Anul I, nr.

5
iunie 2007
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Societatea contemporanã
Din cuprins
Stresul,
boala secolului
ucide familia
Solicitãrile suferite la locul
de muncã, ºomajul ºi exclude-
rea socialã, probleme familiale,
agresiuni sonore, aglomeraþia
din mijloacele de transport în co-
mun, toate aceste situaþii, print-
re multe altele, genereazã ceea
ce uneori este considerat boala
secolului: stresul. (pag.14)

Postul
Sfinþilor Apostoli
Postul este strâns legat de
marile sãrbãtori creºtine.
Bucuria acestor sãrbãtori, cu
rol central în viaþa credin-
cioºilor, nu ar putea fi gustatã
din plin fãrã post. (pag.6)
Editorial de Pr. Adrian Magda "slãbiciunea" de a nu riposta celui care te
Curajul de a fi normal
De multe ori auzi cã
ceea ce faci e inutil, cã e prea
multã rãutate pretutindeni ca
sã mai existe ºansa de a gãsi
o persoanã care sã facã
binele dezinteresat, cã deºi
merg unii la bisericã sunt mai pãcãtoºi
decât cei care þin patul cald duminca
dimineaþa, cã n-are rost sã-i zâmbeºti celui
de lângã tine pentru cã oricum nu contezi
în ochii lui dacã nu faci parte din "planul
lui personal de dezvoltare", etc.
Trebuie sã iei o decizie. Lumea te vrea
altfel. Te vrea ca ea (k-lumea). ªi te în-
trebi de ce? Eºti chiar atât de diferit, chiar
atât de ciudat, pentru cã ai în bibliotecã ºi
niºte cãrþi de spiritualitate pe lângã cele-
lalte, pentru cã îþi faci cruce când te aºezi
la masã sau când te duci la culcare, cã îþi
mãnânci omleta de miercuri joi, cã ai
pag. 3
agreseazã sau te contorsioneazã în faþa
celorlalþi? Cã ai curaj sã fi normal?
Omul, prin creaþie, este "imago dei",
chip al Creatorului. Deci are o identitate,
este cineva. Este capabil sã perceapã lumea
prin cele cinci simþuri ºi sã o depãºeascã,
sã doreascã în mod natural binele ºi sã
iubeascã frumosul, sã discearnã raþional
modul în care îºi activeazã ºi lucreazã pro-
priile puteri fizice ºi sufleteºti. Sã
depãºeascã cadrul natural al existenþei ºi
sã se ancoreze în spaþiul duhovnicesc. Cu
toate acestea nu mai putem recunoaºte
omul, CHIPUL (lui Dumnezeu), NOR-
MALUL, pentru cã acestui Chip i se inter-
pune astãzi MULÞIMEA FÃRÃ CHIP,
"grosul" fãrã identitate, mulþimea fãrã do-
rinþe superioare, fãrã scopuri înalte, care
nu mai vrea decât "pâine ºi circ", "dresaþii"
zilelor noastre. Ne-am obiºnuit atât de
mult sã stãm încruntaþi, sã-l pândim pe
celãlalt, sã-l punem la insectar...
Pentru unii ilare, pentru altii tragice,
aceste constatãri "fotografiazã" o stare de
spirit a contemporaneitãþii, o stare de anor-
malitate în care ne complacem, o viaþã
fãrã Hristos, o viaþã liberã dar fãrã liber-
tate, pentru cã am devenit sclavii propriei
noastre libertãþi. O viaþã anormalã.
Pentru omul dinlãuntrul Bisericii, creº-
tinul ancorat în Dumnezeu ºi angajat în-
tr-o viaþã seninã, duhovniceascã, lucrurile
sunt simple. El ºtie cã "normal" înseamnã
sã ai viaþã evlavioasã, sã-l pui pe Hristos în
centru, sã te împãrtãºeºti de Tainele
Bisericii, sã ai comuniune cu toþi, sã suferi
cu toþi ºi sã te bucuri pentru toþi, sã ai liber-
tate sã faci orice dar sã faci numai binele ºi
încã ceva pe deasupra: sã ai puterea sã-L
mãrturiseºti pe Hristos în faþa celorlalþi...
Omul dinlãuntrul Bisericii ºtie al Cãrui
chip este ºi se strãduieºte zi de zi sã nu
facã de ruºine Chipul lui Dumnezeu din el,
sã se pãstreze normal. Dar vom (mai)
avea curajul sã rãmânem normali?
 2 Eveniment
Masluri de obºte în Þara Fãgãraºului
Maslul este a ºaptea Tainã a Bisericii, în
care, prin rugãciunile preoþilor ºi ungerea cu
untdelemn sfinþit a pãrþilor însemnate ale
trupului, credincioºii dobândesc vindecarea
de bolile trupeºti ºi sufleteºti.
Aceastã Tainã a fost instituitã de însuºi
Mântuitorul când a trimis pe Sfinþii Sãi
Apostoli la propovãduire, zicându-le: "Celor
ce vor crede, aceste semne le vor urma: în
numele Meu demoni vor izgoni, peste cei
bolnavi îºi vor pune mâinile ºi se vor face
sãnãtoºi" (Marcu XVI, 17,18). Sfinþii
Apostoli au practicat Taina Sfântului Maslu
chiar de la prima lor propovãduire : "ªi
scoteau mulþi demoni ºi ungeau cu untde-
lemn pe mulþi bolnavi ºi-i vindecau" (Marcu
VI, 13).
Urmând apostolilor, episcopii ºi preoþii
au sãvârºit ºi ei aceastã Sfântã Tainã, dupã
cum ne aratã Sfântul Apostol Iacob: "Este
Bucurie
duhovniceasca
la Victoria
În data de 21 mai, Oraºul Victoria s-a
îmbrãcat în haine de sãrbãtoare. Sfinþii
Împãraþi Constantin ºi Elena este hramul
sfântului locaº pãstorit de pãrintele Octavian
Smãdu, iar de-a lungul anilor am avut
bucurii duhovniceºti prin aducerea la aceastã
bisericã de moaºte de sfinþi ºi icoane fãcã-
toare de minuni.
Anul acesta am avut în mijlocul nostru
icoana Sfintei Fecioare cu Pruncul, icoanã
fãcãtoare de minuni datatã din secolul al
XVII-lea, provenind de la Mãnãstirea
Dragomireºti din Maramureº. Este singura
icoanã rãmasã în urma incendiului care a
devastat în totalitate vechea vatrã monahalã a
Dragomireºtiului, numitã "La Prihodiºte".
Ajunsã la Oraºul Victoria, mii de credincioºi
au venit încã din seara zilei de 19 mai pentru
a se închina la aceastã icoanã.
În ziua hramului a fost sãvârºitã Sfânta
Liturghie arhiereascã de cãtre un sobor de
preoþi în frunte cu Prea Sfinþitul Visarion
Rãºinãreanul, episcop vicar al Arhiepis-
copiei Sibiului. Mulþumirea a fost imensã din
partea credincioºilor din întreaga zonã, care
au avut o mare bucurie duhovniceascã.
Rãsplata rugãciunilor a fost imediatã,
pentru cã îndatã dupã plecarea icoanei din
oraº, pãmântul însetat a primit binecu-
vântarea unei ploi binefãcãtoare.
Pr. Dorin Nãpar,
Capela Spitalului Victoria
cineva bolnav între voi? Sã cheme preoþii
Bisericii ºi ei sã se roage pentru el, ungân-
du-l cu untdelemn, în numele Domnului. ªi
rugãciunea credinþei va mântui pe cel bolnav
ºi Domnul îl va ridica ºi de va fi fãcut pãcate
se vor ierta lui"(Iacob V 14,15).
Sfântul Maslu este Taina care, prin rugã-
ciunile preoþilor ºi prin ungerea trupului cu
untdelemn sfinþit, împãrtãºeºte credinciosu-
lui harul lui Dumnezeu pentru tãmãduirea
Încã un om bun merge la
Cel ce este Bun
Am fost cu toþii surprinºi la
vestea cã Inginerul Gheorghe
Guºeilã, directorul Electrica S.A.
Fãgãraº, a trecut la cele veºnice. Un
om bun. Adevãrata radiografie a
vieþii este cea de la sfârºit: am vãzut
cum sute de persoane, oficialitãþi ºi
un sobor mare de preoþi l-au petre-
cut spre întâlnirea cu Domnul pe cel
cunoscut drept un om care nu refuza
niciodatã sã rãspundã la o cerere de
ajutor. ªi a semnat destul de multe.
Inginerul Guºeilã s-a nãscut pe 22
iulie 1962, în satul Iaºi, din comuna
Recea. A urmat ºcoala primarã în satul
natal, clasele V-VIII în Sãvãstreni ºi apoi
Liceul industrial din Fãgãraº. În 1980 a
intrat la Facultatea de Electrotehnicã din
cadrul Universitãþii Politehnice din
Braºov. Dupã terminarea facultãþii a
lucrat la Hidroconstrucþia Râmnicu
Vâlcea, iar din 1988 la Electrica Fãgãraº.
Dupã nici doi ani a fost numit ºef al
Centrului de Furnizare ºi Distribuþie
Fãgãraº-Victoria-Rupea, instituþie pe care
a condus-o timp de 17 ani. În urmã cu
puþin timp, a absolvit cea de-a doua facul-
tate (Dreptul) la Sibiu ºi urma sã susþinã
examenul de licenþã. În 1986 s-a cãsãtorit
bolilor trupeºti ºi sufleteºti, pentru iertarea
pãcatelor ºi pentru întãrirea sufletului.
În zona Þãrii Fãgãraºului existã tradiþia
maslurilor "de hotar" sau "de obºte", unde
credincioºii se adunã pe câmp sau la bisericã
ºi se sãvârºeºte Taina Maslului, urmatã apoi
de rugãciuni pentru animale, holde, ploi. La
slujbã participã atât localnicii cât ºi oamenii
din satele vecine sau "fii satului" care locu-
iesc în oraº, dar care au rãmas cu inima ºi
sufletul legaþi de locul de naºtere. Prin rugã-
ciunile înãlþate cãtre Dumnezeu în mijlocul
naturii, ogoarele satelor sunt protejate de
intemperiile naturii, ploile se revarsã cu
binecuvântare asupra þarinilor, iar animalele
sunt protejate de boli.
Sã-L rugãm pe Bunul Dumnezeu sã
primeascã rugãciunile fãcute, sã-ºi reverse
harul Sãu peste hotarele noastre ºi sã ne
apere întotdeauna de cele rele.
Pr. Iulian Boac, Parohia Recea Nouã
cu Georgeta Filip, având împreunã douã
fete, Ligia ºi Alexandra, acum una stu-
dentã iar cealaltã elevã în clasa a IX-a.
Sfinþii Pãrinþi ne spun cã în ce ne
gãseºte moartea, în aceea vom fi judecaþi.
Moartea l-a gãsit pe inginerul Guºeilã pre-
ocupat mereu sã lucreze, sã ajute, sã
rezolve... Iar cei care se pun în slujba
aproapelui sunt slujitori ai lui Dumnezeu.
Biserica l-a cunoscut ca pe un creºtin
pentru creºtini, în sensul cã nimeni nu a
plecat nemângâiat din biroul d-lui. Oare
i-a "semnat" ºi Dumnezeu cererile cele
pentru mântuire? Noi avem nãdejde cã
unul care a avut dragoste de oameni ºi de
Bisericã este pãrtaº la dragostea de
oameni a lui Dumnezeu ºi "moºtenitor al
Împãrãþiei Cerurilor".
Preoþii din Þara Fãgãraºului ºi cei care
s-au bucurat de el sunt alãturi de familie în
rugãciune.
 Eveniment 3
Societatea contemporanã ucide familia
Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului, s-a aflat În partea a doua, deschisã de pãrintele
vineri, 18 mai, în mijlocul preoþilor fãgãrãºeni. Întâlnirea a avut loc la Ciprian Irimie din Lovnic, s-au deschis
Protopopiatul Fãgãraº ºi a fost prilejuitã de conferinþa preoþeascã cu titlul dialoguri ºi asupra vieþii familiei preotului.
"Problema familiei creºtine astãzi. Pastoraþia copiilor, a tinerilor ºi vârstni- La îndemnul Înalt Prea Sfinþitului Lau-
cilor". Ea face parte dintr-o serie de conferinþe organizate de Arhiepiscopie renþiu, pãrintele Teofil Pãrãian de la mãnãs-
pe tema familiei. tirea Brâncoveanu a împãrtãºit preoþilor
Criza familiei parcã nu mai are loc, iar Evanghelia nu din experienþa sa duhovniceascã câteva
mai este auzitã. Mentalitatea contempora- sfaturi privitor la influenþele pe care le are
Conferinþa a abordat o temã de mare
nã a înlocuit credinþa religioasã cu tehnica, familia preotului asupra celor din jur.
actualitate, având în vedere criza majorã în psihanaliza ºi solidaritatea socialã. Aces-
care se aflã familia astãzi. Statisticile tea însã nu îi pot þine locul, iar rezultatul Filme documentare
demografice aratã cã în Europa scade este înfiorãtor: o societate bolnavã, violen- pentru tineri
numãrul cãsãtoriilor ºi creºte numãrul tã (în care pãrinþii îºi ucid copiii ºi elevii îºi
divorþurilor, mai ales în Europa Occiden- împuºcã profesorii), lipsitã de idealuri În final, preoþii fãgãrãºeni au urmãrit
talã. Numãrul tot mai mic de copii ºi tot (singurul obiectiv al vieþii este plãcerea câteva documentare oferite de domnul
mai mare de vârstnici ne oferã imaginea individualistã, indiferent de consecinþe). Sebastian Moldovan, profesor la Facul-
