecran, el se poate activa prin apasarea tastei (din bara de
instrumente) ,
Help

Pe ecran va aparea un asistent sub forma unei imagini animate. Printr-un clic al mouse-ului pe
aceasta imagine, ea devine activa si avem acces la campul Type your question here, in care
formulam intrebarea si apoi apasand butonul Search, incepe cautarea.
Asistentul se mai poate aetiva si prin apasarea tastei F1.
Pentru a inchide asistentul, se va da clic dreapta pe imagine si se va alege optiunea Hide
(Ascundere).

82

Inchiderea aplicatiei PowerPoint
Pentru a inchide aplicatia, se va alege optiunea Exit din meniul File, sau se va inchide printr-un clic pe
butonul din dreapta sus a ferestrei.

. Apasati acest buton pentru a
inchide aplicatia
Functia de modificare a dimensiunii de vizualizare a paginii pe ecran

Modificarea dimensiunii paginii se realizeaza prin comanda View (Vizualizare) Zoom (Panoramare).
Se deschide urmatoarea fereastra de dialog: Fereastra de
dialog Zoom (Panoramare)

Alegeti direct
dimensiunea
dorita
exprimata
procentual
Introduceti
dvs in
procente
dimensiunea
dorita
83
IMPORTANT: Modificarile asupra dimensiunii de vizualizare nu au nici un fel de efect asupra
marimii reale a paginii si a caracterelor.

Modificarea barei de instrumente

Microsoft PowerPoint ofera
posibilitatea afisarii pe bara de meniu, a
mai multor instrumente decat sunt
prezente initial. Aceste pictograme se pot
adauga sau sterge din bara de
instrumente dupa preferintele fiecarui
utillizator. Adaugarea sau stergerea
barelor se obtine prin deschiderea
meniului View (Vizualizare) Toolbars
(Bara de instrumente). Doar prin simpla
apasare a mouse-ului, se pot activa si alte
bare de instrumente. Toate barele active
la un anumit moment sunt marcate (cu o
bifa), dar pentru a dezactiva una dintre ele
este suficient sa apasati o singura data pe
numele acesteia.
Nu se recomanda folosirea unui
numar prea mare de bare de instrumente
deoarece micsoreaza spatiul dedicat foii
de calcul.

Puteti sa modificati anumite
optiuni predefinite ale Aplicatiei
PowerPoint, ca de exemplu: numele utilizatorului, directorul implicit in care vor fi salvate
documentele si alte optiuni. Pentru aceasta va trebui sa apelati functia Options (Optiuni)
existenta in meniul Tools (Instrumente).

Apelarea acestei functii va deschide o fereastra de dialog in care puteti modifica diferite optiuni
in functie de dorintele dumneavoastra. Va aparea urmatoarea fereastra de dialog:

84

Pentru a realiza diferite modificari referitoare la locul unde vor fi salvate fisierele lucrati cu meniul Save
(Salvare).

User
Name (Nume) puteti
modifica numele
utilizatorului
In meniul Default file location
(Amplasare implicita fisier)
introduceti calea implicita in care
doriti sa salvati fisierele.
In meniul
General
puteti
modifica
diverse
setari
In meniul
User Name
puteti
modifica
numele
utilizatorului
85

Creearea Prezentarilor

Modul de vizualizare al prezentarilor

Ca forma de prezentare a materialului ce trebuie creat, puteti alege
diferite moduri de vizualizare din meniul View (Vizualizare), sau
puteti alege una din optiunile existente in partea stanga jos a ferestrei.

Aceste optiuni sunt urmatoarele:
Normal - este tipul de vizualizare cel mai des folosit, ce va permite
vizualizarea diapozitivelor cat si a tuturor datelor cuprinse in acest
diapozitiv, este foarte utila pentru crearea unei imagini de ansamblu
asupra prezentarii.
Outline View - prezinta textul si comentariile referitoare la un
diapozitiv, iar in partea dreapta sus este prezentat diapozitivul
selectat, este foarte buna pentru editarea textului si a comentariilor.
Slide View - este o vizualizare ce prezinta un diapozitiv, fiind foarte
utila atunci cand lucrati cu imagini grafice.
Slide Sorter View (Sortare diapozitive) - prezinta fiecare diapozitiv
sub forma unei mici imagini grafice fiind foarte utila pentru realizarea
operatiilor de copiere, mutare a unor diapozitive.
Slide Show (Expunere diapozitive) - se poate vizualiza intreaga prezentare creata. Pentru a porni o
prezentare puteti apasa tasta F5 existenta pe tastatura.

Diapozitive
Adaugarea unui diapozitiv nou cu format definit

Pentru a adauga un diapozitiv nou unei prezentari alegeti din meniul
Insert (Inserare) functia New Slide (Diapozitiv nou), sau puteti
apasa simultan tastele Ctrl+M. Pe ecran va aparea fereastra New
Slide din care va alegeti formatul dorit pentru diapozitiv. Din partea stanga a ferestrei alegeti tipul dorit
pentru diapozitiv.
86

In aceasta fereastra puteti alege diferite formate pentru diapozitivele pe care Ie introduceti, ca de
exemplu puteti introduce diapozitive cu format de tip titlu, de tip grafic si text, de tip tabel si altele.

Alegerea diapozitivului dorit

Atunci cand doriti sa va pozitionati pe un diapozitiv, in partea stanga a
ferestrei, selectati diapozitivul dorit, in modul de vizualizare Normal
View. Pe ecran, va aparea, in partea dreapta, continutul diapozitivului
selectat.

Schimbarea fundalului unui diapozitiv sau a tuturor diapozitivelor unei prezentari
Selectati cu
mouse-ul
slide-ul
dorit si dati
dublu clic
87

Pentru a schimba fundalul unui diapozitiv, sau a tuturor diapozitivelor existente intr-o prezentare
apelati din meniul Format optiunea Background (Fundal).
Aceasta functie va deschide fereastra Background (Fundal) in care va puteti alege culoarea dorita,
sau va puteti crea propria dumneavoastra culoare prin alegerea optiunii More Colors (Mai multe
culori).
Apoi, pentru a schimba fundalul diapozitivului curent apasati butonul Apply (Se aplica). Pentru a
aplica acest fundal tuturor diapozitivelor din prezentare apasati butonul Apply to All (Se aplica
pentru toate).
Functia Background (Fundal) o puteti apela si din meniul aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe
diapozitivul caruia doriti sa ii modificati fundalul.

UtiIizarea formatelor implicite

Alegerea unui format implicit

Microsoft PowerPoint va puna la dispozitie diferite formate
implicite pentru prezentari. Pentru a alege un format predefinit
pentru prezentarea dumneavoastra, apelati din meniul Format
functia Apply Design Template (Forma diapozitiv).
Aceasta functie o puteti apela si din meniul aparut dupa ce ati
dat clic dreapta pe unul dintre diapozitivele existente in
prezentare.

Pe ecran va aparea fereastra Apply Design Template (Forma diapozitiv)
din care va alegeti formatul dorit. In partea dreapta a acestei fereastre puteti
vizualiza formatul ales.
Pentru a schimba formatul unei prezentari va trebui sa apelati din nou functia
Apply Design Template (Forma diapozitiv) si apoi sa alegeti un nou format
din fereastra aparuta.

88

Master Slide

Un diapozitiv special oferit de Microsoft PowerPoint este Master Slide (Coordonator de diapozitiv).
Cu ajutorul acestui diapozitiv puteti controla diferite proprietati ale prezentarii dumneavoastra, ca de
exemplu caracteristici legate de textul folosit in prezentare, de fundalul aplicat diapozitivelor.
Atunci cand doriti sa realizati anumite modificari asupra tuturor diapozitivelor din prezentare, nu
trebuie sa realizati modificarile asupra fiecarui diapozitiv. Puteti realiza modificarile dorite asupra
acestui diapozitiv si PowerPoint realizeaza automat modificarile asupra tuturor diapozitivelor
prezentarii cat si asupra noilor diapozitive pe care Ie adaugati.
De exemplu daca modificati culoarea titului in Master Slide (Coordonator de diapozitiv), PowerPoint
va modifica automat culoarea titlului in toate diapozitivele existente in prezentare. Pentru a afisa acest
diapozitiv apelati din meniul View (Vizualizare), functia Master (Coordonator) - Slide Master
(Coordonator de diapozitiv).
Pe ecran va aparea un diapozitiv asupra caruia realizati modificarile dorite. Aceste modificari vor
aparea pe fiecare diapozitiv din prezentare si asupra diapozitivelor noi pe care Ie veti mal introduce in
prezentare.

I
ntroducerea, stergerea unei imagini, obiect in Master slide

Daca aveti o imagine sau un obiect care doriti
sa apara in fiecare diapozitiv pantru a nu
introduce manual imaginea in fiecare diapozitiv
alegeti introducerea imaginii in Master Slide
(Coordonator de diapozitiv). Aceasta imagine
va aparea pe fiecare diapozitiv in locul unde ati
introdus-o in Master Slide(Coordonator de
diapozitiv).
89
Pentru a introduce o imagine apelati din meniul lnsert (Inserare) functia Picture (Imagine)-From File
(Din fisier). Din fereastra aparuta alegeti imaginea pe care doriti sa o inserati si apoi apasati butonul
Insert (Inserare).
Imaginea va aparea in Master Slide (Coordonator de diapozitiv) si o puteti pozitiona unde doriti
dumneavoastra
.
Pentru a sterge o imagine din Master Slide (Coordonator de diapozitiv) va trebui sa selectati
imaginea respectiva si apoi sa apasati una din tastele Delete sau Backspace existente pe tastatura.
Cu ajutorul comenzii Insert (Inserare) puteti introduce in Master Slide diferite obiecte ca: WordArt,
scheme organizatorice si altele.

