You are on page 1of 8
 
Izvoarele minunatede la Sâmbãta
Anul I, nr. 4mai 2007
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
cu sprijinul
Roadele Duhului
„Dacã trãim în Duhul,în Duhul sã ºi umblãm" 
Suntem în secolul XXI,un secol plin de realizãri dinpunct de vedere tehnic ºi eco-nomic. Parcã viaþa e maiprosperã, iar oamenii nu mai urmãresc înde-plinirea necesitãþilor fireºti, ci aleargãpentru a avea un trai „decent“, bazat maimult pe „pofte“. Pofte care vin de celemai multe ori dirijate de anumite duhuri,care sunt contrare Duhului Sfânt. Omulnu mai cautã cele ale sufletului, pentru cãar fi etichetat drept retrograd, ci aleargãdupã cele trupeºti, bazate pe simþuri. Duhurile acestor vremi ºi-au aruncatsãmânþa prin televiziune, prin ziare, prininternet. Se cautã peste tot senzaþionalul,ºocul. Prin aceste mijloace nu se maiprezintã realizãrile profesionale, duhovni-ceºti, sau exemple morale, ci totul serezumã la scandaluri, la anormalitate.Pentru tinerii de astãzi este suficient doarsã ai internet pentru a fi iniþiat în faþaimoralã a pornografiei. Apoi, viaþa mon-denã ne prezintã cupluri de succes, pecare tinerii le iau ca modele… ªi ce nespun aceste modele? Cã dragostea sebazeazã pe bani ºi sex… Unde e ati-tudinea creºtinã ºi dragostea autenticã?E clar cã internetul ºi mass-media îºiau valoarea lor, dar toate trebuie folositecu discernãmânt. Pentru cã duhurile necu-rate se infiltreazã în societate, descoperãcãi prin care sã ajungã în sufletele oame-nilor. Trebuie sã luãm seama la lucrareaaceasta nefastã a duhurilor demonice. Caºi creºtini, sã transmitem celorlalþi prinviaþa noastrã cã Duhul Sfânt se pogoarãan de an, zi de zi, clipã de clipã, pentru a întemeia Biserica în sufletele oamenilor.La Botez toþi am fost însemnaþi cuSfântul Mir, prin care se transmitfiecãruia roadele Duhului Sfânt. Acesteroade trebuie pãstrate în sufletele noastreºi pãzite cu ardoare. Care sunt ele? Nespune Scriptura: dragostea, bucuria,pacea, îndelungã-rãbdarea, bunãtatea,facerea de bine, credinþa, blândeþea, înfrânarea, curãþenia trupeascã (Galateni5, 22-23). Acestea sunt duhurile creºtinu-lui ºi prin aceste virtuþi omul credinciosse deosebeºte de lumea în care trãieºte.Sã discernem dar duhurile ºi sã vedemunde ne situãm: sãmânþa Duhului a prinsrãdãcini în noi ºi dã roade, sau duhurilecare invadeazã lumea contemporanã aupãtruns ºi în sufletele noastre prinzândrãdãcini ºi acoperind ca niºte buruienirãsadurile Duhului lui Dumnezeu?
Editorial de Pr. Laurenþiu Broscãþeanu
Afacereasarcofagelor
Pe fondul ignoranþei oame-nilor s-a dezvoltat o adevãratãindustrie a contestãrii funda-mentelor creºtine, industrieextrem de profitabilã
(pag.6)
Vistierulbunãtãþilor
Rusaliile ne aduc PogorâreaDuhului Sfânt, Cel ce esteVistierul bunãtãþilor, Sfinþitorulºi Mângâietorul. Este Cel caresãdeºte în noi credinþa, nãdejdeaºi dragostea, ne întãreºte în cre-dinþã ºi aduce pacea.
(pag.2)
Din cuprins
pag 3
Acum „Apostolat în Þara Fãgãraºuluisepoate citi ºi
pe INTERNET
, laadresa
www.bzf.ro
  N  O  U  !
