MIHAELA MINULESCU

CHESTIONARELE DE
personalitate
N EVALUAREA PSIHOLOGIC
GAR ELL
PUBLISHING
HOUSE
BUCURETI
!""#
Layout i
coperta
Gabriela
Comoti [ iorilc
design ]
1996 Mihaela Minulescu
Prima
ediie
Publicat
!n
"om#nia
C$%&'()*+"%L% ,%
P%"&)*+L('+'% (* %-+L.+"%+
P&($)L)G(C/0
Cu1#nt introducti1 2 M(*.L%&C.
M($+%L+3
4ucure5ti6 G+" %LL P.4L(&$(*G
$).&%7 1996
(&4* 3 989 3 98:81 3 ;3 :
%ditat de G+" %LL
P.4L(&$(*G
$).&% &tr<
-aldemar
L#screscu7 *r< :
&ector =7 4ucure5ti7
'ele>on0?:@ A@1B 8C@ 81 =:
imprimeria 3 G+" %LL
P).G"+P$(& &"L<
MIHAELA MINULESCU
CHESTIONARELE DE
PERSONALITATE
N EVALUAREA PSIHOLOGIC
Studenilor Mei
Mft,
B$%$re&ti !""# /r'trfitttw i/1
PreDentul 1olum7 este
primul
dintr3o serie de
A 1olume care trateaD
problematica e1alurii
psihologice
pentru (1#tam#ntul
uni1ersitar de speciatialitate
CUPRINS
C.-E*' (*'"),.C'(-6
actualitatea temei0 delimitri6
paradigma cunoa5tere 3!nelegere6
!ntre psihometrie 5i psihodiagnoD#
clinic7
!ntre nomo>etic 5i ideogra>ic 1;
(< P")4L%M% ,% C)*&'".CF(% +
C$%&'()*+"%L)" ,%
P%"&)*+L('+'% 16
1 <,imensiuni ale personalitii 1s<
structuri ale
personalitii abordabile prin
chestionare 16
1<1< Modelri teoretice actuale pri1ind
dimensiunile de personalitate 16
Cei cinci super>actori6 G4ig Hi1eG
1C
Modelul 5i teoria GCosta I McCraeG
pri1ind e1aluarea personalitii
prin cei cinci super>actori ;=
1<;< Modelri teoretice contemporane
pri1ind tipuri pre>ereniale de
personalitate 91
1<9< Modelri cogniti1iste !n de>inirea
personalitii6 constructele personale
5i stilurile apreciati1e 9C
;< Cerin>e >undamentale !n
construirea Ji
eKperimentarea unui chestionar de
personalitate ::
Principale limite 5i di>iculti
intrinseci msurrii personalitii prin
chestionare ::
Cerine generale 5i etape generale
:8
9< Probleme pri1ind strategiile de
construire
a chestionarelor de personalitate
=1
Metoda raional =1
Metoda empiric =9
Metoda analiDei >actoriale =6
:< Probleme pri1ind modalitile de
construire a iternilor chestionarelor
de personalitate =C
:<1< &trategii generale de construire
a !temilor< Problema limbaLului 6@
"elaia item 3 trstur6 69
Caracteristici de supra>a ale
itemilor 8;
Caracteristici semantice ale itemilor
86
Cerine psihometrice 8C
=< *ote bibliogra>ice C@
((< C$%&'()*+"%L% ,% '(P M4(G
H(-%N
3 C%( C(*C( &.P%"H+C')"( 9@
1< &trategia de construire pornind
O
de I specificul lingvistic 90
&uper>actorii personalitii 5l >aetele
acestora 99
,ate de cercetare pri1ind legtura
dintre 4ig Hi1e 5i super>actorii
moti1ationalP 119
:< ,ate de cercetare pri1ind
semni>icaia
super>actorilor personalitii
!n raport de sindroameie clinice116
=< +bordri structurale6 modelele
de tip circumpleK 1;@
6< PreDentarea in1entarelor de
personalitate
Costa I McCrae7 *%) Pl3"7 *%)
HHP
5i corelatele +CL G 1;8
Cercetrile rom#ne5ti 19@
*ote bibliogra>ice 199
(((< (*-%*'+".L ,%
P%"&)*+.'+'%
C+L(H)"*(+ 3 $< G).G$199
1< ,ate despre construcia testului6
concepia lui Gough pri1ind
e1aluarea personalitii 1:@
;< PreDentarea 1ariantei C<P<(<
198; 1:=
;<1< Cele 1C dimensiuni ale
personalitii GnormaleG6 coninuturi 5i
atribute 1:=
(nterpretarea datelor6 1alidarea
pro>ilului 16@
&trategii !n interpretarea corelati1
a dimensiunilor rele1ante ale C<P<(<
18@
&tudii pri1ind predictia pentru
consiliere
educaionala 5i 1ocational 188
&tudii pri1ind obinerea datelor
pentru scalele abre1iate M<M<P<(<
1C@
,ate despre 1arianta 19C8 i modelul
cuboid 1C;
*ote bibliogra>ice 19;
IV' INVENTARUL MULTI(A)IC
DE
PERSONALITATE MINNESOTA
19E
1< (storic6 primul chestionar clinic
baDat pe sindroame nosologice 5i
1alidri clinice 1 98
&emni>icaia scalelor de 1alidare a
pro>ilului 19C
&emni>icaia scalelor clinice ;@;
Limite !n interpretarea datelor ;@C
,ate despre modelui M<M<P<( (( ;@9
*ote bibliogra>ice ;19
-< C$%&'()*+"% ,%
P%"&)*+L('+'%
C)*&'".('% ,% "<4< C+''%LL
;1=
1< Concepia (ui Cat>ell pri1ind
deD1oltarea personalitii 5i
dimensiunile
acesteia0 tipuri de probe psihologice
;1=
;< Chestionarul G16 Hactori
PrimariG 3 16 P<H< ;;:
;<1< PreDentarea celor 16 >actori
primari
5i a celor : >actori secundari ;;6
;<;< Modalitatea de calcul a
>actorilor
secundari ;:9
;<9< ,enumirea >actorilor 5i
interpretarea
caracteristicilor trsturilor
semni>icati1e
pentru comportamentul persoanei
;::
9< Chestionarul de personalitate
pentru
adolesceni 3 $<&<P<Q ;:6
9<1< &inteDe ale cercetrilor aKate
pe dimensiunile personalitii !n
adolescent
5i de1enirea lor ;:C
9<;< PreDentarea celor 1: >actori
primari
C
5t a celor 9 >actori secundari ai
perioadei adolescentei 5i
interpretarea caracteristicilor
semni>icati1e pentru comportamentul
persoanei ;==
:< Chestionarul Cattell pri1ind
ni1elul anKietii 3 C ;6;
+nKietate aparent si anKietate
1oalat ;69
,ate pri1ind importanta seKului
5i 1#rstei subiectului !n interpretarea
ni1elului de anKietate ;69
:<9< PreDentarea >actorului
G+nKietateG
si a >aetelor abordate de chestionar
;6:
=< 'estul >actorului H;68
,e>inirea >actorului H0 modaliti de
structurare a probei0 tipuri de sarcini
;69
.tilitatea testului ;8@
6< *ote bibliogra>ice ;8;
-(< C$%&'()*+"% C)*&'".('%
,% $R<%S&%*CT I Co ;8:
1< Concepia lui %ysencU asupra
personalitii
5i a msurrii acesteia;8=
;< Qei 9 super>actori ai
personalitii6
coninuturi 5i cercetri eKperimentale
;C@
9< ,ate pri1ind (n1entarul de
Personalitate
%ysencU 3 %<P<(7 5i Chestionarul de
Personalitate %ysenc 3 %<P<Q< ;C6
:< *ote bibliogra>ice ;9;
VII' INDICATORUL DE TIPOLOGIE
M*ERS+BRIGGS PRIVIND
STILURILE
APRECIATIVE +M'B'T'I<0>ormeleGIH
;9:
PreDentarea celor 16 structuri
tipologice ;96
Modaliti de utiliDare !n consilierea
educaional7 1ocational 5i marital
91=
+lte teste6 preDentarea succint
a (n1entarului de personalitate
&tnger3Loomis
3 &<L<(<P< AC moduri cogniti1e ale
personalitii
5i interaciuni posibile] 9;9
:< *ote bibliogra>ice 991
-((< +L'% C$%&'()*+"% 3
(*-%*'+"% ,% <
P%"&)*+L('+'%6 P"%V%*'+"%
&.CC(*'/ 999
1< Chestionarul de ne1roDism 5i
psihopatie Pichot
3 P<*<P<6 dimensiuni 5i speci>icul
interpretrii 99:
(ndeKul Corneli 3 C(6 dimensiuni 5i
interpretare 996
Chestionarul WoodXorth3MatheXs 3
WMP,&6
dimensiuni 5i interpretare 99C
Chestionarul de personalitate
Guil>ord3Vimmerman 3 GV'&6
dimensiuni 5i interpretare 9:@
=< Chestionarul de temperament
&trelau 3 &'( "0 dimensiuni 5i
interpretare 9:;
Chestionarul de tendine accentuate
&chmieschecU6 dimensiuni 5i
interpretare 9:8
Chestionarul de personalitate
Hreiburg6
dimensiuni 5i interpretare 9:C
(ndeKul de adaptare 5i 1alori 4ills6
1@
imaginea de sine7 acceptarea de
sine7
euP ideal si discrepanta dintre ele
M 9=1
9< Chestionare 5i indeKuri clinice
pentru adolesceni 9=:
Chestionare si indeKuri clinice pentru
problemele de cuplu 9=8
Chestionare clinice pri1ind
interela>ionarea !n >amiiie 9=9
1;< *ote bibliogra>ice 961
+*%Y% 6 %Ktrase din unele probe
preDentate 969
C.P"(*& G%*%"+L 99@
11
CUV,NT INTRODUCTIV
*u dorim s !ncheiem acest prim
1olum pri1ind e1aluarea personalitii
prin chestionarele speci>ice >r a
!ntemeia necesitatea scrierii acestei
c#rti nu numai pe lipsa materialului
documentar de re>erin7 sau a unei
lucrri de specialitate similare pri1ind
trans>ormrile 5i direciile actuale7 c#t
pe ne1oia de autocunoa5tere tot mai
acut a omului contemporan<
&ecolul YY a repreDentat un trium> al
5tiinei aplecate spre cunoa5terea
realului eKterior >iinei umane< &ecolui
YY( 1a trebui s compenseDe printr3o
egal preocupare pentru cunoa5terea
realitii interioare7 a psihicului uman7
a structurilor pro>unde7 a dinamicii7 a
sensurilor >ormati1e< +cest lucru cu
at#t mai mult cu c#t7 dac 1rem s
stp#nim rul din lume7 distrugerea 5i
haosul social7 pasul 1a >i spre
cunoa5terea 5i !nstp#nirea distrugerii
5i haosului propriu 3 spre
responsabilitatea pro>und a gesturilor
si aciunilor proprii asumate con5tient<
,ac astDi7 omul obi5nuit 5tie din ce
!n ce mai mult despre >elul cum este
alctuit 5i >uncioneaD corpul uman7
5tie !ns >oarte pu>in despre propriul
psihic0 liberul arbitru7 1isul emanciprii
indi1idului de sub tutela naturii7 se
do1ede5te7 eKaminat !ndeaproape7 o
himer< *u noi suntem ade1raii
stp#ni ai comportamentului7
deciDiilor7 reaciilor7 chiar g#ndurilor
noastre<
1;
&i nici mcar nu este cine1a din
eKteriorul nostru acel pe care s !l
putem !n1inui sau ruga< Mult din ceea
ce >acem7 suntem7 decidem7 g#ndim7
1ism tine de interiorul pro>und al
>iinei noastre7 de >orele uria5e ale
realitii psihice7 Pa >el de uria5e
precum cele care tin laolat structura
atomului !ntr3o entitate<
Mai a&es din acesta perspecti1
pri1ite lucrurile obser1aia unora dintre
g#nditorii cei mai sceptici ai acestui
secol !5i deD1luie !ntreaga
semni>icaie 3 dac 1a >i s mai
eKistm7 secolul ce 1ine 1a trebui s
>ie un secoP al >iinei noastre pro>unde7
al transcendentei< .n secol !n care
omul 1a >i responsabil de sine7 sau nu
1a mai >i de loc< .n secol !n care 1om
cuta temeiul >iinrii !n acel imago dei
din noi !n5ine7 renun#nd ( himera
egocentrismului pentru a putea da
curs 5i sens potentelor creati1e !ntr3un
mod constructi1 5i armonic pentru
realitatea din Lur<
Rung !nc din 1 9=6 !n GZinele
descoperitG 1orbe5te de modul
paradoKal7 Gdubla g#ndireG prin care
trebuie s lucreDe mintea omului de
5tiin dac dore5te s !neleag ce1a
din realitatea psihismului uman< Pe de
o parte inter1ine cunoa5terea
asigurat prin educaia 5tiini>ic7 care
se baDeaD !n principal pe ade1rul
statistic >urniD#nd o imagine raional
5i realist a lumii7 imagine !n care
indi1idul concret apare ca un >enomen
marginal >r a Luca un rol decisi1< Pe
de alt parte7 concomitent7 1a trebui
s inter1in !n Ludecat al doilea tip de
g#ndire7 diametral opus7 care
porne5te de ( situarea individului
!n centrul cunoa5terii7 Gdat eKistential
iraional7 care este ade1ratul purttor
al realitii7 omul concret opus omului
GnormalG< C psihodiagnostician,
mai ales utiliz#nd datele obinute
prin instrumente de e1aluare
cuanti>icabile precum chestionarele de
personalitate7 este di>icil7 dar absolut
necesar7 s3>i asunni responsabilitatea
de a 1edea
19
dincolo de in>ormaiile normaliDate
modul cum acestea sunt integrabile !n
ecuaia personal a omului 1iu pe
care !l ai !n >a>< &[ ai !n aceia5i timp
o limpede g#ndire analitic 5i o intuiie
sintetica pri1ind aspectele dinamice
speci>ice persoanei<
PsihodiagnoDa este un pas< Mrimea
real a acestui pas7 modul cum putem
s cunoa5tem pentru a aLunge (
!nelegere7 sensuP normati1 sau
ideogra>ic al demersului !nsu5i
rm#ne o deciDie personal a
>iecruia dintre psihologi7 deciDie care
tine 5i de c#t de largi 5i apro>undate
sunt cuno5tiin>e>e sale7 c#t de
responsabil este dispus s se implice
!n interpretri7 dep5ind tenta>ia unui
demers diagnostic reductionist 5i
asum#ndu3si di>icila sarcin a unei
!nelegeri centrate pe subiect7 pe
structura de pro>unDime< .n ast>el de
pas nu cere >ormaia unui erudit7 dar
cere instinctul cercettorului pentru
care >iecare aspect deschide noi
posibiliti7 >ormuleaD noi ipoteDe
care se cer corelate7 1eri>icate7 care
conduc spre noi aspecte tot mai
structurate 5i mai coerente7 dar >r a
ucide misterul7 Gcorola de minuniG a
unicatului >iinei 1ii !ntr3un ade1r
!ncremenit 5i trele1ant pentru 1iat<
Hr a ambiiona spre deciDii
de>initi1e7 pentru c 1iata iraional 5i
proteic nu 1a putea >i niciodat
supus 5i cuprins !ntr3o dogm<
Ceea ce ne putem dori este sa p5im
cu s>il[ dar con5tieni !n sanctuarul
Deului7 nu cer#ndu3i supunere sau
!ndurare7 ci !ncerc#nd s cuprindem 5i
s[ ne integrm armoniei 5i ordinii
creaiei primordiale< +tunci7 abia
atunci 1om putea spune7 odat cu
Rung7 c[ nu numai cunoa5tem dar 5i
!nelegem7 nu numai ne !nelegem pe
noi !n5ine7 dar !nelegem 5i pe cel
asemenea nou 5i totu5i mereu unic
om obi5nuit< C#nd omul obi5nuit al
planetei se
1:
1a !ntoarce spre sine pentru a35i
apropria pro>unDimile insondabile ale
psihismului propriu7 !neleg#nd ast>el
>rumuseea 5i >or>a >iinei umane7
oamenii nu 1or mai >i un pericol pentru
'erra< Psihologia este un ghid7 poate
>i un prim pas< 'ruda 5i 1ictoria
asumate indi1idual ne pot mereu
!mbogi 1iata<
1=
I
PROBLEME DE CONSTRUIRE A
CHESTIONARELOR DE
PERSONALITATE
!- DIMENSIUNI ALE
PERSONALIT.II VS' STRUCTURI
ALE PERSONALIT.II
ABORDABILE PRIN CHESTIONARE
!'!' MODELRI TEORETICE
ACTUALE PRIVIND
DIMENSIUNILE DE
PERSONALITATE
'eoriile pri1ind trsturile personalitii
au in>luenat poate cel rnai mult
instrumentele psihodiagnostice de
msurare< +cest tip de teorii opereaD
cu o a>irmaie >undamental7 care Pa
r#ndul ei se baDeaD 5i este 1alidat
pe o certitudine empiric pri1ind >aptul
c personalitatea poate >i de>init ca o
structur de trsturi7 de moduri
caracteristice de comportament7
cun
oa5t
ere7
reac
ie7
sim
ire<
'eor
iile
!nce
putu
lui
de
sec
ol
a1e
au o
1iDi
une
ce1
a
mai
simplist !n sensul utiliDrii >rec1ente7
!n scop di>erenial7 a unor liste 2
enumerri de atribute7 adLecti1e7
denumiri de comportamente<
+bordrile moderne deD1olt
posibilitile o>erite de analiDa
>actorial !n sensul7 pe de o parte7 a
!ncercrii de a iDola 5i de>ini
16
psihologic dimensiunile baDaie !n
structura personalitaii 5i7 pe de alta7
!n ultimii 1@ ani7 de a dep5i o
descriere a personalitii prin >actori
bipolari relati1 independeni Acrora
doar capacitatea de in>eren a
psihologului 1e poate da o 1iDiune
sintetic7 re>eritor de eKemplu (
modul cum se !mbin ace5tia !n
comportamentul real7 caracteristic
persoaneiB<
&e !ncearc acum7 prin tehnici de
calcul denumite circumpleKe7 s se
aLung ( stp#nirea 5i cantitati1 a
modalitilor de interrelationare 2
interdeterminare a >actorilor 5i
>aetelor lor !ntr3un model geometric
car s aproKimeDe sistemul
personalitii<
(n principiu7 prin trstura de
personalitate se !nelege7 c><
,ictionary o> Psychology7 19C=7 A'iBB o
dispoDiie sau o caracteristic
subiacent7 care poate >i >olosit ca o
eKplicaie pentru regularitile si
consistena comportamentului
persoanei< +cest sens implic o baD
eKplicatM s7 de regul o teorie asupra
personalitii< Cum 1om 1edea7 datele
maLoritii chestionarelor de
personali>ate nu pot >i inrei pretate
>r o cunoa5tere eKacta a teoriei pe
care se >undamenteaD instrumentul
,iscuiile recente pri1ind statutuP
contemporan al abordrilor
personalitii prin intermediul dimec3
iioniMor Per1in7 199:7 A;B !ncearc s
reia problemele anterioara pri1ind rolul
trsturilor !n eKplicaia
comportamentului7 !n sensul deDbate3
ii 1echii dihotomii !ntre descriere si
eKplicaie6 !n ce msur denumirile
trsturilor sunt principalii descriptori
ai comportamentului7 ai personalitii
constituite7 sau sunt doar o legitim7
dar nu singura 5i nici cea mai
important7 >orm generatoare a unui
comportament distincti1 pentru
persoan<
Cu peste ;o de ani !nainte Wiggins7
1 9897 A9B !ncerca s
18
!ntemeieDe realitatea ontologica a
trasaturilor7 argument#nd contra
opiniei curente care 1e pri1ea ca pe
simple >iciuni cogniti1e
\ concepte strict teoretice<
+rgumentul se !ntemeia pe >aptul c
trsturile repreDint paternuri 2
modele de comportament
P obser1abile Aregulariti !n g#ndire7
aciune7 simire]7 nu simple
dispoDiii psihice<
!n acele5i timp7 !5i reDer1a dreptul de a
cuta ade1ratele eKplicaii 1a alte
ni1ele7 !n msura !n care structura
eKplicaiilor poate s nu semene cu
structura de supra>a a trsturilor
>enotipale7 McCrae I Costa7 199: A:]<
(n psihodiagnoDa contemporan7
datele de cercetare aduc din ce !n ce
mai multe argumente !n >a1oarea
conceperii trsturilor ca 5! constructe
eKplicati1e< !n GPersonalitate 5i 1#rsta
adultG7 McCrae I Costa7 199@7 A=B
de>inesc>tr#Ztur!leIa Gdimensiuni ale
di>erentelor indi1iduale pri1ind
tendinele dea apare 2 preDenta
paternuri2modele consistente de
g#ndire7 simire 5i aciuneG< +ceast
de>inire de1ine important pentru a
putea !nelege modul cum relie>area
prin instrumente adec1ate a acestor
trsturi 2 paternuri7 ne d dreptul s
in>erm !n legtur cu speci>icul
g#ndirii7 aciunii7 simirii persoanei
respecti1e< Zi tot aceast de>inire ne
d dreptul s# 1orbim7 !n cadrul
psihodiagnoDei7 despre trstur ca
despre o proprietate a unui indi1id care
Lusti>ic plasarea sa de3a lungul
acestei dimensiuni a psihismului A1<
bipolaritatea >actorialB7 sens !n care
putem spune c trsturile sunt o
eKplicaie pentru comportamentul
persoanei<
1<1<1< C%( C(*C( &.P%"H+C')"(6
M),%L.L G4(G H(-%N
Peabody I Goldberg7 19C97 A6B >ac o
trecere !n re1ist a
1C
determinanilor principali ai structurii
trsturilor aLung#nd ( concluzia c
cel mai imporant element care
in>lueneaD este selecia 1ariabilelor7
respecti1 c !n toate studiile de tip
analiD >actorials7 selecia 1ariabilelor
a >ost recunoscut ca >iind
determinantul decisi1 al structurii
>actoriale obinute ulterior<
+naliD#nd ce cuprinde7 reiese c
selecia 1ariabilelor !nseamn dou
tipuri de e1aluri6 1< de>inirea unui
descriptor al trsturii care speci>ic
uni1ersui acesteia0 ;< constituirea unui
set de descriptori pentru utiliDarea
practic7 respecti1 de>inirea unui
subset al acestui uni1ers<
Pornind de ia cele mai recente
deDbateri 5i articole publicate !n
domeniu7 printre care6 Costa I
McCrae7 199;7 %ysencU< ] 9917 1 99;7
Goldberg7 199;7 1 9997 Goldberg I
"osoRacU 199;7 Rohn7 +ngleitner I
)stendor>7 19CC7 VucUerman7 199;7
,e "aad7 199=7 A8B 3 problema
principal apare a >i dac aceast
taKonomie a personaittiii A\ de>inirea
5i clasi>icarea unor dimensiuni
uni1ersale ale personaPittiiB7 d
dreptate modelului tri3dimensional P
3% 3 * al lui %ysencU7 sau modelului
de = dimensiuni<
Modelul lut %ysencU7 198=7 ACB
presupune eKistenta a trei mari
dimensiuni ale personalitii7 respecti1
P 3psihotismul7 % 3 eKtra1ersia7 * 3
ne1rotismul ( care se adaug
uneori 5i interpretarea scalei L ca
>actor de con>ormism social7 Hrancis7
1991 A9B<
Modelul 4ig Hi1e7 deri1 din abordrile
de tip leKical a1#nd ca baD ipoteDa
c Gacele di>erente indi1iduale care
sunt cele mai proeminente 2 e1idente
dar si rele1ante din punct de 1edere
social !n 1iata indi1iDilor 1or >i 1irtual
encodate!n limbaLul lor6 cu c#t sunt
mai importante aceste di>erente7 cu
at#t e mai probabil s[ >ie eKprimate
prin !nelesul unui singur cu1#ntG
ARohn7 +ngleitner I
19
)stendor>7 19CCA1@B<
(nteresul pentru descrierea
personalitii !n termeni ling1istici a
!nceput de >apt cu un psiholog
german7 Tlages !n 19;67 urmat (
c#i1a ani de +llport I )dbert7 1996
A11B ale cror e>orturi taKonomice s3au
re>lectat 5i !n cercetrile mai
sistematice des>5urate de Cattell7
19:97 19:67 19:8 A1;B< Mai mult7 chiar
!nainte de studiul binecunoscut al lui
*orman7 19697 A19B soluia de cinci
super>actori a >ost o ipoteD teoretic
a unor H!sUe7 19:9 si 'upes I
Christal7 1961 A1:B<
,in perspecti1a cercetrilor
contemporane de tip coerent psiho3
leKical7 aceste prime conceptualiDri
de = >actori precum 5i modelul de 9=
de scale aP lui Cattell nu mai au
pregnant< ,up ce discut !n detaliu
procedurile taKonomice deD1oltate de
Cattell7 19:67 19:87 Rohn7 +ngleitner
I )stendor> A1=B conchid c
reDultatele clusteriDrilor lui7 cele 9=
de 1ariabile7 nu numai c nu sunt
eKhausti1e !n raport de domeniul
limbaLului personalitii7 dar nici mcar
nu pot >i regsite prin alte cercetri<
ConcluDia lui Peabody7 1 9C87 A16B era
de aceea5i natur7 cele 9= de scale
nu sunt repreDentati1e pentru acele
adLecti1e din domeniul limbaLelor
naturale care descriu trsturi ale
personalitii<
+stDi7 un impresionant numr de
cercetri indic un acord general
asupra acestui model de = >actori
e1ideniat prin tehnica >actoriDrii
aplicat prin proceduri de
autoe1aluare 5i e1aluri ale altora7
proceduri realiDate (n interiorul mai
multor limbi7 pe e5antioane de subieci
de seKe7 1#rste 5i naionaliti di>erite<
+st>el7 !n engleDa3american#7
structura >actorial este reDultatul unor
deosebit de elaborate 5i eKtensi1e
cercetri pentru a asigura o
repreDentare echilibrat de termeni
AGoldberg7 199@7 199;7 $o>stee I al<7
199;7 A18B< ,enumirile pentru
domeniul
;@
repreDentat de cei = >actori sunt7 !n
aceast 1ariant ling1istica7 !n ordine6
&urgency Acu sens de iDbucnireB 3
eKtro1ert7 1orbre0 +greabilitate 3
picut7 cooperant0 Con5tiincioDitate ^
organiDat7 sistematic0 &tabilitate
emoional 3 neemoti17 lipsit de in1idie0
(ntelect 3 creati17 intelectual< ,e
asemenea7 studiile lui Costa I
McCrae7 19C=7 19C97 199;7 A19B i3au
condus spre realiDarea 5i 1alidarea
unor chestionare7 care cuprind cei =
>actori 5i rate 6 >aete ale >iecruia
dintre ei7 ast>el6 *e1rotism7
%Ktra1ersie7 ,eschidere7 +greabilitate7
Con5tiincioDitate<
+ceia5i tip de studii ling1istice !n
olandeD realiDate de Mcercettori
precum 4roUUen7 1 98C7 ,e "aad 5i
al<7 1 9CC7 $o>stee7 ,e "aad7
Goldberg7 19917 ,e "aad I al< 199;7
A19B au e1ideniat statistic 6 >actori7
!ns analiDa acestora a condus !n >inal
spre o soluie de = super>actori AceP de
al -l3lea neput#nd >i interpretat !n
termeni psihologiciB7 dimensiuni
denumite6 %Ktra1ersie 3 1esel7
eKuberant0 +greabilitate 3 bl#nd7
tolerant0 Con5tiincioDitate 3griLuliu7
prompt0 &tabilitate emoional 3 calm7
stabil 5i (ntelect O critic7 rebei<
)bser1m deLa din coninutul
>actorului - o distan >at de >actorul
denumit identic al lui Goiberg<
Cercetrile germane7 des>5urate !n
principal de )stendor>7 199@7 A;@B
conduc de asemenea spre = >actori
denumii6 &urgency7 +greabilitate7
Con5tiincioDitate7 &tabilitate
emoional 5i (ntelect< (ntelectul7 ca al
-3lea >actor7 este !n acest conteKt
ling1istic Ginteligenta sau un >actor
intelectual de abiliti cogniti1e 2 talentG
A)stendor>7 199@7 3 A;1B<
Caprara I Perugini7 1 99:7 A;;B pe
baDa unor studii reliDate pe limba
italian7 aLung I acela5i reDultat7
cinci mari >actori7 denumii6
Con5tiincioDitate7 %Ktra1ersie7
Calmitate 1s< (ritabil itate7
;1
%goism 1s< +ltruism 5i
Con1ent!onalitate< &3 demonstrat
!ns ca >actorii 9 5i : erau rotaii ale
+greabilitaii 5i ale &tabilitii
emotionale< Hactorul =7
Con1ent!onalitatea7 este de>init prin
termeni precum6 rebel7 critic 1s< ser1il7
conser1ator7 ceea ce !l apropie
semni>icati1 de >actorul - olandeD<
&tudii reDumati1e realiDate de
,igman7 199@ 5i ,e "aad7 199:7 A;9B
indic un acord unanim pentru primii :
>actori6 %Ktra1ersia7 +greabilitatea7
Con5tiincioDitatea 5i &tabilitatea
emoionat< (n pri1inLa celui de al -3
lea >actor denumirile sunt !nc
contro1ersate<
+bordarea leKical contemporan are2
dup cum am 1Dut7 ca supoDiie
>undamental >aptul c acele di>erente
indi1iduale care au cea mai mare
semni>icaie !n relaiile interpresonale
!n realiDarea GtranDaciilorG Dilnice !ntre
persoane7 sunt 1irtual encodate !n
limbaLul persoanelor care >olosesc
limba respecti17 Goldberg7 19C1 A;:B<
Pornind de I aceasta ipotez
constituit mai mult sau mai pu>in
empiric7 !n cercetarea
psihodiagnostic s3a pus problema
care este uni1ersul de trsturi care
este implicat de aceast presupunere<
+st>el7 de eKemplu7 Peabody7 19C8
A;=B7 indic c orice selecie de
descriptori de trstur Ade eKemplu
adLecti1eB tinde s atrag dup sine
propriile ei ideosincrasii care nu >ac
dec#t s re>lecte di>erentele !n modul
cum >uncioneaD concepia despre
personalitate a autorilor respecti1i<
,e asemenea7 !n principal7 o de>inire
a trsturii cuprinde aspecte de
temperament7 de competent 5i de
moralitate7 dar7 c>< McClelland7 19C1
A;6B7 trebuie incluse 5i moti1ele7
schemele 2 seturile cogniti1e7
trsturile stilistice< (n plus7 datorit
di>erentelor de orientare teoretic7
apar 5i di>erente !n instruciunile
pri1ind
;;
selectarea trsturilor ca descriptori ai
personalitii< ,ac !n personalitate
includem conota>ii care >in de
temperament7 atunci 1om include
descriptori precum6 energic7 echilibrat3
deDechilibrat7 mobil 2 lent etc< ,aca
concepem personalitatea ca
!nglob#nd cogni!ie 5i moralitate7 1or >i
cuprinse !ntre descriptori 5i
comportamentele intenionate7 ere<
Con>orm analiDelor e>ectuate de ,e
"aad7 MP 99: A;8B7 raionamentul cet
mai clar pornind de la ipoteDa c#
limbaLul Dilnic este un depoDitat al
eKperienei umane7 este c acest stoc
de cuno5tiinte implicite poate >i apelat
at#t din mentalul 1iu A ,e "aad I
CalLe7 199@ 3A;CB7 c#t 5i din leKicul
tiprit Acare nu este altce1a dec#t
reDultatul unor pitrociri 5i competiii
sistematice !nsum#nd deceniiB<
+1antaLul utiliDrii leKiconului ar >i
aceast cuprindere c1asi3eKhausti17
aici 5i acum7 a !ntregii game de
posibiliti7 cu deDa1antaLul c7 !n
>ond7 operm cu o listare al>abetic de
cu1inte AadLecti1e7 substanti1e7 1erbe
etc< care sunt susceptibile de a
eKprima descrieri de personalitateB<
-arianta posibil 5i de alt>el >olosit de
unele dintre cercetrile italienilor7 este
de a utiliDa Gmentalul 1iuG7 respecti1
eKperiena eKprimat acum 5i aici a
unui numr de persoane<< 3 cu
a1antaLul c leKiconul obinut7 de5i
este e1ident mai restr#ns7 are
capacitatea de a produce uniti
descripti1e !n >ormatul natural al unei
propoDiii<
+bordrile moderne sunt deci de tip
leKical< ,in leKiconul limbii respecti1e
se eKtrag acele cu1inte care au
rele1ant pentru personalitate0
maLoritatea cercetrilor aK#ndu3se pe
adLecti1e7 ad1erbe7 substanti1e7 1erbe
care pot capta !n !nelesul lor aspecte
ale personalitii< Consecina este c
>ormatul itemiior este cel mai
;9
simplu posibil7 at#t c#t s >ie corect 2
cu sens gramatical< %5antionul de
itemi const dintr3un set larg7 dar >init
de eKpresii simple 5i distincte care au
un !neles succint 5i lipsit de
ambiguitate< ,e eKemplu7 !n ast>el de
chestionare 1om gsi pentru adLecti1e
itemi de >orma6 Gel este prost crescutG0
dac este 1orba de substanti1e7 Gel
este animalG0 pentru ad1erbe7 Gel se
comporta animalicG0 pentru 1erbe7 Gel
urlG<
!n conclyDLe7 putem spune c7 pentru
moment7 eKist un larg consens
printre cercettorii si constructorii de
chestionare de personalitate asupra
unei structuri a personalitii const#nd
din = super>actori7 mari dimensiuni ale
personalitii< ,incolo de primii :
>actori7 eKist !ns un relati1 deDacord
pri1ind semni>icaia psihologic a
>actorului - Anu a eKistentei lui ca
atareB< Ceeace ar putea !nsemna
dou lucruri Ac>< ,e "aad7 199: 3A;9B2
1 <!este necesar perse1erarea !n
continuare pentru a 1alida 5i consolida
acest >actor ;hI cere un e>ort mai
cuprinDtor pentru o !ncorporare mai
puin restr#ns7 mai cuprinDtoare 5i
mai pu>in in>luenat de ideosincraDii
subiecti1e< ,e eKemplu7 dac ar >i s
lum numai conceptele utiliDate !n
literatur !n discutarea coninutului
psihologic al acestui celebru >actor -7
am descoperi o 1ariab!litate in>luenat
!n primul r#nd de concepia autorilor<
+st>el7 gsim termeni precum
GculturG7 GinteligentG [4orgotta7
196:B7 intelect7 intelectanL_ A$ogan7
19C9B7 (nteligent >luid7 GgriL 2 atenie
A4rand I %gan7 19C97 5i deschidere
spre eKperien A,igman7 199@7 Rohn7
199@B A9@B<
Modelul 4ig Hi1e trebuie !neles7 !n
cele din urm7 ca un cadru general7 !n
care7 anumite clusteriDri de !nelesuri
psihologice utiliDate 5i importante !n
1iata de Di cu Di pentru a di>erenia
indi1iDii umani7 sunt cele care dau
ade1ratul sens7 !n interiorul >iecrei
limbi7 acestor dimensiuni 2 eKperienei
interumane generale<<<
;:
!'!'/' MODELUL SI TEORIA COSTA
0 M%CRAE PRIVIND EVALUAREA
PERSONALIT.II PRIN CEI CINCI
SUPER(ACTORI
CaDul celor doi autori americani
repreDint o not aparte !n r#ndul
cercettorilor 5i creatorilor de
instrumente de personalitate tip 4ig
Hi1e< Cei doi au >ost 5i sunt preocupai
nu numai de a cerceta ci7 mai ales7 de
a construi7 1alida 5i !ntemeia 5tiini>ic
interpretarea unui instrument
psihodiagnostic c#t mai complet< ,in
19C=7 c#nd lanseaD prima 1ariant a
in1entarului de personalitate *%)7
cercetrile s3au >ocaliDat pe
descoperirea 5i 1alidarea >aetelor
>actoriale ale celor = mari >actori 5i7 de
asemenea7 pe construirea unui model
interpretati1 care s Lusti>ice >aptul c
trsturile de personalitate sunt >actori
determinati1i7 deci eKplicati1i pentru
comportament<
+cest model a >ost preDentat pentru
prima dat !n iulie 199: ( Madrid, I
a VII- Conferin %uropean de
Psihologie a Personalitii< (n
articulaiile acestui Gmodel al
persoaneiG7 sau7 am putea spune7 al
naturii umane7 personalitatea apare ca
una dintre subdi1iDiunile
>undamentale7 alturi de abilitile
cogniti1e 5i cele >iDice7 5i de aite
aspecte care intr !n alctuirea
personalitii ca GmaterialG brut<
.rmrindu3le7 putem !nelege ce 5i
cum abordm din compleKul de >apte
psihice prin chestionarele de
personalitate< (n aceast concepie7
psihodiagniDa nu abordeaD direct
aceste tendine baDale7 !n msura !n
care eie nu sunt direct obser1abile si
>uncioneaD ca 5i constructe
ipotetice< Ceea ce intereseaD
psihologul nu este at#t analiDa de
>inee a proceselor de trans>ormare
care se 2 s3au petrecut !n decursui
deD1oltrii indi1idului7 5i care au dus
( ceea ce cunoa5tem aici 5i acum
prin
;=
instrumentele de msurare7 ci ceea ce
autorii numesc adaptrile speci>ice7
respecti1 >elul cum3au >ost modelate
tendinele de baD prin in>luenele
eKterne si in>luentele interne<
%Kplicabile comportamentului preDent
nu au ne1oie de speci>icarea
mecanismeieor cauDale7 de5i ei
recunosc c este util7uneori s# caut> 5i
s[ reu5e5ti s speci>ici aceste procese
intermediare7 G!n special pentru c
ast>el de procese pot o>eri posibiliti
de inter1enieG AMcCrae I Costa7 199:
3A91B< Psihologul nu poate schimba
trsturile de baD ale subiectului sau
pacientului7 dar
eKplicarea2cunoa5terea corect a
acestora 5i o >elului cum ele inter1in !n
problemele eKisteniale ale persoane67
!l poate aLuta s[ reduc ( minim
dificultile 5i incongruientele<
(n acest model3cadru eKplicati17
eKplicaiile trebuie cutate ta di>erite
ni1ele 5i anume7 prin intermediul a5a3
numitelor procese de intermediere A`
abB7 ni1ele care apar eKplicitate !n
>igura 1<


Higura 16 Modelul eKplicati1 al
persoanei !n diagnoDa trsturilor
A9;B<
N sgeile repreDint direcia de
des>5urare a proceselor
dinamice2procese de intermediere<
Gre5eala multor psihologi 2
diagnosticieni este con>uDia dintre
;6
com porta mente 5i trsturile propriu3
Dtse7 ceea ce poate duce ( o a doua
confuzie, respectiv I o gre5it
punere !n legtur a trsturilor 5i
moti1elor<
+1#nd ca scop declarat clari>icarea
acestor tipuri curente de in>erene
eronate7 schema Pui Costa I McCrae
indic >aptul c modurile de
comportament speci>ice pot >i
eKplicate de moti1e7 moti1ele >iind ia
r#ndul Por posibil de eKplicat ca
eKpresii ale tendinelor >undamentale<
.rmrind modelul7 obser1m
cctrsturiie baDale7 >aimo5ii
super>actori ai personalitii6
ne1rotism7 eKtra1ersie7 deschidere7
agreabillitate7 con5tiincioDitate7 apar
ca dispoDiii psihice >undamentale7
care nu trebuie !n nici un caD pri1ite
ca 5i constructe biologice7 ele rm#n
constructe psihice care sunt ( r#ndul
lor Gser1iteG de structurile biologice
dbaDe biologiceB7 Costa I McCrae7
199; A99B<
(ntre aceste tendine baDale din care
>ac parte trsturile de personalitate
5ibiog ra>ia obiecti1 a persoanei7
care induaMe compo'>c'mentele
speci>ice7 nu eKist o legtur direct<
'rsturile msurate con>orm
modeluiui 4ig Hi1e pot >i cel mai bine
!nlelese dac sunt pri1ite ca eKplicaii
pentru o categorie intermediar de
>apte psihice7 denumite de autori
Gadaptri caracteristiceG7 care (
r#ndul lor pot >urniDa eKplicaiile
pentru comportamentele obser1abile<
'rsturile de personalitate apar doar
ca eKp_ca>ii distale !n !nlnuirile de
procese dinamice repreDentate de
sgeile dintre blocurile de >enomene
psihice 5i psihosociale a1ute !n
1edere !n model<
Personalitatea7 a5a cum se constituie
2 s3a constituit7 este supus unor
in>luente endogene7 denumite de
autori tendine baDale7 Aconcepte
ipotetice7 ce nu pot >i direct
obser1ate de
;8
psihoiog dar pot >i in>erateB 5i in>luentele
eKogene7 sau eKterne< e 'rsturile de
personalitate7 apar deci ca subdi1iDiune
maLor a
A tendinelor de baD7 alturi de
abilitile cogniti1e7 seKuale 5i de
2 alte materiale primare ale psihismului<
(n>luentele eKterne7 reunind !n model
cadrul socio3cultural !n care se
>ormeaD persoana7 dar 5i sistemul de
e1enimente de 1iat cu !ntririle
poDiti1e 2 negati1e primite de indi1id de3
a lungul 1ieii personale7 opereaD
asupra indi1idului7 !n deD1oltarea sa
ontogenetic< +ceste in>luente eKterne
pot >i reDumate prin conceptul de
Gsituaie eKistenialG<
-ciograciaccobiec$1[ceste constituit
de cursul real al comportamentelor i
tririlor care >ormeaD 1iata indi1idului<
Comportamentul obser1abi[fe5fte o
seciune temporgLLcbLocigRieT
obiecti1e7 care include g#nduri7
sentimente7 aciuni7 deci ceea ce
e1alueaD de obicei ceilali7 cei din Lur7
5i ( care, desigur se raporteaz
prin procese dinamice compleKe Ace
includ7 de eKemplu7 5i atitudinile
cuprinse !n Locurile de rol 5i statutB<
,in tot acest model7 punctul de
>ocaliDare !l constituie a5adar ni1elul
Gadaptrilor caracteristiceG< Coninutul
acestora este >ormat at#t de
personalitate7 c#t 5i de cultur7
adaptrile ne>iind altce1a dec#t
caracteristicile dob#ndite ce constituie
eKpresia >enotipLg3a< R'saturiLor< ,eci
acele obiceiuri7 atitudini7 deprinderi7
1alori7 moti1e7 roluri7 relaii care
de>inesc Gidentitatea conteKtualiDdtG7
persoana pus !n conteKtul intereiatiilor
!n care s3a >ormat 5i e1olueaD<
(n cadrul acestui bloc de >apte psihice
caracteristice persoanei7 un rol aparte
!n e1aluarea psihologic !l are
Gimaginea de sineG7 ca o subdi1iDiune a
adaptrilor caracteristice persoanei<
"spunsurile ( chestionarul de
personalitate sunt legate cel mai
;C
mult7 5i desigur cel mai direct7 de
acest ni1el al imaginii de sine< (ntre
tendinele baDale 5i adaptile
caracteristice care constituie eKpresia
direct a personalitii7 au a1ut loc 5i
au continuu loc procese dinamice
responsabile de un anume
iDomor>ism< (ndi1idul intr !n 1iat cu
anumite dispoDiii particulare crora li
se d culoare local 5i sens prin
cultura pre1alent7 prin intermediul
proceselor de deD1oltare care creaD
acest iDomor>ism<
.nde se poart eKplicaia psihologic
!n acest compleK sistemicg
!n 1iata obi5nuit7 Ludecm trasaturile
de personalitate7 pro>ilul GcaracterialG7
baD#ndu3ne pe seturi de date obinute
din obser1aie utiliDate ca Gdo1eDiG7
sau argumente<ln psihodiagnoD7
spun Costa I McCrae7 >acem acela5i
lucru7 dar mult mai sistematic7 5i
anume6 1 <obser1m mcdele de
comportament 5i de trire Aadesea
prin autodescrieri obinute de (
subiect !5i ;<>acem e1aluri pri1ind
trsturile de personalitate care ar
putea determina aceste regula3ritti 2
tipuri 2 modele de comportamente<
,ac ne punem7 cum este >iresc7
problema 1aliditii unor ast>el de
e1aluri7 obser1m c7 asemeni
e1alurilor cotidiene7 si e1alurile
psihodiagnostice suport in>luenta
unor aspecte care 1e relati1iDeaD< ,e
eKemplu7 in>luenta dispoDiiilor
trectoare7 sau a seturilor de rspuns
ale subiectului< (n general7 cercetarea
5tiini>ic >ace e>orturi continui de a
elimina sau minimaliDa cei pu>in
aceste in>luente<
,in aceast perspecti1 1aloarea
eKplicati1 a rr[s[turilor de
personalitate utiliDate ca eKplicaii
cauDale este real doar atunci c#nd
aduce un plus de !neles 2 cunoa5tere
5i permite e1aluri care trec dincolo
de datele obser1abile< ,eci7 de
eKemplu7 este insu>icient s eKplicm
c trstura de eKtra1ersie gregar a
;9
determinat un model de
comportament deschis7 dominat de
ne1oia subiectului de a se asocia
continuu cu alii<
,in acest punct de 1edere7 datele de
cercetare contemporane spriLin
1aloarea eKplicati1 a trsturilor de
personalitate !n msura !n care
certi>ic pe de o parte stabilitatea lor
!n timp7 ceea ce d posibilitatea de a
se >ace predictii pe termen lung7 pe de
alta7 sunt argumente care indic o
dinamic de ( specific spre
general 5i din nou spre speci>ic7 prin
>aptul c trsturile distincte co1ariaD
!n modele similare care se repet<
+st>el7 de eKemplu7 pri1ind stabilitatea
trsturilor7 putem eKplica starea de
ne>ericire a unei persoane >ie prin
e1enimente recente 5i circumstane
stresante din 1iata acesteia7 >ie !n
>uncie de o anumit dispoDiie cronic
de a tri e1enimentele hanKiogen7 o
dispoDiie spre depresie 5i a>ecte
negati1e consecuti1e acestora< ,eci
putem spune7 odat cu autorii7 c
ultimul tip de eKplicaie deri1 din
datele asupra modului cum sunt
repreDentate dispoDiiile baDale7
trsturile de ne1rotism 5i eKtra1ersie<
!n acela5i >el7 o obser1aie asupra
>aptului c o persoan preDint un
mod constant de a >i ordonat7
punctual 5i curat ne poate conduce
( concluzia funcionrii speci>ice a
trsturii de con5tiincioDitate0 acest
lucru7 spun Costa 5i McCrae 3 5i ne
asociem 5i de acesta dat38 ne poate
permite s tragem concluDia c este
>oarte probabil ca persoana s >ie
caracteriDat !n mod obi5nuit 5i de
tendina de a35i urmrii realiDarea
planurilor7 de un stil atent de e1aluare
a datelor7 etc< ) eKplicaie este cu at#t
mai 1aloroas cu c#t ne putem
!ntemeia pe ea in>erene asupra
altor aspecte I care nu avem
acces direct, sau !n preDent<
Modelul conceptualiDat de autorii
americani pune problema eKplicrii !n
cadrul dinamic al deD1oltrii
personaiita>ii7 a >elului
9@
cum dispoDiiile baDale interac>ioneaD[
cu un mediu !n schimbare pentru a
produce eKpresiile >enotipice ale
personalitii6 1alori7 proiecte
personale7 relaii personale7 imaginea
de sine< -om relua 5i ad#nci unele
aspecte interpretati1e odat cu
preDentarea instrumentului *%) P( "<
!'/' MODELRI CONTEMPORANE
PRIVIND STRUCTURILE COGN1V+
PRE(EREN.IALE DE
PERSONALITATE
Complementar abordrii personalitii
prin intermediul trsturilor sau
dimensiunilor de baD7 psihologia
personalitii 5i7 consecuti17
instrumentele de e1aluare7 au e1oluat
5i !n direcia structurilor, a tipurilor
comune" #m putea de I !nceput
obser1a c7 !n timp ce teoriile
personalitii care au !n 1edere
trsturile repreDint o perspecti1a
predominant di>erenial dse caut
ceea ce este speci>ic unei persoane 5i
o di>ereniaD de oricare altaB7 teoriile 5i
instrumentele care s cu centrai1 pe
tipurile de personalitate pornesc cie b a
de>r1 ceea ce este comun !ntre indi1iDi7
presupunerea subiacent acestora
este c tie$are%o&ivid reprezint' o
echilibrare specific' a unor tipuri
de structuri de M RKiDg< .na dintre cele
mai prodigioase 5i generbee teorii7
care7 !n mod paradoKal a condus !n
domeniul pe care !P studiem 1a
reDultate care sintetiDeaD de >apt cele
dou puncte de 1edere7 re!ntorc#ndu3
ne de ( tipologicul propriu-zis I
diferenial7 este psihologia analitica
Lungian<
+u aprut !n istoria psihologieP Ji7
consecuti17 !n istoria psihodiagnoDei
numeroase tipologii 1ariate7 >iecare cu
propriuP sistem de categorialtDare7
toate pornind de ( presupunerea c
eKist paternuri coerente de
comportament7 sau stiluri consistente
91
de aciune care sunt su>icient de bine
de>inite pentru ca s permit o
taKonom!e a persoanei de3a lungul
acestor tipuri posibile< +cesta
presupunere a a1ut o 1aloare euristic
nu numai pentru psihologia
personalitii7 ci 5i pentru psihologia
social7 psihoterapie7 psihologia
educaional 7etc7 iar pentru
psihodiagnoD a prileLuit construirea7
mai ales !n ultimii 1= ani7 a unor
chestionare 5i tehnici de e1aluare
importante<
!nainte de anii C@7 ceea ce a pre1alat7
cel puin !n domeniul instrumentelor
de msurare7 a >ost aplicarea !n
psihodiangnoD a tipologiilor pri1ind
temperamentul7 deci chestionare
tipologice construite din di1erse
perspecti1e6 constituionale7 psiho3
endocrine7 a caracteristicilor acti1itii
ner1oase superioare etc< ,e
asemenea7 unii cercettori precum
%<&pranger A9:B7 au !ncercat 5i
modelarea unor tipuri psihologice !n
>uncie de orientarea 1alorilor 5i
utiliDarea lor !ntr3o taKonomie
comportamental< +ceste instrumente
nu s3au impus !ns7 cercetarea
contemporan !nglob#nd7 dup cum
1om 1edea7 5i caracteristicile de
temperament printre dimensiunile de
baD de>inibile statistico3matematic A1<
Cattell7 Guil>ord etc<B<
Ceea ce s3a impus !n e1aluarea
contemporan a personaliti7 este7
dup cum spuneam7 o perspecti1
care transcede o propriu3Dis
taKonomie7 !ntr3un instrument care
permite abordarea di>erenial a
persoanei< !n esen> tipologia lui C<G<
Rung preDentat !n detaliu !n 19;1
odat cu lucrarea Psychologische
'ypen A9=] aduce do1eDi substaniale
din interiorul psihologiei analitice
despre coeKistenta !n psihic a dou
atitudini de baD7 eKtra3 5i intro31ersia7
complementare !n >uncionarea
complementar a celor dou instante
psihice6 con5tientul ^ psihismul
subiecti17 5i incon5tientul 3 psihismul
obiecti1< (n situaia
9;
!n care eKist !n planul con5tient al
eului o predominant 5i pre>ereniala
raportare ( realitate prin
deschiderea spre e(terior, !n plan
incon5tient se mani>est atitudinea
opus7 deci o pre>erenial centrare pe
interioritatea psihic<
Zi in1ers< +ceasta complementaritate
este responsabil de comportamentul
compleK 5i integral ai persoanei7 si7 !n
plan ontogenetic7 este e1identiabil
prin pre>erinele 5i comportamentul
mai ales din epoca de tine3ee 5i
maturitate ,e3a lungul 1ieii7 eKist un
subtil Loc7 o trecere treptat spre
preluarea !n con5tiin a atitudinii de
tip contrar7 ptoces numit de Rung si
Lungieni enantiodromie A96B<
'eoria tipurilor atitudinale7 a5a cum
este de>init deocamdat de aceste
dou tipuri de predispoDiii este relati1
cunoscut dar7 ceea ce se cunoa5te
mai puLin este modul concret cum
descrie Rung >uncionarea psihicului<
(n esen7 datele empirice indic c
patru >uncii mentale baDalec sau
procese >undamentale prin care se
des>5oar 1iata psihic sP
cunoa5terea7 denumite6 senDoriaiitate7
intuiie7 g#ndireLloiicB 5i simire7 sau
a>ecti1itate< -ia>a noastr psihic se
des>5oar mereu prin acesie
coordonate care nu pot >i reduse una
( cealalt<7 prin care operm
di>erenieri !ntre obiect 5i subiect7 !ntre
interior 5i eKterior< Huncii este de>init
de Rung ca proces de orientare
pre>erenial a con5iiinei7 sau Go >orm
particular a acti1itii psihice care
rm!ne neschimbat !n !mpreLurri
di>eriteG ARung7 19;1 3A98B<
Multe aspecte ale acti1itii mentale
con5tiente pot >i atribuite modului cum
inter1in 5i e1olueaD cele patru
categorii de >uncii< ,e asemenea7 se
>ace o grupare a lor !n ceea ce Rung
dihotomiDeaD ca6 1 <pe de o parte7
>unc>ije rationale7 care in de
abilitatea >iinei de a Ludeca aspectele
realitii 5i ;< >unciile
99
iraionale7 sau abilitatea de a de1eni
con5tient de aspecte >r a des>5ura
un raionament logic sau 1aloric<
+st>el7 din prima grupare7 5i opuse ca
demers in>erential7 sunt Ludecarea
logic sau g#ndirea7 5i Ludecata
1aloric sau simirea a>ecti1a A1< "ibot7
a>ecti1itatea ca raiune 3 A9CB< ,in a
doua gruparecla >el diametral opuse
ca modalitate7 sunt senDorialitatea 5i
intuiia7 care aduc in>ormaia despre
realitate 5i selecioneaD stimuliP >r
ca ( baza acestor surse de
informare s eKiste 5i o constr!ngere
in>erentiala7 un demers de organiDare
raional a datelor siu a 1alorii
acestor in>ormaii< ) preDentare mai
pe larg o 1om realiDa odat cu
descrierea instrumentelor psihologice
M4Pl 5i &.P<
'eoria tipurilor presupune c indi1iDii
umani se nasc cu o predispoDiie de a
pre>era o anumit >uncie >at de
celelalte< L copii acest aspect
este mai u5or de e1ideniat7 pentru
c ei sunt moti1ai din interior spre a
eKersa ( nivelul con5tiinei !n
>ormare acea >uncie care de1ine
pre>erenial7 5i din ce !n ce mai
di>ereniat7 mai nuanat7 5i adaptat7
cu alte cu1inte de1ine modul
pre>erential de adaptare con5tient a
persoanei7 odat cu !ntrirea dat de
practic Asuccese si insuccese
personale !n a >ace >at di>eritelor
!mpreLurri ale 1iet_B< %Kersarea ei
conduce treptat spre de>inirea unui
GsentimentG de competenta personal7
iar !ntrirea poDiti1 a succesului se
generealiDeaD 5i pentru alte Done de
acti1itate care cer utiliDarea aceleia5i
>uncii7 ceea ce conduce treptat (
definirea unor trsturi de
supra>a7 spre unele comportamente
5i deprinderi asociate acestei >uncii<
!n acela5i timp cu aceste deD1oltri
prileLuite de >uncia pre>erat7 are loc7
complementar7 negliLarea celorlalte7
iar7 dintre ele7 mai ales a >unciei cu
sens diametral opus7 care 1a rm#ne
relati1 nedeD1oltat7 primiti1 5i
nenuantat 5i utiliDat mai ales
9:
de mani>estrile unor coninuturi
incon5tiente< Cu atte cu1inte7 >iecare
dintre oameni7 !n mod natural7 >iresc7
1a de1eni relati1 di>ereniat !ntr3o
anumit arie7 si 1a rm!ne relati1
nedi>erentiat !n alte arii ale >uncionrii
psihice7 !n msura !n care
GhomeostaDiaG 1ieii cotidiene7 cadrul
sociocultural eKistenial7 determin
indi1idul s#3si canaliDeDe interesele 5i
energiile spre acele acti1iti care !t
dau o 5ansa s3si utiliDeDe mintea !n
sensul modului pe care !l pre>er< ,e
eKemplu7 cel care preDint de (
!nceput o pre>erina spre -si tri 1iata
Aa se adapta cerinelor 1ieii] prin
intermediul senDorialului7 !5i 1a
di>erenia pre>erenial aceste procese
de1enind un acut obser1ator al
realitii imediate< Pe msur ce se
deD1olta !n plan ontogenetic7
persoana !5i 1a deD1olta si acele tipuri
de caracteristici care sunt
consubstaniale unor ast>el de
orientri pre>ereniale7 deci realismul7
spiritul practic7 simul comun sau
Gbunul simG etc< +tenia >iindu3i
canaliDat 2 centrat din ce !n ce mai
mult pe speci>icul mediului7 !5i 1a
cheltui din ce !n ce mai puin timp 5i
energie pentru a utiliDa 5i deD1olta
>uncia diametral opus7 reaspectMr1
intuiia< Centrarea pe preDent a
acestui tip de oameni care pre>er
>uncia percepti1#3senDorial 1e
restr#nge cantitatea de energie
disponibila pentru a se centra pe 1iitor
AintuiieB0 ( fel, centrarea pe
concret, )e d puin timp s se
centreDe pe abstract0 centrarea pe
aplicri practice7 !i !ndeprteaD de (
preocupri teoretice0 centrarea pe
real7 de ( dezvoltarea imaginaiei7
etc<
!n acest model7 eKempli>icat
deocamdat numai prin >uncionarea
di1ergent a dou dintre >uncii7
senDorialitatea 5i intuiia7 ceea ce
numim mediu7 sau condiii social3
culturale de >ormare de1ine un >actor
care poate in>luenta >ie !n direcia
deD1oltrii predispoDiiei
pre>ereniale7 >ie poate descuraLa
9=
dispoDiia natural a indi1idului7 printr3
o arti>icial !ntrire a unui tip de
acti1iti care intrinsec nu sunt o surs
de satis>acie 5i moti1are poDiti17 5i
care7 !n plus7 >ac mai di>icil 5i
>ormarea unor deprinderi< Horarea
datorit mediului a deD1oltrii unei alte
>uncii dec#t cea predispoDant7
conduce spre di>iculti7 criDe de
neadaptare7 !nt#rDieri !n deD1oltare
etc< ,e c#te ori7 de eKemplu7 un
printe care dore5te >ormarea unui
pianist de eKcepie dintr3un copil cu
e1idente abiliti de alt ordin >oreaD
deD1oltarea unor abiliti care nu sunt
!n acord cu predispoDiia knscut<
(n>luenta mediului asupra deD1oltrii
psihotipului7 poate duce 5i 1a un
proces de G>alsi>icareG a acestuia7 5i
ne 1om a>la !n >ata unor persoane ce
s3au >ormat initial printr3o capacitate
mai puin !n acord cu datele de baD7
care ast>el triesc !n plan interior un
sentiment de insati>actie >at de ceea
ce sunt 5i >ac7 se simt mai puin
competeni !n domeniul pentru care s3
au >ormat 5i simt c !nc nu 5i3au
deD1oltat ceea ce7 dm putea numi cu
un sens larg7 Gdotarea naturalG<
,eD1oltarea de3a lungul 1ieii poate >i
conceput7 din perspecti1a tipurilor
pre>ereniale de apreciere3cunoa5tere7
ca un proces care dureaD I fel de
mult c#t 1iata7 prin care7 treptat7 eul
c#5tig control asupra >unciilor7
di>eren>iindu3le pe >iecare 5i !n1#nd
s 1e utiliDeDe concordant cu situaia<
!n perioada tinereii7 eul con5tient se
deD1olt pe msur ce e1olueaD 5i
se di>ereniaD 5i >uncia pre>erenial7
sau dominant7 care7 !n principiu este
predispoDiia natural< !n paralel7 !n
acest proces7 odat cu >uncia
dominant7 1a intra !ntr3un proces de
e1oluie7 ce1a mai lent 5i desigur
treptat 5i una dintre >unciile auKiliare
de sens opus<
+st>el7 dac >uncia dominant este
una raional7 !n paralel o
96
serie de sarcini eKisteniale care nu
pot >i reDol1ate rational 1or atrage !n
mani>estare 5i deD1otare 5i una dintre
>unciile iraionale< Rung A99B descrie
cerina pentru o a doua >uncie
auKiliar7 care este G!n toate pri1inele
di>erit de >uncia dominant< +st>el7
de eKempiu7 scriind despre tipurile de
persoane care deD1olt !n con5tiin
un mod predominant intro1ert !n care
pre1aleaD g#ndirea logic7 pentru a
contrabalansa un e>ect prea
unidirec>ionat7 >uncia auKiliar
iraional 1a a1ea un caracter
MeKtro1ert< ,eLa7 odat cu maturitatea7
persoana !ncepe s35i c#5tige o
treptat capacitate de a utiliDa
di>ereniat 5i o a treia >uncie7 de
acela5i gen cu cea secund< !n
genere7 !n msura !n care >uncia strict
opus >unctei dominante rm#ne !n
urm7 ea 1a >i mereu purttoarea unui
mod primiti17 nedi>erentiat de
mani>estare< %ul nu 1a >i stp#n dec#t
>oarte greu 5i pe aceast ultim
>unc>ie< Hoarte puine persoane ating
un stadiu de e1oluie superior !n
procesul de indi1iduare7 !n care pot
utiliDa con5tient 5i cu u5urin aceast
a patra >uncie atunci c#nd conteKtul o
cere<
,in perspecti1a tipologiei propriu3Dise
utiliDate de instrumentele care
!ncearc s determine tipul 5i
abilitile speci>ice7 comportamentale
5i eKisteniale7 ale persoanei7 se
opereaD o taKonomie care ia !n
considerare simultan tipul de atitudine
dominant !n con5tiin7 respecti1
eKtra1ersia 1s< intro1ersia7 5i tipul de
>uncie dominant<
+st>el comportamentele7 deciDiile7
reaciile7 modui de a rela>iona al
persoanei 1or >i caracteristice pentru
tipul pre>erential dominant7 auKiliar7 5i7
nu !n cele din urm7 5i pentru ceea ce
a rmas nedeD1oltat7 care ( r#ndul
su 1a da o anume coloratur
speci>ic mani>estrilor incon5tientului
!n comportament< Rung des>5oar
analiDe de >inee pentru C tipuri
pre>ereniale utiliD#nd
98
drept criteriu de speci>icitate >uncia
dominant 5i atitudinea con5tienta
pre1alent7 ast>el6 eKtra1erti cu
dominanta senDorial7 intro1erti cu
dominanta senDorial7 eKtra1erti cu
dominanta intuiti17 intro1erti cu
domianta intuiti17 eKtra1erti cu
dominanta g#ndire logic7 intro1ertB cu
dominanta g#ndire logic7 eKtra1erti cy
dominanta simirii Arariune a>ecti1B0
intro1erti cu dominanta simirii< +utori
contemporani precum 4riggs3Myers I
McCaul(ey7 19C= A:@B utiliD#nd 5i
dinamica >unciei auKiliare7 1orbesc de
16 tipuri pre>ereniale !n personalitatea
matur< -om relua 5i ad#nci
consecinele tipurilor 5i dinamica
intererlatie! odat cu preDentarea
instrumentelor diagnostice<
Construcia i 1alidarea acestor
instrumente au >cut obiectul unor
studii >actoriale7 care7 !n a>ara >aptului
c# au con>irmat tipologia Lungian#7 au
preciDat Ji 1aloarea eKplicati1 5i
prognostic a acestei tipologii<
!'2' MODELRI COGNITIVISTE N
DE(INIREA PERSONALIT.II3
CONSTRUCTELE PERSONALE 4!
STILURILE APRECIATIVE
'eoriile cogniti1iste postuleaD
de>inirea psihismului 2 mentalului ca
un sistem >uncional7 o crui natur
este determinat de natura mediului
'n care se >ormeaD 5i tat de
necesitile cruia se autoorganiDeaDa
si deD1olta<
C sistem functional, mintea !n
datele generale se aseamn oricrui
alt sistem >unctional al organismului7
nu eKista o certitudine pri1ind care
anume dintre prile sale sunt
necesare 5i care anume sunt pur
contingente< ,eci apare un al doilea
postulat din perspecti1a cognit!1ist#7 5i
anume c nu toate partite minii 2
aspectele >uncionrii psihicului sunt
utile< Mintea poate preDenta
9C
anomalii conceptuale7 poate preDenta
idiosincraDii aprute din !ncercrile de
a >oce >at 3 biologic7 psihologic sau
social O unor proprieti de ordin
superior necesare 5i necunoscute 5i
care nu au 1aloare de supra1ieuire<
+cest model care consider mintea un
sistem >uncionaP permite deci
postularea eKistentei unor aspecte ale
mentalului care au 1aloare de
supra1ieuire irele1ant# sau chiar
negati1a AR<"ust7 19C9 3 A:1B<
+ceast perspecti1 permite
dep5irea unei abordri cogniti1iste
de tip clasic7 care cerceteaD 5i
ierarhiDeaD structurile mentale !n
>uncie de relaia lor direct cu
adaptarea organismului ( realitatea
!nconLurtoare< +st>el7 de eKempiu
eKist situaii !n care aspectele
cogniti1e ale >uncionrii psihice pot
1aria >r ca !n acesta procesualitate
s >ie antrenat 2 dominat de o
procesare raionala< ,e eKemplu7
depresia pro>und nu are o 1aloare de
supra1ieuire7 >r ca totodat s#
putem a>irma c7 sub raport logic7
eKist o eroare 3 deciDia persoanei c
1iata nu mai are 1aioare nu tine de
instana cogniti1a3logic0 dimpotri17
e1itarea unor ast>el de g#nduri ar >i o
do1ad a unei !ncercri iraionale de a
e1ita 2 escamota ceea ce7 !n situaia
eKistenial respecti1 apare ca
e1ident<
!ncercarea de a gsi 1ariaii !ntre
oameni prin dimensiunile cogniti1e ale
personalitii 1a trebui s ia !n
considerare 5i >actorii care aprea
iraionali7 sau ambigui din perspecti1
logica7 >actori care inter1in 5i !n
comportamentul iraional 3 eticheta de
GiraionalG >iind o in>eren ulterioar7
!n raport cu criteriul adaptare3
supra1ietuire<
+cest tip de argumente conduc !n
preDent cercetarea !n domeniul
tehnicilor de e1aluare a personalitii
spre de>inirea unor tipuri de structuri
care pot eKplica singularul7
eKcentricitatea
99
personal7 chiar boala mental
!nelese ca alternati1e7 uneori
incompatibile cu regula GnormaluluiG7
dar care pot a1ea 1aloare de
supra1ieuire !n circumstane de>inibile
ca GiraionaleG<
,in acest punct de 1edere7 mai
clasicele cercetri 5i instrumente
construite din perspecti1a
dimensiunilor stilistice 5i a
constructelor personale pot capta noi
>aLete<
,e eKemplu7 problema de>inirii unui
stil cogniti1 congruent structurii de
personalitate a condus spre abordrile
de tip dimensional prin taKonomiDri
comportamentale6 Gdependent de
c#mp 1s< independentG7 GinternaliDant
1s< eKternaliDan>G7 Gimpulsi1 1s<
re>leKi1G7 Ge1oluti12de cre5tere 1s<
reducti1G< +cestor concepte li se
argumenteaD un rol >unctional de tip
adaptati1 !n sistemul mental< (n plus7
de>inirea 5i demonstrarea >uncionrii
stilului cogniti1 s3a realiDat prin
proiectarea unor cadre eKperimentale
care au Lucat rolul unor teste
psihometrice AW!tUin 5i al<7 19=: 3
A:;B<
Zi totu5i7 datele de cercetare conduc
5i spre e1idenierea >a ni1elul aceleia5i
persoane a unei alternante !ntre stiluri7
alternant cu un grad mai redus
AG>iKitateGB sau mai larg AGmobilitateGB
de 1ariere7 sau7 !n termenii autorilor7
( capacitatea de a se schimba
de I un mod de funcionare (
altul !n >uncie de ceea ce cere
situaia AWitUin I Goodenough7 19887
19C1 3 A:9B< Ji starea sistemului7 am
aduga<
.na dintre teoriile clasice care ar
merita o reconsiderare este teoria
cogniti1 a lui G<Telly7 19== A::B<
,eD1oltarea ontogenetic este pri1it
ca un proces acti1 prin care mentalul
!5i deD1olt constructe proprii !n
1irtutea unei continui raportri
ipotetico3deducti1e 1a realitate< (n
msura !n care indi1iDii preDint
constructe de acela5i >el7 comune7
acest lucru >ine de eKperiena comun
pe care au tra1ersat3o< %1oluia
mentalului !nseamn o
:@
di>ereniere continu a constructelor7 a
ierarhiei !n cadrul sistemului de
constructe7 ceea ce conduce spre o
mai bun capacitate de a >ace >at
realitii7 de a se adapta7 anticipa7
reaciona< Constructele de ordin
superior e1olueaD prin di>ereniere
de cele care rm#n ( nivele
inferioare, 5i permit o interpretare
mai nuanat a realitii<
Postul#nd unicitatea sistemului de
constructe pentru >iecare persoan7
Telly !ncearc s[ dep5easc !n
epoc 1iDiunea dimensional a
trsturilor de personalitate2'ehnica
repertoriului de gril7 deD1oltat ca
metod de e1aluare A 4annister7 1 988
3A:=B7 1a permite !ns aplicarea
analiDei >actoriale A&later7 196=7 c><
MilLo1itch7 19C1 3 A:6] 5i descrierea
structurii ansamblului de constructe ca
un spa>iu semantic indi1idual ale crui
dimensiuni sunt proprii subiectului 5i !l
caracteriDeaD !n ceea ce !i este
speci>ic<
+plicarea teoriei 5i a testului tip gril
!n cadrul unor cercetri rom#ne5ti7 a
condus ( definirea unor stiluri
apreciative cu rol prognostic pentru
e1aluri legate de orientarea
1ocational 5i satis>acia pro>esional
AMarcus I Ctina7 1 9C67 198C7 19C@7
Minulescu 19C; 3 A:8B< Primii au
de>init stilul apreciati1 ca un mod
particular de abordare7 e1aluare 5i
interpretare a e1enimentelor realitii
care preDint elemente di1ergente7
descriind : tipuri6 stilul empa$c7
analogic7 re>leKi1 5! deta5at<
,epartaLarea stilurilor de apreciere s3a
realiDat !n >uncie de indicatorii de
>rec1ent pri1ind constructele a>ecti1e
5i ni1elul identi>icrii cu ceilali<
Cercetrile asupra empatiei au
e1ideniat c mecanismul particular de
des>5urare aP acestui tip de
procesare a in>ormaiilor de
intercunoa5tere include o preDent
dominant a criteriilor a>ecti1e 5i un
ni1el crescut al identi>icrii7 ceea
ce >a1oriDeaD
:1
transpunerea !n codru de re>erin al
altora prin utiliDarea pre1alent a
propriei eKperiene a>ecti1e< !n situaia
!n care eKist un ni1el de compleKitate
ridicat si o operati1itate !nalt a
sistemului de constructe7 nu mai
asistm ( simpla proiecie
a>ectogen7 ci7 !n termenii lui Rung7 (
o proiecie acti1a ARung7 19;1 3 A:CB7
adic o >leKibilitate !n de>inirea si
aplicarea orientrilor apreciati1e7
persoana empatetic poate utiliDa
di>erite strategii de cunoa5tere cu
acela5i grad de e>icient AMinulescu7
19C;3A:9B<
&tilul analogic se baDeaD pe un ni1el
mediu3superior al identi>icrii si o
slab preDent a criteriilor a>ecti1e
permi#nd utiliDarea relati1 >leKibil a
structurilor cogniti1e< Hat de stilul
empatic7 eKist un grad crescut de
adec1are obiecti1a7 ceea ce nu
asigur 5i eKactitatea raionamentelor
des>5urate< &tilul re>leKi17 implic
constructe a>ecti1e cu o >rec1en
medie sau superioar7 dar ni1elul
identi>icrii este slab< +ceste procesri
implic un grad crescut de
subiecti1itate !n msura !n care
criteriile apreciati1e tind s de1in
tran5ante7 nelegate !n sistem7
pre1alent analitice AMarcus7 Ctina7
198C 3A=@B<
&tilul deta5at include at#t o preDent
slab a criteriilor a>ecti1e7 c#t si ni1elul
scDut al identi>icrii0 comportamentul
persoanei este al unui calculator
impartial !ntr3un conteKt care solicit
!ns un demers co3partrc!pari1<
%>icienta !n relaia cu ceilali apare
in>luenat negati1 de lipsa de
!nelegere emotional3a>ecti1 chiar
6ac6 Ludecata logic este susinut de
un cadru conceptual su>iecient de
discriminati1 5i operant< G"aportarea
Ludecilor despre cellalt ( criterii
de referin eKterioare modelului
eKtern7 dar 5t modelului propriu7
interior7 >ac posibil utiliDarea di>eritor
strategii de cunoa5tere Aanalitic sau
globat3impresi1B cu acelea5i
:;
reDultate AMarcus7 Carina7 198C 3 A=1B<
,atele de cercetare aplicat pe o
populaie de pro>esioni5ti !n domeniul
in1estigaiei Ludiciare au 1alidat
1aloarea prognostic 5i metodologic
a acestei tipologii pri1ind stilurile
apreciati1e AMinuiescu7 19C; 3 A=;]<
&tilul empatic 5i stilul analogic de
Ludecare si e1aluare interpresonal# se
mani>esta ca o trstur de
personalitate speci>ic muncii de
interrelationare social< %>icienta !n
munca de in1estigaie Ludiciar7 aKat
preponderent pe interrelaia uman7
solicit7 din perspecti1a analiDei
constructelor personale7 !n acela5i
timp compleKitatea structurii sistemului
5i un ni1el crescut al identi>icrii<
!n acest conteKt7 merit s subliniem
importanta >uncionrii7 ( un nivel
medtu al frecventei, a criteriilor
afective" Prezenta criteriilor
afective devine
distorsionant2deDorgamDatoare !n
sensul identi>icrii totale doar !n
situaia dominrii lor7 situaie care
conduce spre >uncionarea pre1alent
a subiecti1itii proiecti1e< (n acela5i
timp7 lipsa total a criteriilor a>ecti1e
!ngusteaD cadrul de re>erin
conduc#nd spre erori care >in de
perceperea unei >alse similariti !ntre
eu si non eu 5i >a1oriDeaD !n aceesi
msur proiecia ARung 3A=9B
+m acordat important preDentrii
acestei tipologii pri1ind constructele si
stilurile apreciati1e pentru c7 (
nivelul acestora, sunt prezente nu
numai mecanismele de procesare
logic 5i predominant con5tient a
in>ormaiei7 ci 5i mecanisme care
antreneaD prelucrrile de ( nivelul
incon5tientului7 identi>icarea si
implicarea a>ecti1 spriLinindu3se pe
di>erenieri de >inee care pot da sens
si iraionalului din comportamentul
uman< ,e5i !nc nu a >ost construit un
chestionar de personalitate care s ia
!n considerare !ntreaga problematic a
constructelor personale 5i a
:9
stilurilor apreciati1e ne putem a5tepta
ca aceast direcie s duc (
instrumente comple(e cu valoare
de cunoa5tere ridicat< 'ehnica grilei
de constructe o 1om preDenta !n
cadrul unui alt 1olum al G%1alurii
psihologiceG<
/' CERIN.E (UNDAMENTALE
N CONSTRUIREA 4!
E5PERIMENTAREA UNUI
CHESTIONAR DE PERSONAUTATE'
/'!' PRINCIPALE UMITE 6!
