You are on page 1of 16
 
Societatea contemporanã
ucide familia
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
cu sprijinul
Curajul de a fi normal
De multe ori auzi cãceea ce faci e inutil, cã e preamultã rãutate pretutindeni casã mai existe ºansa de a gãsio persoanã care sã facãbinele dezinteresat, cã deºimerg unii la bisericã sunt mai pãcãtoºidecât cei care þin patul cald dumincadimineaþa, cã n-are rost sã-i zâmbeºti celuide lângã tine pentru cã oricum nu contezi în ochii lui dacã nu faci parte din "planullui personal de dezvoltare", etc. Trebuie sã iei o decizie. Lumea te vreaaltfel. Te vrea ca ea (k-lumea). ªi te în-trebi de ce? Eºti chiar atât de diferit, chiaratât de ciudat, pentru cã ai în bibliotecã ºiniºte cãrþi de spiritualitate pe lângã cele-lalte, pentru cã îþi faci cruce când te aºezila masã sau când te duci la culcare, cã îþimãnânci omleta de miercuri joi, cã ai"slãbiciunea" de a nu riposta celui care teagreseazã sau te contorsioneazã în faþacelorlalþi? Cã ai curaj sã fi normal? Omul, prin creaþie, este "imago dei",chip al Creatorului. Deci are o identitate,este cineva. Este capabil sã perceapã lumeaprin cele cinci simþuri ºi sã o depãºeascã,sã doreascã în mod natural binele ºi sãiubeascã frumosul, sã discearnã raþionalmodul în care îºi activeazã ºi lucreazã pro-priile puteri fizice ºi sufleteºti. Sãdepãºeascã cadrul natural al existenþei ºisã se ancoreze în spaþiul duhovnicesc. Cutoate acestea nu mai putem recunoaºteomul, CHIPUL (lui Dumnezeu), NOR-MALUL, pentru cã acestui Chip i se inter-pune astãzi MULÞIMEA FÃRà CHIP,"grosul" fãrã identitate, mulþimea fãrã do-rinþe superioare, fãrã scopuri înalte, carenu mai vrea decât "pâine ºi circ", "dresaþii"zilelor noastre. Ne-am obiºnuit atât demult sã stãm încruntaþi, sã-l pândim pecelãlalt, sã-l punem la insectar...Pentru unii ilare, pentru altii tragice,aceste constatãri "fotografiazã" o stare despirit a contemporaneitãþii, o stare de anor-malitate în care ne complacem, o viaþãfãrã Hristos, o viaþã liberã dar fãrã liber-tate, pentru cã am devenit sclavii proprieinoastre libertãþi. O viaþã anormalã. Pentru omul dinlãuntrul Bisericii, creº-tinul ancorat în Dumnezeu ºi angajat în-tr-o viaþã seninã, duhovniceascã, lucrurilesunt simple. El ºtie cã "normal" înseamnãsã ai viaþã evlavioasã, sã-l pui pe Hristos încentru, sã te împãrtãºeºti de TaineleBisericii, sã ai comuniune cu toþi, sã sufericu toþi ºi sã te bucuri pentru toþi, sã ai liber-tate sã faci orice dar sã faci numai binele ºi încã ceva pe deasupra: sã ai puterea sã-Lmãrturiseºti pe Hristos în faþa celorlalþi...Omul dinlãuntrul Bisericii ºtie al Cãruichip este ºi se strãduieºte zi de zi sã nufacã de ruºine Chipul lui Dumnezeu din el,
sã se pãstreze normal
.
Dar vom (mai)avea curajul sã rãmânem normali?
Stresul,boala secolului
Solicitãrile suferite la loculde muncã, ºomajul ºi exclude-rea socialã, probleme familiale,agresiuni sonore, aglomeraþiadin mijloacele de transport în co-mun, toate aceste situaþii, print-re multe altele, genereazã ceeace uneori este considerat boalasecolului: stresul.
(pag.14)
PostulSfinþilor Apostoli
Postul este strâns legat demarile sãrbãtori creºtine.Bucuria acestor sãrbãtori, curol central în viaþa credin-cioºilor, nu ar putea fi gustatãdin plin fãrã post.
