Arta memoriei - MARI MEMORII, MARI OAMENI

Sunt nenumarate personalitati ale culturii, mari oameni n general, care printre altele au
ramas n istorie ca fiind posesorii unor memorii extraordinare, uimindu-si contemporanii
cu realizarile lor pe acest plan. Ne putem ntrea daca memoria aceasta deoseita a a!ut
sau nu importanta, daca ea a stat la aza realizarilor lor sau din contra, s-a dez!oltat
tocmai ca urmare a altor ailitati si n relatie cu acestea. Acesti oameni pot fi gasiti n toate
domeniile, fara exceptie. "nii sunt mai cunoscuti dec#t altii datorita descoperirilor
stiintifice realizate, sau locului si rolului lor n istorie. $ar cine stie c#ti altii nu au dispus
de capacitati asemanatoare, dar despre care astazi nu se stie nimic%
&laton'()*-+(* . ,R-
.ilosof grec de prima marime, al doilea memru al unui trio antic de aur, alaturi de Socrate
si Aristotel/ a influentat prin operele sale filosofice g#ndirea occidentala moderna. &laton
era con!ins ca actul de cunoastere nu este altce!a dec#t un act de memorie const#nd n
recuperarea unei cunoasteri primordiale 'Anamnesis-. 0n spiritul acestei credinte a a!ut
preocupari n domeniul dez!oltarii ailitatilor sale mnezice, desi n-au ramas p#na azi
marturii concludente ale performantelor sale.
Aristotel '+1(-+)) . ,R-
.ilosof grec, titan al g#ndirii, unul dintre cei care prin opera sa a influentat c2iar g#ndirea
moderna occidentala. Autor a numeroase lucrari, printre care si una despre memorie si
legile sale de functionare '$e memoria et Reminiscentia-. Aristotel a considerat ca
principiu de functionare al memoriei asociatiile, !orind de + tipuri3 prin similaritate,
contrast si prin contiguitate.
0n acelasi timp a fost un mare mnemote2nist, cre#ndu-si propriile sale sc2eme si metode
mnemote2nice n care si-a transpus cunostintele. Aceste lucrari, denumite
425pomnematice6 'ceea ce nseamna 4note pentru a7utorul memoriei6-, sunt astazi n
totalitate pierdute, stiindu-se despre ele doar indirect, prin mici fragmente si citate din
operele autorilor contemporani lui. Aristotel a fost un mare om de stiinta, o imensa
4memorie6, stiind aproape tot ce se putea sti la !remea lui, n fapt c2iar a!#nd contriutii
importante n domenii precum logica, fizica, c2imie, psi2ologie, metafizica, iologie,
otanica, istorie, teorie literara, retorica, teorie politica si etica, arta.
8icero, Marcus 9ullius ':;<-(+ . ,r. -
Om de stat, a!ocat, mare orator. "na dintre cele mai influente figuri ale timpului sau, cel
mai mare orator roman. 8apacitatea sa de a impresiona audienta prin discursuri magnifice
se datora n parte si memoriei sale, antrenata exclusi! prin mnemote2nica. 8icero a fost n
egala masura un mare practicant al mnemote2nicii si un puternic promotor al ei. 0n tratatul
sau asupra retoricii, 8icero a descris retorica n cinci parti3 In!entiunea - colectarea
materialului discursului si analizarea topicii, $ispozitiunea - aran7area potri!ita a
materialului si a argumentelor de-a lungul discursului, Elocutiunea - arta de a potri!i
discursul la audienta si ocazie, &ronuntia - arta de a rosti corect si cu efect. Nu n ultimul
r#nd Memoria - memorarea discursului, depozitarea lui n !asta ilioteca a memoriei.
8icero a acordat o importanta deoseita memoriei, cu at#t mai mult cu c#t discursurile
sale erau lungi si complicate. 0n afara faptului ca 8icero si-a dez!oltat prin antrenament o
memorie impresionaila, datorita conceptiei sale, Arta Memoriei a!ea sa fie inclusa apoi n
toate tratatele de retorica, fiind predata tinerilor oratori, ceea ce a impulsionat dez!oltarea
acestei discipline n Antic2itate.