Adugarea textului in subsol, pentru un diapozitiv, sau pentru toate diapozitivele
Daca doriti introducerea unui text in subsolul unui diapozitiv sau in cadrul tuturor diapozitivelor alegeti
din meniul View (Vizualizare) functia Header and Footer (Antet si subsol). Aceasta functie va
deschide fereastra Header and Footer (Antet si subsol) in care introduceti subsolul dorit.

Pentru a introduce un subsol selectati casuta Footer (Subsol) si apoi in campul de editare introduceti
textul dorit. Daca nu doriti ca acest text sa apara si pe primul diapozitiv seIectati optiunea Don't show
on title slide (Nu se afiseaza la diapozitivul titlu). Pentru a introduce acest subsol dar in diapozitivul
curent apasati butonul Apply (Se aplica), pentru a introduce subsolul in toate diapozitivele prezentarii
apasati butonul Apply to All (Se aplica pentru toate).

Adaugarea automata a numerelor diapozitivelor
Daca doriti introducerea numerelor, in cadrul unui diapozitiv, sau in cadrul tuturol diapozitivelor,
alegeti din meniul View (Vizualizare) functia Header and Footer (Antet si subsol). Aceasta functie
va deschide fereastra Header and Footer (Antet si subsol) in care va trebui sa alegeti optiunea
Slide Number (Numar diapozitiv).

90

Daca nu doriti ca primul diapozitiv sa apara numerotat selectati optiunea Dont show on title
slide (Nu se afiseaza la diapozitivul titlu). Pentru a introduce un numar doar in diapozitivul curent
apasati butonul Apply (Se aplica), pentru a introduce subsolul in toate diapozitivele prezentarii
apasati butonul Apply to All (Se aplica pentru toate).

Formatare text si imagini

Formatarea si introducerea textului

Adaugarea textului intr-un diapozitiv

Textul este introdus prin actionarea tastaturii: in momentul in care se ajunge la capatul randului,
cursorul continua pe randul urmator. Pentru a introduce un text, va trebui sa dati un clic in zona in care
scrie Click to add text (Faceti clic pentru adaugare text) si apoi puteti introduce textul dorit.

Editarea comentariilor unui diapozitiv

Pentru a edita comentariile unui diapozitiv, este recomadabil sa lucrati cu vizualizarea Outline View
(Normal). Selectati diapozitivul caruia doriti sa ii adaugati un comentariu si apoi in partea din dreapta
a ferestrei dati un clic in campul Click to add notes (Faceti clic pentru adaugare de note).
91

In acest camp, puteti introduce diferite simboluri cu ajutorul comenzii Insert (Inserare)-Symbol
(Simbol), sau puteti introduce text.

Formatarea textului
Dupa introducerea textului puteti alege optiunea de formatare a acestuia. Din meniul Format apelat
optiunea Font. Se ajunge la urmatoarea fereastra de dialog.

In prima parte se poate modifica tipul de font,
stilul si dimensiunea acestuia, doar printr-un
simplu clic pe optiunea dorita.

Pentru a alege o culoare speciala va trebui sa dati clic pe
meniul derulant Color ce deschide o noua fereastra din care
se poate alege o culoare pentru font.

Tipul
fontului
Dimensiunea fontului
Stilul fontului
92

Daca totusi nu sunteti multumit de culorile prezentate, si vreti o nuanta speciala puteti opta pentru a o
realiza apasand pe butonul More Colors (Mai multe culori).
Se va deschide fereastra Colors (Culori). Aici va puteti crea orice culoare doriti prin combinarea unor
culori.
Culoarea pe care o doriti se poate obtine prin deplasarea crucii albe in fereastra Colors (Culori), spre
nuanta dorita. Intensitatea culorii, se modifica prin deplasarea sagetii alba din partea dreapta in sus
sau in jos dupa cum doriti.

In fereastra de dialog Font mai apar si alte efecte, ce pot fi activate prin marcarea acestora printr-un
simplu clic. Fiecare efect va fi atribuit dear textului dinainte selectat. Efectele mai importante sunt:
Underline (Subliniere) care subliniaza textul si Shadow (Umbra) ce Ii ofera textului selectat o usoara
umbra, Superscript (Exponent) este optiunea necesara pentru a scrie textul selectat ca exponent si
Subscript (Indice) scrie textul selectat ca indice.
Pentru a face definitive modificarile va trebui apasata tasta OK. In caz contrar apasarea tastei Cancel
va lasa textul asa cum era.
Puteti economisi timp facand aceste lucruri prin intermediul butoanelor prezente pe bara de meniuri.
Pentru:
- a scrie mai ingrosat va trebui aleasa optiunea Bold prin apasarea butonului , sau prin
apasarea simultana a taste lor Ctrl+B.
- a scrie inclinat se va alege optiunea Italic prin apasarea , sau prin apasarea simultana a
tastelor Ctrl+I.
- a sublinia textul veti alege optiunea Underline apasand sau prin apasarea simultana a
tastelor Ctrl+U.
- a schimba culoarea fontului alegeti

- a schimba fontul sau dimensiunea acestuia, alegeti caracterele defile din meniurile derulante
existente pe bara de instrumente

- a adauga o umbra textului selectat apasati butonul existent in bara de instrumente a aplicatiei.

Puteti alinia textul dupa cum doriti. Pentru
93
aceasta apelati din meniul Format Alignment (Aliniere) si apoi alegeti optiunea dorita.

Pentru a economisi timp, puteti lucra si cu butoanele din bara de instrumente :
- La stanga , sau puteti apasa combinatia de taste Ctrl+L
- Centrat , sau puteti apasa combinatia de taste Ctrl+E
- La dreapta , sau puteti apasa combinatia de taste Ctrl+R
- Justified

Daca doriti, puteti transforma toate caracterele unui text in litera
mari. Pentru a realiza acest lucru selectati textul daroit si apoi din
meniul Format alegeti optiunea Change Case (Modificare dupa
caz), ce va deschide fereastra Change Case (Modificare litere
mari/mici) din care va alegeti optiunea dorita (pentru a transforma
in litera mari alegeti
optiunea Uppercase
(MAJUSCULE).

Schimbarea spatiului intre paragrafe
Pentru a schimba spatierea intre diferite paragrafe selectati
paragrafele asupra carora doriti sa realizati modificarile si apci in
meniul Format selectati optiunea Line Spacing (Interlinie). In
fereastra aparuta pe ecran selectati dimensiunile dorite.

Alegerea diferitilor marcatori

O modalitate de formatare a paragrafelor existente intrun
diapozitiv este cea cu ajutorul marcatorilor din meniul Format -
Bullets and Numbering (Marcatori si numerotare). Aceasta
optiune deschide o fereastra de dialog din care ne putem alege
simboluri diverse pentru a evidentia anumite paragrafe.
94

Tipurile de marcatori sunt:
- bulleted (marcatori) - se introduc diferite simboluri pentru a se remarca mai usor anumite
paragrafe.

- numbered (numerotare)- ofera posibilitatea de a ordona paragrafele din diapozitiv cu
ajutorul cifrelor arabe, sau a literelor.
-

In acelasi meniu deschis se mal poate alege din meniul derulant
Color (Culoare) culoarea pe care doriti sa o contina marcatorul
respectiv, sau puteti alege si dimensiunea acestuia exprimat
procentual in functie de marimea caracterelor textului.

Utilizarea comenzii Undo (Anulare) si Redo (Repetare)

In momentul in care s-a gresit cava in introducerea datelor se apeleaza functia Undo (Anulare) pentru
a anula ultima operatiune efectuata. Functia Undo(Anulare) se gaseste in meniul Edit (Editare) -
Undo (Anulare) sau in pictograma aflata pe bara de instrumente.
Pentru a introduce automat un bulet se poate da clic pe imaginea corespunzatoare din bara de instrumente

95

Opus functiei Undo (Anulare) este functia Redo (Repetare), care realizeaza refacerea ultimei operatii
anulate Functia Redo (Repetare) se gaseste in meniul Edit (Editare) asemanator functiei Undo
(Anulare) sau in pictograma existenta pe bara de meniuri.

Imagini

Introducerea unei imagini (clipart) intr-un diapozitiv

Uneori aveti nevoie si de alte elemente decat text pe care sa Ie introduceti in document ca de exemplu:
foi de calcul, imagini, si alte documente. Pentru aceasta folositi meniul Insert (Inserare).
Pentru a avea in document diferite imagini puteti alege una dintre cele doua optiuni:
- Inserarea clipart-urilor - cu ajutorul fuctiei Insert (Inserare) - Picture (Imagine) Clipart
(Miniatura) sau prin apasarea butonului ,ce se afla in bara de instrumente Drawing
(Desenare).
-

Se observa ca apasarea tastelor Ctrl+Z realizeaza anularea ultimei operatii
Se observa ca apasarea tastelor Ctrl+Y realizeaza repetarea ultimei operatii
96
- Inserarea unei imagini - se foloseste functia Insert (Inserare)- Picture (Imagine) -
From File (Din fisier) sau se apasa butonul din bara de instrumente Drawing (Desenare).
Aceasta functie, deschide urmatoarea fereastra, din care puteti alege imaginea pe care doriti sa o
inserati in document.