DI(ICULT.I INTRINSECI
MSURRII PERSONALIT.II PRIN
CHESTIONARE
!nainte de a preDenta cerinele
>undamentale care tin de construirea
si 1alidarea unui chestionar de
personalitate7 1om trece !n re1ist
c#te1a dintre principalele limite 5i
di>iculti speci>ice pentru acest gen de
instrumente de e1aluare a
personalitii<
Ceea ce analiDatori de an1ergura
unor +nastasi sau
Cronbach7 acum :@ de ani7 5i
+ngleitner7 Rohn7 Lohr< sau $o>stee
5i ,e "aad7 Costa Zi McCrae A=:B
pentru an_ 9@ repro5eaD
chestionarelor ca instrumente tine7 !n
primul r#nd de limitele
lcapacitii de operaionaliDare a
dimensiunilor de
e
eKprimare7 dar 5i de controlul modului
cum este transmis si receptat
in>ormaia< Mai mult7 de o di>icultate
eKterioar instrumentului propriu3Dis 5i
anume intenionalitatea 5i starea
interioar a respondentulu! 5i
distorsiunile consecuti1e acesteia<
+naliDele moderne !ncearc s
reconsidere !ntr3o maniera sistematic
di>eritele ni1ele ale problematicii
chestionarelor7 !n primul r#nd modul
de construire a itemilor7 >orma 5i
coninutul lor0
::
!n al doilea r#nd se adreseaD chiar
tehnicilor statistice pentru a detecta
surse de distorsionare sau a construi
modele sistemice de control
matematic a corelrii in>ormaiilor
Adimensiunilor7 >aetelor acestora at#t
!ntre ele7 c#t 5i cu alte aspecte ale
personalitii B<
Preul acestei sistematic e>ort de
control a circulaiei 5i prelucrrii
in>ormaiei ( toate nivelele, de I
formularea 5i construirea
chestionarului ( receptarea,
prelucrarea 5i reDol1area itemilor de
ctre subiect7 5i apoi Pa interpretarea
acestor rspunsuri !ntr3o manier care
se s apropie c#t mai mult de
realitatea 1ie7 3 este constituit pe de o
parte de taKonomiDrile care7 !n
ultimul deceniu au clari>icat mult din
GhaosulG unor probleme precum
>ormatul itemilor7 coninutul lor7
caracteristicile situational etc< Pe de
alt parte7 >ac obiectul unor deDbateri
!n simpoDioane internationale
probleme precum6 cauDalitatea A&il1a7
Westmeyer 1 99:B7 deDirabilitatea
A *oXacU7 $o>stee I $endriUs7
Parlhus7 4orUenau I )stendor>7
HernandeD34allesteros I Vamarron7
199=B7 baDele biochimice ale
personalitii AVucUerman7 199:B7
luarea deciDiei !n psihodiagnoD
AWestmeyer7 1 99:7 1an der 4erUen I
1an +rie7 -os7 199= 3 [==B<
Ji totu5i7 dac ar >i s[ relum7 se pune
nu at#t problema relati1iDrii 1alorii
chestionarelor !n cunoa5terea
personalitii Acum au >ost 2 sunt unii
tentai s g#ndeascB7 ci a msurii !n
care un instrument a crui
standardiDare !mpinge spre in>erene
tipologice7 cu un grad GmediuG de
generalitateG7 poate surprinde 5i
unicitatea7 >orma 1ie a psihismului7
>elul cum se mani>est acele
trsturiM!n compleKitatea
interdetermin#rilor psihice< Zi nu este
corect s cerem unui instrument s
cuanti>ice ceea ce7 !n esena sa7 nu a
putut >i cuanti>icat 3 psihismul 1iu<
,eci limita principal a chestionarului
de personalitate7 este
:=
intrinsec acestui tip de demers<
,e asemenea7 dintre clasicele
di>iculti a1ute !n 1edere7 a cror
reDol1are 1a mai !nsemna !nc multe
teme de cercetare7 sunt6 G1iDibilitateaG
!temilor7 gradul de schimbare 1s<
constana a comportamentului
msurat7 speci>icitatea mare a
rspunsurilor !n s>era personalitii
care atrage di>iculti (n gruparea lor !n
categorii bine de>inite de trsturi 2
structuri aie personalitii si
determinarea unor criterii eKterne
adec1ate prin care s[ se calculeDe
empiric gradul de 1aliditate<
) alt problem maLor ine nu at#t de
construirea chestionarelor7 c#t de
interpretarea datelor< )riginea
chestionarelor st probabil !n
necesitatea de a realiDa un inter1iu c#t
mai sistematiDat< Ceea ce implica
supoDiia c >iecare rspuns trebuie
considerat 2 ponderat ca indiciu al
eKistenei 2 preDentei aspectului a1ut
!n 1edere< (nterpretarea >actual#3
1eridic#3literola se baDeaD pe
1aliditatea de coninut si se apropie
>oarte mult de situaia inter1iului
sistematiDat< (nterpretarea psihologic
3diagnostic 3 simptomatic este
posibila !n urma eKperimentrii si
1alidrii chestionarului7 respecti1 a
stabili ir ii empirice a relaiei dintre
rspunsurile ( itemi si un criteriu
specificat de validare *#nastasi,
)9+,-*+-."
) a doua surs de interminabile
discuii pri1ind ce anume interpretm
c#nd interpretm rspunsurile (
itemi, este faptul c# eKista o
inerent ambiguitate a rspunsurilor7
do1edit de alt>el eKperimental
A%isenberg719:17 Horsman7 1999 3
A=8B ceea ce conduce spre
posibilitatea unei game relati1 largi de
interpretri pentru >iecare r#spuns<
Hormularea mai speci>ic si clar a
itemtlor precum si >ormularea unor
seturi de rspunsuri speci>icate pot
conduce pe de o parte ( scderea
gamei de posibiliti de
:6
interpretare de ctre subiect a
coninutului7 dar7 paradoKal7 conduc 5i
spre o G1iDibilitateG prea mare care
>ace ca rspunsurile s poarte
amprenta prea puternic a seturilor
atitudinale7 a intenionalitii7 a
e>ectului de Haad7 5i7 nu !n ultimul
r#nd7 a strilor emoionale pe care 1e
trie5te 2 sau (e3a tra1ersat de cur#nd
subiectul< %Kist 1oci !n domeniul
psihologiei personalitii care odat cu
+llport7 1998 A=CB7 consider c
persoana poate >i adec1at descris
numai !n termenii paternurilor speci>ice
de interrelationare7 mai puin prin
trsturi comune< Modelul din 199:
descris de McCrae 5i Costa pune !n
bun msur problema clari>icrii a
ceea ce putem msura !n mod real din
natura uman 5i a modalitilor !n care
putem trata aceasta in>ormaie<
;<;< C%"(*F% G%*%"+L% &( %'+P%
G%*%"+L%
!n construirea unui chestionar de
e1aluare a personalitii eKistcRou
probleme eseniale cu care se
con>runt orice Lsinolc
LL[e>inirea constructului7 deci a
trsturii care trebuie msurat0
cVRconstruirea unui set de itemi prin
care subiectul este G!ntrebatG !n
legtur cu acele comportamente care
sunt rele1ante pentru trstura
respecti17 sau !n legtur cu situaiile
rele1ante pentru acea trstur<
"spunsurile subiectului ( ace5ti
itemi 1or ser1i ca indicatori ai
constructului< -om !ncerca s
preDentm !n continuare c#te1a dintre
problemele legate de construirea 5i
eKperimentarea acestui set coerent de
itemi7 care repreDint chestionarul de
personalitate<
.n prim tip de cerine !n etapa de
construire 5i eKperimentare pri1e5te
alegerea tipului de prob sau
chestionar< Ce prob
:8
alegem depinde de>Lpde>inirea
scopului testrii Ace testamB de>inirea
domeniului de aplicare Ade ce testm6
consiliere 1ocational7 eKpertiD
clinic7 eKpertiD Ludiciar7
psihoterapie7 selecie pro>esional sau
reorientare pro>esional etc<B< +cest
gen de probleme apare !n msura !n
care testarea trebuie s rspund
desigur unor probleme speci>ice care
apar uneori !ntr3un conteKt speci>ic ce
trebuie si el de>init7 iar7 pe de alt
parte7 psihologul porne5te de ( bun
!ncepuM a1ertiDat !n legtur cu tipul de
eKpectante ale subiectului Amoti1aii7
stri a>ecti1e7 atitudini7 preLudeci 5i
ideosincraDiiB cate pot d!storsiona
comunicarea prin chestionar<
+legerea probelor !nseamn !n acela5i
timp un numr de cerine care >in
intrinsec de construirea chestionarului6
adec1area coninutului itemilor7
numrul de itemi7 omogenitatea 2
neomogenitatea acestora< +ceste
cerine 1or in>luen>g calitile
psihometrice ale itemilor 5i ale
chestionarului7 aspecte pe care 1e
1om discuta mai pe larg !n alt
subcapitol<
A) a doua etap7 Lulter!oar# constituirii
unui prim e5antion de itemi73 pri1e5te
aplicarea eKperimentala a acestora<
(nitial7 aplicarea se poate realiDa pe un
minim de ;@ de subieci AMeili7 1 96: 3
A=9B7 pentru a rspunde unor !ntrebri
ce se re>er Pa >actori care pot
in>luenta aleatoriu reDultatele7
diminu#nd >idelitatea<
,intre sursele de eroare posibile ce
pot >i a1ute !n 1edere 5i corectate !n
aceast etap
mentionmeRctandardiDarea corect a
instructaLului 5l a condiiilor speci>ice
de rspuns Adac este
caDulRLcVctandardiDarea tipului de
rspunsAf9p>ormularea unor
itemi2scale de G1alidareM a
chestionarului !n raport de atitudinea
subiectului Asupra2sub estimarea
unor simptome 2 situaii7
:C
atitudini de >aad7 gradul de
deDtrabtlitote ( diferite genuri de
subiecfi%f&%construirea unor
eKemple introducti1e<
+ doua etap a eKperimentrii pri1e5te
l preliminar pentru eliminarea
Aternilor care nu sunt omogeni7 nu
sunt semni>icati1i7 dubleaD un anumit
aspect in1estigat etc< &e realiDeaD !n
genere pe un numr de subieci care
s permit clari>icarea urmtoarelor
aspecte6 1 <ni1elul de di>icultate al
itemilor0 ;< repartiia corect a
rspunsurilor !n >uncie de di>erite
posibiliti ApreciDarea grileiB0
&<capacitatea de discriminare<
#ceste aspecte conduc I
repartiia echilibrat a itemilor !n
chestionar7 cobor#rea ni1elului de
di>icultate al limbaLului ( nivelul
categoriei de persoane pentru
care este construit chestionarul,
eliminarea acelor itemi care nu
contribuie / sunt irelevanfi 0a
posibilitatea de a dihotomiza
subiecii !n >uncie de 1ariabila
testat< +ceasta ultim calitate7
capacitatea de discriminare7 este
considerat7 alturi de omogenitate7f
ca inseparabil de semni>icaia
psihologic a testului7 respecti1 de
1aliditatea sa AMeili7l 96: 3 A6@B<
+ceste cerine implic ca7 pe de o
parte grupul de subieci s >ie
repreDentati1 pentru dimensiunea
a1ut !n 1edere Acriteriu eKteriorB7 pe
de alta7 ca sarcina2coninutul itemilor
s se re>ere ( variabila avut !n
1edere< +ceasta capacitate de
di>ereniere se determin statistic >ie
prin metoda corelaiei cu un criteriu
eKterior7 >ie compar#nd corelaiile
>iecrui item cu reDultatul global al
scalei2chestionarului eKperimentat<
&copul acestei etape este de a
elimina acei itemi care sunt
neadec1ati si a ordona !n >uncie de
gradul de di>icultate Adac este caDulB7
de tipul de gril >olosit Ade eKemplu7
nu se 1or pune !temii !ntr3o
succesiune prelungit de reacii
rele1ante prin aceia5i >el de rspuns 3
numai ,+7 numai *.B<
:9
,e asemenea 1or >i eliminai 5i itemii
repreDentati1i pentru trstur7 dar
care7 datorita unor moti1e precum
deDirabilitatea7 primesc acela5i tip de
rspuns de ( marea ma%oritate a
subiecilor Ade eKemplu7 itemi de >elul
Geste important s eKiste o lege
moral care LLmi gu1erneDe
comportamentulGB7
2 + treia etap <ore ca scop
standardiDarea interpretrii prin
etalonarea chestionarului< ) prima
cerin este constituirea con>orm
etapelor anterioare a chestionarului !n
>orma iui de>initi17 ) a doua este de
a construi un e5antion 2 iot de subieci
c#t mai di1ersi>icat !n >uncie de
criteriile speci>ice categoriei de
persoane testate cu acest instrument<
Pe ace5ti subieci 1om aplica6
consemnele de>initi1e7 eKemplele care
aLut ( familiarizarea subiectului
cu tipu0 de probleme,
e(perimentarea limitei de timp
a1ut !n 1edere Adac este caDul
acestui din urma aspect7 se 1a cere
subiecilor s !ncercu!asc numrul
itemului ia care rspund7 apoi7 din
minut !n minut7 acela5i lucru p#n
c#nd ultimul subiect termin de
rspunsB<
%tapa a treia pri1e5te de asemenea
calitatea testului de msur
standardiDat< ,ar cercetri pri1ind
di>eritele >aete ale 1alidit>ii
instrumentului 1or continua7 !n msura
!n care ne intereseaD 5i consecinele
deciDiilor7 generaliDarea testului pe
alte populaii 2 alte culturi 5i socier>i 2
>elul cum tesruP preDent coreleaD cu
alte modaliti de c msura trstura
a1ut !n 1edere 5i speci>icitatea
instrumentului7 determinarea unor
>aete speci>ice trsturii prin
!ncercarea de a gsi sub>actori care
contribuie ( variaia
comportamentului !n cadrul aceleia5i
trsturi7 1aliditatea deciDiilor !n
di>erite conteKte aplicati1e etc<
=@
2' PROBLEME PRIVIND
STRATEGIILE DE CONSTRUIRE A
CHESTIONARELOR DE
PERSONALSTE
2 Megargee2discutcmd mn998; A61B
problemele antrenate de construirea
(n1entarului de personalitate Cali>ornia7
modul de selectare a 1ariabilelor7
strategia de construire a testului propriu3
Dis7 realiDeaD 5i o analiDa sistematic a
metodelor de construcie a unui
chestionar< +ceasta clasi>icare >ace
obiectul unui acord c1asigeneral printre
cercettorii 5i constructorii de
chestionare< (n mod >undamental7 !n
>uncie de
construire 5i selectare a itemilor7
metodele generale de construire a unui
chestionar sunt treiC 1 <cmetoda intuiti1
sau abordarea raiona l#cV2netoda
criteriului eKtern7 sau metoda
empiricA9<B metoda criteriului intern7 sau
metoda >actorial< ,esigur7 pot eKista 5i
di>erite combinri !ntre elementele
speci>ice celor trei tipuri de strategii7 deci
5i metode miKte< -om urmri pe r#nd
caracteristicile demersului eKperimental
5i consecinele >iecrei opiuni !n
termenii limitelor 5i a1antaLelor<
9<1< M%'),+ (*'.('(-/
+bordarea raional a construirii unui
chestionar pune autorul
!n postura creatorului care decide ce
ttemi trebuie inclu5i7 5i ce
coninuturi sunt rele1ante pentru a
traduce trstura !ntr3un
e comportament7 deciDie care antreneaD
!n special eKperiena sa
e de 1iat7 cunoa5terea psihologiei
umane !n general 5i a tipului de
M probleme psihice antrenate de
tr#stura3tint7 !n special<
$ase I Goldberg7P 968 A6;B`rcLgsi>ic
abordrile raiongLg >uncie
decLcbuoccriterii< +st>el7 A1< Lcriteriui
pri1ind selecta
=1
coninutului itemilor7 di1iDeaD
strategiile intuiti1e !n abordri !n care
selecia itemilor se baDeaD pe
!nelegerea strict intuiti1 a trsturii7
5i7 respecti17 abordri !n care selecia
este ghidat de o teorie >ormaliDat
asupra personalitii 5i
comportamentului uman0 de
asemenea7 A;< 2criteriul pri1ind instana
care selecioneaD itemii7 di1iDeaD !n
strategii !n care autorul chestionarului
este cel care opteaD7 >a de cele !n
care se constituie un grup de persoane
3 Ludectori<
Megargee7 198; A69B7 di>erentaD !ntre
selecii pur intuiti1e7 5i cele miKte7
denumite Gpartial empiriceG !n care
selecia este parial ghidat de date
eKperimentale< +cest tip de selecie 5i
>olose5te pentru acele scale din C<P<i<
construite pe baDa analiDei
consistenei interne< !n ast>el de scale
autorul selecteaD intuiti1 un lot de
itemi care par s re>lecte acea
trstur7 urm#nd ca alegerea iniial
s >ie analiDat sub raportul
consistenei interne 5i pstrai aceia
care preDint un ni1el su>icient de
!ncredere< Patru din cele 1C scale a
1ariantei C<P<(< 198; sunt construite !n
acest mod<
+st>el7 un apsLbil demers intuiti17 poate
cuprindeLLn genere urmtorii
pas>tLcselect!a intuiti1 a coninuturi lor
itemiior 5i a lotului iniial de itemi>
;Radministrarea !ntregului lot de itemi
unui grup de subiecc1c2calcularea
scorurilor totale 1a aceast scal
preliminar0 ;B calculul corelaiilor
dintre scorurile ( itemi 5i scorurile
totale pentru toi itemii din lotul
preltminaiccLacesti coe>icieni de
corelaie 1or ser1i ca 5i criteriu pentru
selecia >inal a itemilor care preDint
cele mai !nalte corelaii intre scorurile
proprii 5i scoruile totale< ,eci7 !ntr3un
ast>el de demers miKt7 datele empirice
pot >i utiliDate pentru a cre5te
1aliditatea discriminati1 a testului prin
eliminarea itemilor care >ie au patern
uri de rspuns ambigui7 >ie au corelaii
semni>icati1e cu scale care msoar
alte trsturi<
=;
Megargee consider ca principal
a1antaL al strategiei intuiti1e 1aliditatea
de coninut ridicata< .n al doilea
a1antaL consta dintr3o coerent
intrinsec7 !n msura !n care un
asemenea instrument este urmarea
unei consistente !n abordare 5t2sau
re>lect un cadru teoretic uni1oc<
Principalele deDa1antaLe7 dou77 tin pe
de o parte de >aptul c omogenitatea
5i coninutul itemilor depind de
abilitatea autorului de a35i imagina 5i
anticipa rspunsurile ( problemele
itemilor a persoanelor caracteriDate
prin trstura respecti1< Pe de alt
parte7 ( fel de simplu va fi +)
pentru subiect s !neleag sensul
5i modelul de rspuns eKpectat de
autor 2 chestionar7 ceea ce !i 1a >acilita
posibilitatea de a d!storsiona 1oit
rspunsurile pentru a simula 2 disimula
reacii con1enabile 2 deDirabile<
2'/' METODA EMPIRIC
1 nivelul acestei metode se%ectia
itemilor este ghidat doar de rela>ia
empiric determinat !ntre itemul
testului 5i o msur3criteriu speci>ic<
+ceast metod mai poart numele
de strategia criteriului eKtern<
%tapele principale ale strategiei
constau !n6 '<asamblarea unui
e5antion initial de itemi 3 de obicei pe
baDe rationale7 sau reunind itemii din
di>erite chestionare0
;< administrarea lor unui grup de
subieci care di>er !ntre ei doar
( nivelul%rsturii e1aLuaeLdeci cele
dou loturi criteriu ar trebui
!n mod ideal s >ie asemntoare !n
orice pri1in cu eKcepia
trsturii speci>icate]0
9< determinarea pentru >iecare lot
a >rec1entei rspunsurilor
+cord2,eDacord0 :< determinarea
semni>icaiei statistice a di>e3
=9
rentelor obinute0
=<itemii care di>ereniaD
semni>icati1 cePe dou loturi sunt
selectai pentru scala preliminar0
aceasta scal se aplic din nou
loturilor criteriu initiale0
dac rspunsurile analiDate sunt
satis>ctoare7 scala 1a >i
1alidat pe noi ioturi cu scopul de a
identi>ica 5i elimina itemii cu
o slab capacitate de discriminare0
e<aceast scal prescurtat 5i ra>inat
1a >i din nou 1alidat<
Ceea ce >ace a1antaLul pentru
diagnoD al unei ast>el de selecii
ghidat de criterii eKterioare Ludecii
calitati1e a psihologului7 este >aptul c7
pe de o parte7 dep5e5te abilitatea
intuiti1 a unui singur om7 pe de alta7
repreDint o consecin i
comportamentului unui mare numr
0de persoane >aLa ce coninutul
itenmlor 5i poate detecta ast>el itemi
discriminati1i care sunt departe de a >i
e1ident'c>e'a sine< ,e eKemplu7 !n
constituirea scalei de socialiDare a
C<P<(<7 denumit initial scala de
delinc1ent7 eKpectanta
constructorului pentru un item de >elul
Gam >ost destul de independent 5i liber
de constr#ngeri din partea >amilieiG7
era ca tinerii delinc1eni din lotul3
criteriu s rspund , !n msura !n
care studiile sociopsihologice rele1
aceast independent !n caDul copiilor
delinc1eni<
%mpiric7 s3a selecionat pentru item ca
semni>icati1 pentru gril rspunsul *u7
3dat >iind >aptul ca tinerii delinc1eni
rspund semni>icati1 mai >rec1ent
dec#t grupul de nondelinc1enti *u< L
fel, pentru sociopatie, ne-am
putea a5tepta ca un ast>el de subiect
s rspund Hals ( itemul
!ma%oritatea timpului am fcut
ce1a ru sau gre5itG0 empiric7
reDultatele indic 5i c rspunsurile
marii maLoriti a sociopati lor7
di>eren>iator de subiecii comuni7 sunt
+de1rat< +cest aspect7 al
dependentei includerii !temilor de
=:
acurateea seleciei loturilor criteriu7
>ace ca orice gre5eal !n organiDarea
acestor loturi s conduc (
artefacte, I selecii gre5ite de itemi
de >apt irele1anti< ,e eKemplu7 !n
selectarea itemilor scalei de
psihopatie din M<M<P<L7 lotul martor de
nondelinc1enti era semni>icati1 mai
t!nr dec#t grupul care ar >i putut
repreDenta Gpopulaia normalG0
consecina a >ost c scorurile (
anumii itemi ( adolescenii
nondelinc1enti erau >oarte apropiate7
uneori chiar mai mari7 scorurilor lotului
criteriu de delinc1eni<
,eci7 !n metoda criteriului eKtern7
aceast relaie empiric stabilit cu un
criteriu eKterior 5t nu coninutul
mani>est a.iemilor determin
selectarea lor pentru chestionarul
de>initi1i Chiar !n situaia !n care nu ne
putem eKplica psihologic de ce lotul
criteriu se !ndreapt spre un rspuns
paradoKal7 deci >ie relaia itemului cu
criteriul este obscur7 >ie direcia
rspunsului e absurd7 itemul 1a >i
inclus dac este capabil empiric s
di>erenieDe loturile< (n aceea5i ordine
de idei7 psihologul nu este preocupat
de ade1rul real2literal al rspunsului
subiectului7 deci dac un anumit
subiect este a5a cum a>irm c este
prin rspunsul ( un anumit item
*v" diferena dintre chestionar 5i
inter1iuLcciLnteresul se centreaD pe
relaia dintre rspunsul subiectului 1a
item 5i alte dimensiuni
comportamentale impliciteL ,in aceste
moti1e7 scalele deri1ate empiric pot >i
mai subtile 5i mai di>icil de trucat
dec#t cele rationale< +ceasta scdere
a 1aliditii aparente2de coninut >ace
!n acela5i timp ca ele s >ie ce1a mai
greu acceptate de subieci Aadesea
apar !ntrebri de tipul 6 Gnu !neleg ce
1 intereseaD acest lucruG7 sau Gnu
!neleg de ce acest aspect are
important pentru angaLarea mea ca
<<<<G7 etc< +ceia5i tip de cauD >ace
scala destul de di>icil de eKplicat
nespectaii5tilor care presupun aceea5i
==
ecuaie ca cea a inter1iului6 interesul
pentru coninutul >actual al itemi lor<
Metoda analiDei criterluluieKtern
de1ine decisi1 c#nd se pune
problema utilitii predicti1e7 practice a
di>eritelor criterii7 deci pentru
constituirea unor dnes$onarede tip
1ocational7 sau pentru trsturi care
sunt marcate de preLudecata
mentalitii comune<
2'2' METODA ANALI)EI
(ACTORIALE
+ceast metod pune accent pe
analiDa criteriului intern7 respecti1 pe
tehnici statistice care permit ca7 odat
cu identi>icarea unui >actor care apare
ca dimensiune responsabil de
1ariaia semni>icati1 a
comportamentului7 s construim 5i o
scal pentru a de>ini psihologic 5i a
e1alua respecti1ul >actor<
Pa5ii !n strategia analiDei >actoriaie
pornesc de (2 )" construirea pe
baze a priori a unui lot relativ mic
de itemi *celelalte metode aveau
fiecare !n 1edere selectarea >inal
dintr3un numr initial mare de posibili
itemiB7 itemi ce par s >ie str#ns legai
de >actorul 1iDat0 ;< ace5ti itemi sunt
administrai unui numr mare de
subieci7 care7 !n paralel sunt adesea
testai 5i cu alte instrumente
identi>icate deLa ca semni>icati1e !n
raport de >actorul3dimensiunea 1iDat0
9< se procedeaD ( intercorelarea
itemilor, matricea rezultat >iind
analiDat >actorial7 rotat con>orm
procedurii alese7 obtin#ndu3se o
clusteriDare care este respon3sabil
de un anumit iuantum a 1ariaiei
comportamentului subiecilor testai0 :<
se determin corelaia >iecrui item cu
>actorul 2 >actorii reDultai d!ncrctura
>actorial a itemului]0 =< 1or >i selectai
pentru scala >inal acei ttem! care au
cea mai !nalt !ncrctur >actoril<
Ceea ce am obinut este c soluie
structural
=6
simpl7 !n care >iecare dintre >actori
este responsabil pentru o anumit
trstur<
!n aceast metod pot inter1eni d
istorisi uni datorate metodei de analiD
>actorial[ d$o>stee7 ,e "aad7
Goldberg7 199;7 $endriUs7 $o>stee7
,e "aad7 1999 3 A6:B7 sau Glipsei de
distincti1itate conceptual !ntre
structur 5i >enomen G APerugini7 1 999
3 A6=B< !n aceste condiii7 abilitatea
cercettorului const !n analiDa
semni>icaiei psihologice a itemilor
care structureaD un anume >actor7
pentru a da consistent psihologic7
sens calitati17 acelui produs al analiDei
cantitati1e< Marea maLoritate a
chestionarelor contemporane sunt
construite prin aceast metod7 !n
preDent eKist#nd tendina ca s >ie
puse sub semnul !ntrebrii orice
chestionare care nu au >ost supuse
analiDei >actoriale<
+1antaLul principal al unor ast>el de
scale este puritatea >actorial 5i
omogenitatea lor< +st>el putem >i siguri
c scoruri egale repreDint
per>ormante echi1alente 1a testul
respecti17 un deDiderat central al
instrumentelor psihometrice<
(n acela5i timp7 sunt >rec1ente 1oci din
r#ndul unor psihodiagnosricieni de
orientare clinic 5i nu numai7 care7
interesai !n primul r#nd de 1aliditatea
practic a diagnoDei7 consider c
scalele de tip >actorial nu rela>ioneaD
su>icient de >leKibil 5i rele1ant cu
comportamentul 1iu7 deci cu modele
comportamentale compleKe !n care
>actorul respecti1 apare doar ca una
dintre determinante7 !n acest sens7
>acem trimiterea din nou ( modelul
Costa 3 McCrae7 care accentu#nd
1aloarea de construct abstract a
dimensiunilor >actoriale baDale7 o>er
o modalitate inteligibil de a include
semni>icaia acestora pentru ceea ce
autorii numesc adaptrile
caracteristice persoanei<
!n deceniul 9@7 eKist preocupri
metodologice pri1ind
=8
integrarea diferitelor tipuri de
metode pentru a a%unge I, pe de
o parte, determinarea separat a
di>eritelor surse de 1ariant !n interiorul
aceluia5i >actor Amodelul Muli trstur
multi3metod 3M'MM aplicat !n
domeniul 4ig Hi1e de cercettori
precum Gallucci7 Lauriola7 Leone7 Li1i7
Perugini7l 99:7 &teyer7 Herring I
&chmitt7 1 99; 3 [66B0 pe de alt parte7
de a dep5i o structur >actorial
simpl pentru a obine modele
geometrice de tip circumpleK care
!ncearc s redea ce1a din
compleKitatea personalitii A$o>stee7
,e "aad I Goldberg 199;7 Perugini7 1
999 3 [68B< +supra acestor din urm
cercetri 1om re1eni<
7' PROBLEME PRIVIND
MODA8T9TILE DE CONSTRUIRE A
ITEMILOR CHESTIONARELOR DE
PERSONALITATE
,intre problemele cele mai 1iu
discutate !n literatura de specialitate
1om lua !n consideraie doua6 P B
modalitile de construire0 C ;<RlimbaLul
!n care se construie5te !temul si
rele1anta limbaLului pentru diagnoDa
personalitii< &e consider de
eKemplu7 cu o argumentare aplicat pe
structurile leKicale c Gun e5antion
optim de unit>i descripti1e7 baDat pe
paradigmele leKicale nu a >ost !nc
construitG7 ,e "aad7 199: A6CB<
'rec#nd !n re1ist !ntr3o eKtins analiD
caracteristicile psihometrice ale
di1erselor tipuri de itemi7 +ngleitner7
Rohn 5i Lnhr7 19C6 A69B rele1 o
anumit negliLare !ntr3o >aD de !nceput
a istoriei psihodiagnoDei7 a
proprietilor itemilor 2 stimuli7 !n
>a1oarea unei centrri aproape
eKclusi1e pe principiile de construire a
scalelor< Consecina7 probat de autori7
este c7 nici cele mai so>isticate tehnici
de grupare a itemilor nu sunt capabile
=C
s remedieDe distorsiunile datorate
unei ideosincratice 5i nesistematice
abordri a problematicii generrii
lotului initial de itemi A+ngleitner5i al<
19C6 3 A8@B
Problemele I care nu s-au
preocupat s rspund creatorii
clasici de in1entare de personalitate7
5i pe care 1e deDbat !n preDent
creatorii moderni7 sunt6 cum trebuie
construit lotul initial de itemi0 cum
trebuie scr!5i ace5ti itemi0 cum
in>lueneaD caracteristicile >ormale 5i
de coninut aie >ormulrii >elul !n care
1or prelucra subiecii acel item< Ceea
ce se demonstreaD !ntr3o manier
sistematic !n cadrul acestei lucrri7 3
aspecte care sunt deDbtute !n
preDent 5i de alt> autori A ,e "aad7
Mulder7 Tloosterman I $o>stee7 19CC7
$o>stee7 199@7 +ngleitner7 )stendor> I
Rohn7 199@7 ,e "aad7 199;7 Caprara
I Perugini7 199:7 $o>stee 199:3A81B<
!nc din 198;7 MeehP A8;B7 !ntr3o
lucrare re>eritoare ( schimbri de
perspecti1 !n e1aluarea personalitii
comenteaD >aptul c cercetrile
a1#nd ca obiect construirea 5i
1alidarea testelor de personalitate ar
trebui s# se concentreDe mai degrab
pe acele aspecte negati1e care
!mpieteaD asupra 1alorii diagnostice
a itemilor 5i chestionarelor7 acestea
>iind oricum mult mai multe 5i mai
importante dec#t caracteristicile
poDiti1e6 GLista proprietilor de nedorit
este considerabil mai lung dec#t cea
a proprietilor de dorit< Ceea ce ar >i
s spunem c7 dat >iind structura
mintii umane Aun >apt al realitii 5i nu
doar o slbiciune a unei metode
psihometrice sau a unei teoriiB7 !n
cursul construirii unei scale s3ar putea
s trebuiasc s cheltuim mai mult
timp7 bani7 minte 5i energie msur#nd
lucruri care nu dorim s >ie re>lectate
de item7 !n locul acelora pe care dorim
s[ 1e re>lecteG AMeehl 3 A89B< Ceea ce
se 5i !nt#mpl !n cercetarea 5i
psihodiagnoDa personalitii ultimilor
ani<
=9
7'!' STRATEGII GENERALE DE
CONSTRUIRE A ITEMILOR:
PROBLEMA LIMBA;ULUI
!n cadrui unui program de deD1oltare
a testelor de personalitate7 RacUson7
1968 A8:] !ncepe prin accentuarea
necesitii de a opera de>iniii speci>ice
5i reciproc eKclusi1e pentru >iecare
construct proiect realiDabil !n condiiile
!recerii !n re1ist a literaturii de
specialitate pri1ind dimensiunea
respecti1< Ceea ce echipa condus
de RacUson si realiDeaD7 gener#nd un
lot initial de itemi pentru >iecare
construct a1ut !n 1edere cu aLutorul a
ceea ce numea autorul Go gril de
situaii 5i sec1ene comportamentaleG
ARacUson7 198@ 3 A8=B< (n cadrul a
ceea ce RacUson nume5te !n 198@ Gun
sistem sec1enial de deD1oltare a
scalei de personalitateG7 unui grup de
Ludectori eKperi li se dau descrieri
deri1ate a unor persoane Gttnr#G care
eKempli>ic !n mare msur !n
comportamentul lor trstura dat<
Pasul urmtor const !n sarcina de a
Ludeca 5t ranga probabilitatea ca
aceste persoane s aprobe >iecare
dintre itemii respecti1i< ,e asemenea7
a1eau 5i sarcina de a stabili graduP !n
care itemii pot >i considerai rele1ani
pentru constructuP respecti1<
Modelul lui RacUson poate >i
considerat ca prim !ncercare de a
sistematiDa generarea de itemi< +cest
model nu a a1ut cu ade1rat impact !n
epoca7 dar 1enea s rspund unor
probeme ridicate anterior de un alt
cercettor7 Loe1inger7 19=8 [86B<
,e>icienta maLor incriminat de
Loe1inger re>eritor ia procesul de
generare a itemilor pentru a
repreDenta un anumit construct tine de
imposibilitatea de -l repeta ca pe
orice e(periment psihologic, 5i
acest lucru mai ales datorit
!ncrcturii de idiosincrasie7 de
subiecti1itate !n aprecierea de ctre
cercettor7 con>orm propriilor
6@
sale preconceptii7 strereotipuri7
eKperiene a anumitor coninuturi 5i
comportamente< !n >ormularea
regulilor care ar putea !ndeprta unele
in>luente negati1e7 Loe1inger pleac
de ( postularea faptului c itemii
lotului initial trebuie eKtrasi dintr3o arie
de coninuturi mai larg dec#t
trstura propriu3Dis< +st>el7
consecina acestui postulat !l conduce
( formularea unor reguli2 1< ar
trebui s >ie construii 5i itemi care s
e1alueDe alte trsturi !nrudite dar cu
1aloare discriminati1 pentru trstura
dat0 ;< itemii trebuie ale5i !n a5a >eP
!nc#t s repreDinte toate coninuturile
posibile care ar putea eKprima
trstura respecti17 !n >uncie de
toate teoriile alternati1e cunoscute0 9<
domenile con>inuturilor ar trebui s >ie
repreDentati1e pentru importanta lor
eKistenial<
+m insistat aici asupra acestei
abordri coerente a problemei
coninutului itemilor7 pentru c7 odat
cu aceste cerine teoretice7 intr !n
c#mpul cercettorilor o cerin
taKonomic6 aceea de a elabora o
reea nomologic !n care s >ie
cuprinse constructele ce sunt
e1aluate<
Peste 1= ani7 4uss I CraiU7 19C9 A88B7
public un aP doilea model coerent
pri1ind sarcina de generare a itemilor
dependent de ceea ce numesc autorii
G>rec1enta aciuniiG 5i care se baDeaD
pe prototiptcitatea unui comportament
pentru o anumit trstur< Primul pas
al acestui program7 const dintr3un set
de trsturi selectate !n mod
sistematic dintr3un model structurat de
comportament interpersonal realiDat
de Wiggins7 1989 A8CB< +l doilea pas
se pune !n practic printr3un e5antion
larg de subieci care au sarcina de a
identi>ica comportamente obser1abile
care corespund trsturii sau alt>el
spus genereaD acte
comportamentale care pot >i
considerate mani>estri ale trsturii<
+l treilea pas este !ncredinat unui alt
lot de subieci care 1or
61
aprecia prin rangare gradul de
prototipicitate al aceslor acte
comportamentale pentru trstura
dat< +cesta e1aluare nu se >ace (
!nt#mplare7 ci se baDeaD pe un set
de reguli de e1aluare a Gprototipicit>iiG
si pe consensul unui mare numr de
1orbitori ai unei limbi< +ceast
procedur elaborat de 4uss 5i Cra!U
este prima care !ncearc s
capitaliDeDe cuno5tinele semantice
ale oamenilor !n legtur cu acele
comportamente care sunt tipice pentru
o anumit trstur< ,eDa1antaLul
principal al metodei const !n >aptul c
nu mai este ( fel de util c#nd se
pune problema construirii unor itemi
pentru o trstur pentru care nu
eKist denumiri elaborate ( nivelul
limba%ului comun, 5i >at de care ne
putem a5tepta ca oamenii s nu aibe
intuitu semantice bine de>inite7 ca de
eKemplu !n anumite dimensiuni ce se
mani>est !n bolile psihice A+ngieitner
si al<7 1 9C6 3A89B<
&tudiul menionat eKamineaD modul
de generare al itemilor (
ma%oritatea chestionarelor de
personalitate si gse5te c7 !n
practic7 este 1orba mai mult de o
combinare a celor trei puncte de
1edere ast>el6 autori precum Cattell7
construiesc noi itemi ls#nd
neeKpiicat raiunea care a stat (
baza generrii ior0 autorii M<M<P<i3
ului7 $athaXay 5i McTinley7 utiliDeaD
eKperi pentru a 1e >urniDa
mani>estrile tipice pentru trstura
patologic 1iDat0 maLoritatea7 printre
care 5i Guil>ord 5i Gough copiaD
itemi din alte chestionare< Goldberg7
1981 AC@B7 studiind chestionarele
americane7 constat c item_
construi]B Pa !nceputul secolului 5i3au
gsit drum prin medierea mai multor
serii de !mprumuturi p!n !n
chestionarele importante ale anilor 8@3
C@<
&ubiecti1itatea iniial care gre1eaD
!n mod obi5nuit asupra procesului de
generare a itemilor nu poate >i coriLat
de metodele statistice de
eKperimentare !n msura !n care7 de
eKemplu7 ceea ce
6;
a >ost lsat a>ar sau uitat nu mai
poate >i recuperat pentru a de1eni
parte a scalei reDultate< .na dintre
ideosincraD!!ie care gre1eaD 5i !n
preDent chestionarele a1ansate este7
cum am 1Dut !n caDul >actorului al -3
tea din chestionarele tip 4ig Hi1e7 5i nu
numai7 subiecti1itatea autorului !n
deciDia asupra denumirii scalei
reDultate 2 >actorului reDultat7 deciDie
care 1a re>lecta !n mare msur
preconcepiile acestuia A+ngleitner 5i
al< 719C6 3 AC1B< lat de pild
multitudinea de denumiri !nt#lnite !n
in1entare importante de personalitate
pentru o aceea5i trstur Asituaia
emoti1itii7 conser1atorismului7
>actorului intelectual etc<B<
) problem comun !n programele
elaborate de 4uss I CraiU 5i de
RacUson const !n ceea ce am putea
denumi de>inireaf rele1antei pentru
personalitate a anumitor cu1inte din
1ocabularul curent< ) de>iniie clasica
dat de +llport 5i )dbert7 1996 AC;B7
consider rele1ani pentru
personalitate toi acei termeni care pot
>i >oiosi>i pentru a Gdistinge
comportamentul unui om de
comportamentul altuiaG<
Mai recent7 !ntr3un studiu realiDat de
+ngieitner7 )stendor> 5i Rohn7 1 99@
AC9B7 se !ncearc o de>inire 5i operare
selecti1 prin trei modaliti< Prima
dintre ele identi>ic o taKonomie a
tipurilor de caracteristici de
personalitate care pot >i regsite direct
ia ni1elul limbaLului natural AadLecti1e7
substanti1e7 ad1erbe7 1erbe7 etcB<
+st>el clasi>icarea cuprinde 6 categorii
de coninuturi0 trsturi stabile0 stri 5i
dispoDiii psihice0 acti1iti0 roluri
sociale7 relaii 5i e>ecte sociale0
abilitt> 5i talente0 caracteristici care tin
de preDenta >iDic< + doua modalitate
se re>er ( specificarea unor
criterii de e(cludere2 un termen
nu este relevant pentru
personalitate dac este
nondistincti1 5i nu se aplic ia toi
indi1iDii0 termeni ce se re>er (
originea geografic7 naionalitate7
identiti
69
pro>esionale sau legate de o anumit
munc0 termeni care se re>er doar (
o parte din persoan 5i termeni a
cror implicaie pentru personalitate
este meta>oric 5i neprecis< + treia
este o gril de identi>icare prin care se
eKclud acei termeni care nu se
potri1esc !n oricare dintre urmtoarele
propoDiii3criteriu6
1< pentru adLecti1e7 GC!t de
suntgG 2 GGt de s3a
comportat YG0 pentru substanti1e7
G%ste Y gG 2 GPo$ s spui c
Y este un <<<<gG0 pentru substanti1e
atributi1e7 G (ui Y este
remarcabilG 2 GPreDint 2 posed Y g
G<
!ntr3o serie de studii realiDate asupra
limbii olandeDe7 cercettori precum
$o>stee7 199@ AC:B7 indic = tipuri de
obstacole care trebuie a1ute !n 1edere
c#nd se pune problema utiliDrii
limbaLului natural !n construirea unui
sistem 5tiini>ic de categorii
psihonosologice< +st>el6 -< domeniul
este greu de delimitat7 at#t !n pri1ina
categoriilor7 c#t 5! a alegerii itemilor
din interiorul categoriei respecti1e0 ;<
msura !n care termenii sunt
traductibili dintr3o limb !n alta este
limitata0 9< rolul cople5itor al
aspectelor e1aluati1e !n limbaLul
comun este st#nLenitor pentru un
punct 5tiini>ic de 1edere0 :< nu se pot
aplica taKonomiDri simple7 sau reguli
precise0 =< muli termeni A5i eKpresiiB
sunt paradoKali c#nd sunt >olosii (
persoana !nt#i dautodescrieriB< (n
acela5i timp7 obser1 autorul
G!ncercrile de a construi un limbaL
total arti>icial s3ar do1edi inutile !ntr3un
>el sau altul< Hie pentru c nu ar >i
!neles de clieni7 de auditoriul
intelectual7 sponsori sau chiar de
!n5i5i in1estigatorii0 sau7 mai probabil7
ace5ti termeni 1or asimila >oarte
cur#nd chiar impedimentele limbaLului
Dilnic7 ca de eKemplu !n caDul lui
GinteligentG sau Gintro1ertG AC=B<
C strategie principala pentru a
dep5i aceast posibil situaie este
selectarea acelor termeni care se
subsumeaD
6:
principiului polaritii trsturilor de
personalitate7 1eri>ic#nd dac este
posibil o ancorare recursi1 a
!nelesului termenului prin
introducerea unor neologisme atunci
c#nd sunt cerute7 5i abandon#nd acei
ternieni care reDist unei negri
neechi1oce< ,e asemenea7 pledeaD
pentru >ormularea itemilor (
persoana a III- singular si pentru
chestionare care se dau spre
completare celor care cunosc
subiectul< Consider c se cer
abandonate chestionarele care cer
subiectului !nsu5i s se
autocaracteriDeDe !n >uncie de itemi
care genereaD paradoKuri c#nd sunt
aplicatP ia persoana !nt#i AC6B< Haptul
c autoe1alurile sunt intrinsec
de>icitare pentru c erorile de Ludecare
nu pot >i calculate este reluat de
$o>stee !n 199: AC8B7 odat cu acee5i
recomandare6 e1aluarea personalitii
unei persoane trebuie >cut prin
chestionare >ormulate ( persoana a
ill-a singular7 5i date spre completare
celor care cunosc persoana testat<
+ceasta procedura poate sau nu
include 5i persoana testat ca
Ludector< ,e asemenea7 se re>er (
necesitatea e(tinderii studiilor
care au !n 1edere 1aliditatea
predicti17 !n msura !n care scopul
selectrii 5i construirii unei limbaL
pentru personalitate este de a
!mbunti predictia di>erentelor
indi1iduale !n 1iata reol<
McCrae7 199@ ACCB7 trec#nd !n re1ist
problemele limbaLului a>irm tran5ant
un scepttcim legat de capacitatea
omului obi5nuit7 a nespecialistuiui7 de
a !nelege ade1ratele baDe ale
personalitii< ,in punctul de 1edere al
acestui cercettor si creator de teste
american7 !n studierea limbii trebuie
s se continue eKaminarea legturilor
empirice cu alte sisteme ale
personalitii7 trebuie s se
dep5easc utiliDarea leKiconului
pentru a analiDa limbaLul 1orbit 5i scris
actual< McCrae 5i Costa deD1olt
1ariante aie aceluia5i chestionar7
care se pot administra >ie spre
6=
autoe1aluare Apersoana ( singularB7 >ie
spre e1aluarea de ctre alii a subiectului
Apersoana a (((3 singular."
) alt direcie de studiu al limbaLului
personalitii7 este
promo1at prin cercetrile lui ,e "aad 5i
al< preDentate !ntr3un
articol sintetic !n 199; AC9B re>eritor (
diferenieri !ntre adLecti1e7
substanti1e 5i 1erbe pri1ind capacitatea
acestora de a capta 5i
reda sensuri ale personalitii< +naliD#nd
datele de cercetare
psiho3ling1istic de tip 4ig Hi1e realiDate
separat pe cele trei
categorii 1erbale7 descoper c utiliDarea
ideosincratic !n scalele
de e1aluare este mai probabil pentru
substanti1e dec#t pentru
1erbe7 5i pentru 1erbe !n raport cu
adLecti1ele< ,i>erentele !n modul
cum sunt utiliDate cele trei categorii de
termeni7 conduc !n practic
de eKemplu ( diferente !n ordinea
>actorilor7 5i chiar !n numrul
>actorilor reDultai !n urma analiDelor
>actoriale< Hactorii deri1ai
prin substanti1e preDint o tendin spre
o descriere mai coerent
5i bine de>init0 de asemenea ace5ti
>actori tind s cuprind cele L
mai eKtreme semni>icaii ale
dimensiunilor deri1ate din utiliDarea
adLecti1elor< 6
!n aceea5i ordine de comparaie7 >actorii
deri1ai din l substanti1e au o mai larg
1ariaie !n sensuri< +ceste aspecte !
con>irm caracteristica substanti1elor de
a >i repreDentati1e prin o ele !nsele<
-erbele !5i eKtrag partial sensurile din
situaii L interpersonale< ,in acest moti1
ele sunt mai condiionate 5i au l ne1oie
de mai mult speci>icare< ,e >apt7
obser1 ,e "aad7 [ comportamentele
introduse prin 1erbe sunt considerate
semn>icati1e pentru personalitate doar
dac acele comportamente sunt !nelese
ca >und determinate de anumite
dispoDiii< ,eci 1erbele pot >i considerate
ca rele1ante pentru personalitate !n
msura !n care capteaD ast>el de relaii
cauDale< .n studiu
66
realiDat pe limba german de
+ngleitner 5i "iemann7 1999 A9@B7
subliniaD capacitatea 1erbelor de a
capta aspecte temperamentale<
&e speci>ic de asemenea >aptuP c o
posibil surs de 1ariaie a
dimensiunilor 4ig Hi1e !n di>erite limbi
tine de di>erentele de rela>ionare !ntre
ceie trei tipuri de categorii de termeni7
adLecti1e7 substanti1e 5i 1erbe7
di>erente speci>ice pentru aceste
limbi< ConcluDia cercettorilor se
!ndreapt spre un accord !n ceea ce
pri1e5te o mai bun capacitate a
adLecti1elor de a de1eni descriptori de
personalitate7 dar este pre>erabil s
se combine capcittile de captare ale
di>eritelor clase ling1istice7 A,e "aad
I $o>stee7 1999 3A91B7 con>orm
speci>icului >iecrei limbi< (n orice caD7
!ntr3o disput care pri1e5te
modalitatea de utiliDare practic7 se
speci>ic utiliDarea de propoDiii 5i
>raDe 5i nu a unor cu1inte singulare
AGoldberg7 19C;7 4rigs7 199; 3 A9;B !n
>ormatul cel mai simplu acceptabil din
punct de 1edere gramatical A,e "aad7
199: 3 A99B
Cercetrile preDentate indic interesul
actual pentru a des>5ura e>orturi
concertate spre sistematiDri ale
di>eritelor probleme cu care se
con>runt generarea itemiior7 dar 5i
spre a o trans>orma !ntr3o acti1itate
creia s i se controleDe maKimal
1ariabilele< %ste 5i aceasta o eKpresie
a raionalismului eKtrem care poate
a1ea e>ecte paradoKale !ngust#nd
creati1itatea natural<
) tendin contrar este a unor
creatori de chestionare7 precum
Gough7 de a >olosi strategiile !ntr3o
manier >leKibil7 de a35! deD1olta
instrumentul din interiorul aceluia5i lot
initial de itemi7 unii preluai7 ali
rescr!5i7 alt_ nou creai dup cum 1om
1edea !n capitolul dedicat (n1entarului
de personalitate Cali>ornia<
Cercetri comparati1e realiDate
asupra unora dintre
68
chestionarele importante 5i uni1ersal
recunoscute7 au demonstrat7 de
eKemplu7 c scalele care e1alueaD
constructe similare7 sau 1irtual
similare7 tind s cuprind tipuri de
itemi relati1 asemntori7 indi>erent de
di>erentele dintre chestionare pri1ind
construcia7 chiar 5! teoria de baD<
,e eKemplu7 +ngieitner 5i al<7 ] 9C6
A9:B7 analiD#nd comparati1 scalele de
anKietate 5i de ne1rotism din di1erse
chestionare7 demonstreaD c !n
acestea pre1aleaD !n genere itemi
care descriu o mulime de reacii
psiho>iDiologice< &calele de
eKtra1ersie sau cele de nesinceritate7
dimpotri17 au un procent ridicat de
itemi comportamentali< +cest lucru
pare s !ndrepteasc concluDia
autorilor c !ntre cercettori eKist o
intuiie !mprt5it pri1ind care tipuri
de itemi sunt mai adec1atP !n
eKprimarea 2 msurarea unor anumite
trsturi ale personalitii7 chiar dac
aceste intuiii nu au >ost p!n !n
preDent sistematiDate<
4e asemenea, pornind de I
metoda prototipurilor 5i a
>rec1entelor de ac>iune a lui 4uss 5i
CraiU construit !n principal pe
trsturi de tip interpresonal7 se pot
constitui 5i pentru alte clase de
comportamente ast>el de
taKonomiDri< Cea mai ignorat
problem de ctre constructorii de
chestionare7 pare s >ie cea a
conteKtului situational7 mai eKact a
speci>icitii comportamentului uman
legat de situaie< +ngieitner [9=]
obser1 c7 !n general7 constructorii
de itemi procedeaD ca 5i c#nd
!nelesul psihologic al caracteristicilor
situational ar putea >i captat doar ca o
re>erire condiional7 temporal sau
ad1erbial<
) alt discuie a pri1it !n special
ni1elul limbaLului !n care se
>ormuleaD problematica itemului 3
limbaL 5tiini>ic sau limbaL uDual<
6C
Problemele consecuti1e unei ast>el de
tratri a continuturilor itemilor7
probleme de >elul Geste semni>icati1 o
ast>el de repreDentare a conteKtului
situational !ntr3un item cure trebuie s
>ie !n acela5i timp scurt7 clar 5i precis
G2G care este capacitatea real de
e1ocare a trsturii date printr3un unic
act comportamental G2G este asigurat
tipic!tatea !n a5a msur !nc#t s
putem !n mod real proceda ( o
rangare a comportamentului! - au
condus spre necesitatea unei
sistematizri a caracteristicilor
itemilor 5i a problematicii a>erente
>iecrei etape a construirii scalei de
eKperimentare< +ngleitner grupeaD
ast>el patru categorii de probleme6 1<
probleme care >in de deciDii pri1ind
trstura 5i relaia ei cu e1enimente
obser1abile7 respecti1 relaia
semantic item3trstur 5i relaia
logic >ormal0 ;< scrierea propriu3Dis 2
sau selectarea itemului care pune
probleme pri1ind caracteristicile
psiholing1istice de supra>a ale
itemilor0 9< citirea 5i procesul cogniti1
de receptare a itemului7 respecti1
probleme care eMen de
comprehensibilitate0 :7 rele1anta
itemului sau analiDe statistice 5i caliti
psihometrice<
:<;< "%L+F(+ ('%M3'"/&/"("/
C prim etap !n construirea
itemuiui7 deciDia pri1ind trstura 5i
coninuturile psihologice implic o
constant raportare a itemului7 !n
>iecare etap7 ( validitatea sa
discriminati17 ast>el6
1< de>inirea trsturii7 optim din
prisma unei teorii structurale care s
re>lecte 5i importanta pentru 1iat a
di>erentelor interindi1iduale generate
de dimensiunea psihic a1ut !n
1edere< +ceast de>inire trebuie
realiDat eKplicit7 cuprinD#nd o
descriere at#t a relaiilor de tip
con1ergent7 c#t 5i a celor de tip
di1ergent cu
69
alte trsturi 2con structe psihologice7
dar 5t cu tipurile rele1ante 5i speci>ice
de mani>estare a trsturii respecti1e
A+ngleitner7 19C67
pentru e1itarea >ormulrii unor itemi
nereproductibili sau de
tip ideosincratic7 trebuie utiliDate
loturi de subieci pentru
generarea eKemplarelor >iecrui tip de
itemi7 iar selecia lor se
baDeaD pe un acord !ntre un numr
de persoane3Ludectori
pri1ind gradul de rele1ant al
coninutului itemului pentru
trstur0
pentru a putea capata in>luenta
conteKtului situational7 se
are !n 1edere dac !n teKtul itemului
sunt incluse aspecte rele1ante
ale acestuia7 5i dac coninutul este
c#t mai eKplicit posibil<
+ngleitner realiDeaD o descriere
sistematic a relaiei item3trstur
baD#ndu3se pe propriile cercetri 5i pe
descrieri anterioare de categorii de
clase de relaii logice realiDate de
RanUe7 1989 5i LennertD7 1989 d98B<
!n acest Gsistem categorialG preDentat
sintetic !n tabelul 17 categoriile
centrale a cror >rec1ent este ridicat
!n aproKimati1 toate genuriie de
chestionare sunt primele dou6
descrierile de reacii Adeschise7
acoperite 5i 1egetati1eB 5i atributele
trsturilor7 care pot >i >ie
nemodi>icabile7 >ie modi>icabile
Acalitati17 sau !n >uncie de conteKtul
situationalB< Celelalte cinci7 dorine si
interese7 >apte biogra>ice7 atitudini 5i
opinii7 reacii ale altora7 itemi biDari se
re>er preponderent Aa coninuturi
indirect legate de trstura de
personalitate0 acest >apt este de alt>el
responsabil 5i de di>erente !n
stabilitatea rspunsurilor ( itemii de
aceste tipuri, 5oldberg, )9-6
*97."
8@
'abelul 16 'aKonomia relaiilor posibile
!ntre item 5i trstur A99]
*r<
,enumir
e
,e>inirea
continuturilor
psihologice
] descrieri
de reacii
;< atribute
ale trsturii
9< dorine si
trebuine
>apte
biogra>ice
atitudini
6< reacii ale
altora
8< itemi
biDari
(temti e1alueaD6
a< deschise7
comportamente
obser1abile
b< acoperiteLnterne7
neobser1abile
de alii6 senDaii7
sentimente7
cognitii interioare
C< simptome7 precum
reacii
psiho>iDiologice
repreDint dispoDiii0
de obicei
descrise prin
ad[ecti1e sau
substanti1e0
pot >i de ;
>eluri0
nemodi>icabile
5i
modi>icabile7
c#nd se
speci>ic
>rec1enta7
durata7
conteKtul
situational
intenia de a
se angaLa !n
comportament
e speci>icate7
dorina
pentru ce1a
anume Anu 5i
acelea pentru
care se speci>ic
realiDarea !n preDentB
itemi centrai pe
aspecte din trecut
opinii puternic
susinute7 atitudini 5i
opinii >at de di1erse
categorii de
subiecte generale7
sociale7 personale
itemi care descriu
comportamente7
reacii
5i atitudini ale altora
>at de persoan
maLoritatea de acest
>el descriu
81
comportamente 5i triri e1ident
neobi5nuite7 stranii7 anormale
7'2' CARACTERISTICI DE
SUPRA(A. ALE ITEMILOR
%tapa consecuti1 deciDiilor pri1ind
constructul 5i tipurile de coninuturi
rele1ante7 este cea a scrierii propriu
Dise< +lt>el spus7 gsirea >ormei celei
mai ade1ate pentru di>erite tipuri de
coninuturi7 problem care include at#t
problema care este cea mai adec1at
>orm pentru a da itemului calitatea de
indicator bun al constructului7 dar 5i
care este >orma de rspuns cea mai
potri1it pentru a da posibilitatea
subiectului s35i eKprime propria
situaie<
1< (n ceea ce pri1e5te >orma de
rspuns7 !n general7 rspunsurile (
itemi pot fi subsumate unor
comportamente verbale !nalt
standardiDate7 comportamente
pro1ocate de stimuli 1erbali
A+ngleitner7 19C6 3 A1@@B< &unt aceste
rspunsuri cel mai bine eKprimate !ntr3
o reacie de tip dihotomic6 , / 8u -
#devrat 2 Hals0 trihotomrc6 , / 8u /
8u 5tiu 3 !ntotdeauna 2 .neori 2
*iciodat0 sau prin utiliDarea unei
scale mai eKtinse de tip LiUert7 !n :7 =7
67 8 grade g
&au putem pre>era situaia !n care
itemii sunt eKprimai sec 5i general7 iar
rspunsurile redau coninutul propriu3
Dis al di1erselor comportamente
posibileg ,e eKemplu6 C#nd trec pe
l#ng o persoan de seK opus7 a< !mi
1ine s tra1erseD pe partea cealalt7
b< ro5esc 5i grbesc pasul7 c< !ntorc
capul s o pri1esc mai bine7 d< nu3i
acord nici o important<
8;
( !n tipul de rspuns traditional ,a 2 *u7
e1entual *u 5tiu7
subiectul trie5te di>icultatea de a alege un
rspuns prea eKtremiDat< ,e aceea7 !n
construirea unor itemi pentru ast>el de
P >ormate de rspuns7 este important s
se moduleDe coninutul
o itemului prin speci>icarea >rec1entei
sau intensitii pentru a se
P e1ita ca 5i acesta s[ eKprime situaii
( fe0 de e(treme ca si
rspunsurile< ,e eKemplu6 G.neori mi se
!nt#mpl s[ spun o minciunG7 sau G,e
cele mai multe 3br6 m simt arat de obosit
!nc#t m# apuc somnulG< L astfel de
9temi, modulai7 se pot utiliDa rspunsuri
dihotomiDate<
(n preDent nu se mai includ printre
rspunsurile date GgG sau
6 < G*u 5tiuG7 consider#ndu3se ne
satis>ctoare din punct de 1edere al
in>ormaiei6 po>i interpreta >ie e5ecul
subiectului de a !nelege itemuP7 >ie
nesigurana subiectului7 inaplicabilitatea
itemului 5i chiar un grad intermediar de
rspuns !n situaia unor itemi nemodulat>
A+nastas!7 19=8 3 A1@1B<
Cercercetri e>ectuate supra >elului cum
interpreteaD subiecii
1 tipul de rspuns GmediuG7 indic cel
puin patru modaliti de
utiliDare al lui AGoldberg7 19C1 3 A1@;B6 o
atribuire situational Aconduita mea depinde
de situaieB0 o eKpresie a incertitudinii Anu
m pot decide penh3u ca nu3mi recunosc
su>icient de bine acest aspectB0
ambiguitatea itemului Anu sunt sigur ce
poate s !nsemne acest itemB0
neutralitatea Am a>lu unde1a ia medie !n
ceea ce
( pri1e5te aceast caractersiticB<
Cercetrile au demonstrat !ns c 5i
modularea prin intensitate7 >rec1ent sau
msur este o surs de ambiguitate pentru
c subiecii nu !neleg acela5i lucru prin
cu1inte ca GrarG7 GuneoriG7 GadeseaG7
G>rec1entG7 Gde obiceiG< !n decursul timpului
s3a pre>erat ca >orm de rspuns tehnica
alegerii >or>ote7 deD1oltat mat ales
89
de chestionarele pentru selecie
pro>esional industrial sau !n armata
!n perioada anilor :o A+nastasi A1@9B<
!n esen cer subiectului s[ aleag
!ntre dou sau mai multe rspunsuri7
descrieri7 >raDe care par egale din
perspecti1a acceptabili tatii7 dar a
cror 1aliditate este di>erit >at de
criteriul eKtern< ,e obicei se
construiesc perechi sau tetrade< (n ceP
din urm caD se construiesc de >apt
dou perechi6 dou >raDe deDirabi!e 5i
dou >raDe indeDirabile< !n >orme 5i
mai eKtinse7 de tipul a cinci 1ariante
de rspuns7 subiectului i se cere de
obicei s preciDeDe care este cel mai
caracteristic 5i care este cel mai puin
caracteristic pentru el< ) >orm
special a tehnicii rspunsurilor
>orate7 este metoda sortrii Q7
deD1oltat de &tephenson7 19=@
A1@:B7 care cere subiectului s
realiDeDe o rangare a unui numr
impar de r=punsuri3situatii A=7 87 9B
sort#ndu3le gradat7 !n >uncie de un
criteriu dat7 !ncep#nd cu o eKtrem7
spre cealalt< +st>el de tehnici
urmresc s dea subiectului o
posibilitate de a se eKprima mai
personal<
;< !n ceea ce pri1e5te >orma itemului
propriu3Dis7 situaiile sunt de o
di1ersitate deDarmant7 !ncerrile de
analiD ling1istic a itemiior sunt
relati1 rare7 mai ales !n legtur cu
caracteristicile sintactice 5i semnatice
5i e>ectul lor asupra consistentei
itemului< )pinia curent asupra
caracteristicilor de supra>a precum
lungimea itemulut7 compleKitii
sintactice a propoD>iei 2 >raDei7 este c
acestea trebuie corelate cu modul
cum are loc prelucrarea itemului de
subiectul2subiec>ii care !ncearc s
rspund< Modele cogniti1e de tip
psiholing1istic pentru procesul de
citire realiDate de cercettori precum
Hoss I $aUes7 198C7 sau Wiggins7
196= A1@=B7 spriLin concluDia7
important pentru constructorii de
8:
chestionare7 c gradul de
comprehensibilitate al propoDiiilor
care sunt supuse unui mat mare
numr de trans>ormri 5i ( mai
multe nivele !n procesrile
!nelegerii este indirect proportional<
,eci7 cu c#t numrul de trans>ormri
este mai mic7 cu at#t este mai u5or de
!neles propoDiia respecti1 Aia mai
puin timp 5i duce ( mai pufine
erori."
'rei sunt aspectele cele mai
importante ale structurii de supra>a a
itemilor6 1 <iungimea Anumrul de
cu1inte7 litere7 propoDiiiB0
;7compleKitatea Acare cre5te odat cu
numrul de negaii7 trecerea (
diateDa pasi17 timpul trecut 5i alte
moduri dec#t indicati1ul !n ceea ce
pri1e5te utiliDarea 1erbelor7 precum si
cu re>erina personalB0 9< >ormatul
propriu3Dis al itemului dat de tipul de
propoDiie 5i de tipul de rspuns<
Lie1ert7 19697 Lahr I +ngleitner7 19C@7
+ngleitner 5i al< 19C6 A1@6B7
recomand itemi c#t mai scuri7 cu
e1itarea multor propoDiii 5i negaii<
Lungimea medie a itemilor din
principalele chestionare analiDate
Aaltele dec#t cele de tip 4ig Hi1eB este
de aproKimati1 1; cu1inte0 conLugarea
I timpul trecut 5i ( modul
sub%unctiv / conditional apare
doar !n 1@7= p din caDuri0 doar :7=p
dintre itemii cureni nu au re>erin
personal< %Kist 5i o corelare posibil
cu categoria de relaie item3trstur<
+st>el7 chestionarele care conin itemi
biogra>ici7 5i a1em eKemplul MMP(3
ului7 conin 5i cel mai mare numr de
itemi ( trecut: frecventa mare a
itemilor legafi de dorine7 interese7
atitudini7 opinii7 caracteristic de
eKemplu pentru 16 P<H< conduce Pa
eKprimarea prin aciuni de natur
ipotetic7 deci 1erbe ( modurile
sub%unctiv sau conditional *1ahr,
#ngleitner, )970 -*)0,."
8=
<'7' CARACTERISTICI SEMANTICE
ALE ITEMILOR
) alt direcie de studiu se aKeaD pe
procesele cogniti1e implicate !n
rspunsul ( itemi 5t7 consecuti17
delimitarea caracteristicilor semantice
responsabile de di>icultile 2 con>uDiile
!n acest tip de procesare a in>ormaiei<
&3au siudiat analiDa coninutului
protocoalelor de rspuns cu 1oce tare7
timpii de reacie7 aprecierea prin
rangare a gradului de similaritate
dintre itemi Ade eKemplu7 "ogers7
19817 198:7 1988 A1@CB7 precum 5i
stadiile ipotetice a>e procesului de
rspuns de ( citirea itemului,
!ncep#nd cu A1B repreDentarea
coninutului< A;B procesele de
comparare cu in>ormaia stocat
despre sine !nsu5i Ji termin#nd cu A9B
1eri>icarea mental a rspunsului !n
>unct!e de utilitate A!neleas mai ales
prin prisma congruentei cu normele
sociale 5i 1alorile a1ute !n 1edereB Ac><
+ngleitner 5i al<7 19C6 3 A1@9B<
+ceste stadii de prelucrare7 tratate ca
etape sec1eniale si distincte7 sunt
!ns interacti1e 5i chiar paralele !n
procesul mental real< Ceea ce !ntr3o
descriere strict cogniti1 apare ca
proces logic7 este !n >apt o procesare
de tip euristic7 m care7 !n >iecare dintre
etape7 inter1in aspecte in>luenate do
caracteristicile itemului7 dar 5i de
starea global a psihismului
subiectului Ainclusi1 acti1area unor
compleKe2coninuturi ale
incon5tientului care7 !n preDent7 pot
inter1eni !n procesrile in>ormaiei >[r[
ca subiectul s >ie con5tient7 sau
deplin con5tient de acesteaB<
Pornind !ns de 1a item7 +ngleitner7
19C6 A11@B7 descrie = caracteristici
semnatice care inter1in semni>icati1
!ngreun#nd sau simpli>ic#nd
procesrile rspunsului7
comprehensibilitatea Ac#t de u5or
poate >i !nelesB0 ambiguitatea Ac63te
posibila atribuirea mai mult dec#t a
unui singur !nelesB0 ni1elul de
abstractiDare Acu c#t
86
in>ormaia este mai abstract cu at#t
cere o procesare mai deJ>#Jurat#]6
gradul die re>erin personal Aeste
in>ormaia care include direct 5i
semni>icati1 pe subiectB0 e1aluarea
Asau msura deDirabilit[>ii sociale a
coninutului itemului]<
,intre cauDele care conduc spre o
scDut comprehensibilitate sunt
utiliDarea unor cu1inte neuDuaie7
neobi5nuite7 unor structuri
propoDi>ionale complicate sau >orate
sau neclare7 erorile gramaticale<
+mbiguitatea repreDint incertitudinea
legat de !nelesul stimulului Aspre
deosebire de echi1ocitate !neleas ca
di>eren !ntre persoane !n ceea ce
pri1e5te interpretarea itemului A c><
Goldberg7 1969 A111B< CauDele
ambiguitii tin de preDenta unor
cu1inte 2 a>irmaii cu mai multe
!nelesuri0 unor rela>ii echi1oce !ntre
propoDiiile >raDei0 incompatibilitatea
dintre itemi 5i >ormatul rspunsului
prin introducerea unei negai7 a unor
conLuncii de tip sau 2 sau7 unor >raDe
cu mai multe propoDiii principale<
+ceste gre5eli pun subiectul !n di>erite
posturi6 A1] nu recunoa5te natura
ambigu a itemului 5i pur 5i simplu !l
!nelege gre5it Ainterpret#ndu31 !n att
sens dec#t cel eKpectatB0 A;B
recunoa5te ambiguitatea itemului7
!ns nu este singur de care dintre
!nelesurile posibile este 1orba<
*i1elul de abstractiDare ridicat
inter1ine !n procesele de comparare
item3eKperien>[ personal< .n item
concret7 care a>irm o in>ormaie
speci>icat ^ precum cei care se re>er
( comportamente clar
specificate, numesc condiii
semni>icati1e7 situaii sau includ >apte
a cror 1eridicitate poate >i a>irmat
3aLut ( o evocare rapid din
memorie< (temul abstract cere
procesarea !n continuare a !nelesului
!ui7 integrarea treptat 5i2sau
suplimentarea in>ormaiei prin
eKemple7 re>erine ( fapte
88
Li< concrete3 (temii abstraci sunt de
regul cei care preDint atitudini7
opinii7 descrieri generale7 cer
interpretarea unor e1enimente
generale sau integrarea lor de3a
lungul unor situaii di1erse7 comparaii
cu standarde nespeci>icate7 in>erene
personale< &unt cercetri care indic o
relaie direct proporional !ntre gradul
de abstractiDare 5i di>erenierile !n
modul cum !neleg subiecii ace5ti
itemi A+ngleitner7 19C6 3 A11;B<
Gradul !n care coninutul itemuiui este
semni>icati1 pentru imaginea de sine a
subiectului este !n direct relaie cu
capacitatea acestuia de a rspunde
pe baDa ortei perceprii 2 eKperiene
proprii asupra lucrurilor !n msura in
care subiectul este direct menionat
prin item7 >ie ( nivelul tririi unor
e1enimente7 sau al aciunii 5t al
implicri emotionale< "e>erina
pers
onal

inter
1ine
!n
stad
iul
com
par
rii
item
3eu<
M
sur
a !n
care
un
item
e1o
c
1alo
ri7 standarde aprobate social7
determinri 5i preLudeci comune7
este direct proporional cu
probabilitatea ce subiectul s[
selecteDe rspunsul !n sensul
deDirabijt[tis sociale< +cesN gen de
Ludecat inter1ine mai ales !n stadiul
e1alurilor asupra uhM&Lt[>ii<
7'6' CARACTERISTICI
PSIHOMBTRICE
(n studiile clasice7 acest !ip de
caracteristici a constihLit problematica
central< Parametri a1ui !n 1edere !n
analiDa itemilor sunt6 media ca msur
a tendinei centrale7 1arianta 7
stabilitatea ca msur a gradului !n
care subiecii !si pstreaD ( retest
rspunsul initial 5i corelaia item 3 te6t
ru determinare a capacitii de
discriminare a >iecrui item<
,eterminrile caracteristicilor
psihometrice7 deLa comentate3 !n
capi
tolel
e
8C
precedente7 este util oricror
cercetri care urmresc selec>ia scalei
>inale !n urma eKperimentrii pe loturi
de subieci7 stabilirea caracteristicilor
psihometrice ale chestionarului7 !n
special !n calculul 1aliditii7
compararea caracteristicilor 5i 1alorii
psihodiagnostice a dou sau mai
multe chestionare7 studii pri1ind
msura !n care anumite caracteristici
care >in de construcia (temilor
in>lueneaD stabilitatea 5i 1aliditatea
interna a itemilor<
Cercetarea eKtins des>5urat de
+ngleitner7 Rohn Zi Lahr asupra unor
chestionare importante !n aria
psihodiagnoDei personalitii7 studiu
care a cuprins 5i determinarea 5i
msurarea tuturor caracteristicilor
menionate7 i3a condus spre concluDia
c Gin>luenta caracteristicilor itemilor
asupra calitii chestionarelor este
at#t sistematic c#t 5i substanialG
A119B< Modul !n care au rspuns
chestionarele intrate !n studiu 3 MMP(7
MP(7 MMQ7 %P( + 5i 47 16 PH + 5i 47
HP(7 Giessen 'est 5i P(' 3 do1ede5te
numeroase neregularit[ti 5i erori de
construcie datorit lipsei de
sistematiDare 5i7 mai ales7 >aptul c
Gstructura de supra>a a stimulului
1erbii7 dac este msurat
cuprinDtor7 este un determinant
esenial al >idelitii 5i 1aliditii
rspunsurilor subiecilor ( itemi!