Seneca '( . ,R-<= d. ,R-
.ilosof roman, actor, tragedian, orator - figura intelectuala de prim ordin a primului secol.
Realizarile sale n domeniul mnemote2nicii au fost uimitoare. .iind un mare orator, Seneca
a deprins nca de la nceput, la perfectie, Arta Memoriei. Astfel, se spune despre el ca cifra
memoriei sale era );;; 'putea retine );;; de cu!inte n ordine-.
Marco &olo ':)=(-:+)(-
8unoscut explorator !enetian, a straatut Europa, Asia si 82ina 'unde a stat :* ani-. Marco
&olo este autorul unui excelent 7urnal de calatorie, 8alatoriile lui Marco &olo, ram#n#nd n
istorie drept o personalitate contro!ersata, dar cu siguranta pitoreasca. &osesorul unei
memorii de asemenea ramase n istorie ca prodigioase, cu o memorie !izuala aproape
fotografica, un foarte fin oser!ator, cu un simt al detaliului pro!erial. 8apail sa descrie
din memorie c2iar si la :;-:= ani distanta n timp, precis si n detaliu, scene din calatoriile
sale, aproape orice a nt#lnit.
>eonardo da ?inci ':(=)-:=:@-
&ictor italian, sculptor, inginer, ar2itect, om de stiinta, in!entatorA geniu. "na dintre
putinele personalitati cu ade!arat enciclopedice din istoria omenirii. $aca astazi >eonardo
da ?inci este cunoscut pulicului larg mai mult prin taloul sau Mona >isa, treuie spus ca
el a fost o personalitate multilaterala. A do!edit de-a lungul ntregii !ieti o creati!itate
deordanta si o sete de a cunoaste fara margini. A do!edit un talent artistic de exceptie,
dar n acelasi timp un talent la fel de mare pentru inginerie si stiinta 'este in!entatorul a
numeroase dispoziti!e te2nice mult naintea timpului sau3 el a realizat proiectul unui
elicopter, prima parasuta, dispoziti!e militare di!erse-. $e pe urma sa au ramas mii de
pagini manuscris care acopera domenii dintre cele mai di!erse. >eonardo da ?inci a fost o
enciclopedie !ie la propriu, spri7inindu-se n acest sens e!ident pe memoria sa
fenomenala, dar si pe moti!atia sa nesta!ilita de a cunoaste.
Biordano Cruno ':=(1-:<;;-
.ilosof, matematician si astronom italian, unul dintre marii mnemote2nisti ai timpului sau,
autor a trei manuale pe aceasta prolema. A mpletit nsa n opera sa si filosofie, d#nd o
alta tenta acestor te2nici. 9otusi, a ramas n istorie drept un mare teoretician si practician
al mnemote2nicii.
Euler, >eon2ard ':*;*-:*1+-
"n alt mare matematician, fondator al matematicii pure, cu preocupari recunoscute n
domeniul geometriei si al analizei matematice, do!edind ailitati remarcaile de calcul,
poate si datorita preocuparilor sale n legatura cu calculul diferential. 0n :*<<, n urma unei
cataracte, ram#ne definiti! or, adica cu :* ani nainte de moartea sa, totusi !a ram#ne
producti! p#na la sf#rsitul !ietii datorita memoriei sale neoisnuite si unei ailitati de
calcul mental pe masura .