(pag.6)
Din cuprins
pag 3
Anul I, nr. 5iunie 2007
Editorial de Pr. Adrian Magda
 
Eveniment
Maslul este a ºaptea Tainã a Bisericii, încare, prin rugãciunile preoþilor ºi ungerea cuuntdelemn sfinþit a pãrþilor însemnate aletrupului, credincioºii dobândesc vindecareade bolile trupeºti ºi sufleteºti.Aceastã Tainã a fost instituitã de însuºiMântuitorul când a trimis pe Sfinþii SãiApostoli la propovãduire, zicându-le: "Celorce vor crede, aceste semne le vor urma: înnumele Meu demoni vor izgoni, peste ceibolnavi îºi vor pune mâinile ºi se vor facesãnãtoºi" (Marcu XVI, 17,18). SfinþiiApostoli au practicat Taina Sfântului Masluchiar de la prima lor propovãduire : "ªiscoteau mulþi demoni ºi ungeau cu untde-lemn pe mulþi bolnavi ºi-i vindecau" (MarcuVI, 13).Urmând apostolilor, episcopii ºi preoþiiau sãvârºit ºi ei aceastã Sfântã Tainã, dupãcum ne aratã Sfântul Apostol Iacob: "Estecineva bolnav între voi? Sã cheme preoþiiBisericii ºi ei sã se roage pentru el, ungân-du-l cu untdelemn, în numele Domnului. ªirugãciunea credinþei va mântui pe cel bolnavºi Domnul îl va ridica ºi de va fi fãcut pãcatese vor ierta lui"(Iacob V 14,15). Sfântul Maslu este Taina care, prin rugã-ciunile preoþilor ºi prin ungerea trupului cuuntdelemn sfinþit, împãrtãºeºte credinciosu-lui harul lui Dumnezeu pentru tãmãduireabolilor trupeºti ºi sufleteºti, pentru iertareapãcatelor ºi pentru întãrirea sufletului.În zona Þãrii Fãgãraºului existã tradiþiamaslurilor "de hotar" sau "de obºte", undecredincioºii se adunã pe câmp sau la bisericãºi se sãvârºeºte Taina Maslului, urmatã apoide rugãciuni pentru animale, holde, ploi. Laslujbã participã atât localnicii cât ºi oameniidin satele vecine sau "fii satului" care locu-iesc în oraº, dar care au rãmas cu inima ºisufletul legaþi de locul de naºtere. Prin rugã-ciunile înãlþate cãtre Dumnezeu în mijloculnaturii, ogoarele satelor sunt protejate deintemperiile naturii, ploile se revarsã cubinecuvântare asupra þarinilor, iar animalelesunt protejate de boli.Sã-L rugãm pe Bunul Dumnezeu sãprimeascã rugãciunile fãcute, sã-ºi reverseharul Sãu peste hotarele noastre ºi sã neapere întotdeauna de cele rele.
 Pr. Iulian Boac, Parohia Recea Nouã
Masluri de obºte în Þara Fãgãraºului
Inginerul Guºeilã s-a nãscut pe 22iulie 1962, în satul Iaºi, din comunaRecea. A urmat ºcoala primarã în satulnatal, clasele V-VIII în Sãvãstreni ºi apoiLiceul industrial din Fãgãraº. În 1980 aintrat la Facultatea de Electrotehnicã dincadrul Universitãþii Politehnice dinBraºov. Dupã terminarea facultãþii alucrat la Hidroconstrucþia RâmnicuVâlcea, iar din 1988 la Electrica Fãgãraº.Dupã nici doi ani a fost numit ºef alCentrului de Furnizare ºi DistribuþieFãgãraº-Victoria-Rupea, instituþie pe carea condus-o timp de 17 ani. În urmã cupuþin timp, a absolvit cea de-a doua facul-tate (Dreptul) la Sibiu ºi urma sã susþinãexamenul de licenþã. În 1986 s-a cãsãtoritcu Georgeta Filip, având împreunã douãfete, Ligia ºi Alexandra, acum una stu-dentã iar cealaltã elevã în clasa a IX-a. Sfinþii Pãrinþi ne spun cã în ce negãseºte moartea, în aceea vom fi judecaþi.Moartea l-a gãsit pe inginerul Guºeilã pre-ocupat mereu sã lucreze, sã ajute, sãrezolve... Iar cei care se pun în slujbaaproapelui sunt slujitori ai lui Dumnezeu.Biserica l-a cunoscut ca pe un creºtinpentru creºtini, în sensul cã nimeni nu aplecat nemângâiat din biroul d-lui. Oarei-a "semnat" ºi Dumnezeu cererile celepentru mântuire? Noi avem nãdejde cãunul care a avut dragoste de oameni ºi deBisericã este pãrtaº la dragostea deoameni a lui Dumnezeu ºi "moºtenitor alÎmpãrãþiei Cerurilor".Preoþii din Þara Fãgãraºului ºi cei cares-au bucurat de el sunt alãturi de familie înrugãciune.