*aspecte !n care eKist o mare
1ariabilitate ( nivelul acestor
chestionare A11:B<
+ceste cerin>e s3au constituit aDi !ntr3o
metodologie sistematica de construire
5i eKperimentare a chestionarului de
personalitate7 aplicat !n special (
nivelul inventarelor de tip ;ig
<ive, 5i care tinde7 cum spuneam7 s
de1in 5i indicator de acceptabilitate
al oricrui nou instrument<
89
=< *)'% 4(4L()G"+"C%
3 "eber +<&<7 1 9C=7 ,ic$oncry o>
psychology7 Penguir< 4ooUs7 London
3 Per1in L+<7 199:7 + Critical +nalysis
o> Current 'rait 'heory7 Psychological
(niuiry7 =7 1@93 1 190 de asemenea7 (n
19997 'he three disciplines o>
personality
ond the problem o> 1olition7 -iith Con>7
o> %+PP7 Madrid7 ende subliniaD rolul
>undamentai al problematiciP
1oinei !n 00PodtLl cunb <Mr<Mcleiem
proceseMe
personalitii7 si pe cele mori1ationote
!n particular<
3 Wiggins R<=< 199: Alucrarea original
preDentat !n 198MLh< !n de>ense o>
traits7 !n $ogan "<Rohnson R<+< I
4riggs &P< A%ds<B $andbooU o>
>.>M<M<oria>ity
psychology7 &an ,iego7 C+7 +cad<
Press
3 McCrae "<"< I Costa P<'<7 199:< e
'rail Perspecti1e o3 the ,eso6pP6<37rt
and
%KplanationMo> 4eha1ior7 -llth Con>< o>
%+PP7 Madrid
3 McCrae I Costa P<'<7 199@7
Personalii2 in +dulthood *eX ScU7
Guil>ord7
p ;97 1orbesc !n acest sens despre
structura de personalitate ca patern al
co1arierii trsturilor !ntr3o populare
3 Peabody ,< P< I Goldberg L"<7
19997 =ome determinants o> >actor
structure
>rom personality trait descriptors7 !n
Rourn< o> peisonality and &ocial
Psychology
=87 ==; 3 =68
3 Costa P<'< I McCrae "<"7< 1q9; Hour
XLy<7 ri1e7 >acto<0 ore bei00<< Personality
and (ndi1idual di>>erences7 id<< ciR3
nni0 t2iencU $R<< 19917 ,imensions o>
Personality6 1 67 = or 9 g Criteria >or r<
ioKonomic paradigm7 l3srsonality and
(ndi1idual ,i>>erences< 1;788; 89@0 I
199;7< op cit< 668 ` 6893 Goldberg L"7
199;7 'he de1elopment o> marUers >or
hhe 4ig Hi1e >actor slrLciu3e7
Psychological
+ssesPbement7: ;6 3:; I 19990 'he
structure o> phenoripic personali>y
traits7
+merican Psychologisi7 :C7 ;6 9:7
Goldberg L"< I "osolacU '<T<7 199;7
'he
4ig Hi1e >actor structure as nn
integiotion >rameXorU0 an empiricaP
comparison
Xith %ysencUMs P3%3* model7 !n
$al1erson C<H<7 Tochstamm G<+7 I
Martin "<P<
A%ds<B 'he de1eloping structure o>
>emperamen> and personality >rom
in>ancy to
adulthood7 *eX SorU7 %rlbaum0 Rohn
)<P<7 +ngleitner +7 I )stendor> H<7
19CC7
'he leKical approach to personality6 +
historical re1ieX o> trait >aKciomic
research7 %urop< Rourn< o> Personality<
;< 1813;@90 VucUerrriLnn M<7 199;<
What is a basic >actor and Xhich
>actors are basicg 'urtles all Nhe 31ay
doXn7
C@
Personality and (ndi1idual ,i>>erences7
197 68=36C10 ,e "aad 4<7 199=7 +n
eKpedition in search >or a >i>th
uni1ersal >actor0 Tey issues in the
leKical approach7 %urop< Rourn< o>
Personality7 C
3 %ysencU $<R< I %ysencU &<4<G<7
198=7 Manual o> the %ysencU
Personality
Questionnaire7 .ni1< o> London Press7
London
3 Hrancis L<R<7 19917 'he dual nature
o> trie %PQ lie scale among college
students in %ngland7 Personality and
(ndi1idual ,i>>erences7 1;7 1;==31;6@
1@3op< cit< p< 18:
3 +llport G<W< I )dbert $<&<7 19967
'rait3*ames6 a psycho3leKical study7
!n
Psychological Monographs7 :87 ;11
3 Cattell "<4<7 19:97 'he description o>
personality6 basic traits resol1ed into
clusters7 Rourn< o> +bnormal and
&ocial Psychology0 I 19:67
,escription and
measurement o> Personality7 World
4ooU7 *eX SorU0 I 19:87 Con>irmation
and
clari>ication o> primary personality
>actors7 PsychometriUa7 1;7 1983;;@0
3 *orman W<'<7 19697 'oXards an
adeiuate taKonomy o> personality
atributes6 "eplicated >actor structures
in peer nomination personality ratings7
Rourn< o> +bnormal and &ocial
Psychology7 667 =89 3 =C9
3 HisUe ,<W<7 19:97 Consistency o> the
>actorial structures o> personality
ratings >rom di>>erent sources7 Rourn<
o> +bnormal and &ocial psychology7
::7
9;939:: I 'upes %<C< I Christal "<C<7
19617 "ecurent Personality Hactors
4ased
on 'rait "atings7 .<&< +ir Horce7
LacUland
1=3op< cit< 18:
16< Peabody ,<P<7 19C87 realiDeaD o
descriere detaliat a clasi>icrii
e5antionului de descriptori 5i o
selecie a termenilor care repreDint
aceast clasi>icare0 pe baDa lor
conchide dup o analiD de detaliu7 c
scalele lui Cattell nu sunt
repreDentati1e< ,eoarece aceste 9=
de scale au stat ( baza cercetrilor
lui 'upes 5i Cbristal7 precum si a lui
*orman7 nici >ormulrile timpurii ale
celor cinci super>actori nu 1e
consider repreDentati1e< (denti>ic
probleme mai aies pentru ; dintre cei
= >actori7 stabilitatea emoional 5i
cultura<
3 Goldberg L"< op< cit0 $o>stee W< T<
4<7 ,e "aad 4<7 Goldberg L<"<7 199;7
(ntegration o> the big >i1e and
circumpleK approaches to trait
structure7 Rourn< o>
Personality and &ocial Psychology7
697 1:6 3 169
3 Costa P<'< I McCrae "<"<7 19C=7
'he *%) Personality (n1entory
manual7
)dessa7 Hl7 Psychological
+ssessement resources0 19C97 'ne
*%)3P(2*%)3H>&
C1
manual supplement7 )dessa7 P+"0
199;7 *%) P(" Pro>essional Mnnuol7
re1ised *%) Personality (n1entory
and *%)3Hi1e3Hactor (n1entory7
)dessa7 P+"
3 4roUUem H<4<7 198C7 'he Language
o> Personality7 teD de doctorot7 .ni1<
Groningen7 )landa0 ,e "aad 4<7
Mulder %<7 Tloaslerman T<7 $o>sttt0
W<T<4 <
19CC7 Personality descripti1e 1erbs7
%urop< Rour7 o> Personality7 g7 C1960
$o>stee W<T<4<7 ,e "aad 4< I
Goldberg L"<7 m9917 (ntegrohon or ce
bio iW
and the circumpleK approaches to trait
structure< Rourn< o> Personality snrR
=oc6at
Psychology7 697 1:6 3169 0 ,e
"oad 4<7 $endriUs +<+<R< I
$o>stee
W<T<4<<199;< 'oXards a re>ined
structure o> personality traits7 %urop<
Rourn< o>
Personality7 67 9@1 3919
O )stendor> H 7199@7 &prache und
PersonlichUeitstruUrur6 Vur -alidit[t
des
Hun>3HaUloren3Modells der
PersnnlichUeit7 "oderer3-erlag7
"egensburg
3 op<cit<pl C;
3 Capraro G<-< I Perugini M<7 199:7
Personality structure in (talian7 %urop<
Rourn< o> Personality7 C
3 ,igmcm R< M<7 199@7 Personality
structure6 emergence o> the >i1e3>actor
modeP< +nnual "e1ieX o> Psychology7
:17 :183::@0 ,e "aad 4<7 199: op<
cit<
3 Goldberg L"<7 19C17 Language and
(ndi1idual ,i>>erences6 'he search >or
uni1ersali in personality leKicons7 !n
Wheeler L< A%d<o7 "e1ieX o>
Personality and
&ocial Psychology7 1ol< ;7 1:1 16=<
&oge<< 4e1erly $ills C+
3 Peabody ,<P<7 19C87 &electing
representati1e trail adLecti1es0 Rourn<
o>
Personality and &ocial Psychology7
=;7 =9381
3 McClelland ,<C<7 19C17 (s
Personality Consistentk7 !n "abin +<(<7
+mo>> R<7
4erclay +<M< I VucUer "<+< A%ds<B7
Hurther %Kplorations in Personality7
Wiley7
*eX SorU7 C83119
;83,e "aad 4<7 199:7 op< cit
;C 3 ,e "aad 4< I CaPLe $l 199@7
Personality in the conteKt o>
con1ersation6
Person talU scenarios replicated7
%urop< Lour7 o> Personality7 :7 18396
;93,e "aad 4<7 199:7 op< cit<
9@ 3 4rand C"< I %gan -<7 19C97 'he
G4ig Hi1eG dimensions o> personalityg
%1idence Hrom ipsati1e7 adLecti1al
sel>3attributions7 Personality and
(ndi1idual
,i>>erences7 1@7116= 3 11810 ,tgman
R<M< 199@7 op< cit<0 Rohd )<P<7 199@7
'he
G4ig Hi1eG >actor taKonomy6
,imensions o> personality in the
natural language
and in iuestionnaires7 !n Per1in L<
A%d<B7 $andbooU o> Personality 'heory
and
C;
"esearch7 *eX SorU7 Guil>ord7 6631@@
O McCrae "<"<7 199:7
Psychopathology >rom the perspecti1e
o> the >i1e3>actor
modeP7 !n &tracU &< I Lorr M< A%ds<B7
,i>>erentiating normal and abnormal
personality< *eX SorU7 &pringer7 ;9 3
99 3 consider c psihologia
personalitii
ar trebui s[ pro>ite de un cadru
generai unde eKplicaiile pot >i cutate
( nivele
diferite: un astfel de cadru
general este modelul oferit !n
lucrare<
3 Modelul este reprodus din lucrarea
citat7 preDentat i comentat de
autori
!n 199:7 'n cadrul celei de a -((
con>erine a %+PP7 unde este denumit
G.n model
al persoaneiG
3 op< cit<
3 %< &pranger7 19;C7 'ypes o> Man7
&techert7 *eX SorU7 I +llport G<W<7
Vernon P"=", 1indze> 5" )9-0, #
?tud> of Values, @oughton Mifflin,
;oston *=d"
a III-. unde autorii baz#ndu3se pe
tipologia lui &pranger6 omul teoretic7
economic7 estetic7 social7 politic Zi
religios construiesc un test omonim !n
dou
parii7 cu un total de := itemi< ,e
eKemplu6 C#nd asistai ( o
ceremonie bstuoas[
Abisericeasc sau academic7 o
instalare !n >uncie etc<B suntei mai
mult
impresionat de6 a< culoarea st >astul
ocaDiei0 b<in>luenta i puterea grupului<
Pre>erina este repreDentata gra>ic
printr3un pro>il< +utorii considera testul
de tip
ideogra>ic<
3 Rung CG<7 19;17 Psychologische
'ypen7 Gesammelte WerUe7 1ol< -(7
"ascher3-erlag7 Vurich A196@B partial
tradus !n 199:7 ,escrierea tipurilor
psihologice7 antologia CG< Rung 1ol< ((7
%d< +nima7 4ucure5ti0 Rong introduce
de
>apt prima data termenul de
intro1ersie !n 191@7 !n GPsychic
Con>licts in a ChildG
par< 197 Collecti1e WorUs 187 apoi !n
191;7 !n G&ymbols o> 'rans>ormationG7
C<W< =7 par 19<0 Ji mai pe larg !n
19197 !n comunicarea G+ &tudy o>
Psychological 'ypesG7 >ormularea
eKplicita3 apare !n C<W<67 par C=C6
GPropun
>olosirea termenilor GeKtra1ersieN si
Gintro1ersieG pentru a descrie aceste
mi5cri
opuse ale libidouluiG7 par< C=C7 C<W<6
3 op< cit< par<899
O op< cit7 par< C@8
^ "ibot '<+<7 1C987 'he psychology o>
emotions7 London
3 op< cit<p< :@6
:@ 3 4riggs Myers (<7 McCaulley
M<$<7 19C=7 Manual6 + Guide to the
,e1elopment and .se o> the Myers
4riggs 'ype (ndicator7 Consulting
Psychologist
C9
Press7 Palo +lto
3 "ust R<719C97 $andbooU o> ttie "ust
(n1entory o> &chiDotypal Cognitions7
'he
psychological Corporation7 London
3 WitUin $<+<7 LeXis $<4<7 $ertDman
M<7 MacUo1er T<7 Meissner P<4<7
Wapner
&<7 19=:7 Personality through
perception6 +n eKperiment and clinical
study7
$arper7 *eX SorU
:9 3 WitUin $<+< I Goodenough
,<"<7 19887 Hield dependency and
interpersonal beha1ior7 Psychological
4ulletin7 C:7 66136C90 19C17 Cogniti1e
styles< %ssence and origins7 (ntern<
.ni1< Press7 *eX SorU
3 Telly G< +<7 19==7 'he Psychology o>
personal constructs7 *orton7 *eX SorU
3 4annister ,<719887 *eX
perspecti1es in personaP construct
theory7 +cad<
Press7 *eX SorU
3 MilLUo1itch R<7 19C17 Hactorial
analysis and the distances
computations in
repertory grid test o> G<+<Telly<
(ntroduction to digital programme7
"e1ieX o>
+pplied Psychology7 91717:1 3=C
3 Marcus &< I Ctina +<7 19867 "olul
constructed !n cunoa5terea empatic[7
"e1ista de psihologie797 ;=93;690
198C7 &tiluri apreciati1e7 "e1ista
de
psihologie7 17 983:80 19C@7 &tiluri
apreciati1e7 %d< +cademiei7
4ucure5ti0
Minulescu M<7 19C;7 "eDol1area de
probleme 5i stilul cogniti1 !n
in1estigaia
Ludiciara Acercetri psihologice asupra
acti1itii 5i< personalitii lucratorilor
din
LudiciarB7 teDa de doctorat7 .ni1<
4ucure5ti
3 op< cit< par< C81
3 op< cit<7 =C<6p dintre pro>esioni5tii
e>icieni aparin modalitii empatice 5i
;9<9p modalitii analogice0 tendina
de a utiliDa mecanisme proiecti1e !n
in>erenele i aprecierea
interpresonal# este !nalt
semni>icati1a7 >iind
discriminati1e empiric din perspecti1a
criteriului e>icientei pro>esionale< +st>el
!nc#t una din concluDiile cercetrii
este c stilul empatic si cel analogic
de
e1aluare interpresonaln se mani>est
pentru aceast categorie pro>esional
ca o
caracterristic speci>ic a structurii
personalittii3
3 op< cit<p< :1
3 op< cit< p< :6
3 op< cit7 1< n< :9
3 op<cit<7 par< C8@ 3 C81
=: 3 +nastasi +<7 19=87 op< cit0
Crombach L<G<7 196@7 %ssentials
o>
C:
psychological testing7 $arper I "oX7
*eX SorU0 +ngleitner +<<7 op< cit<0
Costa P<'< I McCrae "<"<7 op<cit60
$o>stee I ,e "aad7 op<cit<
== 3 &il1a H<7 199:7 &tructure and
causality in personally and beha1iour0
Westmeyer $<7 199:7 'he causal
status o> structural concepts in
personalit>
ps>cholog> -ambele comunicate
I a Vlt-a conf" a =#PP, Madrid:
8oAacB C,
)99+, Perspectives on the self2 is
the ideal self sociall> desirable:
@ofstee C"D";",
@endriBs #"#"E", )99+, ?hould
Ae tr> to control for sociall>
desirable
responding0 Paulhus ,<L<7 199=7
Meaning the dimensionality o> socially
desirable
responding6 + paradoK0 4orUenau P<7
)stendor> H<7 199=7 +re social
desirability
scales use>ul to identi>y subLects Xho
respond in a socially desirable Xay0
HernandeD34allesteros ,<7 )99+,
#re social desirabilit> and faBing
different
dimensions - a II- conf" a =#P #,
Frier: GucBerman M", )99H, 5ood
and bad
humors2 ;iochemical bases of
personall> disorders, a VII- conf"
a =#PP:
Cestme>er #", )99+, Fhe
constructionist approach to
psychological assessment6
Problems and perspects0 -an den
4ercUen R<$<L<7 -an +arle %<R<M<7
199=7
"ecursi1e diagnosis< + model >or
diagnostic reasoning7 3 contribuie (
a III-
conf" a =#P#, Frier"
O op< cit7 p<==C
3 %isenberg P<7 19:17 (ndi1idual
interpretation o> psychoneurotic
in1entory
items7 Rourn< o> General Psychology7
;=7 19 3:@< %Kperiment constatati17
ancheteaD subiecii !n legtur cu
moti1ul pentru care au dat anumite
rspunsuri
( itemii testului * rspunsuri de
>ormatu(r,a 3g 3 *uB< (n a>ara unei
game largi
eKplicati1e pentru >iecare rspuns7
descoper i eKplicaii identice pentru
>ormate
de rspuns opuse0 Horsman L7 19997
Gi1ing eKtreme "esponses to items in
&el>3esteem scales6 "esponse set
or personality traitg %urop< Rourn<
o>
Psychological +ssessment7 97 17
99 3:@7 care descoper c
numrul de
rspunsuri eKtreme coreleaD
semni>icati1 !ntre scale di>erite7 ceea
ce3l conduce
( afirmaia c a da rspunsuri
eKtreme poale >i un aspect
independent de
coninutul scalei0 analiDa a condus
spre determinarea >aplului c acest tip
de
rspunsuri erau !n mare msur
determinate de o respingere
categoric a acelor
itemt are descriu o caracteristic
negati1 a persoanei<
3 +llport G< W<7 19987 Personality6 a
psychological interpretation7 $olt7
"inehart I Winston7 *eX SorU
3 Meili "<7 196:7 Manuel du
diagnostiiue psychologiiue7 P<.<H<7
Paris
C=
3 op< cit<
3 Megargee %<(<7 198;7 'he Cali>ornia
Psychological (n1entory $andbooU7
Rossey34ass7 &an Hrancisco7
Washington7 London6 capitolul
&trategia construirii
itemilor I cap< Metode generale de
construire [ in1entarelor7 p< 1= 3 ;C
3 $ase $<,< I Goldberg L"<7 19687
'he comparati1e 1alidity o> di>>erent
strategies o> deri1ing personality
in1entory scales7 Psychological
4ulletin7 687 ;91
3;:C
3 op< cit< p<;;
3 $o>stee W<T<4<7 ,e "aad 4<7
Goldgerb L"<7 199;7 op cit6 $endriUs
+<+< R<7
$o>stee W<T<4<7 ,e "aad 4<7 19997
Construction o> the +4=C Personality
Questionnaire7 lucrare preDentat ( a
II- conferine da %++P7 Groningen
3 Perugini M<7 19997 + circumpleK
hierarhical approach to indi1iduate a
taKonomy o> personality caracteristics7
teD de doctorat7 .ni1ersitatea din
"oma
3 Galluci M<7 Lauriola M<7 Leone L<7 .1i
&<7 Perugini M<7 199:7 Comparing
di>>erent M'MM methodes on the big
>i1e domains7 lucrare preDentatn ( a
VII-
conferin %+PP7 Madrid0 Perugini
M<7 Leone L7 Galluci M<7 Lauriola M1
199:7
&election o> a short adLecti1e checUlist
to measure big >i1e O &+C4(H7 lucrare
preDentata ( a Vil-a conferin a
%+PP7 Madrid0 &leyer "<7 Herring ,l
&chmitt
M<R<7 199;7 &tates and traits in
psychological assessment< %urop<
Rourn< o>
Psychological +ssessment7 ;7 89 39C
!n care autorii propun o clas de
modele
denumite GModele de tras[>uri3st[ri
latente AL&'M]N care iau !n
considerare
e>ectele sistematice ale situaiei !n
care se des>5oar e1aluarea 5i
interaciunile
persoan3situatie< Prin situaie se
!neleg toate in>luentele trectoare
asupra
comportamentului persoanei !n
momentul e1alurii 3caracteristici ale
situaiei7
triri recente7 stri psiho>!Diologice etc<
3 $o>stee W<T<4< si al< op< cit0 Perugini
M<7 19997 + circumpleK hierarhical
approach to indi1iduate a taKonomy o>
personality caracleristics7 teD[ de
doctorat< .ni1ersitatea din "oma
3 ,e "aad 4<7 op< cit<
3 +ngleitner +7 Rohn )<P<7 Lnhr
H<R<719C67 1> s Xhat you asU and hoX
asU it6
an itemmetric analysis o> personality
iuestionnaires7 !n +ngleitner +< I
Wiggins
R<&< A%ds<B7 Personality +ssessment
1ia iuestionnairea7 &pringer3-erlag7
4erlin7
61 3 1@C
3 op< cit< p< 68
C6
3 ,e "aad 4< si c<1<719CC7 op<
citc$o>stee W<T<4<7 199@7 'he use o>
e1eryday
language >or scienti>ic purpose7
%urop< Rourn< o> Personality7 :7 88
3CC0
+ngleitner +<L)stendor> H<7 Rohn
)<P<7 199@7 'oXards a 'aKonomy o>
personality descriptors in German< +
psycho3leKical study7 %urop< Roum< o>
Personality7 :7 C9 3 11C6 ,e "aod
4<7199;7 'he replrcability o> the 4ig
Hi1e
personality dimensions in the three
Xord classes o> the ,utch language7
%urop<
Roum< o> Personality7 67 1= 3;90
Caprara I Perugini7 199: op< cit0
$o>stee
W<T<4<7 199:7 op< cit<
3 Meehl7 198;7 "eactions7 re>lections7
proLections7 !n 4utcher R<*< A%d<B7
)bLecti1e Personality +ssessement6
Changing Perspecti1es7 +cad< Press7
*eX
SorU7 191 3 1C9
3 op< cit<7 p< 161316;
8+ 3 RacUson ,<*<7 19687 Personality
"esearch Horm Manual7 Goshen7
"esearch Psychologists
8= 3 RacUson ,<*<7 198@7 +
seiuential &ysthem >or Personality
scale
de1elopment7 !n &pielberger C,<
A%d<B7 Current topic in clinical and
community
psychology7 1ol<;7 +cad< Press7 *eX
SorU7 p<61396
3 Loe1inger R<L7 19=87 )bLecti1e tests
as instruments o> psychological
theory7
Psychological "eports7 97 69= 369:
3 4uss ,<M< I CroiU T<$<7 19C97 'he
+ct >reiuency approach to personality7
Psychological "e1ieX7 9@7 1@= 3 1;6
3 Wiggins R<&<7 19897 + psychological
taKonomy o> trait descripti1e terms6
the
interpresonal domain7 Rourn< o>
Personality and &ocial Psychology7
987 99=3:1;
3 +ngleitner si al<7 19C67 op7 cit<7 p<66
C@ 3 Goldberg L<"<7 19817 +
historical sur1ey o> personality scales
and
in1entories7 !n McTeynoids P< A%d<B7
+d1ences in psychological
+ssessment7 1ol<;7
Palo +lto7 ;99 3 996
3 +ngleitner +< si al<7 19C67 p<68
3 +llport G<W< I )dbert $<&<7 19967
'rait names6 a psycholeKical study7
psychological Monographs7 :8
3 op< cit<
3 op< cit<
3 op< cit< p< C=
3 op< cit< p< C6
C8
C8 3 $o>stee W<T<4<7 199:7 Who
UnoXs best about personality7
lucrare
preDentat ( a VII- conferin
%+PP7 Madrid
3 McCrae "<"<7 199@7 p< 119
3 op< cit< p<;;
3 +ngLeitner +<7 "iemann "<719917
What can Xe learn >rom the
discussion o>
personality iuestionnaires >or the
construction o> temperament
in1entoriesg7 !n
&trelag R<7 +ngleitner +< [%ds<B7
%Kplorations in 'emperament6
(nternational
perspecti1es on 'heory and
Measurement7 p< 191 3 ;@:7 Plenum
Press7 London
3 op< cit
9; 3 Goldberg L"<7 199;7 Hrom ace
to Dombie6 some eKplorations in the
language o> personality7 !n &pielberg
C,< !n 4utcher R<*< A%ds<]7 +d1ances
in
Personality assessement 1ol< 17 p<
;@9 3 ;9:7 %rlbraum7 $illsdale7 *<R<0
4riggs
&<"<7 199;7 +ssessing the Hi1e3Hactor
modeP o> personality description7
Rourn< o>
Personality7 6@7 ;=9 3;99
3 op< cit
3 op< cit<
3 op< cit<
3 op< cit< p<89
3 RanUe W<7 19897 ,as ,ilemma 1on
PersonlichUeit>ragebogen0 LennertD
%<7
19897 'hesen Dur itemsammlung
bei PersonlichUeits>ragenbogen0
ambele !n
"einhart G< A%d<B7 4ericht _ber den
;8< Tongress der ,eutschen
Gesellscha>t >ur
Psychologie7 Tiel7 198@7 $ogra>e7
Gottingen
3 Goldberg L"<7 19697 + model o> item
ambiguity in personality assessement7
%ducational and Psychological
Measurement7 ;C7 ;893;96
3 'abel relaiei item3tr[s[tur[6 un
sistem categorial7 este propus de
+ngleitner
si al<7 19C67 op< cit< p<69
3op< cit<
3op< cit<7 p<=:9
1@; 3 Goldberg L"<7 19C17
.ncon>ounding situational
attributions >rom
uncertain7 neutral and ambiguous
ones6 + psychometric analysis o>
description
o> onesel> and 1arious types o>
others7 Rourn< o> Personality and
&ocial
Psychology7 :1797 =183==;
1@93op< cit< p<=:;
1@: 3 &tephenson W<7 19=@7 'he
signi>icance o> Q3teehniiue >or the
study o>
CC
personality7 !n "eymert Ml< A%d<B7
Heelings and %motions7 McGraX3$ill7
*eX SorU7 p< ==; 3=8@
3 Hoss ,<R<7 $aUes ,<'<7 198C7
Psycholinguistics7 %ngleXood Cli>>s6
Prentice
$all
3 Lienert G<+<7 19697 'estau>bau und
'estanalyse7 4eltD7 Weinheim0 Lnhr ><
L<7 +ngleitner +<7 19C@7 %ine
.ntersuchchung Du sorach>ichen
Hormulierungen
der items in deutschen
PersonlichUeit>ragebogen7 Veitschri>t
>ur ,i>>erentielle und
,iagnostische Psychologie7 17 ;18 3
;9=0
+ngleitner si aLop< cit<
3 op< cit<
3 "ogers '<4<7 19817 'he process o>
responding to personality items6 some
issues7 a theory and some
research7 Multi1ariate 4eha1ioural
"esearch
Monograpg7 60 19887 &el>3"e>erence
in Memory6 "ecognition o> Personality
(tems7 Rourn< o> "esearch in
Personality7 117 ;9=39@=
1@93op< cit<7 p< C:3C=
3op< cit<
3 op< cit<
3op< cit<
3op< cit<7 p< 1@1
3op< cit<7 p< 1@1
C9
I=
CHESTIONARELE DE TIP >BIG
(IVE> + CEI CINCI SUPER(ACTORl
!' STRATEGIA DE CONSTRUIRE
PORNIND DE LA SPECI(ICUL
LINGVISTIC
Paradigma leKicala a abordrii
ling1istice a dimensiunilor de
personalitate a>irm c analiDa
dicionarului limbaLului natural
3leKiconul unei limbi 3 poate o>eri o
baD pentru o taKonomie
cuprinDtoare a trasaturilor de
personalitate A*orman7 19697 A1B7
limbaLul natural este un depoDitar al
descriptorilor poteniali pentru
personalitate AGoldberg7 1 9C1 A;B7 iar
acele di>erente care sunt cel mai
semni>icati1e !n tranDaciile cotidiene
!ntre oameni este posibil s >ie
!ncodate !n limbaLul lor<
&elecia termenilor din dicionare pune
dou tipuri de probleme6 1< cum se
>ace o ast>el de selecie0 ;< ce tipuri de
termeni 3 adLecti1e7 substanti1e7 itemi
din chestionarele de personalitate 3
trebuie inclu5i !n eKperimentare< *u
eKist de >apt 1reo de>iniie a
personalitii care s ghideDe
cercettorul !n legtur cu acei
termeni Acu1inte singulare sau
eKpresiiB care care au calitatea de a >i
descriptori ai personalitii<
MaLoritatea studiilor 5l e>orturilor
sistematice s3au aKat pe
9@
adLecti1e si au condus !n principal
spre teste sub >orma unor seturi de
adLecti1e bipolare< Metoda iniiat de
selecie a pus accentul >ie pe
cuno5tinele eKperilor7 >ie a oamenilor
obi5nuii7 >ie pe o !mbinare a
eKperienei 5tiini>ice cu eKperiena
comun< +st>el Lista de adLecti1e
baDat pe engleDa american
construit de Goldberg !n 19C1 A9B a
pus accentul pe Ludecata eKperilor< !n
construirea listei de adLecti1e
olandeDe !n 1989 de 4roUUen A:B 5i
germane de +ngleitner si al<7 19C8 A=B7
deciDia >inal s3a baDat pe oameni
obi5nuii< %Kperii au >ost utiliDai
pentru a eKclude initial anumite clase
de adLecti1e care nu se re>er (
personalitate 5i ( diferentele
interindividuale"
(poteDa c adLecti1ele sunt descriptorii
cei mai adec1ai si pre>erai c#nd se
>ac descrieri libere ale personalitii
unui om AHisUe si CoK7 19890
$ampson7 19C90 Li1esley 5i 4romley7
19897 A6B a >ost !ns relati1iDat prin
alte cercetri eKperimentale< +st>el7 ,e
"aad7 19C= A8B7 care doar !n 11 caDuri
dintr3un total de 119 subieci care
trebuiau s descrie liber un
comportament7 probeaD >olosirea
adLecti1elor< +semntor7 $o>stee7
199@ ACB7 descoper c7 pentru
olandeD7 doar ;8p dintre adLecti1ele
listet tui 4roUUen >ac parte dintr3o list
de >rec1ente de 8;@<@@@ cu1inte scrise
5t 1orbite7 dintre care unele nici mcar
nu sunt preDentate ca descriptori cLe
personalitate< (n 1orbirea spontan
apar nu at#t adLecti1e7 c#t mai ales
eKpresii 5i propoDiii<
Hie ca alternati17 >ie ca suplimentare7
au >ost luate !n consideraie 5i alte
clase de cu1inte ca poteniali
descriptori de perso3nalitate precum6
substanti1ele AGoldberg719C;0 ,k
"aad si $osUens7 199@ A9B 5i 1erbele
A,e "aad<Mulder7 Tloosterman 5i
$o>stee7 19CC A1@B care pun accent pe
comportamtint7 spre deosebire de
adLecti1e care pun accent pe
dispoDiie<
91
+lt direcie !n construirea
chestionarelor 4ig Hi1e este cea care
pre>er propoDiii d4romley7P 988 A11B<
&tudii ca cele ale lui +ngleitner7 Rohn
5i Lnhr7 19C6 A1;B7 au realiDat
taKonomiDarea tipurilor posibile de
relaii !ntre coninutul itemului 5i
trstura de personalitate7 sau
$o>stee7 19C: care demosntreaD c
structura prototip a itemului unui
chestionar este o trstur de tip
conditional7 deci o predispoDiie de a
se comporta !ntr3un anume >el7 !ntr3o
situaie speci>icat<
Contro1ersa maLor contemporan !n
e1aluarea personalitii pri1e5te
di>erenierea 5i utilitatea abordrii de
tip trsturi ate personalitii 3
considerat de mul>i clasic 37 >ata de
abordarea de tip comportamental<
+ceast di>eren se regse5te 5i !n
di>erenierea limbaLului personalitii<
%Kist ast>el adLecti1e abstracte prin
care se descrie personalitatea0 >at de
propoDiii care >ac re>erin (
comportamente specifice
relevante pentru personalitate,
sau, !n terminologia lui 4us 5i CraiU
A19B7 GaciuniG<
+spectele care restr#ng utilitatea
adLecti1elor sunt lipsa de speci>icitate7
ni1elul !nalt de abstracie7 caracterul
in>erential A>at de obser1aieB al
atribuirii 5t aplicabilitatea diminuat7
respecti1 >uncionarea lor !ntr3o re>ea
semantic de tip asociati1 care
obscuriDeaD relaiile lor empirice
A4orUenau7 19C:7 *isbett I "oss7
19C@ A1:B< Pe de alt parte7
propoDiiile de tip comportamental au
o gam mai restr#ns de cuprindere
AgeneralitateB 5i ni1elul de >idelitate
este mai scDut< *i1elul ridicat de
speci>icitate pentru comportament
este contraargumentat de o scDut
aplicabilitate0 speci>icitatea
situa>ional !n mod paradoKal 1e
poate >ace ne>amiliare unora dintre
subieci<
!n plan teoretic se >ace distincia !ntre6
1< speci>icitatea comportamental7 3
di>eren>iindu3se descriptorii !n
abstraci
9;
Anespeci>iciB 5i concrei Aspeci>iciB 5i ;<
speci>icitatea situational7 3di>erentiind
!ntre itemi care se re>er 1a
comportamente speci>ice pentru o
anume situaie AcondiionaliB7 >at de
cei care nu sunt sensibili !a speci>icul
situational AneconditionaliB<
) !ncercare de a clasi>ica limbaLul
personalitii prin intermediul
speci>icitii comportamentale 5i a
speci>icitii situational a condus pe
,e "aad7 Mulder7 Tloosterman7
$o>stee7 19CC A1=B7 ( a gsi : tipuri
de itemi posibili pentru instrumentele
de tip 4ig Hi1e6
1< adLecti1e singulare Ade eKemplu
eKtro1ert7 stabil7 con5tient etc<B care
sunt simultan abstracte 5i
neconditionale0 ;< 1erbe singulare Ade
eKemplu se b#lb#ie7 ro5e5te7 insult
etc<B care sunt spec!!ice2cohcr5tecdin
punct de 1edere comportamental7 dar
rm#n necoLiditi#nale0 9< propoDiii
adLecti1ale Ade eKemplu7 este deschis
c#ndMse a>l !n preDenta altoraB7 care
nu au speci>icitate comport#m>eritciL
dar au speci>icitate situational0 :<
propoDiii cu cenlrul3cteMc>ieiu>ate pe
sensul 1erbului A de eKemplu7 se
b#lb#ie c#nd este !n preDenta unei
persoane de seK opus] care au prin
>ormulare
&pebi>icLtaccornportamental 5i
speci>icitate situational< ,ac
propoDi>!i>e de tip adLecti1al au >ost
utiliDate mult !n chestionarele de
personalitate7 ultima categorie7 a
propoDiiilor centrate pe 1erb a >ost
mai puin studiata 5i este mai pu>in
eKtins !n practica chestionarelor<
,e >apt7 !n practic7 nu a a1ut ioc o
propriu3Dis inter>eren sau opoDi>ie
!ntre cele dou direcii7 mai degrab o
di1iDiune a muncii7 dup eKpresia lui
$o>stee7 199@ A16B7 !n sensul c mai
ales cercetrile teoretice s3au ser1it
de adLecti1e7 !n timp ce7 !n plan
apllicati17 s3au pre>erat propoDiiile !n
construirea chestionarelor care s
studieDe persoane reale< Cel din urm
aspect se conLug
99
5i cu considerentul de a nu cere
subiecilor s[ >oc[ Ludeci abstracte<
Procedura de selecie leKical include
mai multe etape< &ursele de obinere
a descriptorilor de personalitate sunt
leKicoane ale limbii sau dicionare
biling1e< Criteriile de selecie sunt pe
r#nd aplicate pentru a reduce din
mulimea de sute de mii de cu1inte7 1a
un numr de cu1inte AadLecti1e7 1erbe7
substanti1eB care s# >ie at#t !nalt
speci>ice pentru descrierea
personalitii7 c#t si larg cunoscute
1orbitorilor limbii respecti1e<
.n prim criteriu pentru selecia din
leKicon este potenialul de descriptor
de personalitate< ,e obicei7 se
lucreaD cu o echip de doi eKperi
care scaneaD independent acela5i
leKicon< ,e regula se scot !n Lur de
=@p dintre termenii din categoria
a1uta !n 1edere<
+ceasta prima list este supusa
seleciei prin prisma criteriului utiliDrii
!n limbaLul Dilnic7 realiDat de o alt
echipa de ; ^ : eKper>i<
"educerea continu prin aplicarea
unei e1aluri !n >uncie de dou criterii
descripti1e6 criteriul GnaturG 5i criteriul
GpersoanG7 deD1oltate de 4roUUen7
198C A18B7 Criteriul natur conine
instruciunea de a indica dac
adLecti1ul se potri1e5te unei propoDiii
de >orma G%l2ea este <<<de ( naturG0
criteriul persoan conine
instruciunea de a indica dac
adLecti1ul poate >i >olosit pentru a
rspunde ( o !ntrebare de >orma GCe
>el de persoan este ,l2,3na Y -
(n acest moment numrul de
persoane care e1alueaD independent
pe baDa celor ; criterii lista de
adLecti1e este mult mai mare 3 !ntre :@
3 1@@< &e 1or retine !n aceasta etap
numai acele adLecti1e care au >ost
e1aluate de cel puin =@p dintre
e1aluatori ca descripti1e pentru
personalitate<
9:
%tapa urmtoare7 realiDeaD o
e1aluare pe baDa criteriului
G>undamentalit#tiiG6 msura !n care un
adLecti1 este considerat G>undamentalG
1s< Gsuper>icialG< ,in nou7 numrul de
e1aluatori este mare6 !ntre :@31@@<
Lista de adLecti1e construit de
4roUUen a cuprins !n etapa de
eKperimentare un numr de 1;@9
itemi7 care au >ost dart pentru
autoe1aluare 5i eteroe1aluare A \
e1aluarea unei alle persoaneB7
constituind e5antionul de baD pentru
testul respecti1<
+lte cercetri au simit ne1oia s
reduc 5i mai mult numrul de
adLecti1e7 si au continuat prin
aplicarea unui criteriu compoDit6
selectarea treimii superioare pentru
scorurile !nsumate ale criteriilor natur
5i persoan A,e "aad 5i al<7 19CC
A1CB< Calcul#nd pentru >iecare dintre
scorurile ( criteriile natur7
persoan 5i >undamentalitate ni1elul &
AsuperiorB7 M AmediuB 5l &b AslabB7 !n
care M repreDint 9=p inter1al de
!ncredere !n Lurul centrului scalei7 ,e
"aad7 199;7 opereaD !nc o
reducere rein#nd doar adLecti1ele
care pentru toate 9 criteriile au ni1elul
de !ncredere &7 sau cel puin ; ni1ele
& 5i unul M< "educerea pentru 1erbe
5i substanti1e7 de obicei mat puin
numeroase dec#t adLecti1ele aLunge
( un numr reDonabil7 !n Lur de =oo7
dup primele dou7 trei etape<
+cestea au >ost listele care au intrat !n
eKperimentare< +u >ost aplicate pe un
numr de ;oo de subtec$ 3 unii
cercettori au >olosit numai procedeul
autoe1alurilor7 alii au >olosit 5i
eteroe1alu[ri< "eDultatele acestor
subieci au intrat !n calculele statistice
implicate de analiDa >actorial#< .nii
cercettori pre>er s iucreDe dup ce
au supus reDultatele brute unei
proceduri numit ipsa tiDa re7 menit a
neutraliDa unele dintre ideosincraD!ile
care apar ( folosirea evalurilor de
tip LicUert< (psatiDarea
9=
!nseamn o standardiDare pe subiect
de3a lungul tuturor termenilor
A)stendor>7 199@ A19B<
+li cercettori acuD procedura
ipsatiDrii de >aptul c supune
rspunsurile une! relati1e arti>icialiDri
prin e>ectele inerente Gtendinei
centraleG7 anume eliminarea >orat a
rspunsurilor eKtreme2 neobi5nuite
care au 5i ele o semni>icaie empiric7
ce ast>el se pierde<
!n a>ara cercetrilor 5i metodologiei
echipei olandeDe7 s3au rea3liDat studii
ling1istice pentru e1idenierea
numrului de >actori !n engleDa3
american AGoldberg7 19C17 Rohn7
199@7 Costa 5i McCrae7 19C=7
Wiggins7 1989B0 german A+ngleitner7
)stendor>7 Rohn7 199@B7 italian
ACaprara7 Perugini7 19997 ,i 4las7
HorDi7 199:7 Perugini7 Leone7 Gailuci7
Lauriola7 199:7 Caprara7 4arbaranelli7
4orgogni7 Perugini7 199:B7 >ranceD
AMar1ielde7 199:B7 ungar A,e "aad7
&misDeU7 199:B7 croat AMlacic7
TneDo1ic7 199:B7 aMara7 limb 1orbit
!n (nsulele &olomon I orissa7 limb
1orbit !n (ndia AWhite7 19C@B7 dialecte
LaponeDe A4ond7 19897 19C97 4ond I
Horgas7 19C:B7 >ilipineD AChurch I
TatigbaU7 19C9B A;@B< 'oate au
e1ideniat soluii >actoriale optime de =
super>actori7 de5i nu toate au >olosit
metodologia standard de selecie<
%1ident7 solubile >actoriale preDint
di>erenieri mai ales !n ceea ce
pri1e5te ordinea semni>icaiei
AutilitateaB >actorilor pentru 1arianta
comportamentului 1orbitorilor
di1erselor limbi7 dar 5i !n ceea ce
pri1e5te compoDiia intra>actorial7
>aetele 5i semni>icaia lor<
+li autori7 precum americanii Costa 5i
McCrae7 19C=7 sau Rohn7 199@ A;1B7
au utiliDat !n studiile menite s
conduc ia instrumente pentru
msurarea celor = super>actori
depoDitul de date o>erit de
coninuturile unor teste anterioare< ,e
eKemplu7
96
Costa 5i McCrae utiliDeaD &calele
4ig Hi1e de :o de adLecti1e bipolare
ale Pui Goldberg comb!n#ndu3le cu un
set suplimentar de alte :o scale de
adLecti1e< (n combinaie cu o 1ersiune
timpurie a testului *%) Acare a1ea
doar 9 scale pentru ne1rotism7
eKtra1ersie 5i deschidereB acestea
sunt administrate subiecilor<
"eDultatele7 analiDate >actorial7
conduc spre modelul de = mari
super>actori AMcCrae7 199@ A;;B7
>actori care ast>el pot >i msurai printr3
un >ormat mai traditional dec#t listele
de termeni< &tudiul realiDat !n
continuare de cei doi americani a
introdus !n chestionarul *%) P( dou
noi scale7 agreabilitatea 5i
con5tiincioDitatea7 ast>el !nc#t din
19C8 instrumentul era complet 5i
considerat ca surs primar pentru
obinerea celor cinci >actori< &tudii
eKperimentale !n continuare au
urmrit delimitarea empiric a >aetelor
>actorilor si 1alidarea empiric
utiliD#nd !n paralel alte chestionare
AMMPt7 M4'(7 %P(7 P"H 3 Personality
"esearch Horm7 GV'&7 WigginsM
(nterpersonal +dLecti1e &cales7
4locUGs Cali>ornia Q3&et7 +CL 3Gough3
$eilbrun ChecU List]<
!n planul instrumentelor propriu3Dise7
se lucreaD >ie cu teste structurate !n
>iecare limb7 >ie >olosind traduceri
acreditate7 eKperimentate 5i analiDate
>actorial<
C form7 aceste instrumente sunt
de dou tipuri6 iiste de adLecti1e 5i
chestionare de personallitate< ,intre
cele mai studiate empiric 5!
utiliDate liste de adLecti1e
menionm6
=@ 3 4"& A4ipolar "ating &calesB7
respecti1 lista de adLecti1e
Goldberg7 19C17 care conine
adLecti1e !n scale bipolare0
repreDint marcrii standard pentru
structura >actor!al 4ig Hi1e 5i
const din scale de e1aluare !n 9
puncte A1@ pentru >iecare dintre
cei = super>actoriB
(+&3" Ainterpersonal +dLecti1e &cales
3 "e1isedB construit de
98
Wiggins7 199@ Ace 1a >i preDentat !n
capitolul despre modelele
circumpleKeB0
4+"& A4ipolar +dLecti1e "ating
&calesB7 care cuprinde 189 de
adLecti1e bipolare organiDate !n scale0
&+C41H A&hort +dLecti1e ChecUlist
4ig Hi1eB7 un checU list care
cuprinde =o de adLecti1e bipolare
pentru cele = scale0 rediDat de
Perugini7 Leone7 Galluci7 Laurinla7
1999
Chestionarele cele mai eKperimentate
5i cunoscute sunt6
*%) P( " A*%) Personality (n1entory
"e1isedB7 Costa I Mc<
Crae7 1 9C90
PPQ APro>essional Personality
QuestionnaireB7 Tline I Lapham7
199;0
GDPI-llI, GucBerman-Duhlman
Personalit> Inventor> forma
a III-, )99J:
3 4HQ A4ig Hactor
QuestionnaireB7 Caprara7
4arbaranelli7
4orgogni7 Perugini7 1999 A;9B<
(n 19997 )stendor> I +ngReitner A;:B7
realiDeaD un studiu comparati1 pe
di>erite instrumente care !5i propun s
msoare cei cinci super>actori6 *%)
Pl3"< PPQ7 VTPQ3(((7 +utorii
analiDeaD capacitatea scalelor
acestor trei chestionare de a e1idenia
cei = super>actori7 lucr#nd cu o list de
adLecti1e7 deci un instrument deri1at
direct dintr3un studiu leKical6 4+"&
Ascoruri >actoriale deri1ate din scale
de e1aluare c_ 189 de adLecti1e
bipolareB<
,atele rele1 pentru *%C Pl3"
capacitatea cea mai 1eridic de a
ob>ine date pentru msurarea celor =
super>actori< Celeleite dou
chestionare7 PPQ 5i VTPQ3((( preDint
!ncrcturi >actoriale mai puin clare7
scalele respecti1e >iind puternic
!ncrcate pentru mai muli >actori
simultan7 sau nu au nici o !ncrctur
>actorial clar pentru 1reunul dintre
cei =< +st>el7 de eKemplu7 nici una
9C
dintre cele = scale ale testului PPQ
Ainsecuritate7 bl#ndee7 intro1ersie7
con5tiincioDitate7 con1en>ionalitateB nu
preDint o !ncrctur semni>icati1
pentru >actorul ne1rotism0 scalele
insecuritate7 intro1ersie7
con1e>ionalitate contribuie toate
semni>icati1 ( factorul deschidere
*!intelectual!.: scalele bl#ndee I
intro1ersie7 contribuie semni>icati1 (
factorul agreabilitate< &ituaia este
asemntoare pentru VTPG$(m7 unde
nici una dintre cele = scale ale testului
Aimpulsi1itate7 ne1rotism3anKietate7
agresi1itate3ostilitate7 acti1ism 5i
sociabilitateB nu contribuie ( factorul
intelectual *deschidere.: de
asemenea7 scalele impulsi1itate 5i
sociabilitate contribuie semni>icati1
pentru >actorul eKtra1ersie7 iar scalele
impulsi1itate 5i acti1ism contribuie
semni>icati1 ( factorul
con5tiincioDitate<
.ltima cercetare european
deD1oltat de $endriUs7 $o>stee7 de
"aad7 +ngleitner a condus !n 199= (
instrumentul <<Pl *Inventarul de
personalitate a celor + mari
factori., !n trei 1ersiuni standardiDate6
olandeD7 engleD 5i german<
Chestionarul cuprinde 1@@ de !tem!
scuri 5i concrei pentru auto 5i
eteroe1aluare 5i permite obinerea
scorurilor generale ( cei + mari
factori, precum 5i scorurile pentru
:@ de >aete bipolare Aamestecuri a
celor = mari >actoriB<
/' SUPER(AaORI=
PERSONALIT9T? 4! (A.ETELE
ACESTORA
PreDentarea super>actorilor o realiDm
din perspecti1a cercetrilor celor mai
elaborate7 respecti1 cele realiDate de
echipele conduse de Costa I McCrae
A;=B< (n preDent7 s3au 1alidat c#te 6
>a>ete pentru >iecare dintre
super>actori< ,esigur7 a1#nd !n
99
1edere speci>icitatea !nalt a acestor
tipuri de instrumente pentru cultura
limbii respecti1e7 eKist posibilitatea7
care se !ntreDre5te din datele de
cercetare ale echipelor olandeDe 5i
italiene7 ca structura intra>actorial a
celor = super>actori s di>ere !n
1ariatele spatii ling1istice7 con>orm a
ceea ce populaia 1orbitoare !n mod
speci>ic consider utii !n e1aluarea
comportamentului 2 personalitii<
*%-")'1&M A*B
%ste considerat domeniul ceP mai
cercetat al personalitii< ,e>init ca
stabilitate emoional 2 adaptare >at
de ne1rotism 2 neadaptare ACosta7 Mc
Crae7 199; A;6B< 'endina general de
a tri a>ecte negati1e precum teama7
tristeea7 Lena<7 m#nia7 1ino1ia7
deDgustul repreDint mieDul acestui
>actor< !n msura !n care acest tip de
a>ecti1itate in>lueneaD adaptarea7 !n
coninutul acestei dimensiuni intr 5i
tendina de a a1ea idei iraionale7
Mcderea capacitii de control a
impusurilor7 de a >ace >at stresului<
,imensiunea ca atare repreDint
aspecte ale normalittii psihice<
%Ktrema ne1rotismului 3 scorurile
!nalte 3 este !ns interpretabil !n
sensul unui risc de deD1oltri
psihiatrice dar >r ca semni>icaia
psihopatologic s >ie obligatorie6 pot
eKista situaii de scoruri !nalte >r ca
1reo tulburare psihiatric s[ poat >i
e>ecti1 diagnosticat ca atare< ,e
asemenea7 trebuie menionat c nu
toate tipurile de tulburri psihiatrice
antreneaD o simptomatic care s[
implice ni1ele !nalte de ne1rotism<
%Ktrema opus 3 scorurile Loase 3
repreDint stabilitatea emotinal#0 !n
>ata stresului ast>el de persoane
rm#n calme7 relaKate7 cu un
temperament !n general egal<
1@@
Ha>e>ele *e1ro>ismului
*( +nKietatea
"epreDint tendina de a trat temeri7
!ngriLorri7 nelini5ti7 ner1oDitate7
precum 5i de a preDenta o anKietate
liber7 ne>iKat pe anumite coninuturi<
*i1elele !nalte7 de5i scala nu msoar
>obii sau temeri speci>ice7 pot antrena
5i ast>el de simptome< *i1elele
scDute7 repreDint calmul7 relaKarea<
*; )stilitatea
*i1elul !nalt semni>ic tendina spre
stri >rec1ente de m#nie7 stri de
>rustrare7 !n1er5unarea< %Kprimarea
propriu3Dis a acestor stri a>ecti1e
depinde !n bun msur de ni1elul
agreabilittu< %Kist o corelaie !ntre
deDagreabilitate 5i ostilitate !nalt<
Polul opus repreDint tendina de a nu
se !n>uria u5or7 de a preDenta o stare
pre1alent de com>ort psihic<
*9 ,epresia
%ste cel mai bun predictor pentru
starea de bine7 de G>ericire generalG<
Polul depresi17 indic tendina spre a
tri predominant a>ecte de tip
depresi10 stri de 1ino1ie7 tristee7
descuraLare7 lips de speran7
singurtate< Polul opus !nseamn
ineKistenta acestei tendine7 dar nu 5i
predominanta strilor de 1eselie 5i
lips de griLi7 aspecte care >in de
eKtra1ersie<
*: Con5tiina de sine AeKageratB
+ >ost descris ca un >actor de
anKietate social 5i timiditate7 !n
sensul accenturii strilor a>ecti1e de
ru5ine7 sensibilitate ia ridicol7 de a se
simi !ncurcat !n preDenta altora7 de a
tri sentimente de in>erioritate< Polul
opus nu atrage 5i stri de !ncredere
sau abiliti sociale7 dar indic >aptul
c ast>el de persoane se tulbur mai
puin !n situaii sociale penibile<
1@1
*=6 (mpulsi1itate
(ncapacitatea de autocontrol a
impulsurilor 5i dorinelor< ,orinele Ade
a >uma7 a poseda7 a m#nca<<<B sunt
percepute ca >iind prea puternice7
indi1idul se simte incapabil s 1e
reDiste0 de5i7 ulterior7 poate regreta un
anumit comportament< Polul opus
preDint capacitatea de a reDista (
tentaii 5i >rustrri< (mpulsi1itatea nu
!nseamn !n acesta >aet nici
spontanei etate7 nici timp rapid de
deciDie7 nici asumarea riscului<
*66 -ulnerabilitate
+spectele psihice ale acestei trsturi
se re>er ( vulnerabilitatea fat de
stres< +st>el7 polul ridicat semni>ic
incapacitatea de a >ace >at stresului7
cu tendina de a de1eni dependeni7
panicai7 lipsii de speran !n situaiile
de urgent< Polul scorurilor Loase
antreneaD autoaprecierea de
competent 5i stp#nire !n >ata
stresului<
,intre trsturile e1ideniate prin unele
liste de adLecti1e bipolare apar ca
descriptori ai ne1rotismului6 isteric 1s<
tcut7 ne1rotic 1s< cu !ncredere !n sine7
ner1os 1s< calm7 anKios 1s< lini5tit7
depresi1 1s< stabil A&+C4(H7 1999
A;8B0 anKios7 capricios7 dominat de
dispoDiii7 temperamental7 in1idios7
emoti17 iritabil7 agitat7 gelos7 sensibil7
ner1os7 nesigur7 temtor7 !5i pl!nge de
mil7 >oarte !ncordat >at de lipsit de
in1idie7 neemoti17 relaKat7
imperturbabil7 neeKcitabil7 nesolicitant
AGoldberg7 199; A;CB0 plin de griLi7
tensionat7 anKios7 agitat7 hipersensibil7
cu tendina spre culpabiliDare7
con5tiin de sine7 !ncordat7
supraeKcitabil >at de lipsa con5tiinei
de sine7 >r toane7 stabil7 neanKios 5i
neagitat7 calm7 !n largul su7 relaKat7
>r ner1oDitate7 >r griLi d Wiggins7
199@A;9B<
1@;
%Y'"+-%"&(+ A%B
,omeniul dimensiunii eKtra1ersie7 a5a
cum apare din cercetrile empirice7
cuprinde o multitudine de trsturi7
mai ales pe acelea care sunt u5or
sesiDabile !n comportamentul curent<
*u ne putem a5tepta ca o serie de
aspecte speci>ice eKtra1eriei 2
intro1ersiei dar mai puttn 1iDibile 2
obser1abile direct s >ie clar delimitate
d1< Rung7 19;1 A9@B< ,e asemenea7 din
acela5i moti17 comportamentul
intro1ert este 5i mai srac !n aspecte
di>ereniale<
+st>el7 eKtra1ertul apare sociabil7 se
simte !n largul su printre oameni 5i
grupuri mari7 este a>irmati17 acti17
1orbre0 !i place ceea ce este
eKcitant7 stimulati17 cu o dispoDiie !n
general 1esel7 energic 5i optimist<
!n cultura american de eKemplu7
prototipul eKtra1ertului este 1!nDtorul7
comerciantul7 !ntreprinDtorul<
(ntro1ersia apare delimitat mai ales
prin raportare 1a comportamentul
eKtra1ert 3 ca lips a eKtra1ersiei0
indi1idul este reDer1at7 dar nu
neprietenos7 independent7 lini5tit >r
a >i greoi< Hr a su>eri !n mod
necesar de anKietate social7 pre>er
s >ie singuri7 5i de5i nu au eKuberanta
eKtra1ertilor7 nu sunt ne>ericii sau
pesimi5ti< ,atele de cercetare se
distaneaD ast>el de unele dintre
aspectele incluse traditional !n
aceast dimensiune7 pe care !ns 1e
1om regsi !n chestionare precum
cele construite de %ysencU7 Cattell7
Gough Aca s nu menionam dec#t pe
cele mai importanteB<
Haetele eKtra1ersiei
%h Cldura 2 entuDiasm
Ha>et[ rele1ant pentru eKtra1ersia
perceput7 indic un comportament
dominat de a>ecti1itate 5i prietenos0
persoane care se apropie u5or de
ceilali7 se ata5eaD u5or< L polul
opus, nu apare cu necesitate
lipsa de compasiune pentru
alt_ sau
1@9
ostilitatea7 c! un mod mai distant7
>ormal7 reDer1at de conduit< !n
cercetrile lui Costa 5i McCrae d91]7
apare ca >und >a>eta cea mai
apropiat de super>actorul
agreabilitate !n relaiile interpresonale7
dar se distinge printr3un aspect de
cordialitate 5i participare cald7
a>ecti1 care nu este inclus !n
agreabilitatea propriu3Dis[<
%;6 &piritul gregar
,e>init ca pre>erin pentru compania
altora< Potul opus indica tendina
contrar7 de a e1ita chiar compania
altora<
%96 +>irmarea
Haeta indic un comportament
dominant7 ptin de >or7 cu
ascendent social0 persoane care
1orbesc cu u5urin7 >r s eDite 5i
de1in de obicei liderii grupurilor de
apartenen< L polul opus, sunt
cei care prefer s rm#n !n >undal
5i s lase altora griLa a>irmrii sau
1orbirii<
%:6 +cti1ismui
(n comportament se rele1 printr3un
tempo ridicat7 plin de energie7 ne1oLa
de a >ace mereu ce1a< Polul opus
indic pre>erina pentru loisir7 un
tempo mai relaKat >r ca acestea s
>ie interpretabile ca lene7 comoditate
d9;]<
%=6 Cutarea eKcitrii
(ndic o pre>erin pentru stimulare7 o
1iat eKcitant0 ast>ei de persoane
pre>er culori 1ii7 medii Dgomotoase7
pericolul< L polul opus7 pre>er o
anumit monotonie pe care ceilali ar
putea3o considera plictiseal 2
plictisitoare< L e(trem, factorul
poate fi un indiciu pentru
comportamentul de tip psihopat
&a cum este descris de MMPI"
%66 Calitatea poDiti1 a strilor
emotionale
"epreDint tendin>a de a tri stri
emotionale poDiti1e precum bucuria7
1eselia7 >ericirea7 iubirea7 eKcitarea0
persoanele r#d cu
1@:
u5urin7 sunt optimi5ti 5i satis>cui
de 1iat< Cercetrile lui Costa I
McCrae A99B indic sentimentul de
satis>acie !n >ata 1ieii 5i de >ericire7
corelat at#t cu super>actoruP
ne1ro$sm Acorelaie negati1B7 c#t 5i
cu eKtra1ersia< Haeta %6 apare
empiric ca cea mai rele1ant !n
predictia strii de >ericire< L polul
opus fr a >i cu necesitate ne>ericii7
indi1iDii sunt mai puin eKuberani 5i
lipsii de 1er1<
Hactorul eK>ra1ersie apare
caracteriDat prin adLecti1e bipolare
precum6 eKtra1ersie 1s< intro1ers!e7
sprinten 1s< ne1orbre>7 conductor
1s< timid7 cople5itor 1s< tcut7 plin de
1iat 1s< plictisitor A&+C4(HB0
eKtra1ert7 1orbre7 a>irmati17 1erbal7
energic7 direct7 acti17 !ndrsnet7
1iguros7 >r constr#ngeri >at de
intro1ert7 ru5inos7 lini5tit7 reDer1at7
ne1orbret7 inhibat7 se retrage7 timid7
nea1enturos AGoldberg7 1 99;B0
dominant7 a>irmati17 dominator7 plin de
>or7 cu !ncredere !n sine7 sigur de
sine7 >erm7 persistent >at de bl#nd7
ru5inos7 timid7 >r >ora7 indirect7
>ricos7 neagresi17 neautoritar A(+&3"7
Wiggins7 199@B<
,%&C$(,%"%+ A)B
Mai pu>in cunoscut ca celelalte dou7
eKista un relati1 deDacord !n pri1ina
coninutului de trsturi ai acestui
super>actor<
%lementele care apar !n cercetrile
empirice ale lui Costa 5i McCrae A9:B
sunt6 imaginaie acti17 sensibilitate
estetic7 atenia pentru 1iata 5i
simmintele interioare7 pre>erina
pentru 1arietate7 curioDitate
intelectual7 independenta !n modul
de a g#ndi lucrurile< +ceste aspecte
nu se asociaD !n mod necesar cu
educaia sau inteligenta general de
aceea autorii pre>er denumirea de
deschidere7 alternati1ei de G>actor
intelectualG< &unt
1@=
cuprinse 5i aspecte stilistice7 ale
inteligentei7 dar numai partial7 precum
g#ndirea di1ergent< Pot eKista
persoane inteligente dar cu o g#ndire
limitat ( realitatea trit0 5i
re1ersul7 indi1iDi >oarte deschi5i7 dar
cu o capacitate intelectual modest<
&pre deosebire de unele teorii
contemporane asupra abilitilor
cogniti1e7 Costa 5i McCrae nu
consider msurile abilitii cogniti1e
ca in#nd de s>era personalitii
propriu3Dise7 de5i unele con>igurri
>actoriale aduc !n imagine un ast>el de
aspect7 mai puin clar delimitat7 pe
locul 6 A9=B<
Polul lipsei de deschidere duce I
un comportament conservator,
cu preferin pentru >amiliar7 cu o
1ia># a>ecti1 Gcu surdinG ACosta I
McCrae A96B< Lipsa de deschidere nu
!nseamn intolerant sau agresi1itate
autoritar 3 aspecte care >ac obiectul
>aetelor scalei de agreabilitate< (n
acela5i sens7 deschiderea nu
!nseamn lips de principii< +utorn
americani nu consider cu necesitate
deschiderea ca un super>actor 1aloros
3 1aloarea deschiderii sau lipsei de
deschidere depinde de conteKtul
situational<
Haetele deschiderii
@1 ,eschidere spre >anteDie
Cu o imaginaie 1ie< -iseaD nu
pentru a scpa din situaie7 ci pentru
c ast>el !5i creaD o 1iat interioar
bogat 5i plin< Cei a>lai ia polul opus
sunt mai proDaici7 pre>er ca mintea
s[ 1e lucreDe !n limitele a ceea ce >ac
aici 5i acum<
@; ,eschidere !n plan estetic
Persoane care apreciaD pro>und arta
5i >rumosul ApoeDia7 muDica7 pictura !i
capteaDB7 >r ca aceasta s 5i
implice talent artistic deD1oltat sau
bun gust0 mai degrab acest tip de
deschidere !i conduce spre lrgirea
cuno5tinelor din domeniile
1@6
respective" 1 polui opus, sunt
cei fr interes pentru art 5i >rumos<
@9 ,eschidere spre modurile proprii
de a simi
+spectele acestui >actor 1iDeaD o
apreciere >at de tririle 5i
sentimentele interioare0 emoiile >iind
considerate ca o parte important a
1ieii7 ele sunt 5i >oarte di>ereniate 5i
!n acela5i timp mai pro>unde dec#t (
ali oameni< L polul opus, afectele
sunt mai puin di>ereniate7 mai
degrab directe7 lipsite de nuane7
persoanele de acest tip nici nu 1e
acord 1reo aten>ie deosebit<
@: ,eschidere !n planul aciunilor
%Kist 1a acest >actor7 dominant7
dorina de a !ncerca >el de >el de
acti1iti7 noi locuri7 sau chiar de a
m#nca m#ncruri noi7 neobi5nuite<
,e3a lungul timpului7 !ncearc tot >elul
de hobiuri< L polul opus, se
manifest ne1oia de a se ancora !n
ceea ce este deLa !ncercat sau
Gade1ratG7 de a nu se schimba nimic<
@= ,eschiderea in plan ideatic
*umit de unii curioDitate intelectual
AH!sUe7 19:9B >actorul implic o
deschidere a interesului7 a GmintiiG
pentru noi idei7 aspecte
necon1entionale7 pre>erina pentru
discutn 5i argumentri >iloso>ice< ,e5i
nu implic !n mod necesar inteligenta
ca abilitate !nalt deD1oltat7 poate
contribui !n timp ( dezvoltarea
potenialului intelectual ACosta I
McCrae A98B< Polul opus7 indic o
curioDitate srac7 interese limitate7
centrare pe o problematic restr#ns<
@6 ,eschidere !n planul 1alorilor
+st>el de persoane au ca trstur
speci>ic >aptul c sunt gata mereu s
reeKamineDe 1alorile7 >ie ele sociale7
politice7 religioase etc< *u iau nimic ca
garantat< L polui opus, sunt
persoanele care tind s accepte
autoritatea 5i tradiiile onorate !n
cultura
1@8
respecti17 >iind !n genere
conser1atori 5i dogmatici A"oUeach7
196@A9CB<
(n domeniul adLecti1elor gama este
relati1 larg !n >uncie 5i de accepia
caracteristic< +st>el instrumentul
italian7 denume5te >actorul
Gdeschidere mental 1s<
G!nchidere2opacitate mentalG cu
adLecti1ele necon1entional 1s<
traditionalist7 recepti1 1s< neliberal7
eclectic 1s<conser1ator7 creati1 1s<
con1entional7 treaD 1s< iubitor de
obiceiuri A&+C4(HB< (nstrumentul creat
de Goldberg7 denume5te >actorul
GintelectG7 descris de adLecti1ele6
intelectual7 creati17 compleK7
imaginati17 strlucitor7 >iloso>ic7 artistic7
pro>und7 ino1ati17 introspecti1 >a> de
neintelectual7 neinteligent7
neimaginati17 necreati17 simplu7
neso>isticat7 nere>leKi17 lipsit de spirit
de obser1aie7 >r interogaii7
super>icial< -arlnata lui Wiggins7
denume5te >actorul Gdeschidere (
e(perienG7 5i !l descrie prin6
>iloso>ic7 pre>erin pentru g#ndire
abstract7 imaginati17 re>leKi17 cu
interese literare7 cu tendina de a pune
!ntrebri7 indi1idualist7
noncon1entional7 cu mintea deschis
>at de con1entional7 neartistic7
neliterar7 nere>leKi17 necompieK7
neimaginati17 neabstract7
necercet#tor7 >r s35i pun !ntrebri7
ne>iloso>ic<
+G"%+4(M+'% A+]
Hactorul agreabilitate apare7 asemeni
eKtra1ersiei7 ca dimensiune pregnant
interpersonal< +spectele centrale ale
>actorului sunt6 altruismul7 un
comportament cooperant7 simpatetic
5i de aLutorare a aitora7 cu tendina de
a considera pe ceilali ia >el de
simpatetici 5i gata s 1e o>ere
spriLinul< .neori7 ni1elele !nalte
semni>ic 5i tipul de persoan
dependent ACosta I McCrae7
199@A99B<
1@C
)pusul descrie un comportament
dominant 5i antagonist7 egocentric7
sceptic >at de inteniile altora7
competiti1< +desea7 empiric7
repreDint o persoan narcisist7
antisocial7 uneori cu posibile tulburri
de tip paranoiac ACosta st McCrae7
199@ A:@B<
Haetele agreabilit[>_
+l !ncredere
Hactorul indic !n plan empiric o
dispoDiie spre un comportament
!ncreDtor7 care !i consider pe ceilali
one5ti 5i bine3inten>ionati< L polul
opus apar cinicii sau scepticii
care consider pe ceilali >ie
periculo5i7 >ie lipsii de onestitate<
+;6 &incer !n eKpresia opiniilor7 !n
conduit
.n ast>el de >actor7 intrat !n
componenta agreabilitatii se re>er ia
un mod deschis7 sincer7 >ranc 5i
ingenios de mani>estare< L polul
opus sunt cei crora 1e place s
manipuleDe pe ceilali prin >latri7
!n5elciune7 minciun 5i care
consider aceste tactici ca deprinderi
sociale necesare7 iar pe cei opu5i lor7
nai1i<
+utorii obser1 relati1 ia interpretarea
>actorului7 necesitatea de a nu eKtinde
semni>icaia sa dincolo de
comportamentul interpersonal0 ast>el
de persoane tind ca !n modul de a35i
eKprima g#ndurile7 emoiile reale s
>ie indireci7 precaui7 manipul#nd >elul
de eKprimare< ,eci nu trebuie
interpretat ca >iind ei !n5i5i
manipulati1i 5i lipsii de onestitate<
+9 +ltruism
+st>el de persoane au un interes acti1
pentru binele altora7 sunt genero5i7
plini de consideraie7 gata s[ aLute< L
polul opus, sunt cei centrai pe
propria persoan2care eDit s[ se
amestece !n problemele altora<
1@9
+: 4un1oina
Hactorul se mani>est mai ales (
nivelul conflictului interregional2
persoane care au tendina s
cedeDe7 s35i inhibe agresi1itatea7 s
uite7 s[ ierte0 rele1ant este bl#ndeea
si amabilitatea< L polul opus,
agresivitatea, tendina spre
competiie 5i eKprimare direct a
m#niei7 ener1rii7 >uriei<
+= Modestia
Mode5ti7 umili >r ca !n mod necesar
s 1e lipseasc !ncrederea !n sine
sau autoaprecierea< Polul opus
aparine celor care se consider
superiori altora7 iar ceilali !i consider
arogani sau !ncreDui< *i1elul
patologic al lipsei de modestie >ace
parte din sindromul narcisist A:1B<
+6 4l#ndeea
Haeta indic atitudini de simpatie 5i
preocupare >at de semeni6 sunt
sensibili ( nevoile altora, I latura
social a politicului< L polul opus
sunt cei mai duri, cu inima
!!mpietritG7 prea puin simitori 5i de
loc milo5i0 se consider reali5ti7
raionali7 condu5i de logica rece<
+greabilitatea este un super>actor !n
genere necontro1ersat< %Kist !ns
unele deosebiri !ntre datele de
cercetare care au condus echipa
american spre de>inirea >aetelor de
mai sus7 5i adLecti1ele descriptori din
scalele de termeni bipolari< +st>el6
altruist 1s< cinic7 a>ecti1 1s<
rDbuntor7 simpatetic 1s<
indi1idualist7 ospitalier 1s< egoist7
ne1iolent 1s< suspicios pentru lista
italian A&+C4iHB0 bl#nd7 cooperant7
simpatetic7 cald7 !ncreDtor7 plin de
consideraie7 plcut 7 agreabil7 o>er
aLutorul7 generos >at de rece7 lipsit de
bl#ndee7 nesimpatetic7 ne!ncreDtor7
dur7 care pretinde altora7 bdran7
egoist7 necooperant7 necaritabil
dGoldberg7 199;B0 bl#nd7 amabil7
tandru7 drgu7 caritabil7
11@
simpatetic7 se acomodeaD7 >r
moLicie >at de lipsit de cldur7
necaritabil7 crud7 cu inima de piatr7
dur7 nesimpatetic7 rece AWiggins7
199@B<
C)*Z'((*C()V('+'%+ ACB
,omeniul acestui >actor se re>er (
autocontrol sub aspectul
capacitii de autorganiDare7
!ndeplinire a !ndatoririlor7 plani>icrii0
sunt persoane care !5i de>inesc si
urmresc scopurile7 hotr#$ 5i cu
1oina >ormat< +utorii americani
consider c realiDrile de 1a3loare din
orice pro>esie7 >ie 5i una artistic7 tin
de acest super>actor 5i de >aetele
sale< &unt oameni scrupuio5i7 de
!ncredere7 punctuali< Polul opus nu se
caracteriDeaD cu necesitate prin lipsa
de simt moral7 dar apare o mai
scDut eKactitate !n aplicarea
principiilor morale7 o manier
u5uratic de a35i urmri 2 !ndeplini
sarcinile< &unt date empirice care
indic tendina spre hedonism 5i
interesul dominant pentru 1iata
seKual ACosta I McCrae7 19C6 A:;B<
Haetele conJtiincioDitoii
C( Competenta
Conine sentimentul de a >i competent7
capabil7 prudent7 e>icient0 sunt oameni
!n general pregtii pentru 1iata< Polul
opus semni>ic o !ncredere redus !n
propriile capaciti< ,intre cele 6
>aete7 competenta se asociaD cel
mai bine cu sLimo de sine 5i centrul de
control interior ACosta7 McCrae I ,ye7
1 991 A:9B<
C; )rdinea
(ndi1iDi bine organiDai7 limpeDi7 clari6
!5i pstreaD lucrurile ( locurile lor"
Polul opus indic o autoapreciere
scDut pri1ind organiDarea 5i modul
pu>in metodic de lucru< !mpins (
e(trema, factorul de ordine poate
face parte din sindromul
compuisiv
111
C96 &irn>ul datoriei
Condus de con5tiin7 de
responsabilitatea asumrii con5tiente7
persoana adera strict ( principii
etice, !5i urmre5te scrupulos
!ndatoririle morale< L polul opus
apare un comportament mai
degrab supus !nt#mplrii 5i7 !ntr3o
msur7 nu te po>i baDa 5i nu poi
a1ea !ncredere !ntr3o ast>el de
persoan<
C: ,orina de realiDare
Hactorul structureaD at#t ni1elul de
aspiraie c#t 5i perse1erenta !n
realiDarea lui0 repreDint acei indi1iDi
harnici7 care35i conduc 1iata dup o
anume direc>ie< *i1elele >oarte ridicate
!ns pot indica o prea mare in1estire a
1ieii eKclusi1 !n aceast direcie7 a
muncii7 a carierei !n sensul
sindromului GXorUaicohoiicG Aahtiai
dup muncB< L e(trema opus
apar apaticii7 chiar lene5ii7 care nu se
conduc dup dorina reu5itei7 1e
lipse5te ambiia 5! scopul bine
preciDat7 >r a tri insatis>acii pentru
ni1elul scDut al reu5itei<
C= +uto3discip.na
"epreDint capacitatea de a !ncepe o
sarcin 5i a o duce ( bun sf#r5it !n
ciuda plictiselii7 sau altor posibile
distrageri ale ateniei0 sunt oamenii
care se moti1eaD pentru a duce (
bun sf#r5it ceea ce !ncep< L polul
opus, tendin%-a este de a am#na
!nceperea aciunii7 a se descuraLa cu
u5urin7 a prsi ceea ce au de >cut7
deci o scDut auto3disciplin< &e >ace
5i aici deosebirea7 con>orm datelor
empirice7 !ntre autocontrolul care duce
( disc!piin 5i cel responsabil de
impulsi1itate0 impulsi1ii nu reDist s
>ac ceea ce nu 1or din lipsa
stabilitii emotionale7 !n timp ce
ceilali nu se pot >ora s >ac ceea ce
ar dori din lipsa unei moti1rii
adec1ate ACosta I McCrae A::B<
11;
C6 ,eliberare
Haeta repreDint tendina de a g#ndi
atent !nainte de a aciona7 chibDuin
si precauia >iind aspectele centrale
ale >actorului< L e(trema cealalt
apar cei pripi]P7 care acioneaD >r
s Ludece consecinele< (n 1arianta
cea mai bun sunt mai spontani si7 1a
ne1oie7 capabili s decid<
Hactorul este descris !n plan adLecti1aP
ast>eP6 scrupolos 1s< imprecis7 precis
1s< deDordonat7 ordonat 1s< lipsit de
Ludecat7 meticulos 1s< iresponsabil7
harnic 1s< inconstant A&+C4(HB0
organiDat7 sistematic7 eKact7 practic7
curat7 e>icient7 atent7 lini5tit7 con5tient7
prompt >at de deDorganiDat7
negriLuliu7 nesistematic7 ine>icient7 pe
care nu te bo>i baDa7 nepractic7
negliLent7 inconsistent7 haDardat7
neatent AGoldbergB0 organiDat7
ordonat7 clar7 curat7 e>icient7 plani>icat7
sistematic7 eKact7 cu auto3disciplin7
de !ncredere7 >at de uituc7 care nu
inspir !ncredere7 nepractic7 >r
disciplin AWigginsB<
2' DATE DE CERCETARE PRIVIND
LEGTURA DINTRE BIG (IVE 4!