dezolantã a unui continent care tatea de Teologie din Sibiu. Materialele
îmbãtrâneºte de la o zi la alta. prezentate sunt rodul studiilor cercetãrilor
Singura soluþie unor oameni de ºtiinþã, care demonstreazã
Cauzele sunt multiple ºi complexe: trans- Singura ºansã de supravieþuire a fami- influenþele dezastruoase ale vieþii sexuale
formãrile societãþii la nivel cultural ºi tehnic liei în aceastã societate îmbolnãvitã este
promoveazã un nou mod de viaþã, individua- orientarea spre un mod de viaþã creºtin, dezordonate asupra viitorului tinerilor care
list ºi egoist. Avem o societate preocupatã sub binecuvântarea lui Dumnezeu. ªi asta o practicã. Documentarele au fost puse ºi
îndeosebi de progresul material cu orice deoarece criza cea mai profunda a familiei la dispoziþia preoþilor, care au astfel posi-
preþ ºi lipsitã de idealuri ºi valori. Absenþa este insuficienta ei deschidere spre aju- bilitatea de a argumenta ºtiinþific anumite
idealului pe termen lung ºi a valorilor torul lui Dumnezeu în organizarea însãºi a probleme în întâlnirile pe care le pot orga-
creeazã adesea în om sentimentul vidului, vieþii conjugale. niza cu tinerii.
al singurãtãþii ºi al abandonului, determi- Aceastã dezbatere ºi soluþiile propuse
În prima parte a conferinþei, pãrintele au avut ca scop responsabilizarea preotu-
nând mulþi oameni sã se refugieze în prac- Alexandru Stanciu din Ucea de Sus a pro-
tica drogului, a violenþei, dar ºi în sinu- pus câteva metode pastorale concrete prin lui în vederea unei mai vii implicãri a
cidere ca mod de rezolvare a problemelor. care Biserica poate oferi familiei sprijinul Bisericii în viaþa de zi cu zi a creºtinului.
La criza aceasta de ordin spiritual din de care are nevoie pentru a ieºi din crizã. Pr. Cãtãlin Teulea,
Europa Occidentalã se mai adaugã în fos- Natalia Corlean
tele þãri cu regim comunist ºi alþi factori
negativi care lovesc în familie: sãrãcia, 5 duc mai departe "Flacãra Ortodoxiei"
ºomajul, violenþa, nesiguranþa zilei de Faza judeþeanã a concursului pe teme Cristina Bârghiºan de la ªcoala generalã nr.
mâine, emigraþia spre þãri mai bogate. religioase "Flacãra Ortodoxiei" a avut loc în 2, cu nota 8,80.
În România, criza familiei se manifestã data de 12 mai, la ªcoala generalã nr. 11 din La liceu Ella Stiniguþã de la Colegiul
ºi în abandonul copiilor ºi în abandonul Braºov. Au participat 69 de elevi din clasele National "Radu Negru" s-a clasat pe primul
vârstnicilor, în numãrul mare de avor- V-VII din tot judeþul Braºov, dintre care 25 loc la clasa a IX-a, cu nota 9,60; la clasa a
turi ºi chiar o creºtere a numãrului au fost din Fãgãraº ºi din oraºul Victoria. La X-a Paul Negrilã a obþinut menþiune cu nota
divorþurilor, creºterea violenþei în fami- secþiunea liceu fãgãrãºenii au fost reprezen- 7,80, iar la clasa a XI-a locul I a fost ocupat
lie ºi creºterea delicvenþei juvenile. taþi de 5 elevi de la Colegiul Naþional "Radu de Alexandra Ioana Popa cu 9,60 ºi menþi-
Negru". uni au obþinut Nicoleta Dobrean ºi Maria-
O societate bolnavã Rezultatele concursului au fost mulþumi- Marilena Mailat cu 8,25 ºi 8,20.
Cauzele economice ºi transfor- toare pentru zona noastrã, Þara Fãgãraºului Subiectele pentru olimpiadã au fost de
mãrile specifice perioadei de tranziþie obþinând 5 premii ºi 4 menþiuni, restul con- un nivel mediu, dar la unele cerinþe au fost
spre capitalism explicã doar în parte curenþilor situându-se în general în prima destul de dificile. Prima parte a constat din
acest fenomen. Nu trebuie uitat cã în parte a clasamentului. întrebãri cu rãspunsuri grilã, iar a doua parte
parte criza spiritualã a familiei în Astfel, la clasa a VI-a locurile I ºi II au a fost de compunere.
România se datoreazã ºi secularizãrii fost ocupate de Patricia Coman ºi Cristina Ultima fazã a olimpiadei de religie va
impuse de regimul comunist prin faptul Muntean de la Liceul Teoretic "I. C. avea loc la Mãnãstirea Brâncoveanu de la
cã educaþia copiilor ºi tinerilor a avut la Drãguºanu" din Victoria, cu notele 9,80, Sâmbãta de Sus, unde va avea loc premierea
bazã ateismul. Lipsa unei educaþii în respectiv 9,60, iar Ana-Maria Pandrea de la elevilor ºi concursul la care vor participa ele-
credinþa creºtinã timp de zeci de ani îºi ªcoala generalã nr. 1 din Fãgãraº a obþinut vii premianþi. Elevii vor fi cazaþi ºi vor lua
spune cuvântul la adulþii de azi. menþiune cu nota 9,40. masa la mãnãstire pe parcursul a trei zile.
În mentalitatea modernã Dumnezeu La clasa a VII-a locul III a fost obþinut de Prof. Veronica Pãtru
 4 Chipuri pentru veºnicie
Biografia unui pãrinte: A u r e l R ã d u l e þ
Copilãrie zbuciumatã
Pãrintele Aurel Rãduleþ s-a nãscut în
ziua de 10 septembrie 1943 în satul
Berivoii Mari, în casa lui Ioan ºi Lucreþia
Rãduleþ, fiind al doilea bãiat al lor. Primii
ani din viaþã îi petrece în satul natal, la
poalele munþilor Fãgãraº. Murindu-i tatãl,
întors grav bolnav de pe front, rãmâne
orfan de la vârsta de 4 ani. Dumnezeu îi
rânduieºte însã un alt "tatã" în persoana
preotului Andrei Aldea ºi astfel îºi petrece
anii copilãriei în comuna Recea, unde
acesta era preot, urmând primele 4 clase
primare la Berivoi ºi apoi 3 clase la ªcoala
nr.1 din Fãgãraº. Între timp, cel de-al
doilea tatã a fost arestat ºi închis pentru cã
nu a divulgat secretul spovedaniei în cazul
unui "partizan" din munþii Fãgãraºului,
gãzduit ºi spovedit la dânsul.
ªef de promoþie
În viaþa pãrintelui au urmat apoi ºi ani
frumoºi, începând în 1957 cursurile
Seminarului Teologic Ortodox Român din
Cluj-Napoca, pe care îl terminã în 1963,
ani împletiþi cu amintiri din zona
Luduºului de Mureº, unde ºi-a petrecut
vacanþele alãturi de fratele mai mic.
Dupã absolvire s-a înscris la cursurile
Institutului Teologic din Sibiu pe care le-a
absolvit în anul 1967 ca ºef de promoþie.
În anul III (1966), în luna iulie, s-a
cãsãtorit cu Anicuþa ªolcã, al cãrei
strãbunic era preot, iar tatãl cântãreþ bise-
ricesc în satul Felmer (judeþul Braºov).
Preot misionar în secuime
Pentru cã viitoarea soþie a pãrintelui
mai avea încã doi ani de studiat la
Institutul Pedagogic din Braºov, pãrintele
Aurel Rãduleþ a cerut Înalt Prea Sfinþitului
Mitropolit Nicolae Mladin sã-l trimitã trei
ani "unde are nevoie Biserica". Aºa a fost
trimis "în secuime", ca paroh la Luper-
Doboi (Protopopiatul Topliþa ) unde a
funcþionat pânã în 1969, nãscându-i-se aici
primii doi fii: Ioan ºi Marian.
A fost apoi transferat la Parohia Tuº-
nad Bãi pentru doi ani, aici având o activi-
tate pastoralã rodnicã, reactivând mai
multe parohii ºi filii ortodoxe care figurau
doar cu numele în listele protopopiatului
Topliþa (vezi parohiile Ciuc-Sângiorgiu,
Lãzãreºti, Sâncrãieni ºi altele, pânã la
numãrul de 24 de sate ). Aici a fãcut ade-
vãrata misiune. A întâlnit cazuri în care în
satul respectiv exista bisericã (în
paraginã, nemaislujindu-se de
zeci de ani) ºi nu existau credin-
cioºi, sau mai grav, erau sate care
aveau credincioºi ºi nu mai exista
bisericã. Mulþi dintre aceºtia
aveau conºtiinþa cã sunt români,
însã numele lor erau maghiarizate
ºi aproape cã nu mai ºtiau sã vor-
beascã româneºte.
Sãcele ºi Copãcel
Din parohia aceasta a plecat
la Sãcele, unde a activat doi ani.
A pictat biserica din Sãcele în numai doi
ani. Tot în aceastã parohie i se nasc urmã-
torii doi copii, Teodor ºi Elena. Iatã cã
s-au împlinit nu trei ani, cât ceruse pãrin-
tele Mitropolitului Nicolae Mladin, ci
ºapte ani, ani rodnici în care a fost secon-
dat tot timpul de soþia sa Anicuþa, ani de
care pãrintele îºi aminteºte cu mult drag.
În 1972 se transferã în Þara Fãgãra-
ºului, în parohia Copãcel, unde a fost
primul care a statornicit slujirea zilnicã în
bisericã ºi unde a funcþionat pânã în 1982.
Aici i s-au nãscut urmãtorii ºase copii:
Adrian, Dumitru, Maria, Daniela, Nicolae
ºi Gheorghe, ultimul decedând în urma
unui eveniment nefericit în anul 1982,
fiind înmormântat în spatele altarului bise-
ricii, loc pe care pãrintele a ridicat o bise-
ricuþã (biserica mare în miniaturã).
Împliniri ºi necazuri la
Sibiu
De aici pãrintele Aurel a plecat prin
transfer la Sibiu în parohia Iosefin II, unde
a activat pânã la 1 octombrie 2006. Am
putea considera aceastã perioadã din viaþa
pãrintelui ca fiind una cu totul deosebitã.
Au fost ºi bucurii ºi împliniri concretizate
prin naºterea ultimelor trei fiice: Aniºoara,
Ioana-Cristina ºi Mihaela, dar ºi prin înfiin-
þarea a douã capele în Sibiu cu hramurile
Acoperãmântul Maicii Domnului ºi
Sfânta Muceniþã Filofteia. Au fost ºi
necazuri, (moartea fiicei Elena în martie
1989) ºi neîmpliniri legate de dorinþa de a
construi o bisericã în Sibiu în vremea
comunismului.
Toate aceste neîmpliniri s-au spulberat
odatã cu evenimentele din 1989, când
visul pãrintelui s-a împlinit prin punerea
pietrei de temelie a celei ce urma sã fie
mãreaþa bisericã din Piaþa Rahovei, cu hra-
mul Sfinþii Împãraþi
Constantin ºi Elena, sfinþitã
în 21 mai 2007.
Vicar al
Mitropoliei
La Sibiu activitatea
pãrintelui s-a desfãºurat pe
mai multe planuri. În primul
rând a reuºit sã statorniceascã
slujirea Sfintei Liturghii zil-
nic (doar la catedralã se mai
slujea zilnic ). Din 1990 pânã
în 1998 pãrintele Aurel a
funcþionat ca Vicar administrativ al
Mitropoliei, având experienþa reorga-
nizãrii Episcopiei Alba-Iuliei în anul 1975,
când a fost numit de cãtre Mitropolitul
Nicolae Mladin consilier administrativ-
bisericesc, ocupându-se de toate cele nece-
sare funcþionãrii reînfiinþatei Episcopii de
Alba-Iulia, alãturi de Prea Sfinþitul
Episcop Emilian Birdaº.
Ca vicar al Mitropoliei Sibiului s-a
implicat în lucrarea de reînfiinþare a
vechilor mãnãstiri distruse de generalul
Bukov. Astfel a participat direct la reînfi-
inþarea bisericilor "Sfântul Apostol
Andrei" de la Berivoii Marii, Schitul
"Sfinþii 40 de mucenici" de la Berivoii
Mici, mãnãstirile Bucium, Dejani,
Buneºti, Boholþ ºi Cârþiºoara.
Profesor la seminar
Între anii 1997-2003 a funcþionat ca
profesor la Seminarul Teologic Ortodox
"Sf. Constantin Brâncoveanu" din Fã-
gãraº, având un aport esenþial la înfiinþarea
acestei ºcoli teologice unde a predat
materiile: IBU, Pastoralã, Cateheticã,
Omileticã ºi Istoria religiilor, iar la capela
Seminarului le-a predicat tinerilor semi-
nariºti, împãrtãºindu-le din vasta sa expe-
rienþã.
Am putea spune cã dorinþa pãrintelui
de a se întoarce pe pãmânturile natale s-a
împlinit prin aceea cã s-a pensionat de la
parohia Voievodenii Mici.
La 21 mai 2007 Înalt Prea Sfinþitul
Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului,
recunoscându-i meritele deosebite, i-a
acordat cea mai înaltã distincþie bise-
riceascã, aceea de a fi "purtãtor de be-
derniþã" (distincþie care se acordã doar
arhiereilor ºi arhimandriþilor).
Pr. Laurenþiu Broscãþeanu