În data de 21 mai, Oraºul Victoria s-a îmbrãcat în haine de sãrbãtoare. SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena este hramulsfântului locaº pãstorit de pãrintele OctavianSmãdu, iar de-a lungul anilor am avutbucurii duhovniceºti prin aducerea la aceastãbisericã de moaºte de sfinþi ºi icoane fãcã-toare de minuni.Anul acesta am avut în mijlocul nostruicoana Sfintei Fecioare cu Pruncul, icoanãfãcãtoare de minuni datatã din secolul alXVII-lea, provenind de la MãnãstireaDragomireºti din Maramureº. Este singuraicoanã rãmasã în urma incendiului care adevastat în totalitate vechea vatrã monahalã aDragomireºtiului, numitã "La Prihodiºte".Ajunsã la Oraºul Victoria, mii de credincioºiau venit încã din seara zilei de 19 mai pentrua se închina la aceastã icoanã. În ziua hramului a fost sãvârºitã SfântaLiturghie arhiereascã de cãtre un sobor depreoþi în frunte cu Prea Sfinþitul VisarionRãºinãreanul, episcop vicar al Arhiepis-copiei Sibiului. Mulþumirea a fost imensã dinpartea credincioºilor din întreaga zonã, careau avut o mare bucurie duhovniceascã.Rãsplata rugãciunilor a fost imediatã,pentru cã îndatã dupã plecarea icoanei dinoraº, pãmântul însetat a primit binecu-vântarea unei ploi binefãcãtoare.
 Pr. Dorin Nãpar, Capela Spitalului Victoria
Am fost cu toþii surprinºi lavestea cã Inginerul GheorgheGuºeilã, directorul Electrica S.A.Fãgãraº, a trecut la cele veºnice. Unom bun. Adevãrata radiografie avieþii este cea de la sfârºit: am vãzutcum sute de persoane, oficialitãþi ºiun sobor mare de preoþi l-au petre-cut spre întâlnirea cu Domnul pe celcunoscut drept un om care nu refuzaniciodatã sã rãspundã la o cerere deajutor. ªi a semnat destul de multe.
Bucurieduhovniceascala Victoria
Încã un om bun merge la Cel ce este Bun
2
 
3
Eveniment
Criza familiei
Conferinþa a abordat o temã de mareactualitate, având în vedere criza majorã încare se aflã familia astãzi. Statisticiledemografice aratã cã în Europa scadenumãrul cãsãtoriilor ºi creºte numãruldivorþurilor, mai ales în Europa Occiden-talã. Numãrul tot mai mic de copii ºi totmai mare de vârstnici ne oferã imagineadezolantã a unui continent care îmbãtrâneºte de la o zi la alta.Cauzele sunt multiple ºi complexe: trans-formãrile societãþii la nivel cultural ºi tehnicpromoveazã un nou mod de viaþã, individua-list ºi egoist. Avem o societate preocupatã îndeosebi de progresul material cu oricepreþ ºi lipsitã de idealuri ºi valori. Absenþaidealului pe termen lung ºi a valorilorcreeazã adesea în om sentimentul vidului,al singurãtãþii ºi al abandonului, determi-nând mulþi oameni sã se refugieze în prac-tica drogului, a violenþei, dar ºi în sinu-cidere ca mod de rezolvare a problemelor.La criza aceasta de ordin spiritual dinEuropa Occidentalã se mai adaugã în fos-tele þãri cu regim comunist ºi alþi factorinegativi care lovesc în familie: sãrãcia,ºomajul, violenþa, nesiguranþa zilei demâine, emigraþia spre þãri mai bogate.În România, criza familiei se manifestãºi în abandonul copiilor ºi în abandonulvârstnicilor, în numãrul mare de avor-turi ºi chiar o creºtere a numãruluidivorþurilor, creºterea violenþei în fami-lie ºi creºterea delicvenþei juvenile.
O societate bolnavã
Cauzele economice ºi transfor-mãrile specifice perioadei de tranziþiespre capitalism explicã doar în parteacest fenomen. Nu trebuie uitat cã înparte criza spiritualã a familiei înRomânia se datoreazã ºi secularizãriiimpuse de regimul comunist prin faptulcã educaþia copiilor ºi tinerilor a avut labazã ateismul. Lipsa unei educaþii încredinþa creºtinã timp de zeci de ani îºispune cuvântul la adulþii de azi.În mentalitatea modernã Dumnezeuparcã nu mai are loc, iar Evanghelia numai este auzitã. Mentalitatea contempora-nã a înlocuit credinþa religioasã cu tehnica,psihanaliza ºi solidaritatea socialã. Aces-tea însã nu îi pot þine locul, iar rezultatuleste înfiorãtor: o societate bolnavã, violen-tã (în care pãrinþii îºi ucid copiii ºi elevii îºi împuºcã profesorii), lipsitã de idealuri(singurul obiectiv al vieþii este plãcereaindividualistã, indiferent de consecinþe).
