• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
Danion Vasile
JURNALUL CONVERTIRII
De la zei
ţ
a mor 
ţ
iila Împ
ă
ratul Vie
ţ
ii
Apare cu binecuvântareaPreasfin
ţ
itului P
ă
rinte GalactionEpiscopul Alexandriei
ş
i TeleormanuluiEditura BunavestireGala
ţ
i, 2002
 
 
Danion Vasile2„...Tat
ă
, am gre
ş
it la cer 
ş
i înaintea ta
ş
i nu mai sunt vrednic s
ă
m
ă
 numesc fiul t
ă
u.
Ş
i a zis tat
ă
l c
ă
tre slugile sale: Aduce
ţ
i degrab
ă
haina lui cea dintâi
ş
i-lîmbr 
ă
ca
ţ
i
ş
i da
ţ
i inel în mâna lui
ş
i înc
ă
l
ţă
minte în picioarele lui;
ş
i aduce
ţ
ivi
ţ
elul cel îngr 
ăş
at
ş
i-l înjunghia
ţ
i
ş
i, mâncând, s
ă
ne veselim; c
ă
ci acest fiual meu mort era
ş
i a înviat, pierdut era
ş
i s-a aflat.“Luca 15, 21-24
 © Danion Vasile (danionvasile@yahoo.com ; http://www.danion.1plan.net/)Pentru prezenta edi
ţ
ie electronic
ă
apare prin bun
ă
voin
ţ
a autorului.ISBN 973-86005-1-0
 
Jurnalul converrtirii. De la zei
ţ
a mor 
ţ
ii la împ
ă
ăţ
ia vie
ţ
ii3
Cuvântul editorului la prima edi
ţ
ie(tip
ă
rit
ă
sub pseudonimul Pavel Crainic)
Între zecile
ş
i sutele de c
ă
ţ
i de pe tarabe a ap
ă
rut un titlu nou:
 Jurnalul convertirii. De la zei
 ţ 
a mor 
 ţ 
ii la Împ
ă 
ratul Vie
 ţ 
ii
. Titlul stârne
ş
te interes. M
ă
rturiile scrise ale celor care s-auapropiat de Ortodoxie sunt destul de rare. A
ş
a c
ă
e firesc ca un astfel de titlu s
ă
atrag
ă
aten
ţ
ia.Oare despre ce este vorba în carte? Nu avem de-a face cu un jurnal care stârne
ş
te plictiseal
ă
, cu un jurnal care tr 
ă
deaz
ă
 afirma
ţ
ia victorioas
ă
a unui om care spune: „M-am lep
ă
dat de erezie!“. Nu, cartea este descrie rea unei minuni, este descrierea modului în care un tân
ă
r din zilele noastre încearc
ă
s
ă
 
ă
spund
ă
dragostei dumnezeie
ş
ti.Pavel Crainic nu este un erou care a cucerit o cetate: el nu se mândre
ş
te cu faptul c
ă
a p
ă
ă
sit întunericul ereziei. Ci e un om simplu care se mir 
ă
 