SUPER(ACTORII MOTIVATIONAL@
,e5i !n structura >actoriat a
super>actorilor7 structur stabilit
empiric7 sunt captate aspecte care >in
e1ident de moti1aie7 stricto3sensu ei
nu repreDint resorturile moti1ational
o5a cum sunt eie studiate distinct de
teorii ale moti1aiei7 ale 1alorilor etc<
-om preDenta !n cele ce urmeaD
c#te1a reDultate ate unor cercetri
eKperimentale care au a1ut ca scop
posibila corelare a super>actorilor cu
domeniul moti1aiei7 considerat
distinct< ^ Cercetri curente asupra
moti1aiei se aKeaD !n general pe
119
Gunitile de ni1el mediuG ACantor7
199@ A:=] precum sarcinile
eKisteniale7 proiectele personale7
care sunt considerate o punte !ntre
trsturi7 g#ndire 5i comportament<
+cest tip de moti1aii sunt analiDate de
obicei prin opiunile 2 alegeriile de Di
cu Di 5i prin constructele speci>ice
indi1idului studiat ACantor I VirUel7 1
99@ A:6B<
,intre cercettorii care au abordat !n
aceast 1iDiune corelaia !ntre
proiectele personale 5i super>actorii
personalitii sunt !n 1 99;7 Little7
Lecci I WatUinson 5i !n 1 99:7
"oberts I "obins A:8B< -iDiunea celui
de al doilea studiu este >ocaliDat !ns
pe aspiraiile de termen lung precum6
ne1oia unei cariere7 ne1oia de a a1ea
>amilie !n sens traditional7 sau un
anume stil de 1iat7 despre care
consider c sunt mai semni>icati1e !n
msura !n care7 ast>el de scopuri de
termen lung 1or in>luenta 1iata
persoanei de3a lungul anilor Anu al
unor sptm!ni sau Dile 5i !n acela5i
timp antreneaD insuP !n construcia
des>5urat a unui conteKt social
speci>ic Ade eKemplu deD1oltarea unei
>amilii numeroase7 coerenta !n modul
de a triB< +ceste conteKte speci>ice
au cel mai adesea o natur
interpresonal 5i pot re>lecta realiDri
Gcare au consecine pentru
deD1oltarea persoaneiG A"oberts I
"obins A:CB<
&tudiul eKperimental al tuturor tipurilor
de scopuri eKisteniale posibile 3 9C 37
a condus ( delimitarea factoriai
a 8 super>actori moti1ationalP care 1e
grupeaD coerent7 omogen7
independent< +st>el7 de>inite de
"oberts I "obins apar trebuinele de6
1< &tatut 5i prestigiu Acare grupeaD
ne1oia de a a1ea o carier de
prestigiu7 sau un statut superior7 a
de1eni un om de a>aceri eKecutant7 a
a1ea propria a>acere7 a a1ea o
carier7 a te pregti pentru absol1irea
studiilor7 a a1ea un standard de 1iat
!nalt 5i bogieB0
11:
"ealiDri creati1e Atrebuina de a
produce !n domeniul artistic7
a scrie opere de >iciune 5i poeDie7 a >i
un muDician realiDat7 a
realiDa per>ormante !ntr3un domeniu al
artei7 a spriLini acti1itile
artistice 5i artele >rumoaseB0
&copuri comunitare Aa aLuta pe al>!i
a>lai ( nevoie, a munci
pentru bunstarea altora7 a lua parte
( servicii publice 5i de
1oluntariat comunitarB0
=22M2 de 1iat eKcitant A a se distra7 a
tri o 1iat eKcitant7 a tri
noi 5i 1ariate eKperiene de 1iatB0
(n>luent politic Aa a1ea in>luent !n
problemele politice7 a
de1eni un lider comunitarB0
6< "elaii de >amilie satis>ctoare
Aa a1ea relaii maritale
satis>ctoare7 a a1ea copii7 -r face
pe prini m#ndri7 a a1ea
relaii de >amilie armonioaseB0
," ?copuri spirituale *a participa
I activiti religioase7 -ti centra
atenia pe 1iata spiritual proprieB<
+1#nd acest tablou empiric al
organiDrii 1alorilor 5i scopurilor
eKisteniale7 au stabilit eKperimental
corelaiile dintre 4ig Hi1e 5i 4ig &e1en<
Pe baDa acestor corelaii a>irm7 odat
cu autorii care au studiat 1alorile de
termen mediu7 c scopurile pe care 1e
urmre5te o persoan pot >i anticipate7
preDise7 !n >uncie de tipul de
deD1oltri ale super>actori!or
personalitii<
!n plus7 se pune problema c odat
stabilit corelaia dintre dimensiunile
de baD ale personalitii 5i structura
moti1ational7 diagnoDa personalitii
capt mai mult consistent< ,e
eKemplu7 asigur#nd o imagine
interac>ionist# !n msura !n care
indi1iDii aspir spre scopuri
eKisteniale care sunt susinute de
speci>icul trsturilor personalitii7
care7 ( r#ndul lor7 sunt susinute de
moti1aii speci>ice< ,e asemenea7
ast>el de date permit
11=
o 1iDiune mai clar asupra relaiilor
dintre trsturi 5i scopuri !ntr3o
perspecti1 a deD1oltrilor posibile7 !n
conteKte posibile7 a personalitii<
!n a>ara ne1rotismului7 toate celelelte
dimensiuni baDale ale personalitii au
corelaii semni>icati1e cu super>actorii
moti1ationalP0 de asemenea7 toi cei 8
>actori moti1ational7 !n a>ara scopurilor
spirituale7 preDint corelaii
semni>icati1e7 cu dimensiunile
personalitii3 Pentru o imagine
complet redm aceste corelaii [1e
redm !n ordinea descendent a
mrimii corelaieiB6 eKtra1ersia
coreleaD poDiti1 semni>icati1 cu
ne1oia de stil de 1iata eKcitant7 de
in>luent politic7 de statut 5i prestigiu7
de relaii de >amilie satis>ctoare0
agreabilitatea coreleaD negati1
semni>icati1 cu6 ne1oia de statut 5i
prestigiu7 in>luent politic7 stil de 1iat
eKcitant 5i poDiti1 cu ne1oia de scopuri
comunitare7 5i reiai de >amilie sa3
tis>ctoare0 con5tiincioDitatea
coreleaD poDiti1 semni>icati1 cu
ne1oia de statut si prestigiu0
deschiderea coreleaD negati1
semni>icati1 cu ne1oia de statut 5i
prestigiu7 relaii de >amilie
satis>ctoare 5i poDiti1 cu realiDri
creati1e7 scopuri comunitare7 stil de
1iat eKcitant<
7' DATE DE CERCETARE PRIVIND
SEMNI(ICA.IA
SUPER(ACTORILOR
PERSONALIT.II N RAPORT DE
SINDROAMELE CUNICE
Cercetri conduse cu aLutorul
chestionarului *%) P( au dus echipa
autorilor Costa I McCrae A:9B spre
concluDia c !n trei dintre dispoDiiile
generale ale personalitii
3deschiderea ( e(perien7
eKtra1ersia 5i ne1rotismul37 sunt
!nrdcinate
116
di>erentele indi1iduale !n raport de
dispoDiia spre tulburri psihotice<
,e5i chestionarul nu a >ost proiectat
pentru a >i >olosit !n diagnoDa clinic7
dar din perspecti1a simptomelor din
,&M ((( " trsturile de personalitate7
dintre care unele sunt msurate prin
*%) P( "7 sunt rele1ante !n
psihodiagnoDa unor 1ariate tulburri
psihopatologice7 !n special a celor din
aKa7 (( tulburri de personalitate
AWiggins I Pincus7 19C97 Costa I
Widinger7 199: A=@B< &corurile
eKtreme ( unele sca>e pot sugera
anumite tulburri care ulterior pot >i
e1aluate 5i prin instrumente speci>ice<
,e eKemplu7 *: !nalt poate sugera
eKistenta unei >obii sociale0 C9 scDut7
tulburri de personalitate de tipul
antisocialului< ,e asemenea7 dac
e1aluarea scorurilor este realiDat !n
conteKtul datelor despre situaia
eKisten>iai preDent a subiectului7 se
poate aLunge at#t ( o conluzie
privind cronicitatea unei
manifestri psihopatologice !n caDul
unor >aete * cu scoruri !nalte7 dar
poate indica 5i re1esul7 stresori
speci>ici situationalP care au condus !n
preDent ( comportamente
reactive acute"
Costa I McCrae !5i preDint
instrumentul ca semni>icati1 pentru
utiliDare clinic 5i terapeutic<
) prim direcie este dat chiar de
>olosirea *%) P( " pentru
determinarea impactului
aspectelor psihopatologice sau a
psihoterapiei asupra scorurilor I
test" 4e e(emplu, un episod
depresiv - 5i alte stri
psihopatologice 3 poate a>ecta de
obicei !n direcia unei eKagerri (
nivelul nevrotismulut a scorurilor
faetelor ACosta I McCrae7 199; A=;B<
,up remisie7 pesoana preDint
scoruri semni>icati1 mai scDute ( 8,
dar, spun autorii, nu-5i 1a modi>ica
ni1elele ( e(traverste sau
agreabilitate" Cercetri realiDate cu
*%) P( " pot pe de o parte stabili
e>ectul de
118
durat sau tranDitoriu al di>eritelor
tehnici terapeutice asupra unora dintre
>aetele dimensiunilor personalitii7
iar7 de pe alta parte7 se pot studia
pro>ile de personalitate distincti1e
pentru di>erite structuri nosologice7
pro>ile utile !n clari>icarea etiologiei
tulburrii AWise7 Hagan7 &chmidt7
Ponticas7 Costa7 1991 A=;B<
,ateLe de cercetare ale autorilor
americani indic corelaii semni>icati1e
!ntre >aete ale *%) P( " 5i unele
scale ale altor chestionare< ,ac ar >i
s urmrim !n sensul celor care ne
intereseaD numai corelaiile cu
MMPl7 am gsi nu mai puin de 19
A din 9@ de >aeteB !n care scalele *%)
P( " coreleaD cu scale din MMPl<
+st>el7 de eKemplu7 pentru *e1rotism<
*( cu MMPl comportamente
compulsi1e7 *; 5i $= cu MMPl
borderline7 *9 5i *6 cu MMPl
dependent7 *: cu MMPl
comportament de e1itare< Pentru
%Ktra1ersie6 %; cu MMPl schiDoidie7
%= cu MMPl comportament antisocial0
pentru ,eschidere6 )l cu MMPl
borderline7 ): cu MMPl histrionism0
pentru +greabilitate6 +; cu MMPl
antisocial0 pentru Con5tiincioDitate7 C9
cu MMPl comportament antisocial7 C=
cu MMPl comportament pasi13agresi1
ACosta IMcCrae7 199; d=9B<
,intre cele mai interesante reDultate7
se pot cita datele cercetrilor lui
Mason 5i Claridge7 199: A=:B7 care au
corelat datele obinute cu *%) P( "
cu cele ale unui alt chestionar7 )
3L(H% A)K>ord Li1erpool (n1entory o>
Heelings and %KperiencesB construit
pentru a msura structura >actorial a
trsturilor schiDotipale< (nstrumentul
este deri1at dintr3o baterie de probe
incluD#nd %PQ A%ysencUB7 &'+
Ascalele de personalitate schiDotipal7
Claridge]7 &'4 Ascalele de
personalitate borderline]7 scala de
schiDoidie MMPl7 scale de tip
schiDotipaP din (n1entarul lui
Chapman7 scala de halucinaii a lui
Launay I &lade7 scala de
11C
schiDo>renie *ielsen I Peterse< Prin
analiD >actorial s3a aLuns (
separarea a H factori coereni
responsabili de 1ariaia
comportamentului AMason7 1 99: A==B
!n tulburrile de tip psihotic< &calele7
de>inite sub aspectul continuturilor
psihologice msoar tendina spre
tulburri de personalitate de tip
schiDotipal<
'riri neobi5nuite A.n%KpB7 se re>er
( tendine halucinatorii7 triri
percepti1e neobi5nuite7 stiluri magice
de g#ndire A9@ de itemi pri1ind
hipersenDiti1itatea senDorial7
>enomene de deLa 1u 7 stri alterate de
con5tiin7 triri Ji opinii telepaticeB<
,eDorganiDare cogniti1 ACog,isB
care descrie di>iculti pri1ind atenia7
concentrarea7 luarea deciDiei 5i
anKietatea social7 dispoDiii dominate
de lipsa de sens a 1ieii A;: itemiB7
toate a1#nd rela1ant pentru
personalitile de tip borderline 5i
schtDotipale7 dar 5i pentru stri
ne1rotice<
+nhedonia intro1erti1[ A(nt+nB7 care
descrie lipsa de plcere 5i bucurie !n
relaie cu socialul 5i acti1itile sociale
A;8 itemi7 ce se re>er ( lipsa de
plcere pentru intimitatea >iDic 5!
emoional7 cu accentuarea solitudinii
5i independentei personaleB<
Considerat iniiaP doar ca semn
patognomic pentru schiDo>renie7
anhedonia se do1ede5te prognostic
5i pentru simptome de tip depresi1
Adependeni de starea depresi1B<
*oncon>ormismul impulsi1 A(mp*onB
care se re>er ( caracteristici de
comportament precum lipsa de
inhibiie 5i impulsi1itatea Acei ;9 de
itemi descriu comportamente 1iolente7
autoabuDi1e 5i lipsite de LudecatB<
&coruri moderate indic un stil general
de 1iat noncon>ormist 5i libertin<
+ceste : tipuri de clusteriDri pri1ind
tendinele spre deD1oltri psihotice au
>ost studiate !n raport de dimensiunile
4ig Hi1e msurate prin chestionarul
*%) P(< ConcluDiile cercetrilor
119
americane care indic 1aloarea
prognostic mai ales pentru tulburrile
de personalitate sunt con>irmate6
personalitatea schiDotipal de tipul
anhedontei intro1ert!1e se re>lect !n
relaiile negati1e cu super>actorul
eKtra1ersie< Coninutul de tip
borderline al scalei de deDorganiDare
cogniti1 este !nalt ne1rotic< 'ririle
neobi5nuite co1ariaD cu o crescut
deschidere< +nhedonia intro1erti1
coreleaD negati1 cu deschiderea<
&cala .n%K coreleaD moderat cu
deschiderea 5i ne1rotismul Amai ales
>aetele >anteDie7 estetic 5i sentimente
par a >i caracteristice pentru tririle
neobi5nuiteB<
Chiar dac instrumentele care
msoar aceste dispoDiii de baD ale
personalitii au >ost construite !n
primul r#nd pe loturi de normali7 o
serie de cercetri indic modaliti !n
care super>actorii 3 5i >aetele acestora
37 sunt semni>icati1i pentru domeniul
psihopatologiei7 pentru de>inirea
pro>ilului actual al dispoDiiilor
subiectului7 pentru >ormularea unor
diagnostice di>ereniale7 pentru
stabilirea tipului de psihoterapie 5i2sau
planului de tratament psihiatric<
=< +4)",/"( &'".C'."+L%6
M),%L% ,% '(P C("C.MPL%Y
(n mod traditional7 cercetrile s3au
aKat pe soluii care a1eau !n 1edere o
structur >actorial simpl0 deci rotau
>actorii ortogonal p#n 1a poDiia !n
care7 c#t de mult posibil7 1ariabilele
erau !nalt !ncrcate doar !ntr3unuP
dintre >actori si preDentau !ncrcturi
scDute pentru oricare dintre ceilali
patru< !n modelele simple
interpretarea >actorilor se baDeaD pe
1ariabilele care au !ncrctura lor cea
mai mare !n acel >actor dat< +cest
lucru apare
1;@
>oarte limpede dac ar >i s analiDm
de eKemplu checU3listele testelor de
tip adLecti1e bipolare7 !n care >iecare
dintre cei = >actori apar repreDentai
de un numr de trsturi A1< &+C4(H7
c#te = de >iecare >actorB< %Kist !ns o
serie de incon1eniente !n situaia !n
care utiliDeDi datele pentru descrierea
propriu3Dis a unui comportament sau
a personalitii reale< .n prim
incon1enient st !n >aptul c empiric
nu eKist ast>el de structuri simple
A$endricUs7 $o>stee7 ,e "aad7 1999
A=6B< ,e asemenea7 maLoritatea
termenilor care de>inesc una sau alta
dintre dimensiuni au7 !n >apt7 mai mult
de o singur !ncrctur >actoriai
substanial< +st>el de date au >ost
puse !n e1ident de $o>stee7 ,e
"aad7 1991 A=8] care au demostrat
c7 datorit >aptului c7 !n genere7
maLoritatea termenilor au !ncrcturi
>actoriale !n Dona <9= 3 <==7 deci de
semni>icaie medie7 iar a doua
!ncrctur a termenului are de obicei
1aloarea !n Lurul lui <;= 7 nu este
corect ca aceasta din urm s >ie
interpretat ca nul7 adic s nu >ie
luat de loc !n consideraie A distanta
!ntre !ncrctura maKim 5i cea
secundar este mult prea micB<
ConcluDia este c7 din chiar
eKtinderea datelor empirice7
maLoritatea termenilor care dau
substan celor = mari dimensiuni au
mai mult dec#t o singur !ncrctur
substanial 5i nu putem negliLa !n
interpretarea de >inee acest aspect
A maLoritatea termenilor sunt
amestecai7 e drept a1#nd contribuii
di>erite7 !n doi dintre cei = >actoriB< (n
plus7 !n mod real7 numele trsturilor
AdimensiunilirB tinde s repreDinte
amestecuri de >actori< (n consecin7
localiDarea >actorilor tinde s >ie
instabil7 iar denumiri interpretati1e
neechi1oce sunt greu de gsit
A$o>stee7 ,e "aad7 Goldberg7 199;
A=CB<
+st>el de consideraii au condus !nc
de ( !nceputul anilor Co
1;1
cercet[rile 5i spre cel de al doilea
>ga5 posibil7 5i anume ca7 in#nd cont
de !ncrcturile >actor!ale ale di>eriilor
termeni s[ se construiasc modele
compleKe7 cu o natur geometrica ca
repreDentare spaial7 !n care 1ectorii
trsturilor sunt caracteriDai de
poDiiile lor unghiulare !ntr3un spaiu
>actorial bi sau tridimensional<
Cea mai obi5nuit 1ersiune este
modelul interpersonal construit de
Wiggins !n 19C;7 A=9B7 care se
baDeaD doar pe situaia a doi dintre
dintre cei = super>actori< +cest tip de
modele structural compleKe au >ost
denumite modele circumpleKe< Pe
baDa acestui model a >ost construit
(+& 3 " A(nterpresonal +dLecti1e &cai
es3re1isedB ca metod de e1aluare
baDat pe adLecti1e AWiggins7
'rapnell7 Phillips7 19CC A6@B< Cuprinde
6: de adLecti1e singulare Ade
eKemplu6 dominantB pentru care
subiectul trebuie s e1alueDe gradul
de adec1are cu aLutorul unei scaie
LiUert !n C puncte< "spunsurile (
itemi sunt cumulate form#nd C
scale7 >iecare denumit al>abetic7
poDiionate !n direcia in1ers acelor
de ceas de3a lungul unui cerc0 cele C
scale se dispun deci de3a lungul unei
structuri circumpleKe determinata de
doi >actori ortogonali Adou aKeB6
dominanta AaproKimati1 corespunDtor
>actorului eKtra1ersieB 5i a>ecti1itatea
AG(o1eG7 aproKimati1 corespunDtor
>actorului agreabilitateB< &ubiecii
primesc un glosar pentru a se e1ita o
interpretare gre5it a termenilor
AadLecti1elorB<
) alt 1ersiune7 ulterioar7 1 9C97
aparine lui Goldberg I Peabody A61B7
care pun !n e1ident o structur
posibil compleK3>actorial7 construit
pe baDa a dou modele circumpleKe
interconectate7 angaL#nd interelatia
>actorilor l7lt I (((<
Modelele circumpleKe7 prin natura lor7
dau o mai mare 5ans
1;;
de identi>icare a unor clusteri de
trsturi care sunt7 din punct de
1edere semantic7 coeDi1e<
) etap ulterioar7 a >ost de a integra
to!i super>actorii 5i modelele
circumpleKe !n ade1rate modele
geometrice tri7 iuatro sau c1in3
dimenstonale< .n prim pas spre ast>el
de construcii este s>era care are trei
aKe7 care pot >i %Ktra1ersia7
+greabilitatea si Con5tiincioDitatea 5i
care ar con>ine at#t circumpleKul bi3
>actorial al lui Wiggins7 c#t 5i modelul
structurii dublu3circumpleKe al lui
Goldberg si Peabody< ,in centrul
s>erei7 imaginea ar da impresia unui
cer !nstelat cu un numr de galaKii
care repreDint clusterii de trsturi7 5i
cu spatii mai mult sau mai pu>in goale
conin#nd c#te1a stele iDolate
AGoldberg7 199; A6;B< ) integrare
complet< ar !nsemna !ns un model
geometric cu = aKe Adeci cu =
dimensiuni< CompleKitatea acestui
model s3ar apropia de >enomenul 1iu7
intercorelarea simultan a
dimensiunilor !n >uncionarea lor
eKistenial7 dar ar >i iuasi3imposibil de
m#nuit !n plan psihodiagnostic<
Cercettorii italieni pornind de (
limita principal a modelului simpiu
>actorial7 acuDat de a nu permite o
distincie conceptual dintre structur
5i >enomen APerugini7 1999 A69B7
disting de asemenea !ntre ni1elul
indi1idualiDrii unei structuri 5i ni1elul
repreDentrii >enomenului< (n
!ncercarea de a gsi un echilibru !ntre
cerinele practice care !mping spre
simpli>icarea structurii 5i compleKitatea
5! gradul de repreDentati1itate !n model
a >enomenului real7 consider c pasul
>iresc !n continuare este s se adopte
5i ( nivelul construirii unui
instrument - chestionar al
personalitii modelul circumpleK<
,intre cei care studiaD acesta
posibilitate 5i lucreaD (
e(perimentarea unui ast>el de
instrument sunt $os>tee7 ,e "aad I
1;9
Goldberg7 !ncep#nd cu 199;7 5i
Perugini7 1999 A6:B<
Modelul primei echipe de cercetare se
nume5te +4=C 3CircumpleK cu cele =
mari dimensiuni abre1iate A+bridged
4ig3Hi1e3,imensional CircumpleKB< (n
acest +4=C >iecare trstura este
caracteriDat de !ncrcturile sale !ntr3
un subset de doi din cei cinci
super>actori< (n model sunt 1@ ast>el
de subseturi< +st>el7 modelul +4=C
cuprinde 1@ circumpleKe bi3
dimensionale >ormate lu#nd ca baD ;
>actori deodat< Pentru u5urina
mane1rrii se utiliDeaD nu localiDarea
precis prin poDiia unghiular a
>iecrei 1ariabile a trsturii7 ci prin
!mprirea pianului circumpieK !ntr3un
numr limitat de segmente >iecare
a1#nd 9@ de grade< Hactorii adiionali
sunt inserai ( unghiuri de 60 5t 6@
de grade >at de >iecare din >actorii de
baD<
.n ast>el de model este dat !n aneK<
(n construirea unui chestionar de
personalitate 1iDiunea circumpleK
integr#nd cei = >actori in>lueneaD (
trei nivele *@ofstee, 4e Kaad,
5oldberg *-+.2 I nivelul itemului
unde coerenta conceptual a
scalei pote >i 1eri>icat prin de>inirea
>iecrui item independent pe
segmentele +4=C0 ( nivelul scalei
chestionarului, -interpretarea
scalei !n >uncie de termenii
trsturilor 1a re>lecta aceea5i de>inire
a 1ariabilelor !n >uncie de segmentele
+4=C0 chiar denumirea sca>ei7 ca al
treilea ni1el de compleKitate7 poate
suporta o operaie de clasi>icare
sistematic< C marcri ai >actorilor
au rmas doar ;= de termeni !n
modelul +4=C7 dintre care doar 6 sunt
mono>actoriali Apuri din punct de
1edere >actorial]6 1orbre 5i tcut
pentru >actorul 17 gelos care apare !n
>actorul ((7 >r griL pentru >actorul (((7
anKios pentru >actorul (-7 imaginati1
pentru -< Ceilali 1: sunt amestecuri
de doi >actori0 sunt reinute dou tipuri
de amestecuri6 una !n care un
A1;:
anumit >actor Loac rolul principal 5i
una !n care acela5i >actor Loac rolul
secundar<
!n construirea 5i eKperimentarea
chestionarului 3 intenionat a >i un
instrument util pentru o gam larg de
ni1ele educaionale7 care s poat
e1ita discriminarea anumitor
oameni2sau grupuri de oameni 5i s
permit e1aluri mai obiecti1e7 eKist
o procedura care normeaD etapele7
A$endriUs7 $o>stee7 ,e "aad A66B
ast>el6
(temii trebuie >ormulai ( persoana a
III- singular *au avanta%ul
de a putea fi folosii at#t pentru
auto3 c#t 5i pentru etero3e1aluri7
obiecti1#nd perspecti1a de re>leKie
pentru autoe1aluare]0
>ormularea trebuie realiDat !n termeni
obser1abili A>enomenele
pur subiecti1e nu pot >i obser1ate
adec1at de al!iiB0
+1#nd !n 1edere pe de o parte >aptul
c unele cali>icri precum
GadeseaG 2 Gcu u5urin>G antreneaD
comparaLii cu un lot de
comparaie rele1ant Aindi1iDi
binecunoscui de acela5i seK7 !n Lurul
aceleia5i 1#rste cu a subiectuluiB7 5i
c7 pe de alt parte7 cu1intele
sau >raDrile di>icile limiteaD
aplicabilitatea chestionarului (
nivele educaionale !nalte 5i implic
interpretri !ncrcate de
idiosincraDii subiecti1e7 acest gen de
itemi sunt e1itat> 0
&e e1it 5i negaiile nenaturale Acu
eKcepia unora de >etui G*u
poate suporta s >ie contraDisGB0
Haetele din +4=C trebuie !nelese
!ntr3o manier recursi16
pentru a de>ini o >aet speci>ic se ia
!nelesul comun aP clusteruiui
compus din termenii trsturii7
compar#ndu3l cu clusterul opus lui
5i centr#nd >aeta !ntre cei doi clusterP
adiaceni< ,e eKemplu7
!nelesul >aetei (?((? este de>init de
aspectele comune de 1eseP7
1eselie7 genial7 bucuros7 cordial !n
comparaie direct cu
negati1ist7 morocnos7 ne!ncreDtor7
suspicios7 ru1oitor7 5i se
1;=
centreaD !ntre eKuberant7 spontan7
deschis pe de o parte7 5i simpatetic7
bine3inten>ionat 5i amiabil pe de alta<
,intre itemii care au >ost >ormulai
a1#nd acest coninut6 G+re o 1orb
buna pentru oricineG7 G(5i >ace u5or
prieteniG7 G&e descurc bine cu aliiG<
Pentru >aeta opus7 l3lt37 dintre item_
produ5i6 G&uspecteaD moti1e
ascunse ( ceilaliG7 G!i tine (
distant pe ceilaliG7 G!i >ace pe
oameni s[ se simt incom>ortabilG<
Pentru >actorul adiacent 1? pur7 itemii
sunt de >elul6 G&e simte !n largul su
cu aliiG7 G!i arat sentimenteleG7
G-orbe5te cel mai multG< Pentru >aeta
adiacent ((?(?7 itemii GHace
complimenteG7 G!i respect pe alti!G7
G+ccept oamenii a5a cum suntG0
&unt adugai itemi !n plus pentru
1erbe 5i pentru >actorul -
Apentru a apropia structura
chestionarului de datele altor spatii
ling1istice0
&e pune problema aplicabilitii
internationale7 deci de a se
realiDa o traducere adec1at (
nivelul limbilor olandez
AoriginalB7 engleD7 german 5i ast>el
sunt selecionat doar acei
item! care nu produc traduceri
ambigui7 sau permit o traducere
adec1at0
&unt !ndeprtai toi itemii care sunt
pur 5i simplu descripiri1i
pentru trstur Ade eKemplu G+re
mult energieG7 G+pare lipsit
de logicG] 5i cer din partea subiectului
o munc de atribuire<
!n urma acestor pa5i de construcie s3
au re>inut un numr de 9@@ de itemi
pentru e5antionul international de
eKperimentare< Pa5ii normai pentru
eKperimentare cuprind administrarea
itemilor !mpreun cu o list de
adLecti1e ale trsturii unui numr
mare AsuteB de perechi de subieci7
adun#nd date pentru cele trei limbi !n
aceea5i perioad<
&copul este construirea unui
chestionar cu dou >orme
1;6
paralele7 a1#nd un numr de 1=@3;@@
itemi >iecare7 +4=C PQ Achestionarul
de personalitate +4=CB7 prin reinerea
itemilor care preDint echi1alent !n
comportament !n cele trei limbi7 o
!ncrctur semni>icati1 !n una sau
dou dintre cele + dimensiuni
factoriale" ?e va construi astfel
un prim chestionar international
-limitat desigur I nivelul celor
trei limbi-, care confine itemi
relativ similari din punct de
vedere semnatic"
6< P"%V%*'+"%+ (*-%*'+"%L)"
,% P%"&)*+L('+'% C)&'+ I
McC"+% *%) Pi3"7 *%) HH( 3 " Zl
.&'+ ,% +,R%C'(-% P%*'".
&%L%CF(%
,e3a lungul anilor7 autorii americani au
conceput 5i eKperimentat mai multe
1ariante de chestionare pentru
msurarea celor = mari >actori ai
personalitii<
%Kist ast>el !n uD curent dou
1ersiuni ale chestionarului *%) P( "6
>orma = pentru autoe1aluare 5i >orma
" pentru eteroe1aluare< Horma &
const din ;:@ de itemi ( care se
rspunde pe o scal !n = puncte7
adec1at pentru persoane de toate
1#rstele7 brbai 5i >emei< Horma " are
aceea5i ;:@ de itemi scri5i (
persoana a III- pentru evaluarea
altuia, utilizabil pentru a obine de
eKemplu 1alidri ale autoe1alurilor7
sau pentru a suplimenta ast>eP de
date<
+ceste >orme continu de >apt
chestionarul *%) P( A*%) Personality
(n1entoryB construit 5i preDentat
anterior7 !n 19C= d68B7 !n care doar
>actorii ne1rotism7 eKtra1ersie 5i
deschidere erau deD1oltai ( nivelul
faetelor7 iar agreabilitatea 5i
con5tiincioDitatea doar global< (n >orma
re1iDuit apar 5i ace5tia
1;8
doi caracteriDai prin c#te 6 >aete A1eDi
pct< ;B7 iar 1@ dintre $ernii originali
pentru *7% 5i ) au >ost !nlocuii<
*%) HHl A*%) Hi1e3Hactor in1entory]
este o 1ersiune de 6@ de itemi a *%)
P( "7 unde scalele sunt msurate doar
global<
'oate aceste 1ariante ale lui *%) ge "
pot >i utiliDate pentru subieci !ncep#nd
de ( ), ani: dar nu se
administreaz celor care su>er de
tulburri care pot a>ecta capacitatea
de a completa ApsihoDe7 demente etcB<
Corelatele >aetelor scalelor din *%)
P( "7 apar sub >orma +CLC A+dLecti1e
ChecU List CorrelatesB6 c#te :; de
adLecti1e pentru >iecare >actor7 grupate
c#te 8 Aunele preDent#nd corelaii
poDiti1e7 altele negati1eB pentru >iecare
dintre >aete Acu eKcepia >aetei )6
unde eKist numai : adLecti1e]< +ceste
corelate au >ost obinute !n urma unui
studiu care a eKaminat cei 9oo de
itemi ai +CL A+dLecti1e ChecU List7
Gough I $eilbrun7 19C9 A6CB !n raport
de >aetele *%) P( "< Lista standard a
lui Gough este considerat a preDenta
serioase e>ecte care !i limiteaD
capacitatea de e1aluare pentru c
subiecii pot alege >ie muli7 >ie putini
itemi AMcCrae7 199@ A69B< !n mod
normal scorurile sunt standardiDate (
nivelul unor grupe care difer prin
seK 5i numrul total de aprecieri
A>rec1enta alegerilorB< +naliDa
>actorial a +CL este problematic
pentru c di>erentele indi1iduale !n
>rec1enta alegerilor 5i eKtrema itemului
se despart7 dar aceste probleme de
calcul statistic au >ost dep5ite prin
>actoriDarea unei matrici pariale !n
care s3a controlat >rec1enta alegerilor<
+CLC este !n eKperimentare7 nu este
utiliDat ca un test propriu3Dis<
*%) P( " 5i 1ariantele respecti1e7
apar sub >orma unui chestionar cu
itemi< "spunsurile subiectului7
e1aluri pe o scal !n = puncte7 sunt
!nscrise >ie pe o >oaie de rspuns pe
care se
1;CL
aplic grilele respecti1e7 >ie se
!nregistreaD pe computer< Horma
pro>ilelor de rspuns7 obi5nuit !n
caDul multor chestionare mari este
dublat 5i de o >orm abre1iata
destinat subiectului7 standard7 pe
care se bi>eaD aspectele
personalitii prin care se
caracteriDeaD !n general7 con>orm
scorurilor globale ( cele +
dimensiuni"
*%) P( " nu >urniDeaD toate
in>ormaiile necesare unei e1aluri
cuprinDtoare a personalitii0 !n
>uncie de scopul testrii 5i situaia
persoanei7 asemeni oricrui alt
instrument7 se 1or corobora datele
prin inter1iuri anamnestice7 eKaminri
pri1ind starea mental7 eKaminri
pri1ind ni1elul de per>ormant al
di>eritelor capaciti cogniti1e<
*%) P( " se baDeaD pe un model
teoretic !n care trsturile sunt
dispuse !n ierarhii7 de ( trsturi
>oarte largi 3 5i generale7 de>inite ca
GdomeniiG 37 5i trsturi relati1 speci>ice
3 care apar !n test sub >orma >aetelor<
!n analiDa !temiior7 de eKemplu7 &3
pornit de ia nivelul domeniului 5i
apoi s3a procedat ( analiDarea
itemilor din >iecare domeniu pentru a
identi>ica >aetele<
Proba nu conine scale de G1alidareG a
modurilor de rspuns 1a itemi< +utorii
consider c metoda raional prin
care s3au construit 5i 1alidat scalele
asigur ca rspunsurile subiecilor s
repreDinte o e1ident a preDentei sau
lipsei trsturii implicate< 'estul trebuie
preDentat adec1at subiectului 5i acest
lucru !n sine duce 1a un rspuns
onest0 nu se 1a administra acolo unde
eKist serinse indicii c atitudinea sau
incapacitatea subiectului ar duce spre
rspunsuri improprii< +cesta teorie a
>ost de>init de Rohnson7 19C1 d8@]7 ca
atitudine de auto3deD1luire Asel>3
disclosureB7 5i se baDeaD pe ipoteDa
c subiecii rspund coninutului
mani>est al itemulut<
1;9
>
+plicarea chestionarului a >ost 1eri>icat
empiric prin cercetri L pri1ind
1aliditatea !n aplicri clinice A1<
punctul :B7 pentru L consiliere clinic
5i psihiatrica ( mai multe nivele"
#stfel, pentru L !nelegerea
subiectului7 diagnoD7 stabilirea unor
raporturi adec1ate 5i empat!Dante7
obinerea de date de >eedbacU7
anticiparea cursului terapiei 5i stabilirea
terapiei2tratamentului< ,e asemenea7
*%) P( " poate >i utiliDaN !n
medicina comportamentist 5i a sntii
mentale7 !n consilierea 1ocaticnal# 5i !n
selecia pro>esional organiDational sau
industrial7 pentru cercetri !n psihologia
educaionala7 pentru cercetri asupra
personalitii<
A' CERCETRI ROM,NETI
(n preDent7 *%) P( " >ace obiectul unor
cercetri rom#ne5ti7 at#t pentru
eKperimentarea unei 1ariante rom#ne5ti
a testului7 c#t 5i ca msur de comparare
a datelor unor chestionare construite pe
baDa limbii rom#ne<
(n cadrul ipoteDei ling1istice7 colecti1e de
cercetare organiDate cu studeni din
cadrul .ni1ersitii 4ucure5ti7 catedra de
psihologie7 conduse de M< Minulescu au
!nceput din 199: s deD1olte trei direcii
A81B6
realiDarea unei cercetri ling1istice
pornind de ( le(iconul
limbii rom#ne con>orm standardelor
descrise0
reliDarea unor cercetri empirice pentru
e1idenierea termenilor
descripti1i prin imaginea de sine0
realiDarea unei cercetri ling1istice
pornind de ( dicionarele
de pro1erbe autohtone pentru
delimitarea ocelor structuri
19@
meta>orice adec1ate ca descriptori de
personalitate<
!n urma aplicrii procedurilor de
selecie pentru direcia 1 I ; 5i a
coroborrii listei de adLecti1e obinute
din leKiconul limbii rom#ne cu jsta de
adLecti1e obinute din descrierile
empirice Aimaginea de sine acceptat7
imaginea de sine cu un coninut
proiecti17 e1aluarea unei >iine reale 5i
imaginea de sine idealB sunt !n
eKperimentare chestionarul +4C,3M
[:6@ rtemiB 5i o list de adLecti1e< !n
paralel se lucreaD at#t pe un lot
general7 c#t 5i pe un lot selecionat de
adolesceni<
!n cadrul celei de a (((3 linii de
cercetare, seiectia proverbelor s-
a realizat pornind de I realitatea
c un instrument precum chestionarul
se adreseaD predilect ni1elului
con5tiinei subiectului prin modul
limpede 5i circumscris semantic de
>ormulare a itemilor< +ceasta7
constituie de alt>el 5i principala limit a
chestionarului7 instrument care nu se
poate adresa unor instante mai
pro>unde ale psihismului<
(poteDa pe care o >ormuleaD direcia
a (((3 este c7 prin utiliDarea unor
!temi construii meta>oric7 se
antreneaD !n procesul de rspuns
mai mult dec#t simpla capacitate a
subiectului de a raiona logic7
respecti17 este implicat 5i coninutul
incon5tient al psihismului prin
mecanismele proieciei AcompleKe7
dorine ne5tiute sau neacceptate de
subiect eicB< +cest coninut psihic mult
mai compleK7 dar si mai aproape de
caracteristicile reale ale personalitii
!n accepiunea de !ntreg coerent 5i
speci>ic al continuturilor con5tiente 5i
incon5tiente ale psihismului7 poate
conduce spre relie>area mai
di>ereniat a unora dintre
dimensiunile personalitii Asau chiar
( noi date privind factorii care !n
mod obi5nuit apar ca reDiduali sau nu
pot >i interpretaiB< +st>el7 de eKemplu7
se presupune c se 1or surprinde
aspecte
191
>uncionale sau de coninut 3 >aete 3
care nu pot intra !n coninutul
obser1aiei directe a
comportamentului7 deci nu sunt
di>ereniat eKprimate prin termeni
singulari Acu1inte7 >ie ele adLecti1e7
substanti1e7 1erbeB< (n schimb7 (
nivelul proverbelor, prin calitatea
lor de coninuturi meta>orice7 este
cuprinsa o obser1aie asupra
comportamentului uman care de cele
mai multe ori nu poaie >i eKplicat
coerent Ade eKemplu7 nu poi
!ntotdeauna spune de ce anume
coninutul unui pro1erb contraDice
real2aparent o eKplicaie strict logica a
unui comportament]< Prin >aptul c
!nmagaDineaD !n >orm restr#ns mai
mult dec#t aparenta logic7 dar 5i prin
>aptul c !ns5i eKprimarea este de tip
meta>oric7 pro1erbele de1in un bun
prileL de a implica !n procesul de
rspuns proiecii6 subiectul !n auto sau
eteroe1alu#ri 1a alege un rspuns 5i
!n >uncie de c#t de simpatic2antipatic
!i apare un pro1erb<
(n preDent7 s3a realiDat selecia unora
dintre pro1erbele rom#ne5ti din
dicionar pe baDa criteriilor generale
de selecie7 s3a realiDat o grupare a
continuturilor transparente a
pro1erbelor con>orm taKonomiei
+ngleitner 5i al<7 19C67 5i s3a realiDat
un prim chestionar de itemi \
pro1erbe care a (ntrat !n eKperientare
con>orm procedurilor obi5nuite
discutate !n primul capitol AMinulescu7
199=A81B<
19;
B' NOTE BIBL;OGRA(ICE
1 3 *orman W<'<7 19697 'oXard
an adeiuate taKonomy o> personality
attributes6 repliicated >actor structure
in peer nomination personality ratings7
Rourn< o> +bnormal and &ocial
Psychology7 667 =8: 3 =C9
3 Goldberg L+<7 19C17 Language and
indi1idual di>>erences6 the search >or
uni1ersal in personality leKicons<
"e1ieX o> Personality and &ocial
Psychology7
:17 1:1 3 16=
3 Goldberg L<"<7 19C17 ,e1eloping a
taKonomy o> trai descripti1e terms7 !n
HisUe ,<W< d%,<B7 *eX ,irections >or
Methodology o> &ocioP I 4eha1ioural
&ciences6 Problems Xith language
imprecision7 97 Rossey34ass7 &an
Hrancisco C+
3 4roUUen H<4<7 198C7 'he
language o> personality7 teDa de
doctorat7
.ni1ersitatea Groningen7 )landa
3 +ngleitner +<7 )stendor> H<7 Rohn
)<P<7 199@7 'oXards a taKonomy o>
personality descriptors in German6 a
psycho3leKical study7 %urop< Roum< o>
Personality7 :7 C9311C Aprima
preDentare a listelor are loc !n 19C8B
3 HisUe &<'<7 CoK M<G<7 19897 Person
concepts6 the e>>ect o> target >amiliarity
and descripti1e purpose on the
progress o> describing others7
Rourn< o>
Personality7 :87 196 3 1610 $ampson
&<% 7 19C97 'rail ascription and depth
o>
aciuaintance6 the pre>erence >ot traits
in personality descriptions and its
relation
to target >amiliarity7 Rourn< o> "esearch
in Personality7 187 99C :110 Li1esley
W<R<7 4romley ,<4<7 19897 Person
perception in childhood and
adolescence7
Wiley7 *eX SorU
3 ,e "oad 477l 9C=7 Person3talU in
e1eryday li>e6 pragmatics o> utterances
about
personality7 teD de doctorat7 .ni1<
Groningen7 )bnda
3 $o>stee W<T<4<7 199@7 'he use o>
e1eryday personality language >or
scienti>ic
purposes7 %urop< Rour7 o> Personality7
:7 88 O CC
9 3 Goldberg L"<7 19C;7 Hrom +ce
to Vombie6 some eKplorations in the
language o> personality7 !n &pielberg
C,< and 4utcher R<*< A%ds<B7
+d1enaces in
Personality +ssessement7 177 %rlbaum7
$ilsdale7 ;@9 3 ;9:0 ,e "aad 4<7
$isUens
M37 199@7 Personality descripti1e
nouns7 %urop Lourn< o> Personality7 :7
191
31:6
1@ 3 ,e "aad 4<7 Mulder %<7
Tloosterman T<7 $o>stee W<T<4<7
19CC7 Personality
199
descripti1e 1erbs7 %urop< Rour7 o>
Personality7 ;7 C1 3 96
11 3 4romley ,<4<7 19887
Personality description !n ordinary
language7
Longman7 London
1; 3 +ngleitner +<7 Rohn )<P<7 Lahr
H<R<7 19C6<< (ts Xhat you asU and hoX
you asU
it6 an itemmetric analysis o> personality
iuestionnaires7 !n +ngleitner +< and
Wiggins R<&< A%ds<B7 Personality
+ssessement 1ia Guestionnairea7
&pringer
< -erlag7 4erlin7 61 3 1@C
19 3 4us ,<M< si CraiU T<$<7 19C@7
'he act >reiuency concept o>
dispositions6
dominance and protolypically dominant
acts7 Rourn<7 o> Personality7 :C7 989 O
99;
1: 3 4orUenau P<7 199:7 &ystematic
distortions in the recognition o> trait
in>ormation7 !n +ngleitner +<7 Hurnham
+<7 -an $ecU G< A%ds<B7 Personality
Psychology in %urope7 Current 'raits
and Contor1ersies7 ;7 &Xets I
Vei$inger7
Lisse7 188 O 1916 *isbet> "<7 "oss L7
19C@7 $uman (n>erence6 strategies and
shortcomings o> social Ludgement7
Prentice $all7 %ngleXood Cli>>s7 *R
1=3op< cit<7p< C;3C9
3 op< crt< p< 89
3 op< cit<
3 op< cit<p< C:
3 )s>endor> H<7 199@7 Language and
personality structure6 toXards hhe
-alidity o> the Hi1e3>actor model o>
personality7 &<"oderer -erlag7
"egensburg
3 Goldberg op< citcRohn )<P<7 19C97
'oXards an taKonomy o> personality
descriptors7 !n 4uss ,<M< i Cantor *<
A%ds<B7 Personality Psychology6 recent
trends and emerging directions7
&pringer -erlag7 *eX yorR`7<;61 3 ;810
Costa
P<'<7 McCrae "<"<7 19C=7 'he *%)
Personality (n1entory manual7 )dessa7
Hlorida7 P<+<&<0 Wiggins R<&<7 19897
+ psychological taKonomy o> trait
descripti1e terms6 the interpersonal
domanin7 Roum< o> Personality and
&ocial
Psychology7 987 99= 3 :1;0 +ngleitner
+<7 )stendor> H<7 Rohn )<P<7 199@7 op<
cit<0 Caprara G<-<7 Perugini M<7 19997
Personality described by adLecti1es6
gerteraliDability o> the 4ig3Hi1e to the
(talina leKical conteKt7 %urop< Roum< o>
Personality7 C0 ,r 4ias L7 HorDi M<7
199:7 + >urther step toXards the italian
taKonomy o> personality descripti1e
terms7 comunicare7 a -ila con>erina a
%+PP7 Madrid0 Perugini M<7 Leone L7
Galluci M<7 Lauriola M<7 199:7 &election
o>
a &hort +dLecti1e ChecUlist to measure
4ig Hi1e A&+C4(HB, comunicare a
VII-
19:
con>erina a %+PP7 Madrid0 Caprara
G<-<7 4arbaranelli C7 4orgogni L<7
Perugini M<7 199:7 'he 4ig Hi1e
iuestionnaire6 a neX iuestionnaire to
assess the >i1e >actor Model7
Personality and indi1idual ,i>>erences7
1=7 ;C1 3;CC0 Mer1ielde (<7 199:7 +
comparison o> Hi1e Hactor ratings and
>ree descriptions o> children agen 9 to
1;7 Comuninicare7 a -tl3a con>erina a
%+PP` Madrid0 ,e "aad 4<7 &DirmaU
V<7 199:7 'he search >or the 4ig Hi1e
in a non3lndo %uropean language the
$ungariam trait structure and its
relationship to fhe =PI and PF?,
=urop" KevieA of #pplied
Ps>cholog>: Mlacic ;", Dnezovic
E""" )99H, ;ig-<ive studies in
Croatia2 o transparent vs" opaMue
formats, comunicare, a VII-
conferin a %+PP7 Madrid0 White
G<M<7 19C@7 Conceptual uni1ersale in
interpersonal language7 +merican
+nthropologist7 C;7 8=9 O 8C10 4ond
M<$<7 19897 19C9 I I Horgas7 19C:7
Church '<+<7 TatingbaU7 19C97 3 cita>i
de +ngleitner si ai 199@7 op< cit<
3 Costa P<'<7 McCrae "<"< op< cit<0
Rohn )<P<7199@7 'he 4ig Hi1e >actor
taKonomy6 dimensions o>
personality in the natural
language and in
iuestionnaires7 !n Per1in L+<7 A%d<B7
$andbooU o> Personality6 'heory and
"esearch7 'he Guil>ord Press7 *eX
SorU7 6631@@0 McCrae "<"<7 199@7
$oX Xell
is )penness represented in natural
languagesg7 %urop< Rourn< o>
Personality7 :7
11931;9
3 op< cit<
3 Goldberg L7 'he de1elopment o>
marUers >or t>ia 4ig3Hi1e >actor
structure<
Psychological +ssessement7 :7 17 ;6 3
:;0 'rapnell P<,<7 Wiggins R<&<7 199@7
%Ktension o> the (nterpreronal
+dLecti1e &cales to inciude big >i1e
dimensions o>
personality7 Rourn< o> Personality and
&ocial Psychology7 =97:78C1 3 89@0
&+C4(H 3 Perugim7 Leone7 Galium7
Lauriola op< cit<0 4+"&7 PPG VTPQ
3
preDentate !n )stendor> H<7 +ngeitner
+ 7 + comparison o> di>>eren!
instruments
proposed to measure the 4ig Hi1e7
comunicare77 a ((3 conferinfa a
=#P#,
5roningen: ;<I !n Caprara i al< op<
cit<
3 op< cit<
;= 3 Costa P'< si McCrae "<"<7
199;7 *%) P( " Pro>essional
manual7
Psychological +ssessement
"esources7 )dessa7 Hlorida
;63op< cit< p<l:3 16
3 op< cit<
3 op< cit< p< 9: 3 9=
3 op< cir< p<8C=
19=
3 Rung G<G<7 19;17 Psychologische
'ypen G<W<8 tradus !n limba rom#n
partial7 !n +ntologia C<G<Rung7 1ol< ;7
199:7 %d< +nima7 4ucure5ti se 1or
consulta capitolele 'ipul eKtra1ertitG
Aatitudinea general a con5tientului0
atitudinea incon5tientuluiB i G'ipul
intro1ertitG Aatitudinea general a
con5tientului0 atitudinea
incon5tientuluiB7 p< 16 3 ;= I 81 3 8C
3op< cit< p< 1=318
3 op< cit< p< 18
3 Costa P<'<7 McCrae "<"<7 19C@7
(n>luence o> eKtro1ersion and
neuroticism on
subLecti1e Xell3being6 $appy and
unhappy people7 Rourn< o> Personality
and
&ocial Psychology7 9C766C 3 68C
9:3op< cit< p< 1= 3 1C
3 op< cit< p< =97 se re>era ta
e1idenierea corelatei !ntre msuri ale
di1ergentei
cogniti1e i toate >aetele >actorului
,eschidere AMcCrae7 19C8B<
,eschiderea
coreleaD de asemenea cu &cala de
personalitate creati1 CP& a lui
Gough7
19897 date care spriLin ipoteDa lui
Costa 5i McCrae c >actorul
creati1itate este
singurul care rela>ioneaD str#ns cu
domeniuP trsturii<
3 op< cit< p< 1=7 de5i !nchiderea7 sau
deschiderea pot in>luenta >orma de
de>ens# psihologic a subiectului7 nu
eKist date empirice care s[ indice c
!nchiderea ar eKprima o tendin
gene3raliDat spre auto3ap#rare<
3 op< cit< p< 18
3 "oUeach M<7 196@7 'he open and
closed mind7 4asU 4ooUs7 *eX SorU
3 Costa P<'<7 McCrae "<"<7 199@7
Personality disorders and >i1e3>actor
model
o> personality7 Rourn< o> Personality
,isorders7< :< 96; 3 981
3 op< cit<
3op< cit<7 p< 1C
3 op< cit< p< 16
3 Costa P< L7 McCrae "<"<7 ,ye ,<+<7
19917 Hacet scales >or agreableness
and Consciousness6 + re1ision o>
*%) P(7 Personality and (ndi1idual
,i>>erences7
1;7CC83C9C
3 op< cit< p< 1C
3 Cantor *<7199@7 Hrom thought to
beha1ior6 G$a1ingG and GdoingG in the
study o> personality and cognition7
+merican Psychollogist7 :=7 89= 3 8=@
3 Cantor *<7 VirUel &<7199@7
Personality7 cognition and purposi1e
beha1ior7
!n LPer1in A%d<B7 $andbooU o>
Personality6 'heory and "esearch7
'he Guil>ord
196
Press7 *eX SorU7 19=316:
3 "oberts 4<W<7 "obin P<W<7 199:7
4road dispositions7 brood aspirations
'he
intersection of the ;ig <ive
dimensions and life goals,
comunicare I a V?I-
conferina a %+PP7 Madrid
3 op< cit
3 op< cit< p< 9: 3 9=
3 Wiggins (&<7 Picus +<L7 19C97
Conceptions o> personality disordets
and
dimensions o> personality7
Psychological +ssessemen!6 + Louri< o>
Consulting
and ClinicaP Psychology 17 9@= 3 9160
Widiger '<+<7 Costa P<'<< 199:7 A%ds<B7
Personality and personality disorders77
Rourn< o> +bnormal Psychology 1@97
8C
391
3 op< cit< p< 9=
3 Wise '<*<7 Hogan P<R<7 &chmidt C<W7
Ponttcas S<7 Costa )<'<7 19917
Personality and seKual >unctioning o>
trans1estic >etishists and other
paraphilics7
Rourn7 o> *er1ous and Mental
,iseases7 1897 69: 3 6C9
3 op< cit< p< :8
3 Mason )<7 Claridge G<7 199:7 &cales
Measuring Proneness to Psychotic
disorders and their relationship to
the <ive <actor Model,
comunicare, a VII-
conferina a %+PP<< Madird
3 Mason )<7 199:7 *eX scales >or the
assessment or the schiDo>ypy7
comunicare7 a -il3a con>erina a
%+PP7 Madrid
3 $endriUs +<+<R<7 $o>stee W<T<4<7 ,e
"aad ;", )996, Construction of
the
#;+C Personalit>
Iuestionnaire, comunicare, a
II- conferin a %+P+7
Groningen
3 lucrare !n limba olandeDa7 citat !n
$endriUs si al<7 1999
3 $o>stee W<T<4<7 ,e "aad 4<7
Goldberg L"<7 199;7 (ntegration o> the
Gig
Hi1e and circumpleK approaches to
trait structure7 Rourn< o> Personality
and
&ocial Psychology7 697 1:6 3 169
3 Wiggins R<=<7 19C;7 CircumpleK
models o> interpersonal beha1ior in
clinical
psychology7 tn Tendall P<&< i 4utcher
R<*< A%ds<B7 $andbooU o> "esearch
Methods in Clinical Psychology7 Wiley7
*eX SorU
3 Wiggins R<&<7 'rapnell P< 7 Phillips *<7
19CC7< Psychometric and geometric
characteristics o> the re1ised
(nterpersonal +dLecti1e &cales Al+&3"i7
Multi1ariate
4eha1ioral "esearch7 ;97 =18 3 =9@
198
3 Peabody ,<7 Goldberd L"<7 19C97
&ome determinants o> >actor
structures
>rom personality3trait descriptors7
Rourn< o> Personality and &ocial
Psychology7
=87==;3=68
3 op< cit<
3 op< cit<
3 $o>stee si al<7 199; op< cit0 Perugini
19997 op< cit<
3 op< cit<
3 op< cit
3 op< cit<
3 Gough $< G<7 $eilbrun +<4<7 19C97
+dLecti1e ChecU List manual7 Palo
+lto
C+6 Consulting Psychologist Press
3 op< cit<
3 Rohnson R<+<7 1@C17 'he Gsel>3
disclosureG and Gsel>3presentationG
1ieXs o>
item response dynamics and
personality scale 1alidity7 Rourn< o>
Personality and
&ocial Psychology7 :@7 8613869
3 Minulescu M<7 199=7 Metaphors 1s<
single3terms in eKpressing and
assessing
personality7 %urop< Rourn< o>
Psychological +ssessement7 117 supl<
17 6:369
19C
INVENTARUL DE PERSONALITATE
CALI(ORNIA C G'H' GOUGH
(n 196= $arrison Gough a>irma eKplicit
unul dintre principaiele moti1e care !l
determinaser s !nceap construirea
unui nou in1entar de personalitate7
moti1 care se poate retine ca principiu
director !n interpretarea testului6 G'o
me7 the >irst and cardinal principle is
that tests are made to be used7 and a
subsidiary principle is that they are be
used in the analysis conceptualiDation
o> the Mindi1idual caseG APentru mine7
principiul prim 5i cardinal este c
testele sunt >cute pentru a >i utiliDate0
iar un principiu subsidiar este c ele
trebuie utiliDate !n !nelegerea analiDei
caDului indi1idualB 3 Megargee7 1 98;
A1B<
+m !nceput prin acest citat !n msura
!n care el eKprim situaia unui
personalist a crui preocupare prim
nu este crearea 5i eKperimentarea de
instrumente< %l a !nceput 5i continua
eKperimentarea in1entarului 5i a
teoriei pri1ind >iina uman7 din ne1oia
unui instrument de e1aluare centrat pe
persoan< *u este norma !n primul
r#nd 1iDat< *u se caut !n primul
r#nd gsirea unei tipologii sau
dimensiuni generale a personalitii
prin care persoana concret s# poat
>i inserat7 integrat7 raportat etc<
&e caut un instrument care s3l aLute
s[ !neleag persoana7
199
caDul 1iu< ,esigur7 cum 1om
descoperi7 din anii =@ p#n !n 19C9 de
eKemplu7 au >ost realiDate peste 1@@@
de studii de 1alidare7 eKperimentare7
predic!ie 5t aplicare pe noi populaii
sau situaii7 nu numai de grupul de
cercetare al tui Gough7 ci 5i de alte
laboratoare americane sau din alte
pri ale globului7 testul de1enind un
instrument puternic7 de re>erin !n
literatura de specialitate< Mai mult7
1om descoperi c pe msur ce
datele de eKperimentare au de1enit
tot mai bogate7 au >ost eKperimentate
noi scale din anii 8@ 5i s3au realiDat
cercetri care au grupat >actorial ttemii
testului7 s3a aLuns ( un nou model
!cuboid! !n >uncie de 9 >actori !nalt
semni>icati1i ai testului7 >r ca toate
acestea s in1alideDe >ie principiul
prim 5i cardinal ai lui Gough7 >ie
presupunerile sale ( care ne vom
referi !n cele ce urmeaD<
!' DATE DESPRE CONSTRUC.IA
TESTULUI3 CONCEP.IA LUI
GOUGH PRIVIND EVALUAREA
PERSONALIT.I=
(n construcia scalelor C<P<i< Gaugh nu
a adoptat o teorie >ormal< &e pare c
era implicat !n primul r#nd un anume
scepticism pri1itor ( aplicabilitatea
!n practica a poDiiilor teoretice7 mai
ales lipsa lor de consisten c#nd se
punea problema e1alurii
comportamentului interpersonal
normal< +cela5i scepticism !l >ace s[
nu stabileasc raionat care anume
par s >ie 1ariabilele importante<
Metoda general a lui Gaugh era de a
porni de 1a situaiile !n care se cerea
utiliDat testul< (n >uncie de situaii7 1a
construi msurtori care s se baDeDe
pe acele constructe care sunt deLa
operaionale !n >elul cum se comport
indi1iDii !n conLuncturile
1:@
situational speci>ice< +ceast
concepie7 a deri1rii datelor pe cale
empiric7 era desigur legat pe de o
parte de tradiia empirist a
.ni1ersitii Minnesota7 dar 5i de
eKperiena anterioar7 pentru c
C<P<(<3ui trebuia s >ie un instrument
simetric >at de M<M<P<t<0 dac
(n1entarul Multi>aDic de Personalitate
>usese destinat psihopatologiei7
trebuia construit un instrument paralel
pentru normalitatea psihic7
normalitate care !nseamn7 5i aici
accentum7 persoana nu !n ipostaDa
ei static7 ci !n cea real dinamic7
adic !n interrelationare< ,e
asemenea7 dac (n1entarul Multi>aDic
>usese construit pornind de (
!variabilele! clinice, de I
concepte derivate empiric din
eKperiena clinic7 trebuiau gsite
cile pentru construirea in1entarului
pentru Gnormalitate psihicG pornindu3
se de ( realitile >iinei normale7
obi5nuite7 a>late !n interrelate<
,up cum obser1 Magargee A;B7
aceasta este abordarea tipic pentru
un psihodiagnostician practician care
lucreaD cu acele concepte care au
rele1ant >uncional<
Perspecti1a dup care construie5te
$arrison Gough c>testtonaruP este
dubl6 3de ( conte(tul de utilizare
5i de ( acele concepte care de%a
e(ist !n domeniul comportamentului
interpersonal< +nume acei termeni
descripti1i pe care oamenii !i
utiliDeaD !ntre ei pentru -si descrie
modurile de a se comporta,
caracteristicile obi5nuite7 Dilnice
sau7 pentru a utiliDa chiar denumirea
dat de Gough7 Gconceptele populareG
!n sensul cel mai direct al acestei
eKpresii<
PoDiia este important pentru istoria
ps!hodiagnoDei a5a cum am abordat3o
!n acest manual7 recursi17 pentru c7
dup cum am 1Dut7 cercetrile de tip
cogniti1ist 5i de tip >actorial odat[ cu
anii 8o7 5i mai intens !n ultimii = ani7
dau dreptate acestui punct de
1:1
1edere 5i nu celui contrar promo1at de
un alt mare creator de teste de
personalitate7 "<4<Cattell<
(n modul cum de>ine5te Gough7 un
Gconcept popularG nu este doar un
termen utiliDat !n 1orbirea curenta7 ci
are 5i calitatea de a transcende o
societate particular6 termenul de
GresponsabilG sau GiresponsabilG se
regse5te !n 1orbirea curenta a
di>eritelor so3ciet[ti< !n aceea5i
msur7 ca s utiliDm un eKemplu al
autorului7 termenul de GdominantG era
utiliDat de Plutarh pentru descrierea lui
Caesar7 dar 5i de omul de obi5nuit de
aDi c#nd caracteriDeaD de plid un
personaL politic cu o preDent social
pregnant<
&e spriLin pe 5i caut acele concepte
care apar !n interrela>ionarea social7
!n 1iata sociala curent7 atribute ce se
pot regsi !n toate culturile 5i
societile 5i care au o relaie directa
5i integral cu >ormele de
interrelat>onare social AGough7l 96CB
A9B<
C surs prim pentru (denti>icarea
lor este chiar limbaLul cotidian !n
msura !n care eKperiena social a
reinut !n >ormele acestuia orice
in>ormaie care este semni>icati1
pentru supra1ieuirea social< !n
procesul istoric al cre5terii limbii
respecti1e apar desigur cu1inte noi7
echi1alente care se retin 5i7 in acela5i
timp7 dispar alte cu1inte<
Pentru Gough scopul >iecrei scale
este s re>lecte c#t de >idel posibil un
aspect7 o anume tem a
comportamentului interpersonal<
!n 19:C public primele scale0 !n 19=1
prima ediie de 1= scale din C<P<(<0 !n
19=8 prima ediie de 1C scale
cuprinD#nd :6C de itemi ? 1; care
reapar7 cu un total de :C@ de itemi
centrai mai ales pe comportamente
tipice7 sentimente7 opinii7 atitudini<
&tudiile ulterioare au condus ( o
nou re>ormulare a chestionarului !n
19C87 cu ;@ de scale 5i un total de :6;
itemi<
1:;
Keferitor I interpretarea
chestionarului, 5ough subliniaz
!n mod eKpres c nu trebuie
interpretat dec#t de pro>esioni5ti
cali>icai !n utiliDarea C<P<(< !n msura
!n care una dintre criticile cele mai
di>icile aduse ideii Gconceptelor
populareG const !n problema dac
aceste cu1inte7 !n utiliDarea lor Dilnic
nu cum1a au c#5tigat un bagaL
eKcesi1 de Mn>eles conotati1 Ml6 nu
cum1a este ast>el imposibil s 1e
operationaliDeDi 5i limiteDi ( o
definire 5tiini>ica eKactA:B< Cei ce
utiliDeaD chestionarul pot s >ie
subiectul propriilor lor idoosincraD!i7
preconcepii eronate legate de
de>inirea sau >olosirea !ntr3un anume
cadru speci>ic a termenilor respecti1i
Ade eKempiu7 !n 1orbirea argoticB<
Gough recunoa5te >aptul c unele
concepte sau cu1inte precum
GsociabilitateG7 sau GresponsabilitateG7
GtolerantG7 GsocialiDareG pot a1ea
conotat>i di>erite ( indivizi diferii7
dar7 !n acela5i timp7 dac am
redenumi conceptele pentru a 1e
cre5te preciDia 3 !n maniera impus de
Cattell7 de eKemplu 3 nu am >ace dec#t
s aLungem ( o pierdere !n
rele1ant care ar putec pereclita
scopul maLor al creerii 5i utiliDrii
chestionarului7 5i anume cre5terea
comunicrii< +rgumentul lui Gough7
1alabil 5i din punctul nostru de 1edere7
este c dore5te s e1alueDe tocmai
constructul asa cum este de>init
cultural7 cu toate conotatiile sale
subtile 5i cu denotaia sa >ormal
AMegargee7 198; A=]< Gough !5i >ace
un punct de spriLin din >aptul c aceste
constructe populare sunt7 at#t cultural
c#t 5i !n timp7 uni1ersale< Multe studii7
pornite dintr3un scepticism >at de o
ast>el de intuiie pshihologic7 au
indicat !ns c (n1entarul Cali>ornia
lucreaD ( fel de bine !n spatii
culturale 5i sociale di>erite de cel
american<
+ceast lung introducere nu este
lipsit de important !n msura !n care
muli utiliDatori de chestionare au
tendina de a
1:9
aplica 5i C<P<i<3uiui o metod
tradiional de interpretare con>orm
creia scaia este utiliDat ce o de>inire
operaional pentru o anumit
trstura7 deci interpreteaD scorurile
( scal prin de>inirea constructului<
&copul tui Gaugh este s reu5easc o
predict ie asupra comportamentului7
nu s Lusti>ice o teorie asupra
personalitii< ,in acest punct de
1edere7 o serie de stud_ s3au centrat
asupra 1aliditii de construct
demonstr#nd ca scalele sunt legate de
ceea ce !5i propun s[ msoare<
) ait critic este legat de lipsa de
omogenitate a scalelor !n sensul !n
care7 ne>iind deri1ate prin analiDa
>actorial#7 nu preDint toate puritatea
>actoriai caracteristica altor teste 5i
coreleaD !nalt !ntre ele 5i toate cu
GdeDirabilitateaG social< Gough se
spriLin !n contra3argumentare pe
utiliDarea sistematic !n construcia
scalelor a analiDei conceptuale7 care
include at#t 1alidarea practic c#t si
1alidarea de construct7 5i 1e
dep5e5te dGough7 196=B< Pentru
autor7 pa5ii necesari !n construirea
unei scale prin analiD conceptual
cuprind<
1< o e1aluare primar care determin
care criteriu este !n principal rele1ant
dc#t de bine preDice testul ceea ce
1rea s[ preDicB0 ;< e1aluarea
secundar prin descoperirea
>undamentelor psihologice pentru
msurare7 prin speci>icarea 5i
clari>icarea !nelesului a ceea ce se
msoar0 alt>el spus este 1orba
despre descoperirea dimensiunii
psihologice a scalei0 9< 5i e1aluarea
teriar7 care are scopul de a Lusti>ica
o anumit msurare Asemni>icaia
intrinsec a scopului primar al
msurrii6 gama de implicaii
rele1ante0 surprinderea !ntregit game
de situaii eKisteniale implicate7
dincolo de ceea ce s3a a1ut !n 1edere
!n 1alidarea primar 5i pentru care
instrumentul este predicti1 5i are
rele1ant eKplicati1B<
1::
-om preDenta principalele date
tehnice pentru >iecare dintre scale
odat cu preDentarea dimensiunilor<
/' PRE)ENTAREA VARIANTEI C'P'I'
!"A/
/'!' CELE !B DIMENSIUNI ALE
PERSONALIT.II NORMALE
CON.INUTURI SI ATRIBUTE N
COMPORTAMENTUL
INTERPERSONAL
,e5i din 1 9C8 Gough eKperimenteaD
o >orm lrgit a C<P<(<7 >orma care
cuprinde cele 1C scale este larg
utiliDat !n practica diagnostic<
Pentru aceast >orm7 cele 1C scale
au >ost grupate 35i acest lucru se
obser1 5i !n >i5a de pro>il 3 !n patru
grupe de semni>icaii psihologice7
ast>el AGough7 1969A6]6
Prima grup cuprinde acele scale care
indic mai ales dimensiunile
personalitii ce inter1in !n a>irmarea
persoanei7 sigurana de sine7
imaginea de sine 5i adec1area
interpersonal6 dominanta7
capacitatea de statut7 sociabilitatea7
preDenta social7 acceptarea de sine7
starea de com>ort sau de bine psihic7
+ doua grup cuprinde scale care
indic opiunile 1alorice 5i maturitatea
interreiational ast>el6
responsabilitatea7 socialiDarea7
autocontrolul7 toleranta7 tendina de a
>ace o bun impresie 5i alinierea Aa
modelul comun sau comunalitatea0
+ treia grup de scale msoar mai
ales ni1elul moti1ational !n sensul
potenialului de realiDare personal 5i
al >ocaliDrii pe 1alorile intelectuale6
realiDare prin con>ormism7 realiDare
prin independent 5! e>icienta
intelectual<
+ patra grup cuprinde scale ce
surprind unele modaliti
1:=
intelectuale7 ce modeleaD un stil
personal7 ast>el6 scalele de intuiie
psihologic7 >leKibilitate 5i >eminitate<
1< ,ominanta 3 ,o
Construit pentru a identi>ica
persoane puternice7 dominante7 cu
ascendent asupra altora7 capabile s[
aibe iniiati1 5t s eKercite
conducerea< %1alueaD aspecte ale
propensiunii de a conduce7
persistenta 5i iniiati1a social< Pentru
Gough s3a pus problema de a gsi
itemi care s identi>ice pe cei care
acioneaD !ntr3un mod ce poate >i
considerat ca GdominantG !n orice
cultur 5i7 pe de alt parte7 s#3i
impresioneDe pe alii prin e1identa
acestei caliti< ,eci s poat >i
descri5i ca dominani7 plini de >ora7
siguri de ei<
Cum vom vedea, I fiecare dintre
scale, !n a>ara aspectelor care au
>ormat coninutul propriu3Dis al itemilor
scalei7 Gough >urniDeaD pentru
Donele de semni>icaie peste sau sub
medie a ni1elului de mani>estare a
trsturii 5i un numr de atribute care
nu sunt nimic altce1a dec#t >eluP !n
care aceste persoane sunt descrise
de alii< !n caDul dominantei este deci
1orba despre perceperea social a
comportamentului celor ce au o
GdominantG peste sau sub medie< !n
interpretarea scorurilor scalei7 aceste
elemente capt tocmai gradul de
rele1ant scontat de autor<
&cala cuprinde !n aceasta 1ariant :6
de itemi7 dintre care ;6 !i aparin
eKclusi10 a1#nd itemi comuni cu
scalele "e7 &, ?>" Coninuturile
itemilor surprind6 !ncrederea 5i
echilibrul0 propensiunea de a conduce
5i asuma responsabilitatea0
persuasi1itatea 5i >luenta 1erbal0 un
aspect de persistent tenace alturi
de ceea ce am putea numi Gsimul
datorieiG0 tendina de a pri1i lucrurile !n
>ata7 de a se con>runta cu realitatea
chiar dac
1:6
este neplcut<
&corurile peste medie indic persoane
acti1e7 sigure pe sine7 persistente7
care anticipeaD7 insist7 au !ncredere
5i independent<
+dLecti1ele care descriu percepia
social sunt di>ereniate pe seKe< .n
brbat este perceput ca6 ambiios7
!ndrDne7 dominant7 puternic7
optimist7 metodic7 descurcre7
competent7 de !ncredere7 sigur de
sine7 stabil7 se1er< ) >emeie este
perceput ca agresi17 orgolioas7 cu
!ncredere !n sine 5i re1endicati17
dominant7 puternic7 autoritar 5i
energic7 1orbrea<
.n scor sub medie indic o persoana
retras7 inhibat cu un comportament
banal7 indi>erent7 tcut7
neorganiDat7 lent !n g#ndire 5i
aciune7 cu tendin>a de a e1ita
situaiile de tensiune 5i deciDie7
nesigur<
Perceperea social ata5eaD unui
brbat cu ,o scDut imaginea unui
apatic7 <indi>erent7 mrginit7
iresponsabil7 pesimist7 anKios7 rigid7
sugestionabil7 nesigur ,escrierea
social a unei >emei cu scor ( 4o
scDut o preDint ca6 precaut7
amabil7 inhibat7 !mpciuitoare7
calm 5i 5tears7 s>ioas7
!ncreDtoare7 discret<
;< Capacitate de statut 3 Cs
Criteriul eKtern GstatutG a >ost de>init 5i
!ntrebuinat !n 1alidarea empiric a
scalei prin ni1elul relati1 ae 1enitului7
educaiei7 prestigiului 5i puterii atinse
!n mediuP socio3cultural propriu al
subiectului0 precum 5i calitile de
ambiie 5i !ncredere !n sine< ,eci
scala e1alueaD capacitatea
personal pentru statut social ApreDent
sau dob#nditB7 !ncerc#nd s msoare
caliti 5i atribute personale care stau
( baza acestei propensiuni 5i
conduc spre statut social<
1:8
-arianta aceasta conine 9; de itemi7
dintre care 1= sunt pun7 restul comuni
cu &p7 &e si &" (
(temti re>lect !n coninutul lor
!ncrederea !n sine si echilibrul7
sentimentul de siguran 5i absena
temerilor sau anKiet>ilor0 eKistenta
unor interese literare sau artistice0
gradul de Gcon5tiina socialG0 precum
5i interesul de a participa ( viata
social a grupului<
.n scor !nalt7 peste medie7 indic un
ins ambiios7 acti17 e>icient7
perspicace7 ingenios7 multilateral7
ascendent7 carierist7 e>icient !n
comunicare7 care !5i urmre5te scopul
personal 5i a>irm un c#mp larg de
interese< Perceperea social indic
pentru comportamentul masculin
urmtoarea imagine6 discret7
imaginati17 independent7 matur7
oportunist7 simpatic AagreabilB7 elogiat7
reDonabil 5i progresist< Hemeia cu un
scor !nalt 1a Cs este perceput prin
adLecti1ele6 lucid7 1iguroas7
indi1idualist7 ingenioas7 perspicace7
inteligent7 cu interese largi7 logic 5i
multilateral7 schimbtoare<
.n scor sub medie indic un indi1id
cu un comportament timid7 apatic7
con1entional7 relati1 estompat7 lent7
cu o g#ndire stereotip 5i limitat !n
concepii 5i interese< &t#ngaci 5i
penibil !n situaii sociale cu care nu
este >amiliariDat<
Perceperea social descrie
comportamentul masculin prin
adLecti1ele6 aspru7 sumbru7 lacom7
mrginit7 ciclitor7 suprcios7
nelini5tit7 tensionat7 irascibil7 lipsit de
omenie< ,escrierea pentru >emei cu
scorul Los6 acioneaD neg#ndit7
5ireat7 bl#nda7 molatec7 s>ioas7
simpl7 supus7 timid7 slab<
9< &ociabilitate 3 &y
&cal construit tot prin metoda
criteriului eKtern de 1alidare7
1:C
5i anume7 initial7 numrul de acti1iti
eKtracurriculare ( care particip
studentul< &ociabilitatea urma s
di>erenieDe oamenii cu un
temperament eKterioriDat7 sociabil7
participati17 de cei retra5i care e1it
a>i5area social< Cu un total de 96
itemi7 dintre care doar 9 !i aparin !n
eKclusi1itate7 scala de sociabilitate
coparticip# prin itemii comuni (
comportamentele subsumate
scalelor )e, ?p, ?, #i, 4o, Cs
Coninutul mani>est al itemilor scalei7
destul de apropiat de o scal
obi5nuit de sociabilitate aa cum o
!nt!!nim 5i !n alte probe7 a>irm6
plcerea pentru interaciuni sociale7
sentimentul de echilibru 5i !ncredere
!n sine !n relaiile cu ceilali7 interese
culturale 5! intelectuale precum 5i
toleranta >at de ceilali asociata cu
standarde stricte pentru sine<
&corurile !nalte indic !n genere un
comportament participati17
!ntreprinDtor7 ingenios< .n ins care
se ata5eaD u5or7 este competiti17
mereu !n primele r#nduri7 >luent !n
g#ndire 5i original<
Perceperea social descrie un ast>el
de brbat ca6 de5tept7 !ncreDtor7
interese largi7 logic7 matur7 deschis7
competent 5i rational7 sociabil si sigur
de sine< Hemeia este descris de
opinia public drept agresi17
!ncreDtoare7 dominant7 energic7
>lirteaD7 deschis7 cu interese largi7
1orbrea 5i sociabil<
&corul sub medie indic re1ersul7 un
comportament greoi 5i con1entional !n
societate7 lini5tit7 neangaLat7 sugestibil
5i in>luen>abil de reaciile 5i opiniile
altora<
Percepia social descrie un ast>el de
brbat prin adLecti1e ca6 st#ngaci7
aspru7 rece7 reclamagiu7 con>uD7
instabil7 cu interese limitate7
abandonant7 super>icial7 lipsit de
>amiliaritate<
Perceperea femeii cu ?N scDut
cuprinde ca adLecti1e 6 precaut7
inhibat7 bl#nd7 modest7 lini5tit7
reinut7 s>ioas7 timid7 discret7
retras<
1:9
:< PreDenta social 3 &p
PreDenta social este una din cele =
scale construite pe cale raional7 5i
anume prin analiza consistentei
interne, pornindu-se de I un
numr de C= de itemi legai de
echilibrul social7 1er1a 5i
spontaneitatea comportamentului< (n
scal rm#n =6 de itemi7 18 distinci
iar restul comuni cu a&te scale
precum &y7 &, Cs, )e si P>, -ar 5i
cu &e 5i Gi7 dar cotai in1ers<
Coninuturile itemilor scalei 1iDeaD6
plcerea pentru interaciuni sociale7 o
!ncredere bine a>irmat7 spirit deschis7
atitudini aerisite >at de regulile 5i
prohibiiile sociale7 paralel cu accentul
pus pe !ndatorire7 moderaie7
con>ormism<
&corurile !nalte indic un
comportament spontan7 imaginati17
ne>ormalist7 rapid7 cu o natur
eKpresi1 5i creati1<
Perceperea social caracteriDeaD un
ast>el de brbat prin adLecti1e ca6
a1enturos7 caut plcerea7 relaKat 5i
sigur de sine7 spirit ascuit7
necon1en>ional7 neinhibat7
schimbtor7 spiritual<
) >emeie de acest tip este
caracteriDat de cei din Lur prin
adLecti1e ca6 a1enturoas7
!ndrDnea7 >lirteaD7 rutcioas7
deschis7 caut plcerea7 spontan7
schimbtoare7 ingenioas7 spiritual<
&corurile Loase7 sub medie7
caracteriDeaD un indi1id precaut7
moderat7 rbdtor7 simplu7 modest< !n
acest timp7 este oscilant 5i nesigur !n
deciDii7 cu o g#ndire necreati1<
Perceperea social caracteriDeaD un
ast>el de brbat prin6 precaut7
cooperant7 apreciati17 bl#nd7 amabil7
cu interese limitate7 pre>cut7
rbdtor7 serios< Hemeia este
perceput !n termenii urmtori6
precaut7 con1enional7 temtoare7
gentil7 reDer1at7 sensibil7 supus7
timid7 retras<
1=@
=< +cceptarea de sine - ?