 
Hranã pentru suflet
 mai 2007
2
De la fricãla propovãduire
Sfânta Scripturã ne descriemomentul în care Duhul SfântS-a pogorât peste SfinþiiApostoli: pe la ceasul al treilea(aproximativ ora 9 dimineaþa),Apostolii fiind ascunºi într-ocasã din Ierusalim, s-a auzit peneaºteptate un vuiet ca o suflarede vânt ºi din cer S-a pogorâtDuhul Sfânt împãrþindu-se pestecapetele Apostolilor ca niºtelimbi de foc. Aceºtia, luminaþide Duhul Sfânt, s-au simþit eli-beraþi de fricã ºi au început sãvorbeascã ºi sã-L preamãreascãpe Dumnezeu, vorbind în limbistrãine, necunoscute lor pânãatunci; astfel, oamenii care erauatunci la Ierusalim pentru sãrbã-toarea Cincizecimii, deºi erau demulte naþionalitãþi diferite,auzeau fiecare în limba lor ºi înþelegeau ce spuneau sfinþiiapostoli. Cei ce auzeau erauuimiþi ºi întrebau: „
 Iatã, nu sunt aceºtia care vorbesc toþigalileieni? ªi cum auzim noi fiecare limba noastrã, în carene-am nãscut?“
(F.A. 2,7-8).Atunci Sfântul Apostol Petru aþinut o cuvântare în urma cãreiaau trecut la credinþa creºtinã în jur de trei mii de suflete.Creºtinii au format o comunitate, întemeindu-se astfel primaBisericã creºtinã, la Ierusalim.
Cine esteDuhul Sfânt?
Duhul Sfânt este a treiaPersoanã a Sfintei Treimi, numit în rugãciuni Vistierul bunãtã-þilor, Sfinþitorul ºi Mângâietorul.Este Cel care sãdeºte în noi cre-dinþa, nãdejdea ºi dragostea.Duhul Sfant sfinþeºte toate, întãreºte în credinþã, aprindeinimile credincioºilor, stinge pu-terea diavolului ºi aduce pacea. Orice creºtin ortodox botezatÎl are pe Duhul Sfânt, pentru cãdupã Botez, prin TainaMirungerii, suntem însemnaþi cupecetea darului Duhului Sfânt.Fiecare dintre noi am primitodatã cu Botezul - renaºtereanoastrã în Hristos - ºi pe DuhulSfânt. Însã darurile Duhului tre-buie pãstrate ºi lucrate în perma-nenþã pentru a da roade. Omulcare cautã în toate zilele vieþiisale sã dobândeascã ºi sãpãstreze Duhul cel Sfânt în viaþalui primeºte binecuvântãrile luiDumnezeu, iar darurile Duhuluivor rodi. ªi ne spune Scriptura cã
„roada Duhului este dragostea,bucuria, pacea, îndelungã-rãb-darea, bunãtatea, facerea de bi-ne, credinþa, blândeþea, înfrâna-rea, curãþia" 
(Galateni 5, 22-23).
Cum Îl primim înviaþa noastrã?
Atunci când ne spovedim,primim darul Duhului Sfânt,dupã cum a spus Sfântul ApostolPetru:
„Pocãiþi-vã… ºi veþi primidarul Duhului Sfânt 
!“ (F.A. 2,38).De asemenea, atunci când ne împãrtãºim cu Trupul ºi SângeleDomnului nostru Iisus Hristos, îlprimim pe Duhul Sfânt, cãcipreotul se roagã în cadrul SfinteiLiturghii ca Tainele sã le fiecelor ce se vor cumineca ºi
„spreîmpãrtãºirea cu Duhul Sfânt" 
.Duhul Sfânt îl primim de laDumnezeu ºi prin rugãciune fã-cutã cu credinþã, dupã cuvinteleMântuitorului: „
Tatãl vostru Celdin ceruri va da Duh Sfânt celor care îl cer de la El!“
(Luca 11,13).
Mângâietorul
Duhul Sfânt îi mângâie pecreºtini cât sunt pe pãmânt. Elalinã durerea celor aflaþi în sufe-rinþe, întãreºte în credinþã ºi înrãbdare pe cei credincioºi,mângâie inimile celor smeriþi ºirâvnitori pentru Hristos. Darpentru a ne bucura de mângâ-ierea Lui, de „bunãtãþile" al cãror„Vistier" este, trebuie ca El sã îºigãseascã loc în sufletele noastre.Cum probãm existenþa DuhuluiSfânt în inimile noastre? Dupãroadele lui: dragostea, bucuria,pacea, îndelungã-rãbdarea, bu-nãtatea, facerea de bine, credin-þa, blândeþea, înfrânarea, curãþia.
