Anul I, nr.

2
februarie 2007
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Zi istoricã pentru credincioºii

Din cuprins
O viaþã
din Berivoii Mici
impresionantã
Îndrãgostit de matema-
ticã, un preot a cunoscut în-
cã din liceu temniþele comu-
niste, fapt care i-a schimbat
întreaga carierã. (pag.4)

Postul,
întoarcere la Rai
Postul Mare este un
prilej de regãsire a comorii
din noi, o întoarcere la Rai.
(pag.6)

Drumul spre
bucuria Învierii
Postul Paºtilor, perioadã
unicã în anul bisericesc, este
marcat de rugãciuni ºi sluj- 11 februarie 2007 a devenit o datat din 1833. Este ziua când cti- bã arhiereascã sãvârºitã de vreun
be speciale. (pag.2) datã istoricã pentru parohia torii bisericii se bucurã din înaltul Pãrinte Mitropolit în satul Berivoi,
Berivoii Mici. Este ziua de cerului vãzând cã urmaºii lor aºa cã prezenþa Înalt Prea
Bunã ziua, naºtere spiritualã a bisericii cu desãvârºesc lucrarea prin slujba Sfinþitului Laurenþiu Streza la
Doamne! hramul „Sf. Ierarh Nicoale", ziua de sfinþire cu Sfintele Moaºte, pe sfinþirea bisericii din Berivoii
de încununare a tuturor strãdanii- care cei dintâi n-au mai apucat sã Mici a marcat ºi ea aceastã zi
Cei mici sunt aºteptaþi cu
lor strãmoºilor care au ridicat o sãvârºeascã. istoricã din viaþa comunitãþii de la
drag de o povestioarã spusã
acest locaº de închinare încã din Nu existã nici o însemnare poalele munþilor.
de bunica la pagina 7.
1877, pe temelia altuia mai vechi, care sã ateste vreo vizitã sau sluj- (continuare în pag.3)

Editorial de Pr. Ionuþ Ilea
"Postul TV
Dumnezeu"
Sensul postului nu este
acela de a pãrea mai intere-
sanþi decât ceilalþi, mai buni
în vreun fel, ci pur ºi simplu
ne lãsãm pe mîinile unui
chirurg desãvârºit, Hristos, spre a ne extirpa
rãul din noi, rãu cu multe faþete ºi cu un sin-
gur cap numit egoism, hapsînism sau trãire
pentru sine.
Postul creºtin-ortodox, sã fim serioºi, nu
are numai 7 sãptãmâni. Postul ca atitudine de
luptã contra rãului din noi þine o viaþã
întreagã. Luptând cu mâncãrurile care ne plac
mai mult împlinim o poruncã dumnezeiascã
veche de când existã omul pe pãmânt. Nu
hrana ne sfinþeºte, ci mâncarea poruncii lui
Dumnezeu de a subþia stomacul ca sã
îngrãºãm inima ºi mintea noastrã de Duh
Sfînt, de putere dumnezeiascã.
Postul de mâncare este doar primul pas ºi
acesta diferã în funcþie de cât de stãpâniþi
suntem de împãrãþia rãului ºi de cât conºtien-
tizãm noi cã suntem, sau de cât ne conºtien-
tizeazã duhovnicii noºtri. Unii postesc mai
aspru, fãrã untdelemn, alþii cu untdelemn,
alþii mãnâncã foarte rar sau deloc zile întregi,
însã nu pentru cã sunt "masochiºti", ci pentru
cã dragostea de Hristos este atât de fierbinte
în ei, încât sunt dispuºi sã reducã cât mai mult
din materie, lãsându-se covârºiþi de puterea
nevãzutã ºi cãlãuzitoare a Duhului Sfânt.
Mãsura iubirii noastre de Dumnezeu se
reflectã în mãsura postirii noastre de mân-
care, de gânduri rele, de atitudini duºmãnoase
faþã de semeni, de condamnarea ºi osândirea
aproapelui, subtil infiltratã în subconºtientul
nostru prin telemania vizionãrii grupajelor
informative calomniatoare, care vor sã parã
justiþiare ºi care ne sunt foarte dragi pentru cã
ne plaseazã pe toþi în postura de judecãtori
necruþãtori ai unor oameni ca ºi noi, al cãror
trecut, prezent ºi viitor este cunoscut numai
de cãtre Dumnezeu, singurul în mãsurã sã
facã aprecieri despre noi pe aceste trei coor-
donate simultan.
Dupã cum nu existã viaþã pe pãmânt fãrã
necazuri într-un fel sau altul, aºa ºi noi sun-
tem datori sã o luãm pe calea postului înainte
de a fi cuprinºi de examenele vieþii care
oricum vin peste noi ºi ne pun la post fãrã de
voie, lui Dumnezeu plãcându-i postul de voie
liberã ºi nu din constrângere. În mãsura în
care ne sãrãcim de rãul din noi, ne îmbogãþim
de Dumnezeu în veºnicie ºi câºtigãm
dragostea nepieritoare a lui Hristos care nu ne
va lãsa niciodatã la greu.
2 Hranã pentru suflet februarie 2007
Rugãciunea Sfântului Efrem Sirul