„Preotul nu are alt instrument de constrângere
decât convingerea cu care îºi îndeplineºte vocaþia"
Pãrinte Ciprian, cum aþi
ajuns preot?
Nu pot sã spun cã am avut o
vocaþie înnãscutã. Aveam alte
preferinþe pentru viitorul meu,
însã într-un anumit moment din
viaþã am ajuns sã optez pentru
teologie. Ceea ce cred cã a acþio-
nat pasiv la aceastã alegere este
faptul cã mi-o amintesc pe ma-
ma, în fiecare searã, înge-
nunchind lângã pat ºi citind din
psalmi. Un alt moment care
m-a influenþat a fost atunci când
am avut un accident la un
picior, motiv pentru care a tre-
buit sã stau vreo douã-trei luni
de zile imobilizat acasã, perioa-
dã în care mama a venit din nou
cu propunerea sã dau la semi-
nar, aducându-mi atunci ºi Mi-
ca Biblie. Am citit-o mai mult
din plictisealã, însã mi-a plãcut
enorm de mult. Atunci a avut
loc ca un fel de convertire a mea.
Vã aduceþi aminte de ceva
care v-a marcat din timpul
studiilor?
Pentru cã pãrinþii mei erau
despãrþiþi trãiam în facultate
doar pe seama financiarã a
mamei. Þin minte cã mã rugam
lui Dumnezeu sã-mi dea posi-
bilitatea sã iau bursã, pentru a
uºura sarcina mamei. Ea nu îmi
spunea niciodatã, dar simþeam
ºi vedeam situaþia, indiferent de
cât de bine era camuflatã de
mama. Mergeam înainte ºi
dupã fiecare examen în cate-
dralã. Chiar dacã nu luam întot-
deauna nota pe care o consider-
am pe moment necesarã, Dum-
nezeu lucra în aºa fel încât pânã
la urmã luam bursã. Asta m-a
fãcut sã am o mare încredere în
providenþa înþeleaptã a lui
Dumnezeu ºi în purtarea lui de
grijã pentru toate.
Când vã uitaþi în urmã,
simþiþi o recunoºtinþã deose-
bitã pentru cineva anume?
Recunoºtinþa mea merge în
primul rând cãtre familia mea,
în special cãtre mama, însã tot
în primul rând - dacã pot sã spun
aºa - ea se îndreaptã ºi cãtre niºte
personalitãþi preoþeºti care au
deservit mulþi ani de zile demer-
sul pastoral-duhovnicesc al bise-
ricii Sfânta Treime din Fãgãraº.
Este vorba de pãrintele protopop
Romul Zaharie ºi de pãrintele meu
duhovnic, Romul Poparad. Aici
în perioada seminarului ºi facul-
tãþii veneam în mod constant la
bisericã ºi m-am format enorm
prin ascultarea predicii, prin
discuþiile pe care le-am avut ºi
prin formarea mea muzicalã pe
care am avut-o la stranã.
Cum aþi ajuns la Toderiþa?
Ca ºi îndreptarea mea spre
Teologie, traseul spre Toderiþa
a fost providenþial. Am terminat
facultatea în 2003, ne-am cãsã-
torit ºi am fost admis apoi la
master. În urma titularizãrii am
obþinut un post la Grupul ºcolar
de arte ºi meserii (fostul liceu
industrial). A fost o experienþã
extrem de folositoare pentru
mine. Manualele de religie nu
prea existau atunci, aºa cã eram
nevoit sã fac eu lecþiile, sã pre-
lucrez materiale astfel încât sã
le fac accesibile pentru elevi.
Am reuºit astfel sã cobor
piedestalul pe care se aflã de
obicei profesorul ºi am cultivat
o relaþie vie între mine ºi elevi.
ªi am o satisfacþie deosebitã,
pentru cã ºi acum, dupã 3 ani,
mã întâlnesc cu bucurie cu
foºtii mei elevi.
Sã mã întorc însã la drumul
spre Toderiþa. Când am aflat cã
este liberã parohia, nu m-am
gândit cã aº avea vreo ºansã. Cu
problemele care erau atunci
acolo mã gândeam cã probabil
va fi scoasã la transfer ºi va fi
încredinþatã unui preot în
vârstã, cu experienþã. Mi-am
depus totuºi dosarul la insisten-
þele mamei ºi, dupã douã sãptã-
mâni, am aflat chiar de la pãrin-
tele protopop cã am fost numit
eu. Am fost foarte bucuros...
Cu ce gânduri aþi ajuns în
parohie ºi cum vedeþi lucru-
rile dacã vã uitaþi în urmã
Noi apostoli 5
acum, dupã 3 ani?
În timpul studenþiei, într-o
discuþie cu un actual coleg
preot, îi spuneam cã eu atunci
când voi fi preot voi uita de tot
ce înseamnã lumescul, mã voi
angaja într-un mod exclusiv pe
ideea mântuirii mele împreunã
cu credincioºii, cã nu voi face
rabat de la nici un canon. ªi
mi-a spus acel preot: "Vom mai
vorbi dupã ce vei intra în rândul
preoþilor!". Nu l-am crezut
atunci, însã dupã 3 ani de preo-
þie mi-am schimbat pãrerea.
E adevãrat, nu am fãcut rabat
de la dorinþele mele pas-
torale, dar am fost greu pus Numele: Pr. Ciprian Bîlbã
la încercare de relaþia cu Data ºi locul naºterii: 8 august
omul în anumite situaþii din 1978, Fãgãraº
viaþã. Munca cu omul este Studii: Seminarul Teologic din
într-adevãr grea, dar munca Braºov (1994-1999), Facultatea
preotului cu omul este ºi de Teologie "Andrei ªaguna"
mai grea. Pentru cã preotul Sibiu, promoþia 2003, masterat în
nu are nici un instrument de teologie; din 2006 este doctorand
constrângere decât convin-
gerea cu care îºi înde- la secþia sistematice - Spirituali-
plineºte vocaþia preoþeascã. tate ortodoxã, la aceeaºi facultate.
Singura lui constrângere Familia: cãsãtorit cu Mihaela,
este dragostea. Munca cu aºteaptã un copil
sufletul omului este foarte Parohia în care slujeºte: Toderiþa
grea, mai ales când media timp am reuºit sã facem lucrãri
de vârstã a celor cãtre care te foarte mari acolo.
adresezi este de peste 60 de ani. ªtiu cã Toderiþa a avut în
Cred însã cã se poate sã lucrezi timp preoþi cunoscuþi.
cu oamenii în condiþii bune, de Credeþi cã înaintaþii dum-
dragoste, ca sã poþi merge neavoastrã au avut o influ-
împreunã cu ei spre Împãrãþia enþã deosebitã în formarea
lui Dumnezeu. spiritualitãþii oamenilor?
Ce mesaj aþi avea pentru Cu siguranþã. Oamenii ºi
enoriaºii dumneavoastrã? acum îl pomenesc pe pãrintele
Mesajul meu este sã fie Mihoc, ca ºi pe pãrintele Cornel
mãcar aºa cum au fost ºi pânã Ursu, pãrintele Minu, pãrintele
acum. Deºi când mi-am depus Marcel Greavu sau pãrintele
dosarul aveam de la ceilalþi ºi Tascianu... Pot spune cã toþi au
din presã un anumit fel de infor- avut au avut o influenþã
maþii, pot spune acum cã nu era beneficã ºi mereu mi-am spus
aºa. Pot spune acum cã oamenii cã trebuie sã fiu la înãlþime pen-
nu sunt aºa de dificil de abordat, tru a putea face faþã acestei
sunt deschiºi, sunt apropiaþi de moºteniri spirituale pe care ei
Bisericã ºi niciodatã, de câte ori mi-au lãsat-o în inimile oame-
am apelat la ei pentru vreun aju- nilor. Cred însã cã este vorba ºi
tor, nu mi-au spus nu. De aceea de un pãmânt bun, care este
am spus cã îmi doresc sã fie sufletul todericeanului.
cum au fost ºi pânã acum, pen- Interviu realizat de
tru cã într-o perioadã scurtã de Natalia Corlean
 6 Viaþa în Hristos
Postul Sfinþilor Apostoli
Pentru Biserica Ortodoxã postul are o mare importanþã în ceea ce priveºte anul litur-
gic sau bisericesc, fiind strâns legat de marile sãrbãtori creºtine. Bucuria acestor sãrbã-
tori, cu rol central în viaþa credincioºilor, nu ar putea fi gustatã din plin fãrã post. Aºa
cum la capãtul unui urcuº anevoios pe un munte ne apare frumuseþea încântãtoare a
panoramei vãilor ºi împrejurimilor, la fel apar bucuriile marilor praznice ºi sãrbãtori
bisericeºti dupã perioadele de urcuº duhovnicesc ale posturilor.
Postul verii
Dupã cum se poate foarte
uºor constata, fiecãrui anotimp
îi corespunde câte o perioadã
de post în care suntem chemaþi
sã închinãm primele gânduri ºi
acþiuni lui Dumnezeu. La
începutul verii ne este pus
înainte postul Sfinþilor
Apostoli Petru ºi Pavel, care
precedã sãrbãtoarea Sfinþilor
Apostoli Petru ºi Pavel (29
iunie). El este rânduit în cinstea
apostolilor Petru ºi Pavel, dar ºi
în cinstea tuturor apostolilor
Domnului, precum ºi în
amintirea obiceiului lor de a
posti înainte de a întreprinde
acte mai importante, cum ar fi,
de pildã, hirotonia preoþilor.
Spre deosebire de celelalte
posturi, care au o duratã fixã,
Postul Sâmpetrului are o duratã
variabilã de la an la an. El
începe întotdeauna într-o luni,
dupã Duminica Tuturor Sfin-
þilor (prima duminicã dupã Ru-
salii) ºi þine pânã în ziua de 29
iunie; pentru cã anul acesta sãr-
bãtoarea cade într-o zi de vi-
neri, se face dezlegare la peºte.
Cale a sfinþirii
Postul este o jertfã liber
consimþitã de credincios pentru
progresul sãu duhovnicesc,
este o negare de bunã voie a tot
ceea ce înrobeºte sufletul, este
mijloc de supunere ºi întãrire a
voinþei. Iatã ce spune Sfântul
Ioan Gurã de Aur despre rostul
postului: "Dacã ne-am rândui
viaþa noastrã cu minte treazã,
dacã am întrebuinþa tot rãgazul
vieþii noastre cu cele
duhovniceºti ºi am mânca atâta
doar ca sã plinim nevoia numai
ºi am cheltui toatã viaþa noastrã
în fapte bune, nici
n-am mai avea
nevoie de ajutorul
pe care ni-l dã pos-
tul . Dar pentru cã
firea este trândavã
ºi se îndreaptã mai
degrabã spre tihnã
ºi plãceri, de aceea
Stãpânul Cel iubi-
tor de oameni, ca
un tatã iubitor, a
izvodit leacul pos-
tului, ca sã ne
desprindã de plã-
ceri ºi sã ne ducã
de la grijile lumeºti
la lucrarea celor
duhovniceºti.
"(Omilii la Facere, X,1)
Formã de exprimare
a pocãinþei
De asemenea, postul este o
formã de pocãinþã, pentru
pãcatele sãvârºite, prin care se
câºtigã harul Lui Dumnezeu.
Însoþit de rugãciune, de milos-
tenie, de smerenie, de mãrtur-
isirea pãcatelor ºi de sfânta
împãrtãºanie, postul aduce
uºurare sufletului ºi iertarea
pãcatelor. Mãrturie pentru
aceasta stau locuitorii cetãþii
Ninive ale cãror fãrãdelegi
ajunseserã pânã la Dumnezeu.
Aflând de la profetul Iona cã
"patruzeci de zile mai sunt ºi
Ninive va fi distrusã" , împãra-
tul cetãþii porunceºte ca toatã
lumea sã posteascã, cu mic, cu
mare ºi sã se roage lui
Dumnezeu sã-i ierte ºi sã-i mai
lase cu zile. "Atunci
Dumnezeu a vãzut faptele lor
cele de pocãinþã, cã s-au întors
de la cãile lor cele rele. ªi i-a
pãrut rãu Domnului de prez-
icerile de rãu pe
care li le fãcuse ºi
nu le-a împlinit"
(Iona 3,10)
Adevãratul
post
Adevãratul
post este acela
care îmbinã în
mod fericit cele
douã aspecte ale
lui: aspectul tru-
pesc ºi aspectul
sufletesc, adicã
abþinerea de la
bucate trebuie sã
fie însoþitã de
abþinerea de la
pãcate ºi de efortul continuu
spre virtute ºi progres
duhovnicesc. Numeroºi Sfinþi
Pãrinþi insistã asupra acestui
fapt, subliniind cã postul tru-
pesc fãrã cel sufletesc este lip-
sit de orice valoare moralã.
"Postul cel adevarat - spune Sf.
Vasile cel Mare - constã în
reþinerea de la cele rele.
Dezleagã toatã legãtura
nedreptãþii, iartã aproapelui tãu
vãtãmãrile, dãruieºte lui datori-
ile. Tu nu mãnânci carne, dar
mãnânci pe fratele tãu. Tu te
reþii de la vin, dar nu înfrânezi
zburdãrile trupului. Tu nu
mãnânci pânã seara, dar petre-
ci ziua cu procese."
Moduri de postire
Pentru cã postul este aso-
ciat ideii de înfrânare, toþi
creºtinii au posibilitatea sã
posteascã în ciuda neputinþelor
lor, înfrânându-se fiecare de la
ce poate. Existã patru moda-
litãþi prin care un creºtin se
poate înfrâna dupã mãsura
voinþei ºi a credinþei lui:
ajunarea sau postul integral,
când se mãnâncã doar seara
pâine ºi apã; postul aspru, cu
hranã uscatã; postul obiºnuit
sau comun, când bucatele sunt
gãtite cu ulei, evitându-se pro-
dusele de origine animalã; pos-
tul uºor, când se dezleagã la
vin, peºte ºi produse lactate.
Postul Sfinþilor Apostoli e
mai puþin aspru decât al
Paºtilor, sâmbãta ºi duminica
fiind dezlegare la vin ºi peºte.
La hramuri ºi la Naºterea
Sfântului Ioan Botezãtorul (24
iunie) se dã dezlegare la peºte.
Pentru cei bolnavi postul
este însãºi boala lor. Acestora
Sfântul Ioan Gurã de Aur le
spune: "sunt cãi cu mult mai
bune decât calea postului, care
ne pot deschide uºile
îndrãznirii celei cãtre
Dumnezeu. Cel ce mãnâncã ºi
nu poate posti, sã facã
milostenii mai bogate, sã se
roage cu mai multã stãruinþã,
sã fie mai cu râvnã la
ascultarea cuvintelor dum-
nezeieºti, la acestea boala
trupului nu-i este o piedicã. Sã
se împace cu duºmanii, sã
alunge din sufletul sãu orice
gând de rãzbunare." (Omilii la
Facere X,2)
Folosul postului
Sfinþii Pãrinþi ai Bisericii
lui Hristos laudã ºi recomandã
postul cu multã stãruinþã, mai
ales în cazuri de nenorociri ºi
de primejdii sau în vreme de
suferinþã. "Cei ce puteþi posti,
spune Sfântul Ioan Gurã de
Aur, sã duceþi mai departe, atât
cât vã stã în putinþã, aceastã
lãudabilã ºi frumoasã râvnã.
"Cu cât se stricã omul nostru
cel din afarã, cu atât se înno-
ieºte cel dinãuntru " II (Corin-
teni 4,16). Postul istoveºte
trupul ºi pune frâu zburdãrilor
celor fãrã de rânduialã, dar face
sufletul mai limpede, îl întrari-
peazã, îl face sã se suie la
înãlþimi, îl face uºor".
Pr. Ion Tãrcuþã
 Actual 7
Singur într-o mare de oameni ÿÿte el, cu pãcatele, cu neputinþele, cu
dezamãgirile lui. ªi atunci când ne
vom lua inima în dinþi ºi vom ridica
privirea sã-i cãutãm pe cei din jurul nostru,
Singurãtatea: un mare flagel al secolului nostru. O boalã trãitã din plin de când vom încerca sã vedem în ochii lor nu
fiecare membru al societãþii actuale. Prezentã la tot pasul, trãitã de mulþi, pe un oarecare individ care trece nevãzut
ignoratã de mulþi, dar totuºi simþitã de fiecare dintre noi. pe lângã mine, ci pe fratele meu în Hristos,
Apel la mica publicitate jurul meu. Fãrã sã vrem noi ne însingurãm sau chiar pe Hristos care se ascunde în el,
ºi ne creãm acea stare de iad. Cãci iadul nu când îi voi zâmbi ºi-l voi saluta ºi voi fi
împotriva singurãtãþii înseamnã foc ºi pucioasã ci lipsã de comu- pãrtaº la bucuria ºi necazul lui, atunci sigur
Într-o lume plinã de agitaþie în care comu- niune cu cel de lângã mine. singurãtatea mea ºi a lui se va împrãºtia, iar
nicarea prin intermediul mass-media a de- Când te simþi singur nu înseamnã cã bucuria comuniunii cu el ºi implicit cu
venit o obiºnuinþã, comuniunea cu cei din te-au pãrãsit cei din jurul tãu, ci cã tu þi-ai Dumnezeu ne va face mai fericiþi.
jurul nostru s-a transformat într-o "rara pierdut caracterul comunicativ al fiinþei
avis", într-o pasãre rarã. Citeam deunãzi tale. Hristos ne spune în mod clar cã nu Puterea unui zâmbet
într-o publicaþie londonezã, la rubrica putem fi în comuniune dacã nu suntem în ªi încã ceva! Lui Dumnezeu nu-i plac
anunþuri, cuvinte care m-au ºocat ºi m-au El. De aceea ne îndeamnã sã nu fim sin- oamenii posomorâþi. ªi cred cã s-ar bucura
pus pe gânduri. Am mai auzit eu despre guri, ci sã ne adunãm unul sau doi în mult sã ne vadã zâmbind mai des. ªi nu
astfel de lucruri, dar pânã nu am vãzut eu numele Lui pentru a fi ºi El în mijlocul nos- uitaþi: când zâmbim noi zâmbeºte ºi