 Pr. Ovidiu Bostan
Înãlþarea Domnului,acest mare praznic alcreºtinãtãþii, marcheazã ºiZiua Eroilor. Socotesc cã este firesc, în preajmaacestui moment, sã zãbovim la ceea ce înseamnãeroism, eroi ºi cult al eroilor. Eroismul este înprimul rând dragoste curatã, dragoste neþãrmuritãfaþã de prieteni, faþã de semeni, faþã de neam. „Maimare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca viaþalui sã ºi-o punã pentru prietenii sãi“ (Ioan 15, 13);este iubirea desãvârºitã, manifestatã în cea maisublimã faptã pe care omul o poate sãvârºi înlumea aceasta: jertfa supremã.Eroismul este evadarea totalã a individuluipentru înrolarea voluntarã în serviciul bineluiobºtesc, este dãruirea personalã nelimitatã în sluj-ba demnitãþii, a libertãþii ºi a dreptãþii.Sfinþii Bisericii ºi eroii neamului sunt supremeexemple de datorie împlinitã pânã la capãt în sluj-ba marilor idealuri. Ce li se putea cere mai mult?Au dat tot ce aveau mai scump, darul la care ºi noiþinem atât de mult - VIAÞA!Neamul nostru românesc, aºezat, dupã vorbacronicarului, „în calea tuturor rãutãþilor lumii“, larãscrucea unde se întâlnesc ºi se încruciºeazãatâtea interese ale marilor puteri, a fost neîncetatlovit ºi asuprit. În lupta uriaºã de a ne apãra „sãrã-cia, ºi nevoile, ºi neamul“, am vãrsat cu nemiluitasânge românesc în toate cele patru zãri ale lumii ºila toate hotarele þãrii.În aceastã zi de pomenire sã renunþãm mãcarpentru o clipã la preocupãrile noastre egoiste ºimeschine, pentru a ne gândi la ei, la eroii noºtri,care au cãzut pentru noi toþi ºi pentru fiecare dintrenoi, pentru ca noi sã fim astãzi liberi sã trãim.Eroii, prin eforturi neînchipuite, prin ostenelifãrã margini ºi prin dãruirea propriilor vieþi, asi-gurã prezentul ºi viitorulneamului. Ei sunt temeliaistoriei, jertfa lui Abel pecare Dumnezeu o primeºte din mâinile acestuineam pentru iertarea pãcatelor, pentru ºtergereafãrãdelegilor, pentru fericirea noastrã ºi a copiilornoºtri. Ei stau deasupra noastrã, pentru cã faptelelor sunt departe de laºitatea noastrã zilnicã. ªi dacãnu ne putem ridica la mãsura lor, sã le acordãmmãcar un moment de rugãciune ºi cinstire. Sã neplecãm în faþa amintirii lor întocmai ca în faþa unormoaºte de sfinþi ºi sã ne uitãm la ei ca la niºteicoane luminoase.Prin respectarea memoriei lor, noi ne înãlþãmpe noi înºine ºi facem ca ei sã trãiascã mereu.Pentru cã eroii nu mor atunci când coboarã în mor-mânt, ci mor atunci când coboarã în uitare.Sã nu lãsãm sã se întâmple acest lucru, pentrucã eroii ne însoþesc mereu, cu faptele ºi prezenþalor, precum parfumul de tãmâie. Ziua lor este oevlavioasã pomenire ºi o faptã bine plãcutã luiDumnezeu, pe care Îl rugãm cu toatã stãruinþa ºicãldura sufletelor noastre sã primeascã jertfa desânge a eroilor noºtri ºi s-o facã sã rodeascã înslujba neamului omenesc.Acesta este rostul acestor gânduri. Oricât devechi ar fi mormintele lor, lor le datorãm ceea cesuntem ºi de aceea indiferentismul nostru pânã lavizita oficialã din urmãtorul an este dureros.Cineva spunea cã existã douã feluri de a-þi cinstieroii: lãsându-þi cartea de vizitã o datã pe an lamormintele lor sau continuând ºi desãvârºind însupravieþuitori opera pentru care s-au jertfit.Sã le cinstim memoria ºi sã ducem mai departenãzuinþele pentru care ei s-au jertfit. În veci sã le fiememoria binecuvântatã!