Drumul spre bucuria Învierii

Rugãciunea Sfântului Doamne ºi Stãpânul vieþii mele, duhul trândãviei ºi al grijii de
Efrem Sirul o rostim în spe- multe, al iubirii de stãpânire ºi al grãirii în deºert nu mi-l da mie.
cial în perioada Postului Iar duhul curãþiei, al gândului smerit, al rãbdãrii ºi al
Mare. Ea poate fi folositã ºi dragostei, dãruieºte-l mie, slugii Tale.
în altã perioadã a anului Aºa, Doamne Împãrate, dãruieºte-mi ca sã-mi vãd greºelile
bisericesc, însã, pentru con- mele ºi sã nu osândesc pe fratele meu, cã binecuvântat eºti în
þinutul ei plin de umilinþã, vecii vecilor. Amin
Biserica a hotãrât sã fie aceia Îl vor vedea pe Dumnezeu. Aºadar, rãbdãrii ºi al dragostei, dãruieºte-l mie,
fãcutã de credincioºi în special în tim- omul cu inima curatã de pãcate Îl poate slugii Tale".
pul pregãtitor pentru Sfintele Paºti. vedea pe Dumnezeu ca Stãpân al vieþii lui. ªi
astfel, omul îºi recunoaºte starea de slujitor al Sã nu osândesc pe fratele meu
Hristos este Domnului ºi cu gând smerit se roagã sã Cel care primeºte aºa de minunate daruri
primeascã rãbdare, ca sã poatã duce la bun
împreunã lucrãtor cu noi sfârºit calea postului.
de la Dumnezeu nu-i poate dispreþui pe
semenii sãi. Toþi suntem fiii lui Dumnezeu ºi
Timpul Postului Mare e plin de roade Toate eforturile pe care omul le face de cel care nu înþelege aceasta pierde tot ce a
duhovniceºti. Acest timp e ca un câmp pe care dragul Învierii Domnului îi sunt însoþite pe câºtigat pânã acum. Dacã ne rugãm lui
fiecare dintre noi îl lucrãm dupã posibilitãþile întreg parcursul postului de pildele de viaþã creº- Dumnezeu numindu-L „Tatãl nostru...",
noastre trupeºti ºi sufleteºti. ªi aceastã lucrare tinã ale sfinþilor lui Dumnezeu. Astfel, câteva înseamnã cã noi toþi suntem copiii Lui ºi fraþi
pe care o sãvârºim ne oferã mari bucurii Duminici sunt patronate spiritual de un sfânt: unii cu alþii. Înþelegem de aici ºi dragostea pe
duhovniceºti, care ne pregãtesc pentru Marele Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Ioan Scãra- care ne-o purtãm unii altora. Sfântul Ioan
ºi Unicul Dar al Învierii Domnului ºi Mân- rul ºi Sfânta Maria Egipteanca. Aceºti sfinþi se Teologul ne avertizeazã cã cel ce spune cã pe
tuitorului nostru Iisus Hristos. Cãci "Aceasta roagã înaintea lui Dumnezeu pentru ca noi sã Dumnezeu Îl iubeºte dar pe fratele sau îl
este ziua pe care a fãcut-o Domnul ca sã ne putem ajunge sã ne bucurãm de biruinþa urãºte, mincinos este. De aceea, încheiem
bucurãm ºi sã ne veselim întru ea". Domnul Domnului Hristos asupra morþii. Prin pilda rugãciunea astfel : "Aºa, Doamne Împãrate,
Hristos este prezent lângã fiecare dintre noi vieþii lor de curãþie ºi smerenie în rãbdare, dãruieºte-mi ca sã-mi vãd greºelile mele ºi
care cultivãm acest câmp duhovnicesc al ni se fac lumini cãlãuzitoare pe calea postului. sã nu osândesc pe fratele meu, cã binecu-
Postului Mare, atât ca lucrãtor împreunã cu Deci Dumnezeu nu ne lasã singuri, El este vântat eºti în vecii vecilor. Amin".
noi, cât ºi ca Dãruitor al Învierii. Stãpânul vieþii noastre ºi Tatãl nostru ºi de Dupã cuvântul lui Dumnezeu, aici se cuprin-
aceea ne iubeºte ca pe niºte fii. Vedem aceas- de toatã Legea; iubirea de Dumnezeu ºi iubi-
Eliberare de boli ta pentru cã ne trimite ajutorul sfinþilor Sãi. rea de semeni merg împreunã pe calea Postului
Pentru a-L pãstra pe Mântuitorul ºi Mai mult, ne trimite în ajutor pe Însuºi Fiul Mare ºi fericit este acela care poate urma dragos-
Dãruitorul nostru cum se cuvine în preajma Sãu rãstignit „pentru noi oamenii ºi pentru a tea întru rãbdarea ºi curãþia gândului smerit.
noastrã, trebuie sã Îl chemãm neîncetat. De noastrã mântuire", cãci avem la mijlocul pos- Acesta este drumul împãrãtesc al bucuriei
aceea rugãciunile ºi slujbele noastre sunt mai tului Duminica Sfintei Cruci . Învierii Domnului. Sã-i mulþumim Sfântului
multe în perioada Postului Mare ºi prin ele Îi Pentru aceasta Îl vedem pe Dumnezeu ca Efrem Sirul pentru aceastã comoarã de rugã-
cerem lui Dumnezeu sã ne dãruiascã sme- plin de afecþiune pãrinteascã pentru noi ºi ast- ciune ºi sã-l rugãm sã fie pururea alãturi de
renie, curãþie, rãbdare, dragoste... Inima care fel se trezeºte în inima noastrã ºi dragostea noi, mijlocind pentru mântuirea noastrã întru
nu împãrtãºeºte aceste însuºiri nu se poate pentru El. De aceea Îl rugãm în continuare: mãrirea lui Hristos Cel Înviat.
ruga cum trebuie. Ea are nevoie de puterea ºi "Iar duhul curãþiei, al gândului smerit, al Pr. Ciprian Bîlbã
ajutorul lui Dumnezeu, Care este Stãpânul
iubitor al ei ºi Care o binecuvinteazã cu râvnã
ºi hãrnicie spiritualã, cu grija de tot ceea ce
Agenda Protopopiatului Fãgãraº
este cu adevãrat folositor, cu smerenie ºi februarie 2007
reþinere de la vorbele deºarte. Pentru a
primi binecuvântarea lui Dumnezeu trebuie 2 februarie, „Întâmpina- 16 februarie – vizitã de îndrumare ºi veri-
mai întâi sã ne eliberãm de câteva boli rea Domnului“ – vizitã pas- ficare realizatã de domnul Valer Dumitrean,
duhovniceºti: "Doamne ºi Stãpânul vieþii toralã ºi oficierea Sfintei inspector financiar AUDIT, de la
mele, duhul trândãviei ºi al grijii de multe, Liturghii în parohia Voivodenii Mici Arhiepiscopia Sibiului.
al iubirii de stãpânire ºi al grãirii în deºert 6 februarie – un grup de preoþi din pro- 17 februarie – hramul bisericii „Sf.
nu mi-l da mie". Prin aceste cuvinte Îl topopiat au participat la cursurile de asistenþã Teodor Tiron“ din parohia Sâmbãta de Sus
recunoaºtem pe Dumnezeu ca Stãpân ºi socialã din cadrul proiectului „Consolidarea Apuseanã; Sf. Liturghie arhiereascã a fost ofi-
Ocrotitor al vieþii noastre ºi prin aceasta ne iniþiativelor comunitare de prevenire HIV- ciatã de Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu Streza
plecãm înaintea mãreþiei Lui. SIDA ºi a violenþei în familie în România“, 20 februarie – întâlnire administrativã cu
organizat de Patriarhia Românã în parteneriat toþi preoþii; au participat ºi invitaþi de la
Curãþie, smerenie, rãbdare cu Organizaþia Creºtinã de Caritate Ortodoxã Direcþia monumentelor istorice ºi de la Poliþia
(IOCC) ºi finanþat de Agenþia de dezvoltare a Braºov; a apãrut primul numãr al publicaþiei
ºi dragoste Statelor Unite Apostolat în Þara Fãgãraºului, editatã de
Dar cine Îl poate vedea pe Dumnezeu ast- 11 februarie – sfinþirea bisericii din Protopopiatul Fãgãraº cu binecuvântarea Înalt
fel? Rãspunsul ni-l dã Sfânta Scripturã când Berivoii Mici, oficiatã de Înalt Prea Sfinþitul Prea Sfinþitului Laurenþiu Streza
ne spune cã sunt fericiþi cei curaþi cu inima, cã Laurenþiu Streza Pr. Secretar Ioan Dincã
februarie 2007 Eveniment 3