cu ochii mei nu am putut crede. tru. Sã nu uitãm cã El a venit la noi tocmai Dumnezeu, zâmbeºte ºi cel de lângã noi; ºi
Erau acolo zeci de anunþuri care sunau pentru cã eram singuri ºi bolnavi, bolnavi uite cum singurãtatea începe sã se
cam aºa: "Persoanã... doresc sã vorbesc 5 mi- de pãcat. El a venit la noi, ºi nu noi am mers destrame. Faceþi-L prieten în primul rând
nute pe zi cu cineva la telefon", sau "Sin- la El. ªi acum ne cere fiecãruia dintre noi sã pe Dumnezeu ºi o sã vedeþi cã veþi avea
gur, caut companie de dialog pentru a-mi îm- ieºim, dupã exemplul Sãu, în întâmpinarea mai mulþi prieteni decât aþi visat vreodatã.
pãrtãºi gândurile ºi pentru a fi ascultat" etc. celui de lângã noi. Sã-l facem sã nu se mai Adio singurãtate, bine ai venit Doamne,
E teribil. Într-un oraº cu o populaþie de pes- simtã singur, sã stãm de vorbã cu el, sã-l bine aþi venit prieteni!
te 8 milioane de locuitori sã se audã strigã- îmÿÿrbãtÿÿ ºi mai ales sã-l iubim aºa cum Pr. Iosif Ciolan
tul deznãdãjduit "Sunt singur!". "Pe lângã plopii fãrã soþ", zice
Iadul este lipsa „Privirea vicleanã" cãtre zâna iubirii sale: "Cãci te
iubeam cu ochi pãgâni".
comunicãrii Într-o zi din tinereþele mele, am luat masa la o Dar mai presus de toþi ºi de toate, Domnul nos-
Dar iatã cã, din pãcate, acelaºi cantinã publicã împreunã cu doi prieteni. Eram tru Iisus Hristos, considerând ochiul trupesc ca
strigãt mut se aude din ce în ce serviþi la masã de o fatã deosebit de frumoasã. oglindã a sufletului, ne previne sã luãm aminte ca
mai mult ºi în mijlocul societãþii Vrãjit de frumuseþea ei, unul din comeseni m-a ochiul nostru sã fie luminat ºi nu întunecat (Matei
noastre româneºti. ªi în special întrebat: "Ce zici, e pãcat sã priveºti ºi sã admiri 6,22 - 23), cãci "oricine se uitã la femeie, pof-
în mediul urban, dar nu numai. o frumuseþe lãsatã de Dumnezeu?" Întrebarea lui tind-o, a ºi sãvârºit adulter cu ea în inima lui"
Trecem grãbiþi unul pe lângã mi-a adus aminte îndatã de o rugãciune, pe care (Matei 5,28). Iatã de ce în multe rugãciuni mãr-
celãlalt pe stradã ca ºi cum n-am preotul o zice în tainã la Sfânta Liturghie a turisim zicând: "frumuseþe strãinã am vãzut ºi cu
bãga de seamã cã în jurul nostru Darurilor mai înainte sfinþite ºi în care el se roagã dânsa mi-am rãnit inima".
sunt suflete la fel de bucuroase lui Dumnezeu, între altele, ca "ochiul (nostru) sã Cu referire la cei care prin privirea lor vicleanã
sau întristate ca ºi noi. Suntem fie ferit de toatã privirea cea vicleanã". Într-ade- ispitesc alte persoane, Sfântul Apostol Petru
prea grãbiþi ca sã mai realizãm vãr, existã o privire sincerã, curatã ºi alta perfidã, spune: "având ochii plini de pofta desfrânãrii ºi
cã unul plânge sau râde. Cã un întinatã. Privirea vicleanã este expresia unei fiind nesãþioºi de pãcat, ei amãgesc sufletele cele
copil are nevoie de atenþia mea, conºtiinþe pãcãtoase, a unei gândiri perverse, a nestatornice"(2petru 2,14). Pe unii ca aceºtia
cã un vârstnic îºi trage picioarele unei senzualitãþi dominate de poftele ºi plãcerile Domnul nostru Iisus Hristos îi avertizeazã
anevoie spre casã cu o plasã trupeºti inferioare. O asemenea privire are, de zicând: "Vai omului aceluia prin care vine
goalã în mânã ºi cu privirea dusã regulã, consecinþe dureroase, nefericite, nefaste. sminteala"(Matei 18,7). Deci, vai ºi fetelor ºi
ºi deznãdãjduitã, cã adolescentul Referiri la "privirea vicleanã", în înþelesul aces- femeilor care se îmbracã sumar ºi provocator, vai
de lângã mine a uitat codul ta, întâlnim ºi în nenumãrate cântece populare celor care elaboreazã ºi editeazã cãrþi ºi reviste
bunelor maniere ºi se comportã româneºti. Iatã câteva versuri din trei cântece: erotice, precum ºi celor care alcãtuiesc ºi prezin-
ca ºi cum ar fi singur pe stradã, 1."De n-ar fi ochi ºi sprâncene,/ N-ar mai fi tã programele mai mult sau mai puþin
cã cerºetorul din colþ e acolo nu pãcate grele./Dar ochi ºi sprâncene pornografice ale televiziunii ºi astfel - cum spune
pentru cã îi place sã fie ci pentru sunt,/Pãcatele-s pe pãmânt." canonul 100 al Sinodului Trulan-Quinisext -
cã noi, societatea, ne însingurãm 2."Eu am spus ochilor mei/Sã nu fie "amãgesc vederea, stricã mintea ºi împing spre
unii pe alþii. ªi aceasta datoritã lãcomei./Dar ei nu m-au ascultat/ªi numai de rele aþâþarea poftelor ruºinoase".
faptului cã ne pierdem adevãrata am dat." Luând aminte la toate cele de mai sus, e nece-
dimensiune a fiinþei noastre. 3."Rachiu-i bun ºi vinu-i dulce,/Þucu-i ochii sar ca prin raþiune sfinþitã de credinþa creºtinã sã
Uitãm cel mai elementar lucru: cui le-aduce." ne stãpânim instinctele, sentimentele ºi voinþa, în
cã suntem persoane, iar per- Fãrã îndoialã, privirea unei frumuseþi "îþi pro- aºa fel încât ochiul nostru sã fie curat, privirea sã
soana se caracterizeazã prin curã o stare de graþie, atât fizicã, cât ºi sufleteascã ne fie neîntinatã, sufletul luminos ºi viaþa bine-
comuniune, prin legãtura mea ºi mentalã", cum spunea cineva recent. Dar, nu în plãcutã lui Dumnezeu.
cu cel de lângã mine, cu cei din orice condiþii. Poetul Mihai Eminescu, în poezia: Pr. Prof. Ioan Glãjar, Parohia Ucea de Jos
 8 Ne vorbeºte pãrintele Teofil
Un program de viaþã duhovniceascã
Dumnezeu.
În cadrul unei familii, cum este bine
sã se facã rugãciunea? E bine sã fie
fãcutã împreunã sau separat?
Cel mai bine este sã se facã rugãciunile
împreunã, bineînþeles necerând ºi copiilor
sã se roage împreunã cu pãrinþii atât cât
s-ar ruga pãrinþii ca oameni mari, pentru cã
copii nu înþeleg toate rugãciunile. Dar soþii
e bine sã se roage împreunã pentru cã în
viaþa de familie nu existã nimic particular,
totul este comun, cu atât mai mult rugã-
ciunea prin care cresc cei doi soþi ca soþi ºi
ca pãrinþi ºi prin care se întãresc convin-
gerile religioase. Se poate întâmpla ca soþii
Pãrinte Teofil, ne puteþi recomanda sã nu se poatã ruga împreunã din pricina
un program de viaþa sufleteascã? nepotrivirilor de program, dar totuºi e bine
Eu, pentru cei care vin la mine ºi sã se caute ºi prilejuri de a se ruga împre-
doresc sã fie îndrumaþi pentru o viaþã unã, atunci când se poate.
duhovniceascã autenticã, le prezint un pro- Pãrinte, aminteaþi de program ºi
gram de 5 puncte:
1. Sã participe la Sf. Liturghie în duminici ºi sãrbãtori
2. Sã se roage dimineaþa ºi seara ºi la masã
3. Sã citeascã 2 capitole din Noul Testament în fiecare zi
4. Sã-ºi disciplineze mintea prin repetarea deasã a rugãciunii:
"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieºte-mã pe
mine pãcãtosul"
5. Sã þinã posturile rânduite de Bisericã
Un autentic creºtin ortodox are datoria într-adevãr pentru mulþi dintre noi pro-
sã meargã la bisericã în duminici ºi sãrbã- gramul este foarte încãrcat ºi ajungem
tori, în special la Sfânta Liturghie, pentru acasã seara foarte târziu ºi foarte obosiþi.
cã el face parte dintr-o comunitate ºi tre- Cât sã mai stãm la rugãciune dacã une-
buie sã fie împreunã cu ceilalþi credincioºi
ori chiar adormim în timpul ei?
în lucrarea de pareamãrire a lui Dumne- Recomand ca rugãciunea sã se facã în
zeu. La Sfânta Liturghie, creºtinul are posi-
mod conºtient, nu doar ca sã fie fãcutã.
bilitatea sã aducã mãrire lui Dumnezeu, sã
Atunci când suntem obosiþi, ne putem
se roage, sã asculte cuvântul lui Dum-
ruga mai puþin, un "Tatãl nostru",
nezeu din Evanghelie ºi din Apostol, sã
cânte împreunã cu îngerii "Sfânt, Sfânt, "Cuvine-se cu adevãrat", "Nãscãtoare de
Sfânt e Domnul Savaot" ºi "Aliluia", sã Dumnezeu", eventual un psalm ºi ne
primeascã binecuvântãrile lui Dumnezeu aºezãm la culcare cu conºtiinþa cã am fãcut
prin mijlocirea preotului. Aici, el are posi- ceva ºi pentru Dumnezeu ºi pentru noi
bilitatea sã primeascã îndemnurile Bise- rugându-ne, marcând vremea în care ne
ricii ºi sã asculte cuvântul de învãþãturã. aºezãm la odihnã. Iar dimineaþa la fel de
În ce priveºte rugãciunea de dimineaþã bine mãcar câteva rugãciuni sã se facã
ºi de searã ºi rugãciunea de la masã, aceas- pentru a se forma conºtiinþa cã avem o
ta este necesarã pentru cã în fiecare zi tre- dependenþã de Dumnezeu.
buie sã ne gândim la Dumnezeu: ne Al treilea punct de program este lec-
gândim la Dumnezeu la începutul zilei, ne tura a douã capitole din Noul Testament.
gândim la Dumnezeu la începutul nopþii, De ce recomandaþi douã capitole?
când mergem cãtre somn; apoi ne rugãm Eu recomand 2 capitole pe zi. Nu este
la masã ca sã avem ºi conºtiinþa cã pâinea o catastrofã dacã cineva nu poate sã
noastrã cea de toate zilele o primim nu citeascã douã capitole sau nu poate sã
numai din munca noastrã ci ºi din darul lui citeascã chiar deloc din Noul Testament,
însã se recomandã sã ne împodobim
mintea cu gândurile sfinte, aduse din cer
pe pãmânt ºi care ne sunt întotdeauna de
folos, pentru a avea o vistierie a inimii din
care putem scoate gânduri bune pentru
toate situaþiile câte ni se ivesc în viaþã.
Al patrulea punct pe care ni l-aþi
recomandat este paza minþii prin rugã-
ciunea de toatã vremea.
Da! Paza minþii prin rugãciunea de
toatã vremea, adicã prin repetarea rugãciu-
nii "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, miluieºte-mã pe mine pãcãto-
sul!" sau a altor rugãciuni scurte.
Ne putem formula ºi noi niºte rugã-
ciuni pe care sã le repetãm; important este
sã fie mintea angajatã în rugãciune ca sã
disparã gândurile care nu sunt potrivite cu
rugãciunea, gândurile rele pentru cã toate
ale omului pornesc de la gândul omului,
aºa cã înmulþirea gândurilor bune este
temei ºi de cuvinte bune ºi de fapte bune.
Dacã ne disciplinãm mintea, ne disci-
plinãm ºi viaþa.
Ne recomandaþi de asemenea ºi pos-
tul în zilele de peste sãptãmânã ºi în cele
4 mari posturi rânduite de Bisericã. Ce
înseamnã de fapt sã posteºti? E vorba
doar de un regim alimentar sau este
mai mult decât atât?
Postul este mai mult decât un regim
alimentar, însã în principal cuprinde
regimul alimentar. Nu se poate un post
fãrã mâncare de post. Bineînþeles cã postul
este ºi post de la toate lucrurile desfãtã-
toare ºi mai ales de la cele care nu se
potrivesc cu ceea ce ºtim noi cã vrea
Dumnezeu. Dar în principal e vorba de
hrana pe care o folosim în fiecare zi ºi dacã
vrea cineva sã se disciplineze, mai ales în
latura asta poate intenþiona sã se disci-
plineze. Iar cineva care nu þine rânduiala
postului nu-i sigur cã þine vreo altã rân-
duialã a Bisericii.
De ce e important totuºi sã postim,
la ce ne ajutã postul?
Postul ne ajutã la disciplinarea trupu-
lui, la potolirea pornirilor de desfrânare, ne
ajutã în general la domolirea energiilor fi-
zice ºi ne ajutã în acelaºi timp la
încadrarea într-o disciplinã a Bisericii.
Cine posteºte e nãdejde sã facã ºi alte
lucruri bune, pe când cineva care nu
posteºte nu-i sigur cã se poate încadra la
altceva dintr-o orânduialã a Bisericii.
 Actualitatea religioasã 9
Credinþa pãrinþilor este beneficã pentru copii Un nou aºezãmânt monahal
Potrivit unui studiu recent, copiii ai
cãror pãrinþi sunt credincioºi sunt mai
mai multe aptitudini sociale ºi de auto-
control decât cei din familii non-reli-
în Arhiepiscopia Sibiului
cuminþi ºi par mai fericiþi decât cei gioase. Copiii ai cãror pãrinþi participã ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, a oficiat în
crescuþi fãrã o influenþã religioasã. împreunã la slujbele bisericii au fost dupã-amiaza zilei de duminicã, 20 mai, slujba de pu-
Primul studiu care analizeazã influenþa notaþi ca fiind cei mai bine adaptaþi ºi nere a pietrei de temelie pentru un nou aºezãmânt mo-
religiei în dezvoltarea copiilor îi aparþine cu cel mai bun comportament. nahal. Locaºul va fi ridicat în apropierea localitãþii Au-
lui John Bartkowski, un sociolog de la Într-un alt studiu, care analizeazã gustin, judeþul Braºov. Pãrintele arhimandrit Visarion
Mississippi State University. Echipa efectele pozitive ale religiei asupra sã- Joantã, exarh al mãnãstirilor din Arhiepiscopia
nãtãþii, publicat anul trecut, cercetãto- Sibiului, a participat la eveniment: "Aici, pânã la anul
lui Bartkowski a intervievat pãrinþii ºi
rii au descoperit cã cei care merg regu- 1760, a existat un schit care a fost distrus de cãtre ge-
profesorii a peste 16.000 de copii, neralul Bukov. Un om din Braºov, cu multã evlavie ºi
cerându-le sã noteze copiii - majori- lat la bisericã trãiesc mai mult. Publicat
în Journal of the American Board of credinþã faþã de viaþa monahalã, a hotãrât împreunã cu
tatea în vârstã de 6 ani - la capitolele alte familii din aceastã localitate sã doneze o parte din
Family Medicine, studiul Centrului
autocontrol, frecvenþa comportamentu- Medical de la Universitatea din Pitts- pãmânturile lor Arhiepiscopiei Sibiului, urmând ca pe
lui greºit ºi capacitatea lor de a-ºi burgh aratã cã oamenii care merg la acestea sã se ridice un aºezãmânt monahal. Trebuie
respecta semenii ºi de a lucra în com- bisericã cel puþin o datã pe sãptãmânã amintit faptul cã pânã la anul 1989, în Arhiepiscopia Si-
pania lor. Rezultatele au fost compara- trãiesc cu aproximativ 2-3 ani mai mult biului nu erau decât douã aºezãminte monahale. Acesta
te cu rata participãrii pãrinþilor la sluj- decât cei care nu frecventeazã biserica. este cel de-al 28-lea aºezãmânt monahal din Arhiepis-
bele de la bisericã, frecvenþa discuþiilor (Novopress Romania) copia Sibiului". (www.mitropolia-ardealului.ro)
despre credinþã cu copiii lor ºi dacã
existã dispute în familie cu privire la
religie. Copiii pãrinþilor care participã
Un nou sfânt român în calendar
regulat la slujbe ºi vorbesc despre cre- Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat de curând canonizarea Sfântului
dinþã au fost notaþi, atât de pãrinþi cât ºi
Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, având ziua de sãrbãtorire la 14 aprilie. Dosarul
de profesori, ca fiind mai cuminþi ºi cu
de trecere în rândul sfinþilor a ierarhului bistriþean a fost deschis în urmã cu trei ani,
Mii de creºtini arestaþi laMaramureºului.
propunerea Înalt Prea Sfinþitului Bartolomeu al Clujului, Albei, Criºanei ºi