&cal construit de asemeni prin
analiDa consistentei interne cu scopul
identi>icrii unor persoane care
mani>est un simt con>ortabil 5i
GimperturbabilG al 1alorii personale7 iar
comportamentul lor social 1a eKprima
>ie acti17 >ie pasi1 aceast siguran<
%1alueaD aspecte precum simul
1alorii personale7 acceptarea de sine7
capacitatea de a g#ndi 5i aciona
independent<
,in 9: de itemi ai 1ersiunii >inale7
numai : sunt puri< Ceilali prin
coninutul lor preDint6 aspecte de &y
5i &p legate de !ncrederea !n sine 5i
de atitudinea lipsit de rigiditate >at
de prohibiiile sociale0 legai7 in1ers
dec#t cu &p7 de 1aloriDarea muncii
perse1erente7 ateniei >at de sarcina
de munc 5i considerarea celorlali0
alt! itemi indic o acceptare candid a
slbiciunilor umane<
&corurile !nalte preDint o persoan
inteligent7 sincer 5i spiritual7
pretenioas7 acti17 centrat pe sine7
insistent7 cu >luent 1erbal7 cu
siguran 5i !ncredere !n sine<
Perceperea social descrie un brbat
cu scor !nalt prin adLecti1e ca6
!ncreDtor7 !ntreprinDtor7 orgolios7
imaginati17 deschis7 oportun7
adaptabil7 sigur7 ra>inat7 !n>igre>7
so>isticat< ) >emeie cu scor !nalt apare
descris de ceilali prin6 a1enturoas7
argumentati17 orgolioas7
re1endicati17 decis7 dominant7
deschis7 sarcastic7 1orbrea7
spiritual<
&corurile sub medie indic un
comportament conser1ator7 ordonat7
de ndeLde7 lini5tit7 de5i comod 5i
con1entional< Cu sentimente de
culpabilitate 5i gata s se
autoblameDe< Pasi1 !n aciune 5i
limitat ca interese< Perceperea social
descrie un ast>el de brbat ca6 aspru7
banal7 abandonant7 nechibDuit7
supus7
1=1
indi>erent7 tensionat7 neinteligent7
negati1ist7 gata s se retrag7 cu
interese limitate< Hemeia este
perceput !n urmtorii termeni6
precaut7 con1enional7 gentil7
molatic7 modest7 rbdtoare7
!mpciuitoare7 s>ioas7 !ncreDtoare7
discret7 nepretenioas<
6< &entiment de bun#3stare personal
2 de bine 3 Wb
(nitial s3a numit scal de disimulare<
Wb repreDint o deri1aie a scalei
initiale !n care s3a in1ersat cheta de
cotare6 scorurile ridicate repreDint
indi1iDii snto5i 5i stenici7 iar
scorurile Loase7 sub medie7 indi1iDii cu
o 1italitate diminuat 5i incapabili s
>ac >at cerinelor 1ie>ii cotidiene< Mai
mult7 scala di>ereniaD indi1iDii care
simuleaD ne1roDa de normali Ji de
pacienii care rspund sincer7 >iind 5i
una dintre principalele scale de
1alidare ale testului Aaspect pe care !l
1om apro>unda ( capitolul despre
interpretarea probei."
itemii scalei7 !n numr de :: dintre
care aparin eKclusi1 scalei ;97 au !n
coninut re>erine 1a6 negarea unor
1ariate simptome >iDice i mentale0
negarea oricror probleme >amiliale
maLore0 negarea con>lictelor 5i
preocuprilor seKuale0 negarea unor
stri de tensiune7 anKietate7 team0
a>irmri ale independentei personale
5i sentimentului de su>icient de sine7
!n sensul Gorice om care este capabil
s munceasc are o 5ans real de a
a1ea succesG0 a>irmarea !ncrederii !n
1iitor<
&cala >iind construit pentru a
identi>ica persoanele care !5i
minimaliDeaD griLile 5i nemulumirile
5i care >in seama mai mult sau mai
puin de !ndoieli si deDiluDii7 un sccr
!nalt repreDint o persoan energic7
!ntreprinDtoare7 alertei7 ambiioas 5i
multilateral7 producti17 acti1<
+cord 1alone muncii 5i depune e>ort
pentru plcerea proprie<
1=;
Perceperea social descrie un brbat
cu scor !nalt prin adLecti1e ca6 demn
de !ncredere7 conser1ator7 dependent7
bine1oitor dsritor7 bun ( suflet.,
inhibat, logic, mulumit7 echilibrat7
elogiat AludatB7 destins ArelaKatB7
sincer< Hemeia cu scor !nalt este
perceput !n urmtorii termeni6 calm7
capabil7 lucid7 cinstit7 nu se
>ormaliDeaD7 matur7 amabil
A!ndatoritoareB7 echilibrat7 raional7
!neleapt AchibDuitB<
.n scor scDut indic un
comportament >r ambiie7 comod7
st#ngaci7 precaut7 apatic 5i
con1entional< ,e>ensi17 caut scuDe<
Limitat !n g#ndire 5i aciune<
Perceperea social descrie un ast>el
de brbat ca6 anKios7 ludros7 distrat
AaiuritB7 uituc7 grbit7 impulsi17
rutcios7 abandonant7 super>icial7
agitat Aneast#mpratB< Hemeia este
perceput ast>el6 st#ngace
AincomodB7 de>ensi17 cusurgie7
practic Anein>luentabiiB7 !ndrtnic7
sarcastic7 se comptime5te7 lipsit
de tact7 necon1en>ional7 instabil<
8< "esponsabilitatea 3 "e
&cala identi>ic persoanele
con5tiincioase7 responsabile7 care !si
iau obligaiile !n serios 5i !n care
putem a1ea !ncredere< +st>el de
structuri de personalitate sunt indi1iDi
legai de reguli 5i ordine 5i consider
c 1iata ar trebui s >ie gu1ernat de
raiune< &cala di>er de &o
AsociabilitateB si &e AautocontrolB prin
accentul pe gradul !n care 1alorile 5i
controlul sunt !nelese 5i
conceptualiDate<
+re un total de :; itemi7 dintre care 16
sunt eKclusi1i iar restul comuni cu
scale precum6 ,o7 &y7 &e7 'o7 +c7 +i 5i
1e< Coninuturile mani>este ale
acestor itemi 1iDeaD preocuparea
pentru obligaiile sociale7 ci1ice 5i
morale0 accentul pe datorie 5i
disciplin de sine0 deDaprobarea
pentru orice pri1ilegii sau >a1oritisme
speciale0
1=9
a>irmarea echilibrului 5t !ncrederii !n
sine 5i !n ce_al>i<
.n brbat cu scor !nalt ( scala Ke
este perceput astfel2 capabil,
con5tiincios7 cumptat7 >idel7
responsabil7 serios7 stabil7 constant7
temeinic< ) >emeie cu scor !nalt apare
descris de ceilali prin6
con5tiincioas7 discret7 intuiti17
metodic7 >idel7 cu tact7
responsabil7 cumptat<
.n brbat cu scor sub medie este
descris ca6 nepstor7 turbulent7
iresponsabil7 comod7 indi>erent7 >ace
pe groDa1ul7 risipitor< Hemeia este
perceput !n urmtorii termeni6
arogant7 negliLent7 nesentimental7
comod7 necu1iincioas7 rebel7
obositoare7 sarcastic<
C< &ocialiDarea 3 &o
&cala este conceputa pentru a
re>lecta gradul de maturitate social7
integritate 5i corectitudine atins de
indi1id7 >iind construit prin metoda
criteriului eKtern<
(temit7 !n numr de =: 3 dintre care ;C
sunt eKclusi1i7 au ca 5i coninuturi
mani>este aspecte care ilustreaD
teoriile psihologice pri1ind
delinc1enta< +st>el7 pornind de pild
de ( relaia empiric e1ideniat
dintre delinc1ent 5i o lips de
coeDiune !n >amilie7 sunt itemi care se
re>er ( sentimentul de cldur7
satis>acie 5i stabilitate >amilial ca
opus alienrii 5i resentimentului< +lt>
itemi se re>er (2 sensibilitatea
sociala 5i empatie ca opuse ignorrii
2 desconsiderrii 1alorii personale Ade
eKemplu6 Gadesea m g#ndesc cum
art 5i ce impresie >ac altoraGB0
optimism 5i !ncredere !n sine !n
constrast cu sentimente de alienare7
in>erioritate7 disperare7 adaptarea
>amilial 5i 5colar7 opuse
1agabondaLului 5i opoDantei<
&cala indic ni1elul de maturitate
social7 integritatea moral7
1=:
capacitatea de a Ludeca 5i respecta
normele morale<
4rbatul cu scor !nalt ( scala ?o
este perceput ca2 adaptabil,
eficient, onest, corect, organiDat7
cumptat7 sincer7 temeinic7 sntos7
respectuos< ) >emeie cu scor !nalt
este descris prin adLecti1ele6
precaut7 lucid7 organiDat7
metodic7 reDonabil7 autocontrolat7
modest7 conser1atoare7 !neleapt<
.n brbat cu scor scDut este
perceput ca6 !ncp#nat7
iresponsabil7 certre7 ignorant7
sarcastic7 necon1entionai7 de>ensi17
1iclean< Hemeia este perceput !n
urmtorii termeni6 de>ensi17
nestatornic7 negliLent7 nechibDuit7
impulsi17 indi>erent7 neinhibat7
materialist7 necontrolat<
9< +utocontrolul 3 &e
&cala este construit prin metoda
analiDei consistentei interne 5i are
scopul de a msura gradul de libertate
al indi1idului >at de impulsi1itate 5i
centrarea pe sine< ,eosebirea de
scala "e const !n >aptul c aceasta
msoar gradul !n care este !neles
controlul7 iar alte scale precum &o7
gradul !n care persoana aprob 5i
preDint ast>el de dispoDiii spre
autocontrol< .n alt speci>ic al scalei
este >aptul c scorurile >oarte !nalte
eKprim !n >apt situaia de control prea
str#ns ai impulsurilor si agresi1itii7
ceea ce7 paradoKal7 poate conduce ia
acumulri interioare 5i descrcri
bru5te sau necontrolate chiar (
incitri minore<
&cala con>ine =@ de itemi7 dintre care
doar ; !i aparin !n !ntregime<
Comportamentul preDent !n
coninuturile mani>este indic o
restr#ngere a mani>estrilor iraionale
5i !n special a agresi1itii0 raiunea 5i
logica sunt considerate ca cele mai
adec1ate soluii !n situaii
problematice0 e1itarea conduitelor
antisociale sau agresi1e0 eKistenta
unor inhibiii sociale 5i chiar a
1==
unui grad de modestie care implic o
tendin spre autoanulare Ade genul7
Gde obicei m simeam >oarte bine
c#nd una dintre compunerile mele era
citit !n >a>a ciase!G7 pentru cheia
HalsB<
&cala indic gradul 5i adec1area
autoreglrii 5i autocontrolului7
dominarea impulsi1itii 5i capacitatea
de autodisciplinare<
Perceperea social descrie un brbat
cu scor !nalt ( aceast scal prin
adLecti1e ca6 amabil7 logic7
s#rguincios7 precis7 cumptat7 >idel7
autoconlrolat7 critic7 demn de
!ncredere<
Hemeia este perceput ast>el6 calm7
modest7 conser1atoare7 gentil7
moderat7 rbdtoare7 lini5tit7
reDer1ata7 autocontrolat<
.n b[rbat cu scor scDut este
perceput ca6 !ncreDut7 cusurgiu7
nesocotit7 !ncp#nat7 impulsi17
!n>igret7 iritat7 coleric7 nerealist7
indi1idualist< Hemeia este descris ca6
agresi17 arogant7 emoti1a7
impulsi1a7 rebel7 obositoare7
sarcastic7 coleric7 neinhibat<
1@< 'oleranta 3 'o
&cala identi>ic atitudini sociale
permisi1e7 lipsite de preLudeci7
deschise73care accept pe ceilali a5a
cum sunt<
Coninuturile mani>este ale celor 9;
de itemi al scalei A9 sun> proprii]7
re>lecta6 deschiderea 5i >leKibilitatea
opus rigiditii 5i dogmatismului0
interesul pentru estetic 5i scopuri
intelectuale0 !ncrederea ca opus
suspiciunii 5i criticismului0 negarea
resentimentelor7 a tendinelor
miDantropice 5i ostilitii >at de
ceilali0 negarea anKietii7 iDolrii7
alienrii0 a>irmarea echilibrului 5i
siguranei de sine<
Perceperea social indic pentru
brbaii cu scor !nalt urmtoarea
imagine6 ierttor7 generos7 bine1oitor7
independent7
1=6
ne>ormal7 mul>umit7 cumptat7 tandru7
cu tact7 altruist< Hemeia cu scor !nalt
este descris3 ast>el6 calm7 e>icient7
intuiti17 lent7 logic7 matur7
responsabil7 autocontrolat7 cu tact7
!ncreDtoare<
.n brbat cu scor scDut este
perceput ca6 a>ectat7 rece7 orgolios7
s#c#itor7 insensibil7 super>icial7
mulumit7 pl#ngre7 cusurgiu7
egocentric< Hemeia este descris ca6
arogant7 autocrat7 aspr7 de>ensi17
bnuitoare7 nesentimental7 in>antil7
suprcioas7 obositoare7 sarcastic<
11< (mpresie bun 3 G!
&cala are un dublu scop asemeni Wb6
identi>icarea disimulrilor dar si a
persoanelor capabile s creeDe
impresie >a1orabila 5i pe care 1e
intereseaD >elul cum reacioneaD
ceilali >ata de ele< Construit prin
metoda criteriului eKtern7 scala
con>ine :@ de itemi7 dintre care 1C
sunt eKclusi1i<
Coninuturile mani>este accentueaD
partea poDiti1 5i elimin negati1ul
ast>el maLoritatea se re>er (
aprecieri asupra bunei >uncionri7
1irtuilor7 negarea conduitei
antisociale7 a pl#ngerilor si e5ecurilor
personale< ,e asemenea apare
negarea oricrei tendine spre
agresi1itate7 a>irmarea !ncrederii 5i
siguranei de sine cu aspecte de
modestie0 a>irmarea stabilitii 5i
capacitii de a >ace >at ad1ersitii0
aKarea pe aspectele aprobate social0
a>irmarea capacitii de a !ntreine
relaii poDiti1e cu alii 5i a opiniilor
>a1orabile despre semeni<
&cala identi>ic deci persoanele care
doresc s >ac impresie bun7
preocupate de ceea ce g#ndesc al>_
despre ele 5i care >ac ceea ce se
a5teapt alii<
Perceperea social descrie un brbat
cu scor !nalt ( 5i astfel2
1=8
adaptabil7 amabil7 maleabii7 bine1oitor7
reDonabil7 tandru7 cu tact7 altruist7
cald7 prietenos< Hemeia este descris
ca6 moderat7 calm7 conser1atoare7
modest7 rbdtoare7 !mpciuitoare7
!ncreDtoare7 nelini5tit7 !nelegtoare<
4rbatul cu scor scDut este perceput
de ceilali ca6 reclamagiu7 nemulumit7
cusurgiu7 nesocotit7 !ncp#nat7
indi>erent7 s#c#itor7 pesimist7 coleric<
Hemeia cu scor scDut este descris
ca6 schimbtoare7 cinic7 >ranc
AdirectB7 supr#cioas7 pesimist7
sarcastic7 !ncp#nat7 coleric7
perspicace<
1;< Comunalitatea 3 Cm
Menit s[ detecteDe protocoalele !n
care s3a rspuns !ntr3o manier
!nt#mpltoare7 coninuturile mani>este
ale Aternilor A!n total ;C] re>lect6 o
bun socialiDare Ade genul7 Gc#nd
conduc ma5ina7 !ncerc s3i !mpiedic
pe alii s m dep5eascG7 cheia
HalsB0 negarea tendinelor ne1rotice
AGnu pot s >ac nimic bineG7 cheia
HalsB0 comportament 5i atitudini
con1entionale0 con>ormismul AGde
obicei >ac ceea ce se a5teapt de ia
mine pentru a e1ita criticaG7 cheia
+de1ratB0 optimismul AGm !ndoiesc
c cine1a este cu ade1rat >ericitG7
cheia HalsB<
&cala indic gradul !n care reaciile 5i
rspunsurile indi1idului corespund
unui model GcomunG stabilit empiric<M
4rbaii cu un scor peste medie sunt
descri5i ca6 prudent7 con5tiincios7
re>leKi17 e>icient7 precis7 organiDat7
practic7 responsabil7 temeinic7
cumptat< Hemeia este descris
ast>el6 lucid7 de !ncredere7 energic7
1esel7 practic7 raional7 realist<
4arba>ii cu un scor sub medie sunt
descri5i de ceilali ca6 atrgtor7
negliLent7 curaLos7 !ndrDne7 uituc7
comod7 nesbuit7
1=C
risipitor< Hemeia este perceput ca6
apreciati17 artist7 st#ngace7
>eminin7 uituc7 ierttoare7
indi>erent7 iresponsabil7 nedemn
de !ncredere7 necon1en>ional<
19< "ealiDare prin con>ormism 3 +c
%ste !n primul r#nd o scal
moti1ational re>lect#nd >actori
moti1ationalP 5i atitudinali asociai cu
realiDarea academic de ni1ele !nalte<
'ermenul con>ormism re>lect aceast
canaliDare a trebuinei de realiDare
personala si nu ceea ce se !nelege
prin Gcon>ormitateG7 respecti1 un sens
de stereotipie neproducti1 care nu
este prea implicat aici< Construit
prin metoda criteriului eKtern<
Coninuturile mani>este ale celor 9C de
itemi 3 1C eKclusi1i 37 re>lect6
hotr!rea 5i plcerea pentru a se
pregti 5i a a1ea e>icient !n !n1are0
sentimentul de 1italitate si e>icient !n
genere0 acceptarea regulilor 5i
cerinelor 5i re>uDul >ri1olitii 5i a
comportamentului noncon>ormist0
temperarea 5i !ncrederea !n propriile
capaciti0 autoaprecierea pri1ind
modul plani>icat 5i muncitor de a se
implica !n 1iat<
(temii sunt >olosii pentru relie>area
acelor >actori de interes 5i moti1aie
care >aciliteaD realiDarea !n orice
cadru unde asemnarea cu modelul
sau supunerea >at de anumite
obiceiuri este un comportament
poDiti1<
&corurile !nalte preDint o persoan
capabil7 cooperant7 e>icient7
organiDat7 responsabil7 >erm 5i
sincer< Persistent 5i muncitoare<
+preciaD acti1itatea 5l realiDarea
intelectual<
Perceperea social descrie un brbat
cu scor !nalt prin adLecti1e ca6
ambiios7 capabil7 con5tiincios7 amabil
[atent7 pre1enitorB7 inteligent7 logic7
matur7 reDonabil7 cu resurse7
responsabil
1=9
) >emeie cu scor !nalt este descris
ast>el6 conser1atoare7 e>icient7
idealist7 !ntreprinDtoare7 amabil7
metodic7 logic7 de !ncredere
A>idelB7 reDer1at7 responsabil<
&corurile scDute preDint o persoan
1ulgar7 !ncp#nat7 distant7
di>icil7 primeLdioas7 !n>umurat< &e
deDorganiDeaD u5or sub stresul
presiunilor si con>ormismului<
Pesimist !n pri1in>a 1iitorului
pro>esional<
Perceperea social descrie un ast>el
de brbat ca6 apatic7 bnuitor7 practic
AinsensibilB7 insuportabil7 caut
plcerea Au5uraticB7 nesbuit7 agitat
Aneast#mpratB7 super>icial7
schimbtor7 ostentati1 A>ace pe
groDa1ulB<
Hemeia este perceput !n urmtorii
termeni6 a1enturoas7 nepstoare
Aindi>erent7 negliLentB7 u5uratic7
atitudine degaLat7 lene57
impresionabil7 rebel7 sarcastic7
necon1entional7 neinhibat7
neghioab<
1:< "ealiDare prin independenta3 +i
&cala este menit s msoare
interesul subiectului pentru acele
situaii 3 inclusi1 pregtirea
academic37 !n care se cere
independent !n g#ndire7 creati1itate7
1aloriDarea potenialului propriu<
Coninuturile mani>este ale itemilor7 3
9; !n total7 indic0 tolerant crescut
pentru ambiguitate 5i re>uDul unor
atitudini simplist dogmatice sau
autoritare0 re>uDul unor reacii
con1entionale chiar dac este 1orba
de a susine o opinie nepopuiar 5i
contro1ersat0 plcerea pentru
acti1iti independente7 chiar dac nu
sunt necesar utilitare0 a>irmarea unei
g#ndiri poDiti1e >a> de al>_0 a>irmarea
unui ni1el de adaptare mani>est !n
preDent0 a>irmarea unor 1alori morale
bine deD1oltate<
16@
&e pot identi>ica acei >actori ai
interesului 5i moti1aiei care >aciliteaD
realiDarea !n orice cadru unde
autonomia 5i independenta sunt
comportamente poDiti1e<
&corurile !nalte ( aceast scal
preDint o persoan matura7 e>icace7
puternic7 dominant7 pretenioas 5i
precaut< (ndependent 5i sigur pe
sine< Cu abilitate intelectual 5i cu
discernm!nt< .n brbat cu scor !nalt
este descris ca6 pre1Dtor
Aanticipati1B7 independent7
ne>ormalAistB7 inteligent7 simpatic7
rational7 sarcastic7 irascibil7
multilateral<
Hemeia este descris ast>el6 calm7
capabil7 lucid7 discret7 inteligent7
logic7 matur7 original7 raional<
&corurile scDute indic un
comportament inhibat7 anKios7 prudent7
nemulumit7 mrginit 5i suspicios< .mil
5i supus >at de autoriti< (i lipse5te
introspecia 5i !nelegerea de sine< .n
brbat cu scor scDut este 1Dut de
ceilali ca6 a>ectat7 !ng#m>at7 prudent
AprecautB7 rece7 egocentric7 >ricos7
>ri1ol7 curtenitor7 plin de sine7 rigid<
Hemeia este perceput ca6 st#ngace7
emoti17 nechibDuita7 imatur7 in>antil7
cap sec7 agitat7 simpl7 nerealist7
instabil<
1=< %>icienta intelectual 3 1e
&cala trebuie !neleas tot !n
paradigma mo>i1a>ional0 nu este
construit pentru a msura capacitatea
de a reDol1a probleme7 >ie 5i
intelectuale< %ste o scal care indic
interesul pentru 1alori intelectuale
opus celui pentru 1alori practice<
Coninutul mani>est al celor :; de itemi
A;; apar>in#ndu3i eKclusi1B se re>er (
aspecte precum2 capacitatea de a
face faf unor situaii de
indeterminare 5i ambiguitate0
sentimentul adec1rii 5i e>icientei
personale0 interesul pentru acti1iti de
cercetare0 plcerea de a >ace planuri 5i
a 1e realiDa0 importanta pe
161
care o acord problemelor intelectuale
5i de cunoa5tere0 un comportament !n
genere >leKibil7 relati1 instabil 5t mai
puin organiDat<
(ndic deci gradul de e>iciet
personal 5! intelectual ( care a
a%uns individul"
&corul !nalt indic o persoan
e>icienta7 cu o g#ndire clar7 capabil7
inteligent7 progresist7 ordonat7
meticuloas 5i ingenioas< Mereu
alert 5i bine in>ormat< +cord
important mare problemelor
intelectuale 5i de cunoa5tere<
.n brbat cu scor !nalt 1a aceast
scal este descris ast>el6 capabil7 de
!ncredere7 e>icient7 pre1Dtor
Aanticipati1B7 independent7 inteligent7
reDonabil7 autocontrolat7 satis>cut7
sincer Anepre>cutB< Hemeia este
descris prin urmtoarale adLecti1e6
capabil7 lucid7 de !ncredere7
e>icient7 ne>ormal7 inteligent7 !5i
g#nde5te deciDiile7 logic7 raional7
relaKat<
&corul sub medie preDint o persoan
prudent7 con>uD7 comod7
de>ensi17 super>icial 5i >r ambiie<
+re o g#ndire con1enional 5i
stereotip< (i lipse5te direcionarea 5i
disciplina de sine< Perceperea social
caracteriDeaD un ast>el de brbat
prin6 st#ngaci7 rece7 uituc7 insensibil7
cu interese limitate7 straniu AciudatB7
obositor7 susceptibil7 super>icial7
in>luentabil AsugestibilB< Hemeia este
perceput ca6 nehotr#t7 st#ngace7
cu interese limitate7 ner1oas7
pesimist7 simpl7 !nceat7
!ncp!nat7 tensionat7 retras<
16< !nclinaia psihologic 3 Py
&cala msoar gradul !n care indi1idul
se implic 5i este sensibil (
necesitile interne7 ( cauze 5i (
e(perienele semenilor<
16;
Con>ine ;; de itemi7 dintre care 1@
sunt speci>ici7 restul comuni cu &p<
Coninutul mani>est a> itemilor re>lecta6
capacitatea de mobiliDare a resurselor
pentru concentrarea tenace pe
problem0 capacitatea de a tolera
ambiguitatea 5i deDordinea0
disponibilitatea pentru munc !n
genere 5i pentru cea de cercetare !n
speciaP0 sacri>iciul recompensei
imediate pentru ambiiile sau reu5itele
de termen lung0 interesul pentru
aspectele practice0 un mod deschis de
a >i7 atitudini deschise7 liberale7
noncon1entionale<
&corul !natt ( aceast scal indic
deci o persoan atent7 spontan7
rapid7 recepti17 1orbrea7
ingenioas 5i >leKibil< ) persoan cu
o bun >luent 1erbal 5l cu
ascendent social< *esupus
regulilor7 restriciilor 5i constr#ngerilor<
.n brbat cu scor !nalt este descris
ca6 distant7 e1aDi17 pre1Dtor
Aanticipati1B7 independent7
indi1idualist7 perse1erent7 preocupat7
reDer1at7 neprietenos7 circumspect
AprudentB< Hemeia este descris ast>el6
capabl7 rece7 independent7
ingenioas7 nepripit7 logic7
neast#mprat7 sigur de sine7 istea>
Aager ( minte., nedemn de
!ncredere<
&corul scDut preDint o persoan
apatic7 pa5nic7 serioas7 prudent 5i
modest< Cu un tempo lini5tit 5l
precauie< Con>ormist 5i
con1enional< Perceperea social
descrie un brbat cu scor scDut prin
adLecti1e ca6 acti17 1oios7 energic7
>lirteaD7 cu umor7 bl#nd7 adaptabil7
deschis7 sociabil7 1orbre< Hemeia
este descris ast>el6 con1enional7
generoas7 onest7 bl#nd7 elogiat7
!ncordat7 de !ncredere7 modest7
cald7 nelini5tit<
18< HleKibilitate 3 HK
&cala este constituit pentru
identi>icarea persoanelor >leKibile7
adaptabile7 capabile de schimbare
!n g#ndire7 conduit7
169
temperament<
Cei ;; de itemi se re>er mani>est !n
coninuturile lor ia6 re>uDul unor
atitudini simplist dogmatice sau
autoritare0 tolerant !nalt pentru
nesiguran 5i ambiguitate0 relati1
instabilitate Ade genulG deseori !ncep
lucruri pe care nu 1e mai duc
1reodat ( bun sf!r5itGB0 lips
eKpres de ordine AG!mi place s am
un loc pentru >iecare dintre lucruri7 5i
>iecare s stea ( locui suG7 cheia
HalsB0 un mod relaKat7 necritic de a
aprecia standardele morale 5i
prescripiile etice AG!mi >iKeD standarde
!nalte 5i simt c 5i al>ii ar trebui s
>ac ( fel!, cheia <als"
&cala indic gradul de >leKibilitate 5i
de adaptibilitate al g#ndirii 5i
comportamentului unei persoane<
&corul !nalt preDint o persoan
introspecti1a7 ne>ormal7 a1enturoas7
cu !ncredere !n sine7 cu simul
umorului7 nesupus7 idealist 5i
egoist< &arcastic 5i cinic<
Concentrare !nalt pe amuDamentul 5i
plcerea personal< .n brbat cu scor
!nalt ( aceast scal este descris
ast>el6 cu atitudine degaLat7
nestatornic7 independent7 lene57
optimist7 caut plcerea7 1ioi7 iste
Aager ( minte., risipitor, spontan"
<emeia este perceput ca6
negliLent7 de5teapt7 !ndr#snea>7
imaginati17 indi1idualist7 ingenioas7
rutcioas7 original7 caut plcerea7
sociabil<
&corul scDut preDint o persoan
precaut7 prudent7 nelini5tit7
harnic7 cenDurat7 politicoas7
metodic 5i rigid< Hormal 5i pedant
!n g#ndire< Plin de respect >at de
autoritate7 obiceiuri 5i tradiie< .n
brbat cu scor scDut este descris ca6
hotr!t7 e>icient7 !ncp!nat7 organiDat7
metodic7 practic7 se1er7 !ndrtnic7
>legmatic7 minuios< Hemeia este
descris !n termenii6 precaut7
con5tiincioas7 conser1atoare7
de>ensi17 pre>cut7 rigid7 lent7
simpl7 cu tendina de a se
autopedepsi AautobiamaB<
16:
)7" <eminitate-<O
Construit prin analiDa criteriul eKtern7
scala e1alueaD7 spre deosebire de
eKemplu de scala similar din
M<M<P<(<7 interesele7 respecti1
>eminitatea sau masculinitatea
intereselor subiectului<
Cei 9C de itemi A;; sunt eKclusi1iB au
!n coninutul lor mani>est re>eriri (2
preferina pentru roluri con1entional
>eminine A>a>[ de cele masculineB0
emoti1itatea 5i sensibilitatea
interpresonal Apersoanele cu He
!nalt reDoneaD mai mult (
atmosfera emoional generalB
propria modestie7 reinere 5i lipsa
impulsi1itii0 interesul mai scDut >at
de politic7 a>aceri7 realiDrii sociale<
&cala este legat de aprecierea
masculinitii sau >eminitii intereselor
Ascorurile !nalte indic interese mai
mult >eminine0 scorurile Loase mai mult
masculineB<
&corul !nalt preDint o persoan
apreciati17 calm7 de spriLin7 bl#nd7
temperat7 perse1erent 5i sincera<
"espect 5i accept semenii< &e
comport !ntr3un mod cinstit 5i
simpatic< .n brbat cu scor !nalt este
perceput ca6 recunosctor7 pl#ngre7
>eminin7 >ormalist7 blaLin Abl#ndB7
ner1os7 autocritic7 sensibil7 slab7
nelini5tit< Hemeia este descris ast>el6
con5tiincioas7 discret7 generoas7
gentil7 ser1iabil7 matur7
autocontrolata7 simpatic7 cu tact7
cald<
&corul scDut indic o persoan
eKpediti17 !ncp#nat7 ambiioas7
masculin77 acti17 robust 5i
>rm#ntat7 msluitoare 5i< oportunist
!n relaiile cu semenii< ,eschis 5i
direct !n g#ndire 5i acLiune<
*erbdtoare ( !nt#rDiere7 indeciDii 5i
re>leKie< 4rbatul cu scor scDut este
descris de ceilali ast>el6 a1enturos7
agresi17 lucid Acu g#ndire clarB7
!ndrsnet7 impulsi17 masculin7 deschis7
caut plcerea7 >ace pe groDa1ul7
dur< Hemeia este
16=
perceput ca6 1ulgar Agrosolan7
brutalB7 nesatis>cut7 lene57
masculin7 caut plcerea7 agitat
Aneast#mpratB7 robust7 egocentric7
irascibil 5i susceptibil7 dur<
/'/' INTERPRETAREA DATELOR:
VAUDAREA PRO(ILULUI
&pre deosebire de alte chestionare
clasice7 modul de construire ai C<P<t<
permite o interpretare multi>aDic 5i
relati1 pro>und reu5ind s surprind
ce1a din subiectul 1iu 5i nu doar
o>erindu3ne un model abstract< +cest
lucru este posibil7 cum 1om 1edea7 mai
ales prin intercorelarea scalelor 5i prin
>aptul c scorui unei scale trebuie !neles
de un specialist !n personalitate ca
antren#nd !n mod necesar o ipoteD
legat de comportament7 ipoteD 1a care
se poate rspunde prin scorul altor scale<
,e asemenea7 1om 1edea ca Gough
o>er 5i anumite intercorelatii empirice
!ntre scorurile ( unele dintre scale"
(nterpretarea de1ine din ce !n ce mai
mult o munc de cercetare6 >ormulare de
ipoteDe 5i cutarea soluiei7 determinarea
unor alternati1e de clari>icare a datelor 5i
!mbinarea !ntr3un model comportamental
coerent a aspectelor intercorelate< *u
a1em o simpl !n5iruire de trsturi7 ci
e1olum treptat spre o structur7 care ne
poate deschide noi ipoteDe pe care7 dac
nu 1e putem 1eri>ica direct prin testul
CPP7 5tim mcar spre ce s ne
!ndreptm< ,e eKemplu7 un
comportament care antreneaD 1#rsta
subiectului7 seKul7 5i uneie scale precum
&, Cb, Cm, ?e etc" poate conduce
fie spre ideea unui posibil sindrom
psihopatologic - verificabil rapid prin
MMPI, sau spre ipoteDa unui eu
ne>ormat7 imatur7 slab7 care poate >i
cercetat adec1at prin probe proiecti1e<
(nterpretarea protocolului nu se poate
>ace dec#t de persoane
166
care cunosc teoriile personalitii7
deD1oltarea personalitii7 teoriile
moti1aiei 5i 1alorilor 5i7 nu !n ultim
instan7 testul 5i clari>icrile
conceptuale< Gough se eKprim !n
acest sens7 eKplic#nd !n mod limpede
c C<P<(7 este un test pro>esionist7
interpretabil doar de pro>esioni5ti7 care
s3au >ormat pentru interpretarea
acestei probe<
Primul pas pentru a te >orma este s[
cuno5ti !n pro>unDime constructed pe
care 1e de>ine5te >iecare dintre scale0
de asemenea s cuno5ti datele de
cercetare pri1ind 1alidarea scalelor 5i
analiDele conceptuale realiDate<
Gough consier c cel mai adec1at
mod de a !ncepe s studieDi >elul cum
se interpreteaD este lucrul alturi de
un eKpert7 >olos!ndu3i comportamentul
ca pe un eKemplu7 !ntruc#t modelarea
5i >eedbacU3ul sunt eseniale pentru
procesul de !n1are< (n lipsa unui
specialist7 se poate c#5tiga eKperien
din retnterpretarea unor protocoale
sau pro>ile 1echi7 cu 1eri>icarea >elului
cum au e1oluat !ntre timp caDurile
comparati1 cu prognoDele >cute
anterior A8B< !nceptorul poate utiliDa
de asemenea aplicri ale testului pe o
populaie speci>ic7 alturi de alte
teste pe care 1e stp#ne5te mai bine7
cu scopul de a analiDa di>erentele !ntre
pro>ile 5i a remarca care anume
aspecte se regsesc !n maLoritatea
pro>ilelor 5i corespund unor probleme
comune populaiei date< ,atele
testelor cunoscute trebuie utiliDate
pentru a 1eri>ica interpretrile obinute
din CP(<
.n alt mod7 paralel7 este de a !n1oa
din erori< +st>el de erori pot
con5tientiDa de eKemplu >aptul c
unele scale au o relaie curbiliniar cu
comportamentul6 re>eritor de pild (
agresi1itate7 o not !nalt 1a &e poate
indica un con>lict potential instabil !ntre
impulsurile agresi1e si un autocontrol
prea rigid7 situaie care poate conduce
pe un hipercontrolat 1a o iDbucnire
de agresi1itate
168
nea5teptat sau disproporionat<
+ceea5i situaie 5i pentru scala de
>leKibilitate< &corurile moderate sunt
poDiti1e re>lect#nd un bun potential
adaptati10 dar scorurile eKtrem de
!nalte7 peste C@7 indic instabilitate7 un
comportament prea 1olatil< L astfel
de date 5ougln face re>erin !n 1
96C !n G(nterpreterMs &yllabus >or the
CPlG<
(n perioada de >ormare psihologul se
1a concentra mai ales pe a eKtrage
c#t mai multe date dintr3un protocol
CPl lucr#nd oarecum !n orb A>r a
interactiona cu subiectul realB< &ituaia
se schimb !n psihodiagnoDa real
c#nd interpretarea protocolului 1a
trebui s rspund unor ipoteDe
speci>ice7 unor !ntrebri pe care 5i 1e
>ormuleaD anterior administrrii
testului< +cest lucru !nseamn at#t
cunoa5terea anamneDei caDului7 c#t 5i
a circumstanelor speciale care pot
in>luenta situaia de testare0 educaie7
ras7 ni1el educational7 relaiile
subiect3eKaminator7 ipoteDe despre
cele mai probabile moduri !n care
subiectul 1a aborda chestionarul<
,ac protocolul 1a corespunde
modelului eKpectat7 psihologul poate
a1ea !ncredere mai mare !n
acurateea interpretrilor sale< ,e
asemenea se pot utiliDa pro>ile pentru
grupuri de re>erin sau datele de
cercetare pri1ind ecuaiile de regresie
care e1alueaD un numr de
caracteristici precum maturitatea
social7 ni1elul ridicat de succes
academic sau alte tipuri de realiDri<
.n prim ni1el sau etap a interpretrii
este 1alidarea protocolului< %Kist un
sistem de 1alidare simplu0 studii mai
recente au aLuns 1a ecuaii de
regresie cu semni>icaie statistic care
elimin treptat di>erite genuri de
atitudini< +ceste 1alidri pe care 1e
construie5te autorul initial doar cu
aLutorul scalelor Wb7 Cm 5i Gi dau
acces spre o imagine anticipat
asupra protocolului pe care !l
interpreteDi7 sau ma! bine Dis a >elului
cum !l poi
16C
interpreta< +ceasta pentru c7 teoretic7
orice protocol este interpretabil0
in1alidarea nu semni>ic aici
imposibilitatea de a !nelege ce1a din
protocol7 !ns d o cheie de acces
spre unghiul din care pot >i >cute
interpretrile<
Pentru !nceput se cere s se 1eri>ice
dac s3a rspuns ( tofi itemii
testuiui" Itemii necompietafi scad
validitatea chestionarului" Frebuie
controlate indeciziile, rspunsurile
dubie7 cer#ndu3li3se subiecilor s
e1ite ast>el de situaii< ,e asemenea7
pri1ind protocolul de rspuns sau
pro>ilul reDultat7 se poate urmri dac
eKist un anumit model GtipicG pe care
(3 adoptat subiectul pentru a
face fat sarcinii As rspund numai
neg#nd7 sau numai accept#nd etc<B
&calele Wb0 G! 5i Cm sunt special
construite pentru a o>erii posibilitatea
1alidrii modului de rspuns< &corurile
mici ( Cb 5i Cm7 mai ales cele sub
ni1elul ;@ Anote standardB7 indic
tendina subiectului de a rspunde
accept#nd Aade1ratB itemii
simptomatici< +spectul poate >i
1eri>icat 5i prin ni1elele scalelor &e7
'o7 +i 5i HK care 1or >i mici dac este
preDent tedin>a de a accepta un item
ne>a1orabil< &corul scDut ( 5i este,
din acest punct de vedere, 5i mai
sigur pentru o >alsi>icare !n sensul
!nrutirii Acu obser1aia c acest
lucru pare s >ie mai 1alid ( brbai
dec#t ( femei *7." Invalidarea
unui profil datorit simulrii !n
sensul negati1iDrii situaiei nu ne 1a
permite s utiliDm adec1at
chestionarul pentru a diagnostica >ora
sau slbiciunea euiui7 sau pentru a
e1alua dinamica 5i tendinele
con>lictuale<
(n a>ara acestui tip de 1eri>icare7
protocolul poate >i 1alidat 5i din
perspecti1a ipoteDei c subiectul a
>alsi>icat rspunsuri>e pentru a se
pune !ntr3o lumin >a1orabil< !n
aceast situaie apar scoruri mari (
toate scalele, !n special ( 5!< +st>el
de caDuri apar
169
mai des 1a subiecii alcoolici7 al cror
slab autoreglaL nu ie permite sa35t
moduleDe su>icient reaciile ast>el c
rspund iuasiautomat >olosind
posibilitatea care li se pare c este
cea mai deDirabil< %1ident7 eKist
situaii !n care subieci mai bine
echilibrai doresc s se pun !ntr3o
lumin >a1orabila< &calele !n aceast
situaie nu 1or >i at#t de poDiti1iDate7
!ns tendina unui scor ridicat ( 5i
este de fiecare dat un indice sigur
pentru dorina subiectului de a
impresiona !n sens >a1orabil7 poDiti1<
&emni>icati1 este >aptul c !n studiile
empirice7 lotul de subieci cruia i se
cerea prin instructaL s >alsi>ice7 are
media pentru scorurile ( scalele CPl
mai scDuta dec#t lotul de alcoolici si
dec#t loturile de simulani ade1rai<
+u >ost realiDate studii 5i cu loturi
comparati1e >ormate din psihologi
care au reu5it s obin pro>ile !n
acela5i timp echilibrate 5i cu scoruri Gi
moderate<
Pentru 1arianta CPl 19C87 pa5ii !n
1alidare sunt mult mai eKact
cuanti>icai7 prin utiliDarea ecuaiilor de
regresie7 >olosite treptat pe msur ce
se con>irm dep5irea scorurilor
critice 5i deci un anume sens de
in1alidare< !n aceste ecuaii sunt
cuprinse 5i dou dintre scalele care
nu intr !n 1arianta preDentat< ,atele
respecti1e sunt preDentate de Pitariu
5i +lbu7 1999 A9B<
(nterpretarea propriu3Dis a pro>ilului
urmeaD dup 1alidare<
/'2' STRATEGII N
INTERPRETAREA CORELATIV A
DIMEStUNiLOR RELEVANTE ALE
C'P'i'
+naliDa scalelor !ncepe cu
con>iguraia0 scorurile peste medie
indic !n general o adaptare poDiti17
sub medie7 Donele unde apar
probleme< +precieri mai eKacte se pot
obine utiliD#nd
18@
normele unor grupuri de re>erin6 un
absol1ent psiholog poate >i comparat
cu normele populaiei generale7 dar
date mai precise pot >i obinute prin
compararea cu normele construite pe
lotul pro>esional<
!ntr3o ast>eP de analiD global se
acord important mai ales scorurilor
eKtreme7 construindu3se posibile
ipoteDe de lucru prin interrelat>onri
logice<
Pn prim demers de cercetare se
poate realiza pornind de I
gruparea scalelor conform
tipurilor de coninuturi7 grupare
construit de autor con>orm a
numeroase studii care au a1ut ca
obiect intercorelrile scalelor 5i
e1ideniat de >oaia de pro>il< Gough
recomand studierea di>erentelor de
scoruri !n mod corelat7 nu iDolat
pentru >iecare scal<
+st>el7 prima grup de scale7 de ( 4o
I Cb evideniaD !n general
ascendenta7 e>icienta interpersonal7
sigurana de sine< Putem stabili !n
situaia !n care de eKemplu a1em
scoruri peste medie ca este 1orba de
un subiect eKtro1ert7 care se implic
!n reiationri7 cu o imagine de sine
poDiti1 A& 3 Cb."
(n situaia !n care a1em scoruri ( ?p,
?> sub medie7 ele con>irm tendina
spre intro1ersie7 spre restr#ngerea
ni1elului in>errela>iilor<
5rupul al ll-lea de scale, de I Ke
I Cm, se refer !n genere (
gradul de con5tientiDare 5i
acceptare a cerinelor sociale7 (
nivelul de socializare atins, I
maturitatea social !n sensul modului
netensionat7 autocontrolat de a
relationa<
5ruparea a III-, de I #c I )e,
reprezint scale care prin aspectele
moti1ationale implicate msoar
potenialul de realiDare personal7
stilul de intregrare7 tipul de 1alori
dominant<
Grupul al (-3lea repreDint modaliti
intelectuale 3 atitudinale
181
5i tipologia >eminin sau masculin a
intereselor<
.n alt tip de grupare7 >actorial#7
reDultat !n urma studiilor de analiD
>actorial A1@B7 altur scalele Wb7 "e7
&o7 &c< 'o7 Gi 5i +c7 scale
repreDent#nd un prim >actor descris ca
sntate mentala7 adaptare 5i
con>ormism social< +ceste scale sunt
!nelese ca tot at#tea >aete ale
adaptrii sociale poDiti1e<
Hactorul ((7 deosebit de stabil A11B7
respecti1 scalele ,o7 Cs7 &y7 &p 5t &
cuprinde cu e(cepia Wb7 prima
grupare anterioar7 descriind e>icienta
interpersonal<
Hactorul ((( A1;B7 respecti1 !n principal
scalele +i7 HK iar !n unele studii se
altur 5i scalele 'o7 Pe 5i Py7 3pune
accent pe independenta !n g#ndire 5i
aciune 1s< rigiditatea sau
con>ormismul rigid >at de autoritate<
Pornind de ( faptul c 9 dintre
scale7 'o7 +i 5i HK au peste 9@p dintre
i>emi !n cheia Hals7 unii cercettori au
denumit >actorul ((( tendina de Ga
spune daG 1s< Ga spune nuG<
Hactorii (- 5i - sunt scalele Cm7 &o 5i
respecti1 He A19B< Hactorul al -l3lea a
>ost denumit7 datorit !ncrcturii
principale !n Cm7 Gset mentalG7 sau
Gatitudinea >at de testG< .nii
cercetotri !l de>inesc direct ca 5i
con>ormism in>leKibil !n raport de
standardele con1entionale sau >ora
superegoului<
Hactorul - nu apare !n toate analiDele
>actoriaie7 dar !n 1 9 dintre cele ;@
realiDate p#n ( nivelul anului
)9,J are ca singur scal He >iind
denumit sensibilitate emoional
>eminin 1s< duritatea masculin sau7
pur 5i simplu7 >eminitate<
(ndi>erent care dintre grupri este
studiat7 recomandarea autorului este
de a se lista scalele cu scoruri
eKtreme7 mari 5i mici7 5i realiDarea
analiDei conceptuale a respecti1elor
scale !n raport de scorurile
corespunDtoare<
18;
&e 1a acorda atenie 5i relaiei
curbiliniare !ntre unele scale 5i
comportament 3 scorurile eKtrem
peste medie sunt ( fel de negativ
semnificative ca 5i cele sub medie
Ascalele &e7 HKB< !n aceast prim
>aD se recomand >ie compararea
ni1elului de ele1aie a scalelor
con>orm primei grupri7 >ie ele1aia
relati1 !n cadrul celor = >actori<
Pasul urmtor pentru 1eri>icarea
ipoteDelor aprute din studiul
semni>icaiei ni1elului scalelor
grupate7 este analiDa unora dintre
modelele de relationare7 sau analiDa
de patern< +ici de1ine 5i mai e1ident
>aptul c interpretarea unei scale !5i
capt toate sensurile doar prin
corelarea cu celelalte7 sau7 alt>el spus7
printr3o analiD structural<
+st>el7 c#nd stabilim o anumit
tendin7 modul de mani>estare al
acesteia 1a >i relie>at prin semni>icaia
cotelor altor scale prin care capt
sens comportamental<
+st>el de grupri sunt scala ,o !n
raport de Gi 5i de &y7 dependentele
dintre &o 5i &e7 dintre "e 5i Cs7 dintre
"e 5i ,o7 dintre +c 5i +i<
,e eKemplu7 dac ambele scale7 ,o
5i Gi preDint scoruri ridicate peste
medie7 este 1orba de o persoan care
dore5te s domine7 s conduc7 dar
acord#nd respect celorlali< !n situaia
,o !nalt7 Gi scDut7 a1em conductori
egocentrici< Pentru modelul ,o scDut
5i Gi !nalt7 sunt persoane care e1it
poDiii de responsabilitate social de5i
!i intereseaD aprobarea social<
Pentru modelul ambelor scale cu
scoruri submed!i7 putem anticipa c
este 1orba de un subiect retras7 mai
puin e>icient social7 care se simte
u5or o>ensat< &au7 pentru a mai da un
eKemplu7 scoruri ridicate Pa &o 5i &e
indic o persoana statornic !n >elul
de a se mani>esta7 cu gra1itate 5i
siguran de sine< Pentru &o ridicat 5i
&e
189
scDut7 interpretarea discerne un
comportament mai degrab critic7
combati1 5i dominant<
!n situaia !n care alturi de &o scDut
eKist un &e ridicat7 paternul indic un
comportament mai degrab >ais7
de>ensi17 care nu preDint !ncredere<
&o scDut alturi de &e scDut7 indic
deLa agresi1itate7 !ncp#nare7 un
mod eKcitabil 5i re>ractar de a >i<
Combinaii de scale posibile pentru a
desprinde semn>icat>i pentru
comportamentul real sunt relie>ate de
Gough7 1)=87 Magargee7 1 98;7
Pitariu 5i $ebn7 19C@A1:B<
*u lipsit de semni>icaie psihologic
este raportarea ( ad%ectivele care
!nsoesc >iecare scal< +ceast
analiD adLecti1al se >ace doar pentru
scorurile ridicate peste 5i cobor#te sub
medie 5i repreDint !n general
imaginea social pe care
comportamentul persoanei o poate
creea celor din Lur7 con>orm
mentalitii comune<
Procedura de selecie a adLecti1elor
pentru scale a constat !n general din
utiliDarea +CL Gough3$eilbrun A1 =]7
de ctre grupuri de persoane care
cunosc subiectul3tint7 persoane
crora li se cere s aleag din cei 9@@
de termeni ai scalei7 adLecti1ele care
caracteriDeaD subiectul< +cele
adLecti1e asupra crora se obine un
acord au >ost considerate ca
descripti1e pentru subiect< Grupului de
subiect$int i s3a administrat C<P<(<3ui
5i s3a determinat prin calcule statistice
lista de adLecti1e care caracteriDeaD
comportamentul unui subiect masculin
sau >eminin !n ochii opiniei publice
pentru scorurile !nalte 5i pentru
scorurile scDute ale >iecrei scale<
!n general7 se recomand ca !n
analiDa adLecti1al s se e1ite
generaliDri care s dep5easc
datele e5antionului initial< ,e eKemplu7
>aptul c studenii care au obinut un
,o !nalt au >ost
18:
descri5i ca ambiio5i nu ne
!ndrepte5te s aplicm termenul 5i
unor pacieni psihiatrici care au ,o
!nalt<
) tendin a !nceptorilor este s
aplice adLecti1ele descripti1e direct7
>r s ia !n consideraie c#t de mult
ar putea modi>ica o interpretare strict
modal ni1elul absolut al scorurilor
indi1idului sau con>iguraia general<
.tiliDate cu aceste preciDri7
adLecti1ele >urniDeaD aspecte
rele1#nd 1aliditatea de construct a
scalei< +naliDele adLecti1ale pot
sugera corelaii nea5teptate0 de
eKemplu7 componenta de narcisism a
scorurilor & !nalte a >ost mai !nt!i
surprins de datele +CL< ,e
asemenea7 este semni>icati1 de notat
c analiDele adLecti1ale pot >i >oarte
utile prin >aptul c pun !n e1ident
semni>icaia scorurilor Loase< ,e
eKemplu7 pentru un scor ,o scDut7
nu a1em doar indicaia c subiectului
!i lipse5te abilitatea de a conduce7 ci 5i
>aptul c e 1orba de o persoan
impre1iDibil7 deta5at7 relati1 ostil 5i
alienat<
+naliDa adLecti1al sugereaD accente
di>erite pentru >iecare scal7 mai ales
!n raport de seKul subiectului 5i de
comportamentul su< ,e eKemplu7 !n
descrierea unei persoane care are
scoruri mai !naite ( 4o fat de Cs7
se pune accent pe >or>a 5i dinamismul
su< !n interpretare este important s
nu se uite rele1anta conteKtului socio3
cultural 5i di>erentele de mentalitate
posibile !ntre di>erite culturi sau
subculturi< ) real adaptare ar cere
re>acerea pe populaia autohton 5i a
listelor de adLecti1e descripti1e<
,up analiDe realiDate !n >uncie de
situaia concret a protocolului7 pe
acele paternuri care pot da sens 5i pot
rspunde unor ipoteDe >ormulate
pornind de I istoria cazului, de
I v#rsta 5i seKul subiectului se trece
( a III- etap7 respecti1 reinerea
acelor ipoteDe care 1or constitui
structura eKplicati1 general7 5i
18=
corelarea lor cu alte date din dosarul
subiectului care con>irm sau in>irm
semni>icaiile lor< +1em ast>el !n >inal
aspecte care sunt coeDi1e grup#nd !n
Lurul lor o multitudine de caracteristici
calitati1e7 dar a1em 5i aspecte care
apar contradictorii 5i cer analiDe
suplimentare7 prin noi teste sau
clari>icri 1a ni1elul inter1iului< *u
eKist >ormule ideale de interpretare a
pro>ilului<
'oate interpretrile trebuie s urmeDe
datele caDului indi1idual7 cele c#te1a
tipuri de grupri nu epuiDeaD
sensurile nea5teptate dar reale pe
care 1e pot a1ea corelaiile dintre
semni>icaiile comportamentele ale
modului cum 1ariaD scalele< ,in
acest punct de 1edere testul C<P<(7
permite interpretri >leKibile7 nuanate
!n raport direct de caDul studiat7 ceea
ce poate conduce psihologul 5i spre
ipoteDe care dep5esc datele strict
comportamenale< +st>el7 putem a1ea
con>iguraii care indic dis>unctii 1a
ni1elul imaginii de sine7 dominanta
unor compleKe 5i mecanisme de
aprare7 emergenta posibil a unor
comportamente agresi1e sau
opoDante< &ubliniem din nou
importanta interpretrii datelor !n
>uncie de 1#rsta subiectului< ,e
eKemplu7 !n situaia unui adolescent a
crui personalitate este !n >ormare7
semni>icaia unor opoDante sau a unor
scderi ale scorilor ( ? 5i Wb este
mai puin gra1 dec#t pentru o
persoan matur7 a crei
personalitate este deLa structurat !n
LuruP acestor >ormaiuni psihice
de>icitare precum o imagine de sine
negati17 un mod pesimist 5i negati1
de a35! percepe si tri 1iata<
,ate de cercetare pri1ind corelatele
unora dintre scalele C<P<l< 5i scale
A>aeteB ale *%) P( indic un model
comun 5i certi>ica 1aliditatea
discriminati1e a >aetelor< Costa 5i
McCrae7 19C97 199; i6]7 identi>ica
corelri semni>icati1e !ntre0 A,oB
dominant 5i A%9B a>irmare0 negati17
A(nB independent 5i A*:B con5tiin de
186
sine0 A(nB independent 5i AC(B
competent0 A&. acceptarea de
sine 5i A%:B acti1ismul0 negati17 A&pB
preDenta social 5i AA+=B modestia0
A%mB empatia 5i A)9B deschidere spre
modurile proprii de a simii0 A%mB
empatia 5i A):B deschiderea !n planul
aciunilor0 negati17 A&eB autocontrolul
5i A*=B impulsi1itatea0 negati17 A&eB
autocontrolul 5i A%=B cutarea
eKcitaiei0 A&eB autocontrolul 5i A+9B
altruismul0 A&eB autocontrolul 5i A+:B
bun1oina0 A&oB socialiDare 5i A%6B
emoii poDiti1e0 AGiB impresie bun 5i
AC9B simul datoriei0 A+cB realiDare prin
con>ormism 5i AC(B competent0 A+cB
realiDare prin con>ormism 5i AC9B
simul datorieiB0 A+cB realiDare prin
con>ormism 5i A C:B disciplin de sine0
A+iB realiDare prin independent 5i
A )6B deschidere !n planul 1alorilor0
AHKB >leKibilitate 5i A)lB deschidere3
spre >anteDie0 AHKB >leKibilitate 5r A ):B
deschidere !n planul aciunilor0 AHKB
>leKibilitate 5i d)6] deschidere !n
planul 1alorilor0 AHeB >eminitate 5i A+9B
altruism<
;<:< &'.,(( P"(-(*, P"%,(C'(+
P%*'". C)*&(L(%"% =1
%-+L.+"% %,.C+F()*+L/ =1
-)C+'()*+L/
Chestionatul de personalitate
Cali>ornia constituie unul dintre cele
mai cunoscute 5i aplicate instrumente<
(n manualul CP(3ului7 Gough scrie
eKplicit c testul este !n primul r#nd
creat pentru subieci normali7 >r
tulburri psihiatrice< &calele sale se
adreseaD !n principal acelor
caracteristici ale personalitii care
sunt importante pentru con1ieuirea
social 5i relationarea interpersonale<
,e5i studiile realiDate cu testul au
do1edit utilitatea sa pentru
problematica unor grupuri speciale
precum tendinele asociale sau spre
delinc1ent7 totu5i7 cea mai larg
utiliDare este indicat pentru
188
problematica din 5coli7 colegii7 industrie 5i
a>aceri7 sau din acele
instituii medicale 5i acele birouri de
consiliere care sunt aKate pe
probleme de neadaptare social
AMagargee7 198; A18B<o
.tiliDrile sunt multiple cum 1ariate sunt
5i modalitile de
administrare a testului<
!n pri1ina celor din urm putem de
eKemplu consemna c#te1a dintre cele
mai specialiDate< +st>el7 dac de regul
C<P<(<3ui se administreaD ca o prob
de personalitate alturi de alte probe
0psihologice7 eKist 5i utiliDri singulare7
specialiDate< ,e eKemplu7 !n
determinarea distantei dintre imaginea de
sine acceptat de subiect 5i eul
ideal< Procedura se aplic !n situaia unor
caDuri de consiliere comportamental
sau clinic7 c#nd7 de eKemplu7 se poate
cere unui adolescent sau unui ne1rotic s
completeDe testul a II- oar apa cum
ar dori s >ie< (n consilierea clinic7 se
poate aplica !n sensul unei imagini
retrospecti1e7 care s a>irme modul !n
care se aprecia subiectul !n situaii
trecute >at de situaia preDent<
(n consilierea de >amilie7 !n cercetri de
tip clinic au >ost testai adolesceni cu
de1iaii comportamentale< !n ast>el de
situaii testul se administreaD at#t
pacientului c#t 5i membrilor >amiliei
pentru a se stabili natura relaiilor de
>amilie7 e1entualele modele
comportamentale care in>lueneaD
conduita adolescentului7 incongruentele
sau chiar incompaibilittile dintre
membrii >amiliei care pot sta ( baza
unui conflict deschis sau ascuns"
,e asemenea7 se pot studia pro>ilele
soilor c#nd eKista con>licte
interpersonale !ntre sot3soie7 sau alte
perechi din s>era >amiliei7 oper#ndu3se
prin procedura analiDei de pro>unDime a
celor dou protocoale corel#nd
semni>icaiile scorurilor ( diversele
scale *insight anal>sis."
18C
!n >unc>ie de obicti1eie testrii
generale7 se pot aplica 5i >ormule din
ecuaiile de regresie calculate pentru
predictia comportamentului delinc1ent7
a e>icientei 5colare 5i academice !n
generai7 a succesului pro>esional !n
di>erite pro>esiuni etc< AMegargee7
198;7 Gough7 19C8 A1CB< +st>el de
studii nu au >ost realiDate !nc pe
populaia rom#neasc ast>el c
>ormulele americane au mai ales un
rol orientati1 in>orm#ndu3ne despre
acele trsturi care7 !n conteKtul
socio3cultural respecti17 sunt implicate
!n succesul social sau pro>esional<
%Kemple de ast>ei de >ormule pentru
predictia reu5itei ( nivelul liceului
*5ough, )9-H*)9.2
"eu5ita 5colar pentru b[iet> \ ;:<898
? <:= Cs 3 <9::&p ? <989&)3<91=Gm ?
<18=+C
"eu5ita 5colar pentru >ete \ ;@<116 ?
<Vre8"e ? <19;&o 3<9@9Gi ? <;;8+c
?<;C@+i ? <;::le
"ealiDare academic ( nivelul
colegiului pentru psihologie
*5ough, )9-H *J0.2
"ealiDare pentru biei \ 9:<:6C 3
<:9=&p 3 <99:&c ? <;69+c ? <69=+B ?
<9=9le ? 78=@Py "ealiDare pentru >ete
\ 98<:88 3 7;;:&y ? <999"e 3 <1=CGm
%>icienta ca pro>esor !n predare
A,ur>linger 5i $ill7 196@ A;1B6 %>icienta
\ 1:<8:9 ? <99:&o 3 <68@Gi ? <998+c
? 79@9P1 3<::6HK %>icienta !n pro>esia
de medic AGough 5i $ali7 196: A;;B
Ade >apt predictia de a aLunge un
medic bunB6 %>icienta \ <89:&y ?
<6@;'o^? 1<11:Cm 3 <696Cs
189
/'6' STUDII PRIVIND OB.INEREA
DATELOR PENTRU SCALELE
ABREVIATE M;DP+L
Chestionarul C<P<(7 ne>iind construit
pentru e1aluarea aspecteior
psihopatologice7 maLoritatea
cercetrilor au demonstrat importanta
chestionarului pentru aplicaiile
educaionale 5i 1oca>ionale< &unt
studii care arat c testul nu este (
fel de eficient c#nd se aplic pe
grupuri de subieci cu probleme
maLore psihopatologice !n sensul c7
de5i scorurile Loase indic
neadaptarea sau o adaptare proast7
in1entarul nu discrimineaD di>erite
modele de neadaptare 5i are o
utilitate limitat !n diagnoDa
di>erenial a simptomatologiei clinice<
%ste mai util din perspecti1a
neadaptrii pentru subieci
delinc1eni7 criminali7 sau cei ale cror
probleme pornesc din con>licte dintre
indi1id 5i societate dec#t din con>licte
intrapsihice A;9B<
C<P<(7 poate >i mai degrab utiliDat !n
diagnoDa psihopatologic pentru a
suplimenta alte teste7 propriu3Dis
clinice7 printre care M<M<P<(<3ul sau
testele proiecti1e< +st>el7 poate >i util
!n6 3 e1aluarea candidailor pentru
grupurile de terapie >ormati1e7 !n
msura !n care detecteaD modele de
comportament interpersonal printre
oamenii care >uctioneaD relati1
normal0 3detectarea unor aspecte
puternic poDiti1e !n structura unei
personaliti cu probleme psihiatrice0
3sau7 !n prognoDe pri1ind gradul !n
care subiectul poate pro>ita din unele
programe de psihoterapie
1oca>ional7 educaional sau de
reabilitare<
(mportant pentru modul de utiliDare a
rspunsurilor ( testul C"P"l", este
faptul c o mare parte dintre itemii
probei au >ost preluai direct din
M<M<P<(< sau sunt iuasisimilari
acestuia< Proporia de itemi comuni
1ariaD de ( JJQ I -0Q *media
de H6Q."