Zi istoricã pentru credincioºii

din B e r i v o i i M i c i
Pregãtiri câte o Evanghelie
specialã. Intrarea în
cu mult suflet bisericã este la fel ca
Credincioºii parohiei, împre- ºi la Paºti, aceea a "Îm-
unã cu preotul paroh Ioan Puia, au pãratului mãririi".
primit cu mare entuziasm vestea Dupã intrarea în
cã pe data de 11 februarie va avea bisericã a avut loc
loc sfinþirea cea mare a bisericii zidirea altarului de
lor, cu hramul "Sf. Nicolae". jertfã. Hrisovul de
Îndatã dupã anunþul oficial fãcut sfinþire a fost citit în
dupã Sfânta Liturghie din 14 ia- faþa credincioºilor ºi
nuarie, preotul împreunã cu con- apoi, într-un tub de
siliul parohial ºi adunarea paro- inox, a fost pus în
hialã au alcãtuit un plan de orga- niºa din piciorul Me- În niºa din Masa
nizare ºi desfãºurare a întregului sei Altarului, împre- Sfântului Altar au fost
eveniment. unã cu Sfintele aºezate Sfinte Moaºte
Timp de 4 sãptãmâni, cât Moaºte, aºezate ºi ºi un hrisov, acoperite
au avut la dispoziþie, oamenii apoi cu cearã
în frunte cu preotul lor ºi-au explicat credincioºi- tru multele realizãri din cei peste
pus tot sufletul în organizarea lor chiar de cãtre Pã- ºapte ani de pãstorire.
marelui eveniment: unii s-au rintele Mitropolit. S-a La sfârºit toþi credincioºii,
ocupat de bisericã ºi de continuat cu Sfânta bãrbaþi ºi femei, au trecut prin
împodobirea ei în interior ºi Liturghie arhiereas- Sfântul Altar unde au sãrutat
exterior cu podoabe din þesãturi cã, în timpul cãreia Sfânta Masã ºi s-au închinat la
lucrate de localnici, alþii de Claudiu Pãun, absol- Sfintele Moaºte ale Sf. Dimitrie
cimitir, alþii de primirea vent al Facultãþii de Taumaturgul, aduse în mod spe-
Mitropolitului cu cãlãreþi în Teologie, a fost hiro- cial cu prilejul acestui eveniment.
costume populare, alþii de orga- Masa Altarului a fost pecetluitã tonit diacon pentru
nizarea mesei de dupã sfinþire cu sigiliul Mitropoliei biserica din cartierul Îndemn la dãrnicie
ºi de împodobirea Cãminului fãgãrãºean Galaþi.
Cultural cu multã grijã ºi ele într-o cutie de inox. S-a turnat Dupã sfinþire Înalt Prea
mãiestrie. Ca gest de rãsplatã a apoi cearã de albine, s-a presãrat Sfinþitul a participat la o agapã
Picturã de excepþie
eforturilor credincioºilor, a doua nisip ºi ciment ºi din nou cearã în creºtinã împreunã cu credincioºii
zi dupã sfinþire toatã suflarea s-a straturi, pânã la umplerea niºei. La sfârºit, Înalt Prea Sfinþitul ºi invitaþii lor la Cãminul Cultural
bucurat la agapa satului. Peste aceasta s-a aºezat un pat de Laurenþiu a þinut un înãlþãtor cu- din sat, unde a apreciat modul în
lemn nou, care a fost spãlat de 7 vânt de învãþãturã bazat pe Evan- care acesta a fost împodobit cu
Eveniment unic preoþi (numãrul deplinãtãþii) cu ghelia Înfricoºãtoarei Judecãþi ºi a icoane, perdele ºi þesãturi. La
în viaþa comunitãþii apã ºi sãpun, frecat cu bureþi ºi þinut sã aprecieze eforturile deose- sfârºit a þinut un nou cuvânt de
apoi ºters cu prosoape. bite ale credincioºilor din Berivoi încurajare pentru continuarea
Sosind în sfârºit ziua mult Masa altarului a fost sfinþitã de a renova biserica. Pãrintele Mi- lucrãrilor de picturã. Însuºi Pã-
aºteptatã, Înalt Prea Sfinþitul cu Sfântul ºi Marele Mir, punân- tropolit i-a îndemnat sã continue rintele Mitropolit a fãcut o donaþie
Laurenþiu a fost întâmpinat la du-se pecetea semnului Sfintei cu aceeaºi râvnã înfrumuseþarea de 700 de lei noi, îndemnându-i ºi
marginea satului cu mare bucurie Cruci la cele patru puncte cardi- locaºului de cult cu pictura reali- pe cei prezenþi sã contribuie pen-
de cãtre credincioºi în frunte cu nale. S-a stropit cu apã de zatã în mod deosebit de iscusitul tru finalizarea acestei picturi de
primarul comunei. Cãlãraºi trandafiri, s-au lipit cu cearã pictor Oprea Pioarã, care este excepþie.
îmbrãcaþi în costume populare chipurile celor patru Evangheliºti angajat ºi în executarea lucrãrilor Inimoasa comunitate din
l-au însoþit în alai pânã la bisericã, pe colþurile Sfintei Mese, dupã de restaurare a picturii Catedralei Berivoii Mici, împreunã cu preo-
unde aºteptau cu nerãbdare un care s-a pus un acoperãmânt legat mitropolitane din Sibiu. tul paroh, vã cere ºi dumneavoas-
numãr foarte mare de sãteni în cu ºnur la douã capete, care s-au Dupã cuvântul pãrintelui pro- trã ajutorul, pentru cã suprafaþa
costume populare împreunã cu strâns pe sub piciorul mesei. topop Ioan Ciocan ºi cel al preotul rãmasã în lucru este de 320 de
soborul de preoþi. Capetele au fost prinse ºi înnodate paroh Ioan Puia, acesta i-a dãruit metri pãtraþi, iar un metru pãtrat
Slujba de sfinþire a început cu deasupra Sfintei Mese, aplicându- Pãrintelui Mitropolit din partea de picturã costã 60 de euro. Cei
o procesiune de înconjurare a bi- se pe ele cearã roºie ºi sigiliul credincioºilor douã icoane lucrate care doriþi sã oferiþi un sprijin
sericii cu Sfintele Moaºte, care Mitropoliei Ardealului. în mod special. Înalt Prea Sfinþitul pentru continuarea lucrãrilor de
simbolizeazã comuniunea credin- În timpul acesta, credincioºii Laurenþiu a înmânat epitropului picturã, aveþi la dispoziþie contul:
cioºilor cu cea a sfinþilor ºi marea au ascultat psalmi ºi paremii citite actul de cinstire prin care este RO 03 RNCB 0055 0069 2510
milostivire a lui Dumnezeu în a de preoþi în mijlocul bisericii. apreciatã întreaga activitate a 0001, deschis la Banca
purta de grijã acestui locaº ce va fi Apoi au fost sfinþiþi ºi pereþii Consiliului Parohial ºi a comu- Comercialã Românã, sucursala
sfinþit. S-au sfinþit zidurile bi- locaºului cu Sfântul ºi Marele nitãþii. Pãrintele paroh Ioan Puia a Fãgãraº.
sericii ºi s-a citit la fiecare laturã Mir. Momentul sfinþirii a fost primit distincþia de sachelar, pen- (Natalia Corlean)
4 Chipuri pentru veºnicie februarie 2007