la un marº
Peste patru mii de persoane au participat la
sfârºitul lunii mai la un marº pe strãzile capi-
talei Indiei ca protest faþã de violenþele la care
sunt supuºi creºtinii din aceastã þarã. Aproape
toþi participanþii au fost arestaþi. Marºul, intitu-
lat "Opriþi violenþele împotriva creºtinilor" a
fost organizat dupã douã recente atacuri tele-
vizate cãrora le-au cãzut victimã creºtini, pe
fondul creºterii în ultima vreme a incidentelor
anti-creºtine.
Marºul a început la ora 10 dimineaþa de
lângã parlamentul din New Delhi. Organi-
zatorii aºteptau sosirea a douã mii de persoane,
dar numãrul participanþilor a întrecut orice
aºteptare, depãºind 4.000 de persoane. Protes-
tatarii au cerut respectarea demnitãþii umane ºi
a drepturilor constituþionale pentru comunitatea
creºtinã ºi pentru celelalte comunitãþi minori-
tare. Problemele vin de regulã din partea funda-
mentaliºtilor hindutva, dar adesea ºi oficiali-
tãþile locale iau parte la hãrþuirea creºtinilor.
Secþia de poliþie stradalã a parlamentului a
confirmat arestarea a aproximativ 4.000 de
persoane la ora unu ale amiezii, eliberându-le
dupã o orã.
"A fost pentru prima oarã dupã noiembrie
1997 când un numãr atât de mare de creºtini au
fost arestaþi. Era o imagine incredibilã sã vezi
cãlugãriþe catolice, pastori protestanþi, activiºti
civili ºi alþii cântând cântece creºtine în secþia
de poliþie", a declarat John Dayal, preºedinte al
Uniunii Catolice din India. (AsiaNews.it)
Cuviosul Pahomie (cu
numele de botez Petru) s-a nãs-
cut în preajma anului 1674 în
satul Gledin din þinutul Bistri-
þei ardelene. Trece în Moldova,
ca foarte mulþi tineri ardeleni
din vremea aceea, ºi este primit
ca frate la Mânãstirea Neamþ,
unde erau foarte mulþi cãlugãri
veniþi din Ardeal. Intrat în
mânãstire, din anul 1694, tânã-
rul frate, foarte ascultãtor ºi
evlavios, parcurge, dupã rându-
ialã, toate încercãrile duhovniceºti.
În 1697, la vârsta de 25 de ani,
primeºte mult dorita cununã a
cãlugãriei. Devine la nici treizeci de ani
stareþul marii lavre a Neamþului, obºte
pe care o conduce pânã în anul 1704.
Pleacã la Kiev, unde, la Lavra Pecerska,
îl cunoaºte pe Sf. Dimitrie al
Rostovului, cãruia îi devine ucenic. Se
întoarce la Neamþ ºi hotãrãºte sã aleagã
sihastria, gãsindu-ºi locul pentru liniºte
într-o pãdure deasã, lângã un munte ce
se numeºte Chiriacul.
Auzind despre viaþa sa, domnitorul,
cu mitropolitul, episcopii ºi egumenii
mãnãstirilor au hotãrât sã-l cheme epis-
cop de Roman. De aici, sihastrul
Pahomie a fost chemat pentru scaunul
episcopal de la Roman, eparhie pe care
a pãstorit-o timp de ºapte ani ºi trei luni,
câºtigând nu numai de la popor dar ºi de
la domnitori mare evlavie. L-a uns domn
pe Nicolae Mavrocordat în Biserica Sf.
Nicolae, la 8 noiembrie 1711.
La 1 martie 1714, sfântul Pahomie
pãrãseºte de bunã voie scaunul arhieresc,
pentru a reveni la Neamþ; de aici s-a retras
din nou în sihãstria lui. La Pocrov a con-
struit un lãcaº de rugãciune, cu hramul
Acoperãmântul (Pocrovul) Maicii
Domnului, unde adunat o micã obºte.
Dupa multe necazuri, ierarhul
Pahomie a pornit în pribegie la Kiev,
oprindu-se la Lavra Pecerska. Aici, trãind
cu dorul nestins dupa Pocrov ºi Neamþ ºi cu
gândul întoarcerii acasã, a trecut la cele veºnice
la 14 aprilie în anul 1724. Înainte de a se muta
la Domnul a îmbrãcat marea schimã sub numele
Pimen.
Istoricul Nicolae Iorga afirma despre ie-
rarhul Pahomie cã a fost "cel mai de seamã cãr-
turar dintre clericii moldoveni ai acelui timp".
Activitatea lui ca ierarh ºi monah, preo-
cupãrile ºi concepþiile sale - cuprinse în special
în testamentul sãu scris la Lavra Pecerska - au
generat un curent înnoitor în viaþa monahalã a
Bisericii moldovene din acel secol. Râvna sfân-
tului Pahomie ºi a ucenicilor lui a fãcut din
sihãstria de la Pocrov un adevãrat centru de cul-
turã bisericeasca ºi duhovniceascã.
În urmã cu zece ani, localnicii din Gledin au
descoperit cã Sfântul Pahomie s-a nãscut în
satul lor. De atunci, an de an, ei sãrbãtoresc ziua
de 14 aprilie cu mare fast. De fiecare datã, la
slujbe a participat ºi câte un episcop.
 10 Fii tânãr cu Hristos
Primãvara iubirii (II)
O ispitã puternicã ºi fatalã
Binecuvântare sau blestem?
Fiecare dintre noi purtãm o forþã
extrem de puternicã: instinctul sexual.
Instinctul îºi urmeazã orbeºte drumul
sãu, nu poate lucra altfel. Fiind o forþã na-
turalã ºi nu spiritualã, nu cautã altceva
decât satisfacþia sa. Nu vreau sã spun cã
acest instinct este în sine rãu. El are un rol
important, cãci prin el se manifestã puterea
generatoare, putere care constituie virili-
tatea. Nu este vorba numai de virilitatea fi-
zicã, ci ºi de virilitatea sentimentului, in-
teligenþei ºi voinþei. ªi instinctul este un
dar de la Dumnezeu. Puterea generatoare e
o conlucrare cu puterea creatoare a lui
Dumnezeu. În virtutea acestei puteri, mai
târziu, în cadrul cãsãtoriei vei fi binecu-
vântat cu copii. Ea iþi va dãrui douã bunuri
de valoare: demnitatea ºi bucuria de pãrin-
te. Când primul tãu copil, drãgãlaº ºi sãnã-
tos, se va odihni pe braþele tale, vei înþele-
ge toatã mãreþia ºi bucuria unei astfel de puteri.
Nu vreau, deci, sã mã ridic împotriva
instinctului pe care Dumnezeu l-a sãdit în
noi. Vreau însã sã te fac sã înþelegi cã ceea
ce este binecuvântare, se poate preschimba
în blestem. Instinctul este o forþã naturalã
ca apa ºi ca focul. Cânt fluviul e menþinut
în albia sa, e o binecuvântare pentru tot þi-
nutul. Dar când se revarsã, distruge tot ce
gãseºte în cale. Aºa cã dacã instinctul sexu-
al va fi în viaþa ta o binecuvântare sau un
blestem depinde numai de tine.
Dependenþã sexualã
În natura exterioarã forþele naturale
tind violent spre descãtuºare. Neîncetat
încearcã sã-ºi sfãrâme lanþurile. Când ºi-au
câºtigat libertatea nu mai cunosc nici un
stãpân, nici o stavilã, n-au nici o milã.
Instinctul sexual e o forþã naturalã în om,
este o fiarã adormitã care nu cunoaºte nici
o robie moralã. Când a scãpat de sub con-
trol e gata sã sarã a-ºi înhãþa prada. Nici o
fiarã a deºertului nu e mai abilã ºi mai
ºireatã. El dã plãcerii, pe care Dumnezeu a
împreunat-o cu puterea procreatoare, un
înþeles pervertit, socotind-o ca scop în
sine.
Instinctul respins odatã se ridicã cu
mai multã îndrãznealã. Respins de sute de
ori, revine de sute de ori. Este când
linguºitor, când agresiv,
dar tot mai neruºinat ºi
insistent. Dorinþele pe
care le stârneºte devin
un chin trupesc greu de
suportat, excitã nervii ºi
acoperã inteligenþa cu o
ceaþã groasã. Acest
monstru îºi vârã
ghearele în trup ºi suflet.
ªi pentru mulþi tineri e
greu sã lupte contra
acestei fiare ºi uneori se
lasã biruiþi, ajungând la
o adevãratã dependenþã
sexualã.
Cel puþin dacã
ispitele n-ar fi cultivate
de impresii exterioare...
Dar dorinþa sexualã e stârnitã de
lãudãroºenia tinerilor pentru care bãrbãþia
este sinonimã cu sclavia pasiunilor sexu-
ale, de revistele pornografice, de casetele
video, de alcool, de cinematograf, de dis-
coteci ºi tot felul de dansuri excitante.
"Dacã nu vrei, te las!"
Sã nu ne mirãm dacã un adversar atât
de violent ºi de puternic, cum este instinc-
tul sexual, îl orbeºte pe tânãr ºi-l târãºte
înspre plãceri josnice. Instinctul îºi ajunge
întotdeauna þinta într-un om fãrã voinþã.
Ce se întâmplã atunci? Onoarea ºi demni-
tatea sa de om sunt dãrâmate. Chipul prie-
teniei curate se întunecã. Ochii sãi orbiþi de
patimi nu mai vãd decât grosolãnia. În pri-
etenã nu mai vede decât femeia ca obiect
al dorinþelor sale, un instrument al plãcer-
ilor sale. Când a ajuns aici, împãtimitul
cautã sã afle ºi la prietena sa o dispoziþie
asemãnãtoare. Atitudinea neglijentã,
mângâierile, pipãirile, cuvintele de
dragoste, îmbrãcãmintea prea sumarã,
toate acestea aþâþã pasiunea sexualã a
bãiatului. Poate cã prietena nu se gândeºte
la aºa ceva, dar sentimentalismul ei n-are
margini. Vrea sã iubeascã ºi sã fie iubitã.
Nu se gândeºte cã un hoþ pândeºte cu ochii
avizi momentul în care sã-i pângãreascã
fiinþa. La început el e mãgulitor, insinuant,
face aluzii discrete. Apoi devine insistent
ºi obraznic ºi o întreabã direct. Ea poate
refuza ruºinatã, indignatã. El stãruie
zicând: "aceasta e
iubirea". Apoi cu
viclenia ºarpelui:
"dacã m-ai iubi ai ceda
dorinþelor mele". ªi cu
obrãznicie diabolicã
îºi joacã ultima carte:
"dacã nu vrei, te las".
În robia
instinctului
Zadarnic ea îi
spune cã acest lucru e
pãcat, cã ceea ce îi
pretinde e dezonorant,
cã dacã ar ºtii pãrinþii...
Inima lui a devenit tare
ca piatra. Au amuþit
remuºcãrile. Pasiunea a fãcut din ºcolarul
sãu un demon. Puterile naturale se descã-
tuºeazã ºi aduc dupã ele ruina ºi triumful
rãului. Nenorocit, de sute de ori nenorocit,
tânãrul lipsit de voinþã ºi de putere, se lasã
în mâinile instinctului. Instinctul avea
menirea sã fie rob ºi iatã cã a devenit
stãpân tiranic ºi crud.
Omul a reuºit sã stãpâneascã forþele
oarbe ale naturii obligându-le sã-i slu-
jeascã. Omul este stãpânul pãmântului ºi
atunci oare n-ar trebui sã fie stãpân ºi peste
trupul sãu? N-are el putere sã înfrâneze
forþele naturale din trupul sãu?
ªtiu sigur cã existã laºi care capit-
uleazã de la primul atac. Deºi au crescut
trupeºte, voinþa lor a rãmas foarte micã. Ar
trebui ca ei înºiºi sã se dispreþuiascã pentru
neputinþa lor. Ei în schimb se justificã
zicând: "este imposibil sã învingi pasi-
unea". Sãrmanii oameni! Aceasta este
judecatã de sclavi. Aºa judecã numai
oamenii care renunþã la libertatea lor.
Ne vreau sã-ti ascund realitatea. Lupta
este grea, dar biruinþa este posibilã. Par-
cã-l aud pe Sfântul Apostol Pavel
reproºându-ne: "În lupta voastrã cu pãcat-
ul, nu v-ati împotrivit pânã la sânge"
(Evrei 12,4). Dacã zi de zi lucrãm pentru
trupul nostru câºtigându-i pâinea cea de
toate zilele, oare sufletul nu-i mult mai
presus decât el?
Nu trebuie pentru libertatea ºi fericirea
lui sã ne luptãm cu mai mult curaj?
 Pas în doi 11
Pas în doi Fericirea înseamnã maturitate
la început de drum Multe cupluri fac greºeala sã creadã cã a- continuã sã pãstreze în minte acea imagine
tunci când spun DA toate sunt împlinite. Con- idealã pe care ºi-a construit-o cu ajutorul fan-
"Pas în doi". Sub acest titlu ne propu- siderã cã, dacã urcã împreunã treptele biseri- teziei, atunci sã se pregãteascã sã trãiascã ade-
nem sã redescoperim frumuseþea cãsniciei. cii, au urcat ºi scara care duce în al nouãlea cer. vãrate deziluzii.
În lumea de azi majoritatea cãsniciilor nu Unii sociologi au dorit sã redea aceastã De aceea este foarte important sã laºi
se mai bazeazã pe alegerea pãrinþilor sau mentalitate în filmele de la Hollywood ºi în copilãriile care se potrivesc numai eroilor din
pe considerente materiale, iar tinerii por- televiziuni. Poate cã sunt de vinã ºi autorii ver- visurile tale de puºtoaicã. Pentru cã dacã
nesc pe acest drum din proprie iniþiativã, surilor unor melodii mult ascultate. persiºti în ele, riºti sã faci câteva greºeli
din dragoste. Cu toate acestea, paradoxal, În acest moment nu ne intereseazã însã sã grosolane. Vei pierde timp preþios ºi multã
numãrul divorþurilor a crescut incredibil de cãutãm cauzele atât timp cât ne intereseazã sã energie încercând sã îl transformi pe soþul tãu
mult, practic o cãsnicie din cinci ajungând
la separare, cu consecinþe dureroase pen- înþelegem evenimentele. Cãsnicia reuºitã poate în ceva ce el nu va fi niciodatã. Probabil cã þi
tru familie, mai ales pentru copii. ªi nu sã fie "construitã în cer", însã în realitate seamã- se va întâmpla des sã insiºti exagerat de mult
numai atât. Chiar ºi mulþi dintre cei care nã mai mult cu jucãriile stricate pe care le armo- asupra a ceea ce nu este ºi sã uiþi toate calitãþile
rãmân împreunã fac acest lucru numai nizeazã cineva singur, când adãugând, când ri- ce constituie adevãrata lui personalitate.
pentru cã divorþul li se pare mult mai greu dicând, când tãind, când egalând, când comple- Într-o cãsnicie adevãratã, douã persoane