ş
i se bucur 
ă
c
ă
Dumnezeu i-a venitîn întâmpinare, c
ă
Dumnezeu l-a luat de mân
ă
.Înainte de a da mai multe am
ă
nunte despre modul în care ar trebui în
ţ
eleas
ă
o astfel dem
ă
rturie, vom face câteva pre ci z
ă
ri. În ultimii ani pe pia
ţ
a româneasc
ă
de carte reli gi oa s
ă
 au ap
ă
rut volume de excep
ţ
ie, dar, oricât ar fi de inte re san te, oricât de atr 
ă
g
ă
tor ar fi scrisesau oricât de înalt
ă
ar fi sta tu ra du hov niceasc
ă
a celor care le-au a
ş
ternut pe hârtie, ma realor ma joritate au o însu
ş
ire lesne de observat: sunt greu acce si bi le omului modern care nuse afl
ă
într-o leg
ă
tur 
ă
vie cu Bise ri ca. Excep
ţ
ie fac c
ă
ţ
ile de dialoguri duhovnice
ş
ti cu p
ă
rin
ţ
i con temporani sau vie
ţ
ile cuvio
ş
ilor p
ă
rin
ţ
i sau ale sfin
ţ
ilor care au împodobit Bisericaîn acest secol al apos ta ziei
ş
i al p
ă
catului. Oamenii vor s
ă
vad
ă
c
ă
se poate tr 
ă
i cre
ş
ti ne
ş
teîn aceste vremuri: au nevoie de dovezi concrete.Omul zilelor noastre simte o anumit
ă
barier 
ă
între el
ş
i Hris tos. Poate citi
 Filocalia
, poateciti scrierile Sfin
ţ
ilor P
ă
rin
ţ
i, dar, cu toate acestea, din lucrarea vr 
ă
 jma
ş
ului nu poate culegeroa dele duhovnice
ş
ti. De multe ori, în loc ca prin citire s
ă
î
ş
i deschid
ă
ochii inimii spre celesfinte, el r 
ă
mâne cu impresia c
ă
nu are cum s
ă
duc
ă
o via
ţă
duhovniceasc
ă
. Adic
ă
ă
mâneimpresionat de ceea ce cite
ş
te, dar nu î
ş
i d
ă
seama c
ă
 
ş
i el î
ş
i poate îmbun
ă
t
ăţ
i propriavie
ţ
uire. Sfin
ţ
ii au fost sfin
ţ
i... Iar noi suntem oameni.
Ş
i de aceea ne putem ascunde în spatelene putin
ţ
elor 
ş
i sl
ă
 biciunilor noastre pentru a putea justifica împietrirea inimii.
 Jurnalul convertirii
este îns
ă
o carte care e primit
ă
cu mul t
ă
deschidere de sufletele care,neavând curajul de a face pri mul pas pentru îndreptarea vie
ţ
ii, nu se mul
ţ
umesc totu
ş
i custarea de fapt. Sunt oameni care, oricât de prin
ş
i ar fi în p
ă
cate, oricât de tare ar fi molipsi
ţ
ide duhul lumii acesteia, nu reu
ş
esc s
ă
se mint
ă
pe ei în
ş
i
ş
i
ş
i s
ă
declare c
ă
sunt feri ci
ţ
i. Suntmul
ţ
i oameni care a
ş
teapt
ă
un semn de la Dum ne zeu;
ş
i nu neap
ă
rat un semn minunat, ci omân
ă
întins
ă
de cineva. Fiind pu
ţ
in
ş
ov
ă
itori, dar în
ţ
elegând cutremur 
ă
toarea impor tan
ţă
a pornirii pe drumul mântuirii, ei nu vor s
ă
fac
ă
primul pas din proprie ini
ţ
iativ
ă
. A
ş
teapt
ă
ca printr-o întâm pla re neîn tâmpl
ă
toare, printr-un sfat prietenesc, prin citirea unei c
ă
ţ
i sau, celmai des, printr-o împrejurare nepre v
ă
zut
ă
, s
ă
ca pe te putere.Momentul primului pas e covâr 
ş
itor. Unii oameni îl fac pur 
ş
i simplu, f 
ă
ă
s
ă
se fi gânditvreodat
ă
c
ă
îl vor face. Cei care a
ş
tep tau o mân
ă
întins
ă
nu vor 
ş
ov
ă
i s
ă
o primeasc
ă
. Numaic
ă
uneori aceast
ă
mân
ă
întins
ă
se apropie încetul cu încetul.Uneori ninge mult
ş
i dintr-o dat
ă
. În câteva ore se întinde un covor de z
ă
 pad
ă
. Dar alteoriz
ă
 pada se a
ş
terne mai greu: ninge pu
ţ
in, apoi z
ă
 pada se tope
ş
te; abia dup
ă
câteva ninsori p
ă
mântul se înve
ş
mânteaz
ă
în hain
ă
alb
ă
.
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...