Copiere, mutare, stergere, redimesionare imagini,obiecte

Copierea, mutarea, stergerea textului, imaginilor intre diapozitive diferite

Copierea si mutarea textului in diferite parti ale fisierului, sau
chiar in fisiere diferite, este posibila datorita existentei
Clipboard-ului. Clipboardul este o memoria temporara, folosita
la pastrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau
diaqramelor.
Pentru a copia un text, sau o imagine in alta parte a
diapozitivului sau intre diapozitive diferite se alege optiunea
Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseste
combinatia de taste Ctrl+C. Se mai poate da clic pe
pictograma aflata in bara de instrumente.
Atentie!! Pentru a putea alege optiunea Copy (Copiere) va trebui ca textul sau imaginea ce
trebuie copiata sa fie selectata, in caz contrar aceasta optiune va aparea cu culoarea gri in meniu
(neactivat).

Dupa copierea textului, imaginii pentru a putea fi
pus in locul unde se doreste va trebui sa alegeti
optiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau
prin combinatia de taste Ctrl+V.
Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din
bara de instrumente .
Numele
imaginii
alese
Fereastra
de dialog
Insert
Picture
De aici se
allege calea
catre
imagine
Pentru a insera imaginea apasati butonul Insert
97

O alta modalitate de copiere a unei imagini este apelarea din meniul Edit (Editare) a functiei
Duplicate (Dublare) sau apasarea tastelor Ctrl+D.

Pentru a muta un text, imagine in alta parte a diapozitivului sau
intra diapozitive diferite se alege optiunea Cut (Decupare) din
meniul Edit (Editare), sau se foloseste combinatia de taste
Ctrl+X. Se mai poate poate da clic pe pictograma aflata in bara
de instrumente .

Dupa mutarea textului, imaginii pentru a putea fi pus in
locul unde se doreste va trebui sa alegeti optiunea
Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin
combinatia de taste Ctri+V.
Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din
bara de instrumente .

Optiunea Edit (Editare) - Paste Special (Lipire Speciala) va ofera posibilitatea de a stabili cum
anume va fi inserat in diapozitiv continutul Clipboard-ului.
Stergerea textului sau a imaginilor - se realizeaza prin apasarea taste lor Backspace (stergerea
facandu-se in directia ) sau prin apasarea tastei Delete (stergerea facandu-se in directia ).
Stergerea se poate face caracter cu caracter sau selectand un paragral si stergandu-I apasand pe
butonul Delete sau Backspace o singura data.

Redimensionarea imaginilor, obiectelor

In primul rand va trebui sa selectati imaginea dorita. Selectarea
imaginii, se face printr-un clic pe aceasta. Imaginea va aparea intr-un
patrat incadrat de 8 puncte.

Acum puteti modifica dimensiunea obiectului plasand cursorul
mouse-ului pe unul din cele 8 puncte. Cursorul va avea diferite forme in
functie de punctul deasupra caruia il pIasati.
Daca plasati cursorul in punctele din lateraIe, cursorul va avea
urmatoarea forma:

Cursorul plasat deasupra punctelor din mijloc in partea de sus sau jos a obiectului va arata:

Cursorul plasat in celelalte puncte va fi de forma: sau

Puteti chiar deplasa obiectul. In acest caz, va trebui sa plasati cursorul deasupra obiectului pana
in momentul in care cursorul devine:

Acum, tinand apasata tasta stanga a mouse-ului, puteti deplasa obiectul in orice parte a
documentului doriti.

98
Grafice, diagrame si desenarea obiectelor (I)
Utilizarea graficelor ti a diagramelor

Introducerea, modificarea datelor pentru diferite tipuri de grafice

Pentru a crea un grafic, in cadrul unui diapozitiv, va trebui in primul rand sa alegeti un format
corespunzator pentru diapozitivul respectiv.
Formatul unui diapozitiv, il alegeti din fereastra Slide
Layout (Aspect Diapozitiv) pe care o deschideti
apeland din meniul Format functia Slide Layout (Aspect
Diapozitiv), sau din butonul existent pe bara de
instrumente a aplicatiei. Crearea unui grafic nou se poate
realiza si prin apelarea din meniul lnsert (Inserare)a
functiei Chart (Diagrama).
In fereastra Slide Layout (Aspect Diapozitiv), alegeti
tipul dorit pentru diapozitiv, in cazul nostru optiunea
Chart si apoi pentru a aplica acest format apasati butonul
Reapply.

In noul diapozitiv pentru a putea introduce date va trebui sa dati dublu clic pe imaginea
corespunzatoare.

Pe ecran va aparea a fereastra Excel in, care va puteti introduce datele dorite. Datele se vor introduce
ca in orice foaie de calcul. Dupa introducerea datelor, pentru a finaliza graficul, va trebui sa dati un clic
oriunde in afara graficului sau a ferestrei aparute.

Daca aveti un
grafic realizat si
doriti modificarea anumitor date va trebui sa editati
graficul. Acest lucru se realizeaza, prin apelarea functiei
Chart Object (Obiect Diagrama)-Edit (Editare), din
meniul derulant aparut, dupa ce ati dat clic dreapta pe
graficul pe care doriti sa iI modificati. Pe ecran va aparea
Pentru a putea introduce
date dati dublu clic pe
imaginea corespunzatoare
99
fereastra de editare In care puteti modifica datele.
A !! Puteti edita un grafic si prin dublu clic pe acesta.

Modificarea culorii de umplere a unui grafic

Dupa editarea graficului puteti modifica culoarea de
umplere a graficului. Aveti doua modalitati ce va
permit sa modificati culoarea de umplere a graficului.
Prima posibilitate este alegerea functiei Format
Chart Area, din meniul aparut, dupa ce ati dat clic
dreapta pe graficul caruia doriti sa ii modificati
culoarea. Aceasta optiune va deschide fereastra
Format Chart Area In care va alegeti culoarea
dorita.
O modalitate mai rapida de modificare a culorii unui
grafic este apasarea butonului existent pe
bara de instrumente a aplicatiei. Dar nu uitati, ca
pentru a modifica culoarea graficului prin aceasta
modalitate, va trebui ca graficul sa fie selectat.

Modificarea culorii graficului

Pentru a modifica culorile unei serii, din
graficul deja definit, dati clic dreapta pe
aceasta si selectati optiunea Format Data
Series. In aceasta fereastra alegeti culoarea
In campul
Border puteti
alege diferite
optiuni
referitoare la
chenarul
graficului
In campul Area
alegeti culoarea care
doriti sa existe pe
fundalul graficului
100
dorita, eventual si alte optiuni oferite de meniurile existente in aceasta fereastra.

Modificarea tipului de grafic

Dupa editarea graficului creat, puteti modifica tipul acestuia prin alegerea
din meniul Chart a functiei Chart Type. in fereastra ce va aparea pe
ecran va puteti alege noul tip dorit pentru graficul dumneavoastra.

0 modalitate mai rapida de schimbare a tipului
graficului este cu ajutorul butonului existent pe bara
de instrumente a aplicatiei.

Scheme organlzatorice (organigrame)
Crearea unei scheme organizatorice

Pentru a crea o schema organizatorica in cadrul unui diapozitiv, va trebui in primul
rand, sa alegeti un format corespunzator pentru diapozitivul respectiv.

Formatul unui diapozitiv il alegeti din fereastra
Slide Layout (Aspect Diapozitiv), pe care o
deschideti apeland din meniul Format functia
Slide Layout (Aspect Diapozitiv), sau din
butonul existent pe bara de instrumente a
aplicatiei.

In fereastra Slide Layout (Aspect Diapozitiv),
alegeti tipul dorit pentru diapozitiv, in cazul
nostru optiunea Organization Chart si apoi
pentru a aplica acest format apasati butonul
Reapply.

In noul diapozitiv, pentru a putea introduce date, va trebui sa dati dublu clic pe
imaginea corespunzatoare.
101

Pe ecran va aparea fereastra Diagram Gallery (Galerie diagrame) din care va alegeti tipul dorit
pentru diagrama.

Din aceasta fereastra alegeti tipul dorit si apoi apasati butonul
OK. In cadrul diapozitivului va aparea schema in care
dumneavoastra puteti introduce datele dorite.

Pe ecran va apare si o bara de instrumente specifica. Cu ajutorul acesteia puteti realiza diferite
modificari asupra schemei organizatorice.

Puteti introduce alte nivele, noi subordonati, noi colegi
sau chiar asistenti. Pentru aceasta va trebui sa
selectati numele sau departamentul caruia doriti sa ii
introduceti noi colegi si apoi din bara de instrumente
specifica din meniul Insert Shape (Inserare forma)
alegeti ceea ce doriti.

102

Puteti modifica si structura schemei organizatorice cu ajutorul optiunilor existente meniul Layout
(Aspect)

Efecte aplicate diapozitivelor
Animatia textului si a imaginilor unui diapozitiv

Pentru a face prezentarea mai placuta, puteti adauga diferite
animatii textului, obiectelor, imaginilor existente intr-un diapozitiv.
Acest lucru se realizeaza prin apelarea din meniul Slide Show
(Expunere diapozitive) a functiei Custom Animation (Animatie
particularizata).
Apelarea acestei functii va deschide fereastra Custom Animation
(Animatie particularizata) din care va alegeti efectele, pe care
doriti sa Ie aplicati, diferitelor obiecte existente in cadrul
diapozitivului.