 Pr. militar Valentin Beþiu
În Duminica Rusaliilor sãrbãtorim Pogorârea Duhului Sfânt peste SfinþiiApostoli ºi ziua întemeierii Bisericii creºtine. Hristos Se înalþã la ceruri, dar nu nelasã orfani, ci, dupã cum a promis înainte de rãstignire, ne trimite „alt Mângâietor“,„Duhul Adevãrului, Care de la Tatãl purcede“, dupã cum mãrturisim în Crez.
De ziua lor
Vistierul bunãtãþilor
 
mai 2007
 Eveniment
3
Izvorul vindecãtor
Izvorul Tãmãduirii este o sãr-bãtoare închinatã Maicii Dom-nului, în amintirea izvorului dela Constantinopol, unde de-alungul timpului s-au sãvârºitmulte minuni, vindecându-seboli ºi rãni fãrã numãr, de la împãraþi ºi patriarhi pânã laoameni de rând.La mãnãstirea Brâncoveanumai întâi a fost izvorul, cu multmai vechi ºi decât biserica ºidecât mãnãstirea. El a fost gãsit în urmã cu peste cinci veacuri într-o poianã: un paradis deverde ºi vis, la poalele MunþilorFãgãraºului. Oamenii audescoperit cã era binecuvântatºi vindecãtor, cãci mulþi s-autãmãduit de boli dupã ce aubãut din apa lui. Astfel i s-aspus Izvorul Tãmãduirii.
Izvorul Ortodoxieiardelene
Un secol mai târziu, uimit deputerile apei, Constantin Brânco-veanu a ridicat, în 1696, aici obisericuþã de piatrã ºi o mãnãsti-re, chiar lângã izvorul miracu-los. Voievodul a adus de pestemunþi cãlugãri ºi dascãli, a fãcuto ºcoalã de grãmãtici, alta dezugravi ºi o tiparniþã, dând ast-fel naºtere „izvorului Ortodo-xiei ardelene“. Imediat dupã ce voievodulctitor a suferit martiriul la Con-stantinopol, în 1714, cu toþi ceipatru fii ai sãi, a început ºi mar-tiriul mãnãstirii de la Sâmbãta.A început pentru românii orto-docºi din Ardeal catolicizarea cuforþa, impusã de ocupanþii habs-burgi. Curând, generalul Bukowavea sã radã cu tunurile peste150 de mânãstiri ortodoxe, lãsândArdealul fãrã viaþã monahalã. Mânãstirea de la Sâmbãta ascãpat o vreme, fiind mãnãstiredomneascã. Dar în 1785, a fostspulberatã cu tunul. Pustiitã ºiprãbuºitã, cu turla spartã, a rãmasdescoperitã în bãtaia vânturilor,a ploilor ºi zãpezilor aproape150 de ani. Doar credincioºiidin satele vecine, cu preoþii lor în frunte, aveau sã mai vinã încontinuare la ruinele ei, cu încã-pãþânare, an de an, de IzvorulTãmãduirii, sã se roage.
Izvor duhovnicesc ºicultural
De-abia dupã Marea Unire, în 1926, mitropolitul NicolaeBãlan avea sã devinã cel de-aldoilea ctitor al mânãstirii. Afost desemnat pãrintele ArsenieBoca, primul stareþ al mãnãsti-rii. Biserica refãcutã a fost sfinþi-tã la 15 august 1946, dupã rãzboi. Iar al treilea ctitor este ÎnaltPrea Sfinþitul Antonie Plãmã-dealã, care a rezidit din temelieincinta Mânãstirii Brâncoveanu,lucrare începutã în anul 1985.Incinta în stil brâncovenesc afost ridicatã din temelie în jurulbisericuþei brâncoveneºti. Noulcorp de clãdiri cuprinde, printrealtele, o trapezã încãpãtoare,bucãtãrie ºi chilii, casa brân-coveneascã, o bibliotecã ºi unmuzeu, unde sunt expuse icoa-ne vechi pe sticlã, lemn ºi obi-ecte de patrimoniu. În anul2003 a fost inauguratã ºiAcademia de la Sâmbãta.