Mozart, Dolfgang Amadeus ':*=<-:*@:-
8ompozitor austriac, unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor, un titan al
muzicii clasice, a uimit lumea ntreaga la o !#rsta extrem de frageda. A nceput sa c#nte la
pian la + ani,iar la = de7a compunea. >a < ani a concertat n fata 8urtii Imperiale. O
nt#mplare care l-a facut nsa si mai celeru, a fost transcrierea exclusi! din memorie a
piesei de cor Miserere, de Bregorio Allegri, aflata n proprietatea ?aticanului, piesa a carei
partitura era secreta, astfel nc#t nu putea fi interpretata si auzita dec#t la Roma. Merg#nd
cu tatal sau la concert, micul Mozart a audiat o singura data piesa respecti!a. A fost
suficient pentru ca apoi sa o poata transcrie integral si fara eroare, numai din memorieE
Numeroase alte do!ezi ale unei exceptionale si extrem de timpurii memorii se nt#lnesc de-
a lungul ntregii sale !ieti.
Bauss, 8arl .riedric2: ':***-:1==-
"nul dintre cei mai mari matematicieni ai tuturor timpurilor, a re!olutionat matematica
timpului sau, depasind toate teoriile si metodele sec.:1. 0nca de la o !#rsta foarte frageda a
do!edit o apetenta deoseita pentru numere, fiind unul dintre promotorii algerei. Se
cunoaste despre el ca a!ea o memorie fenomenala a numerelor, retin#nd cu usurinta orice
fel de formule si stiind pe dinafara primele zecimale ale tuturor logaritmilor.
Calzac, ,onore de ':*@@-:1=;-
"n om cu o capacitate deoseita de a oser!a si ntelege oamenii si sentimentele,
atitudinile ori moti!atiile lor. 8um altfel si-ar fi putut scrie romanele sale at#t de
sa!uroase% Calzac a fost dotat, n plus, cu un exceptional simt de oser!atie si o memorie
fotografica pe masura.
Mendelsso2n, .elix ':1;@-:1(*-
8ompozitor, pianist si diri7or, foarte precoce, compun#nd n copilarie = opere, :: simfonii,
numeroase fugi si sonate, pe care le putea reproduce oric#nd din memorie, a!#nd de
asemenea capacitatea de a reda fara greseala orice alta compozitie muzicala ce-l capti!a,
dupa numai o singura auditie.
MaxFell, Games 8lerH ':1+:-:1*@-
8unoscut fizician, cel care formulat teoria c#mpului electromagnetic, a fost de asemenea o
memorie fenomenala.
&oincare ,enr5 ':1=(-:@):-
8unoscut matematician, astronom si filozof contemporan francez, un foarte un promotor
al matematicii pentru pulicul larg.
$e mic a a!ut proleme cu oc2ii, fiind miop. A!ea o extraordinara capacitate de a retine tot
ceea ce citea, si c2iar mai mult, n timpul studentiei, ca un mi7loc de compensare a
prolemelor sale de !edere, si dez!oltase capacitatea de a !izualiza instantaneu tot ceea
ce auzea pentru a rezol!a prolema distantei p#na la tala la care nu !edea. 0ntreaga sa
!iata a fost de aceea capail sa efectueze n minte calcule complexe, foarte repede.
8urie, Marie ':1<*-:@+(-
.iziciana celera, descoperitoarea radioacti!itatii mpreuna cu sotul sau &ierre,
c#stigatoare a premiilor Noel pentru .izica si 82imie. 0nca de timpuriu a do!edit
capacitati mnezice exceptionale si, e!ident, o stralucita inteligenta.
Malraux, AndrI '-Beorges- ':@;:-:@*<-
Nu!elist, istoric de arta si actor si-a nc#ntat contemporanii prin inteligenta, rafinamentul
si sensiilitatea sa, uimindu-i n egala masura datorita capacitatilor sale mnezice.
&auling, >inus ':@;(-:@@(-
82imist american de talie mondiala, c#stigator al &remiului Noel pentru 82imie ':@=(- si
pentru &ace ':@<)-, a!ea o capacitate educata de a sesiza imediat miezul unei proleme,
interconexiunile dintre parti. &osesorul unei memorii specializate de exceptie, de o factura
aparte, si anume memoria pentru fenomenele si reprezentarile c2imice 'aceste
reprezentari pot fi foarte complexe-.