O viaþã impresionantã
de la Victoria, numai aºa Urmând sfatul unui intelectu- un post.
fiind reprimit la Liceul al din sat, în toamna anului 1950 Între anii 1955-1958 a frec-
"Radu Negru"din Fãgãraº, se înscrie la examenul de admite- ventat cursurile menþionate, iar
unde îºi ia ºi bacalaureatul. re la Institutul Teologic din Sibiu, dupã absolvirea lor a solicitat în
unde nu se cerea cazier juridic. repetate rânduri numirea într-un
Îndrãgostit Fiindu-i greu sã renunþe la vechea post în Sibiu, dar în zadar. Acelaºi
de matematicã lui pasiune, matematica, dupã Departament al Cultelor, sub pre-
primul an de teologie încearcã sã siunea securitãþii, n-a vrut sã acor-
Ca unul care îndrãgise dea admitere la Facultatea de de recunoaºterea legalã necesarã.
matematica, ar fi vrut sã îm- Matematica ºi Fizicã din Cluj, dar În cele din urmã a fost îndru-
pãrtãºeascã din tainele ei ºi n-a fost acceptat, ca ºi la Iaºi. Se mat sã solicite o parohie ruralã.
altora, devenind profesor. întoarce la teologie ºi în anul Dupã câteva încercãri a fost nu-
Dumnezeu i-a ales însã un 1954 îºi ia examenul de licenþã la mit în parohia Axente Sever din
alt drum. Fiind fost deþinut Catedra de Teologie Fundamen- judeþul Sibiu, dar Departamentul
politic, toate demersurile lui, talã ºi Istoria Religiilor cu teza Cultelor n-a recunoscut aceastã
deºi foarte bine pregãtit, au "Apriorismul religios revolu- numire fãcutã de Arhiepiscopie.
De curând s-a retras la pensie rãmas fãrã rezultat atât la Fa- þionar sau antropologia Religiei", În cele din urmã este numit ºi recu-
ºi pãrintele profesor Ioan Glãjar, cultatea de Construcþii cât ºi fiind notatã cu nota 10. noscut de Departamentul Cultelor
parohul satului Ucea de Jos. la Facultatea de Matematicã în parohia Ucea de Jos, unde a slujit
Îndrãgostit de matematicã, pãrin- ºi Institutul Pedagogic din Iaºi. Profesor universitar fãrã întrerupere vreme de 47 de ani.
Când s-a dus sã se ºi preot la þarã În paralel, în urma intervenþii-
tele cunoaºte încã din liceu tem- înscrie, primul secretar din
niþele comuniste, fapt care îi va cadrul facultãþii ieºene i-a ºi lor Mitropolitului Nicolae Mladin
Dupã absolvire a solicitat un ºi ale Rectoratului Institutului
schimba întreaga carierã. O viaþã zis: "Mãi bãiete, vãd cã eºti post administrativ la Arhiepisco- Teologic din Sibiu, a fost acceptat
impresionantã, adevãrat subiect fãgãrãºean de-al meu, de pie sau la Institutul Teologic din în postul de consilier economic al
de roman ºi model de moralitate, aceea îþi spun cã nu vei reuºi Sibiu, dar Departamentul Culte- Arhiepiscopiei Sibiu (1974-1976)
rezistenþã ºi dragoste pentru cre- la examen, indiferent de lor, presat de Securitate, n-a ac- ºi în cel de lector la Institutul
dinþã ºi neam. note, cã noi avem ordin de la ceptat. În aceastã situaþie a urmat Teologic din Sibiu (1976-1990).
Ministerul Învãþãmântului cursurile de doctorat în teologie A predat cursuri de Îndrumãri mi-
Licean în temniþele sã nu primim nici un candidat cu din cadrul Institutului Teologic sionare, Istoria religiilor ºi Teolo-
cazier juridic ca al tãu. Du-te din Bucureºti, socotind cã dupã
comuniste acasã, nu mai cheltui banii absolvirea acestora va dispune de
gie Fundamentalã, scriind mai
multe articole, studii ºi eseuri,
Pãrintele profesor Ioan Glãjar pãrinþilor pe aici degeaba". mai multe drepturi pentru a primi publicate în diverse periodice teo-
s-a nãscut în Ucea de Jos la 24 logice ºi bisericeºti.
martie 1929, din pãrinþii Ioan ºi Corifeul preoþilor din Protopopiatul Fãgãraº
Susana, agricultori. Între anii A refuzat
1936-1940 a urmat ºcoala prima- s-a pensionat sã colaboreze
rã din satul natal, apoi cursurile Generaþia veche a preoþilor din Protopopiatul Fãgãraº se retrage
Liceului "Radu Negru" din la pensie, lãsând locul de pastoraþie generaþiilor urmãtoare. Este un Între anii 1960-1972 a fost pro-
Fãgãraº. Ca elev de liceu a fãcut fapt firesc ºi normal, cãci toate sunt pânã la o vreme. S-a pensionat pus de cãtre Institutul Teologic din
parte din "Frãþia de Cruce", orga- astfel ºi corifeul preoþilor din acest Protopopiat, Pãrintele Profesor Bucureºti ºi de cãtre Patriarhia
nizaþie anticomunistã a tineretului Ioan Glãjar, paroh la Parohia Ucea de Jos. Românã, în trei rânduri, pentru o
naþional-creºtin legionar. Din L-am considerat corifeul preoþilor din acest Protopopiat pe drept bursã de studii mai întâi la Ox-
aceastã cauzã în iunie 1948, fiind cuvânt, pentru cã într-adevãr timp de 50 de ani a predominat preo- ford, apoi la Viena ºi în cele din
în ultima clasã de liceu, este ares- þimea din aceastã zonã, din punct de vedere intelectual, teologic ºi urmã la Paris, dar de fiecare datã
tat împreunã cu alþi colegi ºi duºi pastoral. S-a impus tot timpul prin seriozitate ºi prin demnitate. În tot nu i s-a aprobat plecarea, pentru
la Securitatea din Fãgãraº apoi la acest timp, fãrã sã renunþe la parohie, la activitatea pastoralã, a ocu- cã fostul deþinut politic refuza în
cea din Braºov, unde au fost an- pat ºi funcþii onorabile: consilier eparhial, profesor universitar de mod sistematic sã fie informator.
chetaþi ºi bãtuþi cu cruzime. Este Istoria Religiilor ºi Teologie Fundamentalã ºi protopop. ªi astãzi este În anul 1977 a fost propus pentru
întemniþat la penitenciarul din Bra- în deplinãtatea puterilor intelectuale, având la bazã pregãtirea teolo- un concediu de odihnã la Locarno
ºov împreunã cu alþi elevi, stu- gicã minuþioasã ºi experienþa pastoralã. (Elveþia), în staþiunea de acolo a
denþi ºi profesori care se opuneau Se retrage astfel în rezervã o forþã puternicã a preoþimii ortodoxe Consiliului Ecumenic al Bisericilor,
regimului comunist ateu. Este din Protopopiatul Fãgãraº. Prin aceasta însã, credem cã activitatea dar nici de data aceasta Securita-
condamnat la un an de închisoare teologicã din Protopopiatul Fãgãraº nu va sãrãci, nu va scãdea, deoa- tea nu i-a aprobat ieºirea din þarã.
corecþionalã la penitenciarul din rece pãrintele Glãjar nu va rãmâne inactiv, ci îºi va înlocui activitatea În anul 1990, fiind nevoit sã
Braºov, pentru "delict de uneltire pastoralã de care este scutit prin pensionare cu activitatea scriito- acorde prioritate unor probleme
împotriva orânduirii de stat". riceascã în domeniul pastoral ºi teologic ºi mai ales apologetic. S-a parohiale ºi familiale, dar ºi din mo-
Dupã un an ºi trei luni este eli- aºteptat de mult de la dânsul, ca odinioarã de la profesorul Catos tive de sãnãtate, a renunþat la pos-
berat, dar din cauza condamnãrii Nicolae, sã-ºi valorifice acest talent apologetic aºa de necesar vre- tul din Sibiu ºi a rãmas ca preot pa-
suferite nu este primit ca elev cu murilor noastre. Ar fi pãcat ca ceilalþi preoþi ºi credincioºii sã fie lip- roh în Ucea de Jos, unde a slujit
frecvenþã zilnicã ci la fãrã frecven- siþi de scrierile sale încã netipãrite ºi mai ales de predicile argumen- pânã anul acesta, când s-a retras
þã, dupã ce a fost nevoit sã se tate ºi convingãtoare. la pensie dupã aproape o jumãtate
angajeze "în câmpul muncii" la Urãm pãrintelui Ioan Glãjar pensionare lungã ºi prodigioasã! de veac de slujire lui Dumnezeu.
ºantierul de construcþii chimice Pr. Romul Zaharia Pr. Alexandru Stanciu
februarie 2007 Noi apostoli 5