Izvor de bucurie,pace ºi binecuvântare
Anul acesta, de Izvorul Tã-mãduirii, bucuria sãrbãtorii aadunat un sobor impresionantde preoþi, în frunte cu Înalt PreaSfinþitul Laurenþiu Streza, mitro-politul Ardealului, avându-l alã-turi pe Prea Sfinþitul VisarionRãºinãreanul, episcop vicar. An de an vin aici mii de cre-dincioºi din toatã þara, atraºi înmod tainic de ospitalitatea aces-tor meleaguri, care se regãseºteºi în dragostea cu care sunt întâmpinaþi pelerinii de cãtreobºtea monahalã, condusã cudestoinicie de pãrintele stareþIlarion Urs. Bogãþia duhovni-ceascã a cuvântului ziditor ros-tit de pãrintele Teofil Pãrãianueste un alt izvor viu spre carealeargã mii de suflete însetatedin toate colþurile þãrii. Bucurându-ne ºi noi de aces-te izvoare minunate careizvorãsc de la mãnãstirea cti-toritã de voievodul martir, sãurmãm îndemnul care ne estepus la suflet la ieºire: „Bucuriecelor ce vin, pace celor cerãmân, binecuvântare celor cepleacã“.
 Pr. Cãtãlin Teulea
Prin pensionarea pãrinteluiprofesor Ioan Glãjar, parohiaortodoxã de la Ucea de Jos arãmas vacantã. Astfel cã, înmartie 2007, a fost numit pen-tru aceastã parohie pãrinteleIoan Tãrcuþã. Instalarea sa aavut loc în 15 aprilie 2007, adoua duminicã dupã Paºti.Pãrintele Ioan a avut bucuriaca la instalarea sa în aceastãparohie sã participe Înalt PreaSfinþitul Laurenþiu Streza,Mitropolitul Ardealului, însoþitde pãrintele Petru Pantiº, con-silier pastoral-misionar, pãrin-tele protopop Ioan Ciocan ºipãrintele Gheorghe Gãitãnaru din Feldioara.Pãrintele Ioan Tãrcuþã este licenþiat alFacultãþii de Teologie „Andrei ªaguna“ dinSibiu, promoþia 2002. A fost hirotonit în acelaºian, pe seama parohiei Borlova, protopopiatulCaransebeº. Pãrintele a fost emoþionat dedragostea ºi bucuria cu care a fost primit de cre-dincioºi, aceºtia participând în numãr mare laevenimentul instalãrii, dar ºi dupã aceea, la sluj-bele bisericii. În felul acesta, comunitatea orto-doxã de la Ucea urmeazã îndem-nul rostit de pãrintele profesorIoan Glãjar, cu ocazia instalãriinoului preot: „Sã-i acordaþi cin-stire, ascultare ºi ajutor. Numaiaºa slujirea sa va fi rodnicã, atât în viaþa cereascã, cât ºi în ceapãmânteascã!“. Pãrintele Ioan Tãrcuþã îºidoreºte sã continue lucrarea pas-toral-misionarã a pãrintelui pro-fesor Ioan Glãjar, pentru a ducemai departe flacãra credinþeituturor celor încredinþaþi sprepãstorire. „Mã bucur cã amprilejul sã fiu povãþuit de <<unmare om>>, aºa cum mulþi pre-oþi au afirmat despre pãrintele profesor IoanGlãjar. Mã bucur cã am cinstea de a-l sprijini labãtrâneþe pe unul dintre dascãlii de teologie aiinstituþiei, care m-au format ca slujitor alAltarului“, ne-a spus pãrintele Ioan. Mai multeamãnunte despre noul preot paroh de la Ucea deJos veþi putea afla din numerele noastre viitoare,când pãrintele Ioan Tãrcuþã va fi invitatul rubricii„Noi Apostoli“.
 Pr. Cãtãlin Teulea
Izvoarele minunate de la Sâmbãta
Izvorul tãmãduirii este al doilea hram al mãnãstirii Brâncoveanu de la Sâmbãtade Sus. În Vinerea din Sãptãmâna Luminatã mii de credincioºi din toatã þara vinsã se bucure de aceastã oazã de liniºte ºi binecuvântare.
Parohia Ucea de Jos are un nou preot

Reward Your Curiosity

Everything you want to read.
Anytime. Anywhere. Any device.
No Commitment. Cancel anytime.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505