8um este sa dispui de o asemenea memorie% 8e nseamna sa ai o memorie deoseita%
8are sunt cauzele care au dus la otinerea unor asemenea performante%
$in punct de !edere teoretic au fost facute unele estimari ale capacitatii de stocare de care
ar dispune creierul, estimari ce pleaca de la structura sa neuronala. $esi exista unele zone
care au o mai mare legatura din punct de !edere anatomic cu memoria 'incluse circuitul lui
&apez-, totusi nu a fost descoperita o zona anume care sa poata fi considerata depozit al
amintirilor noastre, astfel nc#t ipoteza difuziunii largi n ntreaga masa cererala este cea
mai proaila.
Aceste estimari !ariaza de la minimum :;
=;
la :;
<;;;
unitati informationale 'iti-, si ntr-o
extrema si n cealalta cifrele fiind astronomice.
$e ce atunci putem folosi at#t de putin, sau de ce uitam at#t de mult%
"rmarind scurtele iografii ale personalitatilor cunoscute ca dispun#nd de memorii
deoseite, cred totusi ca se pot formula unele concluzii. &auling de exemplu, do!edeste
unde poate duce educatia. Este clar ca nu ne putem naste cu o memorie specializata pe
formule c2imice. Am !azut memorii deoseite n domeniul muzicii, matematicii, ling!isticii
si iata si o memorie aparte n domeniul c2imiei. Interesul si moti!atia pentru un domeniul
sau altul, indiferent care, dez!olta ailitati specifice, inclusi! din punct de !edere mnezic
'experimentele au aratat ca un inginer si aminteste mai ine un text nou cu date si fapte
din domeniul sau, dec#t un medic si in!ers-.
Serese!sHi
"n caz cu totul si cu totul aparte, unic cunoscut n istorie, este cazul mnemote2nistului
rus ?eniamin Serese!sHi, celeru datorita faptului ca despre el s-a spus ca este omul care
nu poate sa uite.
S. era reporter la un cotidian local, c#nd a fost descoperita capacitatea sa mnezica
deoseita. Redactorul sef a constat ca S. nu lua niciodata notite n cursul sedintelor
redactionale, moti! pentru care l-a mustrat acuz#ndu-l de lipsa de participare. S. i-a
raspuns simplu si natural ca nu are ne!oie sa noteze nimic deoarece tine minte, uimindu-
si imediat superiorul atunci c#nd, fara nici o eroare, a nceput sa relateze integral din
memorie cele spuse n sedinta, ntocmai ca si cum aceasta ar fi fost nregistrata. 0n urma
acestei demonstratii, S. a fost trimis la un laorator psi2ologic, unde a nt#lnit un mare
psi2olog, cel care a!ea sa fie si iograful sau dupa +; de ani de studii si experimente3 A. R.
>uria.
>uria a ncercat n primul r#nd sa descopere limitele memoriei lui Serese!sHi. A constatat
cu surprindere ca S. a reusit imediat sa memoreze un sir de numere lung de *; de cifre.
Mai t#rziu a lungit acest sir p#na c#nd, dupa propria marturisire, 4am fost ne!oit sa renunt3
memoria lui S. nu a!ea nici o limita distinctaE6
$e-a lungul timpului, Serese!sHi si-a dez!oltat si antrenat memoria, de!enind
mnemote2nist profesionist, spri7inind te2nica pe o c!asiperfecta memorie !izuala. S. a!ea
o neoisnuita capacitate de !izualizare, put#nd reusi acest lucru indiferent de natura
informatiilor percepute3 auditi!e, olfacti!e, tactileA Serese!sHi putea la fel de ine sa
recunoasca o !oce dupa sc2ema !izuala pe care i-o sugera, pe c#t de ine recunoastem
noi !ocea dupa auzE 'S. !izualiza o !oce su forma unei explozii de culoare si desene
complicate-.
$eoseita s-a do!edit si M>$ n cazul sau, S. fiind capail sa-si reaminteasca cu precizie
si fara eroare, liste ntregi de cu!inte si numere prezentate de catre experimentator n urma
cu :* ani, n conditiile n care !erificarea acestor amintiri s-a facut asolut fara a!ertizarea
lui.