„Sã ne vedem în Împãrãþia

lui Dumnezeu!“
Continuând întâlnirile cu „noii apostoli" din Þara Fãgãraºului, avem ocazia
sã-l cunoaºtem pe pãrintele Ovidiu Bostan, noul preot pe care localitatea Olteþ
l-a primit spre a le fi pãstor sufletesc. Pe pãrintele l-am gãsit acasã, alãturi de
preoteasã ºi de cei doi copilaºi ai sãi, în pacea ºi liniºtea unui cãmin închegat ºi
binecuvântat de Dumnezeu. Impresia pe care ne-a lãsat-o a fost aceea cã în
Protopopiatul Fãgãraº s-a mai adãugat un tânãr slujitor al Altarului care doreºte
cu adevãrat mântuirea credincioºilor sãi ºi care ºtie sã ia în serios misiunea la care
a fost chemat. Pãrintele ne-a primit cu drag ºi a rãspuns pozitiv dorinþei noastre
de a-l prezenta prin intermediul revistei atât cititorilor cât ºi noilor sãi enoriaºi.
Pãrinte Ovidiu, ce v-a deter- pe care mi le preda, îmi dãdea ºi slujiþi?
minat sã alegeþi preoþia? de mâncare, ºi bani de drum. Ea ºi Nu, este a doua.
Nu ºtiu dacã am ales-o eu sau soþul ei, pãrintele Ioan, au devenit Înainte de parohia Olteþ
m-a ales ea pe mine, pentru cã ºi sprijinul familiei noastre, fiind am slujit în parohia
sunt oameni care spun de exem- naºii noºtri de cununie. Târnova din protopiatul
plu cã existã un eveniment punc- Aveþi un model pe care Reºiþa, Episcopia Ca-
tual în calea lor care i-a determi- doriþi sã îl urmaþi ºi care vã este ransebeºului. Am fost Numele: Pr. Ovidiu-Iulian Bostan
nat spre teologie, spre preoþie. La mai aproape de suflet? hirotonit de actualul Data ºi locul naºterii: 19 iulie
mine lucrurile s-au întâmplat Da, modele sunt. Modelul Înalt Prea Sfinþit 1982, Bistriþa, jud. Bistriþa Nãsãud
treptat, încã din copilãria mea. principal pentru fiecare dintre noi Laurenþiu pe vremea Studii: ªcoala generalã din
Spre exemplu îmi aduc aminte trebuie sã fie Domnul nostru Iisus când era episcop de
cum bunica din partea tatãlui, Hristos. În plus, o persoanã dragã Caransebeº, de Crãciu- Armeniº, jud. Caraº-Severin; Liceul
Dumnezeu sã o þinã sãnãtoasã, mie ºi pe care încerc sã o urmez, nul anului 2004. Teoretic "Traian Doda" din Caransebeº,
mã învãþa sã mã rog ºi sã mã ºi sã mã întãreascã Dumnezeu sã Cine vã sprijinã secþia matematicã-fizicã; Facultatea de
închin la icoane, mã ducea cu ea pot, este duhovnicul meu, pãrin- cel mai mult în activi- Teologie "Andrei ªaguna" din Sibiu,
la bisericã. tele Matei, stareþul Schitului de la tatea dumneavoastrã? promoþia 2004.
În liceu cred cã am fãcut o ªinca Veche. Soþia mea. Ea e
cotiturã... M-au ajutat mult trei Povestiþi-ne ceva ºi despre sprijinul meu ºi jumã- Familia: cãsãtorit cu Violeta, au doi
oameni din Caransebeº: unul era perioada studiilor. tatea mea. copii: Matei, de un an ºi jumãtate, ºi
coleg de clasã, altul un vagabond Cred cã perioada studiilor a Spuneþi-ne ceva ªtefan, de douã luni.
de pe stradã ºi al treilea un fost cea mai frumoasã perioadã a despre familia dum- Parohia în care slujeºte: Olteþ
pãrinte cãlugãr de la Schitul vieþii mele. Spun asta acum, dar ar neavoastrã.
Piatra Scrisã de lângã Armeniº. trebui sã mã mai întrebaþi o datã ºi Familia din care provin are împreunã sã slujim lui Dumnezeu,
Atunci eram cam frã-mântat ºi la sfârºitul vieþii, ºi atunci sper sã cinci membri. Tata este mecanic, sã aducem slavã lui Dumnezeu
prin discuþiile pe care le-am avut spun cã toatã viaþa mea a fost cea mama laborantã ºi mai am douã prin viaþa noastrã. Este foarte
cu aceºti trei oameni am ajuns la mai frumoasã perioadã. surori mai mici decât mine. Pã- important lucru sã avem conºtiin-
concluzia cã o sã mã mântuiesc Studenþia a fost cea mai fru- rinþii mei sunt de o viaþã întreagã þa cã trebuie sã ne mântuim împre-
dacã voi fi în contact permanent moasã perioadã de pânã acum pe ºantier. Astfel eu m-am nãscut unã, preot ºi credincioºi deopo-
cu o carte despre viaþa unui pentru cã pentru mine teologia a în Bistriþa, o sorã în Petroºani ºi trivã. Împreunã sã strângem rân-
sfânt. Bineînþeles cã nu e sufi- fost o descoperire, o revelaþie. Am cealaltã la Caransebeº, pentru cã durile, sã ne cunoaºtem foarte bi-
cient, dar aºa credeam eu atunci. fãcut matematicã-fizicã în liceu, acolo erau pãrinþii mei cu servi- ne, sã ne cunoaºtem nevoile, dorin-
Aºa m-am decis sã urmez teolo- am fãcut lucruri teoretice, abstrac- ciul când ne-am nãscut noi. þele ºi, ce este mai important, sã
gia ºi preoþia. Am început facul- te, numere ºi vectori ºi pentru mi- Familia mea actualã are patru ne unim în rugãciune la fiecare
tatea de teologie cu gândul de a ne teologia a fost ceva fascinant. membri: eu, soþia mea ºi doi copi- Sfântã Liturghie... Cu ajutorul lui
ajunge preot ºi cu acelaºi gând Ce v-a plãcut cel mai mult laºi. Primul are un an jumãtate ºi Dumnezeu nãdãjduim cã o sã ne
am ºi terminat-o. în facultate? se numeºte Matei, iar celãlalt are mutãm parohiile ºi în Împãrãþia
Mã bucur cã am cunoscut Dacã stau sã mã gândesc o lunã ºi jumãtate ºi se numeºte Lui.
aceºti trei oameni care m-au ajutat acum îmi dau seama cã nu mi-au ªtefan. Soþia mea este de aici, din Ce le transmiteþi enoriaºilor
în mod deosebit. S-au adãugat rãmas cursurile, ci oamenii, profe- Fãgãraº. Ne cunoaºtem de ºase ani dumneavoastrã?
apoi ºi alþii care au contribuit la sorii. Deci nu mi-aduc aminte ce ºi ne-am cãsãtorit în 2004, imediat Le doresc ºi lor ºi mie sã ne ve-
îndrumarea mea pe aceastã cale. am citit în cutare curs, ci ce dupã licenþa mea, iar de Crãciun dem în Împãrãþia lui Dumnezeu.
Datorez enorm de mult ºi profe- spunea profesorul. Mi-a plãcut în acelaºi an am fost hirotonit Îi dorim ºi noi pãrintelui
soarei mele de religie din liceu, foarte mult felul de a fi ºi de a preot la Caransebeº. Acolo s-au Ovidiu pãstorire binecuvântatã ºi
doamna preoteasã Oltea Fontul, expune lucrurile al profesorului nãscut cei doi copilaºi ai noºtri. plinã de bucurii sufleteºti alãturi
cea care atunci când mergeam la nostru de moralã, domnul Cu ce gânduri aþi venit în de enoriaºii sãi.
pregãtire pentru facultate, pe Sebastian Moldovan. noua parohie? Interviu realizat de
lângã orele de dogmaticã ºi istorie Este prima parohie la care Gândul meu este sã reuºim Pr. Marius Corlean
6 Viaþa în Hristos februarie 2007

Postul, întoarcere la Rai

La începutul Postului Mare "Adam din rai a fost izgonit, aceasta, cei ce dorim sã fim vecernie, este obiceiul ca toþi
slujbele Bisericii ne aduc cu mâncarea împãrtãºindu-se, ca locuitori ai raiului sã ne lepãdãm cei din bisericã sã îºi cearã ier-
aminte de frumuseþea Raiului, un neascultãtor. Moise vãzãtor de hrana nefolositoare ºi dorind tare unii de la alþii: „Iartã-mã fra-
pierdutã de Adam. Neascul- te!”, ºi se rãspunde: „Dumne-
tarea, mândria ºi neînfrânarea
de Dumnezeu s-a fãcut, cu postul sã vedem pe Dumnezeu, sã pos- zeu sã te ierte!”. Aceasta o
sunt motivele izgonirii lui curãþindu-ºi ochii tim ca Moise patruzeci de facem ca sã ºtergem rãutatea
Adam din Raiul unei vieþi de sufletului. Pentru zile." (Triod) din suflet ºi sã avem rãsplatã
comuniune ºi comunicare cu oamenilor cã pos- trupului (abþinerea de la pentru ostenelile postului.
Dumnezeu. Tot ele sunt cele care teºti” (Mt. 6, 16-18). mâncarea de dulce, metanii- În Pateric se relateazã o pildã
ne îndepãrteazã ºi pe noi de Deci ostenelile pos- le, milostenia, participarea foarte folositoare despre iertare:
Dumnezeu. Pentru cã neasculta- tului sã le acoperim mai deasã la rânduielile de în apropierea unui stareþ trãia un
rea, mândria ºi neînfrânarea nu cu smerenie ca nu slujbã specifice perioadei) cãlugãr care nu se nevoia prea
sunt compatibile cu dumnezeirea. cumva sã ne fie constituie ºi o „rugãciune mult. Venindu-i vremea acestuia
Aºadar, starea lui Adam este ºi pricinã de cãdere a trupului nostru”. sã moarã, stãteau lângã dânsul
starea noastrã, iar nevoinþele, prin mândrie, iar mai mulþi fraþi. Stareþul, vrând ca
întristarea ºi plângerea postului postul sã ne fie Nu existã post ceilalþi fraþi sã se foloseascã, vãzân-
sunt ºi o întristare ºi tânguire pen- osândã în loc de du-l pe fratele cel tânãr cã trece la
tru Raiul pierdut, pe care dorim sã binecuvântare.
fãrã iertare cele veºnice vesel ºi cu bucurie,
îl redobândim. Sf. Maxim Mãrturisitorul ne Iertarea aproapelui este înce- l-a întrebat: „Frate, noi toþi ºtim
spune cã faþa este icoana vieþii, iar putul postirii ºi condiþia iertãrii cã nu prea þi-ai nevoit trupul, cum
Postul smerit - hrana capul simbolul minþii. A-þi spãla noastre de cãtre Dumnezeu. Ori te duci cu aºa pace?”. Iar fratele a
sufletului ºi faþa înseamnã a-þi curãþi viaþa de de câte ori a avut prilejul, rãspuns: „Pãrinte adevãrul
Mântuitorul a subliniat impor- grãieºti, însã, de când m-am fãcut
„rugãciunea trupului” mizeria pãcatului, iar a-þi unge tanþa actului iertãrii: „de nu veþi monah, nu ºtiu sã fi judecat sau sã
capul înseamnã a-þi împodobi
Sã nu postim fãþarnic. Mântui- mintea cu lucruri dumnezeieºti. ierta oamenilor greºelile lor, nici fi þinut pomenire de rãu asupra
torul ne avertizeazã sã nu cãdem Postul înseamnã deci o renunþare Tatãl vostru nu vã va ierta cuiva, ci de s-a întâmplat sã am o
în pãcatul mândriei atunci când la hrana trupului ºi la obiceiurile greºelile voastre” (Matei 6,15). vorbã cu cineva, întru acelaºi ceas
postim, lãudându-ne: „Ce bun sunt rele pentru a pune mai mult preþ Dumnezeu nu ne iartã de pãcatul m-am împãcat cu el. Deci i-a zis
eu pentru cã postesc! Priviþi-mã!“. pe hrana sufletului, pe rugãciune, faþã de aproapele fãrã aprobarea bãtrânul: „Pace þie fiule, cã fãrã
El recomandã: „Când postiþi, nu lecturi duhovniceºti ºi participare acestuia. Cuvintele: „Dumnezeu de ostenealã te-ai mântuit”.
fiþi triºti ca fãþarnicii; cã ei îºi la slujbele care au o atmosferã deo- sã te ierte” rostite de cel cãruia îi
smolesc feþele ca sã se arate sebitã în aceastã perioadã. Postul cerem iertare înseamnã: „eu te- „Te iert,
oamenilor cã postesc... Tu însã, este un timp liturgic în care împreu- am iertat, de acum poate ºi dar nu te uit“
când posteºti, unge capul tãu ºi nãm vorbirea cu Dumnezeu cu Dumnezeu sã te ierte”.
faþa ta o spalã, ca sã nu te arãþi rugãciunea trupului. Ostenelile În Duminica Iertãrii, dupã Circulã în popor aceastã vorbã
izvorâtã dintr-o tragicã realitate:

Pãcate mici, pãcate mari
De cele mai multe ori în practica noastrã con-
statãm cã oamenii nu prea ºtiu ce este pãcatul.
Pãcatul este o rupturã în legãtura omului cu
Dumnezeu. Aºa cum atunci când supãrãm pe cineva
sau altcineva ne supãrã pe noi se rupe parcã ceva în
legãtura noastrã cu celãlalt, aºa are de suferit ºi
relaþia noastrã cu Dumnezeu atunci când facem un
"pãcat", oricât de mic ar fi acesta.
Omul de azi nu mai are conºtiinþa pãcatului. De
cele mai multe ori la spovedanie spune cã "am fãcut
pãcate de toate zilele", adicã pãcate aºa "mai mici",
la care nu ne prea uitãm. Uitãm însã o regulã de
bazã: pãcatele mici la un loc pot face cât unul mare.
Fãcând în fiecare zi un pãcat mic, acesta ne înde-
pãrteazã tot câte puþin de Dumnezeu, pânã când ne
trezim cã suntem foarte departe de calea cea bunã.
Sau, de multe ori, considerãm ca fiind mici
pãcate care nu sunt chiar aºa de mici cum ni se pare
nouã. Bârfa de exemplu, acea plãcere de a discuta
despre ce a fãcut unul ºi altul sau a-þi da tu cu pãre-
rea despre cum ar fi trebuit sã facã unul sau altul.
Pentru cã în primul rând tu te crezi mai bun decât
celãlalt. ªi adaugi astfel ºi pãcatul mândriei, unul
dintre cele mai grave pãcate, pentru cã este specific
diavolului. Noi nu putem judeca niciodatã de ce un
om face ceva, pentru cã nu suntem Dumnezeu ca sã
le ºtim pe toate câte sunt în sufletul omului ºi de ce
face anumite lucruri. Iar dacã se mai întâmplã ca cel
bârfit sã afle ce am spus despre el se naºte ºi ura ºi
duºmãnia, ucigându-se legãtura de comuniune între
cei doi. ªi iatã cã am mai adãugat un pãcat foarte grav,
pentru cã una din cele mai importante porunci spu-
ne: Iubeºte-l pe aproapele tãu ca pe tine însuþi. ªi iatã
cum un pãcat aparent mic, dacã continuãm sã îl fa-
cem pentru cã ni se pare "mic", ajunge încet-încet sã
ne stãpâneascã ºi atrage cu sine pãcate mult mai mari.
Noi trebuie sã ºtim un lucru de bazã pe care l-au
spus Sfinþii Pãrinþi: cã pãcatul cel mai mare este
pãcatul care te stãpâneºte ºi cã pentru fiecare dintre
noi lupta este cu pãcatul pe care îl facem cel mai des,
indiferent cât de "mic" ni se pare acesta.
Sã luãm deci aminte la fiecare lucru rãu pe care îl
facem, oricât de nesemnificativ ni s-ar pãrea, ºi sã în-
cercãm sã îl îndreptãm. ªi ce început mai bun am pu-
tea pune acestei dorinþe de mai bine decât Taina Spo-
vedaniei, prin care primim iertare pentru toate câte le
mãrturisim ºi ajutor în dorinþa noastrã de a nu mai fa-
ce rãul, oricât de mic ar fi el. Pr. Marius Corlean
omul nu vrea sã ºteargã rãul din ini-
mã, iar când vine prilejul – mult
aºteptat, de altfel – i-o „coace” ce-
luilalt. Iertarea, daca o dã celuilalt,
vine de la gurã, dar în suflet aºteap-
tã prilejul rãzbunãrii. Sau: te iert
cât þine postul ºi-apoi mai vedem
noi. Acest lucru este împotriva
învãþãturilor evanghelice ºi pãgu-
bitor pentru mântuire, iar cel care
îl practicã se face duºmanul lui
Dumnezeu – nu doar al fratelui
sãu – ºi-ºi pierde rãsplata faptelor
bune pe care, poate, le-a sãvârºit.
Postul a fost instituit în rai prin
porunca adresatã de Dumnezeu
lui Adam de a nu mânca din pomul
cel din mijlocul raiului. Ampla-
sarea acestei teme la intrarea în
Postul Mare ne defineºte perioada
celor 48 de zile de post ca un timp
de întoarcere ºi de restaurare a
omului cãzut de cãtre Fiul lui
Dumnezeu întrupat, prin patimile
Sale ºi prin Înviere. O întoarcere
la Rai. Iar la începutul acestei
lucrãri este IERTAREA.
Pr. Adrian-Gheorghe Magda
februarie 2007
„Bunã ziua, Doamne!
Sunt eu, Matei."
Sã nu uiþi
sã-þi spui rugã-
ciunea!", se auzi
glasul blând al
bunicii din ca-
mera alãturatã.
Bãieþelul de
numai cinci aniºori se aºezã în genunchi în
faþa icoanei Mântuitorului ºi încercã sã spunã
cu voce tare: „Tatãl nostru care eºti în ceruri,
sfinþeascã-se numele Tãu..." Dar apoi se opri.
De ce trebuie sã spunã rugãciunea în fiecare
searã? Ba mai mult ºi dimineaþa ºi înainte de masã!
Bunica intrã în camerã, se aºeazã în
genunchi lângã el ºi, parcã cunoscându-i gân-
durile, îi spuse:
- Trebuie sã-i dãm bineþe lui Dumnezeu,
sã-i spunem: „Bunã seara, Doamne!" Dum-
nezeu ne cunoaºte pe fiecare ºi aºteaptã de la
noi ca mãcar atât sã încercãm sã facem, sã-L
salutãm ca pe un prieten drag în fiecare zi.
Apoi bunica îl aºezã pe nepoþel în pat, îl
înveli cu plapuma moale, îºi luã cartea de
poveºti de pe raft ºi ºezând pe un scaun în faþa
focului începu sã citeascã cu voce blândã:
Cuvânt pentru generaþia hip-hop
Dumnezeu, bãiat de cartier
Încã n-am cunoscut tânãr sã nu-i placã
muzica. Sufletele lor sensibile, cãrora de abia
acum încep sã le mijeascã aripile maturitãþii,
surprind nuanþe ale vieþii într-o cromaticã mult
mai coerentã ºi mai expresivã decât adulþii,
prea prinºi în problemele vieþii cotidiene.
Dacã numai cu câþiva ani în urmã cei mai
teribiliºti tineri erau cei din categoria aºa-zi-
ºilor "rockeri", astãzi pare sã le fi luat locul
generaþia hip-hoperilor. Lor vreau sã mã
adresez, ca unul ce am fost cândva la fel ca voi.
Fraþii mei, deºi toatã lumea vã stigma-
tizeazã ca fiind niºte tipi nebisericoºi, eu per-
sonal ca preot vã pot spune cã sunteþi mai bise-
ricoºi de multe ori decât oameni care calcã
pragul bisericii, dar nu fac din inimile lor bi-
sericã spre a sluji Domnului. Voi Îl numiþi pe
Dumnezeu "un bãiat bun, un bãiat de cartier",
ºi le spuneþi tuturor celor care sunt infestaþi cu
virusul corupþiei cã existã cu adevãrat o jude-
catã a lui Dumnezeu ºi în aceastã viaþã ºi dupã,
ºi cã „Ziua Judecãþii se apropie, nu fugi/ Pe
Judecãtor n-ai cum sã-L prosteºti cu hârtii"
(Când o sã mori)
Dumnezeu este singurul care vã ºtie vieþile
ºi poate v-aþi ºi întâlnit de multe ori cu El pe