103

Din meniul Start animation puteti alege modul in care doriti sa fie animat un
obiect (Automat dupa un numar de secunde sau la un clic de mouse)
Pentru a adauga efecte obiectelor selectate, alegeti din aceasta fereastra
meniul Effects (Adaugare efect).

In primul meniu derulant alegeti efectul dorit, in
urmatorul meniu introduceti din ce parte a
diapozitivului doriti sa fie aplicat acest efect. Din
al treilea meniu derulant puteti alege un sunet
pe care sa iI aplicati obiectului selectat.

Cu ajutorul acestor butoane puteti schimba
ordinea in care vor aparea obiectele
In meniul
Animation
Order va
aparea
ordinea in
care se vor
efectua
efectele
aplicate
104

Efectele aplicate diapozitivelor

Puteti aplica diferite efecte si asupra diapozitivelor unei prezentari. Pentru aceasta, alegeti din meniul
Slide Show (Expunere diapozitive), optiunea Slide Transition (Tranzitie intre diapozitive).

In fereastra aparuta pe ecran alegeti efectul pe care doriti sa il aplicati asupra diapozitivului. Pentru a
aplica acest efect diapozitivului curent apasati butonul Apply, iar pentru a aplica efectul selectat
asupra tuturor diapozitivelor apasati butonul Apply to All (Se aplica la toate diapozitivele).
Pentru a vizualiza modificarile facute, alegeti din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) functia
Animation Preview (Redare). Pe monitor, va aparea o mica fereastra, in care veti vedea efectele pe
care ati aplicat asupra obiectelor, imaginilor si textului existente in cadrul diapozitivului.

Prezentarea

Puteti afisa pe ecran prezentarea creata. Afisare poate realiza de
la primul diapozitiv prin apelarea meniul Slide Show (Expunere
diapozitive )a optiunii View Show (Vizualizare expunere) sau
apasarea tastei F5 existenta pe tastatura, sau de la diapozitivul curent prin apasarea butonului
existent pe bara de jos a aplicatiei.

Daca in prezentare, aveti anumite diapozitive pe care nu doriti sa Ie afisati in cadrul prezentarii, puteti
alege din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) optiunea Hide Slide (Ascundere diapozitiv).
Pentru ca diapozitivul sa apara in afisarea prezentarii va trebui sa apelati din nou aceasta functie.

Pregatirea prezentarii
7.1 Pregatirea diapozitivelor

Stabilirea formatului unui diapozitiv

Inainte de a fi imprimat documentul, va trebui stabilit formatul paginii. Pentru asta se alege optiunea
105
Page Setup (Initializare pagina) din meniul File (Fisier), ce deschide urmatoarea fereastra, cu
urmatoarele proprietati:

Copierea, mutarea, stergerea diapozitivelor unei prezentiri

Pentru a realiza diferite operatii cu diapozitivele unei prezentari, se recomanda utilizarea vizualizarii
Slide Sorter View (Sortare diapozitive).
Copierea si mutarea diapozitivelor in diferite parti ale prezentarii sau chiar in prezentari diferite este
posibila datorita existentei Clipboard-ului.
Pentru a copia un diapozitiv, in alta parte a prezentarii sau intre
prezentari diferite se alege optiunea Copy (Copiere) din meniul
Edit (Editare), sau se foloseste combinatia de taste Ctrl+C. Se
mai poate da clic pe pictograma aflata In bara de
instrumente.

Atentie!! Pentru a putea alege optiunea Copy (Copiere) va trebui ca dipozitivul ce trebuie copiat sa
fie selectat, in caz contrar aceasta optiune va aparea cu culoarea gri in meniu (neactivat).

Dupa copierea diapozitivului, pentru a putea fi pus in
combinatia de taste Ctrl+V.
Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea
din bara de instrumente.

0 alta modalitate de copiere a unui diapozitiv este
apelarea din meniul Edit (Editare) a functiei
Duplicate (Dublare) sau apasarea taste lor Ctrl+D.

Pentru a muta un diapozitiv, in alta parte a prezentarii
sau intre prezentari diferite se alege optiunea Cut
(Decupare) din meniul Edit (Editare), sau se
foloseste combinatia de taste Ctrl+X. Sa mai poate da
clic pe pictograma aflata in bara de instrumente.

Dupa mutarea diapozitivului, pentru a putea fi pus in
combinatia de taste Ctrl+V.
Alegeti formatul
diapozitivului
Modificarea lungimii
diapozitivului
Modificarea inaltimii
diapozitivului
Tipul de vizualizare al diapozitivului
sau a comentariilor
106
Se poate opta si pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente.

Optiunea Edit (Editare) - Paste Special (Lipire speciala) va ofera posibilitatea de a stabili cum anume va fi
inserat in diapozitiv continutul Clipboard-ului.

tergerea diapozitivului - se realizeaza prin apasarea tastelor Backspace sau Delete. Puteti apela si
din meniul Edit (Editare) functia Delete Slide (Stergere diapozitiv).

Corectarea erorilor gramaticale

Inainte de verificarea ortografica a documentului va trebui
sa va alegeti limba dictionarului, respectiv cea in care
realizati corectarea ortografica. Acest lucru se realizeaza
cu ajutorul functiei Set Language (Limba) existenta in
meniul Tools (Instrumente)- Language (Limba). Apelarea
acestei functii va conduce la deschiderea ferestrei Language (Limba) din care va pueti alege limba
dorita.

Trebuie sa fie instalata aceasta optiune pentru mai multe limbi. Corectarea gramaticala, se face cu
ajutorul optiunii Spelling and Grammar (Corectare ortografica si gramaticala )din meniul Tools
(Instrumente). Implicit aceasta functie este activa, lucru demonstrat de faptul ca orice cuvant gresit
apare subliniat cu rosu.

Prezentare

Pentru a dezactiva aceasta optiune se alege functia Options (Optiuni) din meniul TooIs
(Instrumente). In aceasta fereastra doar printr-un simplu clic puteti activa sau dezactiva corectarea
gramaticala.

Daca aceasta functie este activata, toate cuvintele ce nu exista in dictionar sunt subliniate cu rosu.
Cuvintele subliniate cu rosu au una din urmatoarele caracteristici:
107
Sunt scrise incorect
Cuvantul este scris corect, dar el nu se gaseste in dictionarul predefinit.

Cum se pot corecta greselile existente?

Prin corectare manuala - daca functia Corectare gramaticala este inactiva.
Prin corectare automata - cu ajutorul functiei din meniul Tools (Instrumente)-Spelling and
Grammar (Corectare ortografica), sau prin apasarea tastei F7 sau a butonului de pe
bara de instrumente.

Apare urmatoarea fereastra de dialog:

De fiecare data cand este semnalata o greseala, ea apare in partea de sus a ferestrei, in partea de
jos se afla o lista cu optiuni ce cuprinde propunerile de modificare. Greseala se poate ignora, sau
modifica apasand butoanele Ignore (Ignorare) sau Change (Modificare).
Corectarea se peate intrerupe oricand apasand butonul Close (Inchidere).

7.2 Imprimarea

Dupa realizarea tuturor operatiilor necesare inaintea imprimarii, puteti trece la imprimarea efectiva a
prezentarii. pentru aceasta va trebui sa apelati functia Print (Imprimare) din meniul FiIe (Fisier) sau
puteti apasa simultan taste Ie Ctrl+P, sau puteti apasa butonul existent pe bara de instrumente a
aplicatiei. Functia Print (Imprimare), va deschide fereastra Print, in care va alegeti optiunile dorite.

7.3 Prezentarea

Puteti afisa pe ecran prezentarea creata. Afisare poate realiza de
la primul diapozitiv prin apelarea meniul Slide Show (Expunere
diapozitive )a optiunii View Show (Vizualizare expunere) sau
apasarea tastei F5 existenta pe tastatura, sau de la diapozitivul curent prin apasarea butonului
existent pe bara de jos a aplicatiei.