1C@
%Kist studii A"odgers7 19667
Megargee7 1966 A;:B7 care au
identi>icat corelaii >oarte ridicate !ntre
scorurile ( scalele M"M"P"I"
construite pe baza C"P"I", 5i scalele
M<M<P<(< complete7 !ntre <=9 5i <9@
Amedia de < C1By ceea ce a permis !n
continuare realiDarea ecuaiilor de
regresie pentru a putea estima
scorurile brute pentru scalele M<M<P<(<
A>r corecia U]7 pornind de (
scalele corespunztoare posibile7
dar abre1iate constituite din itemii
C<P<(< Pentru a aLunge ( aceste
scale abreviate C"P"I" Kodgers
utilizeaz ecuaia y \ a K ? b !n care
y repreDint scorul brut estimat al
scalei corespunDtoare din MMP(0 K7
scorul brut aP scalei abre1iate
construite din itemii testului C<P<(<0 iar
a 5i b repreDint constante calculate
pentru >iecare dintre aceste scale
A;=B< Cu aceste scoruri brute GyG7
trebuie procedat !n continuare
con>orm coreciilor obi5nuite care se
aplic scorurilor brute obinute din
administrarea propriu3Dis a M<M<P<(<
pentru a se aLunge !n >inal 1a
utiliDarea etaloanelor 5i pro>ilului
psihopatologic< ,esigur7 o ast>el de
utiliDare a itemilor C<P<(7 apare ca un
spriLin !n situaii de urgen> pentru
subiecii care preDint !n pro>ilul CP<P<3
ului unele aspecte care !ndreptesc o
suspiciune asupra gra1itii unor
simptome psihopatologice< +ceast
linie de raionament poate >i 1eri>icat
rapid prin aplicarea grilelor pentru
scalele abre1iate 5i a procedurilor
care permit aproKimarea !n >inal a
unui posibil pro>il psihopatologic< Cei
ce nu pot sau nu 1or s administreDe
ambele in1entare pot >olosi itemii lor
comuni pentru a estima scorurile
pentru scalele celuilalt in1entar< ,in
datele de cercetare Magargee
estimeaD c dintre scalele C<P<(7
numai unele pot >i estimate plec#nd
de >a M<M<P<(<7 respecti17 ,o7 Cs7 &y7
Wb7 "e7 'o7 +c7 +i pentru comparaii
pri1ind grupuri de indi1iDi7 !ns pentru
interpretri indi1iduale7 doar ; scale7
Wb 5i 'o<
1C1
!n aneK 1om preDenta alturi de
grilete scalor standard7 5i grilele
scalelor abre1iate !mpreun cu
1alorile a 5i b pentru >iecare dintre
acestea<
2' DATE DESPRE VARIANTA !"BA
l MODELUL CUBOID
,e3a lungul celor peste :o de ani de
utiliDare7 testul C<P<l< nu a !ncetat s[
>ie obiectul a numeroase studii7
subiectul acestor studii >iind printre
altele si msura !n care prin itemi! lui
se poate surprinde 5i altce1a dec#t
cele 1C scale standard7 ce realitate
empiric poate >i accesibil
psihologului !n rspunsurile
subiectului< Veci de programe de
cercetare au pornit de3a lungul anilor
( determinarea msurii !n care
unele clusteriDri de itemi pot constitui
scale noi7 care msoar aspecte
speci>ice comportamentului< !nc de
( nivelul anilor ,o s-au constituit
certitudini !n Lurui unora dintre
ipoteDele de cercetare con>irmate
empiric< -om preDenta !ntr3o prim
>aD aceste scale eKperimentale
preDentate !n 198; de Magargee ca
scalele GeKperimentaleG $ase7 scale
G>actorial analitice!, scale
!teoretice! si scale !rationale! -
un total 6+ de noi scale
construite pornind de I @ernii
C"P"l" 8e vom mrgini s preDentam
doar unele dintre ele7 cele care prin
con>irmrile eKperimentale s3au
constituit !n certitudini<
,e asemenea7 un mare numr de
cercetri realiDate cu C<P<l<3uP au
!ncercat7 dup cum am 1Dut7 s3i
determine 1aloarea de predictie
pentru realiDri pro>esionale7
academice etc< ,in ast>el de date s3au
desprins unele cercetri care s3au
aKat pe >actorul de creati1itate7 !n
msura !n care realiDarea creati1
este
1C;
de>initorie pentru ni1elul de deD1oltare
5i e>icient atins de indi1id<
Hr a intra !n amnuntele discuiilor
despre creati1itate 5i personalitate
creati17 semnalm interesul lui
Gough pentru di>erenieri de >inee
!ntre tipuri de creati1itate 5i ni1elul de
realiDare personal7 studii care au
cuprins un numr impresionant de
cercettori >ie utiliD#nd C<P<( pentru a
obine date despre structura
personalitii creati1e7 >ie pentru a
de>ini o scal care s msoare
Gtemperamentul creati1G< C<P<(<3ui a
relational cu numeroase criterii ale
creati1itii A;6B7 pe un mare numr de
loturi de subieci< "elaii semni>icati1e
din punct de 1edere statistic con>irm
eKistenta unor di>erente de
personalitate !ntre oamenii creati1i 5i
cei noncreati1i< Modelul cel mai
consistent care s3a degaLat din
cercetare7 este cei ce indic de
eKemplu c subiecii cei mai creati1i
au scoruri mai !naite ( scalele
factorului 6 - <(, #i 5i Py7 ceea ce
demonstreaD clar !n comportamentul
acestora o respingere a tendinelor
autoritare7 rigide 5i a dogmatismului !n
>a1oarea unei g#ndiri independente7 a
unei atitudini deschise 5i recepti1itii<
+st>el de persoane au 5i cote mai
ridicate ( ?p 5i &, Indic#nd un
comportament a>irmati17 dar cu o
direcionare 5i spre realitatea interior<
+cestui modei de co1ariere a scalelor
menionate i se asociaD si scorurile
ce1a mai scDute ( scalele Cm 5i
&e7 care indic independenta 5i
atitudinile noncon1entionale<
&tudii rom#ne5ti au utiliDat C<P<(7 5i
probe de abilitate creati1 e1ident>ind
caracteristici de personalitate care
di>ereniaD !ntre creati1 5i noncreati1<
+st>el7 M!nulescu7 19C; A;8B7 utiliD#nd
1@ 1ariabile care s3au do1edit !nalt
discriminati1e !ntre in1estigatori
creati1i e>icieni 5i cei noncreati1i 3
non e>icieni7 respecti1 scalele &p7
Cm7 +i7 1e 5i Py din C<P<(< !mpreun
cu 9 scale din 1 # P<H<7 C7
1C9
) 5i Q1 precum 5i dou msuri ale
g#ndirii di1ergente7 >leKibilitatea 5i
originalitatea7 analiDa >actorials a
relie>at patru componente principale
responsabile de C9<91p din 1arianta
comportamentului< Hactorul ( este o
component predominant cogniti1 3
operaional ce eKprim un stil
reDoluti1 e>icient7 >leKibil 5i original
capabil s abordeDe7 analiDeDe 5i
eKtrag semni>icaii deosebite de cele
rutiniere7 prin utiliDarea unei multitudini
de criterii 5i oper#nd independent !n
c#mpul in>ormational0 >actorul ((7
apropiat ca pondere7 puternic saturat
!n 1ariabilele ) A3B7 Py A?B7< +i A?]7 1e
d?B7 repreDint o component
atitudinal stilistic7 tendina spre o
re>leKi1itate lucid7 calm7 logic7
1aloriD#nd independenta de spirit 5i
!ncrederea !n sine7 maturitatea
reDoluti1< Hactorul ((( 5i (-7 ce1a mai
puin pregnani 7 dar semni>icati1i
A c#te 1: procente din 1ariantB7
repreDint de asemeni aspecte
atitudinate< +st>el7 >actorul ((( surprinde
deschiderea spre spirit critic7 spre nou
5i noncon1en>ionalism Asaturat !n Ql 5i
CB< Hactorul (- are un coninut
psihologic apropiat de ceea ce am
putea de>ini drept >ora supra3eului
prin aspectul de control prin cerinele
eKterioare7< ale socialului7 asupra
indi1idului7 prin saturaia !n Cm 5i +i
A3B3Pentru ast>el de structuri de
personalitate creati17 al cror interes
se >ocaliDeaD pe cercetarea 5i
reDol1area problemelor Ludiciare
compleKe s3a relie>at un stil ale crui
determinante atitudinale sunt
deschiderea spre realism7 raionalitate
echilibrat 5! lucid7 cu un autocontrol
>leKibil7 puternic socialiDat< -ectorul
cogniti1 semni>ic operarea mental
!ntr3o manier >leKibil 5i original cu
e1enimente7 semni>icaii7 sensuri<
Cercetri mai recente7 ,!nc#7 199:7
,inc 5i +>bu7 199= A;CB7 au utiliDat
C<P<( 5i teste de g#ndire creati1
'orrance7 pentru determinarea prin
analiD >actorial 5i analiD de clusteri
a
1C:
pro>ilelor de personalitate ia ni1elul
adolescenilor< ,in perspecti1a
creati1itii7 portretul adolescentului
creati1 implic7 di>eren>iator >ata de cel
noncreati17 realiDarea prin
independent A5i nu realiDarea prin
con>ormismB7 a>irmarea de sine7 un
mod participati17 ambiios7 cu iniiati1
5i !ncredere !n sine7 tendina spre
eKtra1ersie 5i empatiDare< Cu o bun
inteligent social7 apar >leKibili7 dar
cu un minus de organiDare 5i o
intolerant >at de opiniile tradiionale<
&calele pentru a msura Gorientarea
spre 1aloareG 5i Gorientarea spre
persoanG au >ost destinate pentru
surprinderea a doi >actori iDolai prin
analiD >actorial< &3au constituit prin
administrarea C<P<(<3ului unui lot de
9oo persoane 5i prin selectarea !n
mod separat a itemilor care a1eau o
!ncrctur >actorials ridicat numai (
factorul I, 5i7 respecti1 a celor care
contribuiau semni>icati1 numai (
factorul fi"
Hactorul G-oG 3 orientare spre 1aloare
care a >ost eKperimentat de *ichols 5i
&chnell7 1969 A;9B7 a >ost deri1at
pentru a msura7 ceea ce7 !n urma
analiDei >actoriaie s3a grupat !n
>actorul prim< ,eci cuprinde o mulime
dintre itemii testului7 cu o !ncrctur
!nalt !n scalele Wb7 "e7 &o7 &c< 'o7
Gi 5i +c< *oua scal >actorial a >ost
eKperimentat prin corelri cu scale
din M<M<P<(<7 G<V<'<&<7 Chestionarul de
pre>erine %dXards %<P<P<&<7 &<.<(<4<7
5i s3au obinut corelaii semni>icati1e
poDiti1e cu scale 5i comportamente
indic#nd6 stabilitatea psihic7
autocontrolul7 o bun structurare a
relaiilor interpresonale< ,e
asemenea7 s3au obinut corelaii
negati1e cu scalele de neadaptare 5i
emoti1itate<
Hactorul Po 3 orientare spre persoan7
a >ost deri1at prin analiD >actorial de
*ichols 5i &chnell7 19697 ca >actor
secund< Cuprinde == itemi7 e1alu#nd
1ariaia comun pentru scalele ,o7
1C=
(
> Cs, ?>, ?p, ?" Coreleaz
eKperimental cu scale din alte
chestionare care indic acti1ism 5i
deschidere !n comportament<
11 scale eKperimentale au >ost construite de
$ase 5i Goldberg A9@B7 (nstitutul de cercetri
)regon7 tot pe baDa analiDei >actoriale a
itemilor< &calele cuprind 3 1< aneKa 3de ( 9
I J, iiemi 5i sunt denumite6 eKtra1ersie 1s<
intro1ersie0 copilrie armonioas0
eKcitabilitate0 con>ormism 1s< rebeliune0
ascendent 1s< submisi1itate0 ne1rotism0
spirit rigid 1s< >leKibilitate0 !ncredere !n sine0
amabilitate 1s< iritabilitate0 senintate 1s<
depresie0 psihotism<
&calele teoretice au >ost construite pe baDa
seleciei intuiti1e a itemilor con>orm teoriei
personalitii deD1oltat de Murray< &elecia
itemilor a >ost realiDat de eKperi7 pstr#ndu3
se cei care7 prin con>runtarea opiniilor7
!ntruneau consensul a dou treimi dintre
speciali5ti< Cele 1 1 scale cu un numr de
itemi 1ariind de ( )) I J0 - v" ane(a -,
au fost denumite6 realiDare0 a>iiiatie0
autonomie0 de>erent0 dominant0 eKhibiie0
e1itare0 cre5tere0 ordine0 Loc0 !nelegere<
&calele rationale s3au constituit prin analiDa
criteriului intern< &elecia iniial a itemilor
urma criterii raionate sau capacitatea
intuiti1 a autorilor7 dar7 dup administrarea
pe un Pot de subieci7 au >ost pstrai acei
itemi care corelau !nalt cu scorul total< &unt
un total de 8 scale rationale7 cu aLutorul unui
iot de aproKimati1 1@C subieci< Cele 8 scale
sunt denumite6 dominanta0 sociabilitatea0
responsabilitatea0 deschiderea psihologic0
>eminitatea0 realiDarea 5colar0 con>ormismul
Acon>ormitateB< +sociate ( aceste scale,
@ase a folosit de asemenea )) scale de
stil pentru a evalua diferite stiluri de
rspuns precum 5i 11 scale compuse prin
itemi selecionai aleatoriu A( !nt#mplareB
pentru a >urniDa o msur liniar de
comparaie< Cercetri eKtensi1e des>5urate
ia
1C6
.ni1ersitatea )regon au a1ut ca scop
determinarea capacitii acestor scale
de a anticipa di>erite tipuri de
comportamente< "eDultatele unora
dintre cercetrile eKperimentale
demonstreaD 5i >aptul c 1aliditatea
scalelor produse pe baDa a di>erite
procedee de deri1are este
comparabila<
) alt scal deD1oltat de speciali5tii
unei agenii de consiliere a pilonilor
are ca scop msurarea gradului de
deschidere spre consiliere intensi1 a
delinc1enilor Lu1enili< &3 numit
scala de ameliorare 5i a >ost
construit pe baDa criteriului eKtern<
+naliDe primare ate C<P<(<3ului
demonstraser deLa c scale precum
&y7 Wb7 &o7 &c7 +c di>erentiau cel mai
bine loturile celor care dduser
reDultate bune ( programele de
consiliere comparativ cu ceilali<
+naliDa de item a celor 199 de itemi
implicai !n aceste scale a condus
spre pstrarea a :@ dintre ei care au
demonstrat o maKim capacitate de
di>ereniere<
&cala de anKietate7 construit de
Le1enthal7 1966 A91B7 s3a constituit
prin prelucrarea reDultatelor unui lot
de studen>i care au cerut asistent
psihoterapeutic# pentru probleme
emotionale sau sociale7 >at de
reDultatele unui lot >r ast>el de
probleme< ;: de itemi au demonstrat
o bun capacitate de di>ereniere !ntre
cele dou loturi7 itemi care au >ost
apoi supu5i unor proceduri de
1alidare7 supra1ieuind ;;< &cala a
>ost !n continuare eKperimentat prin
proceduri de 1alidare 5i studiere
comparati1 a datelor utiliD#nd
reDultatele 1a celelalte scale C<P<(7 5i
( scalele M"M"P"1, precum 5i (
alte scafe clinice" Permite o
diagnoz asupra se1eritii
problemelor subiecilor cu note
ridicate 5i a numrului de 5edine de
consiliere necesare<
&cala de empatie este construita de
$ogan !n 1969 A9;B7 printr3o abordare
raional combinat cu abordarea
empiric<
1C8
Pentru a obine un criteriu pentru
empatie cere<unui numr de 8
psihologi eKper>i sa35! descrie
concepia asupra empatiei 3respecti1
descrierea unei persoane !naPt
empatice utiliD#nd tehnica sortrii Q<
Pe baDa acestor date s3au realiDat
apoi descrieri pentru e1aluatori tot !n
sistemul sortrii Q< ,escrierile au >ost
aplicate unui lot de subieci si au >ost
selecionate acele persoane care au
>cut obiectul rangrilor ( cele dou
eKtreme ale descrierilor empatiei6 !nal
5i slab empatiei< &3 realizat analiza
rspunsurilor lor ( testul C"P"I, 5i
M<M<P<(<7 selection#ndu3se pe baDa
datelor statistice un numr de 6: itemi
pentru o scal care s constituie scala
empatiei7 91 dintre ei aparin#nd
C<P<(<3ului< !n a>ara itemilor care
di>erentiau cele dou loturi de subieci7
$ogan a inclus 5i un numr de 1 8
itemi pentru care7 de5i reDultatul
statistic nu era propriu3Dis
semni>icati17 a considerat c au
rele1ant de coninut< ,e asemenea
au >ost inclu5i 5i itemi pentru a
echilibra cheia de scorare ade1rat 3
>als<
&3au des>5urat o serie de alte studii
eKperimentale at#t pentru a 1alida
scala ca msur a empatiei c#t 5i
pentru a o controla din perspecti1a
altor posibile coninuturi< +st>el7 de
eKemplu7 s3au obinut di>erente
semni>icati1e pentru loturi
dihotomiDate de persoane pentru
dimensiunea Gacuitii socialeG<
,in anii 8o7 $ogan a a1ansat o teorie
asupra deD1oltrii morale !n cadrul
creia empatia7 de>init operational de
scala CP<><7 apare ca un construct
cardinal< !ntre alte studii realiDate cu
aLutorul acestei scale7 s3au obinut
date despre corelaia poDiti1 !ntre
empatie si consumul de marihuana 1a
ni1elul ele1ilor de liceu 5i colegii0 de
asemenea !ntre empatie 5i maturitatea
Ludecii morale0 !ntre empatie 5i
socialiDare< 'oate cercetrile sunt
consistente susin#nd teoria lui $ogan
asupra rolului empatiei !n
1CC
comportamentul moral< &tudiile au
identi>icat comportamente care
re>lect acuitatea percepiei sociale7
maturitatea Ludecii morale7
socialiDarea7 capacitatea de a
!nelege modul de a aprecia 5i g#ndi
al altora7 recepti1itatea7
comportamentul simpatetic 5i nerigid7
reDonanta I atmosfera de grup"
+ceste scale au >ost !n general
utiliDate mai puin !n selecie sau
consiliere7 c#t pentru cercetri<
!n anul 1 9C9 Gough publica ultima
1ersiune a chestionarului7 modi>icat
pe de o parte prin includerea acelor
scale care preDentau stabilitatea 5i
1aliditatea bine demonstrate prin
coerenta datelor de cercetare7
respecti1 celor 1C scale standard li s3
au adugat !nc dou scale standard
GindependentaG 5i GempatiaG APitariu7
+lbu7 1999 A99B<
!n a>ara scalelor standard7 noul C<P<l
de>ine5te un numr de 19 scale cu
Gorientare specialG ca de eKemplu
Gpotential managerialG7 Gorientare
ctre muncG7 Gtemperament creati1M7
Gscala unipolar pentru masculinitateG7
Gscala unipolar pentru >eminitateG7
Gscala Le1endhal pentru anKietateG7
scala de GnarcisismG7 scala de
Gorientare spre !ntrirea legalG etc<
,intre ele7 cea care are cele mai
serioase 5anse s >ie inclus printre
scalele standard este cea de
temperament creati17 C' A9:B<
*oile scale standand e1alueaD
comportamenlul !n urmtorii termeni6
3 scala de independent7 >ormat
din ;C itemi7 msoar resursele
indi1idului 5i distanta dintre sine 5i
ceilali0 scorurile !nalte indic
un comportament independent7
echilibrat 5i relati1 deta5at de
ceilali0 scorurile sub medie indic
tendina de a cuta spriLin din
partea altora7 a e1ita con>lictele7 a
!nt!rDia sau e1ita aciunea0
3 scala de empatie e1alueaD
intuiia 5i reDonanta a>ecti1
3cogniti1 >at de alte persoane0
notele peste medie indic un
1C9
sentiment de com>ort personal 5i
acceptarea de ctre cei din Lur7 orientat
spre sesiDarea nuanelor sociale 5i
optimism0 scorurile submedie indic un
comportament neempatic7 sceptic !n
relaiile cu ceilali7 de>ensi1 !n raport cu
dorinele sau setimentele altora A9=B<
Gruparea de interpretare pe care o o>er
noua 1arianta cuprinde6
31<e1aluarea stilului 5i orientrii
interpersonale6 ,o7 Cs7 &y7 &p7 &, In,
=m:
c<e1aluarea orientrii normati1e 5i a
1alorilor6 "e7 &o7 &c7 Gi7 Cm7 Wb7 'o70
39< e1aluarea >uncionrii cogniti1e 5i
intelectuale6 +c7 +i7 1e7 5i :<e1aluarea
perceperii rolului si stilului personal6 PN,,
<(, </M"
,atele statistice pri1ind eKperimentarea
testului pe populaia rom#neasc o>erite
de Pitariu 5i +lbu !n articolul citat A96B
permit realiDarea unor normri autohtone
orientati1e<
(n a>ara procedurii standard de
interpretare a scalelor care nu di>er de
1arianta anterioar ca pa5i 5i modaliti7
noua 1ariant include in plus o nou
posibilitate7 respecti1 re>erina ( un
model al personalitii7 denumit de
Gough Gmodelul cuboidG< Gough o>er
un model conceptual asupra structurii
personalitii7 utliD#nd ca aKe cardinale
trei 1ectori Ac>7 Pitariu7 +lbu7 1 999 A98B6
1ectorul 1 care semni>ic stilul
interpersonal7 1ectorul ; care semni>ic
raportarea ( normele sociale 5i
1ectorul 9 care semni>ic sentimentul
personal de competent< +ce5ti 1ectori7
msurai prin scale special structurate7
sunt !n concep>ia hi Gough trei a
dimensiuni cardinale ale personalitii
responsabile de s>ieue 1 personal care
este speci>ic comportamentului
des>5urat al persoanei< +ceste
dimensiuni trebuie !nelese ca un
continuum de
19@
I un ma(im spre un minin, de-a
lungul cruia Gough preDint 8 ni1ele
de comportament care de>inesc
intercorelarea 1ectorilor ( nivelul
unei seciuni trans1ersale a modelului
cuboid< Mai eKact7 intersecia
1ectorului 1 AeKtra1ersia 3 intro1ersiaB
5i a 1ectorului ; Aindependenta 3
dependenta de normeB prileLuie5te
de>inirea a : stiluri comportamentale
denumite de Gough cu literele
grece5ti al>a AeKtro1ert 5i
independentB7 beta AeKtro1ert7 5i
dependentB7 gama Aintro1ert 5i
independentB7 delta Aintro1ert 5i
dependentB< +ceste : intersecii
capt un speci>ic prin raportarea 1a
1ectorul 9 A!ncredere 3 ne!ncredere !n
sineB7 5i 1ariaD de3a lungul acestei
dimensiuni, 5ough definind ,
tipuri de alfa *de )a carismatic I
autoritar., , tipuri de beta *de I
virtuos I conformist., , tipuri de
gama *de I creativ I antisocial.,
, tipuri de delta *de I comple( I
instabil., I polul superior definit
prin contribuia maKim a !ncrederii
de sine7 >at de polul in>erior7 de>init
prin contribuia maKim a ne!ncrederii
!n sine< Modelul cuboid este o
!ncercare paralel modelelor
circumpleKe preDentate de a cuprinde
!ntr3o structur interpretati1
geometric7 mai aproape de realitatea
1ie7 personalitatea< *u este deci
!nt#mpltor >aptul c eKist deLa
cercettori care !ncearc s integreDe
cele dou tipuri de date de cercetare<
+st>el7 Rohnson !n 199; A9CB !ncearc
s interpreteDe modelul cuboid C<P<(<
!n raport de modelul ctrcumpleK
+4=C<
(n preDent7 chestionatul de
personalitate Cali>ornia este unul
dintre cele mai bine eKperimentate
instrumente psihologice de e1aluare a
personalitii 5i e1olueaD !n mod
>iresc spre modaliti care s permit
o interpretare apro>undat a datelor !n
intercorelat>a dimensiunilor de
personalitate<
191
:< *)'% 4(4LRG"+H(C%
3 Magargee %<&<7198;7 'he Cali>ornia
Psychological (n1entory handbooU7
Rossey34ass ine7 &an Hrancisco7
Washington7 London
3 op< cit<7 Philosophical basis o> C<P<i7
p<8 3 ;@
3 Gough $<G<7 19697 Manua& >or the7
Cali>ornia Psychological (n1entory7
Consulting Psychologist Press7 Palo
+lto7 Cali>ornia
3 op< cit< p<l :
3 op< cit<7 p< 1:31=
3 op< cit< -om preDenta !n continuare
caracteristicile gruprilor si scalelor
sintetiD!nd de >iecare dat datele
preDentate !n Manualul din 1969 si cel
din
198;
3 op< cit< p< 19@
3op< cil< p< 19=
3 Pitariu $<,<7 +lbu M<7 19997
(n1entarul psihologic Cali>ornia6
preDentare 5i
reDultate eKperimentale7 "e1ista de
psihologie7 997 nr< 97 ;:9 3;69
1@ 3 op< cil<7 p< (ll0 ;@ de studii care
au !ncercat s surprind >actorii
responsabili de 1ariaia
comportamentului7 des>5urate !ntre
196@ si 19697 au
e1ideniat !ntre 9 5i 8 clusteri<7 de5i !n
maLorite!ea cercetrilor s3au desprins
=
>actori interpretabili
3 op< cit<7 p<l 1;0 apare !n cercetrile
menionate ca al ll3lea mare >actor
3 op< cit<7 p< 11 ;0 mai puin stabil
comparati1 cu primii doi >actori
3 op< cit<7 p< 119
3 Gough $<G<7 19=87 Manual >or
Cali>ornia Psychological (n1entory7
C<P<P<7
Palo +ilo0 Magargee op< cit<0 Pitariu
$< ,<7 $ehn $<7 19C@7 (n1estigarea
personalitii cu aLutorul (n1entarului
de personalitate Cali>ornia7 "e1ista de
psihologie7 ;67 :61 3 :89
3 Gough G<$<7 $eilbrun +<4<7 19C97
+dLecti1e ChecU List Manual7 C<P<P<7
Polo
+lto C+
16 3 Costa P<'<7 McCrae "<"<7
19C97 Personality in adulthood6 o siK3
year
longitudinal study o> sel>3reports and
spouse ratings on the *%) Pi7 Rourn<
o>
Personality and &ocial Psychology7
=:7 C=9 3 C690 Costa P<'<7 McCrae
"<"<7
199;7 *%) P( " Pro>essional manual7
P<+<"<7 )dessa7 p<:8
19;
183op< cit7 p< ;@:
3 op< cit< 1=6 3 ;@=0 Gough $<G<7
19C87 'he Cali>ornie Psychological
(n1entory +dministratorGs Guide7
C<P<P<7 Palo +lto C+
3 op< cit7 p< 188
3 op< cit<7 p< 1CC
3op< cit<7 p< 19;
;;3op< cit<7 p< 19@
3 op< cit<7 p< ;;6
3 op< cit< p< 9: 39= A,<"odgers719667
%<(< MagargeeB
3 op< cit<7 p< ;==
3 op< cit< p< ;:@
;83 Minulescu M<7 19C;7 "eDol1area
de probleme si stilul cogniti1 !n
in1estigaia Ludiciar7 teD doctorat7
.ni1ersitatea 4ucure5ti7 4iblioteca
3 ,inc# M<7 199:7 Processual creati1e
structures ond le1els o> per>ormance7
"e1ue de pLycho>ogie7 ;7 9C7 11=
31;;0 ,inc[ M<7 +>bu M<7 199=7 'he
Psychological Pro>ile o> Creati1e
'eenegers7 %urop< Rourn<7 o>
Psychological
+ssessment7 117 suppi< 171
3 op< cit< p< 99
3 op< cit<7p< 9= 3 96 A$<$ase7
LGoldberg7 1968B
3 op< cit<7 p< 98
3 op< cit<7 p< 9C
3 op< cit<7 p< ;=@
3 op< cit<7 p< ;=@
3 op cit<7 p< ;=@
^ op< cit<7 p< ;== 3 ;=8
^ op< cit<
9C3 Rohnson, E"#", )99J,
Interpreting the California
Ps>chological Inventor> Aith the
#;+C Model, # VI- conferina a
%+PP7 Groningen
199
IV
INVENTARUL MULTI(A)IC DE
PERSONALITATE MINNESOTA
!n preDent7 problema central !n
domeniul e1alurii tulburrilor de
personalitate este dac acestea
trebuie identi>icate 5i diagnosticate ca
5i categorii nosoiogice sau ca 5i
dimensiuni ale personalitii AWidiger
I Prances7 19C= d1B< ,&M ((( "
de>ine5te !n mod clar tulburrile de
personalitate ca seturi de trsturi
care apar Gin>leKibile 5i neadaptat>1e7
ceea ce conduce >ie ( o
pre%udiciere a funcionrii !n planul
socialului sau a s>erei pro>esionale7 >ie
( o stare proast !n plan subiecti1G<
,in aceasta perspecti17 chestionarul
M<M<P<(< construit !n mod deliberat Gs
e1alueDe acele trsturi care sunt
caracteris$ci comune ale anormalitii
psihologice deDabilitanteG A$athaXay
I McTinley7 19=1 A;B a su>erit de3a
lungul celor peste =@ de ani de (
prima publicare re-evaluri< !n
preDent7 1arianta M<M<P<(<(P di>er
relati1 ca mod de concepere a
diagnosticului de 1arianta clasic<
Prin modul de construcie 5i prin
tehnica de 1alidare aparine desigur7
odat cu toate aspectele poDiti1e sau
negati1e7 unei generaii trecute de
teste de psihodtagnoD# clinic< +utorii7
$athaXay 5i McTinley7 19:17 preDint
prima 1ariant !n 19:1 cu scopul de a
pune ( dispoziia clinicien!lor un
instrument care s[
19:
eKploreDe c#t de eKtins posMbil
problematica psihopatologiei umane7
s poat >i aplicat u5or si practic !n
condiii clinice7 s dea posibilitatea
controlului 1aliditii rspunsurilor si s
>ie 1alidat empiric< +cest din urm
aspect care ( epoca respectiv era
o realiDare substanial 3 autorii
plec#nd !n construcia itemilor 5i
scalelor respecti1e de ( categoriile
nosologice ale 1remii7 este7 din
pcate7 cei care a impus !n preDent
unele limite serioase 1aliditii
diagnostice a scalelor separate !n
msura !n care7 de3a lungul secolului7
datele clinicii psihiatrice au schimbat
concepia asupra tulburrilor de
personalitate 5i7 !n general7 asupra
diagnoDei simptomatologiei clinice<
Cercetri contemporane indic de
eKemplu c natura asociaiei !ntre
trsturile de personalitate 5i e1aluri
ale gradului de tulburare a
personalitii nu este liniar< +st>el7 de
e(emplu, I unii subieci tulburrile
sau simptomele din sindromul de
anKietate ar trebui considerate ca o
aprare >uncionala >at de tendine
de deDintegrare subiacente7 !n timp ce
( alfi subieci schiDotipali sau
borderline unele trsturi ne1rotice
precum soma>iDr!le sau timiditatea
pot >i considerate ca >uncionale 5i
de>ensi1e A%urelings34onteUoe7
,uiLsens7 &nellen7 ,ieUstra7
)uXersloot7 199= A9B<
M<M<P<(<3ui a >ost destinat utiliDrii de
ctre clinicieni eKperimentai 5i
specialiDai !n aplicarea acestui test<
'otu5i7 eKist mai multe modaliti de
a utiliDa scalele testului A+nastaDi7
19=8 A:B< ) serie de studii s3au aKat
pe 1alidarea lui ca un instrument de
diagnosticare general a anormalitii
psihice< +st>el7 s3a demostrat c7 !n
general7 cu c#t este mai mare numrul
5i mrimea de1ian>ei ( nivelul
scalelor, cu at#t putem spune ca
persoana este mai se1er tulburat<
) alt serie de cercetri s3au aKat
chiar pe 1aliditatea
19=
diagnostic a di>eritelor scale luate
separat< MaLoritatea datelor indic
reDultate negati1e0 chiar autorii
testului a1ertiDeaD !mpotri1a unei
interpretri ad literam a scalelor
clinice si unii pre>er s substituie prin
coduri numerice denumirile initiale ale
scalelor< +ceste aspecte empirice
con1erg cu obiecii clinice >at de
utiliDarea scalelor M<M<P<(< !n
diagnoDa di>ereniala indi1idual0 !n
plan clinic7 ceea ce are important si
rele1ant este tocmai reciproca
interrelate a trsturilor !n msura !n
care o aceea5i trstur poate a1ea
implicaii deosebite !n >uncie de
clusteriDrile !n care apare<
!nc din anii =@7 analiDa >actorial a
scalelor M<M<P<(< a con6 us (
concluzia c Gun diagnostic
di>erenial ra>inat pe baDa pro1 alor
M<M<P<t< este o procedur care poate
da na5tere ia !ntrt o[riG de5i testul
di>ereniaD util 5i 1alid !ntre psihotict7
ne1rotici 5i normali AWheeler 5i al<7
19=1 A=B< Ji aceasta !n a>ara >aptul Li
deLa menionat c taKonomia
psihiatric tradiional care a staN 1c
baDa scalelor aDi 5i3a pierdut
rele1anta practic<
,ire 0ia care s3a do1edit deosebit de
>ructuoas pentru diagnoD este
utiliDarea M<M<P<(< prin aspectele
con>igurale ale pro>ilelor7 sau prin
modelele de scoruri< !nc din 19=17
autorii testului publica un +tlas pentru
utiliDarea clinica a M<M<P<(< !n care
codi>ic numeric scalele 5i >urniDeaD
ast>el de pro>ile codi>icate !mpreun
cu ananineDele caDurilor a peste 96C
de subieci< 'aKonornii largi au >ost
deri1ate empiric prin di>erite studii
asupra modelelor de pro>ile pentru
probleme de tip ne1rotic7 psihotic7
comportamentale sau psihosomatice<
!n >ine7 o utiliDare inedita7 dar
semni>icati1 calitati17 care do1ede5te
!n ultima instan pertinena Aternilor
testului relati1 ( aspectele
psihologiei umane, este
derivarea a numeroase alte probe
196
din itemii lui< Cele 9 scale initiale
!mpreuna cu cele 9 scale de 1alidare
initiale dscala T >iind construit
ulteriorB integreaD doar 966 din cei
==@ de itemi posibili care7 de alt>el7 se
recomand s >ie !n !ntregime
parcur5i de subieci< +Di7 doar 9917 iar
unii dintre itemi nu sunt deloc cuprin5i
!n 1reo alt scal adiional<
Printre noile scale deri1ate sunt
intro1ersia social A&iB7 dominanta
A,oB7 responsabilitatea A"eB7
ne1rotismul A*eB7 preLudecata APrB7
slatut socio3economic A&tB7 recidi1ism
A"eB 5i chiar scale organice precum
PH destinat di>erenierii caDurilor cu
leDiuni ale lobului parietal de ceie cu
leDiuni ale lobului >rontal7 sau L4)
destinat msurrii caracteristicilor
psihice ( veterani cu dureri
lombare >uncionale di>erenhMator de
caDurile cu patologie organic A6B<
%Kist in1entare care7 !n mod eKpres7
!n construirea lor7 s3au raportat 1a M3
M3PR< >ie ca CP<( ce s3a constituit prin
opoDiie ca o >ata a normalului7 >ie ca7
de pild mai recentul *<-<M< care
grupeaD !n cinci scale Anegati1ism7
somatiDare7 timiditate7 psihopatologie7
eKtra1ersieB itemi di1er5i din 11 scale
standard MMP( ALuteiLn I ToU7
19C=A8B<
!' ISTORIC3 PRIMUL
CHESTIONAR CLINIC BA)AT
PE SINDROAME NOSOLOGICE l
VAUD9RICUNICE
Primele studii !ncep ( Pniversitatea
Minnesota !n 19:@7 de cei doi autori
$athaXay 5i McTinley< Prima re1iDuire
serioas a >ost publicata 11 ani mai
t!rDiu< (ntre timp7 !n 19:9 este publicat
o>icial manualul 5i testul !n >orma
prim< (n anul 19:6 apare un manual
suplimentar preDent#nd scala T si
>orma colecti1< (n 19=1 apare un nou
manual precum si atlasul de
interpretare<
198
Coninuturile itemilor acoper o gam
di1ers 5i larg de probleme7 ;6 tipuri
di>erite7 dintre care6 sntatea7
simptomele psihosomatice7 tulburri
neurologice7 dis>unct>i motorii0 atitudini
religioase7 politice7 sociale0
mani>estri comportamentale
ne1rotice sau psihotice precum stri
obsesi1e 5i compulsi1e7 iluDii7
halucinaii7 idei de persecuie7 >obii7
aspecte sadice sau masochiste0
aspecte pri1ind masculinitatea 3
>eminitatea0 aspecte pri1ind >amilia
etc<
%5antionul de normare utiliDat const
!n principal din peste 8oo de subieci
ai spitalului din Minnesota7 studeni7
precum 5i loturi de epileptici 5i
tuberculo5i< 'estul este satis>ctor
pentru 1#rste !ntre 16 3 == ani7 ambele
seKe< CaDurile psihopatologice au >ost
!n amnunime studiate 5i
diagnosticate dup normati1ele clinice
ale 1remii 5i au >ost comparate cu
loturi de normali7 principalul criteriu
empiric >und gradul de concordant
!ntre diagnosticul preDumti1 pe baDa
scalelor testului 5i diagnosticul clinic<
&tudiile de 1alidare indic7 de
eKemplu !n manualul din 19=17 c !n
caDul a 6@p dintre bolna1ii noi admi5i7
diagnosticul >ormulat pe baDa testului
coincide cu cel clinic de>initi1at
ulterior<
Chiar !n situaia !n care un reDultat
ridicat al unei scale 1a >i concordant
cu diagnosticul clinic propriu3Dis7
preDenta unei trsturi anormale !n
tabloul clinic 1a >i constatat aproape
!ntotdeauna +tlas7 19=1 ACB< !ntre
di>erite sindroame clinice eKist
interrelatii dinamice care permit
autorilor preDentarea unor modele de
co1ariat>e a scorurilor unora dintre
scale<
19C
/' SEMNI(ICA.IA SCALELOR DE
VALIDARE ALE PRO(ILELOR
&unt construite de autori : scale de
1alidare6 GgG7 GLG7 GHG7 GTG<
Primele trei sunt de obicei utiliDate
pentru o e1aluare global a
!nregistrrilor ia prob0 dac scorurile
trec de o 1aloare maKim admis7
!nregistrrile pot >i suspectate<
&cala T are >uncia unei G1ariabile de
normaliDareG calculat pentru a
permite o corecie a scorurilor scalelor
clinice< .nele date din cercetrile
eKperimentale nu spriLin !ns
1aloarea coreciilor U pentru cre5terea
capacitii discriminati1e a scalelor<
Gough7 19=@ A9B7 >urniDeaD o msur
suplimentar baDat pe di>erena !ntre
scorurile H 3 T ca e1aluare a
distorsiunii posibile dde eKmplu7 a
simulrii 1oite a unor simptomatologiiB<
&cala GgG 3 numrul de i>emi ia care
subiectul a rspuns G*u 5tiuG *ota
brut6 numrul de !ntrebri ( care
subiectul rspunde
Gnu 5tiuG< C#nd scoru! e >oarte ridicat7
reDultatele !ntregului test nu
sunt 1alide< Moderat ridicat Acon>orm
normrii !n note 'B semni>ic
o sube1aluare a ansamblului pro>ilului<
Psihastenie ii 5i melancolicii AuniiB7
obin !n general reDultate
relati1 ridicate<
&cala GlG 3 minciun
(temii scalei7 1=7 au >ost reinui !n
baDa criteriului c subiectul ar putea
s admit un comportament
ne>a1orabil< ,in datele empirice7 se
consider c unele tipuri de
comportamente ne>a1orabile sunt
admise de peste 9=p dintre subiecii
normali<
,in aceast perspecti17 un reDultat
ridicat indic o tendin de preDentare
dcon5tient sau iuasiconstientB
sub o lumin
199
>a1orabil care in>lueneaD
rspunsurile ( test"
+cest lucru conduce I o
probabil subapreciere a notelor
patologice<
Pentru lotul de comparaie >ormat din
subieci normali s3a obser1at c nota
este mai ridicat cu c#t sunt mat rigiDi<
&emni>icaia unei note ridicate6
3 !n isterie ridicarea notei reDult
dintr3o atitudine incon5tient0
- I unii paranoici 5i !n psihopatii7
ridicarea notei reDulta
dintr3o dorin># con5tient de a se
preDenta !ntr3o lumin
>a1orabil<
&cala nu in1alideaD propriu3Dis
posibilitatea de a interpreta ansamblul
pro>ilului ci indic o subestimare a
notelor psihopatologice<
&cala GHG
+re un total de ;: de itemi< &ubiecii
sunt de acord cu maLoritatea acestora<
*ota brut medie se situeaD !ntre : 5i
1@<
"spunsurile corespunDtoare scalei
>iind relati1 con1entionale7 subiecii
necon1enionali tind de asemenea s
preDinte scoruri ridicate7 !ntre 1@ 5i ;@<
.n scor brut superior lui ;@ indic >ie
c subiectul nu a !neles testul Ade5i
proba trebuie administrat numai unor
subieci cu un Qi normalB0 >ie c
subiectul preDint o anomalie mentala
serioas7 iar !n aceast situaie nota H
indic gradul de anormalitate al
subiectului<
&cala GTG
^ + >ost construit pentru a se putea
coriLa o e1entual in>luent
a atitudinii subiectului7 dar poate
e1idenia 5i unele simptome
;@@
pa tot og ice<
,e5i este legat de L 5i H7 eKploreaD
un alt tip de >actori de distorsiune6
subiecii cu un scor T ridicat tind s
adopte o atitudine de>ensi1a >at de
obiceiurile lor psihologice de aceea
tind s preDinte un pro>il GnormaliDatG<
&ubiecii cu un scor scDut au
tendina opus7 spre autocritic 5i
admiterea unor simptome anormale
chiar dac importanta real a
acestora este nesemni>icati1<
*ota T are 5i o semni>icaie !n sine6
scorul ridicat este un prognostic bun
pentru un bolna1 mental7 indic#nd
capacitatea relati1 a subiectului de
-si rezolva propriile probleme"
,i>erena H ^ T
%limin posibilitatea eKistenei unui
GtrucaLG deliberat a rspunsurilor< (n
mod normal di>erena este cuprins
!ntre ?11 5i 31; A calculat pentru un
lot de 69@ normali7 1@@ bolna1i cu
simptomatologie psihopatologic 5i
;@@ bolna1i somatici7 media calculat
>iind39 A1@B<
Gough A11B consider c o di>eren
cuprins !ntre ?: si ?8 ar trebui s
treDeasc o u5oar !ndoial7 !ntre ?8
si ?11 este suspect7 iar o di>eren
superioar sau egal cu ?1; este !n
mod sigur legat de o >alsi>icare !n
sens patologic<
C#nd di>erena H 3 T indic o
>alsi>icare a rspunsurilor pro>ilele au
>orm atipic7 >ie ca dinii de
>ierstruG7 >ie G>lotanteG7 iar notele '
sunt superioare tui 8@<
;@1
2' SEMNI(ICA.IA SCALELOR
CUNICE
&cala ipohondrie 3 $s
) not $s ridicat[ indic >aptul c
subiectul are tendina de a se pl#nge
eKcesi1 de boi >iDice >r nici o baD
organic<
(pohondricii identi>icatP de aceast
scal sunt di>erii de ipohondricii cu
mani>estri somatice< %i au !n urma
lor un lung istoric de eKagerare a
comentariilor asupra simptomelor
>iDice<
*u au !ncredere !n medic7 critic
tratamentul care li se aplic 5i alearg
din medic !n medic<
&cara di>ereniaD bine pe cei cu
sindrom ipohondriac de cei care
preDint o boal >iDic real 5i a cror
not nu este prea ridicat< ,e obicei
$s antreneaD si o oarecare ridicare
concomitent a depresiei7 elementul
esenial al modelului , 3 $s >iind !ns
$s<
&cala depresie ^ ,
+ >ost 1alidat pe un grup de
melancolici<
% >oarte sensibil6 se ridic imediat ce
!n simptomatologie eKista o not
depresi1 sau anKioas<
%ste egal sensibil 5i ( efectele
terapiei 5i coboar rapid atunci c#nd
bolna1ul se amelioreaD clinic< &e
ridic !ntr3un mare numr de stri
ne1rotice sau ps!nottce<
,etecteaD subiecii deprimai7 dar
capabili s35i ascund simptomele
depresi1e7 a1#nd idei acti1e de
sinucidere<
&ca>a isterie 3 $y
+ >ost 1alidat pe un grup de isterici
de con1ersie< Cuprinde de >apt dou
grupe de coninuturi6
;@;
a< o scal de temperament isteroid7
caracteriD#nd subiecii cu
atitudini sociale nai1e7 care cer numai
pentru ei a>eciune 5i
aLutorul anturaLului 5i preDint reacii
in>antile c#nd preteniile nu
1e sunt satis>cute0
b< o scal de simptome de
con1ersie<
(n populaia normala7 cele dou tipuri
de probleme nu sunt intercorelate< L
nivelul grupului clinic datele
indic >aptul c mani>estrile de
con1ersie se deD1olt de pre>erin pe
un temperament tsteroid< +utorii
insist pe lipsa de maturitate a
istericului care >ace ca7 de5i aparent o
terapie sau persuasiune terapeutic
s conduc spre atenuri temporare7
s eKiste posibilitatea reapariiei
simptomelor<
&cala de de1iaie psihopat ^ Pd
+ >ost 1alidat pe un grup de subiec>i
spitaliDai cu diagnosticul de
Gpersonalitate psihopatG<
Caracteristici principale6
absenta rspunsurilor emotionale
pro>unde0
neputina de a pro>ita de eKperien0
absenta respectului pentru normele
sociale<
+st>el de subieci sunt de eKemplu
delinc1eni care comit delicte de tipul
minciunii7 >urturilor7 alcoolismului7
toKicomaniei sau delicte seKuale< %i
se caracteriDeaD !n comportmentul
lor antisocial pr!n6
3 recidi1ism Aincapacitatea de a
pro>ita de eKperiena
anterioarB0
lipsa unei moti1aii a acti1itii lor
delictuale0
negliLarea precauiilor care s e1ite
descoperirea<
&cala poate >i ridicat chiar daca
subiectul n3a comis nici un
;@9
delict<
&cala Pd este mai mult o scala de
caracter dec#t simptomatologic 5i
este greu de >alsi>icat<
&cala nu indic numai c subiectul a
preDentat conduite psihopate ci 5i ca
el e susceptibil de a 1e preDenta<
) not ridicata poate >i !ns
interpretat 5i ca o mrturie a unui
caracter narcisic<
,in punct de 1edere terapeutic o not
ridicat ia aceast scal are un
prognostic prost<
Paternul notelor Pd3Pa ridicate este
negati1 indic#nd un caracter agresi17
ostil 5i hipersensiri1<
+sociaia Ma3Pd caracteriDeaD de
obicei delinc1enta<
&cala masculinitate 2 >eminitate 3 M>
&cala a >ost 1alidat pe un grup de
homoseKuali< +utorii grupeaD
homoseKualii !n : categorii6
homoseKuali prin auto3punttie
masochist0
homoseKuali impulsi1i0
homoseKuali psihopai7 cu tendin
spre prostituie
homoseKual7 considerind >r
important ata5amentul a>ecti1 al
partenerului0
homoseKuali Gade1raiG cu
personalitate >eminin
constituional<
Grupul de standardiDare a >ost
constituit din homoseKuali din ultima
categorie<
%Kperiena arat c nota de (
aceast scal este !n corelaie cu
inteligenta< +cest lucru semni>ic c o
not ridicat nu este obligatoriu
secondat de homoseKualitate< Pe de
alt parte un subiect poate >i
homoseKual >r a a1ea o not
ridicat< &cala are
;@:
!ns o relati1a 1aloare diagnostic
pentru aspectele patologice<
?cala paranoia - P
&cala a >ost 1alidat pe un grup de
bolna1i paranoici< %ste o scal
Gcaracteriai[G detect#nd tendinele
paranoide 5i ( subieci care n3au
preDentat niciodat mani>estri
patologice<
,e5i are o >oarte bun 1alidare7 unii
paranoici obin note >oarte Loase A9@3
9=B< ) not de acest ni1el asociat cu
o not L ridicat indic aproape sigur
tendine paranoide<
(temii care compun scala tin de 9
tipuri psihopatologice6
cei cu sensiti1itate ridicat6 subieci
u5or r#niti Acu Gepiderm
sensibilGB0
cei cu moralitate eKcesi1 si care !5i
a>irm raionalismul0
cei cu idei de persecuie7 ne!ncredere<
)rice subiect7 preDent#nd un P
superior notei F ,0 este suspect
patologic: iar o not superioar lui
' C@ aduce certitudine<
&cala psihastenie 3 Pt
+ >ost 1alidat pe un mic grup de
subieci ce preDentau ne1roD
obsesionald<
%ste o scal simptomatic7 itemii
re>erindu3se ( simptomele fobice
5i obsesionale<
) not ridicat poate !n general s >ie
considerat ca un indice de anKietate<
Cea mai mare parte a ne1roDelor
gra1e au o nota Pt ridicat<
,ac aceast scala are o corelaie
mare cu &e A3<8@B 5i cu ,7 coreleaD
mai slab cu T<
&cala schiDo>renie 3 &c
+ >ost 1alidat pe un grup eterogen de
schiDo>renie cuprinD#nd dementa
precoce7 diagnosticul de schiDo>renie
pseudo3ne1rotic7 de hebe>reno3
catatonie7 precum 5t schiDo>renie
paranoid<
+utorii admit >aptul c permite
depistarea a 6@p din schiDo>renii<
.nele schiDo>renii paranoide
apropiate de paranoia au un ?e
coborit, dublat de scala P
ridicat<
1 fe0 unii subieci pur schiDoiDi pot
a1ea un &e normal<
&unt numeroase caDurile !n care
scorul poate >i ridicat >r a >i 1orba de
o schiDo>renie7 de eKemplu !n anumite
ne1roDe gra1e7 sau ( unii subieci
cu o puternic intro1ersie<
+dolescenii au !n mod obi5nuit note
cuprinse !ntre 6@ si 8@<
1 schizofreni e(ist o relaie
curbilintar !ntre gra1itatea strii
patologice 5i not7 !n sensul c (
schizofrenii vechi, rezisteni (
insulino-terapie, nota tinde s
coboare A1 ;B<
Cu c#t nota &e este mai ridicat cu
at#t prognosticul este mai bun<
&e este str#ns legat de Pt< ,ac
cele dou note sunt ridicate iar Pt
este mult mai ridicat dec#t &e atunci
diagnosticul 1a >i probabil de ne1roD<
+utorii testului insist asupra
prudentei !n interpretarea notelor
ridicate 1a aceast scal<
?cala hipomanie - M
&cala a >ost 1alidat pe un grup de
hipomaniaci< (temii prin coninut
constituie ; subscale6
eKpansi1itate
iritabilitate
;@6
6@p din subiecii cu diagnosticul de
hipomanie au o not superioara lui 8@7
iar alii au o not cuprins !ntre 6@ 5i
8@<
+sociaia Ma3Pd ridicat este destul
de tipic ( adolescenta"
+cest tip de psihopat ar a1ea un
prognostic relati1 mai bun dec#t
tipurile Pd sau Pd3Pa<
&cala intro1ersiei sociale 3 &i
&cala nu este o scal clinic stricto
sensu0 ea se poate aplica 5i pe
normali >iind construit prin
discriminarea !ntre un lot de studeni
care se angaLeaD !n puine acti1iti
eKtracurriculare 5i un lot cu
caracteristici opuse< &corurile ridicate
indic tendina de a e1ita contactele
sociale<
!n a>ara acestor scale standard7
numeroasele cercetri au e1ideniat si
alte posibiliti de interpretare 5i
grupare a scalelor sau Aternilor7 M
+st>el se pot calcula dou msuri6 a
ni1elului de anKietate 5i a gradului de
interioriDare AWelch7 19=1B<
(ndicele de anKietate 3 +i6
$s ? , ? $y
+i\ ? A, ? PtB 3 A$s ? $yB
&e utiliDeaD notele '< *i1elul
anKietii este cu at#t mai ridicat cu
c#t reDultatul dep5e5te o nota '
>inal de =o<
;@8
"aportul de interioriDare6 $s ? , ? Pt
(r
@> R Pd R M
"aportul se calculeaD !n note '
Plas#ndu3se teoretic !n LunLl lui 17
subiecii cu tendina spre
GinterioriDareaG di>icultilor7 deci spre
numeroase simptome psihosomatice
sau subiecti1e 1or a1ea note '
superioare lui 10 cei care !5i
eKterioriDeaD con>lictele 5i trec (
aciune7 au note mai mici de 1<
:< L(M('% m* (*'%"P"%'+"%+
,+'%L)"
,iscutarea critic a chestionarului se
poart !n special7 cum am menionat
deLa7 !n legtur cu 1aliditatea de
construct a scalelor<
(n a>ara acestei limite pe care o 1om
preDenta mai amplu !n sec1ena
urmtoare7 se mai repro5eaD
chestionarului un aspect care este
intrinsec acestui tip de probe6 1aloarea
rspunsurilor depinde de modul cum
subiectul este capabil s35i
con5tientiDeDe propriile sentimente7
atitudini etc< 'otu5i7 unei ast>el de
critici i se rspunde c !n 1alidarea
scalelor nu s3a inut seama de
coninutul rspunsurilor ci de 1aloarea
discriminati1 !ntre patologie 5i
normali tote< +cest aspect eKplic 5i
1aloarea diagnostic !nalt 5i
recunoscut a MMPl3ulut pentru unele
trsturi ca psihopatia sau isteria unde
de regul rspunsurile 5i
comportamentul subiectului sunt
diametral opuse d,elay7 Pichot7 Perse7
19== A19B< 'estul nu tine seama nici
de gradul de con5tientiDare7 nici de
preciDia e1alurii rspunsului7 nici de
eKactitatea acestuia< C orice scal
;@C
1alidat prin metoda criteriului eKtern7
au >ost selecionai acei itemi care
eKperimental s3au e1ideniat ca
semni>icati1i7 de5i coninutul lor nu
pare totdeauna a a1ea o relaie
e1ident cu sindromul a1ut !n 1edere<
=< ,+'% ,%&P"% M),%L.L M3MR.<
((
) problem care a trenat de3a lungul
anilor de utiliDare a M<M<P<t<3ului a >ost
relati1a srcie a datelor in>ormaiei
de tip psihometric raportat de autori
( nivelul Manualului testului" !n
a>ara manualului din 19=17 au >ost
publicate >orme re1iDuite !n 1968 5i
19C9< &e dau >oarte puine date !n
a>ara coe>icienilor de >idelitate
Adespre care se 5tie c 1ariaD de (
"H- I "96 pentru o retestare de I
trei zile distant ia un an distant
pentru cele 1@ scale cliniceB nu se dau
date despre consistenta interna sau
despre coe>icienii de 1aliditate< ,e
>apt acest aspect contra1ine
standardelor internationale pentru
testarea educaional 5i psihologic
+<P<+< 19C= A1:B 5i eKist multe 1oci
critice care contest acest aspect al
chestionarului<
+st>el7 de eKemplu7 $R<%ysencU
obser1a !nc din 19:9 c Gnu se 5tie
nimic despre intercorela>iite scalelor
diagnosticeG7 G>idelitatea scalelor nu
este >oarte !naltG7 Ggrupele de
diagnostic se baDeaD pe o clasi>icare
psihiatric recunoscut ca inadec1at
5i discutabilG 5i7 !n >ine7 Gnumrul de
itemi este eKcesi1G A1=B< ,e
asemenea7 peste 1@ ani7 %llis7 sublinia
Gde5i se poate conchide c MMP1
poate >i mai 1alid !n discriminarea de
grup dec#t un in1entar obi5nuit7
1aliditatea sa absolut rm!ne !nc !n
dubiuG0 si Gpresupun#nd c MMP( are
un anume grad adec1at de 1aliditate
;@9
!n capacitatea de a distinge un tip de
persoane de altul7 e>iciena utiliDrii lui
Pa ni1elul diagnoDei indi1iduale
rm#ne !nc s >ie do1editG A16B<
in 19C9 apare >orma a doua a M<M<P<i<
A18B7 ca urmare a acti1itii unui
Comitet de restandardiDare a M<M<P<(
numit Min 19C; 5i >ormat dm R<4utcher
G<,ahlstrom7 R< Graham 5i +<
'ellegen< +u >ost modi>icai C; dintre
!temii originali 5i s3au adugat !nc 1
=:< *oua 1ersiune are redistribuii
itemii scalei H7 conine !nc dou scale
noi de 1alidare6 -"(* 3 scal ce
msoar inconsistenta rspunsurilor
subiectului si '"(* 3 scal destinat
e1alurii tendinei subiectului de a
aproba orice item< ,e asemenea7 au
>ost incluse !nc = scale clinice
standard dintre care6 scala $%+
e1alu#nd preocuprile pentru
sntate7 scala 'P+ 1iD#nd tipul de
personalitate +7 iritabil7 nerbdtor7
hiperacti17 scala H+M care include
problematica tulburrilor sau
abuDurilor intra>amliale7 scala W"T
care e1alueaD atitudini sau
comportamente ce pot inter>era cu
per>ormanta !n munc< &ubliniem c
de5i s3a publicat M<M<P<( ;7 proba
original nu a >ost scoas din uD7 este
considerat !n continuare ca
operaional 5i eKist !nc muli
utiliDatori care o pre>er AMerenda7
1999 A1CB<
Manualul >ormei ; este mai bogat !n
date psihometrice7 date despre
e5antioanele normati1e7 date item3
metrice7 re>erine biblioga>ice
complete< +st>el7 de eKemplu7
manualul M<M<P<(<; o>er coe>icieni
test3retest separai pentru loturi de
subiect masculini 5i loturi de subiec>i
>eminini7 obinute dup un inter1al de7
!n medie7 8 Dile< +ce5ti coe>icieni sunt
semni>icati1i pentru toate cele 1@
scale7 cel mai scDut >iind de <=6
pentru scala M, cel mai !nalt <CC
pentru scalele $y 5i Pt<
)perational7 pro>ilele MMP( 5! MMPt ;
baDate pe cele 1@ 5i7
;1@
respecti17 1= scale clinice sunt
interpretate ca 5i c#nd ar e1alua
trsturi< !n acest sens7 una dintre
crittcile care persist 5i !n preDent este
>aptul c o ast>el de utiliDare cere un
calcul al >idelitii dup inter1ale mai
mari7 de luni sau ani<
in pri1ina consistentei interne7 a >ost
calculat coe>icientul Tuder3"icharson
pentru ambele 1ariante cu obser1aia
c loturile de subieci masculini 5i
>eminini sunt mult mai mari pentru
MMP( ((< Pentru scalele indi1iduale
eKist o 1ariabilitate considerabila0
aspectul cel mai inacceptabil este
legat de ni1elul scDut 1a scale
precum M>7 P, M, Pd, *sub ",0.
ceea ce pare s indice mai degrab
eterogenitatea acestor scale dec#t
omogenitatea<
+cesta situaie aduce problema dac
itemii acestor scale chiar apar>in
respecti1elor coninuturi 5i contribuie
( scorul scalei date" ?ituaia este
mai ne>a1orabil pentru MMP( (( ceea
ce pentru unii cercettori na5te
!ntrebarea dac re1iDia MMP(3ului a
!mbuntit sau !nrutit in1entarul0
G>iecare din cele 1@ scale clinice se
compune d!ntr3un numr de itemi care
tind s duc ( un coeficient !nalt
doar at#ta timp c#t to>i itemii scalei nu
coreleaD @ sau negati1 unul cu
cellalt ACortina7 1 999 A1 9]<
?- realizat 5i o analiD >actorial#
asupra celor 19 scale separat pentru
cele dou loturi7 masculin A119C
sub!ec>iB 5i >eminin A1:6; subieciB
care7 !n 1iDiunea unor cercettori7
ridic de asemenea probleme< +st>el7
de eKemplu7 se repro5eaD
manualului c nu realiDeaD o
!ncercare de a interpreta structura
>actorials con>undat ( ni1elul
>actorilor (( 5i (((7 5i nici de a se eKplica
emergenta unor scale precum7 pentru
subiecii masculini7 depresia A,B7
paranoia AP. 5i intro1ersia social
A&iB care contribuie simultan poDiti1 !n
componenta >actorului (7 5i negati1 !n
componenta >actorului ill< Pentru lotul
>eminin7 ipohondria A$sB 5i
;11
depresia A,B apar at#t pentru >actoruP
(( c#t 5i pentru >actorul eee7 iar
schiDo>renia A&eB contribuie
substantial ( nivelul factorilor i 5i
((<
+st>el se consider7 3 nu lipsit de sens
a1#nd !n 1edere capacitatea
recunoscut a chestionarului de a
discerne !ntre ne1rotici7 psihotici 5i
normali 37 ca datele analiDei >actoriale
demonstreaD mai degrab c cele
1@ scale clinice msoar un >actor
general7 doi >actori de grup 5! poate
un >actor speci>ic7 masculinitatea 3
>eminitatea<
'oate aceste aspecte menionate
spriLin !n continuare reDer1a >at de
1aliditatea de construct a pro>ilelor
MMP( !n ambele 1ariante<
;1;
#' NOTE BIBLIOGRA(ICE
1 3 Widiger '<+<7 Hrances +<7
19C=7 'he ,&M ((( personality
disorders6
perspecti1es >rom psychology7
+rchi1es o> General Psychiatry7 :;7
61= O 6;9
3 $othaXay &<"<7 McTinley R<C<7 19=17
Minnesota Multiphasic Personality
(n1entory7 .ni1< Minn< Press
3 %urelings3 4onteUoe %<$<M<7
,uiLsens (<7 &nellen W<M<7 ,ieUstra
"<H<W<7
)uXersloot G<7 199=7 ,&M ((( " and
(C, ^ 1@ personality disorders and
personality dimensions as assessed
by the ,utch short >orm o> the MMP(6
preliminary results7 Personality and
(ndi1idual ,i>>erences7 1C7 ;7 ;91 3 ;99
- #rtasla+i #nne, )9+,,
Ps>chological testing *edi-fia a V-
., MacMillan, 8eA
SorB, Foronto
3 Wheeler W<M<7 Little T<4<7 Lehner
G<H<R<7 19=17 'he internal structure o>
the
MMP(7 Roum< consult< Psychol<7 1=7
19: 3 1:1
3 ,elay R<7 Pichot P<7 Perse R<7 19==7
Met>iodes psychometrtiues en
cliniiue<
'est mentauK et interpretation7
Masson %d<7 Paris7 indica scala de
durere
rahidian# L4Q7 $an1iU care permite
discriminarea subiecilor cu dureri
rahidiene
>uncionale de cei cu dureri de
origine organic0 scala parieto3
>rontal[7
+ndersen3Hriedman7 care permile
decelarea modi>icrilor psihologice
produse
de leDiuni >rontale >at de cele
parietate0 scala de prognostic
Heldman7 care
permite diagnosticarea e>icientei
tratamentului prin electrosoc0 scola
de
ne1roDism7 Winne7 care msoar
tendine ne1rotice generale0 scala
G>orei
euluiG7 4arron7 care permite un
prognostic general al terapiei0 scala de
recidi1ism
"e7 ClarU7 di>erentiind delinc1enii
recidi1ili de cei nanrecidi1i5ti0 scala de
pedo>ilie7 'oobert0 scala de
masochism7 $echt7 care msoar
gradul tendinelor
masochiste ( femei: scala de
nevrodermit#< +llerhand7 Gough7
Grais0 scala de
hipertensiune7 $arris7 Carpenter7
Hreedman7 care di>ereniaD
hipertensi1ii Li
prehipertensi1ii de normali si ne1rotici
dp< 1:; 3 1:9B
3 LuteiLn H<7 ToU +<P<7 199=7 "e1ised
manual *-M7 &Xets I Veitlinger7
Lisse7
reliDeaD[ o >orm olandeD
prescurtat utiliD#nd C9 dintre itemii
MMP( pentru
msurarea celor = dimensiuni ast>el6
negati1ism 3 ;; itemi deri1ai din Pd7
M,
1, 4, Mf, ?c referindu-se I un
comportament de evitare pasiv7
sentimente de
insatis>acie 5i resentimente >at
de 1iata Dilnic7 comportament
agresi10
;19
somatiDore 3 ;@ itemi deri1ai din $s7
$y i ,7 indic#nd pl#ngeri >iDice i
tensiuni psihice0 timiditate 3 1= itemi
deri1ai din &i7 &y 5i Pd care se re>era
( sentimentul de timiditate si
dificultate tn relaia cu ceilali0
psihopatologie 3 19 itemi deri1ai din
P, <, ?e core cuprind referine 1a
iluDii7 idei paranoide7 percepii biDare0
eKtra1ersie 3 1 9 itemi7 deri1ai din &i
si , care se re>er & abilitatea de
a face contacte sociale
3 $athaXay &<"<7 Meehl P<%<7 19=17
+n +tias >or the clinical use o> the
MMP(7
.ni1< Minneap< Press7 Minneapolis
3 Gough G<$<7 19=@7 'he H minus T
dissimulation indeK >or the MMP(7
Rourn<
consult< Psychol<7 1:7 :@C 3:19
1@3op< cit7 p< 198
3 op< cit<
3 op< cit<7 p<1:1
^ op< cit< p< 19:
3 +P+7 19C=7 &andards >or educational
and psychological testing7 +merican
Psychological +ssociation7
Washington ,C
3 %ysencU $R<7 19:97 Mental
Measurement SearbooU (llrd7 'he
4_ros (nstitute7
*eX 4runsXicU *R
3 %llis +<7 19=97 MMS4 -th7 'he 4_ros
(nstitute7 *eX 4runsXicU
18 3 .ni1ersity o> Minnesota Press7
19917 Manual >ot administration and
scoring6 MMP(3;7 *ational Computer
&ystems7 Minneapolis
3 Merenda P<H<7 19997 Comparison
betXeen Ahe manuals >or the MMP(
and
the MMP(3;6 a critiiue7 %urop< Rour7 o>
Psychological +ssessement7 97 ;7 1;;
3
1;6
3 Cortina R7 1 9997 What is coe>icient
+lphag +n eKamination o> theory and
application7 Rourn< o> +pplied
Psychology7 8C7 9C 31@9
;1:
V
CHESTIONARE DE
PERSONALITATE CONSTRUITE DE
RDCATTELL
!' CONCEP.IA LUI CATTELL
PRIVIND DE)VOLTAREA
PERSONALIT.I= l DIMENSIUNILE
ACESTEIA: TIPURI DE PROBE
PSIHOLOGICE
Pentru Catteil personalitaea are un
sens direct diagnostic 5i di>erenial7 3
este ceea ce permite o predic>ie
asupra a ceea ce 1a >ace persoana
!ntr3o situaie dat<
Hc#nd di>erena !ntre trsturi 5i
tipuri ca alternati1 !n eKplorarea
personalitii 5i recunosc#nd c7 !n
>ond7 Gnatura intrinsec 5i echi1alenta
de esen !ntre aceste alternati1e nu a
>ost !ntotdeauna cunoscutG A1B7
Catteil de>ine5te tipul ca un model
particular 5i recurent de atribute prin
care se dau semni>icaii conotati1e<
+tributul se poate de>ini ca un aspect
unitar 5i discret< Prima griL a
personologului a >ost s de>inieasc
5tiini>ic atributele sau trsturile<
'eoria sa nu are un cadru clinic de
re>erin asemeni MMP(3uiui sau chiar7
!ntr3un sens7 a C<P<(3ului< 'eoria sa
porne5te de 1a date strict 5tiini>ice 5i
cercetarea empiric utiliDeaD subieci
crora li se studiaD eKtensi1
comportamentul colect#nd o mas
enorm de date prin chestionare7
teste
;1=
obiecti1e7 obser1aii directe7 cotri ale
conduitei !n situaii reale de 1iat<
,atele sunt prelucrate prin analiD
>actorial[ iar >actorii obinui sunt7
consider autorul7 chiar trasaturile
personalitii responsabile de 1ariaia
comportamentului acestor subieci<
G-arianta 1ariabilelor
comportamentale care coreleaD !n
analiDa >actorial[ este !n mod tipic
aceea a di>erentelor indi1iduale !ntre
oameniG A;B<
Pentru Cattell7 analiDa >actorial[
aplicat !n psihologia personalitii are
dou obiecti1e6
s determine modelele unitilor
>uncionale7 respecti1 >actorii
ca aspecte structurale ale
personalitii0
s o>ere o estimare numeric a
gradului de dotare al unui
indi1id particular !n >iecare >actor7 ca
miLloc de predicie pentru
di>eritele situaii care >in de psihologia
aplicat<
Hactorul este un patern de
variabile ce se poate relativ
schimba de I cercetare I
cercetare datorit7 de eKemplu7
erorilor de e5antionare sau
eKperimentare< Mai mult7 un ast>el de
patern 1o preDenta o real schimbare
odat cu 1#rsta7 sau ni1elul populaiei
in1estigate< Ceea ce nu se schimb
este !ns trstura surs care rm#ne
aceea5i7 identic si identi>icabil
in>luent ce produce acest patern<
Ceea ce trebuie cunoscut 5i !neles
este aceast trstur surs care
pentru psihologie7 ne spune autorul7
este Gasemeni genotipului pentru care
>actorul este >enotipulG !n genetic A9B<
(n e>ortul su de a aLunge ( o
descriere cuprinztoare a
personalitii Cattel !ncepe asambl#nd
3 printr3un studiu de dicionar 5i de
literatur psihiatric 5i psihologic7
toate denumirile trsturilor de
personalitate< Pentru Cattell7 sursa
prima 5i singura imediat utiliDabil
pentru cunoa5terea iuasitotalittii
;16
trsturilor de personalitate este
limbaLul6 Gde3a lungul secolelor7 prin
presiunea necesitii imediate7 >iecare
aspect aP comportamentului >iinei
umane care era posibil s a>ecteDe pe
un alt om a aLuns s >ie mane1rat
printr3un anume simbol 1erbalG A:B<
%ngleDa stabiliD#ndu3se din timpul lui
&haUespeare7 cele :=@@ de cu1inte
descrise ca trasaturi de personalitate
de +llport I )dbert constituie pentru
CattePP stocul cultural de simboluri ale
comportamentului uman< Gruparea lor
pe sinonime !l >ace s[ reduc lista
initial ( ),) denumiri de trsturi
de sine stttoare7 list utiliDat
pentru a obine e1aluri de
comportamente pe un lot de 1@@ de
aduli3 Hiecare subiect era e1aluat de
cine1a care !l cuno5tea bine7 pe o
scal de 9 1alori6 mediu7 deasupra 5i
dedesuptul mediei< (ntercorelatiile
obinute statistic !i conduc spre o
reducere ( +6 de clusteri nucleari<
Continu#nd eKperimentul de e1aluare
pe baDa noilor grupri3denumiri7 pe un
lot de ;@C subieci e1aluai >iecare de
c#te doi e1aluatori independeni7
obine7 !n urma analiDei >actoriale a
datelor7 o reducere a acestui numr ia
1 ; trsturi< +cestea sunt descrise ca
surse primare ale personalitii< +
e1alua 5i a !nelege o persoan
!nseamn a cunoa5te cu preciDie
!ntregul model de trsturi care o
de>inesc<
Cercetrile lui Cattell sunt nomotetice0
pornesc de Pa studiul unor grupuri
largi de indi1iDi 5i cunoa5terea
ni1elului lor de per>ormant con>orm
unor instrumente de e1aluare
aplicate< (n acela5i timp7 !n msura !n
care !5i propune s utiliDeDe datele
pentru a !nelege comportamentul
unei singure persoane7 aplicarea se
realiDeaD !ntr3o manier ideogra>ic<
Pentru Cattell GtrsturileG sunt >actorii
reDultaii !n urma analiDelor >actoriale
din marea mas de date despre
comportamentul uman< ,e>inite !n
ace5ti termeni7 trsturile apar
;18
ca tendine de a reaciona7 relati1
permanente7 care >ormeaD unitatea
>undamental a personalitii
indi1idului< CattelP a>irm clar c numai
prin cunoa5terea precis a !ntregului
model al trsturilor care de>inesc
acea persoan ca o unicitate7 se
poate realiDa o predictie pri1ind ceea
ce 1a >ace aceast persoan !ntr3o
situaie dat< !n acest scop utiliDeaD
ecuaia de speci>icare a
comportamentului7 cu >ormula6
"Li \ sLl '( i ? sL; ';i ?<<<son'ni A? sL'Li
? sLeiB
Hormula a>irm c mrimea
rspunsului 2 per>ormantei "7 de>init
de situaia stimul L7 pentru indi1idul i7
este egal cu suma dotrii acelui
indi1id 'li7 ';i<<<'ni !n trasaturile surs
'17 ';<<<'n7 >iecare multiplicata prin
!ncrctura >actorials eKperimental
obinut pentru 1ariabila dat "L
Ade>init ca o situa>ie sau un mod de
msurare al rspunsuluiB !n acei
>actori< !n ecuaie !ncrcturile
>actoriale apar ca GsG7 pentru c7
pentru Cattell7 ele sunt psihologic
de>inibiie ca Gindici &ituationaliG care
indic gradul !n care di>erite trsturi
surs sunt stimulate 5i implicate !n
aciune de situaia stimuP L7 >at de
care se realiDeaD rspunsul " A=B<
"eDultate !n urma analiDelor statistice7
trsturile nu au o eKistent ca atare
!n psihologia >iecrei persoane< Cattell
le consider constructe ipotetice sau
imaginare in>erate din obser1area
obiecti1 a comportamentului deschis<
%Kist Pa Cattell c#te1a modaliti de
taKonomiDare a trsturilor A6B<
1< +st>el7 >ace o distincie !ntre
trsturi comune 5i trsturi unice7
distincie pe care o >cuse 5i
+ilport< Pentru Cattell7
;1C
trstura comun este cea pe care o
are >iecare om !ntr3un anume grad de
deD1oltare Ainteligenta ca abilitate
mental general7 intro1ersia3
eKtra1ersia7 spiritul gregar ca
dimensiuni comportamentaleB pentru
c7 spune Cattell7 pe de o parte7 to>i
oamenii au !n comun un anume >undai
genetic ereditar7 mai mult sau mai
puin similar7 5i7 pe de alta7 toi
oamenii sunt supu5i unoL modele
similare de presiuni sociale Acel puin
( nivelul aceleia5i culturiB<
'rsturile unice sunt cele care rar
sunt !mprt5ite de alii 5i apar mai
ales !n s>era intereselor 5i atitudinilor6
cine1a7 ne d eKemplu Cattell7 are o
pasiune >at de o anume specie de
>luturi<
) alt taKonomiDare propus de
Cattell7 grupeaD
trsturile !n capaciti sau abiliti
care determin c#t de
e>icient este persoana !n a aciona !n
1ederea unui anumit scop
Ade eKemplu7 inteligentaB0 trsturi
temperamentale care de>inesc
stilul sau tempoul de ac>iune Ade
eKemplu ni1elul de iritabilitate7
rapiditatea !n aciune etc<B0 5i trsturi
dinamice7 care sunt acele
modaliti sau >orte care acti1eaD 5i
conduc comportamentele Ade
eKemplu moti1aiile 5i trebuineleB<
Mai important !n ordinea
!nelegerii e>ecti1e a
comportamentului 5i deD1oltrii
personalit[>_7 apare dis>inc>ia
!ntre trsturi de supra>a 5i trsturi
surs< Primele sunt un set de
caracteristici ale personalitii care
coreleaD !ntre ele >r a
>orma propr!u3Dis un >actor !n msura
!n care nu sunt determinate
de o aceea5i trstur surs< ,eci
trsturile de supra>a7 pe care
1e 1om !nt#lni ca >actori de ordin
secundar7 sunt clusteri de
corelaii7 arbitrari ca 5i contur7 care nu
se pot de>ini ca entiti
distincte7 care depind direct de
1ariabilele care sunt incluse !n
matricea de intercorelatii7 complec5i
ca structur >actoriai 5i mai
puin stabili de 1a lot de subieci ( lot
de subieci dec#t >actorii
;19
piimari< +u o 1aloare !n primul r#nd
descripti1 asemeni sindroamelor
clinice A8B< ,e eKemplu7 sindromul
ne1rotismului6 di>erite elemente de
comportament precum anKietatea7
indeciDia7 temerile iraionale pot
co1aria A>ormeaD un cluster de
elementeB alctuind aceast trstur
de supra>a< Hormate >iind din mai
multe elemente determinate di>erit7
trsturile de supra>a apar mai pu>in
stabile 5i au o natur mai puin
permanent< %le nu au7 spune Cattell7
o important decisi1 pentru
!nelegerea personalitii< ,in aceast
perspecti1 a limitelor >actorilor de
supra>a7 susine Cattell7 !n
psihologie s3a dat o prea mare aten>ie
unor concepte precum eKtra1ersia
datorit mai a>es unei iiuDorj ne1oi de
a >i mai aproape de >aptul psihic
genuin7 intr3un sens7 da7 Gsunt mai
aproape de >apte7 dar aceasta nu este
o 1irtute 5tiini>ic7 pentru c o
important lecie a 5tiinei este >aptul
c e mai economic si semni>icati1 s
lucreDi cu mecanismele teoretice care
stau !n spatele >aptelor7 dec#t cu o
pluralitate de >apteG ACB<
'rsturile surs sunt importante7
stabile 5i permanante pentru c sunt
>actori unitari7 >iecare dintre ele >iind
sursa unui aspect al
comportamentului< Hactont primari
care deri1 d!n analiDa >actoriai
eKprim aceste trsturi surs ca
elemente de baD ale personalitii<
G%ste permis s 1orbim despre >actori
primari cu sensul de cele mai
importante dimensiuni ale
personalitii7 spune CartelP A9B numai
dac 1orbim !n mod raionaP de o list
de 1ariabile primare sau baDaleG<
!n eKplorarea de tip analitic >actorial7
este necesar adoptarea acestui
punct de 1edere ( ie5ire7 pentru c
nu se pot eKplora treptat dimensiunile
>actoriale 5i apoi s 1e pui alturi !ntr3
o GhartG cu proporiile
corespunDtoare< !n acest sens7 este
de dorit s se porneasc 5tiini>ic
printr3o concepie unitar asupra
;;@
personalitii totale 5i >actnriDarea s
!nceap ast>el de ( un numr c#t
mai larg de 1ariabile A1@B< Cattell
porne5te7 dup cum am preciDat7 de
( multitudinea de termeni
lingvistici"
1 r#ndul lor7 trsturile surs pot >i
clasi>icate !n dou tipuri6 trsturi
constituionale 5i trsturi care tin de
mediu< 'rsturile surs
constituionale !5i au originea !n
condiiile interne ale organismului
Ade5i nu sunt !n mod necesar
!nnscuteB si deci depind de >iDiologia
organismului< C e(emplu, Cattell
indic >aptul c utiliDarea alcoolului
duce ( influente comportamentele ce
se pot descrie ca lips de griLi7
limbu>ie7 rostirea neclar a cu1intelor<
+naliDa >actorial 1a grupa aceste
in>luente ind!c#ndu3le ca trstur
surs<
'rsturile surs care tin de mediu
deri17 cum arat 5i denumirea7 din
in>luentele cadrului socio3>iDic0 Cattell
grupeaD acele caracteristici !n1ate
sau modaliti de comportament
!n1ate etc< care >ormeaD un model
ce este impus 5i imprimat !n
personalitate de mediu< ,e eKemplu7
un c#ntre de iaD este di>erit ca
trsturi surs >ormate de mediul su7
de un o>ier de carier<
(n a>ara acestor distincii 5i
taKonomiDri a trsturilor7 pentru
!nelegerea organiDrii dinamice a
personalitii este decisi17 spune
Cattell7 s se ia !n consideraie >orLele
dinamice sau moti1ational< %Kista !n
psihicul uman dou tipuri de trsturi
dinamice6 ambele se mani>est (
nivelul atitudinilor" #cestea sunt
denumite sentimente 5i ergi<
Cu1#ntul erg este deri1at de Cattell
din grecescul ergon pentru a !nlocui
conceptul prea 1ag de impuls sau
instinct< .n erg este energia surs
pentru !ntreg comportamentul7
unitatea de baD a moti1aiei< %rgul
este direc>ionat spre scopuri precise<
Cercetrile de analiD >actoriai
eKtrag 11 ergi ca moti1e umane
>undamentale6 curioDitatea7
seKualitatea7 gregaritatea7 ne1oia de
;;1
protecie7 a>irmarea de sine7 ne1oia de
securitate7 >oamea7 m#nia7 deDgustul7
atracti1itatea7 supunerea< &entimentul
este o trstur surs de tip mediu7 deci
un model de atitudini !n1ate de indi1id<
%ste centrat pe aspectele importante din
1iata lui6 partener7 pro>esie77 religie7
hobiuri7 patrie etc<
,i>erena !ntre erg 5i sentiment ine de
durabilitatea di>erit< %rgul7 >iind
constitutional este o structur permanent
si niciodat nu 1a dispare total din psihicul
persoanei0 pocite 1arie doar ca
intensitate< &entimentul7 >ormat prin
!n1are7 poate >i !n timp supus procesului
in1ers7 de deD3!n1>are7 ast>el c poate
dispare7 nemaia1#nd important !n
1iata persoanei< Pentru >iecare e
persoan eKista un model sau set de
sentimente care 1a >unciona M ca un
sentiment3master7 denumire prin care
CattelP ne introduce i> sentimentul de
sine< +cest sentiment >ata de propria
persoan este 1 cel mai important
5i7 1irtual7 se re>lect !n toate
atitudinile persoanei< %ste ceea ce
asigur unitatea comportamentului7 a
psihismului indi1idului7 respecti1
stabilitatea7 coerenta7 organiDarea
tuturor trsturilor surs< Legat direct de
eKprimarea ergurilor si sentimentelor7
sentimentul de sine7 prin >uncionarea sa7
controleaD toate structurile personalitii<
,e asemenea7 pri1ind dinamica
deD1oltrii personalitii7 Cattell o>er o
1iDiune baDat pe o multitudine de date
eKperimentate obinute prin studierea
longitudinal 5i trans1ersal a 1#rstelor<
%Kist 6 stadii mari prin care trece
personalitatea< Mica copilrie care
dureaD p#n spre 6 ani 5i este
considerat ca perioda de >ormare maLora
pentru personalitate7 c#nd indi1idul7
suport#nd puternice in>luente din partea
prinilor7 >railor7 a tririlor legate de
modul !n care i se impun 5i >ormeaD
deprinderile pri1ind toaleta 5i e1acuarea7
!5i structureaD atitudinile
;;;
sociale primare7 stabilitatea 5i >or>a
eului 5i supraeului7 sentimentul de
securitate sau insecuritate7 atitudinea
>at de autoritate 5i posibila tendin
spre ne1rotism< &tadiul al doilea7 al
copilriei7 dureaD p#n spre 1: ani
>iind o perioad de consolidare7
!nceputul unei tendine de emancipare
5i independent >a> de prini 5i o
cre5tere !n paralel a tendinei de a se
identi>ica cu cei asemenea din Lur<
+dolescenta este a treia etap care
dureaD p!n spre ;9 de ani si este 5i
cea mai plin de stres 5i probleme
subiecti1e< %Kist trans>ormri ale
trsturilor de personalitatt#6 unele
dispar de>initi17 altele abia acum apar<
&ursele maLore ale con>lictului sunt
ne1oia de independent7 de a>irmare
personal si trebuinele seKuale< !n
consecin7 !n aceast perioad7
incidena bolilor ner1oase si a
delinc1entei cre5te< Maturitatea7 !ntre
;9 5i =o de ani este o perioad
producti17 personalitatea tinde s
de1in stabiliDat7 cre5te stabilitatea
emoional< Maturitatea t#rDie include
schimbri 5i adaptri !n personalitate
ca rspuns ( cele fizice, sociale,
psihologice prin care trece
persoana" +re >oc reeKaminarea
1alorilor 5i o cutare a sinelui<
4tr#neea include problematica
adaptrii ( o serie de pierderi
precum 5i obi5nuina cu singurtatea
si lipsa securitii personale<
'oate aceste aspecte sunt
paradigmele prin care trebuie !nelese
5i interpretate e1alurile care reDult
din aplicarea chestionarelor lui Cattell
1a di>erite 1#rste< !n a>ara
chestionarului celor 16 >actori ai
personalitii 3 16 PH dedicat 1#rstei
adulte7 Cattell construie5te numeroase
alte chestionare precum6 Chestionarul
pentru adolesceni 3$&PQ aplicabil
pentru 1#rste !ntre 1; 5i 1C ani7
chestionarul pentru cop!! 3 CPQ7
aplicabil !ntre C 5i 1; ani 5i %&PQ7
chestionarul pentru pre5colari !ntre 6
5i C ani< %Kist de asemenea multe
alte chestionare 5i instrumente de
;;9
evaluare, printre care mai
cunoscut este C#I, Clinical
#nal>sis Iuestionnaire I nivelul
cruia7 alturi de cele 16 trsturi
primare7 apar !nc 1; trsturi surs
pentru e1aluarea anormalitii psihice<
!n lucrarea sa GPersonalitatea 5i
dispoDiiile prin chestionareG7 1989
A11B7 Cattell !5i preDint pro>esiunea
de credin comun cu cea a unui alt
mare personolog7 %ysencU6 indi1iDii
di>er prin poDiia lor relati1 de3a
lungul cont!nuumului trsturilor 5i
dispoDiiilor de personalitate
semipermanente7 precum 5i a
poDiiilor >ao de strile sau Gcondiiile
interne de trecereG< +ceste dimensiuni
sunt< msurabile prin intermediul
>actorilor de personalitate<
;< C$%&'()*+".L 16 H+C')"(
P"(M+"( 3 16 PH
Pentru a e1alua trsturile identi>icate
prin analiDa >actorial CattelP
construie5te 5i public !n 19=@
chestionarul 16 PH denumit
GChestionarul celor 16 >actori ai
personalitiiG A1;B< (n1entarul
porne5te de ( cele )J trsturi
surs de>inite prin analiDa >actorial
iar itemii sunt selectai pe baDa
saturaiei !n >actorii respecti1i >r a
se speci>ica >elul !n care au >ost initial
>ormulai sau ale5i< Multe dintre
denumirile trsturilor sunt >ormulri
speciale ale lui Cattell< Pentru acesta
ceea ce are important este
eKactitatea 5tiini>ic a terminologiei 5i
!n acest scop7 3 al eliminrii tuturor
conotatiilor speci>ice limbaLului
obi5nuit7 alege soluia rede>inirii
eKacte a conceptelor >olosite 5i7 mai
mult7 a sistematiDrii 5i codrii
termenilor< !n acest sens7 chestionarul
este indicat s >ie utiliDat doar de
pro>esioni5ti >amiliariDai cu teoria lui
;;:
Cattell 5i cu semni>icaia eKact a
>iecrui >actor<
Cattell a >ost dintre cei care au
instaurat o rigoare !n multitudinea de
termeni pentru di>erii >actori ai
personalitii7 pled#nd 5i introduc#nd
!n cele din urm un cod uni1ersal
denumit G(ndeK uni1ersalG care !i
permite s !nmagaDineDe coerent
reDultatele di>eritelor cercetri7 initial
sistematiDarea a !nceput prin simboluri
3 litere7 apoi prin simboluri numerice<
+ceast list !n care >iecrui >actor i
se d un indicati1 de cod .<l< AindeK
uni1ersalB nu separ >actorii de tip
abilitate mentala7 de cei
temperamentali7 sau de cei dinamici<
(n aneKa : a lucrrii GPersonalitate 5i
moti1aie< &tructura 5i msurareG
preDint detaliat acest (ndeK uni1ersal
A19B<
Hormulrile itemilor au dou modeie6
unii includ !ntrebri legate de propriul
comportament al subiectului care
rspunde7 precum 5i eKprimarea unor
opinii sau atitudini generale despre
oameni0 ceilali cer subiectului s
aleag !ntre dou posibile ocupaii7
acti1iti recreati1e7 tipuri de oameni7
sau alternati1e pri1ind Ludeci de
1aloare< %Kist 5i itemi 1erbali sau
numerici destinai e1alurii unui >actor
de abilitate reDoluti1<
Chestionarul are dou >orme paralele7
a c#te 1C8 itemi< Poate >i utiliDat cu
ambele >orme simultan !n scopul unei
mai mari >ideliti a e1alurilor7 sau cu
o singur >orm a1#nd !n 1edere c
datele pri1ind coe>icienii de >idelitate
ale acestor >orme pentru scalele
chestionarului Ade ( "+0 I "77B7
coe>icienii de omogenitate Ade ( "JJ
I I ",H. 5i de 1aliditate Ade ( "6J
I "7-. !ndreptesc o echi1alare a
scorurilor<
*umeroase studii au >ost realiDate
pentru a relie>a 1aliditatea empiric a
in1entarului7 de asemenea numeroase
traduceri7 eKperimentri 5i normri pe
populaii nonamericane< %Kist si
;;=
normri realiDate pe populaia
rom#neasc< Hoaia de pro>il a testului
indic mani>estrile comportamentale
pentru cele dou eKtreme ale
dimensiunii care trebuie !nelese din
perspecti1a datelor de cercetare pri1ind
>actorii respecti1i<
;<1< P"%V%*'+"%+ C%L)" 16
H+C')"( P"(M+"( Zl + C%L)" :
H+C')"( &%C.*,+"(
Hactorii e1aluai prin analiD >actorial[
sunt constructe bipolare care !ncearc
s cuprind mulimea de mani>estri
comportamentale speci>ice dimensiunii7
!n mod gradat7 de 1a unul dintre polii
acesteia caracteriDat printr3o maKim
eKprimare !n comportament a unei
eKtreme a dimensiunii7 spre cellalt7
caracteriDat printr3o maKim eKprimare a
opusului<
'estul e1alueaD prin datele normati1e
poDiia indi1idului de3a
lungul acestui continuum< &peci>ic
acestui tip de e1aluri7 ceea ce
se ia !n consideraie !n interpretri ca
sern iii >icai 1 5i acti1 !n
comportamentul real al persoanei este
acel >actor a crui pondere
dep5e5te !ntr3un sens sau altul Dona de
semni>icaie medie< +st>el7
de eKemplu7 !n sistemul de normare !n
11 clase standard utiliDat
de Cattell7 sunt semni>icati1e pentru
comportamentul real aP
persoanei acele trsturi care au o
poDiie de 1a cota standard 8
) spre )0, sau de I cota 6 spre
0" Cu at#t este mai acti1 trstura7
( cu un pol sau altul al ei7 cu c#t cota
standard este mai eKtremiDat
2 < Adeci notele 1@ 5i @ 5i indic un
maKim acti1ism al acestei trsturi
!n paternul de personalitate7 care se
eKprim prin caracteristicile
speci>ice polului respecti1<
;;6
H+C')".L + 3 &chiDotimie 1s<
ciclotimie
Polul eKprimat prin cote standard
Loase Ade 1a , 1a 9B caracteriDeaD
un comportament prin aspecte
precum schiDotimie7 orgoliu7 spirit
critic7 opoDant7 rceal 5i indi>erent7
suspiciune7 rigiditate< Polul opus7
!ncep#nd de ( cota standard ,
spre )0, indic un comportament
caracteriDat prin ciclotimie0 indi1idul
este bun7 amabil7 prietenos7 ser1iabil7
cu interes pentru ceilali7 bl#nd7
!ncreDtor7 adaptabil 5i cald<
,atele de cercetare indic7 pornind de
( dihotomia clinic !ntre psihoDele
schiDoide 5i deDordinea ciclic
maniaco3depresi17 o dimensiune
de>init iuasisimilar 5i !n Dona de
normalitate psihic7 !ntre 5i rceala
a>ecti1 5i cldura a>ecti1<
Caracteristice ciclotimului7 a>ecti1itii
cliclice7 sunt u5urina cu care trie5te7
se emoioneaD7 interesul marcat
pentru semeni 5i >iinte !n general care
nu rareori se eKprim 5i !n alegerea
unei pro>esii care !nseamn contacte
interumane 5i o tendin spre a se
con>orma co1enientelor sociale< .n
grup >ormat din persoane de tip
ciclotimie este acti17 mai puin aKat pe
critic7 cu indi1iDi mai genero5i !n
raporturile interpersonale< Persoanele
de ( polul opus sunt mai puin
conciliante7 pre>er lucrurile7 cu1intele7
1iata solitar0 sunt introspecti1i7 apar
serio5i7 pre>er o camaraderie
intelectual< (n acela5i timp7 sunt mai
pro>unDi !n aprecierea altora7 mai
siguri !ntr3o acti1itate care cere
preciDie7 uneori mai in1enti1i7 mai
ateni !n a35i respecta promisiunile 5i
!n satis>acerea obligaiilor ce 1e re1in<
H+C')".L 4 3 +bilitate reDoluti1a
general
&cala nu are corelaii semni>icati1e cu
testele de abilitai mentale ob5nuite
care tipic sunt probe psihologice !n
timp limitat<
;;8
Hactorul 4 msoar7 din perspecti1a
teoriei lui CattelP7 acel >actor general
denumit inteligent< Cattell distinge
!ntre inteligenta >luid7 de>init ca o
capacitate !nnscut care poate >i
aplicat 1a toate tipurile de
coninuturi7 5i inteligenta cristaliDat7
ca >orm care depinde mult de
educaia >ormala7 eKprim#nd tipurile
de abiliti !n1ate !n 5coal<
(nteligenta >luid a>ecteaD inteligenta
cristaliDat7 prin >aptul c in>lueneaD
c#t de mult bene>iciem din !n1area
5colar< %1aluarea inteligentei >luide
se poate realiDa doar prin teste care
nu >ac !n coninutul lor re>erine (
cultur Aculture >air intelligence testB<
+cest gen de teorie asupra inteligentei
ca aptitudine adaptati1 premerge !n
epoc abordrile sistemice
contemporane ale inteligentei7
dep5ind 1iDiunea strict biologic7 sau
pe cea psihometric< +cest tip de
abordare sistemic ai crui
repreDentani contemporani sunt
Gardner7 19C9 5i &ternberg7 19C=7
19CC A1:B !ncearc s[ cerceteDe
intersecia dintre cognitie 5i conteKtul
!n care se aplic ca un sistem< 'eoria
triarhic a inteligentei a lui &ternberg
de eKemplu se re>er ia trei aspecte
ale acestei intersecii6 cele trei >uncii
ale inteligentei !n conteKtul eKistential
real0 cele trei tipuri de componente
implicate !n procesarea in>ormaiei0
ni1elul de >amiliaritate 3 noutate al
sarcinilor actuale A&ternberg7 199:
A1=B< Mai ales din aceast
perspecti17 Cattell se conecteaD
Reoretic7 a>irm#nd de eKemplu !n 1981
importanta ni1elului de relati1
noutate a sarcinii pentru msurarea
inteligentei Arelati1a7 !n msura !n
care7 se argumenteaD7 o sarcin
complet nou nu este o msur
adec1at pentru e1aluarea inteligentei
pentru c nu eKist acele structuri
cogniti1e care sunt necesare pentru
abordarea a ce1a complet
necunoscutB<
Coteie standard scDute ( factorul
; msurat prin sarcini at#t
;;C
reale c#t 5i optionale7 indic o slab
abilitate mental care atrage dup sine
5i o moralitate in>erioar7 tendina de a
abandona cu u5urin7 lipsa de interes
pentru subiecte intelectuale7 lipsa de
cultur !n general< Polul opus7 de ( ,
spre )0, !n cre5tere7 indic inteligenta
1ie7 con5tiincioDitatea 5i perse1erenta !n
reDol1area problemelor7 tendina de a >i
culti1at 5i de a g#ndi !n plan abstract7
logic<
H+C')".L C 3 (nstabilitate
emoional 1s< stabilitate emoional<
Polul caracteriDat prin instabilitate
repreDint !n acest sens caracteristici
ale unui eu slab6 emoti1itate7 imaturitate
a>ecti17 instabilitate0 indi1idul
reacioneaD ( frustrate !ntr3o
manier emoional7 este inconstant !n
atitudini 5i interese7 este eKcitabil 5i
hiperreacti17 >uge de responsabiliti7
abandoneaD u5or7 este nelini5tit7
implicat !n con>licte7 agitat7 1istor0
poate >i implicat s! !n accidente< L
polul opus apar caracteristicile
unui eu puternic, matur, calm"
Individul este stabil, constant !n
interese7 calm chiar >legmatic sau
palc!d0 realist7 se adapteaD >aptelor0 nu
se mani>est u5or oboseala ner1oas7
nu se amestec !n con>licte<
Hor>a eului de>init ca si grad de
realiDare a integrrii
dinamice 5i a controlului emotional nu
este pentru Cattell7 ca 5i
pentru %ysencU7 o problem care s#
>in preponderent de >ormare
5i mediu< 'endinele constituionale >ac
ca >ormarea controlului
emotional s >ie mai di>icil pentru
unele persoane< ,iagnoDa e
di>erenial a >elului de a tri >rustrarea
de eKemplu7 trebuie s se R
raporteDe ( acest aspect
constituional< c
Persoana cu un eu slab tinde s >ie cu
u5urin contrariat de lucruri 5i
oameni7 trind un sentiment de
(nsatis>acie !n >amilie7
;;9
5coal sau pro>esie 5i are di>iculti !n
pstrarea calmului7 s se bucure0 se
descuraLeaD lesne< (n acest sens7 (
acest pol apar mai dese reaciile
ne1rotice generaliDate sub >orma unor
tulburri psihosomatice Atulburri
digesti1e7 de somnB sau temeri
iraionale 5i comportamente obsesi1e<
Pe de alt parte7 !n multe caDuri de
tulburri de personalitate 5i de
ne1roDe se !nt#lnesc cote scDute ale
>actorului C<
H+C')".L % 3 &upunere 1s<
dominanta
Polul comportamentului supus7 bl#nd
indic dependenta dar 5i o naturalee
5i o bun1oin caracteristice< )
persoan con>ormist si u5or de
dominat7 su>icient sie5i< Polul opus7
indic un comportament agresi17
combati17 !ncp#nat7 sigur de sine7
a>irmati17 se1er7 chiar dur sau ostil7
auster cu o gra1itate a>ectat<
*oncon>ormist7 dar dornic s capteDe
atenta<
,atele empirice indic >aptul c
aceast dimensiune comport o
relati1 di>ereniere !n >uncie de seK6
( femei se manifest printr3o
nuan mai marcat de ipohondrie7
prin tendina de a atrage atenia dar 5i
de echilibru social7 care di>er de
ansamblul orientat mai agresi1 (
brbai< L ambele se(e !ns este
speci>ic >aptul c o dominant
puternic poate conduce ( acel tip
de voin obstinat 5i chiar spre un
comportament antisocial7 rebel< <
.nele dete de cercetare indic >aptul
c dominanta tinde sa coreleDe cu
statutul social7 >iind mai ridicat (
liderii recunoscuta In grupele de
persoane formate din indivizi
dominani se noteaD o interelatie de
roluri mai e>icient precum 5i
dominarea unor procedee de tip
democratic0 ast>el de persoane se
simt libere s participe7 se angaLeaD
>r e>orturi sau eDitri !n problemele
de grup7 critic deschis
imper>eciunile<
;9@
*otele ridicate se asociaD de
asemenea cu comportamentele de tip
delictual din perioada adolescentei<
*otele scDute se !nt#lnesc adesea (
nevrotici"
H+C')".L H 3 %Kpansi1itate 1s<
noneKpansi1itate
Hactorul H este un constituent
important al eKtra1ersiei 3intro1ersiei7
ca >actor secundar<
Polul noneKpansi1 indic un
comportament moderat7 prudent7
taciturn7 introspecti1 cu tendina spre
deprimare 5i re1erie< (n general
necomunicati17 mulumit de sine7 legat
de 1alori personale7 lent7 re>lectant<
Polul opus7 ai eKpansi1i tatii7 indic un
comportament impulsi17 entuDiast7
1esel7 direct7 plin de 1iat0 gurali17
eKpresi17 legat de grup7 spontan !n
reacii<
%ste unul dintre >actorii care suport
in>luenta mediului de >ormare !n
msura !n care datele de cercetare
indic c cei eKpansi1i au a1ut !n
general un mediu mai >acil7 mai puin
se1er7 creator de optimism7 dar si cu
aspiraii mai puin eKigente<
*oneKpansi1ii sunt !n general crescui
dup norme mai se1ere 5i tind spre un
plus de moderaie<
*oneKpansi1ii apar 1istori7 !5i rod
unghiile< %Kpansi1itatea coreleaD cu
pre>erina pentru aglomerri urbane
dar 5i cu poDiia !n >amilie6 cel mai !n
1#rst tinde spre noneKpansi1itate7 cel
mai t#nr spre a >i 5i cel mai eKpansi1<
,up perioada adolescentei7
eKpansi1itatea preDint o descre5tere7
cu un declin mai marcat pentru
perioada !ntre 1 8 5i 9= ani< ,e
asemenea7 sunt date care indic
corelati1 c noneKpansi1itatea este
asociat cu cre5terea !ncrcturii de
anKietate< M
;91
H+C')".L G 3 &upraeu slab 1s< >orLa
supraeului<
%Kist doar o asemnare super>icial
cu >actorul C pentru c >actorul G este
legat !n principal de energie 5i
perse1erent<
1 polul unui supraeu slab,
caracteristic pentru comportament
este lipsa de tolerant ( frustrare:
un individ schimbtor7 in>luentabil7
cu o emoti1itate generaliDat7
oboseal ner1oas7 inconstant 5i
nesiguran7 care negliLeaD obligaiile
sociale 5i un generaP deDinteres >at
de normele morale colecti1e< Polul
opus atrage dup sine atitudini de
con5tiincioDitate7< perse1erent7
responsabiliate personal0 insul e
ordonat7 consec1ent7 atent (
oamenii 5i lucrurile din Lur<
Con>orm denumirii7 >actorul
corespunde !n 1iDiunea lui Cattell
supraeului psihanalitic prin accentul
pus pe consideraia >at de normele
morale7 tendina de a susine eul 5i a
>r#na impulsurile idului< &e poate
distinge de stabilitatea emoional
msurat de >actorul C prin >aptul c
reDult dintr3o integrare dinamic
adec1at de3a lungul 1ie!ii<
Persoana cu un G ridicat se mani>est
ca respectuoas7 metodic7 cu o bun
capacitate de concentrare7 re>lect#nd
!nainte de a 1orbi7 pre>er#nd de
asemenea compania celor e>icieni<
+cest pol indic reu5ita !n acti1iti
1ariate dar care impun perse1erent7
regularitate st o bun organiDare
mental7 >iind !n genere un prognostic
bun pentru suecesulLgro>esional<
aptitudinea pentru rolurile de lider7
popularitate< Polul scDut se asociaD
cu tendina spre disimulare7
1agabondaL7 distrugere 5i !nclcare a
legii7 spre accese de >urie nestp#nite<
;9;
H+C')".L $ 3 'hredia 1s< parmia
Cele dou denumiri ascund
mani>estrile opuse aPe dimensiunii
responsabile de timiditate 5i
sensibilitate ( ameninare pe de o
parte7 1s< curaL 5i lipsa de sensibilitate
pe de alta<
Polul threctia indic un comportament
dominat de tendina de repliere asupra
propriei persoane0 prudent7 reDer1at7
distant7 contemplati17 cu tendina de a
apare acru 5i rece7 deDinteresat de
seKul opus7 moderat 5i con5tiincios
dar cu interese limitate 3 sunt c#te1a
dintre mani>estrile caracteristice
pentru comportament< ,e asemenea
se remarc o absent a interesului
artistic sau a>ecti17 o tendin spre
perceperea rapida a pericolului< Polul
parmia indic o sociabilitate gregar7 o
persoan !ndrsneat7 creia !i place
s !nt#lneasc oameni7 este acti17
curaLos7 cu interes pentru seKul opus<
(mpulsi17 >ri1ol7 nelini5tit7 nu 1ede u5or
semnele pericolului7 cu interese
artistice 5i cu o bogat reDonant
emoional<
1 nivelul acestui factor puternic
dominat de ereditate, !nt#lnim
ceea ce Catteli consider a >i un
temperament constitutional schiDotim7
leptosom AG scDutB< "eplierea pe
propria persoan7 griLa pentru o Gbun
conduitG poate >i ( schizoizi
prepsihotici o trstur di>erenial<
&e remarc totu5i c un ast>el de
comportament poate >i considerat
normal !n circumstane traumatiDante
pentru indiyid< .n ins eKcesi1 de
temtor7 lent7 cu greuti !n eKprimare
care >uge de pro>esiuni sau de situaii
care3i cer contacte sociale7 meticulos7
e1it marile reuniuni7 pre>er 1 3 ;
amici intimi0 !i e team de situaiile noi
sau competiiile publice7 relati1
maliios dar atent ( sentimentele
altora, trie5te un sentiment de
relati1 inadec1are >at de tot ceea ce
se !nt#mpl !n Lur<
;99
Persoanele parmia se simt libere s
participe7 dar apar proliKe7 insensibile7
iar !n grup tind spre remarci de ordin
personal mai degrab dec#t legate de
problema !n cauD<
Fermenul de threctia vine de I
englezescul threat, ameninare
indic#nd o corelaie cu reacti1itatea
ridicat a sistemului ner1os autonom
>at de ameninare0 opus temenului
parmia7 care indic predominant
parasimpatic<
H+C')".L ( 3 $arria 1s< premsia
Polul harria indic un comportament
realist dar dur0 tipul de persoan care
nu se a5teapt ( lucruri
e(traordinare de I ceilalfi, se
bazeaD pe sine7 are spirit practic 5i
relati1 insensibilitate >at de ceilali0
matur emotional7 aspru7 chiar cinic7
>r simt artistic7 reacioneaD prea
puin ( aspecte estetice *fr ca !n
mod necesar s >ie 5i lipsit de gustB7 5i
nu ia !n seam incornodi>[>ile >iDice<
Polul premsia7 indic un
comportament sensibil ( estetic,
e(igent dar nerbdtor7 relati1
imatur emotional0 insul caut[ aLutorul
5i simpatia altora7 este prietenos7
bl#nd7 indulgent cu sine 5i ceilali7
di>icil de satis>cut !n probleme de
art7 introspecti17 imaginati1 5i cu o
bogat 1iat interioar7 acioneaD
prin intuiie sensibil0 !n plan social
mani>est o relati1 >ri1olitate7 dornic
s atrag atenia7 este nelini5tit7 chiar
ipohondru<
,atele empirice coreleaD polul
premsia cu plcerea pentru cltorii 5i
eKperiene noi7 cu tendina spre o
imaginaie labil7 gustul pentru teatru
5i o relati1 incapacitate practic !n
modul de a35i conduce a>acerile !n
general< +rti5tii preDint adesea cote
ridicate ( acest factor" <actorul
este !ns sensibil ( modele
culturale, normele europene
fiind mai ridicate dec#t cele
;9:
americane A16B< ,e asemenea7 eKist
o di>ereniere seKual6 >emeile Ji
>etele preDint !n genere cote mai
ridicate dec#t brbaii sau bieii<
%Kist o relaie in1ers proporional
!ntre reDultatele muncii !n grup 5i
ni1elul cotei >actorului P6 reDultatele
tind s >ie cu at#t mai scDute cu c#t
cota medie a indi1iDilor e mai ridicat7
membrii >iind descri5i ca leni !n
munca de grup7 !n deciDii7 acion#nd
inutil7 cu tendina spre remarci de
natur emoional 5i social7
negati1i5ti<
$arria repreDint o dominant
comportamental a duritii7
masculinitii 5i a spiritului practic<
Comportamentul este matur social7
genereaD solidaritate de grup 5i
realism<
Hactorul este din categoria celor
>ormai prin in>luenta mediului 5i a
culturii< 'ermenul de premsia 1ine de
( e(presia englez protected
emoionai sensiti1ity7 deci o
sensibilitate emotioal proteLat7 ceea
ce echi1aleaD cu a implica >ormarea
!n interiorul unei culturi ra>inate7 care
proteLeaD sensiblitatea 5i gustul
estetic< 'ermenul harria 1ine de (
hardness and realism, indic#nd
aspectul de duritate 5i realism !n
mediul de >ormare<
&tudii comparati1e 5i longitudinale
indic pentru cotele ridicate I acest
factor, asemnri cu sindromul
isteriei de con1ersie7 angoasei 5i
ipohondriei0 de asemenea7 o tendin
mai marcat spre >orme de angoas
( copiii cu cote !nalte ( )"
?peciali5tii !n psihiatrie7 arti5tii 5i
>emeile !n genere tind s preDinte
cote mai ridicate" 1 polul opus,
oamenii politici, cei care conduc
5i d!rectioneaD7 electricienii7
mecanicii 5i contabilii<
H+C')".L L 3 +leKia 1s< pretension
Comportamentul I potul ale(ia
apare caracterizat prin !ncredere7
adaptabilitate7 cooperare0 absenta
geloDiei sau
;9=
in1idiei7 o gra1itate amabil7 dar plina
de spirit7 interesul >at de ceilali< Polul
protension repreDint tesiunea6 un
mod ne!ncreDtor7 !nclinat spre
geloDie7 !ndrtnic7 suspicios 5i timid0
relati1 rigid7 dur si indi>erent >at de
alii<
*ota Loas caracteriDeaD un subiect
care se acomodeaD u5or7 nu caut
ri1alitate7 se preocup de tot soiul de
oameni7 eKceleaD !n munca de
echip< !n general suspicios7 indi1idul
caracteriDat printr3o cot ridicat apare
adesea egocentric7 rigid !n interela>ii7
interes mai degrab pentru 1iata sa
interioar dec#t >at de oameni< (n
general circumspect7 este un element
tensionant !n cadrul unui grup2echipe<
&e subliniaD !ns >aptul c datele
asupra coneKiunii dintre L ridicat 5i
comportamentul paranoid nu sunt
edi>icatoare<
H+C')".L M 3 PraKernia 1s< autia
,imensiunea de>ine5te un >actor care
cuprinde de asemeni trsturi di>icil de
integrat !ntr3o >ormul din limbaLul
obi5nuit< +st>el7 de eKemplu polul
cotelor scDute de>ine5te un
comportament practic 5i con5tiincios0
este insul care tine ( forma, este
capabil s35i pstreDe s#ngele rece
5i preDint o relati1 lips de
imaginaie< (n acela5i timp este un
spirit logic7 eKpresi17 deschis ca
interese7 cu s#nge rece !n caD de
urgent sau pericol< Polul autia
de>ine5te ceea ce am putea numi
noncon1entionalul eKcentric6
imaginati17 boem7 mai puin preocupat
de con5tincioDitate7 cu un aspect
eKterior calm7 are ocaDionale iDbucniri
emoti1e de natur isteric<
,atele de cercetare con1erg spre
imaginea une! persoane preocupate
de a >ace orice lucru Gcum trebuieG7
care acord important aspectelor
practice7 nu acioneaD haDardat7
este
;96
atent ia detalii< Persoana autia este
un imaginati1 centrat !n !ntregime pe
instanele interioare7 prea puin
preocupat de contingente7 adesea
original 5i ignor#nd realitile cotidiene
!5i urmeaD calea proprie< ,otat !ns
cu imaginaie creatoare 5i preocupat
de marile idei< ,eDinteresat >at de
1alorile materiale7 moti1aiile interioare
!l aduc uneori !n posturi eKtra1agante
acompaniate de reacii emotionale
1iolente< Con5tient de propria
personalitate se poate !nt#mpla s
ignore acti1itile colecti1e<
H+C')".L * 3 *ai1itate 1s<
subtilitate
Polul nai1itii7 respecti1 al cotelor
Loase7 indic un comportament direct7
nai17 sentimental7 natural7 uneori
st#ngaci 5i ne!ndem#natec0 se
intereseaD de alii 5i este u5or de
satis>cut< Polul opus7 indic
perspicacitate 5i luciditate !n opinii7 un
mod de a >! !n general ra>inat7 ci1iliDat
5i subtil7 dar rece7 indi>erent >at de
alii7 Ji di>icil de sati>cut<
,atele indic corelaii cu un
comportament politicos7 eKperimentat7
modern7 subtil7 cu spirit analitic 5i cel
mai adesea rece0 o alur intelectuala7
o 1iDiune nesentimental asupra
lucrurilor 5i 1ieii7 uneori >riD#nd
cinismul< +spectele caracteristice
polului opus indic lips de a>ectare7
naturalee 5i spontaneietate7 uneori
st#ngcie 5i bruscheea reaciilor<
+cest al 11 3lea >actor nu a>ecteaD
!ns decisi1 comportamentul<
H+C')".L ) N !ncredere 1s< tendina
spre culpabilitate
Polul cotelor Loase indic un
comportament calm7 cu !ncredere !n
sine7 senin7 lini5tit7 reDistent ( stres,
eficient, viguros, uneori chiar
brutal, fr >obii7 se angaLeaD !n
genere !n acti1iti simple<
;98
Polul cotelor !nalte indic lipsa de
securitate7 un mod anKios7 depresi17
agitat de a se raporta ( e(istenta:
fr !ncredere !n ceilali7 bnuitor7 cu
sentimente de culpabilitate<
&3au ob>inut date care !ndreptesc
de>inirea sa ca tendin depresi17
sensibilitate emoional7 depreciere
de sine7 chiar ne1rotism< Persoana
apare obosit de situaiile eKcitante7
se simte incapabil s !n>runte
eKigentele eKisteniale cotidiene7 se
descuraLeaD cu u5urin7 este plin
de remu5cari 5i este deprimat
descoperind c oamenii nu sunt nici
morali7 nici ateni >a> de aspectele
importante0 este !nclinat spre mil7
lecturi7 lini5tea semenilor<
"eacioneaD 1iu ( dificulti7 se
descuraLeaD L copiii cu note
ridicate *9 sau )0 apar temeri,
sentiment de solitudine 5!