strãzile cartierului într-un fel sau altul, prin prie-
tenii care suferã alãturi de voi, la fel ca voi, dar
n-aþi ºtiut niciodatã cã aceastã suferinþã care vã
leagã este chemarea lui Hristos la o bucurie
mai mare decât v-o dã BUG Mafia sau Paraziþii.
Fii tânãr cu Hristos! 7
- ªtiu! - rãspunse omul. Dar nu pot sã
mã rog cu adevãrat mai mult.
- Bine, dar n-ai vreme sã spui nici
mãcar un „Tatãl nostru"! Ce rugãciune spui?
- Eu pur ºi simplu vin aici sã-L salut
pe Dumnezeu. ªi spun simplu: Bunã ziua,
Doamne! Sunt eu, Simon.
<<În fiecare zi bãtrânul domn era vãzut
intrând în vechea bisericã a târgului. Un pic
Într-o zi, Simon nu a mai strãbãtut târgul.
Bãtrâneþea îl doborâse la pãmânt. Fusese
adus de spate, trecea plin de grabã în fiecare gãsit fãrã suflare în plinã stradã ºi-l inter-
zi, îndreptându-se cãtre bisericã când naserã în spital. Aici, bãtrânul era bine îngri-
clopotele trãgeau de amiazã. Nu rãmânea jit, dar nimeni, absolut nimeni nu-l cãuta. El
acolo vreme îndelungatã, dar nici nu s-a era însã tot vesel, bucuria crescându-i la
întâmplat vreodatã sã lipseascã la întâlnirea miezul zilei. La acest ceas, în fiecare zi privi-
de la miezul zilei.
rile lui strãluceau. Cu siguranþã se afla înge-
Îngrijitorul bisericii, care locuia în piaþa din nuncheat în biserica din inima sa ºi spunea
faþa acesteia, îl vedea mereu intrând ºi ieºind
aceeaºi rugãciune: "Bunã ziua, Doamne!
extrem de grãbit, ºi i-a spus ºi preotului paroh. Sunt eu, Simon!"
Acesta a decis sã se aºeze în spatele unei
Era Duminica Paºtilor ºi se apropia amia-
imense coloane ºi sã-l observe pe ciudatul ºi za. În acea frumoasã zi, primãvãraticã ºi
grãbitul vizitator. Bãtrânul nostru intrã ºi,
luminoasã, Simon stãtea dormind pe patul sãu
ajungând în faþa Sfântului Altar, în dreptul de azil. O razã de soare îi lumina ochii plini
icoanei Mântuitorului, face o plecãciune,
de seninãtatea cerului. În vremea somnului
apoi, plin de demnitate, se întoarse din nou acesta începu sã surâdã cu cãldurã. Visa. De
afarã în soarele amiezii. Multe zile la rând,
faþa lui se apropia Cineva plin de o luminã
preotul urmãri acest ritual al bãtrânului la cum nu mai simþise în viaþã, luminându-l. Se
miezul zilei. Într-una din zile îi ieºi în întâm-
apropia încet, liniºtit, cu o privire plinã de o
pinare omului nostru, întrebându-l: profundã prietenie. Apoi, cu un gest al mâinii,
- Ce faci aici?
acest Necunoscut îl salutã scurt: "Bunã ziua,
- Vin sã-mi fac rugãciunea, pãrinte, Simon! Sunt Eu, Domnul Iisus."
rãspunse misteriosul vizitator.
Din acea visare Simon nu s-a mai sculat.
- Nu-i prea lungã! - veni iarãºi observaþia Începuse Paºtele nemuririi.>>
pãrintelui
Acum copilul, cu ochii larg deschiºi,
cãutând parcã sã pãtrundã cu privirea dincolo
de întunericul ferestrei, în aºteptarea aceleiaºi
lumini, exclamã: "Am înþeles, bunico, de ce
trebuie sã mã rog în fiecare zi. Atunci când mã
Dumnezeu vã iubeºte mai mult decât pe cei ce rog, de fapt îl salut pe Dumnezeu. Stau de
s-au învãþat sã se complacã în laºitate, care nu vorbã cu El. Acum înþeleg de ce mi se pãrea
mai luptã pentru adevãr ºi care nici mãcar nu fãrã rost sã spun rugãciunea seara. Pentru cã
mai cred cã existã un Adevãr suprem, care s-au eu o spuneam ca pe o poezie adresatã nimã-
plictisit ºi s-au scârbit sã mai caute. Dumnezeu nui. Dar am înþeles cã atunci când mã rog trebu-
este mai prezent pe strada ºi în cartierul vostru, ie sã vorbesc cu Dumnezeu la fel cum vorbesc
poate mãrginaº, sordid ºi abandonat de admi- cu tine, cu mama, cu tata, cu prietenii mei...
nistraþia publicã. Într-un anume fel, chiar dacã Bãieþelul îºi întoarse privirea din nou cãtre
vã pretindenþi niºte exponenþi ai infracþiona- fereastrã ºi, cu o voce veselã, plinã de bucurie,
litãþii, voi sunteþi niºte flãmânzi ºi însetaþi de rosti: "Bunã seara, Doamne! Sunt eu, Matei.
dreptate. Am vrut sã te salut". Apoi pleoapele i se
Chiar dacã lumea vã judecã dupã aerul închiserã uºor. O razã de luminã îi mângâia
vostru de borfaºi superficiali ºi provocatori, faþa inundatã de fericire. Îl salutase pe
sarcastici, voi aþi simþit cât de incorectã este Dumnezeu.
distribuþia în specta- Pr. Iosif Ciolan
colul lumii, cât de
dure sunt regulile jo- Concurs pentru copii la Victoria
cului, cât de demago- Religia poate face sã vibreze cele mai fine resorturi interioare ale
gice replicile, cât de omului, dar constituie ºi un îndemn la cãutare ºi dialog cu propria
indiferent publicul. conºtiinþã. Includerea ei în educaþia copiilor formeazã tineri cu simþul
Nu uitaþi însã cã Dum- valorii ºi respect faþã de aproapele. De aceea amintim ca lãudabilã
nezeu vã cheamã sã Îi iniþiativa preotului Octavian Smãdu care, cu binecuvântarea ÎPS Lau-
spuneþi pãsurile ºi renþiu Streza, a organizat în data de 4 februarie la biserica "Sfinþii Îm-
durerile voastre în pãraþi Constantin ºi Elena" din Oraºul Victoria concursul pe teme reli-
casa Sa mai mult decât gioase: "Lãsaþi copiii sã vinã la Mine…". Concursul a avut loc în bise-
pe toþi ceilalþi, ºi chiar ricã, fiind precedat de Vecernie. Tematica a fost variatã, copiii trebuind
vã fericeºte: „Fericiþi sã rãspundã la 24 de întrebãri tip grilã. Au participat 36 de copii din 14
cei flãmânzi ºi înse- parohii ale protopopiatelor Fãgãraº, Sibiu, Avrig ºi Rupea, fiind însoþiþi
taþi de dreptate, cã de 10 preoþi ºi 7 profesori de religie. Copiii a fost premiaþi cu diplome,
aceia se vor sãtura“. cãrþi de rugãciuni, dulciuri, iar la sfârºit au participat împreunã cu însoþi-
Pr. Ionuþ Ilea torii la agapa pregãtitã pentru acest eveniment. Prof. Veronica Pãtru
8 Trecut ºi prezent ...
Biserica Brâncoveanu,
ctitorie a unui domnitor martir