ºi acceptã sã îndure o relaþie de com- tând, pânã ajunge sã dea naºtere la ceva fru- încearcã sã îmbine trãsãturile caracteristice ale
plezenþã, de acceptare resemnatã a situa- mos, care sã-i ofere bucurie pentru totdeauna. fiecãruia într-o unitate care sã se potriveascã la
þiei; iar cu sufletul (ºi de cele mai multe Dacã priveºti în dicþionar la cuvântul "feri- amândoi. Participarea celor doi la o astfel de
ori ºi cu trupul) evadeazã din cãsnicie. cire", vei citi aceste explicaþii interesante: încercare constituie forþa exterioarã a unei cãs-
Nici societatea nu e de partea familiei, "Fericirea este provocatã de reuºita a ceea ce nicii reuºite. Sã nu cazi victima impresiilor
pentru cã încurajeazã acest comporta- considerã cineva bun. Satisfacþia înseamnã un exterioare. Nu suntem nici unul fãrã greºealã.
ment, iar cãsnicia este de multe ori numitã fel de fericire paºnicã în care rãmâne cineva Studiazã cu sinceritate pãrþile lui negative.
"colivie" sau "jug", iar pe seama ei existã dupã împlinirea dorinþelor sale, chiar dacã nu Priveºte cu atenþie ºi slãbiciunile tale, apoi
nenumãrate glume care descriu viaþa s-au materializat toate speranþele sale". cautã sã vezi cum se pot îmbina defectele
celor cãsãtoriþi ca fiind una de suportare Acest lucru este valabil chiar ºi pentru voastre cu calitãþile, astfel încât sã obþineþi cele
reciprocã. Aºa sã fie? Atunci cum de cuplurile cele mai fericite. Cãsnicia nu schim- mai bune ºi puternice rezultate.
vedem totuºi ºi soþi care se înþeleg din bã, ca prin farmec, omul nedesãvârºit în om Dupã cãsãtorie devenim mult mai sensi-
priviri, care ºi dupã zeci de ani de cãsnicie desãvârºit. Fiecare om are lipsurile lui. Ca sã bili la decepþii ºi supãrãri decât înainte.
îºi zâmbesc drãgãstos ºi complice sau se rãspundã cineva la o astfel de provocare e o Maturitatea însã ne ajutã sã trecem peste ele ºi
plimbã de mânã, ca în tinereþe? chestiune de maturitate. Fiecare dintre noi am sã construim împreunã. ªi fiþi convinºi cã
Un psiholog pe probleme de cãsnicie fost cândva îndrãgostiþi de imaginea idealã a meritã acest efort.
spunea cã nu existã cãsãtorii nefericite, ci aceluia pe care l-am visat a fi partenerul Charlie W. Shedd, „Scrisori Caterinei -
doar parteneri imaturi. O cãsnicie fericitã desãvârºit de viaþã. Dacã fiecare dintre voi sfaturi unei tinere cãsãtorite“
nu e un cadou pe care îl pri-
de viitoare soþie pe mama, iar fetele
meºti de-a gata prin binecu-
vântarea lui Dumnezeu în O societate agresivã (femeile) pe tata. Aceastã informaþie însã
Taina Cununiei, ci e o luptã De mulþi ani societatea se învârteºte într-un cerc este valabilã doar în cazurile în care pãrinþii
care, dacã îl luãm ca aliat în vicios al agresivitãþii ca rãspuns la o altã agresivitate. respectivi sunt persoane dezirabile, acceptate de
ea pe Domnul, se transformã Nimeni nu mai gãseºte drumul tainic al iubirii, care copii ºi care sã nu fi fãcut greºeli majore ca pãrinþi.
în victorie. În aceastã împreu- sã-i dea puterea ºi curajul sã reacþioneze întorcând ºi Spre exemplu, un tatã care a fost tot timpul agresiv
nã cãlãtorie un rol important obrazul celãlalt. cu soþia lui ºi cu copiii, va duce la faptul cã fiica lui
îl are ºi informaþia, pentru cã ªi totuºi, a existat (ºi încã mai existã ºi va exista îºi va dori un partener la polul opus faþã de tatãl ei,
despre cãsnicie înveþi cât trã- mereu) CINEVA care a putut sã facã acest lucru. adicã o persoanã blândã ºi tolerantã, uneori chiar lip-
ieºti. De aceea ne-am propus Deci... se poate! sitã de o opinie fermã (genul "Cum spui tu...").
sã punem la dispoziþia celor Am cãutat un moment în viaþa oamenilor în care În cazul în care mama este prea asprã lucrurile
care îºi doresc o cãsnicie îm- relaþiile dintre ei sã fie armonioase (în cel mai înalt sunt mai complicate, pentru cã ei nu i se iartã multe
plinitã, indiferent de vârsta grad posibil) sau cel puþin binevoitoare ºi de bunã din comportamentele care tatãlui îi sunt trecute cu
lor, o serie de articole în care credinþã, care sã constituie un punct de început în vederea. De la MAMA toþi membrii familiei se
vor gãsi informaþii folositoa- care sã fie posibilã ruperea cercului vicios de care aºteaptã sã fie "o oazã de liniºte", un exemplu pentru
re, din experienþa unor duhov- vorbeam. Cred cã un astfel de moment poate fi puterea de iertare ºi bunãtate, indiferent cã este vorba
nici ºi nu numai. Avem ºi perioada de constituire a unui nou cuplu, de la care despre copii sau despre soþ.
sprijinul unui psiholog, cã- sã porneascã o nouã generaþie, în care IUBIREA sã Aceste lucruri e bine sã fie cunoscute de cei care
ruia îi puteþi adresa întrebãri decidã regulile jocului "de-a viaþa". urmeazã sã îºi întemeieze o familie, pentru cã explicã
scriindu-i la redacþia noastrã De aceea vom încerca de-a lungul unui ºir de multe, ºi bune ºi rele. Experienþa de 30 de ani de psi-
sau pe adresa de email. articole sã aducem cât mai multe informaþii de care hologie mã face sã le afirm, însã situaþiile sunt pe cât
Pornim deci la drum, cu ru- tinerii ºi cei mai puþin tineri sã se foloseascã, pentru de diferite pe atât de complexe. De aceea trebuie
gãciune ºi cu speranþa ca mer- a evita sau a repara greºelile care se fac de obicei. puse în discuþie situaþii concrete, iar acesta este
sul unul lângã altul din multe Pentru început, mi se pare important de precizat motivul pentru care se impune o legãturã directã cu
cãsnicii sã se armonizeze în pentru tineri cã, de cele mai multe ori, la baza alegerii cititorii, care prin întrebãrile adresate ne ajutã sã ofer-
timp ºi sã devinã un "pas în partenerului (partenerei) stã un model mai degrabã im informaþii "la obiect", concrete ºi actuale.
doi". Natalia Corlean subconºtient. Concret, bãieþii (bãrbaþii) au ca model Dana Preda, psiholog
 12 O poveste pentru tine
Afarã era cald. Razele soarelui
mângâiau jucãuºe tot ce întâlneau în
calea lor; ba o frunzã de un verde crud
care se legãna ameþitã parcã de adierea
vântului, ba o floare ce-ºi ridica cãpºorul
sã primeascã salutul soarelui, ba penajul
pufos al unui piþigoi care fãcea tumbe
prin aer desfãtându-ºi colegii de zbor cu
giumbuºlucurile lui de mare circar aer-
ian. Undeva, la umbra unui pom de lili-
ac, Matei tolãnit pe iarbã, privea încântat
la aceste minunãþii dumnezeieºti. Îi
atrãsese atenþia de mult timp micul cir-
car al aerului, piþigoiul cel hazliu, care
dãdea spectacolul ºi pentru el înveselin-
du-l. La cei cinci aniºori ai sãi, Matei nu
mai vãzuse un asemenea spectacol.
Emoþionat, cu sufletul la gurã, era
aproape sã aplaude de bucurie la tru-
curile piþigoiului nãstruºnic, dar nu vroia
sã-l sperie. Dintr-o datã micul aviator,
piþigoiul nostru, îºi strînse aripile ºi
porni ca o sãgeatã spre pãmânt. Matei îl
pierdu din ochi. Se ridicã repede în
picioare pentru a vedea unde a plecat
actorul sãu. În clipa aceea se auzi însã un
zgomot surd. O cursã, fãcutã dintr-un
coº sub care fuseserã aºezate multe
bunãtãþi pofticioase pentru pãsãrelele
lacome de hranã, a cãzut ca o închisoare
peste micul piþigoi care se zbãtea acum
deznãdãjduit. Liniºtii amiezii i-a luat
locul acum râsul colorat ºi plin de rãu-
tate a unor copii care strigau cât îi þinea
gura: "L-am prins, l-am prins, veniþi
sã-l vedeþi!"
Ochii lui Matei se umplurã de
lacrimi. Pierduse un prieten drag. Un
piþigoi care îi adusese atâtea bucurii în
ziua aceea. Ce putea face pentru el?
Aha. Bunica îi spusese cu câteva zile
înainte cã atunci când vrei sã ajuþi pe
cineva trebuie în primul rând sã te rogi
pentru el. Matei se luminã la faþã. Se
ascunse în spatele tufei de liliac, înge-
nunche, îºi strânse mânuþele în forma
crucii, închise ochii ºi…. "Doamne, te
rog sã ai grijã de prietenul meu,
piþigoiul. Vreau sã-l eliberezi. Sã-l scoþi
de sub coº." Deschise ochii ºi privi la
coº. Nu se întâmplase nimic. Se rugã a
doua oara. Nimic. Mai încercã o datã.
Dar Dumnezeu parcã nu era acasã. Nu-l
auzea. Nu mai înþelegea nimic. Nu cerea
ceva pentru el, ci se ruga pentru un
prieten al lui ºi cu toate astea…
Se ridicã în picioare, cu capul ple-
cat, cu lacrimi ºiroindu-i pe faþa micã ºi
bãlaie, ºi suspinând se îndreptã spre
casã. Trebuia sã-l ajute cineva. Ce sã
facã?
Bunica îl vãzu în mijlocul curþii. Era
supãrat. Tare supãrat. Îl chemã la ea. Îl
aºezã pe genunchii ei ºi-l descusu puþin
câte puþin. Matei abia oprindu-ºi sus-
pinele îi povesti cu lux de amãnunte tot
ce se întâmplase cu prietenul lui
piþigoiul, ºi încheie abia reuºind sã ros-
teascã printre sughiþuri: "Dar Dumnezeu
n-a fãcut o minune la rugãciunea mea!"
Bunica îºi descreþi fruntea, îi piep-
tãnã pãrul bãlai cu degetele ei subþiri ºi
delicate ºi îºi începu povestea:
"Într-o mânãstire, în bibliotecã studi-
au patru cãlugãri. Cãlugãri îmbunãtãþiþi,
dornici de a-l cunoaºte pe Dumnezeu, de
a sta în legãturã cu El, de a se ruga
neîncetat, de a studia cât mai mult din
ceea ce s-a scris despre Dumnezeu pen-
tru a-l cunoaºte mai bine, a-l înþelege ºi
a se apropia mai mult de El. La un
moment dat, noapte fiind, s-a stins lumi-
na. Unul dintre ei a propus: "Fraþilor, sã
ne rugãm lui Dumnezeu ºi sã vedem pe
care îl va asculta. La a cãrui rugãciune se
va aprinde lumina înseamnã cã acela
este mai apreciat de Dumnezeu. Înseam-
nã cã acela este mai credincios ºi mai
iubit de Dumnezeu". Se propunea un
test de credincioºie. Un concurs de rugã-
ciune în care Dumnezeu era pus arbitru.
Dumnezeu trebuia sã sãvârºeascã acum
o minune pentru ei, la cererea lor. Trei
dintre cãlugãri au fost de acord primind
provocarea cu bucurie, considerând cã
acum pot sã le dovedeascã celorlalþi cât
sunt de credincioºi ei ºi cât de mult îi
ascultã pe ei Dumnezeu. Unul dintre ei
era însã trist, cãci cu puþin timp înainte
tocmai citise un cuvânt al Sfintei
Scripturi care spunea "Sã nu ispiteºti pe
Domnul Dumnezeul tãu". Dar din
smerenie nu putea sã-i refuze pe fraþii lui
de rugãciune, gândind cã Dumnezeu îl
va scoate din aceastã încercare. Au
acceptat cu toþi ºi iatã-l pe primul
cãlugãr, rugându-se profund, pios, dar
nu s-a întâmplat nimic. Biblioteca era pe
mai
departe
cufundatã
în întuneric. A
început rugãciunea
cel de-al doilea, profund, pios, dar
acelaºi efect; întuneric, beznã în jurul
lor. S-a rugat apoi cel de-al treilea, pro-
fund, pios, dar nici de data aceasta nu
s-a întâmplat nimic. Al patrulea dintre
ei, cel care fusese trist cã trebuie sã-l
ispiteascã pe Dumnezeu, ºi-a început
rugãciunea pios, profund… Apoi s-a
ridicat de la locul lui ºi zicându-ºi rugã-
ciunea mereu, s-a dus la tabloul de sigu-
ranþã al instalaþiei electrice de la bi-
bliotecã ºi l-a reparat. ªi în clipa când
ºi-a terminat rugãciunea a terminat ºi
reparaþia tabloului de siguranþã… ºi s-a
fãcut luminã".
Matei tresãri. "Aha!" Deci
Dumnezeu face minuni doar atunci când
noi nu putem singuri sã ne rezolvãm
problemele. Deci Dumnezeu vrea ca
ceea ce putem sã facem noi, sã facem. El
intervine doar atunci când noi nu putem
singuri sã ne ajutãm. Acum am înþeles.
Îþi mulþumesc bunico! ªi sãrind ca un
sfârlez din braþele bunicii, o zbughi
repede pe poarta curþii ºi se îndreptã spre
închisoarea piþigoiului. Pe drum se ruga
spunând: "Doamne ajutã-mã sã nu se
supere ceilalþi copii pe mine dacã o sã-l
eliberez pe piþigoiul meu!" Ajunse la
locul cursei. Le explicã copiilor cã
piþigoiul de sub coº era prietenul lui ºi îi
roagã sã-l lase pe el sã-i dea drumul.
Ceilalþi uitaserã deja de cursã, de micul
piþigoi zbanghiu care tremura acum sub
coº. O porniserã într-o mare hãrmãlaie
spre maidan. Matei ridicã singur coºul.
Micul actor aerian îl privi cu ochii speri-
aþi dar plini de mulþumire. κi atinse uºor
cãpuºorul pufos de mâna micuþului
Matei, apoi se înãlþã în vãzduh. Mai fãcu
douã trei tumbe ºi o porni voios spre
zãri. Matei a înþeles. Dumnezeu face
minuni. Dar minunile se fac prin noi.
Pr. Iosif Ciolan
 13