Daca in prezentare, aveti anumite diapozitive pe care nu doriti sa Ie afisati in cadrul prezentarii, puteti
alege din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) optiunea Hide Slide (Ascundere diapozitiv).
Pentru ca diapozitivul sa apara in afisarea prezentarii va trebui sa apelati din nou aceasta functie

108
CAPITOLUL VI
COMUNICAII ELECTRONICE I INTERNET
6.1. Reele de calculatoare

O reea de calculatoare reprezint un ansamblu de calculatoare
(sisteme de calcul) interconectate prin intermediul unor medii de comunicaie (cablu
coaxial, fibr optic, linie telefonic, unde radio) n scopul utilizrii n comun de ctre un
numr foarte mare de utilizatori chiar la nivel mondial a tuturor resurselor fizice
(hardware), logice
(software de baz i aplicaii) i informaionale (baze de date) asociate calculatoarelor din
reea. O reea de calculatoare este compus dintr-o parte hardware (servere, staii de
lucru, cabluri, imprimante etc.) i o parte software (sistem de operare i aplicaii). Prin
astfel de reele de calculatoare se poate asigura o integrare informatic a unui numr foarte
mare de utilizatori la nivel local, regional i mondial.
6.2. Mediul Internet este un ansamblu de reele de calculatoare
interconectate care mpreun cu miile de calculatoare individuale
(terminale, staii de lucru) i milioane de utilizatori, constituie comunitatea
Internet care are la dispoziie un mediu informaional i de calcul cu foarte multe servicii
informatice i resurse (baze de date diverse, biblioteci de programe, documentaii,
etc.). Mediul Internet constituie un ansamblu complex de arhitecturi, componente fizice
i sisteme de operare, care trateaz n mod egal att minicalculatoarele sau reelele de
calculatoare, ct i PC-urile sau maiframe-urile. Facilitile mediului au o importan egal,
iar componentele sale se comport una fa de alta fr nici o discriminare.
Sistemul de operare al reelei poate fi Unix, Linux, MacOS, Novell
NetWare, Windows 2003 Server etc.
Staiile de lucru dintr-o reea sunt conectate la un server. Orice reea de
calculatoare poate conine unul sau mai multe servere. Tehnologiile actuale au
produs o varietate de dispozitive pentru a interconectarea reelelor. Aceste dispozitive de
interconectare includ:
- concentratoare (hub)
- rutere (router),
- repetoare (repeater)
- pori (gateway)
- puni (bridge).
Reele de calculatoare se mpart n mod convenional in trei
categorii: LAN (Local Area Network), MAN (Metropolitan Area
Network) i WAN (Wide Area Network).
Principalele tipuri de conexiuni de date sau, mai general, de reali- zare a schimbului
de mesaje n reea sunt reele locale LAN i reele extinse WAN, diferena tehnologic
dintre ele constnd n mod esenial
n limitrile de distan impuse de metodele de conectare.
O reea local (LAN) leag mpreun calculatoarele personale
(staii de lucru) astfel nct acestea s poat comunica ntre ele i s foloseasc n
comun resurse cum ar fi imprimante, aplicaii software, fiiere, directoare, baze de date etc.
Reelele locale LAN se afl de regul ntr-o singur cldire sau un grup de cldiri pe o
suprafa care nu depete civa kilometri ptrai.
Reelele care se ntind pe mai puin de civa de civa kilometri ptrai se numesc
reele de metropolitane (MAN), putnd acoperi pn la
o zon de ora sau o localitate mic.
Reelele care se ntind pe mai mult de civa kilometri ptrai se numesc reele de
mare suprafa (WAN), putnd acoperi un ora, o ar sau ntregul glob.
109
Reelele extinse WAN se prezint sub form de intranet (ca reele extinse private) i
Internet (cea mai mare reea extins din lume reeaua mondial public).
6.3. Topologii
6.3.1. Topologia magistral (liniar)
Topologia magistral (Linear/Bus Topology) const din una sau
mai multe staii de lucru, denumite noduri i un server care sunt ataate la un cablu comun
(similar unui cablu coaxial TV).

6.3.2. Topologia stea
Topologia stea (Distributed Star Topology) presupune existena
unui dispozitiv special denumit hub (concentrator/distribuitor) la care sunt conectate
nodurile:

6.3.3. Topologia inel
n topologia inel (Logical Ring Topology) nodurile sunt conectate
unul dup altul iar ultimul nod conectat la primul.

6.4. Comunicaii n Internet
World Wide Web
Internet-ul reprezint o mulime global de calculatoare
interconectate, similar unei reele locale, dar la o scar mult mai larg. Elementul primar
al Internet-ului este World Wide Web (cunoscut sub numele de Web sau WWW). WWW
este un suport pentru text, grafic, animaie i sunet. Documentele destinate Web-ului sunt
cunoscute sub numele de pagini Web.
Pentru a nelege mai bine World Wide Web se pornete de la modul n care este
organizat informaia n mediile tiprite. Aceste medii reprezint un model adecvat pentru
Web i modul su de organizare.
Dac se analizeaz caracteristicile fizice i de organizare ale unei cri, se observ c
aceasta este compus din uniti de informaii: paginile. La rndul lor, paginile sunt
organizate conceptual n capitole. Capito- lele sunt legate mpreun, dnd astfel natere crii.
Prin urmare, se poate aprecia c o carte este o colecie de pagini organizate ntr-un format
care implic citirea ei ntr-o anumit ordine, de la prima pagin la ultima pagi- n. Totodat,
modul ei de organizare permite srirea anumitor pagini sau capitole, avnd astfel posibilitatea
de a crea o strategie proprie de naviga-
re prin informaiile existente.
Structura unei cri este un exemplu de organizare liniar a informaiei. Ca i
filmele, cele mai multe cri sunt organizate n ideea c lectura se ncepe de la prima
pagin i se termin la ultima pagin.
Exist ns i un mod mai evoluat de parcurgere a unei cri, care ofer anumite avantaje
110
pentru cititor. De exemplu, n loc s ntoarc pagina n mod fizic, s-ar putea atinge o zon
de la baza fiecrei pagini, o sgeat nainte pentru a trece la pagina urmtoare, o sgeat
napoi pentru pagina precedent. De asemenea, atunci cnd privete cuprinsul crii, cititorul
poate atinge descrierea unui capitol pentru a trece direct la pagina unde ncepe acel capitol.
Dac se atinge o alt zon, de exemplu o
imagine, se poate muta ntr-o alt carte.
Un asemenea model se numete hipermediu sau hipertext, termen imaginat de
specialiti ai tiinei calculatoarelor nc de la mijlocul secolului XX (n anul 1965), i
utilizat de ctre Theodor H Nelson n cartea sa Computer Lib/Dream Machines, aprut
n anul 1974.
Un avantaj imediat este c indexul de subiecte devine realmente util: prin
capacitatea de a atinge un subiect de interes, un text explicativ sau o referin descriptiv,
se poate utiliza aceeai carte ca material de referin, n plus fa de manualul organizat
liniar pe care l ofer cartea. Este aceeai diferen dintre accesul direct oferit de un CD cu
muzic i fluxul liniar al unei casete audio sau video.
Un alt avantaj al hipertextului vizeaz notele explicative de la subsolul paginilor.
Textul de subsol nu mai trebuie nghesuit n partea de jos a paginii, deoarece cu ajutorul
hipertextului se poate atinge asteriscul sau numrul notei de subsol din cadrul textului
moment n care se va deschide o caset care afieaz nota de subsol.
Se poate atinge o ilustraie pentru a obine o versiune la scar mai mare a acelei ilustraii,
sau chiar pentru a converti ilustraia ntr-o secven-
animat sau n spaiu 3D, n care se poate naviga i examina obiectul respectiv din diverse
puncte convenabile.
Aceast descriere este similar paginilor Web. Acestea ns ofer
i alte posibiliti care fac lucrurile mult mai interesante: paginile de informaii se pot
regsi pe calculatoare rspndite n lumea ntreag. Pagi- nile n sine pot fi documente foarte
complexe, interesante i atractive.
Paginile Web sunt memorate pe discul unui server specializat i gestionate printr-
un software special i sunt regsite i afiate prin intermediul navigatoarelor Web
(browser-e). Navigatoarele Web (cum ar
fi Internet Explorer, Opera sau Netscape Navigator) afieaz paginile de Web prin
interpretarea unor marcatori definii cu ajutorul unui limbaj special denumit HTML
(HyperText Markup Language) utilizai pentru
a codifica pagina de Web cu informaia de afiat. Marcatorii au diferite semnificaii. De
exemplu acetia specific modul n care vor fi afiate diversele pri ale paginii sau
stabilesc legturi ntre documente/fiiere. Tipic, o pagin de Web este legat de o diversitate
de fiiere cum ar fi fiiere text, grafice sau multimedia. Mecanismul prin care sunt create
cile de acces ntre documente este denumit hipertext (hypertext), prezentat anterior.
Atunci cnd utilizatorul acioneaz prin clic de mouse asupra unei legturi, cum ar fi o
poriune de text, un element grafic etc.,
navigatorul ncarc fiierul la care puncteaz aceast legtur i l afiea- z. Legturile din
cadrul textului sunt uor de identificat deoarece majoritatea navigatoarelor, implicit,
coloreaz diferit de restul textului aceste legturi i le subliniaz .
Un site Web este definit ca o colecie coerent de informaii prezentat sub
forma unor pagini Web, fiiere multimedia, documente i de alte tipuri, ntre care exist
legturi. Paginile Web i colecia de fiiere referite i sunt integrate printr-o pagin Web
denumit pagin principal denumit n mod tipic index.html, default.html, sau home.html
(extensia html poate aprea ca htm). Aceast pagin conine n mod uzual un cuprins
sau un index care face referiri la celelalte pagini din site-ul Web. ntr-un site bine proiectat
toate celelalte pagini puncteaz ctre aceast pagin principal chiar dac navigatoarele
moderne au butoane pentru acest lucru.
Atunci cnd se realizeaz un site Web aceste fiiere sunt pstrate, n mod uzual, ntr-un
111
director sau o colecie de directoare n discul local i este referit cu numele de site local.
Serverul Web este dedicat memorrii, transmiterii i regsirii paginilor de Web i a fiierelor
legate de acestea.
Prin publicarea unui site local (upload), directorul su local, mpreun cu coninutul
su (fiierele site-ului i subdirectoarele din el), este transferat la serve-ulr Web care conine
software-ul prin care site-ul este transmis navigatoarelor Web ale calculatoarelor
conectate la Internet.
Utilizarea adreselor numerice ale staiilor n vederea realizrii comunicrii ar fi
extrem de dificil pentru utilizatorii obinuii. n Internet acetia acceseaz serverele i
resursele utiliznd nume, de cele mai multe ori chiar relevante. Aceste nume sunt asociate
adresei numerice a staiei i sunt gestionate i atribuite la cerere de ctre DNS
(Domain Naming System). Domenii sunt mprite n domenii generice (net, org, mil) i
nume de ri (ro, at, ie). n tabelul 1.5. sun prezentate cteva nume de domenii.