Biserica "Sfântul Nicolae", ctitoritã de domnitorul martir Constan-
tin Brâncoveanu, un sfânt al Bisericii Ortodoxe Române, este cel mai
vechi lãcaº de cult din Fãgãraº. Slujitorii ei sunt astãzi pãrintele
Marcel Dobrea (din 1990) ºi pãrintele Ioan Dincã (din 2002).
Mai bine de trei secole ne despart de începuturile acestei biju-
terii brâncoveneºti, dar poves-
tea ei a rãzbãtut peste veacuri
ºi ne este împãrtãºitã chiar de
unul dintre preoþii parohi.
Brâncoveanu, sensibil
la rugãciunile
fãgãrãºenilor
"Într-acest an (1698 n.n.) au
trimis Mãria sa pe Neagoe Pita-
riul Rãtescu în Þara Ardealului, la
Fãgãraº, de au isprãvit o bisericã.
Încã din anul trecut l-au trimis
Mãria sa de au început din teme-
lie a o lucra, cu cheltuiala Mãriei
Sale. Pentru cã neavând creºtinii
de acolo bisericã, trimis-au la
Mãria sã cu multe rugãciuni ca sã
le facã o bisericã. ªi neapãrân-
du-se Mãria sa de un lucru dum-
nezeesc ca acesta, stãtut-au
bucuros dupã rugãciunea lor ºi au
trimis de au fãcut biserica mare ºi
frumoasã întru cinstea Sfântului
Nicolae". Cu aceste cuvinte pre-
zintã cronicarul Radu Greceanu
(sec 17-18) zidirea celui mai
vechi lãcaº de cult din Fãgãraº,
biserica "Sfântul Nicolae".
Credincioºii ortodocºi din Fã-
gãraº avuseserã o bisericã veche,
însã aceasta a ars. Timp de 40 de
ani, ei nu au avut un lãcaº de cult
ºi erau nevoiþi sã meargã în satele
învecinate la slujbe, pentru cã stã-
pânirea austro-ungarã nu le-a dat
aprobare sã zideascã o bisericã
ortodoxã. Aflaþi în aceastã situaþie
grea, s-au hotãrât sã apeleze ºi la
Constantin Brâncoveanu, domnul
Þãrii Româneºti. Acesta, sensibil
la cererea românilor din Fãgãraº,
s-a hotãrât sã-i ajute ºi sã le con-
struiascã o bisericã. Cererea lui Brân-
coveanu, adresatã principelui Mihai
Apafi II, a fost luatã în conside-
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan
Redactor ºef: Natalia Corlean
Responsabil de ediþie: Pr. Ionuþ Ilea
rare, însã urmând a fi respectate
anumite condiþii, între care aceea
ca "zidurile noii biserici sã nu fie
prea groase, nici prea înalte", din
respect faþã de Cetatea Fãgãraºu-
lui, ale cãrei turnuri sã domine în
continuare toatã împrejurimea".
Arhitectul nu este cunoscut,
însã este foarte probabil cã a fost
vorba de unul dintre artiºtii for-
maþi în atmosfera atât de com-
plexã a ªcolii de la Hurezi.
Stil brâncovenesc
Biserica, în ansamblul ei, mar-
cheazã prezenþa stilului renaºterii
brâncoveneºti. Faþadele evidenþia-
zã douã brâie caracteristice aces-
tui stil, la fel ºi corniºele de sub
streaºinã, realizate în cãrãmidã apa-
rentã. Pridvorul deschis este încon-
jurat de zece coloane octogonale.
ªi clopotniþa are formã octogo-
nalã ºi se aflã deasupra naosului.
Cupolele sunt în numãr de trei, din
cãrãmidã ºi de formã semisfericã.
Caracteristice pentru stilul brânco-
venesc sunt ºi cele 7 ferestre cu
ancadramente din piatrã sculptatã
ca ºi ancadramentul uºii, aceasta
pãstratã în forma sa originalã.
Str. Codru Drãguºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Laurenþiu
nr. 6. Tel. 211790 Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean
(Bucium), Pr. Ionuþ Ilea (Ohaba), Pr. Adrian Magda (Victoria), Pr. Alexandru
Stanciu (Ucea de Sus) Pr. Cãtãlin Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Tehnoredactor: Natalia Corlean
februarie 2007
de doi episcopi greco-catolici,
Ioan Pataki ºi Inochentie Micu
Klein, drept catedralã episcopalã.
Din 1737, când sediul episcopiei
Pr. Ioan Dincã
unite s-a mutat de la Fãgãraº la
Iconostasul Pr. Marcel Dobrea Blaj, ea a devenit bisericã de
bisericii "Sf. Nicolae" este cel parohie pânã în 1948, când a
original, sculptat cu deosebitã revenit în posesia adevãraþilor
mãiestrie în lemn de stejar, în destinatari ai ctitorului, credin-
acelaºi stil brâncovenesc ºi a fost cioºii ortodocºi.
poleit cu foiþã de aur. Pictura lui a
fost realizatã, aºa cum o dovedesc Biruitoare
inscripþiile pãstrate, de zugravul
Preda din Câmpulung.
peste veacuri
Pictura altarului ºi a naosului În 1994 a început un proces
a fost executatã în tehnica frescei, dificil de restaurare a bisericii,
urmând îndeaproape iconografia pentru cã aceasta este monument
ºi maniera stilisticã bizantinã, de istoric ºi orice lucrare are nevoie
cei doi fii ai lui Preda: Preda ºi de aprobãri speciale. Între anii
Teodosie. Pictura din pronaos s-a 1994-1998 s-a realizat restaurarea
executat mai târziu ºi este opera ºi recondiþionarea picturii bise-
unui pictor necunoscut, de o va- ricii, înnegritã de veacuri.
loare mult mai micã. Restauratori au fost pictorii
Virginia Videa ºi Gheorghe
Luatã cu forþa Zaharia. În prezent este în curs de
desfãºurare restaurarea iconosta-
Anul 1723 a fost unul greu sului de cãtre pictorul Dorin
încercat pentru închinãtorii bise- Handrea din Bucureºti.
ricii brâncoveneºti, pentru cã Iatã cum, de mai bine de trei
locaºul de cult a fost luat cu forþa secole, putem spune cã biserica
ºi dat în folosinþa credincioºilor Brâncoveanu s-a încãpãþânat sã
greco-catolici. Astfel, aceastã bise- rãmânã neclintitã sub zãdãrnicia
ricã, ctitoritã de un domnitor care vremurilor ºi nevrednicia oame-
a preferat mai degrabã sã moarã nilor. Ea este întruparea cea mai
decât sã se lepede de credinþa vie ºi mai grãitoare a dreptei cre-
ortodoxã, a rãmas în folosinþa dinþe, lauda sfântului ierarh al
greco-catolicilor vreme de peste cãrui nume îl poartã, precum ºi a
200 de ani, iar credincioºii sacrificiului de a cãrui cununã s-a
ortodocºi de aici au fost din nou învrednicit domnescul ctitor ºi
nevoiþi sã ia calea altor biserici. alesul mucenic al lui Hristos,
Vreme de 14 ani, biserica Constantin Brâncoveanu.
"Sfântul Nicolae" a fost folositã Pr. Marcel Dobrea