Îþi place sã colorezi? Iatã douã planºe pentru tine!

În prima zi, Dumnezeu a despãrþit În a doua zi, Dumnezeu a fãcut

lumina de întuneric cerul ºi apa

Ghici ghicitoarea mea!

Alege din dreapta rãspunsul pentru ghicitoarea din stânga:
Cine are urechi
Fii isteþ!
Dar n-aude? Ce te poate necãji mai mult
decât un copil rãu?
E trimis de Dumnezeu, Doi copii rãi.
E ocrotitorul tãu.

La cap limbã cu miere Câte ouã poate mânca cineva pe

La coadã limbã cu venin. nemâncate?
sunt pe mâncate.
La porunca mamei mele Numai unul, fiindcã celelalte
Se aprind în el trei stele
Apoi cît ai zice "peºte" Cum poþi sã trãieºti fãrã sã
Fierbe, coace ºi prãjeºte.
mãnânci 30 de zile?
Ce arde ºi nu scoate fum? Mâncând noaptea.
 14 Trup ºi suflet

Stresul, boala secolului poate duce la salvarea vieþii dacã cineva

este fugãrit de un leu, sau întâlnit de un
rãufãcãtor la drumul mare.
Dacã însã o persoanã stã în amiaza mare
Solicitãrile suferite la locul de muncã, ºomajul ºi excluderea socialã, probleme
familiale, agresiuni sonore, aglomeraþia din mijloacele de transport în comun, în toatã siguranþa în locuinþa sa ºi permite
minþii sale sã se gândeascã la spãrgãtori ºi
toate aceste situaþii, printre multe altele, genereazã ceea ce uneori este considerat
la tauri care îl atacã, centrul emotiv va trimi-
boala secolului: stresul. În ultima vreme presa ne-a pus în atenþie chiar câteva te mesaje de alarmã cãtre glande ºi inima
cazuri de moarte prematurã din cauza stresului ºi oboselii, de aceea am acordat precum ºi tensiunea vor acþiona ca ºi când
prioritate acestui subiect. individul ar fi realmente atacat. Cum s-a
Leul ºi crocodilul ne trãit o viaþã de mare încordare ºi reacþiile de arãtat deja, corpul, în mod normal, are
panicã erau manifestãri curente. Centrul nevoie de aceºti hormoni, dar dacã sãp-
învaþã... emotiv al leului era întotdeauna solicitat din tãmâni ºi luni în ºir este supus la supraso-
Lumea contemporanã, extrem de agitatã, cauza abundenþei de adrenalinã în licitãri, vor avea loc reacþii dãunãtoare.
nu poate scãpa de acest flagel al capitalis- alergãrile sale obositoare dupã vreo Încordãrile (stresul) nu sunt nici pe
mului care este stresul ºi inevitabil de con- antilopã iute sau în luptele înverºunate cu departe atât de rãspunzãtoare pentru o
secinþele lui devastatoare în planul alþi lei ºi bivoli africani. Leul avea ºi glan- mulþime de boli, cât sunt propriile noastre
sãnãtãþii. Soluþiile se aflã însã chiar sub da tiroidã mare, un indiciu cã ºi-a petrecut reacþii faþã de aceste încordãri. Cabinetul
nasul nostru. zilele într-o activitate încordatã. unui medic este plin de oameni suferinzi de
Câteva reflecþii asupra vieþii unor ani- În contrast izbitor, aceleaºi glande la aproape toate bolile enumerate în acest
male ne ajutã sã înþelegem mai bine crocodil erau foarte mici. Sistemul lui ner- studiu din cauzã cã minþile lor sunt încãr-
efectele lui asupra organismului nostru. vos nu a supus la solicitãri aceste glande ºi cate de mii de griji privitoare la bani, sãnã-
Atunci când o pisicã întâlneºte pe neaºtep- adrenalina nu a bombardat inima sa în mod tatea lor ºi a copiilor, etc.
tate un câine, i se zbârleºte blana, inima îi repetat pentru a produce viteze ameþitoare.
bate mai puternic, tensiunea arterialã creºte, Adrenalina nu i-a ridicat tensiunea ca sã-i Stres ºi boli
respiraþia îi este acceleratã. Adrenalina ºi îngroaºe arterele în mod prematur.
alte secreþii ale glandelor sunt imediat Iatã o schemã care aratã mai bine cum
difuzate în circuitul sângelui deoarece cen- Totul depinde acþioneazã grijile vieþii asupra sãnãtãþii.
trul emotiv, stârnit de fricã, trimite mesaje
de alarmã fulgerãtor de rapide în toate de noi
pãrþile corpului. Rãspunsul organismului la La o fiinþã ome-
aceste mesaje se numeºte "reacþie de alar- neascã, mãrimea glan-
mã". O asemãnare cu pisica o are ºi leul. delor suprarenale ºi
Acesta pãºeºte fãrã rãgaz încoace ºi încolo tiroide sunt determi-
de sute de ori într-o zi. Este fãrã astâmpãr ºi nate de numãrul re-
înfrânt. acþiilor de alarmã e-
În altã parte a grãdinii zoologice se aflã mise de centrul emo-
un crocodil. În contrast cu leul, domnul tiv. Departamentul Înþelegem, aºadar, cum pofta, ura, frica,
crocodil zace nemiºcat ca un buºtean, doar Sãnãtãþii Statului New-York a publicat pot provoca schimbãri organice ºi ade-
rareori mai clipeºte din ochi. El reprezintã fotografiile a douã glande suprarenale ale vãrate boli, dacã aceste sentimente sunt
liniºtea întruchipatã ºi cu siguranþã nu se omului, care, surprinzãtor, erau de mãrimi durabile.
sinchiseºte de ceea ce leii ar putea sã spunã foarte diferite. Una de mãrime normalã, Dacã am pune în practicã îndemnul Sf.
despre el. Pe faþã are cucuie ºi zbârcituri cu cealaltã foarte mãritã ca rezultat al Ap. Pavel ,,daþi mulþumire lui Dumnezeu
duiumul, dar niciodatã nu a vãrsat vreo încordãrii. Individul de la care a fost pentru toate" (I Tes.5,18), poate necazurile
lacrimã (de crocodil) pentru ele. recoltatã glanda mãritã a murit, probabil, cu noastre n-ar fi aºa de mari. Uºurarea pe care
Cât de mult trãiesc aceste animale? Într-o mulþi ani înainte din cauzã cã secreþia am experimenta-o ar fi incomparabil mai
grãdinã zoologicã am vãzut un leu de 25 de mãritã de adrenalinã a fãcut ravagii în una mare decât cea pe care am dobândit-o
ani. Ochii îi erau obosiþi ºi mersul nesigur. sau mai multe din funcþiile corpului sãu. El înghiþind sedative sau calmante care nu pot
Era cu adevãrat ramolit ºi în mare parte îi nu numai cã ºi-a scurtat zilele, dar zilele lui sã dea pacea interioarã, ci doar sã opreascã
lipsea ºi dantura. La numai 25 de ani era au fost probabil pline de hãrþuieli emotive. vremelnic unele din impulsurile ce pleacã
gata pentru groapã. Este crocodilul bãtrân Trebuie sã reamintim însã, cã în mod de la centrul emotiv.
la 25 de ani? Nicidecum! El mai trãieºte normal, glandele suprarenale ºi tiroide sunt Mult mai eficace ºi permanentã este o
mult timp dupã ce oasele leului s-au uscat necesare ºi folositoare. Dacã cineva se reþetã din Scripturã, numitã ºi Cartea Vieþii:
ºi au albit zãcând în pustie. trezeºte noaptea ºi constatã cã un hoþ a "Nu vã împovãraþi cu nici o grijã. Ci întru
De ce diferã aºa de mult în duratele lor de pãtruns în locuinþã, frica acþioneazã centrul toate, prin închinãciune ºi prin rugã cu
viaþa aceste douã animale? Un medic din emotiv care trimite mesaje acestor glande mulþumire, cererile voastre sã fie arãtate lui
Statele Unite a dat rãspunsul. El a crescut pentru producerea mãritã a hormonilor, Dumnezeu. ªi pacea lui Dumnezeu, care
multe specii de animale din toatã lumea ºi dând posibilitatea inimii individului sã batã covârºeºte orice minte, sã pãzeascã inimile
de la fiecare animal a studiat glandele mai puternic ºi sã acumuleze mai multã voastre ºi cugetele voastre, întru Hristos
suprarenale ºi tiroide. Iatã ce a descoperit: energie fie pentru o luptã, fie pentru o fugã. Iisus" (Filip. 4, 6-7).
leul avea glandele suprarenale mari. El a Acest surplus de energie oferit de glande Pr. Alexandru Stanciu