Tabelul 1.5. Domenii Internet
Domeniu Semnificaie
.arts Grupuri culturale
.biz ShowBiz
.com Afaceri generale i individuale
.edu coli/educaie
.firm Afaceri
.gov Guvern
.info Servicii informaionale
.mil Militar
.net Furnizori de servicii Internet sau reele generale
.nom Indivizi
.org Organizaii nonprofit
.rec Situri recreative
.store Vnzare en-detail
.web Organizaii referitoare la Web
.ro, .fr, .deu, .uk Domenii de ar

Pentru www.gsastl.ro se identific domeniul ro, subdomeniul gsastl i numele
calculatorului www. La accesarea serverului www.gsastl.ro este interogat un server DNS
pentru a obine adresa IP corespunztoare, rezultatul fiind 85.186.25.41.

POSTA ELECTRONICA
Posta electronica (sau e-mail) este unul din cele mai vechi servicii oferite de Internet si alaturi
de mesajele SMS , detine in prezent primul loc in preferintele utilizatorilor . Ar trebui sa
cunoasteti ca nici un serviciu de e-mail neplatit nu este de gratis cum pare . Companiile care
ofera asemenea servicii au intodeauna de castigat , fie beneficii palpabile (bani perceputi de la
ale companii pentru servicii de reclama prin banere) , fie beneficii de imagine (impunerea
numelui pe piata , clienti multumiti) . Deasemeni , prin complectarea informatiilor solicitate la
crearea contului , aceste firme ajung in timp detinatoarele unor mari baze de date , extrem de
importanta pentru cei care se ocupa de reclama pe Internet . Un termen extrem de frecvent
intalnit atunci cand veti citi despre oportunitatile oferite de un astfel de serviciu este "va
oferim o casuta postala pe viata" , expresie care ar trebui complectata cu "pe durata vietii
112
companiei" sau pana cand compania se impune pe piata , ajungand sa solicite taxe . De aceea ,
atunci cand va veti alege compania care sa va asigure serviciul e-mail ar trebui sa va interesati
de cand exista pe piata si care este profitul acesteia , pentru ca altfel veti putea avea surpriza
ca intr-o zi nu mai aveti cont de e-mail sau sa fiti nevoiti sa platiti . Deasemeni , mai trebuie
sa stiti , ca unele companii ce ofera e-mail gratuit , de teama spam-ului , obisnuiesc sa
blocheze anumite domenii si puteti avea surpriza ca nu toate e-mail-urile trimise catre dvs,
ajung la destinatie sau invers .

A.-Adresele de posta electronica Pentru a expedia sau primi un mesaj prin posta
electronica , trebuie intai sa aveti o adresa . Orice adresa de e-mail (posta electronica) are
doua parti :
-prima parte este numele contului de posta electronica (al dumneavoastra) .
-a doua parte , este adresa calculatorului gazda la care este conectat destinatarul ;
Cele doua parti sunt separate printr-un caracter ampersand @ , in felul urmator :
nume@gazda . Numele poate fi orice combinatie de litere si cifre , fara diferentieri intre
literele mari si mici - pe acesta il puteti alege dvs. Gazda are un nume si un domeniu , care
sunt separate printr-un punct (.) si sunt specifice fiecarui server care deserveste si serviciul de
posta electronica (deci acesta este fix si nu poate fi schimbat cu foarte mici exceptii care sunt
precizate in pagina Web unde deschideti casuta postala) Deci in general , adresa unei casute
postale , este de genul : nume@hotmail.com ; nume@yahoo.com ; nume@acasa.ro ;
nume@home.ro , etc. Pentru fiecare sit WEb care gazduieste casute postale gratuite , se
precizeaza exact tipul de adresa , iar dupa subscriere si deschiderea noului cont , vi se aduce la
cunostinta datele necesare accesari noii casute postale .

B.-Unde se poate deschide Pe Internet , sunt multe situri , care accepta gazduirea de conturi
gratuite de e-mail si chiar de pagini Web . In tabelul de mai jos , aveti o lista cu cateva locuri
unde puteti sa va inscrieti , in scopul deschiderii unui cont gratuit de e-mail .
Denumirea
sitului
Adresa sitului
Capacitatea
casutei - MB
Daca accepta
protocoale
POP3 , SMTP
sau IMAP
Alte precizari utile

HOTMAIL.Com http://www.hotmail.com/ 2 NU
Atasament limitat
la 1Mb
YAHOO.Com http://mail.yahoo.com/ 4 NU
Atasament limitat
la 1 Mb
Atlastelecom www.atlastelecom.ro 25 DA
M http://mail.ro Nelimitata DA
Atasament limitat
la 6 Mb
K http://www.k.ro 5 NU
Atasament limitat
la 1.5 Mb
E http://www.email.ro
Nu se
specifica
Nu se specifica
Se poate alege
domeniul
P http://www.post.ro 15 DA
Atasament limitat la
3 Mb
113
H http://www.home.ro 5 DA
Atasament limitat la
1 Mb
E http://www.emoka.ro Nelimitata Nu se specifica
Atasamente
Nelimitate
E http://www.ems.ro
Nu se
specifica
Nu se specifica Nu se specifica
Romhost.com http://www.romhost.com 6 Nu se specifica Nu se specifica
X http://www.xyz.ro 6 Nu se specifica Nu se specifica
Go2web.ro http://www.go2web.ro 6 Nu se specifica Nu se specifica
C http://www.cyberspace.ro Nelimitata DA Nu se specifica
123.ro http://www.123.ro 6 Nu se specifica Nu se specifica
Rol.ro http://mail.rol.ro Nelimitata DA
Ofera si 10 MB
pentru pagina web
M http://www.mymail.ro 10 Nu se specifica O
Nu avem pretentia de a fi acoperit intreaga oferta de free e-mail romanesc .
Alegerea domeniului caruia doriti sa ii incredintati casuta postala , ramane in
intregime la latitudinea dvs.
Dorim sa va informam despre o adresa utila de pe Web cu ajutorul careia va puteti
verifica adresa de e-mail , sau pe cele ale prietenilor dvs. Astfel la www.mailtester.com
puteti verifica adresa de e-mail si puteti obtine informatii utile despre protocoalele de
e-mail si modul de functionare a acestora .

C.-Cum subscriem pentru a deschide un nou cont de e-mail : La alegerea sitului Web la
care veti subscrie in vederea deschiderii unui nou cont de e-mail . trebuie sa aveti in vedere
viteza de accesare a sitului si durata upload-ului , marimea casutei si marimea
atasamentelor la e-mail acceptate ; alte facilitati oferite (spatiu pentru pagina Web
personala , oferta prezentata in limba romana , informatiile obligatorii pe care trebuie
furnizate la subscriere , existenta unei pagini de start sau a informatiilor necesare utilizarii
casutei postale , informatii despre actualizarea paginii personale Web , optiunile personale
admise , facilitatile oferite de "Lista de adrese" , etc.) . Dupa ce ati analizat si cantarit bine
toate ofertele si ati optat pentru un site Web caruia doriti sa-i incredintati noua dvs. casuta
postala , veti proceda astfel :
Accesati situl respectiv (acest lucru se poate face si direct din tabelul de mai sus ,
dand clic pe adresa sitului respectiv) si in pagina de start , alegeti e-mail ;
Apoi dati clic pe Singup for a new Account (Introducerea datelor pentru deschiderea
unui nou cont) .
Va apare un formular (Profile Information) in care va trebui sa complectati dela
tastarura . datele cerute , ca de exemplu : First Name (numele de botez-mic) si Last
Name (prenumele) ; apoi alegeti una din cele doua variante : Male (barbat) sau Female
(femeie) , la Ocupation va trebui sa dati clic pe sageata si sa alegeti din lista derulata
denumirea cea mai potrivita cu ocupatia dvs.; la Birthday - la Mont dati clic pe sageata
si din lista derulata alegeti luna in care vati nascut , la Day dati deasemeni clic pe
sageata si alegeti ziua nasterii dvs. iar in ultima caseta , treceti dela tastatura anul
nasterii . In continuare la Regional and Time Zone . selectati la Cuntry (tara) din lista
derulata pana la Romania , la Provence , deasemeni alageti denumirea judetului unde
114
domiciliati , la Time zone , alegeti Bucuresti-Romania iar la Language (lasati engleza
daca nu este specificata limba romana) , etc. Dupa complectarea formularului , dati
clic pe Next . Daca datele nu sunt corect complectate , sau ati uitat a complecta una
sau mai multe casete , formularul se reintoarce pentru complectare . Daca datele sunt
corecte , apare o noua fereastra in care:
Vi se va cere sa propuneti un nume pentru noul cont , o parola si apoi confirmarea
parolei , o parola "secreta" si confirmarea ei (aceasta parola "secreta" este necesara
in cazul cand ati uitat parola normala , in vederea recuperarii parolei si accesarii
casutei postale) . Veti inainta aceste date , dand clic pe Next .
Daca nu se accepta numele pentru noul cont propus de dvs. , va apare din cu cateva
variante de name , din care dvs. va trebui sa optati si apoi dati clic din nou pe Next .
In fine , va apare va apare o fereastra in care este numele contului dvs. de tipul
"nume_contact_acceptat"@gazda si vi se aduce aminte sa va notati acest cont si in
special sa nu uitati parola , acum daca dati clic pe Next , puteti deja accesa casuta
postala nou deschisa .
Tipul formularului de inscriere , numarul datelor solicitate , etc. sunt variabile , functie de
situl Web la care va subscrieti ; dar in general sunt cam aceleasi , iar metodologia este
aproape identica la toate cu foarte mici exceptii .
ATENTIE : La unele formulare de subscriere , sunt plasate si niste oferte (care sunt
gata bifate de acceptare) . Fiti atenti si nu le acceptati , scoateti aceste selectari ,
pentru a nu fi "bombardati" in casuta postala cu tot felul de mesaje-oferte !
NOTA : Pentru cei care au acasa un calculator si au instalat programul Windows 9x ,
implicit este instalat si broswer-ul Internet Explorer , care are un program numit
Outlook Express - specializat in posta electronica . Pentru cei care utilizeaza broswer-
ul Netscape si aici este functia de Netscape Messenger spacializata in posta
electronica . Im ambele programe , exista posibilitatea accesarii directe a casutelor
postale gratuite nou create (la siturile Web care accepta protocoalele POP3 si SMTP
sau IMAP) . Pentru a avea aceasta facilitate , vor trebui create niste legaturi "speciale"
(New Account Singup) , care sunt explicate in materiale separate specifice acestor
programe .