Singura soluþie
Singura ºansã de supravieþuire a fami-liei în aceastã societate îmbolnãvitã esteorientarea spre un mod de viaþã creºtin,sub binecuvântarea lui Dumnezeu. ªi astadeoarece criza cea mai profunda a familieieste insuficienta ei deschidere spre aju-torul lui Dumnezeu în organizarea însãºi avieþii conjugale.În prima parte a conferinþei, pãrinteleAlexandru Stanciu din Ucea de Sus a pro-pus câteva metode pastorale concrete princare Biserica poate oferi familiei sprijinulde care are nevoie pentru a ieºi din crizã.În partea a doua, deschisã de pãrinteleCiprian Irimie din Lovnic, s-au deschisdialoguri ºi asupra vieþii familiei preotului.La îndemnul Înalt Prea Sfinþitului Lau-renþiu, pãrintele Teofil Pãrãian de la mãnãs-tirea Brâncoveanu a împãrtãºit preoþilordin experienþa sa duhovniceascã câtevasfaturi privitor la influenþele pe care le arefamilia preotului asupra celor din jur.
Filme documentarepentru tineri
În final, preoþii fãgãrãºeni au urmãritcâteva documentare oferite de domnulSebastian Moldovan, profesor la Facul-tatea de Teologie din Sibiu. Materialeleprezentate sunt rodul studiilor cercetãrilorunor oameni de ºtiinþã, care demonstreazãinfluenþele dezastruoase ale vieþii sexualedezordonate asupra viitorului tinerilor careo practicã. Documentarele au fost puse ºila dispoziþia preoþilor, care au astfel posi-bilitatea de a argumenta ºtiinþific anumiteprobleme în întâlnirile pe care le pot orga-niza cu tinerii.Aceastã dezbatere ºi soluþiile propuseau avut ca scop responsabilizarea preotu-lui în vederea unei mai vii implicãri aBisericii în viaþa de zi cu zi a creºtinului.
 Pr. Cãtãlin Teulea,  Natalia Corlean
Societatea contemporanã ucide familia
Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului, s-a aflatvineri, 18 mai, în mijlocul preoþilor fãgãrãºeni. Întâlnirea a avut loc laProtopopiatul Fãgãraº ºi a fost prilejuitã de conferinþa preoþeascã cu titlul"Problema familiei creºtine astãzi. Pastoraþia copiilor, a tinerilor ºi vârstni-cilor". Ea face parte dintr-o serie de conferinþe organizate de Arhiepiscopiepe tema familiei.
Faza judeþeanã a concursului pe temereligioase "Flacãra Ortodoxiei" a avut loc îndata de 12 mai, la ªcoala generalã nr. 11 dinBraºov. Au participat 69 de elevi din claseleV-VII din tot judeþul Braºov, dintre care 25au fost din Fãgãraº ºi din oraºul Victoria. Lasecþiunea liceu fãgãrãºenii au fost reprezen-taþi de 5 elevi de la Colegiul Naþional "RaduNegru".Rezultatele concursului au fost mulþumi-toare pentru zona noastrã, Þara Fãgãraºuluiobþinând 5 premii ºi 4 menþiuni, restul con-curenþilor situându-se în general în primaparte a clasamentului. Astfel, la clasa a VI-a locurile I ºi II aufost ocupate de Patricia Coman ºi CristinaMuntean de la Liceul Teoretic "I. C.Drãguºanu" din Victoria, cu notele 9,80,respectiv 9,60, iar Ana-Maria Pandrea de laªcoala generalã nr. 1 din Fãgãraº a obþinutmenþiune cu nota 9,40. La clasa a VII-a locul III a fost obþinut deCristina Bârghiºan de la ªcoala generalã nr.2, cu nota 8,80.La liceu Ella Stiniguþã de la ColegiulNational "Radu Negru" s-a clasat pe primulloc la clasa a IX-a, cu nota 9,60; la clasa aX-a Paul Negrilã a obþinut menþiune cu nota7,80, iar la clasa a XI-a locul I a fost ocupatde Alexandra Ioana Popa cu 9,60 ºi menþi-uni au obþinut Nicoleta Dobrean ºi Maria-Marilena Mailat cu 8,25 ºi 8,20.Subiectele pentru olimpiadã au fost deun nivel mediu, dar la unele cerinþe au fostdestul de dificile. Prima parte a constat din întrebãri cu rãspunsuri grilã, iar a doua partea fost de compunere.Ultima fazã a olimpiadei de religie vaavea loc la Mãnãstirea Brâncoveanu de laSâmbãta de Sus, unde va avea loc premiereaelevilor ºi concursul la care vor participa ele-vii premianþi. Elevii vor fi cazaþi ºi vor luamasa la mãnãstire pe parcursul a trei zile.
 Prof. Veronica Pãtru
5 duc mai departe "Flacãra Ortodoxiei"

Reward Your Curiosity

Everything you want to read.
Anytime. Anywhere. Any device.
No Commitment. Cancel anytime.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505