insu>icient< %Kperimentele pri1ind
dinamica grupului demonstreaD c
ast>el de persoane nici nu se simt
acceptai de grup sau liberi s
pariticipe7 sunt >oarte sensibili (
normele de grup: de altfel nici nu
sunt acceptai u5or de ceilali7 iar din
punct de 1edere social sunt prost
adaptai< Clinic7 ) ridicat apare !n
toate >ormele de ne1roD7 psihoD7 !n
tulburri de personalitate 5i in>irmiti
psihice<
.rmtorii : >actori denumii Q7 sunt
mai puin eKprimai 5i clari>icai7 dar au
o contribuie !n comportament atunci
c#nd sunt acti1i< +u >ost deri1ai din
analiDa >actorial realiDat asupra
celorlali >actori< Mai ales 1aliditatea
prognostic7 pri1ind tendinte speci>ice
de comportament7 (e3a asigurat locul
!n cadruP chestionarului<
H+C')".L Ql 3 Conser1atorism 1s<
lipsa de respect pentru
con1ent_<
Polul conser1ator indic un mod
relati1 necritic de acceptare a
;9C
normelor0 polul opus repreDint un
comportament deschis spre nou7
ino1ator7 critic7 cu un ascuit gust
pentru analiD<
H+C')".L Q; 3 ,ependenta de grup
1s< independenta personal
*u este un >actor clar stabilit !n
1ariaiile comportamentale7
mani>est#nduMse mai ales ( nivelul
atitudinilor interioare" 4e fapt nici
unul dintre ace5ti >actori Q 3 ;7 9 I :
nu au >ost gsii cu maKim certitudine
!n 1alidrile empirice7 apr#nd mai
ales !n rspunsurile ( chestionare"
<actorul IJ contribuie I factorul
secund introversie"
Persoana cu cote Q; ridicate este
raional7 capabil s se decid
singur< L polul opus, este tipul
de indi1id care merge odat cu grupul7
caut aprobarea social7 urmeaD
moda< ,atele de cercetare indic
corelarea comportamentului Q;
scDut cu pro>esii din s>era cercetrii7
cadrelor de conducere Ji deciDie7 !n
general indi1iDi care g#ndesc mult prin
ei !n5i5i<
Cercetri pri1ind dinamica grupului
indic de asemenea c cei cu Q;
ridicat triesc insatis>acii legate de
integrarea !n grup7 >ac remarci care
cel mai adesea sunt soluii iar grupul
tinde s3i re>uDe< (n colecti1ul 5colar
ast>el de copii sunt tinufi I distant7
par s aibe interese mai mature dec#t
ceilali 5i ating u5or succesul
academic<
H+C')".L Q9 3 &entiment de sine
slab 1s< sentiment de sine puternic
(n comportament se mani>est prin
lipsa de control spre deosebire de
polul opus7 respecti1 disciplina de
sine7 eKigenta7 1oina deD1oltat<
;99
Hactorul se pare c eKprim gradul !n
care indi1idul a acceptat o imagine de
sine ideal prin care !5i diriLeaD
comportamentul real< .n ast>el de
>actor depinde de mediu !n sensul
dependentei de !ncuraLare7 stimularea
1alorilor constructi1e 5i a respectului
de sine< Copilul cu o cot Q9 ridicat
preDint un bun autocontrol7 !ncearc
s aplice 5i aprobe normele etice
acceptate7 dore5te s >ac bine7 are
consideraie pentru alii7 este
pre1Dtor 5i dispus s35i controleDe
eKprimarea emoiilor< Hactorul preDint
empiric o corelaie substanial cu
sentimentul de sine7 cu integrarea
pulsional care 1iDeaD meninerea
unei adec1ate imagini de sine<
)pus7 Q9 scDut preDint !n principal
o emoti1itate necontrolat7 care se
aseamn cu >actorul ,7 >actor care
dispare practic ca atare Pa 1#rsta
adult< ) co> scDut Q9 este
asociat cu delinc1enta Lu1enil<
Hactorul Q9 contribuie semni>icativ I
factorul secund an(ietate"
!n cercetrile pri1ind dinamica de
grup7 Q9 ridicat caracteriDeaD de
obicei pe cei ale5i ca lideri e>icieni6
sunt stp#ni pe sine7 >ac multe
Ludeci !n legtur cu grupul7 nu apar
ca Lenan>i sau inoportuni< Q9 ridicat
indic de asemenea reu5ita !n
pro>esiuni mecanice7 !n matematic7
!n acti1iti de organiDare7 ca directori
5i >uncionari !n ser1icii publice< .noori
a >ost numit 5i >actor GgiroscopicG al
personalitii7 indic#nd stabilitatea 5i
orientarea acesteia<
H+C')".L Q: 3 'ensiune ergio#
slab 1s< tensiune ergic ridicat
Comportamentul IH I polul
cotelor %oase indic un mod destins7
calm7 non5alant7 satis>cut de a tri<
Polul opus este
;:@
caracteriDat prin !ncordare7 tensiune7
eKcitabilitate 5i sentimente de
>rustrare< Q: caracteriDeaD un
comportament nelini5tit >r moti17
!ncordat7 iritabil7 agitat<
,atele clinice indic pentru >actorii )
5i Q: capacitatea de a di>erenia
normalul de ne1rotic7 >iind dintre
dimensiunile semni>icati1e pentru
contribuia ( indicele de an(ietate
generala" !n aceia5i timp7 clinic7 se
rele1 Q: ridicat !n tulburrile de
personalitate7 in>irmitile >iDice 5i !n
psihoDei
Cattell interpreteaD acest >actor !n
sensul ni1elului de eKcitaie 5i
tensiune datorate pulsiunilor
nedescrcate sau >rustra>iei<
Hactorii de ordin secundar au
semni>icaia de trsturi de supra>a
5i sunt de>inii 5i determinatP
eKperimental de CattePP< %i sunt
calculai !n >uncie de ponderea
contribuiei >iecreia dintre
componentele primare !n clusterul
factorial: I calculare se utilizeaz
cotele standard Anu notele bruteB7 iar
ceea ce se obine are semni>icaia
unei cote standard7 de ( o I ) o" !n
mod obi5nuit se utiliDeaD un sistem
mai rapid pe care !l 1om preDenta
care admite rotunLirea notei >inale 5i a
contribuiei cotelor componente0 acest
sistem su>er de o relati1 impreciDie
!n sensul c pot apare situa>ii c#nd
nota >inal este mai mic de @ sau
mai mare de 1@7 ceea ce se recti>ic
prin aproKimarea ei ( nivelul cotei
celei mai apropiate7 respecti1 @ sau
1@< -alorile scDute ale
intercoreiatiilor dintre >actorii secunDi
indic independenta acestora<
H+C')".L ( 3 +daptare 1s< anKietate
) cot ridicat 1a >actorul secundar (
indic o anKielate ridicat7 cu sensuP
obi5nuit al denumirii< Persoana nu
este necesar ne1rotic7 anKietatea
poate >i reacti1 ( o situaie7 dar
indicaia de neadaptare este
precis< %ste persoana
nesatis>cut de
;:1
capacitatea sa de a rspunde
cerinelor 1ie>ii 5i a35i realiDa dorinele<
+nKietatea puternica perturba
randamentul 5i atrage tulburri
psihosomatice<
H+C')".L (( 3 (ntro1ersie 1s<
eKlra1ersie
Cota scDut 1a acest >actor secund
indic tendina spre timiditate si
inhibiie !n relaiile cu ceilali< +cest
lucru poate >i de>a1orabil pentru
pro>esii care cer contacte sociale
multiple7 dar poate >i un indice sensibil
5i >a1orabil pentru o munc care cere
preciDie<
%Ktra1ersia7 1a cellalt pol7 indic
lipsa de inhibiie social 5i o
satis>acie general >at de propria
persoan< Ha1orabil !n predictia
pentru acti1iti care cer contacte
sociale multiple7 este ne>a1orabil de
eKemplu !n ecuaia reu5itei
academice<
H+C')".L (ii 3 %moti1itate 1s<
dinamism
Cotele scDute ( acest factor
indic o emoti1itate di>uD care poate
>i de tip depresi1 5i >rustrant pentru
persoan< +cest gen de om este
sensibil ( rafinamentele
e(istentei, cu un temperament
artistic, plcut0 !n >ata di>icultilor
are tendina de a re>lecta prea mult7
eKamin#nd situaia pe toate >etele
!nainte de a trece ( aciune7 aciune
care apare din acest moti1 prea
!nt#rDiat<
Polul opus repreDint un
comportament dinamic7 !ntreprinDtor
5i decis7 competent< %Kist riscul ca
ast>el cW persoane sa acioneDe
orient#ndu3se predilect dup ceea ce
1e apare clar 5i indiscutabil7 >r s
eKamineDe aspecte mai subtile7 sau
relaiile umane implicate< !n >ata
di>icultilor7 tendina trecerii 1a
aciune primeaD7 nu cea de re>lecie<
;:;
H+C')".L (- 3 &upunere 1s<
independenta
Cotele scDute indic un
comportament moderat7 pasi17 legat 5i
dependent de ceilali0 cu tendina de a
cuta aprobarea 5! spriLinul celor de
care are ne1oie 5i de a35i orienta
conduita !n >uncie de cei ce acorda
aceast susinere<
Independenta, I polul opus, se
manifest prin tendina spre
agresi1itate7 !ndrDneal7 un mod
tran5ant de a aciona7 iniiati1< )
ast>el de persoan chiar caut
situaiile !n care se tolereaD sau se
!ncuraLeaD o ast>el de atitudine<
/'/' MODALITATEA DE CALCULA
(ACTORILOR SECUNDARI
-om preDenta modalitatea prin
rotunLire 5i modalitatea cu aLutorul
constantelor eKacte care 1or apare !n
paranteDe7 &a cum sunt
prezentate 5i !n manualul testului<
C#nd se 1or utiliDa cotientii eKaci din
paranteDe notele >inale nu se mai
!mpart ( )0"
+daptare 1s< anKietate6 ; L A@<1@B ? 9
) A@<9@B ? : Q: A@<9CB 3;CA3@<1CB3;$A3
@<18B3;Q9<
1 totalul astfel obinut se adun
constanta 9: A9<:B 5i totul se !mparte
( )0"
(ntro1ersie 1s< eKtra1ersie0 ; + A@<18B
? 9 % A@<99B ? : H A@<:1B ?
=*A@<:CB3;Q;A3@<16B<
,!n total se scade 11 A31<1=B iar
reDultatul se !mparte ( )0"
%moti1itate 1s< dinamism6 ; C A@<19B ?
; % A@<18B ? ; H A@<;9B ?
; * A@<;@B 3 : + A3@<:;B 3 6 i A3@<==B 3 ;
M A3@<1B<
'otalului i se adaug constanta 69
A6<C=B7 iar reDultatul se !mparte
;:9
I 1@<
&upunere 1s<independent6 : % A@<::]
? 9 M A@<9;] ? : Ql A@<99] ? : Q;
A@<96] 3 9 + A3@<;8B 3 ; G A3@<16]< *u
eKist o constant Adoar pentru >orma
Decimal7 3@<:@]< "eDultatul se
!mparte ( )0"
/'2' DENUMIREA (ACTORILOR l
INTERPRETAREA
CARACTERISTICILOR
TRSTURILOR SEMNI(ICATIVE
PENTRU COMPORTAMENTUL
PERSOANEI
PreDentm !n continuare
caracteristicile principale precum 5i
codul Mdin (ndeKul .ni1ersal ai celor
16 >actori primari < 'abelul ;
,enumirea si codi>icarea >actorilor
primari
,%*.M("%+ H+C')".L.( &(
C)*F(*.' C), .<l<
+ &chiDotimie 3 ciclotimie.<t<ALQBl
reDer1at7 deta5at7 critic7 distant7 1s<
Of deschis7 su>let cald7 participati1
4 (nteligenta slab7 g#ndire
concret 1s< .<(<ALQB;
inteligent strlucit7 g#ndire
abstract
C (nstabilitate emoional 3 eu
puternic .<(<ALQB9
a>ectat de emoii7 relati1 instabil
emoionai7 schimbtor 1s<
stabil emotional7 matur7 >ace >at
realitii7 calm
% &upunere 3 ascenden
.<i<ALQ]=
bl#nd7 modest7 condus cu u5urin7
;::
docil7 se acomodeaD 1s<
a>irmati17 agresi17 !ncp#nat7
competiti1
H *oneKpansi1itate 3 eKpansi1itate
.<(<ALQB6
sobru7 taciturn7 serios 1s<
u5uratic7 entuDiast
G &upra eu slab 3 supra eu puternic
.<(7ALQB8
eKpediti17 nu ia !n seam regulile 1s<
con5tiincios7 persistent7 moralist7
a5eDat
$ 'hrectia 3 parmia .<(<ALQBC
timid7 ru5inos7 sensibil ia ameninare
1s<
a1enturos7 neinhibat7 sigur de sine
social
> $arria 3 premsia .<(<ALQB9
dur7 se baDeaD pe sine7 realist 1s<
bl#nd7 sensibil7 se agat7 supra
protecie
L +leKia 3 protension .<(<AQLB1;
!ncreDtor7 accept condiiile 1s<
suspicios7 greu de prostit
M PraKern ia 3 autia .<(<AQLB19
practic7 interese practice 1s<
imaginati17 boem7 1istor
) +daptare7 !ncredere 3 .<(<AQLB1=
tendina spre culpabiliDare
placid7 sigur7 senin7 !ndrDne 1s<
aprehensi17 !5i >ace singur repro5uri7
se
!ngriLoreaD7 nesigur7 tulburat
Ql Conser1ator !n idei 3 subtil
.<(<AQB16
respect ideile tradiionale 1s<
eKperimenteaD7 liberal7 g#nde5te
liber
G; ,ependent de grup 3 su>icient
sie5i .<(<AQB18
;:=
se altura 5i urmeaD grupul 1s<
su>icient sie5i7 plin de resurse7 pre>er
s decid singur
Q9 &entiment de sine slab 3 sentiment
puternic .<(<AGB1 C
imagine de sine nestructurat7 laK7 !si
urmeaD impulsurile7 >[r[ griLa
regulilor
sociale 1s<
controlat7 cu 1oin puternic7 precis
!n plan social7 compulsi1
Q: 'esiune ergic slab 3 tesiune
ergic !nalta .<(<dQB19
relaKat7 lini5tit7 >r >rustrri7
calm 1s<
tensionat7 >rustrat7 nelini5tit
2' CHESTIONARUL DE
PERSONALITATE PENTRU
ADOLESCEN.I +HSPE
%Kist cel puin patru perspecti1e care
inter1in !n in>erenele asupra
comportamentului7 care sunt tot at#tea
modaliti de a descrie personalitatea6
plec#nd de ( aseriunea ca este
compus dintr3un numr
determinat de dimensiuni7 1irtual
preDente7 se pune problema
msurii !n care >iecare dintre acestea
este operant !n structura
dat0
plec#nd de ( afirmaia care aduce !n
centru caracterul
situational aP comportamentului se
pune problema determinrii a
ceea ce !i asigur consistenta de3a
lungul situaiilor6
;:6
a1#nd !n 1edere caracterul adapta$1
al comportamentului7
capacitatea de a >ace >at7 se 1a pune
problema miLloacelor
utiliDate de persoan pentru a >ace
operante di>eritele dimensiuni
pe care 1e preDint0
!n >ine7 plec#nd de ( interrelafia
diferitelor dimensiuni !n
comportamentul real7 se impune
cercetarea modelului particular al
>uncionarii acestora<
+st>el7 psihodiagnoDa personalitii
care !5i pune problema central a
modului cum !nterrelat>oneaD
trsturile este !n >apt un proces
compleK de procesare de in>ormaii7
cu sec1ene speci>ice A18B6
se caut dimensiunile
comportamentale ce apar
semni>icati1e
!n eKistenta persoanei respecti1e0
se determina graduP !n care acestea
sunt preDente7 speci>icul
lor0
se determin >elul !n care indi1idul 1e
>ace operante !n di>erite
situaii eKisteniale0
se cerceteaD !n ce condi>_ 5i situaii
apar aceste inserii
adaptati1e0
3se determin aderenta ( real a
utilizrii de ctre indi1id a
caracteristicilor pe care 1e posed0
3 pentru ca7 !n >inal7 s >ie posibil
construirea unei imagini
interactioniste pri1ind interrelate
dimensiunilor respecti1e !n
comportament<
(n acest compleK proces de prelucrri7
problema 1#rstei 5i stabilitii
>actoriale a constituit un domeniu
pre>erential de cercetare pentru multe
echipe7 dintr3o perspecti1
structuralista 5i longitudinal< +st>el7
Cattell I Gruen7 19=90 Cattell7 19=80
Cattell I Coan7 19=80 Peterson7
196=0 %ysencU7 %asting I %ysencU7
;:8
198@ A1CB aLung s rele1e c eKist
trsturi care apar !n adolescent7 !n
timp de alte trsturi dispar 5i c unii
>actori sunt preDeni de3a lungul
tuturor 1#rstelor<
&e pre>er dou tipuri de cercetri
A19B6 1< prima tehnic ce msoar
corelaiile dintre e1aluri cantitati1e
realiDate !n perioade de 1#rst di>erite7
speci>ice pentru etapa de deD1oltare
inclus !n studiu7 este metoda
longitudinal care este indicat pentru
a obine date pri1ind relaiile dintre
G1#rstele cronologiceG ale
dimensiunilor sau condiiilor luate !n
studiu0 ;< a doua tehnic se aKeaD
pe datele intersec>ionaie7 !n care
sec1ena de deD1oltare este stabilit
prin subieci care triesc simultan !n
aceea5i perioad de timp7 pentru a se
obine o compilare a liniilor de
tendin legate de 1#rst< Cattelt 5i
asociaii lui de ( Pniversitatea din
Illinois prefer acest tip de cercetri
ast>el !nc#t generaliDrile pri1ind
structura personalitii !n adolescent
produse prin studiile lui &ealy I
Cattell7 19667 &chaie7 19667 4lacU 1
96= pro1in din cercetri
intersectionale A;@B<
3.1. SINTEZE ALE
CERCETRILOR AXATE PE
DIMENSIUNI Al
PERSONALIT.II 6! DEVENIREA
LOR
Pentru Cattell 5i &ealy7 19667
aspectele maLore ale personalitii se
schimb de3a lungul adolescentei iar
aceste schimbri preDint un
important speci>ic !n >uncie de seKul
subiectului< Cu c#t se a1anseaD !n3
adolescent de3a lungul perioadei
!ntre 11 5i 1C ani7 modelele culturale 5i
eKpecta>iile legate de rol sunt
responsabile de multe dintre
di>erentele interseKuale determinate7
!n msura !nG care7 de eKemplu7 rolul
>eminin de1ine tot mai accentuat
odat cu 1#rstele mai mari<
;:C
+utorii consider7 de eKemplu7 c
tendina de dominare !n cre5tere (
se(ul feminin !poate fi legat de
trirea cre5terii deDirab!littii sociale 5i
seKuale de3a lungul acestei perioadeG
+dolescenta apare !n general7 pentru
ambele seKe7 ca o perioada de
cre5tere a sociabilitii7 identitii 5i
su>icientei personale37 dominan>ei7
adaptrii ( social" ;ieii de1in mai
hotr>i, are loc I ambele se(e o
dezvoltare a con5tientiDrii
cerinelor realului 5i o treptat
descre5tere a nelini5tii 5i anKietii<
"ealiD#nd o sinteD a datelor pri1ind
e1oluia >actorilor personalitii de3a
lungul perioadei !ntre 11 5i 1 C ani !n
>unc>ie de criteriile 1#rst 5i seK7 &ealy
5i Cattell subliniaD posibilitatea unor
date suplimentare prin considerarea
altor criterii precum statusuP socio3
economic7 tipul comunitii de
reDident7 rasa< -om preDenta !n
tabelul ; principalele aspecte
surprinse !n msura !n care acestea
sunt importante !n interpretarea
di>erenial a datelor chestionarului
$&PQ 5i 16 PH<
'abelul 9 'endine !n deD1oltarea
personalitii !n adolescent A;1B
'rstura surs ,ate &ealy I
Cattell7 1966
# schizotimte/ de 0a )) I 18 ani
o cre5tere a sociabilitii
ciclotimie 5i o reducere a
!nsingurrii0 ( bieii de
peste 1C ani AcolegiuB o
cre5tere a
obiecti1ittii7 scepticismului0 ( fete
apare
un declin slab spre ciclotimie
; inteligena o cre5tere stadial
de ( )) I )+ ani
;:9
C >ora eului cre5terea nu este
semni>icati1a pentru nici
unul dintre seKe
4 flegmatic/ de I )) I ),
ani, I ambele se(e se
eKcitabii noteaD cre5terea
identitii 5i su>icientei
personale7 o scdere a eKcitabilitii 5i
nesiguranei
= submisiv/ I ambele se(e
de-a lungul perioadei
dominant cre5te dominanta dar cu
un model di>erit6
dac ( fete are loc mai !nt#i o
cre5tere !ntre 11 5i 18 ani7 ( biei
continu cre5terea tendinei de
dominare de ( )C 1a ;9 ani !n timp
ce ( fete se produce o stagnare,
chiar o u5oar tendin ( unele
fete spre submisivitate2 pentru
toat perioada de 1#rst scorurile
>etelor sunt mai scDute !n general ca
ale bieilor
H taciturn2 eKpansi1itatea cre5te de
( )) I 18 ani7
eKpansi1apoi apare o tendin spre
aplatiDare !ntre
18 si 197 apoi de declin
G tor>a supraeului nu apare nici o
tendina semni>icati1 $
parmia2therectia u5or declin al
timiditii de3a lungul 1#rstei (
premsia2harria scorurile pentru
biei apar mutt mai scDute
dec#t ( fete: !n adolescenta
timpurie bie>u preDint o cre5tere
clar pe msur ce de1in mai reali5ti7
cu !ncredere !n sine7 mai hotr#i0
cre5terea ( fele este mai
semnificativ !ntre 1=31C ani
R coasthenia/ de I )) I ), ani
u5or declin !n coasthenia
Deppia pe msur ce scade
ideostncrasia 5i
;=@
L
pretension2
relaKare
M
autia2praKe
rnia
*
nai1itate2
subtilitate
)!ncerede
re2
subtilitate
Q1
conser1ato
r2 radical
Q;
dependent
2
independe
nta
Q9
controlat2
necontrolat
cre5te
participare
a (
grup:
declinul
I
bie>i
apare mai
mic7 ei tind
s[ rm#n
mai
dominai
de
ideosincra
sii
pentru >ete
apare un
declin
ordonat
de3a
lungul
adolescent
ei
o tendin de cre5tere
a scorurilor !n
perioada 11 O 18
ani relati1 pu>in
important7 cu
semni>icaia de
con1entionalism7 spirit
practic7 realism0 !n
perioada urmtoare7 (
fete apare un
declin semni>icati1
o tendin de cre5tere
mai semni>icati1 de
I )+ I J6 ani
o tendin general de
descre5tere0 ( fete
se culpabliDare
!nregistreaD scoruri
mai
mari0 bieii de1in de3a
lungul adolescentei
!n mod
semni>icati
1 mai puin
nelini5tii
>etele sunt
mat
conser1ato
are 5i7
>r a
preDenta
cu
ade1rat
radicalism7
eKista
tendina
de
cre5tere
a
scorurilor de3a
tangul colegiului0 bieii
( v#rsta colegiului
preDint o tendin
clar spre cre5terea
radicalismului0 1a cei ce
nu sunt 1a colegiu
se mani>est un declin
pentru fete, un declin
semnificativ de I ))
I )- ani: dup 16 ani
apare ( ambele
seKe o cre5tere
semni>icati1
cre5tere semni>icati1
doar ( bie>i !n
prima parte a
adolescentei
;=1
Q: relaKare2 !n adolescenta
timpurie o cre5tere (
tensiune ambele seKe0 o scdere
semni>icati1 de
I tensiune ergic 1C ( J6 ani
pentru cei
de Pa colegiu7 sau pentru bieii care
nu
sunt I colegiu
&chaie7 1966 A;;B7 cerceteaD
deD1oltarea de3a lungul perioadei 63
1C ani7 cu loturi dihotomiDate !n
>unc>ie de seK pentru >iecare an de
1#rst< 'oi >actorii primari7 cu
eKcepia M AautiaB au preDentat
di>erente !n >uncie de 1#rst si seK0
liniile de tendine pentru aceste 1#rste
sunt nonmonotone7 oscil#nd de3a
lungul perioadelor de 1#rst7
cre5terea sau descre5terea nu se
realiDeaD gradat0 gradientii de
maturiDare coincid ca >orm7 dar
di>er ca ni1el< C aspecte mai
specifice2 pentru factorul #, linia
de tendin indic eKistenta unei
criDe prepubertale ( )0 ani pentru
ambele seKe0 >etele !5i re1in mai
rapid7 dar se con>runt cu o nou
criD ( )H ani relativ asociata
proceselor pubertii<
Hactorul %7 dominanta7 di>ereniaD
clar !ntre seKe6 o tendin de scdere
treptat spre dominant7 ca reDultat
posibil al socialiDrii 5i con>runtrilor
cu realitatea0 1#r>ul ( fete !ntre 1@3
19 ani7 cu speci>icarea in>luentei
conteKtului !n care este e1aluat
comportamentul< Pentru >actorul P7
dup 1 9 ani eKist o tendin !n
direcia caracteristicii de bl#ndee 1a
>ete0 ( biei7 mai pu>in accentuat
spre reaiism 5i hotr#re0 dup 19 ani7
odat cu acceptarea rolului cultural
tendina e mai puternic ( biei<
+cela5i autor7 pornind de (
descoperirea unor variaii
semni>icati1e an de an 5i chiar (
nivelul subperioadei de ) an
conchide6 GPutem trage concluDia c
acest concept de perioad
;=;
de 1#rst are o prea mare respiraie< +
cita o 1aloare medie pentru to>i cei =
sau 6 ani ai copilriei miLlocii !n
legtur cu emoti1itatea de eKemplu7
nu ar >i dec#t s mascheDi !n mod clar
cele ; cicluri de deD1oltare cu Donele
scDute ( n7 ( )0 5i ( )6 ani!
*J6."
+lt cercettor7 4ern ie7 196C7 indic o
schimbare treptat !ntre 1: 5i 1C ani7
care tinde chiar s urmeDe un model
ordonat !n sensul c7 >elul !n care
subiectul 1a rspunde I )H ani are
o corelaie substanial cu modul lui
de rspuns de ( ) + ani, etc"
"ealiD#nd o sinteD proprie a datelor
di>eritelor cercetri7 $orrocUs A;:B7
indic urmtorii >actori ca semni>icati1i
pentru perioada adolescentei6
anKietatea0 tendina spre >rustrare0
rigiditatea 5i con>ormismul7 ne1oia de
a se elibera de >riciuni 5i contro1erse7
ne1oia de a se realiDa0 tentin>a spre
autoritate 5i oscilarea !ntre
competiti1itate sau noncompetiti1itate7
direcionarea spre interior sau
eKterior7 de>ensi1itatea7 auto sau
eKtrapuniti1itatea7 ne1rotism7 tedin>a
spre hedonism<
(n pri1ina >actorului secundar
intro1ersie3eKtra1ersie7 sunt autori
care 1orbesc de o GcriD a intro1ersieiG
!n Lur de 1: 3 1= ani< +mes7 19667
A;=B7 de>ine5te situaia ca mai
compleK dec#t o simpl criD6
G&corurile medii sunt de tip intro1ersi1
( fiecare dintre v#rstele !ntre 1@ 5i
16 ani< Mai mult7 de departe
maLoritatea caDurilor indi1iduale (
aceste v#rste preDint intro1ersieG<
&e pare c >iecare dintre caDurile
indi1iduale de adolesceni este (
anumite v#rste mai intro1ersi1 dec#t
( altele, iar !n special !ntre 1@ 5i 16
ani perioadele de comportament
intro1ersi1 alterneaD cu cele de
eKpansi1itate< G+dolescentul nu intr
5<i nu iese pur 5i simplu din
intro1ersie7 sau din perioade mai
restricti1e< Mai degrab trece printr3o
sec1en de >aDe !n care tendinele
;=9
intro1ersi1e Asau restricti1eB
alterneaD cu tendine mai
eKpansi1eG< %Kplicaia tine de
perioadele !n care adolescentul nu
reu5e5te s#35i constituie adaptri
adec1ate ( realitatea cu care se
confrunt< %Kist unele date care
indic de asemenea c cei mat
eKtra1er>i pro1in de obicei din >amilii
cu practici de cre5tere poDiti1e 5i
climat de acceptare 5t a>eciune<
4ronson7 oper#nd printr3o abordare
holistic# a personalitii7 1966 A;6]
introduce !n cercetare ipoteDa c orice
persoan este caracteriData de un
anume stil eKistential care ar consta
din seturi de atitudini7 abiliti7 trsturi
care7 !mpreun7 impun un Gpar>um
caractersiric tuturor interaciunilor
persoaneiG< +st>el sunt postulate
orientri centrale care se deD1olt de
timpuriu !n 1iaLa copilului ca reDultat aP
eKperienelor personale7 al
e1enimentelor >iDico3 >iDiologice 5i al
modurilor cum intr !n curs
caracteristicile genetice< (n cadrul
>iecrei orientri este posibil o
1arietate de comportamente !n >uncie
de adec1area ( diferitele tipuri de
mediu" In )9,J a%unge I
definirea a dou dimensiuni centrale
pentru orientarea comportamentului6
placiditatea reacti1itatea
AeKploDi1itateaB 5i emoti1itatea 3
reDer1a< +st>el se constituie acele
stiluri eKisteniale de>inite !n >uncie de
modul !n care indi1idul suport 5i
modul cum abordeaD relaiile cu
semenii< +ceste aspecte7 de5i sunt
a>ectate de eKperiena interpersonal7
sunt importante pentru di>erenierea !n
>uncie de tipul de eKperien >urniDat
de mediu< Hiecare dimensiune a
personalitii este conceput ca o
aren larg pentru atitudini 5i conduite
5i const dintr3un numr de
comportamente care >iecare se
mani>est de3a lungul unui continuum
5i >iecare este legat de toate celelette
!ntr3un anume grad A;8B< +ceasta
1iDiune ne apare important pentru a
integra coerent datele reDultate din
e1alurile cantitati1e aie >actorilor
primari !ntr3o 1iDiune unitar asupra
comportamentului 5i personalitii
subiectului eKaminat<
;=:
2'/' PRE)ENTAREA CELOR !7
(ACTORI PRIMARI 4!A CELOR 2
(ACTORI SECUNDARI Al
PERIOADEI ADOLESCEN.EI 4!
INTERPRETAREA
CARACTERISTICILOR
SEMNI(ICATIVE PENTRU
COMPORTAMENTUL PERSOANEI
-om preDenta pe larg >actorii care sunt
speci>ici numai adolescentei0 >actorii
comuni adolescentei 5i perioadei de
maturitate 1or >i preDentai doar prin
aspecte semni>icati1e pentru >elul cum
se mani>est !n adolescent A;CB<
(ACTORUL A
Comportamentul schiDotimulu! este
distant 5i cu o relati1 rigiditate
interrela>ional0 copilul apare gelos7
bnuitor7 pl#ngre7 #>nos7 opoDant 5i
reDistent ( indicaiile adultului0 (
polul ciclotimiei se manifest o
buntate natural7 un mod de a >i
tandru7 deDin1olt7 D#mbitor7 pus pe
r#s< Copiii de tip +? eKprim o
pre>erin marcat pentru acti1iti
interelat>onale7 sunt mai dispu5i s se
con>ormeDe con1enienelor<
&chiDotim!i sunt mai ateni (
aprecierea lucrurilor 5i semnilor7
mai aten>i ( obligaiile 5i promisiunile
>cute< +daptarea 5colar este7 de
obicei7 superioar pentru polul
ciclotimiei0 mai ales !n !n1m#ntul
secundar<
(ACTORUL B
Copi>u> 43 es>e deDinteresat c2e
aspec>e mte>ectua2e7 abandoneaD
u5or7 >at de copilul 4?7 perse1erent7
interesat de 5coal< !n aceia5i timp,
un copil ;R este mai bine adaptat
I 5coal7 uneori recunoscut ca lider7
nu de1inde delinc1ent7 este
recunoscut ca un bun camarad de
Loac< &ubliniem c 5i pentru
;==
aceast perioada de 1#rst7 >actorul 4
este o msur orientati17 corelat
inteligentei cristaliDate7 mai puin celei
>luide 5i nu trebuie comparat cu
datele unui test de capacitate 5i
randament intelectual dat !n timp
limitat<
(ACTORUL C
Keactiv emotional I frustrate,
inconstant !n interese 5i atitudini7
eKcitabil7 e1it responsabilitile 5i
abandoneaD cu u5urin7 implicat !n
con>licte 5i incidente0 1a polul
stabilitii emotionale sunt copii mai
>legmatici ca temparament7 are e1it
discuiile 5i certurile< Copilul cu o
marcat instabilitate se adapteaD
greu dac este rupt de cadrul >amiliei
Ade eKemplu supus rigorii dintr3o
tabr7 5coal militar7 sau !ntr3o
tabr de muncB< %ste cu u5urin
contrariat de oameni sau e1enimente7
e dominat de incapacitatea sa de a
respecta regulile de conduit0 preDint
o pluralitate de simptome
psihosomatice<
(ACTORUL D 3 'emperament
>legmatic 3 temperament eKcitabil
%ste un >actor caracteristic acestei
perioade de 1#rst<
1 e(trema cotelor scDute7
conduita este placid7 apare
indi>erenta 5i modul constant 5i
chibDuit7 calm 5i lini5tit de a se
mani>esta< %Ktrema cotelor ridicate
indic un copil cu pretenii7
nerbdtor7 care capteaD atenia
anturaLului7 este eKcitabil 5i
hiperreacti17 este predispus (
gelozie, egocentric sau egoist,
u5or de distras de 1a ceea ce are de
>cut7 cu simptome de ner1oDitate<
Hat de >actorul C7 accentul este pe
eKcitabilitatea temperamental7 pe
nota de insecuritate 5i de instabilitate
a spiritului0 de asemenea7 o
mani>estare irepresibil a emoti1itii<
Copilul , ? are un somn agitat7 orice
Dgomot !l distrage de I
;=6
ceea ce >ace7 este rnit cu u5urin de
lipsa de atenie a celor din Lur sau
c#nd este pedepsit sau constr#ns<
Calm7 apare amabil 5! a>ectos7 !ns (
constr#ngere de1ine ner1os7
impulsi1<
(ACTORUL E
Contrastul este !ntre comportamentul
tandru7 bine1oitor7 con>ormist7
dependent 5i !n aceia5i timp u5or de
derutat al copilului %37 >at de
comportamentul agresi17 sigur de
sine7 dornic s se a>irme7 ostil chiar7
solemn 5i rebel7 tenace 5i capt#nd
atenia al copilului % ?<
+mbele eKtreme pot indica probleme
de adaptare6 polul cotelor >oarte
scDute apare !ntr3o multitudine de
tulburri ne1roti>orme0 polul cotelor
>oarte ridicate apare !n
comportamentele delictuale (
adolescent<
(ACTORUL (
1 e(trema none(pansivit>ii
apare comportamentul copiluluii
plictisit7 1istor7 introspecti1 5i taciturn7
necomunicati1 5i egocentric0 (
e(trema cealalt7 copilul glgios7
nepstor7 senin7 1ioi 5i alert7 care
re>lect grupul din care >ace parte<
(ACTORUL G
Copilul care nu accept normele7
regulile 5i negliLeaD obligaiile7 este
indolent7 >at de ceP maturiDat7
responsabil7 ordonat7 atent7 cu o bun
organiDare a g#ndirii< Polul G 3 se
asociaD minciunii7 ludro5enieP7
dispreului >at de lege 5i ordine7
delinc1entei7 acceselor de >urie c#nd
se !ncearc disciplinarea sa<
;=8
(ACTORUL H
Polul threctia repreDint copilul
moderat7 temtor7 griLuliu7 sensibil (
ameninri7 !n retragere7 ce pre1ede
rapid riscurile0 polul parmia7 copilul
impulsi17 !ndrDne7 >ri1ol7 insensibil7
care nu 1ede semnele primeLdiei<
Copilul $ ? preDint de timpuriu
semnele replierii pe sine7 se eKprim
greu pe sine7 pre>era unuP 3 doi
prieteni7 se teme de relaii noi7 de
reuniuni< +pare cum1a ranchiunos 5i
bnuitor0 nu se simte capabil s
menin relaiile cu realitatea din Lurul
su< &e pare c >actorul este !n
esen constitutional7 legat de
reacti1itatea sistemului ner1os
autonom 1a ameninare<
(ACTORUL I
%Ktrema harria se mani>est printr3un
comportament realist7 matur
emotional7 aspru 5i satis>cut de sine7
>r simt artistic0 polul premsia se
eKprim !n nerbdarea speci>ic7
modul imaginati1 !n 1iata interioar 5i
!n con1ersaie7 relati1 imatur
emotional7 intuiti17 sensibil7 amabil 5i
dependent7 care caut s atrag
atenia< Primul are tendina de a da
putin atenie incomodittilor >iDice7
cellalt apare anKios 5i ipohondru<
(ACTORUL ; Veppii 3 coasthenia
%ste un >actor care dispare !n
perioada maturitii<
Polul Deppia ascunde un copil cruia
!i place s acioneDe !n colecti17 !n
grup7 este pre1enitor7 !5i pune !n
1aloare 5i construie5te personalitatea
prin aciuni de grup7 apare 1iguros7
gata s accepte normele comune7
adaptabil7 plin de 1ioiciune< Polul
coasthenia se mani>est prin
indi1idualism7 tendina de a >i di>icil de
satis>cut7 de a aciona de unuP singur
>iindu3si su>icient sie5i0
;=C
este prin eKcelent opoDant7 se
simte obosit asemeni unuiG
neurastenic 5i are tendina de a c#ntri
totul<
Hactorul R s3a e1ideniat mai clar !n
pppulptia masculin<
%ste un patern mai di>icil de
interpreted0 urni !l denumesc G>actorul
lui $amletG7 neurastenie7 etc<
Copilul pre>er s[ >ac ei !nsu5i ceea
ce realiDeaD7 tinde s nu uite dac a
>ost tratat nedrept7 are opinii personale
di>erite de ale grupului de5i pre>era s
1e pstreDe pentru sine 5i s e1ite
discuiile< (n genere7 R? susine
comportamentul obsesional 3compulsi1
5i neurastenic<
(ACTORUL O
1 aceste v#rste >actorul di>ereniaD
!ntre comportamentul !ncreDtor al
celui care se simte !n securitate7 >at
de cel timid7 care nu se simte !n
siguran7 este griLuliu7 anKios7
deprimat7 cu un marcat simt aP datoriei7
eKigent cu sine7 cu unele simptome
>obice7 solitar 5i absorbit de ceea ce !l
preocup< L copii se pot remarca
temeri precise 5i un sentiment
centrai de insu>icient 5i solitudine<
(ACTORUL E/
,i>ereniaD !ntre comportamentul
celui care pre>er s adopte hotr#ri
doar !mpreun cu alii7 este
con1entional7 se integreaD repede !n
grup7 5i comportamentul celui care
este su>iecient lui !nsu5i7 se conduce
singur chiar dac nu este necesar
dominant !n relaiile cu ceilali7 ci st
de obicei de3o parte7 are prieteni mai
mari ca 1#rst7 cu interese mai mature
5i poate atinge un ni1el mai ridicat de
reu5it 5colar<
;=9
(ACTORUL E2
%Ktrema Q9 3 se eKprim !n
comportamentul necontrolat7 moale7
eKcitabil7 cu o emoti1itate
necontrolat0 de asemenea apare
tendina de a respinge cerinele
culturale A!n testul 16 PH acest >actor
nu a putut >i separat de >actorul ,B<
Polul Q9? repreDint eKigenta de sine7
modul disciplinat7 controlat7 1oluntar0
se poate integra !n normele comune7
are consideraie pentru ceilali7 este
capabil0 s35i controleDe eKprimarea
emoiilor7 cu tendina marcat de a
integra pulsiunile !n cadrul unei
imagini de sine bine de>inite<
(ACTORUL E7
Copiii cu tensiune erg!c ridicat se
autodescriu ca >iind !ngriLorai >r
moti17 tensionai7 iritabili7 agitai< &e
simt >rustrai7 sunt con5tieni de >aptul
c sunt criticai de prini pentru
negliLent7 pentru caracterul >anteDist7
pentru lipsa de atenie >at de
aspectele importante<
Q: si ) di>ereniaD clinic !ntre
ne1rotici 5i normali7 ca >actori
importani pentru anKietatea general<
Hactorii secundari77 sau gruprile
>actorilor primari7 sunt trei pentru
acest inter1al de 1#rst<
H+C')".L secundar (ntro1estie 3
eKtra1ersie
%ste o combinaie a patru >actori
primari7 cu >ormula6
; + ? ; $ ? ; H ? A1@ 3 Q;] iar totalul
se !mparte ( )0"
!ntre cei doi poli ai dimensiunii se
poate e1alua 5i !nelege inadaptarea<
&imptomele intro1ersiei7 pentru
acela5i tip de situaie
;6@
de stres 1or >i deosebite de
slmptomele eKtra1ersiunii6 !n timp ce
eKtra1ertul eKterioriDeaD7 primul
con1erte5te !ntr3un con>lict ne1rotic
interior< Consilierea 5colar trebuie
adec1at !n >uncie de aceast
dimensiune !n sensul !n care ceea ce
este adec1at unei structuri intro1erte7
de1ine contraindicat pentru o structur
eKlra1ert0 5i re1ersul<
H+C')".L secundar +daptare 3
anKietate
%ste o combinaie a 6 >actori primari7
dup >ormula6
; , ? ; Q: ? ; ) ? ;A1@ 3 Q9B ? A1@ 3
CB ? A1@ 3< $B iar totalul se !mparte (
)0"
) not standard sub = indic un grad
de adaptare din ce !n ce mai bun0
maKim >iind nota 1@< ,e 1a nota
standard 6 putem 1orbi deLa de
mani>estarea !n cre5tere a nelini5tii<
*i1elul notei 8 poate deLa >i interpretat
ca anKietate7 >r a constitui !n mod
necesar un indice de ne1rotism !n
msura !n care poate semni>ica o
stare psihic reacti1 ( o situaie
puternic anKiogen< +nKietatea di>er
de ne1rotismul propriu3Dis7 de5i poate
!nsoi o stare ne1rotic< !n general7 o
anKietate ridicat se poate regsi !ntr3
o multitudine de pro>ile !ncep#nd cu
ne1roticul7 psihoticul7 tulburrile de
caracter7 chiar !n situaii de in>irmitate
>iDic<
*i1elul scDut de anKietate indic >ie
Gsntatea mentalG7 >ie absenta unei
incitri stresante<
H+C')".L secundar tendin
ne1rotica
&e calculeaD prin di>ereniere de
>actorul anKietate plec#nd de ( nota
standard obinut 5i ponder#nd3o cu
>actorii (7 % 5i H7 ast>el6
;61
*ota standard obinut prin rotunLire I
an(ietate R I R *)0 - =. R *)0-<."
'otalul se !mparte ( )0"
*ota obinut 1ariaD !ntre @ 5i :<
*otele standard 9 5i : repreDint un
indice deri1at de ne1rotism<
E< C$%&'()*+".L C+''%LL
P"(-(*, *(-%L.L +*Y(%'/F(( GC
Porot !n Manualul al>abetic de
psihiatrie A;9B sintetiD#nd de>inirile
anKietii7 semnaleaD trei condiii
eseniale6
sentimentul iminentei unui pericol
indeterminat, sentiment de
obicei acompaniat de fantasme
tragice care pot amplifica totul I
proporiile unei reale tragedii7
starea de atenie >[t[ de un pericol7 o
1eritabil alert psihic
care cuprinde subiectul !n !ntregime7
ca 5i cum orice altce1a ar
!nceta 5i totul con1erge spre o iminent
catastro>0 9< con1ingerea
de neputin absolut !nsoit de
sentimentul de deDorganiDare 5i
aneantiDare !n >ata pericolului< ,esigur7
dominanta a>ecti1 a
anKietii este !nsoit de o
simptomatologie 1egetati16 dis>uncii
respiratorii 5i cardiace7 dispnee7
paloare7 relaKarea !ntregii
musculaturi sau contracturi 1iolente ale
unor segmente precum
>runtea7 etc< +ceste reacii permit o
distincie !ntre anKietatea (
nivel psihic 5i angoasa ca termen
care introduce preponderent
planul somatic<
;6;
7'!' AN5IETATE MANI(EST l
AN5IETATE VOALAT
Chestionarul special dedicat anKietii
A9@] cuprinde un numr de :@ de itemi
organiDai dup >actorii primari
componeni 5i dup caracterul
mani>est sau interioriDat al
simptomelor respecti1e7 ast>el !nc#t
primii ;@ se re>er ( manifestri
indirecte7 G1oalateG aie anKietii iar
ceilali ;@ ( e(presia direct a strii
( nivelul comportamentului"
Kaportul !ntre Lumtatea + 5i
Lumtatea 47 calculat separat de nota
general de anKietate7 de1ine un
indice pentru gradul de mascare sau
de accentuare !n comportamentul
obser1abil a anKietii<
7'/' DATE PRIVIND IMPORTAN.A
SE5ULUI 6! V,RSTEI
SUBIECTULUI N INTERPRETAREA
AN5IET.II
?tudiile l-au condus pe Cattell I
utilizarea a dou importante corecii
a notei generale de anKietate7 !n
>uncie de seKul subiectului 5i !n
>uncie de 1#rst< !n ceea ce pri1e5te
1#rsta7 nota general scade de o
parte 5i de alta a 1#rstei de 19 3 ;1
ani< (n ceea ce pri1e5te seKul7 ni1elul
de anKietate >eminin este !n general
mai crescut 5i !n cre5tere mai
accentuat ( femei" #ceste dou
aspecte corelate au condus I
aplicarea !n mod di>ereniat7 pe seKe7
a unor corecii<
Pentru brbai6 !ntre 18 3 19 ani se
scad ; puncte0 !ntre ;@ 3;: se scade 1
punct0 !ntre ;= 3 ;9 nu se scade nimic0
!ntre 9@ 39: se adaug 1 punct0 !ntre
9= 5i 997 se adaug ; puncte<
Pentru >emei7 !ntre 18 3 19 se scad :
puncte0 !ntre ;@ 3 ;: se scad 9
puncte0 !ntre ;= 3 ;9 se scad ;
puncte0 !ntre 9@ 3 9: se scade 1
punct7 de ( 6+ !n sus nu se mai
opereaD modi>icri<
;69
7'2' PRE)ENTAREA
(ACTORULUI AN5IETATE 4! A
(A.ETELOR ABORDATE DE
CHESTIONAR
Pentru Cattett >actorul anKietate este
secundar repreDent#nd o particular
combinare a contribuiei a = >actori
primari6 con5tiina de sine Q97 >orLa
eulut C7 propensiunea paranoid L7
propensiunea spre culpabilitate ) si
tensiunea ergic Q:<
Pentru personologul american
anKietatea se re>er ( caracteristici
precum2 tensiunea interioar7
instabilitatea7 lipsa de !ncredere !n
sine7 reDer1a !n asumarea situaiilor
de risc7 temeri7 di>erite mani>estri
psihosomatice ampli>icate !n plan
subiecti1< +nKietatea di>er de
ne1rotism prin accentul pus !n acest
caD pe incapacitatea de adaptare (
situaii noi 5i rigiditatea
comportamentului<
,e asemenea7 modul de organiDare aP
celor dou Lumti !n >uncie de
>actorii primari este similar6 c#te :
itemi pentru Q97 9 itemi pentru C7 ;
itemP pentru L7 6 itemi pentru ) 5i =
itemi pentru Q:7 !n >uncie de
ponderea contribuiei >iecruia<
,aca ar >i s reluam semni>icaia
speci>ica a acestor contribuii pentru
condiia anKietii 1om accentua pe
urmtoarele aspecte speci>ice6
3 ,eD1oltarea con5tiinei de sine
Q9 indic gradul de moti1are
a<integrrii comportamentului !n Lurul
acceptrii 5i imaginii de sine
con5tient de>init7 clar 5i !n >uncie
de standardele sociale
acceptate< (n acest sens7 absenta
unei ast>el de integrri a
comportamentului este considerat
una dintre cauDele maLore ale
deD1oltrii anKietii< -ariaia notei 1a
Q9 poate >i legat 5i de
structurile caracteriale 5i deprinderile
acceptate !n plan social0
3 Hora eului7 sau capacitatea de
a controla 5i eKprima
;6:
tensiunile !ntr3o manier realist 5!
aprobat social7 inter1ine !n starea de
anKietate prin consecina incapacitii
unui eu slab7 incapabil de autocontrol7
care7 recurg#nd ( multiple aprri
duce I cre5terea tensiunii
subiecti1e0 o ipoteD suplimentar
porne5te de ( efectul unei tensiuni
puternice care poate conduce I
regres psihic 5i !mpiedica cre5terea
normal a >orei eu&ui0
Mai puin clar apare cauDa intern a
corelrii propensiunii
paranoide 1R cu an(ietatea, dar
se presupune de e(emplu, I
acest nivel relativ e(terior at
e(plicaiei psihologice7 c situaia
social di>icil indus de
comportamentele dominate de
tendina
paranoid are ca e>ect anKietatea7 cu
sensul c nesigurana
social paralel aprrii paranoide
conduce ( an(ietate:
,escripti17 >actorul @? repreDint
culpabilitatea anKioas
depresi1 5i poate repreDenta o
propensiune constituional spre
anKietate< (n >ormele eKtreme se
include !ntr3un sindrom care
combin depresia7 auto3
culpabi!iDarea 5i anKietatea7 sindrom
care poate >i !nt!lnit!n practica
psihiatric< Caracteristica central7
descris prin testul GC este
sentimentul lipsei de demnitate
personal7 anKietatea 5i depresia
!mpreun cu propensiunea spre
tot >elul de sentimente de
culpabiliDare0
Component important a anKietii7
tensiunea ergic Q:?
prin impulsuri acti1ate sau pro1ocate7
prin necesiti nesatis>cute
de orice t!p contribuie ia starea de
nelini5te< +st>ei7 de eKtnplu7
eKcitarea apetitului seKual7 ne1oia de
consideraie sau teama de o
situaie apar ca impulsuri legate de
sindromul anKietii< *i1elul
ridicat al tensiunii ergice se re>lect !n
pulsiunea spre agresi1itate7
tensiune7 iritabilitate7 ner1oDitate<
Cotele ridicate7 eKtreme7 !ncep#nd de
( nota standard , indic instalarea
anKietii< *i1elul 1@7 pentru o scal
!n 11 clase
;6=
standardiDate7 indic necesitatea unei
inter1enii terapeutice< *e1roDa7 ca
dimensiune distinct de anKietate7
conduce ( cre5terea cotei acesteia7
!n unele stri ne1rotice acute putem
!nt#lni cre5teri eKtreme ale anKietii0
!n general7 un ne1rotic 3 5i direct
proportional cu stabiliDarea ne1roDei7
poate a1ea note oscil#nd !ntre 8 5i C
!n termenii cotelor standard< ,e
asemenea7 ni1elul notei standard
di>ereniaD !ntre un diagnostic de
isterie de angoas sau ne1roD de
angoas Atrei s>erturi dintre bolna1i au
note peste 8] 5i de normaiitate dtrei
s>erturi dintre GnormaliG au note sub
8B< ,atele clinice indic 5i >aptul c7 !n
general7 >ormele de psihoD
antreneaD o ridicare a ni1elului de
anKietate7 nota >iind mai ridicat dec#t
( nevrotici, deci peste 7" #cest
tip de interpretri !3am !nt#lnit 5i
pentru scalele MMP(<
&e poate distinge !ntre anKietate
GnormalG7 c#nd starea psihic este
direct dependent de o situaie
eKistenial anKiogen7 5i anKietatea
patologic<
,intre componentele primare aie
anKietii7 Q9 si Q: sunt cel mai direct
legate 5i in>luenate de mediu7 iar C
are o important contribuie ereditar<
,e asemenea7 >actorii ) 5i L sunt cei
mai stabili< &ituaiile stresante
determin o mai puternic presiune a
pulsiun!lor7 Q: ? 5i tulbur un eu
imatur7 C3<
) not standard !ntre @ 5i 1 este
semni>icati1 pentru lipsa de moti1aie
general7 sau pentru starea de apatie<
!n acest sens7 de eKemplu7 reu5ita
5colar coreleaD cu anKietatea !n
Dona medie<
;66
6' TESTUL (ACTORULUI (
Hactorul H repreDint o dimensiune a
personalitii pe care Cattell reu5e5te
s o separe !n 199; de trstura de
supra>a intro3eKtra1ersie7 tratat
anterior ca o unitate< Pentru aduli
este7 !n ordine7 al 5aselea >actor
responsabil de 1arianta
comportamentului7 dar (
adolesceni 5i copii aparent este
>actorul cu cea mai eKtins
semni>icaie< Contribuia sa mare (
varianta comportamentului se
eKplic prin numrul mare de 1ariabile
pe care 1e a>ecteaD A91B<
Cattell preDint reDultatele mai multor
studii pri1ind direct >actorul H
sintetiDate sub >orma acelor 1ariabile
care contribuie mai mult ( acest
factor dec#t ( alii6 1esel 1s<
deprimat7 pesimist0 sociabil 1s< reinut0
energic7 cu mi5cri rapide 1s< lent7
plp#nd0 cu umor 5i spirit 1s<
>legmatic7 5ters0 1orbre 1s< taciturn7
introspecti10 mulumit7 placid 1s<
anKios7 se !ngriLoreaD7 incababil s
se releKeDe7 obsesional0 plin de
resurse7 original 1s< greoi !n a accepta
o situaie0 adaptabil 1s< legat de
obiceiuri7 rigid0 arat calm7 resemnare
1s< ni1el al dispoDiiei instabil0
!ncreDtor7 simpatetic7 deschis 1s<
suspicios7 !ngust7 gata s unelteasc<
,e asemenea7 alte 1ariabile asociate
care completeaD descrierea sunt6 nu
are tendin>a spre team7 entuDiast 5i
a>irmati17 centrat pe sine >r a >i 5i
egoist7 dur7 arat initiati1e social7
eKpresi1itate emoional deschis7
inteligent super>icial7 originalitate7
spune istorii interesante7 rapid !n plan
mental7 1rea s >ie picut7 cu tact7
dorina de a eKcela !5i eKprim
bucuria7 curios 5t a>irmati17 tandru7
1ede repede concluDiile de bun simt7 !i
place schimbarea7 !5i re1ine repede
din m#nie7 genul impulsi17 !i place s
se g#ndeasc ( distrae>i 5i reuniuni
5i plceri sociale
;68
similare< Polului negati1 i se adaug6
meditati17 gra17 anKios7 temtor7 timid7
uneori apar depresii eKtreme7
con5tiincios 5i scrupulos7 ticuri
ner1oase7 nu reu5e5te s[ re>uDe
cererile adulilor7 mi5cri corporale mai
pu>in largi7 lini5tit !n situaii de stres<
&tudii empirice au indicat asocierea
polului H3 cu polaritatea sociometric
5i succesul imediat !n grup7 dar 5i cu
per>ormante mai scDute pe termen
lung7 !ntr3o !ntreprindere care cere
serioDitate" 1 acela5i ni1el de
inteligent7 polul H? reu5e5te mai bine
!n realiDrile eKisteniale0 sunt date
indic#nd 5i o mai scDut propensiune
spre accidente !n conducerea
automobilului< Hactorul apare scDut
!n ne1roDe 5i !n maLoritatea bolilor
mentale cu eKcepia maniei 5i
psihopatiei unde apare neobi5nuit de
mare< ,e asemenea7 este ridicat !n
ocupaii ca cea de 1#nDtor7 atlei
pro>esioni5ti0 scDut ( mecanici,
electricieni, surori medicale"
%Kist o relati1 di>ereniere pe seKe7
ast>el aspectele care tin de 1eselie
sunt mai caracteristice pentru brbat7
dar comportamentul 1orbre 5i
gregar7 pentru >emei<
&tudiile empirice indic pentru
modelul >actorului H !n
comportamentele anormale o
combinare !n principal a anKietii7
depresiei7 tensiunii7 culpabilitii
obsesi1e 5i tendinei spre iDolare<
Pentru polul opus7 tabloul
simptomatologie se aseamn maniei
eu>orice6 presiunea de a 1orbi7
hipomania7 eu>oria7 Dborul ideati17
1i1acitatea7 suprareacti1itate<
,escripti1 A9;B7 esena >actorului H (
nivelul normalit>ii const !n >aptul c
di>ereniaD o inhibiie sobr prin
trirea pedepsei sau e5ecului7 ca
opus unei atitudini de tip Gtotul este
!n regul pe lumeG< +ceast inhibiie
general se datoreaD unei mai
ridicate inhibiii !n plan temperamental7
acti1rii !n special a ergului >ricii7
eKpunerii ( pedeaps 5t deprt1are7
sau tendinei de a accepta
;6C
scopuri mai !ndeprtate >at de care
e5ecul este o companie mai constant
dec#t !n situaia scopurilor scurt3
circuitate< ConcluDia lui Cattell este c
inter1ine at#t mediul di>icil c#t 5i
tendina indi1idului de a >ace acest
mediu 5i mai di>icil prin asumarea unor
scopuri 5i responsabiliti de termen
lung< Cercetrile indic 5i ca acele
culturi care sunt mai compleKe
preDint populaii de tip mai degrab
spre H? dec#> societile mai primiti1e
A99B<
6'!' DE(INIREA (ACTORULUI
(: MODALIT.I DE
STRUCTURARE A PROBEI: TIPUR=
DE SARCINI
'estul Hactorului H A9:B este un
instrument care7 printr3o combinare a
tehnicii reDol1rii de probleme 5i a
tehnicii proiecti1e !ncearc s
surprind mani>estarea >actorului H !n
sarcini reDoluti1e concrete 5i nu !n
urma autoe1alurii obi5nuite a
subiectului< (nterpretarea testului se
centreaD pe 6 dintre aspectele H
e1alu#nd msura !n care scorul total
este mai mic sau mai mare de3a
lungul etalonului<
-ariabilele !ndreptesc pentru notele
standard ridicate urmtorul tablou6 un
comportament optimist A1oios7 1esel7
binedispus7 r#de din toat inimaB0
natural 5i bucuros >at de toate
categoriile de oameni0 cu simul
umorului at#t !n ceea ce3i pri1e5te pe
alii c#t 5i pe sine >iind capabil s se
aprecieDe cu toate de>ectele 5i
calitile pe care 1e are0 adaptabil (
schimbri chiar !nt#mpltoare0
sociabil0 1i1acitatea !nelegerii 5i
tendina spre a trage rapid concluDii<
Comportamentul in1ers7 caracteristic
pentru notele standard scDute indic6
dispoDiie trist7 sumbr0 un mod
reinut 5i de>ensi1 de a interrela>iona0
serios 5i lipsit de umor0 conser1ator7
tine (
;69
micile sale obiceiuri0 solitar sau !n
grup >oarte restr#ns de oameni0 mai
lent !n !nelegere7 !n >ata unor situaii
sau probleme noi apro>undeaD mult
timp datele7 re>leKi1<
6'/' UTIUTATEA TESTULUI
Construit pentru a pune !n relie> 5i a
e1alua aceste 6 aspecte ale
comportamentului7 testul este orientat
spre msurarea a ceea ce am putea
numi Gtemperament de LocG7 !n
msura !n care chiar sarcinile lui sunt
netipice at#t pentru un test de
aptitudini c#t 5i pentru un test de
personalitate< &ubiecii care reu5esc
sunt capabili s se destind7 pot uita
de sine 5! de interesele lor angaL#ndu3
se !ntr3o acti1itate 5i de dragul
acesteia< +st>el de aduli
interreiationeaD u5or 5i cu plcere cu
copiii< (n1ers7 cei cu note scDute7
demonstreaD blocaLe 5i inhibiii7 mai
ales >at de tendina spre Loc<
Corelaia >actorului H cu inteligenta
este mic6 !n medie 79@ pentru copii 5i
<;@ pentru adul>i7 >actorul H
inter1enind mai mult ca o
disponibilitate de utiliDare adec1at a
inteligentei de care dispune persoana
A9=B<
&arcinile propriu3Dise sunt deci atipice
5i pentm un chestionar de
personalitate7 dar 5i pentru un test de
aptitudini< &ubiectul este in1itat s
lucreDe mereu ( modul ipotetic2 se
cere imaginarea unor lucruri
concrete care s-ar putea afla !n
spaiul unui desen dat7 >leKibilitatea !n
a gsi rapid c#t mai multe cu1inte
dup o anume regul7 completarea
unor aKe generale >igur#nd obiecte cu
sens0 realiDarea rapid a unor scurte
po1estiri !n cadruP unei reguli >iKe0
testul interpretrilor cu sens 5i c#t mai
1ariate a petei de cerneal< ,up cum
1edem7 sunt sarcini care cer
>leKibilitate7 originalitate7 elaborare 5i
>luiditatea soluiilor7 dar pentru a
e1alua nu o
;8@
aptitudine7 ci o dimensiune de
personalitate<
(n pbn atitudinai7 !n dimensiunea
eKprimat prin >actorul H se mani>est
!n a>ara lipsei de inhibiie !n >ata 1ieii
5i a semenilor7 deschiderea si
u5urina contandelor sociale7
atitudinea de u5urin !n >ata 1ieii<
;81
#' NOTE BIBLIOGRA(ICE
3 CiteiP "<4<7 19=87 Personality and
moti1ation< &tructure and
measurement7
World 4ooU Co<7 *eX SorU7 p< 1@
3 op< cit< p<:9
3 op< cit< p< ::
3 op< cit< p< 8@
3 op< cit< p< :9
3 &chults ,<7 19C=7 'heories o>
personality A(llrd editionB7 4rooUs I
Coole Publ<
Co<7 Paci>ic Gro1e7 p< ;;93;;=
3 op< cil< p< :=
3 op< cit< p< ;9
3 op< cit< p< 69
1@3op< cit< p< 8@
3 Catlell "<4<7 19897 Personality and
Mood by iuestionnaire7 Rassey 4ass
pubt<7 &an Hrancisco
3 Catteli "<4<7 %ber $<W<7 19817
Manuel dMapplication du lest 16 P<H<7
%d<
C<P<+<7 Paris
3 op< cit< p< C;8 3 C9:
3 &ternberg "<R<7 19C=7 $uman
+bilities0 +n in>ormation
processing
approach7 Hreeman and Co7 *eX
SorU
3 &ternberg "<R<7 199:7 %Kperimental
approaches to human intelligence7
%urop< Rourn< o> Psychological
+ssessment7 1@7 ;7 1=9 3 161
3 Catteli "<4<7 %ber $<W< op< cit<
18 3 $orrocUs R<%<7 19867 'he
Psychology o> adolescence A(-tti
editionB7
$oughton Mi>>lin Co<7 4oston7 p< =63=8
1C 3 Catteli "<4<7 Gruen W<7 19=97
'he personality >actor structure o> 11
3year3old
children in terms o> beha1ior rating
data7 Roum< o> Clinical Psychologyc7
;=6 3
;660 Catteli "<4<7 19=87 op< cit<0
Catteli "<4<7 Coan "<W<7 19=87
Personality
>actors in middle childhood as
re1ealed in parents ratings7 Child
,e1elopment7
;C7 :99 3 :=C0 Peterson ,<"<7 196=7
'he scope and generality o> 1erbally
de>ined personality >actors7
Psychological "e1ieX7 6;7 :C 3 =90
%ysencU $R<7
%asting G<7 %ysencU &< 4<7 198@7
Personality Measurement in Children6
+
;8;
dimensionai approach7 Rourn< o>
&pecial %ducation7 :7 ;61 3;6C
3 $orrocUs7 op< cit< p< =C
3 &ealy +<P<7 CartelP "<4<7 19667
+dolescent personality trends in
primary
>actors measured on the 16 P<H< and
the $&PQ iuestionnaires through age
11 to
;97 4rt>ish Rourn< o> &ocial and
Clinical Psychology7 =7 18; 31C:0
&chaie T<W<7
19667 Sear3byyear changes in
personality >rom siK to eighteen
years0
Multi1ariate 4eha1ioral "esearch (7
;99 39@=0 4locU M<&<7 196=7 'he
de1elopment o> personality >actors in
children and adolescents7 %ducational
and
Psychological Measurement7 ;=7 868
3 8C=
3 compilat din &elay I Cattell7 op< cit<
tabelul G'endine n personalitatea
adolescentului7 de ( )) I J6 ani!