$in acest moti! S. a treuit sa se g#ndeasca la metode de a uita, desi dupa propriile
marturisiri, solutiile ncercate nu au dat rezultatele scontate. &rintre solutiile ncercate de
S. se numara scrierea amintirilor 'pentru a se eliera de ele-, sau arderea lor 'e!ident n
plan mintal-E
$atorita acestei imense capacitati de !izualizare nsa, uneori S. a!ea proleme de
ntelegere a unor informatii citite sau auzite, pentru ca le 4!edea6 mai degraa dec#t sa le
priceapa. $upa propriile marturisiri, a!ea adesea dificultati n a ntelege ceea ce i spuneau
ceilalti, deoarece el !izualiza implicit fiecare cu!#nt al frazei, n contexte proprii, astfel
nc#t ntelesul general i scapa. Oisnuit sa memoreze totul n modul sau personal,
Serese!sHi nu mai era capail sa oser!e structura logica si de continut a unui material.
Astfel i s-a dat spre memorare urmatorul careu de cifre3
: ) + (
) + ( :
+ ( : )
( : ) +
Oricine poate oser!a imediat ca nu este ne!oie sa-l memorezi3 exista o structura logica,
fiind suficient sa constati formula de desfasurare. Serese!sHi nsa nu a oser!at-o si a
trecut la memorarea acestui careu prin mi7loace mnemote2nice sofisticate. Serese!Hi nsa,
este un caz unic, aparte, care a ramas n istorie ca atare.
Idiotii sa!anti
Am auzit cu totii ntr-o situatie sau alta, de existenta unor persoane, cel mai adesea copii
si tineri, care dispun de ailitati mnezice si intelectuale uluitoare pentru anumite sarcini,
totusi se do!edesc n rest si pe ansamlu sudez!oltati, c2iar cu retard mintal gra!.
Aceste cazuri au suscitat multe contro!erse de-a lungul timpului, trec#nd de la situatia de
exiitii pulice de circ, la cea de suiecte de analiza stiintifica, orientata spre ntelegere si
recuperare.
8el mai adesea, 4idiotii sa!anti6 dez!olta ailitati specifice n domenii precum muzica,
matematica si calculele matematice sau datele calendaristice.
Iata c#te!a exemple3
4J.6 stia pe de rost structura pe categorii si numarul locuitorilor oricarui stat american de
peste =;;; de locuitori din America anilor :@+;, desi din punct de !edere intelectual, la cei
+1 de ani ai sai a!ea intelectul unui copil de :: ani.
J. folosea aceasta ailitate si pentru a retine numere. Iata cum proceda pentru a retine de
exemplu numarul (1+<:*@<):3
' ( - K ( Iulie, '1+<- K populatia c2ineza a statului 9exas n :@:;, ':*@- K numarul de mile
dintre NeF LorH si ,arrisurg, '<):- K numarul casei unui prieten.
Se cunosc foarte multe cazuri ale unor persoane capaile sa spuna imediat n ce zi a
saptam#nii cade o anume data, de exemplu )= feruarie :1*1E $atele calendaristice se
pare ca au exercitat ntotdeauna o anumita fascinatieE Se cunoaste cazul unui t#nar de )(
de ani care reusea aceasta performanta pentru orice data cuprinsa ntre anul ; si anul
(;.(;;E
Sunt cunoscute si cazurile 4calculatorilor umani6, persoane cu capacitati de calcul
aritmetic ce depasesc ca !iteza si cele mai performante calculatoare3 acestia pot efectua
c!asiinstantaneu nmultiri, mpartiri, extrageri de radacina patrata sau cuica, alte calcule
sofisticateE
$incolo de dimensiunea spectaculoasa a acestor fenomene de memorie se ascund n fapt
nca multe mistere ale mintii umane, nesf#rsita n resurse, mistere ce asteapta sa fie
descoperite.