D.-De ce trebuie aranjata o casuta postala si cum o putem face : In general , noile casute
postale sunt predefinite cu un numar standard de foldere (dosare) ca de exemplu : Inbox
(dosarul unde sosesc mesajele primite) ; Outbox (dosarul unde ajung mesajele compuse de
dvs. inainte de a fi expediate) ; Sent Items (dosaul unde ajung mesajele trimise de dvs.) ;
Deleted Items (dosarul unde ajung mesajele sterse de dvs. - un fel de Recycle Bin) si
Drafts(dosar de arhivare) . Dar sunt multe casute postale care nu au minim aceste dosare si
este necesar a le crea dvs. ; deasemeni de multe ori se doreste a se deschide noi dosare
speciale , unde sa fie pastrata corespondenta cu anumite persoane sau grupuri de discutii .
Deschiderea de noi foldere , se poate face usor , daca optiunile sitului Web la care ati deschis
casuta postala o permit .
PRECIZARE : Toate operatiunile legate de aranjarea casutei postale se fac ON-
LINE (adica fiind conectati la Internet , navigand pana la situl Web unde ati deschis
casuta postala , facand LOGIN - adica dand numele de cont si parola dvs. si in final
ajungand la cauta dvs. postala)
115

D1.-Cum deschizi noi foldere (dosare) : Toate operatiunile trebuiesc executate on-linie
(adica fiind conectati la Internet , navigand pana la situl Web unde ati deschis casuta
postala , facand LOGIN - adica dand numele de cont si parola dvs. si in final ajungand la
cauta dvs. postala) . Cautati Options , iar aici New Folders . In caseta care va apare , scrieti
denumirea noului dosar pe care doriti a-l crea si dati apoi clic pe OK. Va trebui sa apara noul
folder , cu denumirea data de dvs. ; si asa continuati pana terminati crearea noilor dosare
necesare utilizarii normale a casutei postale de catre dvs. Pe acelasi principiu , se pot si sterge
(desfiinta) o serie de dosare , atunci cand nu va mai sunt necesare .
PRECIZARE : Sunt o serie de situri Web care ofera casute postale gratuite , dar
care nu au prefigurate nici macar folderele standard . In asemenea cazuri , dvs. va
trebui sa deschideti intai aceste foldere !

D2.-Ce este si cum compunem o semnatura : Semnatura , este echivalentul unui antet la o
scrisoare . Ea trebuie sa fie scurta si sa nu includa date confidentiale , etc. De obicei , contine
numele expeditorului si adresa de e-mail . Semnatura se poate atasa automat la sfarsitul
fiecarui mesaj , astfel ca destinatarul sa stie cine a expediat mesajul si adresa acestuia de e-
mail . Pentru a compune o asemenea semnatura , va trebui sa fiti on-line , sa dat clic pe
Options si sa alegeti Signatures . La aparitia ferestei de dialog , puteti trece la compunerea ,
modificarea sau stergerea ei.
Daca vreti un model de semnatura : Va propunem mai jos , un model posibil de
semnatura :
================ <=O bara de separare , fata de textul
mesajului ;
Numele si Prenumele <=Scrieti numele dvs. asa cum doriti ;
Mailto : nume@acasa.ro <=Scrieti adresa dvs. de e-
mail ;
Bucuresti <=Scrieti localitatea unde locuiti ;
================ <=O bara de incheiere a semnaturii .

D3.-Utilizarea Address Book (Lista de adrese) : Functia Address Book (agenda cu
adrese e-mail) permite complectarea datelor referitoare la un corespondent de posta
electronica , utilizarea usor si rapid , precum si arhivarea acestora .Pentru a accesa aceasta
functie , dupa ce sunteti deja in casuta postala , actionati Options si apoi denumirea acestei
functii . Lista de adrese (ele variaza functie de situl Web unde ati deschis casuta postala), are
cateva functii standard , pe care vom incerca a le explica mai jos :
D3a.-Inscrierea manuala a datelor pentru un nou corespondent : click pe New si
alegi New Contact sau din File alegi New Contact si apare o fereastra speciala de
dialog unde veti introduce datele solicitate de formular ; dar minim numele si
prenumele corespondentului dvs. si adresa corecta a casutei sale postale ; adresele se
introduc una cate una .
D3b.-Inscrierea automata a unor date in Address Book: Deschizi mesajul primit
(prin dublu clic pe el) si selectezi numele expeditorului si cu un clic-drepta alegi Add
Address Book va apare formularul de inscriere , cu o serie de date minime deja
116
inscrise . Daca cunoasteti si alte date , le puteti complecta manual . Precizam ca nu
toate "Listele de adrese" au aceasta functie .
D3c.-Utilizarea Address Book pentru complectarea automata a adreselor
destinatarilor mesajelor de posta electronica -.este principala si cea mai importanta
functie . Dupa cum se cunoaste , un mesaj poate fi trimis la una sau mai multe
adrese , in acest caz , fiecare adresa va fi despartita printr-un punct si virgula (;).
Daca din fereastra New Message actionati asupra To: , va apare automat Address
Book - alegeti destinatarul din lista derulata si activati numele printr-un simplu clic (se
schimba culoarea) , apoi actionati butonul To: si acest nume va trece in Message
recipients (daca doriti a trimite acelasi mesaj si la alti corespondenti , procedati la
fel) , iar in final dati clic pe OK . Veti constata ca au fost inscrise automat numele
destinatarului (daca sunt mai multi destinatari , dupa fiecare nume va apare automat
separarea cu punct si virgula) , iar la expediere calculatorul va complecta si adresa de
e-mail corecta . NOTA : La unele casute postale , apare "Lista de adrese" care are
cate o casuta mica patrata , inaintea fiecarui nume din lista . Alegeti numele
destinatarului si dati clic pe aceasta casuta (care va apare cu o bifa) si astfel adresa
respectiva se va inscrie automat .

E.-Utilizarea casutei postale : Principalele utilizari (standard) sunt : Compose (compunerea
unui nou mesaj - cu sau fara atasament - in vederea expedierii) ; Reply (raspuns la un mesaj
primit) ; Forward (retrimiterea unui mesaj primit , altor corespondenti) ; Citire (deschiderea
si citirea unui mesaj primit si a unui atasament) ; Salvare (salvarea unui mesaj si a
atasamentelor) ; Delete (stergerea din casuta postala a unui mesaj si a atasamentelor
respective) . Functie de tipul casutei postale , mai sunt o serie de alte functii specifice (filtre ,
grupuri , etc.) , dar care sunt mai putin utilizate .
PRECIZARE : Toate aceste functii , se pot executa numai ON-LINE (adica fiind
conectati la Internet , navigand pana la situl Web unde ati deschis casuta postala ,
facand LOGIN - adica dand numele de cont si parola dvs. si in final ajungand la
cauta dvs. postala) ; sau din Outlook Express / Netscape Messeger daca au fost
facute "New Account Singup" si se pot accesa aceste casute postale !