Apostolat în Þara Fãgãraºului
În cãutarea voastrã...
"În cãutarea voastrã?!"... Ce titlu e
acesta?...s-ar putea întreba cititorul acestor
rânduri. Da, iatã cã dialogul nostru
porneºte încã de la titlu: m-am aºezat la
masa de lucru ºi... n-am dorit sã scriu un
titlu care sã aibã o tentã de senzaþional,
ºtiþi, aºa cum ne-am obiºnuit... Nu, eu nu
vreau cu orice preþ sã vã surprind, eu vreau
sã vã întâlnesc ºi sã ne întâlnim cu toþii
prin intermediul acestei reviste.
Aþi întâlnit vreodatã pe cineva? Da, cu
siguranþã. Aþi simþit cât e de minunat sã
comunicaþi cu celãlalt? Sã... ascultaþi ºi sã
fiþi ascultat, înþeles, acceptat, sfãtuit sau
admirat? Iubit? Eu cred cã fiecare meritã
aºa ceva, ºi, mai mult, este capabil de aºa
ceva. Meritã ºi este capabil, adicã, de
Întâlnire (personalã cu celãlalt), de Iubire.
Aceasta este o convingere a mea. Cã
întâlnirea iubitoare cu o altã persoanã
oferã o împlinire sufleteascã ºi satisfacþii
dintre cele mai mari pe care un om le poate
încerca. De aceea, cãutând un titlu cu care
Ce înseamnã numele meu?
Ioan - vine din ebraicã ºi înseamnã
Dumnezeu a avut milã. Numele acesta
ne aminteºte de dragostea ºi mila cele
fãrã de sfârºit ale Domnului pentru noi,
oamenii.
Biserica Ortodoxã cinsteºte mai
mulþi sfinþi care s-au numit Ioan. Între
aceºtia, un loc de seamã ocupã Sfântul
Ioan Înaintemergãtorul ºi Botezãtorul
Domnului, cel prãznuit luna aceasta pe
data de 24. Este unul din cei mai impor-
tanþi sfinþi din cultul creºtin, fiind prãz-
nuit ºi pe 7 ianuarie ºi 29 august. Rãmâ-
ne simbol al adevãrului, al lucrãrii neîn-
trerupte ºi al smereniei, deoarece Sfântul
Ioan Botezãtorul trãia modest, sãrac pe
dinafarã, dar atât de bogat în inima sa.
Petru - vine din greacã ºi înseamnã
piatrã, stâncã. În viaþã, omul trebuie sã
fie neclintit ca o stâncã în lupta cu
greutãþile ºi cu ispitele de tot felul. "Apa
trece pietrele rãmân" spune, în acest
sens, un frumos proverb românesc.
Numele acesta denotã hotãrâre ºi tãrie
de caracter, personalitate ºi curaj.
Cu acest nume cunoaºtem pe unul
Viaþa în Hristos
sã ajung la cititori, nu am fãcut decât sã
privesc cu atenþie ºi sinceritate în inima
mea ºi... am înþeles cã în esenþã asta vreau:
ca încã de la primul cuvânt, din titlu, sã
plec "în cãutarea voastrã". Pentru cã vreau
sã vã întâlnesc, iar întâlnindu-vã, aº vrea
sã învãþ, încã o datã ºi de fiecare datã, sã
iubesc.
E bine sã putem gândi aºa: cuvintele
reprezintã doar instrumentul cu ajutorul
cãruia comunicãm, dar la un capãt ºi la
celãlalt al lor sunt oameni, suflete, inimi,
vieþi care cautã ºi se cautã. ªi acesta este
cu adevãrat important: omul. Atât cel de la
care pleacã cuvântul, cât ºi cel la care
ajunge cuvântul. Da, cuvântul poate fi, de
pildã, ca o îmbrãþiºare caldã, curatã, te-
meinicã, când izvorãºte dintr-un suflet plin
de dragoste ºi care, primit de cel care-l
citeºte, îl învãluie pe acesta în toatã fiinþa
sa. Cuvântul poate fi ca o carte de mare
preþ, când izvorãºte din experienþa unui
om încercat ºi care, primit, dãruieºte
din cei doisprezece apostoli ai
Domnului, cel mai vârstnic dintre ei ºi
fratele Sfântului Apostol Andrei. Acest
apostol este exemplu de entuziasm ºi
tãrie, de dãruire ºi sacrificiu.
Pavel - vine din latinã ºi înseamnã
mic, cel mic. Acest nume aratã cã pentru
a fi mare înaintea lui Dumnezeu, trebuie
sã fi mic înaintea oamenilor prin
lucrarea virtuþii smereniei. Model de
smerenie ne este, în acest sens, Sfântul
Apostol Pavel, care s-a numit pe sine cel
mai mic între apostoli, deºi prin lucrarea
sa misionarã a întrecut pe toþi.
Acest sfânt este simbol al învãþãturii
pe care creºtinul trebuie sã o propovã-
duiascã celorlalþi, al dãruirii ºi al lucrãrii
neobosite pentru Hristos, deoarece
Sfântul Pavel ºi-a dãruit întreaga sa viaþã
apostolatului la care Iisus însuºi l-a
chemat, dupã minunata sa convertire de
pe drumul Damascului.
Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel au fost
martirizaþi la Roma în ziua de 29 iunie,
anul 67, de aceea ziua lor de prãznuire
este 29 iunie.
15
înþelepciune celui ce citeºte. Prin
cuvânt se poate exprima un adevãr -
unul spunându-l, altul învãþându-l; cuvân-
tul poate mijloci bucurie - unul dãruind-o,
celãlalt primind-o; multe se pot face cu
acest instrument - care este cuvântul - , dar
iatã o condiþie indispensabilã: este nevoie,
întotdeauna, de doi, de cel puþin doi
oameni; degeaba ar rosti unul cuvântul,
dacã nu ar fi un altul, care sã-l asculte ºi sã
poatã primi ceva prin intermediul lui. ªi
aºa, fiecare are nevoie de celãlalt, capãtã
un sens unul prin celãlalt, se îmbogãþeºte.
Dar, numai ºi numai împreunã. ªi aceasta
este o... întâlnire, precum spuneam ºi dore-
am încã de la început. O întâlnire între
oameni, prin mijlocirea cuvântului. ªi... sã
fie aceasta din, ºi în, ºi pentru iubire!
Eu, cea din spatele acestor cuvinte,
sunt o fãgãrãºeancã - dintotdeauna
bucuroasã pentru cã m-am nãscut ºi am
crescut pe aceste meleaguri -, dar în
momentul de faþã trãiesc ceva mai departe
de locurile natale. Faptul de a putea scrie
câteva rânduri în aceastã publicaþie, mãr-
turisesc cã a înnoit ºi a conferit o savoare
deosebitã sentimentului, viu în sufletul
meu, de apartenenþã la locurile ºi locuitorii
Þãrii Fãgãraºului. Drept recunoºtinþã pen-
tru aceastã posibilitate, aº dori ca rândurile
de mai sus sã reprezinte nu doar o poartã
deschisã spre sufletele cititorilor, ci aº dori
de asemenea sã le dedic acestei publicaþii
ºi celor ce colaboreazã la realizarea ei,
împreunã cu respectul ºi admiraþia mea.
Într-adevãr, însuºi titlul publicaþiei,
"Apostolat", nu înseamnã oare ºi aceea cã
un grup de oameni harnici ºi deschiºi au
simþit chemarea, dorinþa ºi dragostea de a
"ieºi în cãutarea voastrã", de a ajunge la
sufletele dumneavoastrã, ale tuturor celor
ce, în acelaºi duh, iubiþi oamenii, iubiþi ºi
preþuiþi cuvântul (bun), ºi ºtiþi sã rãspun-
deþi bucuros la invitaþia unei întâlniri?
Amalia Rãibuleþ, Roma
Dicþionarul creºtinului ortodox
Acatist - (din gr. akathistos=care nu
e aºezat, ci stã în picioare; imnos akathis-
tos=imne care se cântã stând în picioare)
1.imne, rugãciuni de laudã închinate
Mântuitorului, Maicii Domnului sau sfin-
þilor, prin care se cere ocrotire ºi ajutor
2.pomelnice în care credincioºii cer
preotului sã se roage pentru ei în anu-
mite slujbe
Acatistier - cartea care cuprinde
rugãciunile numite acatiste.
 16 Trecut ºi prezent

Biserica „Adormirea Maicii Domnului“

Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din Fãgãraº,
cunoscutã ºi sub denumirea de „biserica din cimitir”, ocupã un loc
aparte în sufletul credincioºilor ortodocºi din oraº. Ea s-a construit în
perioada de vârf a comunismului, când tot ceea ce þinea de propovã-
duirea cuvântului lui Dumnezeu era interzis, iar dacã se avea în plan
construirea unei biserici, lucru extrem de îndrãzneþ, erau necesare
mari intervenþii. Aºa a fost ºi în acest caz, când prin multã diplo-
maþie s-a realizat construirea ei.
Capelã neîncãpãtoare
Biserica „Adormirea Maicii
Domnului“ este aºezatã în frumo-
sul “Cartier al florilor”, care a luat
fiinþã dupã cel de-al doilea rãzboi
mondial, când conducerea de la
acea vreme a parcelat un vast
câmp situat la marginea dinspre de fãgãrãºeni, anul 2005 pictorul Viorel Maxim din
apus a oraºului. E un cartier ºi o unde s-a con- Târgul Mureº a executat în exteriorul bise-
parohie a unor oameni plini de struit actuala ricii cele 57 iconiþe-mozaic cu diferite chi-
nobleþe spiritualã, care s-au remar- capelã morturã a municipiului Fãgãraº. puri de sfinþi.
cat prin bonomie, altruism ºi solidaritate ori În 9 iunie 1987, preotul Aurel Popa ºi Construirea bisericii, pictura interioarã
de câte ori a fost nevoie. consiliul parohial au hotãrât ca lucrãrile sã ºi exterioarã, cele douã frumoase cande-
Biserica a fost înfiinþatã în ºedinþa fie conduse de arhitectul Gheorghe Moldo- labre, precum ºi celelalte lucrãri, au fost
Consilului Arhiepiscopesc Sibiu, la data de van. Construirea a început în 11 iunie 1987, fãcute cu ajutorul donaþiilor benevole ale
1 octombrie 1976. Preot paroh a fost numit într-o zi de joi din sãptãmâna de dupã credincioºilor.
pãrintele Aurel Popa, care slujea în capela Rusalii. Totul a mers foarte repede, datoritã
mortuarã din cimitir, aflatã atunci la situaþiilor grele din vremea aceea. La 20 Preoþi slujitori
numãrul 4 de pe strada Macului. Ajungând octombrie biserica era deja construitã ºi Fiind vorba despre o bisericã nouã,
sã fie neîncãpãtoare pentru credincioºii avea ºi instalaþia de încãlzire centralã. ºirul preoþilor cuprinde doar trei nume:
veniþi la slujbe, la 20 ianuarie 1977 parin- În 1 septembrie 1988 are loc încheierea 1. Pãrintele Aurel Popa, care a slujit din
tele Aurel, sprijinit de Consiliul Parohial, a lucrãrilor de tencuieli ºi finisãri, iar în 16 22 august 1976 pânã în 21 mai 1991.
hotãrât construirea unui sfânt altar în exte- aprilie 1989 aprobarea devizului pentru tur- Realizarea pastoral-misionarã cea mai
riorul capelei mortuare, pentru a se mãri nul clopotniþã al bisericii. importantã a pãrintelui a fost construirea
spaþiul din interior. acestei biserici în anul 1987. Toate lucrãrile
Vitralii ºi mozaic la aceastã bisericã au fost executate cu o
Ridicatã în câteva luni Biserica are formã de navã. La intrare foarte mare rapiditate, ca ºi când acesta
În 18 februarie 1981 s-au fãcut intrãri se aflã tinda, iar în partea dreaptã scãrile pe ºi-ar fi presimþit sfârºitul din 21 mai 1991.
separate în capelã ºi casa mortuarã, iar care se ajunge în balcon. În partea stângã, la 2. Pãrintele Ioan Lungoci, instalat în
pãrintele Aurel Popa a luat în discuþie pro- intrare în tindã, se aflã mormântul pãrin- mai 1988.
punerea de a se cere aprobarea pentru con- telui Aurel Popa, ctitorul acestei biserici. 3. Pãrintele Ioan Minu, instalat în
struirea unei biserici ºi a înaintat Înalt Prea Acoperiºul bisericii ºi al turlei a fost decembrie 1991.
Sfinþitului Mitropolit Antonie un memoriu executat din tablã de aluminiu în formã de Biserica a fost sfinþitã în 4 septembrie
în care se arãta cã în Fãgãraº sunt numai solzi. Biserica are ºi 12 vitralii, foarte fru- 2005 de Prea Sfinþitul Visarion, episcop-
douã biserici ortodoxe, maghiarii ºi saºii mos realizate. Iconostasul ºi stranele sculp- vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Sibiu, iar
având fiecare câte o bisericã tip catedralã. tate în lemn de stejar au fost executate de în Duminica Ortodoxiei, 12 martie 2006,
În 17 mai 1987 s-a aprobat devizul, cu un meºter din Neamþ. Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu Streza a
lucrãrile propuse de inginerul Octavian Pictura în frescã, deosebit de frumoasã, sãvârºit Sfânta Liturghie în biserica
Pãtroi. Casa mortuarã a fost mutatã în casa a fost executatã între anii 1997-1999 de „Adormirii Maicii Domnului“.
paznicului cimitirului, cum era cunoscutã pictorul Vasile Carp din Bucureºti, iar în Pr. Rãzvan Timofte
Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Laurenþiu
Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean
(Bucium), Pr. Ionuþ Ilea (Ohaba), Pr. Adrian Magda (Victoria), Pr. Alexandru
Str. Ion Codru Drãguºanu nr. 6. Tel. 211790 Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea),
Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Tehnoredactor: Natalia Corlean
Redactor ºef: Natalia Corlean Aºteptãm întrebãrile sau sugestiile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Responsabil de ediþie: Pr. Adrian Magda apostolat_in_tara_fagarasului@yahoo.com