E1.-Compunerea si trimiterea unui nou mesaj : Functie de tipul casutei postale , dati clic
pe New Mwsages sau pe Compose . Va apare o fereastra cu denumirea provizorie de New
Message (aceasta este optiunea standard , la unele casute postale apare numai formularul) .
Complectati urmatoarele campuri :
- To: Aici apare linia de adrese . Un mesaj , poate fi trimis la unul sau la mai multi
destinatari , fiecare adresa fiind separata , de obicei , prin punct si virgula (;).
Programul permite complectarea automata a adresei , in acest sens , urmati pasii : Dati
clic pe To: si va apare Address Book ; alegeti destinatarul din lista derulata si activati
numele printr-un simplu clic (se schimba culoarea) , apoi actionati butonul To: si
acest nume va trece in Message recipients (daca doriti a trimite acelasi mesaj si la al
doilea corespondent , procedati la fel) , iar in final dati clic pe OK -sau bifati in casuta
existenta in fata numelui destinatarului , adresa (adresele) la care doriti a fi expediat
mesajul . Veti constata ca au fost inscrise automat numele destinatarului
(destinatarilor) , iar la expediere calculatorul va complecta si adresa de e-mail
117
corecta . ATENTIE : In cazul cand nu aveti adresa destinatarului introdusa in "Lista
de adrese" (sau casuta postala nu are aceasta facilitate) , adresa se introduce direct
dela tastatura , sub forma nume@gazda.ro
- Cc: Aici puteti complecta adresele destinatarului (destinatarilor) la care doriti a
trimite acest mesaj in copie (daca este cazul) .
- Subject: Aici veti scrie dela tastatura , o scurta descriere a mesajului (veti constata ,
ca imediat dupa scrierea subiectului mesajului in cauza , se va schimba automat si
denumirea ferestrei , din New Message in textul scurt scris de dvs. la unele casute
postale care au aceasta facilitate) .
Acum , puteti trece la redactarea mesajului propriuzis de la tastatura (in campul
liber de mai jos) , care trebuie sa fie scurt , concis , la obiect si obligator semnat . La
transmiterea mesajului , calculatorul va inscrie automat si adresa expeditorului . Acum
nu va ramane decat sa dati clic pe Send si mesajul astfel compus , va fi expediat .
Daca doriti sa atasati un ceva la acest mesaj , inainte de expediere , actionati asupra
butonului Attach (Attachaments) va apare o fereastra de dialog , cu ajutorul caruia
navigati spre locul unde aveti pregatit atasamentul respectiv , selectatil si dati OK . El
va fi "agatat" la acest mesaj , apoi puteti da comanda de Send in vederea expedierii
mesajului cu tot cu atasamentul respectiv . Despre atasamente , vom explica in detaliu
putin mai departe .
Mai exista unele optiuni , de marcare a unui mesaj urgent , de expediere a unui mesaj
catre un anumit grup de corespondenti , etc.
Mai sunt o serie de conditii "mai speciale" pe care trebuie sa le indeplinesca un e-
mail , ele pot fi citite de dvs. in alte materiale din acest site .

E2.-Functia Reply : Cu ajutorul acestei functii , puteti sa raspundeti imediat la un mesaj .
Dand clic pe Reply , va apare formularul unui nou mesaj , in care sunt scrise deja adresa
destinatarului , iar la Subject , apare Re si in continuare subiectul mesajului primit (in acest
fel , destinatarul va sti ca mesajul primit este un raspuns la mesajul trimis de el.) . Deci
aceasta functie va scuteste ca la un raspuns , sa mai fiti nevoiti a complecta adresa
destinatarului si subiectul mesajului !

F3.-Functia Forward : Cu ajutorul acestei functii , puteti trimite un mesaj sosit pe adresa
dvs. , la alti corespondenti . Dand clic pe Forward , va apare formularul unui nou mesaj , in
care sunt trecute la partea de text , urmatoarele : precizarea ----- Original Message ----- ; apoi
From: (cu datele expeditorului mesajului original) ; To: (cu datele destinatarului mesajului
original) ; Sent: (cu datele calendaristice referitoare la data si ora cand a fost trimis acest
mesaj original) ; Subject: (cu denumirea mesajului original) , iar in continuare se reda
integral continutul mesajului original si semnatura . Dvs. va trebui sa complectati adresa
destinatarului , subiectul mesajului si aveti posibilitatea de a complecta in corpul mesajului
(deasupra precizarii ----- Original Message ----- ) un text , care sa explice motivarea trimiterii
copiei mesajului si semnatura dvs. Aceasta functie se poate utiliza atunci cand dvs. ati primit
un mesaj cu caracter mai deosebit si care apreciati ca merita a fi cunoscut si de alti
corespondenti ai dvs.

F4.-Cum se citeste un mesaj sosit in casuta postala : Indiferent de varianta casutei postale ,
toate mesajele sosite pe adresa dvs. de e-mail , se vor gasi in folderul (dosarul) Inbox . Daca
118
sunt mai multe mesaje sosite , se va mentiona acest lucru (printr-o cifra inclusa intre
paranteze mici) . Functie de varianta casutei postale , afisarea mesajelor se poate face bucata
cu bucata , mai multe intr-o lista , etc. La afisare , veti vedea Subject , Expedtorul , si o serie
de precizari suplimentare ca de ex. daca este un mesaj urgent (are in fata semnul exclamarii
de culoare rosie) , daca are atasamente (simbolul unei agrafe de birou) eventual si marimea
acestora , etc. Deasemeni , la unele tipuri de casute postale , in fata fiecarui mesaj , exista o
fereastra patrata , unde dvs. aveti posibilitatea de a bifa (clic pe aceasta fereastra) pentru a
dispune mutarea mesajului intr-un alt folder , stergerea mesajului , etc. Daca doriti acum sa
cititi pe rand continutul fiecarui mesaj , veti da dublu-clic pe rand , pe fiecare mesaj in
parte si va apare formularul cu continutul mesajului respectiv , dvs. avand astfel posibilitatea
de al citi . Tot acum , unele casute postale va dau posibilitatea de a da Reply si a raspunde pe
loc la acest mesaj ; de a salva mesajul intr-un folder special deschis de dvs. in casuta
postala ; de a salva mesajul si atasamentul respectiv (daca este cazul) pe calculatorul dvs.
sau de stergere a mesajului citit . Se recomanda , ca la terminarea citirii mesajelor sosite in
folderul Inbox , acesta sa fie eliberat , pentru a primii noi mesaje iar dvs. sa puteti sti mediat
numarul mesajelor noi ce le veti primii .
SFAT : Toate datele inscrise de dvs. in "Lista de adrese" , precum si mesajele sosite ,
citite si mutate in dosarele speciale deschise de dvs. in casuta postala (cu accent pe
atasamentele acestor mesaje) , va ocupa un spatiu din capacitatea casutei postale pusa
la dispozitia dvs. si va reduce capacitatea disponibila pentru a primi noi mesaje si
indeosebi a unora cu atasamente mai mari . Deci se recomanda ca mesajele cu
atasamente , sa fie salvate pe PC dvs. si apoi sa fie sterse din casuta postala ,
deasemeni , sa verificati din cand in cand , continutul dosarelor speciale si in lmita
posiblitatilor dvs. sa stergeti mesajele mai vechi ; pentru a elibera capacitatea
disponibla a casutei dvs. postale .

F5.-Salvarea mesajelor si a atasamentelor : La casutele postale free , deschise in diferite
site Web , in principiu exista doua sisteme de salvare a mesajelor primite si a atasamentelor
"agatate" la aceste mesaje si anume :
Salvarea mesajelor si atasamentelor , intr-un alt folder (dosar) special , deschis in
casuta postala . Practic , nu este o salvare , ci o mutare a acestor mesaje cu
atasamentele respective , din folderul Inbox in cel deschis special de dvs. Acest lucru
se poate face "bucata cu bucata" , cand cititi mesajul respectiv , dand comanda de
"mutare" si indicand denumirea dosarului unde doriti a fi mutat acest mesaj . Ulterior ,
veti putea deschide acel folder si veti putea reciti aceste mesaje , etc.
Salvarea mesajelor si a atasamentelor , pe calculatorul dvs. Pentru aceasta , dupa
citirea mesajului , se va da comanda de Select All si apoi de Save As . Va apare o
caseta de dialog , in care dvs. va trebui sa indicati calea spre locul unde doriti a fi
salvat mesajul (sau atasamentul) , dati apoi clic pe OK si veti putea vedea cum se
transfera datele pe calculatorul dvs. (echivalent cu functia de download). Precizam , ca
in functie de marimea mesajelor si in aspecial a atasamentelor respective , precum si
de viteza conexunii si a legaturii dvs. , durata transferului de date pe PC dvs. variaza
(este destul de mare in general) . Dupa ce vati convins ca avti salvat corect datele
respective pe PC dvs. , puteti comanda stergerea acestor medaje si a atasamentelor
respectice din casuta postala - elberand astfel capacitatea disponbila .

119
F6.-Functia Delete : Aceasta functie , sterge din casuta postala , atat mesajele , cat si
atasamentele acestora . Exista doua posibilitati de a sterge mesajele : direct din lista mesajelor
din folderul Inbox , daca bifati casuta din fata fiecarui mesaj si apoi dati clic pe Detete
(Sterge) ; sau "bucata cu bucata" dupa ce le-ati citit mesajele , actionand asupra butonului
Detele (Sterge). Recomandam varianta a doua , pentru a citi totusi mesajele sosite pe adresa
dvs. inainte de a le sterge . O data actionata acesta functie , se sterg defnitiv mesajele si
atasamentele acestora si nu mai pot fi recuperate , iar capacitatea casutei postale este
eliberata .

Initiere IT

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Initiere IT

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Nedelcu Mitica - 1 -

You might also like