3 op< cit<
3 $orrocUs7 op< cit< p< 69
3 op< cit< p< 68
3 +rnes L4<7 19667 Changes in
"orschach response throughout the
human li>e
span< Genetic Psychology
Monographs 8:7 C9 O 1;=
3 4ranson W<C7 19667 Central
orientations6 + &tudy o> beha1ior
organisation
>rom childhood to adolescence7 Child
,e1elopment 987 1;= 3 1==
3 4ronson W<C<7 198;7 'he "ole o>
enduring orientations to the
en1ironment
in personality de1elopment7 Genetic
Psychology Monographs7 C67 9 3 C@
3 Cattell "<4<7 4elo>>7 19667 Manuel
dMapplication du $&PQ7 %d< C<P<+<7
Paris
3 Porot +<7 Manuel alphabettiue de
psychiatrie7 Paris
3 Cattell "<6<7 196@7 Manuel pour
(Mapplication de iM%cheile dM+nKiete7
%d<
C<P<+<7 Paris
3 4enassy Chau>>ard C7 4enassy M<7
19=17 'est de Hactor H de "<4<Cattell7
%d< C<P<+<7 Paris
;89
VI
CHESTIONARE CONSTRUFFE DE
H;'E*SENCG 4! GRUPUL SU DE
CERCETARE
'imp de peste =@ de ani %ysencU
studiaD7 eKperimenteaD7 susine
modelul tri3dimensional al
personalitii6 eKtra1ersia7 ne1rotismui
5i psihotismul sunt dimensiunile
>undamentale care se organiDeaD
!ntr3o structur 5i mai general
denumita tipul de personalitate< -om
da un singur eKemplu pentru a >ace
mai clar semni>icaia acestei munci
de cercetare de o 1iat dedicat
demonstrrii baDei biologice a
psihismului7 3 dintre cele trei
dimensiuni considerate ca aKe ale
naturii umane7 eKtra1ersia 3intro1ersia
este cea mai larg acceptat !n
numeroase cercetri !ncep#nd cu
determinarea7 denumirea 5i de>inirea
caracteristicilor dimensiunii de ctre
Rung A1]< 'oate chestionarele de
personalitate importante cuprind
aceast dimensiune6 16 PH3ul Put
Cattell7 scala de intro1ersie social
din MMP17 chestionarele 5i listele de
adLecti1e 4ig Hi1e7 Chestionarul de
personalitate Maudsley 3MPl7
(n1entarul de personalitate %ysencU 3
%P(7 Chestionarul de personalitate
%ysencU 3 %PQ Aultimele trei creaii
succesi1e ale lui %ysencU 5i ale
echipei sale de cercetareB<
'oi autorii citai au !ncercat s
di>erenieDe conceperea intro1ersiei
sau eKtra1ersiet de ceea ce stabilise
5i preDentase
;8:
Rung7 in >iecare dintre aceste situaii7
>ie c autorul considera intro3
eKtra1esia ca proprietate biologic
dependent de eKcitaia 3 inhibiia
ner1oas 1a ni1el cortical7 >ie c este
conceput ca atitudine >ormat prin
!n1are7 mani>estrile
comportamentale 5i >actuale rm#n
cele descrise de Rung7 pe care 1e
regsim iuasiidentice !n toate tipurile
de coninuturi de itemi7 &tudii realiDate
5i sintetiDate de Maddi7 1986 A;B7
indic 5i c toate aceste scale
e1alueaD !n esen acela5i construct<
+m !nceput prin aceast a>irmaie
pentru c niciodat %ysencU nu a
recunoscut c teoria sa asupra
eKtra1ersiei 3intro1ersiei datoreaD
substantial lui Rung 5i7 pe de alt
parte7 a dedicat un numr
impresionant de studii 5i cercetri
eKperimentale7 !n marea lor maLoritate
de laborator7 pentru a determina
corelatele >iDiologice ale acestor trei
dimensiuni<
Pentru %ysencU7 19:8 A9B
personalitatea apare ca Gsuma total
a modelelor comportamentale
preDente sau poteniale ale
organismului7 a5a cum sunt
determinate de ereditate 5i mediu0 ea
are originea 5i se deD1olt prin
interaciunea >uncional a patru
sectoare principale !n care sunt
organiDate aceste patru mari modele
comportamentale6 sectorul cogniti1
AinteligentaB7 sectorul conati1
AcaracterulB7 sectorul a>ecti1
AtemperamentulB 5i sectorul somatic
AconstituiaBG<
!' CONCEP.IA LUI E*SENCG
ASUPRA PERSONALIT.II 4!
MSURRII ACESTEIA
Pentru %ysencU7 personalitatea este
structurat pe : ni1ele interrelationate6
1< 1a ni1el baDai sunt
comportamentele sau actele
;8=
mentale care apar singular7 ;<
urmeaD !n ierarhie deprinderile sau
actele mentale habituale7 9< ni1elul al
treilea !l repreDint trsturile de>inite
ca 5i corelaii !ntre comportamentele
hab>tuale Ao consistent obser1abil
!ntre deprinderi sau acte repetate ale
subiectuluiB7 :< ni1elul ultim7 cel mai
!nalt ca grad de generaliDare7 !l
repreDint tipul personalitii7 de>init
ca 5i corelaie a tr#sturiior sau
Gconstelaii obser1abile sau
sindroame de trc.#turiG
Cele patru ni1ele descripti1e
corespund celor : tipuri de >actori
deri1ai prin analiDa >actoria!< +naliDa
>actorials este pentru %ysencU metoda
>undamental prin care poate >i
studiat structura personalitii< G,ac
sarcina noastr este s >urniDm cel
puin o soluie pro1iDorie (
problema ta(onomiz#rii !n
psihologia personalitii7 atunci intrm
automat !n problema gsirii
dimensiunilor adec1ate ele
personalitii< (ar pentru a a1ea o
metod care s ne aLute !n gsirea
unei soluionri trebuie s ne
!ndreptm spre analiDa >actoriai7
pentru c7 !n ciuda di>icultilor
recunoscute 5i a slbiciunilor acestei
metode7 nu eKist7 !n stadiul actual al
cunoa5terii7 1reo alt metod care s
ne poat aLuta !n aceast cutareG
A:B<
,in perspecti1a analiDei >actoriale7
tipul de personalitate corespunde unui
>actor general7 trstura corespunde
unui >actor de grup7 deprinderile sau
rspunsurile habituale corespund
>actorilor speci>ici7 iar rspunsul
speci>ic corespunde unui >actor de
eroare<
'rsturile sau dimensiunile primare
ale personalitii7 ast>el de>inite
operational sunt deci conceptualiDate
de %ysencU ca un continuum
dimensional7 de3a lungul cruia putem
a>irma c uneie persoane sunt mai
aproape de o eKtrem7 altele de
cealalt7 altele se a>l !n di>erite poDiii
pe acest continuum<
;86
+ de>ini dimensiunea de personalitate
doar prin analiDa >actorial[ este
insu>icient0 a te baDa doar pe
chestionare sau e1aluri sau
auotoe1aluri ale comportamentului
!nseamn s[ depinDi de date
Gsubiecti1eG< %ysencU este 5i un
eKperiementalist7 care propune 5i
utiliDeaD o multitudine de msuri
eKperimentale prin care s e1ite
subiecti1itatea<
Cercettorul 5i diagnosticianul
personalitii trebuie s utiliDeDe o
1arietate de surse pentru a produce
msurtori sigure 5i obiecti1e ale
comportamentului uman6 Gs lucreDi !n
domeniul personalitii !nseamn s#
nu te restr#ngi !ntr3un sector mic7 ci
trebuie s !mbri5eDi personalitatea
!n toate aspectele ei< ,octrina
Gpersonalitii !ntregiG pare s >ie !n
!ntregime Lusti>icat !n msura !n care
abordri pariale sunt capabile s
conduc doar 1a !nelegeri pariale<
Cercettorii trebuie s se baDeDe c#t
de larg posibil pe toate tipurile de
in>ormaii >actuale sau obiecti1e7
incluD#nd e1aluri7 auto3e1aluri7 teste
obiecti1e de comportament7 estimri
>iDice7 ale sistemului autonom sau a
altor msurtori >iDiologice7 in>ormaii
biogra>ice 5i alte in>ormaii
anamnestice7 care pot >i utiliDate
pentru a spriLini sau respinge ipoteDele
in1estigateG A%ysencU7 19=9 A=B<
(n 19687 !n lucrarea 'he 4iological
4asis o> Personality A6B7 %ysencU
subliniaD baDa ereditar substanial
a personalitii< !n 19867 !n 'he
Measurements o> Personality7 a>irm
A8B6 GPersonalitatea este determinat
!n mare msur de genele persoanei0
aceasta este ceea ce a produs
aranLamentul accidental al genelor
parentale 5i de5i mediul poate >ace
ce1a pentru a redresa echilibrul
in>luenta sa este se1er limitat<
Personalitatea este !n Gaceea5i barcG
cu inteligenta0 pentru ambele
in>luentele genetice sunt deosebit de
puternice 5i rolul mediului !n
maLoritatea
;88
cazurilor e redus I a efectua
u5oare schimbri 5i poate un >el de
G!n1eli5G<
(poteDa pe care %ysencU !ncearc s
o probeDe printr3o multitudine de
eKperimente de laborator leag
tipurile psihologice de ni1elele de
acti1itate ale di>eritelor pr>i ale
creierului< !nc din 1968 %ysencU
sugera c intro1ersia este in>luenat
de sistemul reticular acti1ator
ascendent7 ne1ro>ismul este in>luenat
de stimularea sistemului limbic
cranian Aariile hipocamp 3 amigdat
3hipocampB<
!n 19867 a>irmaiile sunt reiuate 5i
!nsoite de date eKperimentale6
eKtra1ersra este legat de sistemul
acti1ator ascendent care acioneaD
ca un mecanism de acti1are con>rolat
de corteK0 ne1rotismul este legat de
sistemul limbic 5i acti1area emoiilor
( nivelul sistemului nervos
automat care regleaz mu5chii
neteDi 5i glandele0 psihotismul este
legat de sistemul hormonal androgin7
de glandele endocrine responsabile
de deD1oltarea 5i meninerea
caracteristicilor masculine<
CauDalitatea genetic este mediat
deci de aspectele >iDiologice7
neurologice 5i hormonale ale
organismului persoanei< CauDele
ereditare apar ast>el ca
GpredispoDanteG7 de>inind tendine de
reacii naturale care >ac ca organismul
s simt7 perceap7 s rspund
stimulrii mediului prin anumite
modaliti speci>ice<
Comportamentul obser1abil este Go
>uncie a di>erentelor constituionale !n
interaciune cu mediul0 aceast
interaciune d na5tere ( diferente
descriptive, care tin de fenotip !n
eKtra1ersie 3intro1ersie 5i care se pot
ceP mat bine msura !n termenii unor
chestionare precum %PQG ACB<
"e>eritor ( diferena !ntre probele
de laborator 5i rspunsul
subiectului ( itemii
chestionarului
;8C
%ysencU continu6 G+ceast
di>ereniere !ntre teste de laborator si
chestionare7 str#ns legat de
aspectele genotipe 5i7 respecti17
>enotipe ale personalitii7 nu este
desigur una absolutG<
%Kist deci di>erente indi1iduale ce se
pot identi>ica ( nivelul trsturilor si
tipului 5i care permit descrierea
personalitii0 si eKist 5i posibilitatea
de a gsi eKplicaii legate de cauDele
acestor di>erente indi1iduale7 in acest
sistem conceptual7 conceptele !nse5i
Loac roiul de piloni ai modelului7
respecti1 permit reducerea numrului
teoretic in>init de e1enimente
eKisteniale7 de >apte psihice7 de
comportamente reale7 ( un numr
mic de 1ariabile care sunt legate !ntre
ele prin reguli 5i legi< +ceste concepte
si legturile legice permit
cercettorului sau diagnosticianului s
>ac predictia comportamentului<
Consider#nd 1aliditatea de construct
ca tipul >undamental de 1alidare7 !ntr3o
recent preDentare A199= A9B7 %ysencU
sintetiDeaD cerinele eseniale pentru
stabilirea unei adec1ate 1aliditi de
construct pentru conceptele
personalitii< +ceste cerine implic
combinarea studiilor de7 tip
corelational3statist!c cu cele de tip
eKperimental ast>el6 1< pornind de ia
modelul teoretic al conceptului0 ;7 se
construiesc item_ chestionarului pe
baDa comportamentelor tipice7
congruenta acestor sca>e de itemr
stabiiindu3se prin analiD >actorial0 9<
constructul >actorial este eKaminat
apoi prin conLuncia dintre deduciile
teoretice si testarea eKperimental< !n
aceast testare chestionarul
repreDint conceptul Ade eKemplu7
pentru dimensiunea 2 conceptul de
eKtra1ersie ast>el de deducii pot >i6
toleranta 1a durere7 toleranta (
deprivare senzorial7 condiionarea7
distragerea ateniei7 pre>erina pentru
Ludeci baDate pe intensitatea
stimululuiB0 :< se stabilesc predict_
distale !n c#mpul social Ade eKemplu
pentru
;89
eKtra1ersie6 >rec1enta di1orului7
schimbri ale locului de munc7
pre>erine pro>esionale7 pre>erina de a
descoperi 1s< !n1a prin receptare7
comportamentul antisocial]0 =< se
caut antecedente distale7 !n special
>actori genetici0 6< se caut7 pornind
de ( 9determinarea genetic
puternic7 intermediari biologici Ade
eKemplu7 pentru eKtra1ersie7 sistemul
de acti1areB0 8< se testeaD
eKperimental deduciile ce se pot >ace
pornind de ( teoria activrii Ade
eKemplu7 di>erentele %%G7 %,"7 etc<B0
C7 se re1iDuie5te !ntregul sistem prin
alturarea antecedenLilor distalP 5i
proKimalP7 a teoriei 5i msurtorilor7 se
consider distal i proKimal
descoperirile7 cu scopul de a !mbogi
re>eauna nomologic respecti1<
/' CEI TREI SUPER(ACTORI Al
PERSONALIT.II3 CON.INUTURI
6! CERCETRI E5PERIMENTALE
%Ktra1ersia7 denumit si eKtra1ersie 3
intro1ersie7 se de>ine5te !n principal
prin intercorelat_le dintre trsturile
de a>irmare7 sociabilitate7 energie de
1iat 5i dominant< ,escrierile care
sunt date de obicei pri1ind
comportamentul intro1ert 5l7 respecti17
eKtro1ert7 repreDint situaii
iuasieKtreme< %ysencU 1e denume5te
eKtreme GidealiDate ale unui
con$nuum pe care oamenii reali se
pot situa ( un grad mai !nalt sau
mai scDutG A1@B< ,e asemenea7
insist pe >aptul c aceste descrieri
sunt eKpresii >enotipe aee
personalitii7 comportamentale nu
constituionale7 genotipe7
!n plan descripti17 %ysencU preDint
iMntro1ertul ast>el0 G<<<Rntro1er>ul
preDint o tendin de a deD1olta
simptome de anKietate 5! depresie7 si
este caracteriDat de tendine
obsesionale7
;C@
apatie7 su>er de o labilitate a
sistemului automat< ,up propriile lor
a>irmaii7 sentimentele 1e sunt cu
u5urin rnite7 sunt con5tieni de sine7
ner1o5i7 cu tendina spre sentimente
de in>erioritate7 dispoDiii a>ecti1e7
adesea au re1erii7 !n situaii sociale se
tin !n >undal7 su>er de lips de somn<
(n construcia lor corporal cre5terea
1ertical predomin asupra celei
oriDontale0 e>ortul de rspuns este
slab 5i acti1itatea colinesteraDelor este
!nalt< &ecreia sali1ar este inhibat<
(nteligenta este comparati1 !nalt7
1ocabularul eKcelent 5i tind s >ie
persisteni< (n general7 sunt limpeDi7
dar lenLi<<<*i1elul de aspiraie este
!nalt7 dar tind s35i subestimeDe
propria per>ormant< &unt mat
degrab rigiDi 5i preDint o 1ariabilitate
intrapersonala slab< Pre>erinele
estetice se !ndreapt spre un tip de
tablouri lini5tite7 de mod 1eche< !n
creaia estetic produc desene
compacte7 cu subiecte adesea
concrete< *u apreciaD prea mult
glumele7 !n special pe cele seKuale<
&crisul este distincti1G A1@]< G%Ktro1ertG
preDint o tentint spre a deD1olta
simptome de con1ersie isteric7 5i o
atitudine isteric >at de simptome<
Mai mult7 preDint o energie slab7
interese !nguste7 au un prost trecut
pro>esional7 sunt ipohondriei< ,up
propriile a>irmaii7 au o propensiune
spre accidente7 >rec1ent absenteaD
de ( munc datorit bolii7 au dureri
5i neplceri >iDice< !n construcia lor
corporal pre1aleaD cre5terea
oriDontal >at de cea 1ertical0 e>ortul
de rspuns este destul de bun iar
acti1itatea colin esteraDic scDut<
*i1elul de aspiraie este scDut7 dar
tind s35i suprae1alueDe
per>ormantele< *u sunt >oarte rigiDi 5i
preDint o mare 1ariabilitate
intrapersonala< Pre>erinele lor
estetice sunt pentru imagini colorate7
moderne< !n crea>ia estetic7 produc
un desen !mpr5tiat7 adesea cu
subiect abstract< +preciaD glumele7
mai ales pe cele cu subiect seKual<
;C1
+u un scris distincti1G A1;B<
!n plus7 %ysencU sugereaD c aceste
dou tipuri au cel puin o reiatie de
analogie cu di>erenierea mental a lui
Hreud7 ast>el !n caDul eKtra1ertului
pare s predomine id3ul ca
>ormaiune7 iar !n caDul intro1ertului7
supra3egoul<
*e1rotismul7 denumit 5i instabilitate
emoional7 e de>init de interreiatia
dintre trsturile de anKietate7
depresie7 scDut auto3apreciere7
timiditate< "eaciile emotionale
puternice ale instabililului inter>era cu
adaptarea sa slab7 conduc#ndu3i
spre reacii iraionale7 uneori rigide<
,ac este 1orba de un instabil
eKtro1ert7 nelini5tea 5i sensibilitatea
sunt pe prim pian7 de1ine eKc!tabil7
chiar agresi1< L cealalt eKtrem
reaciile emotionale sunt lente 5i
siabe7 tendina >iind de a35i relua
star
ea
inii
al
>oar
te
rep
ede
dup

acti
1are
a
emo
ion
al<
%
yse
ncU
des
crie
!n
lucrarea citat ne1roticul !n urmtorii
termeni A19B6 Gsoldatul ne1rotic7 !n
medie7 este o persoan de>ecti1
mental 5i corporal0 sub medie ca
inteligent7 1oin7 control emoionai7
acuitate senDorial 5t capacitate de a
se a>irma< %ste sugestibil7 lipsit de
persistent 5i lent !n g#ndire 5i
aciune7 nesociabil 5i tinde s reprime
>aptele neplcuteG<
Psihotismul este cea mai compleK
dimensiune7 de>init de interrelatiile
dintre trsturile de agresi1itate7
egocentrism7 comportament antisocial
5i lipsa de empatie< &e caracteriDeaD
prin tendin>a de produce tulburri7 a >i
solitar7 a arta cruDime7 a >i ostil
altora7 a pre>era lucruri ciudate 5i
neobi5nuite< L un pol apar
persoane care nu au nici o
consideraie >at de regulile sociale7
( cellalt7 cei !nalt socialiDai mai
ales
lega
t de
dre
pturi
le
altor
pers
oan
e<
,
escr
iere
a
dat
de
%ys
enc
U
pent
ru
pers
oana cu scor mare (
;C;
R
scala psihotism este A1:B6 G<<<psihoticii
sunt mai puin >lueni7 cu slabe
per>ormante !n acti1iti continui7
precum 5i ( desenul !n oglind7
preDint o oscilaie slab 1a testul de
in1ersare a perspecti1ei7 sunt slabi !n
urmrirea unui traseu cu un obiect
ascuit7 sunt mai indeci5i !n pri1ina
atitudinilor sociale7 preDint o
concentrare slaba7 au o memorie mai
slab7 tind s >ac mi5cri largi 5i3 s
supraestimeDe distantele 5i scorurile7
tind s citeasc mai !ncet7 s[ tapeDe
mai lent 5i s preDinte ni1ele de
aspiraie mult mai puin adaptate (
realitate!"
(n 19917 VucUerman sugereaD
!nlocuirea denumirii de psihotism prin
psihopatie A1=B<
%ysencU subliniaD c !nelesul
conceptelor se re>er (
comportamente integrate
normalit>ii psihice7 nu
simptomatologiei psihiatrice A16B6 Gne
ocupm de 1ariabile ale personalitii
subiacente comportamentelor care
de1in patologice doar !n caDurile
eKtremeG<
) serie de cercetri au >ost dedicate
criminalitii 5i modului cum cei doi7
respecti1 trei >actori inter1in
di>erentiator pentru personalitatea
delinc1ent >at de normal< &chema
bidimensional a eKplicrii
criminalitii o corela cu eKtra1ersia
!nalta 5i cu ne1rotismul !nalt !n sensul
subsociliDrii delinc1enilor mai ales
datorit gradului redus de
condit!onabilitate asociat cu
eKtra1ersia lor ridicata6 erau de>inii ca
incapabili s !n1ee roluri sociale 5i
comportamente de cooperare< .lterior7
!n 19887 prin schema tridimensional
a personalitii7 %ysencU introduce !n
ecuaie psihotismul di>eren>iind ast>el
!ntre delinc1eni care acioneaD !n
grup 5i care au ni1elul ridicat !n
special al eKtra1ersiei7 5i delinc1eni
care acioneaD mai mult solitar care
comit delicte 5i crime cu o agresi1itate
sau cruDime inutil7 a cror
;C9
ecuaie este dominat de ni1elul
ridicat al cetei de a treia dimensiuni7
deci de ponderea mare a
psihotismului !n modelul personalitii<
Cercetrile lui Wilson7 19C17 indic
!ns c nu eKist empiric o di>eren
!ntre modelele de condiionare
determinate pentru loturi de
delinc1eni si lotul de control< +cela5i
cercettor indic de asemenea c
eKtra1ersia7 a5a cum este e1aluat de
chestionarele %ysencU7 nu e un >actor
unitar< Pare a >i alctuit din dou
componente6 sociabilitatea 5i
impulsi1itatea< Prima component
re>lect o u5urin !n relaiile
interpresonale7 cu itemi precum6 plin
de 1iat7 1orbre7 lipsit de timiditate<
+ doua component7 impulsi1itatea7
include itemi precum6 acioneaD
dup impulsul momentului7 rapid7 nu
g#nde5te< Pn studiile pri1ind
criminalitatea 5i dimensiunea
eKtra1ersiei7 aspectul care inter1ine
di>eren>ialor pentru lotuP de delinc1eni
nu este sociabilitatea ci tocmai
impulsi1itatea AWilson7 19C1B prin
incapacitatea de a am#na7 prin lipsa
de rbdare<
.n alt studiu realiDat de Gray7 19&17
rote5te cele ; aKe ale >actorilor % 5i *
cu := grade 5i identi>ic doi >actori (
care cei anteriori contribuie
astfel2
1< >actorul anKietate7 cu aspectele de
stabil - e(trovert I o e(trem 5i
ne1rotic 3 intro1ert ( cealalt0 ;<
>actorul impulsi1itate7 cu eKtrema
stabil 3 intro1ert 1s< ne1rotic 3eKtro1ert<
+nKietatea apre legat !n plan
>iDiologic de un sistem de inhibiie
comportamental de susinere !n timp
de impulsi1itatea7 ast>el de>init7 este
legat de un sistem independent !nc
insu>icient in1estigat< +st>el
re!nterpret#nd teoria lui %ysencU7
consider c testele sale sunt
capabile s di>erenieDe loturile de
criminali de loturile de control<
Michael %ysencU7 199:7 abord#nd
modular anKietatea ca
;C:
trstur consider componentele
cogniti17 comportamental 5i
>iDiologic partial independente7
>iecare dintre ele >iind a>ectat de
>actori relati1 di>erii< ,in perspecti1
cogniti1 cele mai multe date de
cercetare s3au aKat pe sistemul
cogniti1 !n corelaie cu eKpresia
comportamental a anKietii7
determin#nd di>erente psihice !ntre
anKietatea mani>est 5i anKietatea
reprimat< +st>el a determinat c cei
cu un scor ridicat ( an(ietate
declarat sunt caracteriDai printr3o
1arietate de in>luente cogniti1e6
in>luente care >in de selecti1itatea
ateniei7 in>luente interpretati1e7
in>luente negati1e care >in de
memorie< 'oate aceste tipuri de
in>luente 1or a>ecta ni1elul de
anKietate !n sistemul cogniti1< !n
acela5i timp7 subiecii cu un scor
scDut ( an(ietate sub aspectul
comportamentului, dar cu scoruri
!nalte 1a aspectul deDirabilittii sociale
3 ceea ce !nseamn c !5i reprim
reaciile con>orm acestor tipuri de
cerine 37 preDint modele de in>luente
cogniti1e in1erse7 trstura anKietii
nein>luent#nd negati1 sistemul
cogniti1< ,e asemenea7 !n timp ce
primii raporteaD anKietate !n planul
tririi a>ecti1e7 dar >r modi>icri
>iDiologice sau comportamentale
semni>icati1e7 ceilali nu raportenaD
a>ecti1 anKietatea7 dar !n plan
>iDiologic apar ca eKtrem de anKio5i7
cu importante modi>icri 1egetati1e<
,e >apt7 dac ar >i s[ deosebim !ntre
categoria normalului neanKio5itB7
categoria anKio5ilor care35i triesc
starea a>ecti1 ca atare 5i categoria
celor care !5i controleaD strict
comportamentul prin reprimarea
reaciei con>orm deDirabilittii sociale
dar preDint importante modi>icri
>iDiologice7 cei din aceast ultim
categorie 5i care nu se consider
anKio5i sunt 1Dui de antura% I fel
de an(io5i ca cei ce35i
con5tientiDeaD anKietatea0 situaiile
anKiogene 1or >i ( fel de nefaste
am#ndurora A18B<
;C=
2' DATE PRIVIND INVENTARUL DE
PERSONALITATE E*SENCG C EP=
l CHESTIONARUL DE
PERSONALITATE E*SENCG + EPE
Primul chestionar din seria deD1oltat
de %ysencU este Maudsley MedicaP
Questionnaire A M<M<Q< 3 %ysencU7
19=;B care cuprinde o scala pentru
ne1rotism AemotionabiiitateB >ormat
din :@ de itemi< + urmat Maudsley
Personality (n1entory AM<P<i<
3%ysencU7 1 9=9B7 conin#nd scale
pentru msurarea ne1rotismului 5i a
eKtra1ersiei3intro1ersiei<
%ysencU Personality (n1entory d %<PR<
3 %ysencU I %ysencU7 196:] care
adaug o scal L 7 GminciunaG7 pentru
a msura disimularea a >ost a treia
prob realiDat !n dou 1ariante
paralele pentru a permite testarea
repetat a aceleia5i populaii< ,e
asemenea7 limbaLul itemilor este ce1a
mai puin pretenios cu scopul de a >i
accesibil i unor ni1ele mai puin
educate ale populaiei<
,intre modi>icrile semni>icati1e pe
care 1e aduce %P( este completa
independent a celor dou
dimensiuni7 eKtra1ersia si ne1rotismul
A!n MP( cele dou preDentau o
corelaie u5oaraB< ,esigur7 scalele din
MP( coreleaD puternic cu scalele
similare ale %P( 5i cu scalele
chestionarului care 1a urma7 %PQ7
ast>el c !n >ond cele trei chestionare
sunt echi1alente !n pri1ina e1alurii
celor dou dimensiuni<
(nterpretarea propriu3Dis# a scalelor
construite prin analiD >actorial#
!nseamn7 pentru %ysencU7 s se
mearg dincolo de statistic pentru a
se !ncerca conectarea dimensiunilor
at#t cu datele teoretice c#t 5i cu cete
eKperimentale de laborator<
"especti17 !n modul de a !nelege cei
doi >actori7 trebuie s se >ac
translarea de ia ni1elul
comportamental7 sau >enotip7 ( cel
;C6
constitutional2temperemental7 sau
genotip< !n acest sens7 introduce 5i
modelul bidimensional ai
temperamentului7 !n care 1ariaia
comportamentului se eKprim prin
intersecia intro1ersiei cu instabilitatea
emoional< +st>el7 a1em urmtoarele
structuri posibile7 denumite de
%ysencU prin clasicii termeni pentru
temperamente6 1 <structura
temperamentului coleric7 care 1ariaD
!n >uncie &e gradul de mani>estare al
instabilitii emotionale Ane1rotismB 5i
al eKtra1ersiei7 5i cuprinde
caracteristici gradate de ( sensibil,
nelini5tit7 agresi17 eKcitabiP spre
schimbtor7 impulsi17 optimist7 acti10
;<structura temperamental
sang1inic7 care 1ariaD !n >uncie de
gradul de mani>estare al eKtra1ersiei
5i al stabilitii emotionale 5i preDint
caracteristici gradate de ia sociabil7
deschis7 1orbre7 reacti1 spre plin de
1iat7 >r griLi7 conductor0 9<structura
temperamentului >legmatic7 care
1ariaD !n >uncie de gradul de
mani>estare al stabilitii emotionale 5i
al intro1ersiei7 descriptibil prin
caracteristici de ( calm, mereu
temperat7 de !ncredere7 controlat spre
pa5nic7 re>leKi17 griLuliu7 pasi10
/<structura temperamentului
melancolic care 1ariaD !n >uncie de
gradul de mani>estare al intro1ersiei 5i
al instabilitii emotionale7 descriptibil
prin trsturi de ( lini5tit7 nesociabil7
reDer1at7 pesimist7 spre sobru7 rigid7
anKios7 plin de toane2dispoDiii labile<
&cala de minciun conine 9 itemt
care a>irm comportamente sociale
deDirabile7 dar pe care marea
maLoritate a populaiei 1e !ncalc
>rec1ent !n comportamentul in>ormai<
'eoretic7 cu c#t tendina spre
disimulare este mai mare7 cu at#t
subiectul 1a alege rspunsuri care
a>irma respectarea !ntocmai a
conduitelor deDirabile >ormal< &cala a
>ost studiat prin cercetri detaliate
A%ysencU7 198@7 %ysencU7 *ias7
Michaelis7 1981B care au
;C8
demonstrat unitatea ei >actorial#< Pe
de alt parte7 de5i se (nteniona s
e1alueDe gradul de disimulare7 s3a
descoperit c msoar un >actor stabil
de personalitate care ar putea denota
un anume grad de nai1itate sociala
A1CB<
Manipul#nd scorurile scalei L prin
1arierea condiiilor eKperimentale de
( motivaie pentru disimulare (
situaia lipsei acestei moti1aii7
%ysencU 5i Michaelis descoper c
atunci c#nd scorurile sunt Loase7 ceea
ce !nseamn c subiectul nu
disimuleaD 5i logic testul ar trebui s
aibe o scDut >idelitate7 empiric nu
apar ast>el de ni1ele scDute 5i7
in1ers7 nu apare o cre5tere a >idelitii
!n situaii de crescut disimulare< Mai
mult7 determin 5i c dac nu eKist
condiii care s predispun subiecii
spre disimulare corelaiile dintre
scalele * 5i L de1in >oarte mici7 chiar
dispar7 ast>el c scala L poate >i
utiliDat pentru a msura acel >actor
nedeterminat ce inter1ine in>luen#nd
rspunsul subiectiui 5i care ar putea >i
de eKemplu nai1itatea7 capacitatea
redus de con5tientiDare7 rigiditatea
mental<
in1ers7 c#nd situaia e de a5a natur
!nc#t disimularea intr !n ecuaie7
corelaia dintre * 5i L este relati1
mare7 scala poate >i utiliDat pentru a
e1alua gradul de disimulare< ,e
obicei7 !ntr3un ast>el de lot de subieci7
=p din scorurile !nalte ar indica
eliminarea acelor subieci7 respecti1
neinterpretarea scorurilor< ,e >apt7
este necesar s se ia !n consideraie
at#t >actorul 1#rst c#t 5i ni1elul
general al scorului populaiei
respecti1e0 scala L descre5te cu
1#rsta ia copii7 5! cre5te cu 1#rsta (
aduli<
!n acela5i timp7 se noteaD o cre5tere
a scalei L ( copii mici, !n condiii
care nu suspecteaD disimularea7
cre5tere datorat tocmai unui anume
grad de nai1itate mai mare 5i unei
capaciti mai reduse de introspecie
A19B<
;CC
%ysencU Personality Questionnaire
A%PQ 3%ysencU I %ysencU7 198=B7
introduce o nou 1ariabil7 denumita
psihotism7 P< 'ermenul7 luat din
psihiatrie7 nu implic 5i c scala nu se
>olose5te pentru msurarea unei
dimensiuni normale a personalitii
preDent !n 1ariate grade ( toi
oamenii A;@B< ,oar ( o foarte mic
proporie de oameni cu un ni1el !nalt
de psihotism este posibil s[ se
deD1olte o psihoDa !n cursul 1ieii<
'ermenul echi1alent pentru
psihotism este, I =>sencB,
duritate *tough-mindedness. 5i
este prima dat >olosit !n lucrarea 'he
psychology o> Polities7 19=: A;1B7 cu
re>erin ( un set de atitudini care
nu sunt legate de a(a radicalism -
conservatorism, dar se opun unor
atitudini care implic sensibilitate Ji
consideraie< %mpiric7 %ysencU
determin o co1ar!ere !nalt !ntre
scorurile ridicate ( scala P 5i
scorurile ridicate Pa scala de duritate
!n atitudini A;;B<
%ysencU consider7 eKtrapol#nd
datele din cercetri anterioare pri1ind
psihotismul, ca schizofrenia este
I un capt eKtrem al dimensiunii P7
care include de asemenea7 ( nivele
!nalte7 criminalitate7 psihopatie 5i
tulburri de tip maniaco3depresi1<
(temii scalei conin caracteristici
determinate ( indivizi cu
comportament antisocial7 respecti1
!n primul r#nd trsturi antisociale7
impulsi1e7 sadice 5i de noncon>orm
ism7 iar !n al doilea r#nd idea>ie de tip
paranoid 5i anhedonia< .n studiu
asupra scalei realiDeaD 5i o sinteD a
datelor de cercetare de dup anii 9@
A;9B care au demonstrat scoruri
ridicate I persoane cu o conduit
antisocial7 care consum drog73
delinc1eni7 criminali7 !n situaia unor
comportamente 1iolente7 a pre>erinte!
pentru 1iolent !n >ilme7 a unor practici
seKuale insecure7 a unor practici
seKuale sadomasochiste7 a
comportamentului 5i ideaiei suicidale7
5i chiar !n situa>ia unor deprinderi
srace de studiu< Mai mult7 unele date
indic c loturile de schiDo>reni 5i
psihotici nu au scoruri at#t de
;C9
!nalte ca subiecii antisociali7 de5i sunt
mat !nalte ca maLoritatea loturilor de
control< +st>el sunt 1oci7 precum
VucUerman7 19C9 A;:B7 care consider
c testul nu msoar eKact ceea ce
denume5te prin psihotism< %ysencU7
199; A;=B7 rspunde acestor critici !n
a>ara unor date de cercetare prin
>aptul c scorurile schiDo>renilor sunt
cobor#te datorit con>uDiei mentale 5i
a lipsei de candoare0 acasta din urm
e1ideniat mai ales prin scorurile
!nalte ( scala 1 MMPI" #duce
date de laborator cu valoare de
prob indirect7 pentru a accentua
>aptul c subiecii psihotici di>er de
subiecii normali printr3un numr de
caracteristici asemntoare celor prin
care subiecii cu scor !nalt P7 di>er de
cei cu scor P scDut<
,atele de cercetare indic di>erente
interseKuale pentru scalele * 5i P6
ast>el6 bieii preDint scoruri medii
mai !nalte dec#t media pentru
populaia >eminin 1a scala P7
probabil 5i datorita a doi contributori
asociai traditional atributelor
masculiniti7 respecti1 agresi1itatea
5i ostilitatea0 iar >etele au scoruri mai
!nalte 1a scalele * 5i L< &3
construit 5i o 1ariant a %PQ pentru
copii7 de ( , )a )+ ani,
determinrile normati1e prelucr#ndu3
se separat7 pe loturi de biei si >ete<
h 19C= apare o 1ariant re1iDuit a
scalei de psihotism A;6B<
!n 1999 A;8B !ntr3un studiu amplu
pri1ind creati1itatea ca produs al
personalitii7 dar 5t ca trstur sau
stil creati1 5i comportament orientat
spre realiDare7 %ysencU grupeaD trei
tipuri de 1ariabile care inter1in
in>luen#nd producia creati16 1
<1ariabile cogniti1e Ainteligenta7
cuno5tiintele7 deprinderile tehnice sau
talentul speci>icB0 ;<1ariabiie de mediu
A>actori politici 5i religio5i7 >actori
culturali7 >actori socio3economici 5i
educaionaliB0 5i 9< 1ariabile propriu3
Dise ale personalitii Amoti1aia
intern7 !ncrederea7 noncon>ormismul
5i originalitateaB< &tilul cogniti17
conceput prin paradigma asociati1
;9@
A;CB7 apare ca un produs al unui
gradient asociati1 liber7 care permite
realiDarea !n plan mental a unor
asociaii !ndeprtate ce in>lueneaD
procesul de reDol1are 2 descoperire de
probleme< +ceste asociai libere sunt
!n aceea5i msur caracteristice si
psihotismului0 de eKemplu !n
schiDo>renii 5i !n psihoDele >uncionale<
,eosebirea ar consta !n modul cum
inter1ine instana critic7 logic !n
amendarea acestor produse6 !n timp
ce acest tip de procese suprainciuDi1e
permit indi1idului creati1 s utiliDeDe
asociaii !ndeprtate !ntr3un mod
constructi17 psihoticul este cople5it de
acest tip de g#ndire nemaiput#nd s[
1e trateDe !ntr3un mod critic< +ceste
aspecte !l >ac pe %ysencU s trateDe
creati1itatea ca !nrudit cu trstura
de psihotism< %Kperimente !n cadrul
teoriilor !n1rii au demosntrat
A%ysencU7 1999 A;9B c at#t psihoticii
c#t 5i creati1ii preDint A!n di>erite
etape ale procersului creati1B procese
de asociere suprainduDi1[ ce sunt
posibile prin >uncionarea speci>ic a
unor procese caracteristice de
ancorare negati17 inhibiie latent 5i
un grad scDut de acti1are cortical<
%ysencU consider c numai o
aborare con1ergent a datelor din
teoriile asupra personalitii7 din
cercetrie eKperimentale 5! cele
pri1ind !n1area !i poate permite s
dep5easc o 1iDiune strict
descripti1< !ntre geniu 5i nebunie7
di>erentele apar !n termeni de
gradientP A9@B<
-arianta rom#neasc a testului %PQ a
>ost eKperimentat !n 199@ de 4aban7
,ere1enco7 %ysencU A;8B7 sub >orma
unui chestionar de 89 de !temi< &3au
determinat datele statistice 5i
normati1e Amedia 5i abaterea
standard pentru ceie : scale ale
testuluiB di>ereniate pe lot de brbai
A:6= subieciB 5i lot de >emei A=:9B<
;91
7' NOTE BIBLIOGRA(ICE
3 1eDi nota 9=7 cap< Probleme de
construcie a chestionarelor de
personalitate
3 &inger 17 Loomis M<7 19C=7 'he
&inger3Loomis (n1entory o>
Personality7
C<P<P<7 Pab +lto7 p< 11 <
9 3 %ysencU $<R<7 19:87
,imensions o> Personality7 "outiedge
and Tegan7
London7 p<;=
3 %ysencU $R<7 19=;7 'he scienti>ic
study o> personality7 "outiedge I
Tegan7
London7 p<:;
3 %ysencU $R<7 19=97 'he structure o>
human personality7 Wiley7 *eX SorU7
p< 919
3 %ysencU $R<7 19687 'he 4iological
4asis o> personality7 Charles C
'homas7
&pring>ield (L
^ %ysencU $R<7 198=7 'he
Measurement o> Personality7
"outiedge I Tegan7
London
3 %ysencU $R<7 %ysencU &343G<7 198=7
Manual o> the %ysencU
Personality Questionnaire7 .ni1< o>
London Press7 London7 p<l 1
3 %ysencU $R<7 199=7 Construct
1alidity o> eKperimental studies o>
personality7
%urop< Rourn7 o> Persychological
+ssessment7 117 supP< 17 p<;8
3 op< cit<
3 op< cit< ;:6 3 ;:9
1;3op< cit< ;:8
19 3 op< cit< ;6@
1:3op< cit< p< ;18
1= ^ VucUerman7 1991
163op< cit7 198=7 p< 11
), - =>sencB M"C", )99H, Frait
an(iet>2 # modular approach, a
VII- conferina
a %+PP7 Proceedings7 p 6@ 3 61
1C3op< cit< 198=7 p<l:
193op< cit< p< 91=
3 op< cit< p< =
^ %ysencU $R<7 19=:7 'he psychology
o> politics7 "outiedge I Tegan7
London
3 op< cit< p<6
;9;
3 Chapman R<P<7 Chapman L<R<7
TXapil '<"<7 199:7 ,oes the %ysencU
Psycho>icism scale predict psychosisg
+ ten year longitudinal study7
Personality
and (ndi1idual ,i>>erences7 187 97 969
3 98=
3 VucUerman M<7 19C97
Personality and the third
dimension6 a
psychobiological approach7
Personality and (ndi1idual ,i>>erences7
1@7 991 3
:1C
3 %ysencU $<R<7 199;7 'he de>inition
and measurement o> psychoticism<
Personality and (ndi1idual ,i>>erences7
197 8=8 3 8C=
3 %ysencU &<4<G<7 %ysencU $R<7 4arret
P<7 '9C=7 + re1ised 1ersion o> the
psychoticism scale< Personality and
(ndi1idual di>>erences7 87 ;1 3 ;9
3 %ysencU $R<7 199=7 Creati1ity as a
product o> intelligence and personality7
!n &alo>sUe ,<$<7 Veidner M< A%dsB7
(nternational $andbooU o> Personality
and
(ntelligence7 Plenum7 *eX SorU7 ;91 3
;:=
3 op< cit<7 p<;9C
3 %ysencU $<R<7P 9997 Creati1ity and
Personality6 a theoretical perspecti1e7
!n
Psychological (niuiry7 :7 1:8 3 ;:6
3 op< cit<7p<;::
3 4aban +<7 ,ere1enco P<7 tysencU
&<4<G<7 199@7 'estul %PQ7 "e1ista de
psihologie7 17 983 :=
;99
VII
INDICATORUL DE TIPOLOGIE
M*ERS+BRIGGS
PRMND STILURILE APRECIATIVE C
M'B'T'I':
(ORMELE G 0 (
(ndicatorul de tip Myers34riggs este
un instrument de e1aluare a
personalitii legat de psihologia
analitic a lui C<GRung< Cercetrile
celor dou autoare7 T<4riggs 5i
(<4riggs3Myers7 au pornit din anii ;@
de ( teoria %ungian a tipurilor
psihologice publicat !n
Psychologische 'ypen7 19;1<
(ndicatorul de tip Myers34riggs7 M4'(7
a >ost publicat !n 196; AMyersB< *u era
primul instrument construit pe baDa
teoriei Lungienne7 >iind precedat !n
19:; de proba GW7 sau Gray
Wheelrights Rungian 'ype &ur1ey
publicat de Wheelright7 Wheelright 5i
4uehler A1B<
'estul M4'( este larg >olosit at#t !n
cercetare c#t 5i !n psihologia aplicat<
M4'( este publicat sub trei >orme A;B6
Horma H A166 itemiB7 >orma G A1;6
itemB 5i o >orm abre1iat pentru auto3
e1aluare7 >orma +- A=@ itemiB<
Hormele complete7 H 5i G conin at#t
itemi care e1alueaD propriu3Dis tipul7
c#t si itemi de cercetare< $ernii de
e1aluare a tipului sunt aproape
identici pentru H 5i G7 dar !n 1arianta
G sunt rearanLati ast>el ca acei itemi
care au o 1aliditate
;9:
predicti1[ maKim s[ apar (
!nceput7 cresc#nd ast>el posibilitatea
ca subiectul care nu aLunge s
termine chestionarul s rspund
totu5i ( itemii cei mai pertineni<
Horma G este 1arianta standard a
M4'(7 iar >orma H este recomandat
pentru consiliere sau cercetare7 c#nd
psihologul dore5te s[ discute cu
subiectul problematica !n detaliu<
Cercetrile curente se realiDeaD mai
ales cu aLutorul >ormei H pe loturi de
subieci deosebii prin ni1elele de
per>ormant7 sau loturi de subieci cu
di>iculti !n plan emotional7 social ori
>iDic<
'estul nu are timp limit7 dar se
recomnd anumite precauii !n >uncie
de tipurile de subieci care 1or lucra (
test !n msura !n care7 de eKemplu6
3 tipurile intro1erte vor fi atente
mai ales I aspectul de
intimitate al unor itemi:
3 tipurile rationale7 dominate de
g#ndire7 1or >i sceptice7 pentru
c scepticismul este un aspect
semni>icati1 pentru g#ndire
AreDistenta ( prob poate >i dep5it
prin !ncuraLri de >elul
Ga5teptai 5i 1ei 1edeaGB0
3 tipurile intuiti1e 1or a1ea ne1oia
s !neleag bene>iciile
posibile 5i se 1or simi >rustrai mai
ales de necesitatea de a alege
!ntre a!emati1e Apentru ei toate
posibilitile sunt interesanteB0
tipurile a>ecti1e pot >i uneori mai
interesate de a >ace plcere
eKaminatorului dec#t s rspund prin
propriile pre>erine0
tipurile senDoriale 1or dori s 5tie dac
in>ormaia 1a a1ea o
1aloare practic<
&e recomand ca eKaminatorul s
acorde atenie particularitilor acestor
tipuri mai ales dac apar
comportamente de reDistenta7
!ncerc#nd s creeDe o atmos>er
propice pentru >iecare dintre subieci3
+ceste aspecte sunt subliniate pentru
ca
;9=
itemii testului sunt transpareni iar
rspunsurile pot >i >alsi>icate< +utorii
testului acord important deosebit
capacitii eKaminatorului de a
mobiliDa pe >iecare dintre subieci7
con>orm psihologiei sale7 ( a
rspunde deschis< (n acest sens7 de
eKemplu7 se recomand ca !n
instructaLul initial s i se preciDeDe clar
subiectului c nu este 1orba despre
un test !n sensul curent de prob7 ci
de un indicator tipologic<
!' PRE)ENTAREA CELOR !#
STRUCTURI TIPOLOGICE
Cele )- structuri tipologice
descrise prin testul M";"F"I, se
constituie I intersecia dintre dou
dimensiuni< ,imensiunea intro1er=ie 3
eKtra1ersie !neleas ca o orientare
>undamental a psihismului care se
mani>est complementar ( nivelul
ceior dou instante complementre6
con5tientul 5i incon5tientul abisal< +
doua dimensiune tine de modul
dominant de a intra !n relaie cu
in>ormaia7 modalitatea logic3rational7
opus celei iraionale< +ceast ultim
modalitate este denumit de autorii
testului Gpercepti1G cu sensul c
in>ormaia este recepionat de
subiect >r ca s o 5i prelucreDe
rational7 s o GLudece!" 1 nivelul
modalitii rationale intr !n aciune
dou >uncii cogniti1e opuse6
g#ndirea7 >uncia care atribuie7 5i
a>ecti1itatea7 sau !n termeni Lungieni7
simirea7 >uncia care d 1aloare<
Modalitatatea iraional sau
percepti1 se mani>est prin >uncia
senDorial7 care in>ormeaD despre
eKistenta unor aspecte ale realului
>r a >ace in>erene sau atribuiri 5i7
opus ei7 >uncia intuiiei7 care aduce
in>ormaii care nu sunt nici reDultatul
unor in>erene7 dar nici al unei
cunoa5teri senDoriale0 >uncia intuiiei
inter1ine mai ales prin
;96
aportul procesualit[tii incon5tiente A9B<
.n alt speci>ic al teoriei analitice este
>uncionarea complementar 5! !n
opoDiie at#t a celor patru tipuri de
procese denumite anterior senDaiec
intuiie7 g#ndire logic 5i simire7 c#t 5i
a eKtra1ersie! 5i intro1ersiei ca
modaliti a>itudinale de raportare (
e(terior" #stfel, de e(emplu, unui
con5tient dominant eKtro1ert !i
corespunde un mod de orientare
intro1ert al incon5tientului0 unui
con5tient care pre>er >uncia g#ndirii
ca instrument principal de cunoa5tere7
!i corespunde 5i i se opune un
incon5tient care >uncioneaD
dominant prin a>ecti1itate0 iar celelalte
>uncii iraionale 1or putea >i prin
eKersare ontogenetic# 5i di>ereniere
apropriate con5tin>e!< (n bun msur
progresul7 e1oluia psihic7 !nseamn7
!n termenii psihologiei analitice7 o
treptat di>ereniere a >unciilor de
cunoa5tere prin asumarea 5i
eKersarea lor !n con5tiin<
+ceast scurt introducere ne permite
s !nelegem cele patru scale dup
care este organiDat testul M4'(6 1<
scala %l7 intro1ersie3eKtra1ersie Aprin
care sunt introduse cele dou tipuri de
pre>erine sau orientri ctre lumea
interioar 5i eKterioarB0 ;< scala &*
Acare opune modalitatea senDorial
celei intuiti1e de raportare I
informaieB0 9< scala 'H Acare indic
modalitile opuse de Ludecare a
in>ormaiei7 cea logic3rat>onal[ G'G sau
g#ndirea 5i cea a>ecti13rational GHG7
sau simireaB0 :< scaia RP7 care
di>ereniaD !ntre stilul in>erential
Atendina de a LudecaB GRG7 care este
descris ca atitudine dominant raional
a celor care au tendina de a tri
ordonat7 plani>icat7 cu dorina de a35i
controla 1iata7 5i stilul iraional7
percepti1 GPG7 al celor crora 1e place
s35! triasc 1iata !ntr3un mod >leKibil7
spontan7 mai degrab !ncerc#nd s
!neleag 1iata dec#t s[ o controleDe<
;98
'ipurile pre>ereniale repreDint
modurile !n care con5tiina subiectului
intr !n relaie cu realul7 prin prisma
>unciei dominante 5i a celei imediat
urmtoare care de obicei este mai
puin di>ereniat7 dar coeKist cu cea
principal<
8< 'ipul %&'R 3 g#ndire de tip
eKtro1ert7 cu senDorialitotea ca >onc>ie
secundar
+cest tip de oameni utiliDeaD
g#ndirea pentru a administra realul6
organiDeaD proiecte7 sunt logici7
analitici< )biecti1 critici7 greu de
con1ins alt>el dec#t prin raiune<
Centrai mai ales pe munc7 mai puin
pe oameni< Hac un e>ort sistematic de
a urma 5i atinge scopurile plnuite 5i
orice schimbare !n acest drum ales 1a
!nsemna si un e>ort de a schimba
deliberat regulile dup care se
conduc< Pre>er reDultate practice7
concrete< !nclinai natural spre a>aceri7
industrie7 producie7 construcii ca
domenii pre>ereniale< !5i asum rapid
riscul deciDiei7 chiar prea rapid !n
dauna eKaminrii de detaliu7 a
!nelegerii<
.n ast>el de tip este prea puin
sensibil >at de sentimentele celorlali
5i7 din acest punct de 1edere7 se
baDeaD at#t de mult pe logic !nc#t
pierde complet din 1edere 1alorile
sensibilitii a>ecti1e<
;< 'ipul %*'R 3 g#ndire de tip
eKtro1ert7 cu intuiia ca >uncie
secundar
Pre>er aciuni de eKecuie7
plani>icarea pe termen lung< +semeni
%&'R7 sunt logici7 analitici7 se >iKeaD
pe idei mai degrab dec#t pe oameni<
Pre>er s se raporteDe ( viitor, fac
planuri, organizeaz modaliti de
reDol1are a proiectelor7 sunt
;9C
nerbdtori c#nd e 1orba de
deDordine7 insu>iciente7 duri c#nd se
in1este ocaDia< Propria 1ia> este
condus de un set de reguli sau
Ludec>i >undamentale despre realitate
iar centrul de interes se a>l pe ceea
ce este dincolo de preDent0 e1ident7
cunoscut< (nteresul intelectual7 spre
deosebire de tipul %&'R este
directionat 5i de intuiie7 ceea ce 1e
susine curioDitatea pentru idei noi7
toleranta >a> de teorii7 gustul pentru
situa>ii problematice compleKe0 au
ne1oie de sarcini care s[ Pe stimuleDe
intuiia 5i mani>est o pre>erin spre
acele acti1iti de eKecuie unde !5i
pot pune !n 1aloare capacitatea de a
gsi 5i introduce noi soluii< +u
tendina de a se asocia cu alt> intuiti1i7
ceea ce 1e poteneaD subestimarea
detaliilor 5i a realitilor< 'rec prea
rapid spre deciDii7 nu >in cont de
sensibilitile 5i sentimentele celorlali<
9< 'ipul (&'P 3 g#ndire de tip intro1ert7
cu senDoriali>atea ca >uncie
secundarii
+st>el de structuri !5i directioneaD
g#ndirea pentru a cuta principiile
care stau Pa baDa in>ormaiei
senDoriale con5tiente< Logici7 analitici7
greu de con1ins !n a>ara raiunii 5i a
>aptelor solide< Pre>er s organiDeDe
>apte7 dar nu oameni 5i situa>_< &ocial
apar relati1 timiDi7 curio5i7 dar o
curioDitate pasi1< .neori pot >i at#t de
absorbii de lucrurile care !i
intereseaD !nc#t par rupi de real<
Lini5tii7 reDer1ai7 !n a>ara situaiei !n
care 1orbesc despre ceea ce !i
pasioneaD< +daptabili at#ta 1reme
c#t nu este 1iolat un principiu !n care
cred< !ndem#natici7 1e place sportul7
acti1itatea !n aer liber7 tot ceea ce
con1ine senDorialit>ii< !n msura !n
care 5i3au deD1oltat simul obser1rii
realitii eKterioare7 pot mane1ra
realitile di>eritelor situaii !n care se
;99
a>l0 interesai s 5tie cum 5i de ce7
sunt e>icieni !n 5tiinele aplicate< C
domenii prefereniale sunt dreptul7
marUetingul7 1#nDarea7 asigurrile7
statistica< ,e asemenea7 sunt prea
puin sensibili ( aspectele care fin
de simmintele altora >iind dominai
de logic<
!nclinai s[ am#ne deciDiile7 sau chiar
s rateDe aplicarea lor practica dintr3o
tendin de a nu >ace e>ort< ,ac nu
reu5esc s Ludece precis un lucru7 sau
sunt deDinteresai de un anume
aspect7 nu se implic<
:< 'ipul (*'P 3 g#ndire de tip in>ro1ert7
cu >uncia secundar intui>ia
!5i >olosesc pre>erential raiunea
pentru a descoperi principiile
>undamentale ale oricrei idei
con5tiente< &e baDeaD pe raiune
pentru a deD1olta principii 5i a anticipa
consecine0 logici7 analitici7 de
asemenea critici !n mod obiecti1< &e
centreaD mai ales pe idei< Pre>er s
organiDeDe mai degrab idei 5i
cuno5tine dec#t oameni sau >apte<
CurioDitate ideati1<
!n plan social7 cu un cerc restr#ns de
prieteni atra5i mai ales de discutarea
ideilor0 absorbii de o idee pot uita sau
ignora circumstanele realului<
"eDer1ai7 dar comunicati1i c#nd este
1orba de ideea pre>erat< +daptabili7
at#ta c#t nu este 1iolat un principiu
>undamental propriu< (nteres pentru
ceea ce este dincolo de aparent7 de
preDent7 e1ident7 cunoscut0 o rapid
capacitate de a !nelege7 intuiti1i7 cu o
1ie curioDitate intelectual<
%>icieni !n 5tiina pur7 cercetare7
matematic7 inginerie7 deD1olt#ndu3se
ca sa1ani7 pro>esori7 !n domenii
precum economie7 >iloso>ie7
psihologie<
9@@
Lipsa de contact cu lumea eKterioar
poate s Pe creeDe probleme legate >ie
de lipsa de eKperien concret7
practic7 >ie de comunicare< &e
baDeaD pe g#ndirea logic !n a5a
msur !nc#t pot pierde din 1edere
lucruri care !i a>ecteaD >ie pe ceilali7
>ie pe ei !n5i5i<
=< 'ipul %&HR 3 +>ecti1itate de tip
eKtro1ert7 cu >unc>ia secundara
senDorialitatea
"adiaD simpatie 5i camaraderie0
preocupai dominant de oamenii din
Lur7 de armonia relaional< Prieteno5i7
cu tact7 !nelegtori0 perse1ereni7
con5tiincio5i chiar 5i !n problemele
mrunte7 !nclinai s accepte acela5i
lucru de ( ceilalfi" Plcerea 1ie>ii
pro1ine din cldura sentimentelor
celor care !i !nconLoar0 sunt loiali >at
de persoane7 instituii7 cauDe7 chiar
p#n ( a idealiza ceea ce admir<
Capabili s descopere 1aloarea !n
opiniile celorlali0 dac opiniile sunt
con>lictuale7 pot reu5i !n cele din urm
s[ 1e armoniDeDe<
(nteresai mai ales pentru ceea ce
simt7 percep senDorial7 de1in practici7
reali5ti7 cu picioarele pe pm!nt< +tra5i
de particularitile oricrei eKperiene7
se bucur de bunurile Por<
Pre>er acti1iti care !i pun !n contact
cu semenii 5i situaiile de cooperare 5i
bun1oin0 pro>esori7 preoi7 reu5esc
5i !n munci comerciale7 sau !n
pro>esiuni din domeniul sntii unde
sunt capabili de cldur 5i !ngriLire
atent< G#ndesc bine atunci c#nd
discut cu semenii 5i 1e place s
comunice0 trebuie s depun e>ort
pentru a >i scur>i 5i practici !n ceea ce
spun<
,e5i pre>er ca lucrurile s >ie decise
5i stabilite nu tin neaprat s ia ei
!n5i5i toate deciDiile< .neori au
tendina de a sri (
9@1
concluDii !nainte de a analiDa< Pot
a1ea multe idei precise despre ceea
ce GtrebuieG sau Gnu trebuieG 5i 1e
eKprim liber<
Le este greu s[ admit realitatea
despre oamenii 5i lucrurile ( care
tin" 4ac nu reu5esc s !n>runte
>aptele deDagreabile sau re>uD s[ ia
!n consideraie criticile dureroase
aLung 1a ignorarea >aptelor !n loc s
caute soluii<
6< 'ipul %*HR 3 +>ecti1itate de tip
eKtro1ert7 cu >uncia secundar intuiia
&impatici7 prieteno5i7 preocupai mai
ales de oamenii din Lur 5i armonia
relaiilor interumane< !nelegtori7
perse1ereni7 con5tiincio5i si ordonai7
chiar !n probleme mrunte< &ensibili
( aprobarea celorlali 5i 1a
indi>erenta sau interesul pe care3l
st#rnesc< Loiali >at de persoane7
instituii sau cauDe7 aLung#nd uneori
s idealiDeDe ceea ce admir< &unt
capabili s 1ad 1aloarea din opiniile
altora7 iar pentru a aduce armonie
interrelational sunt gata s cedeDe<
!n aceast subtil dinamic pot uita
de propriile interese< (nteres pentru
ceea ce este dincolo de cunoscut7
preDent7 e1ident7 iar intuiia 1e
intensi>ic 1iata interioar< +tra5i de
c#rti !n genere7 sunt relati1 tolerani
>at de di1erse teorii< ) bun
capacitate de a se eKprima oral7 3
g#ndesc mai bine c#nd discut cu
oamenii<
%KceleaD !n acti1iti interumane7
care cer cooperare0 adesea sunt
pro>esori7 preoi7 consilieri7 sau
1#nDtori< 'rebuie s >ac un e>ort
special pentru a putea >i scuri 5i
practici<
,eciDiile se baDeaD mai ales pe
1alori personale0 1e plac lucrurile
clare7 precise7 dar nu tin neaprat s
ia e! !n5i5i deciDiile< 'endina de a sri
prea repede spre concluDii uneori >r
a35i
9@;
asigura in>ormaii su>iciente sau
pertinente< C#nd !ncep un nou proiect7
tind mai degrab s[ >ac ceea ce
presupun c este ne1oie !n loc s a>le
ceea ce se cere 5i de ce este ne1oie<
Le este di>icil s admit ade1rul !n
pri1ina oamenilor si lucrurilor ( care
tin: mai degrab au tentinta s
ignore problemele !n loc s[ 1e reDol1e
c#nd nu reu5esc s >ac >at unor
aspecte deDagreabile sau unor critici
dureroase<
8< 'ipul (&HP 3 +>ecti1itate c2e tip
intro1ert cu >uncia secundar
sonDonaiita>ea
CalDi7 dar reinui !n mani>estarea
a>ecti1 dac nu cunosc >oarte bine
persoana< ,ac tin ( cineva sau
ceva, o fac cu profunzime,
demonstr#nd aceast a>eciune nu
prin cun1inte ci prin >apte< +teni 5i
credincio5i !ndatoririlor 5i obligaiilor
>at de oamenii sau lucrurile ( care
tin" Cu o atitudine >oarte personal
>at de 1iat7 Ludec prin prisma
1alorilor 5i idealurilor personale< Pot >i
in>luenai doar de persoana ( care
tin profund" !5i eKprim rar
ade1ratele sentimente interioare<
'olerani7 deschi5i7 adaptabili ca
atitudine general< ,e obicei se
bucur de momentul preDent 5i nu 1e
place s3l strice printr3o grab de a
termina0 nu doresc s impresioneDe7
sau s[ domine0 !i preuiesc mai ales
pe cei care 1e !mprt5esc 1alorile 5i
scopurile<
(nteres pentru realitile interioare sau
eKterioare semnalate prin simuri0 sunt
atra5i de domenii pentru care gustul7
simul >rumuseii7 discernm#ntul sunt
necesare< %KceleaD adesea !n
acti1itile manuale< ,oresc ca ceea
ce >ac s contribuie ( ceva care are
important precum !nelegerea7
sntatea sau >ericirea oamenilor 5i
1or s eKiste un scop !n ceea ce
>ac< &unt
9@9
per>ec>ionisti c#nd tin pro>und Pa ce1a
>iind ast>el adec1ai pentru acti1iti
care cer de1otament si adaptabilitate<
"esimt un sentiment de inadec1are
atunci c#nd eKist un contrast !ntre
ceea ce cred7 !ntre ideal 5i ceea ce
>ac< (n acest sens7 tind mai degrab
s se subestimeDe7 >iind mode5ti<
,aca nu gsesc o acti1itate care s
1e eKprime idelur_e pot de1eni prea
sensibili i 1ulnerabili<
C< 'ipul (*HP 3 +>ecti1itate intro1erts
cu intuiia ca >uncie secundara
CalDi7 dar reDer1ai !n -si mrturisi
a>ecti1itatea< Legai de !ndatoririle 5i
obligaiile pe care ie au7 sau oamenii
( care fin, a_ o atitudine >oarte
personal >a> de 1iat 5i Ludeca doar
sub prisma idealurilor 5i 1alorilor
personale< &unt pasionai mai ales !n
modul cum >in 5i !5i apr aceste
idealuri 5i con1ingeri< -orbesc cu greu
de aceste subiecte 5i rar !5i eKprim
sentimentele pro>unde< +semeni P&HP
sunt tolerani7 deschi5i7 !nelegtori7
>leKibili7 adaptabili p!n !n momentul
c#nd 1e este !n 1reun >el ameninat
loialitatea interioar< (nteresai de
ceea ce se a>l dincolo de preDent7
cunoscut7 e1ident sunt cu ade1rat
pasionai 5i plini de energie c#nd
lucreaD pentru ceea ce cred 5i
iubesc< Curio5i >aa de noi idei7
interesai de c#rti7 cu darul unei
eKprimri >luente7 pot de1eni scriitori<
+tra5i de asemenea de munca de
consiliere7 de pro>esorat7 de domenii
ca literatura7 arta7 5tiina sau
psihologia<
Pot >i cople5ii de un sentiment de
inadec1are c#nd eKist o discrepant
!ntre idealurile lor 5i ceea ce au
realiDat0 dac nu gsesc prin intuiie
un canal pentru ideiurile personale
de1in sensibili7 1ulnerabili7 >r
!ncredere !n 1iat 5i !n sine<
9@:
9< 'ipul %&8P 3 &enDorialitate
eKtra1ert[ i g#ndirea ai >uncie
secundar
&unt tipul de oameni prieteno5i7
adaptabili 5i reali5ti care se baDeaD
pe ceea ce 1d7 caut in>ormaiile
directe7 rele1ante7 accept >aptele 5i
e1identa acestora< Caut soluii 5i nu
impun o deciDie arbitrara< "eDol1
problemele prin adaptabilitate7 reu5ind
s3i determine 5i pe ceilali s se
adapteDe< !n genere nu au
preLudeci7 sunt deschi5i7 tolerani
inclusi1 >at de ei !n5i5i< "eu5esc
adesea s destind o atmos>era sau
situaie tensionant#< Capacitile
senDoriale ie permit s sesiDeDe rapid
aspectele de moment 5i s se
con>runte cu ele !n mod oportun7 s
absoarb 5i s35i reaminteasc un
numr mare de >apte7 s aibe simt
artistic7 s poat m#nui cu u5urin
materiale7 instrumente7 unelte<
!n deciDii nu se >olosesc de procedee
standard7 pre>er analiDa iog!c a
situaiei concrete !n care nu amestec
sentimente sau 1alori personale<
!n1a mat mult din eKperienLa
personal dec#t prin studiu0
spriLinindu3se de g#ndire pot aLunge
1a principiile >undamentate ale unei
situaii0 !n3genere acord !ncredere
acelor teorii care reDist !n practic7 ei
!n5i5i >iind mai e>icieni !n practic
dec#t ( teste scrise" #stfel c sunt
e>icieni 5! !n posturi care cer realism7
aciune7 adaptare precum cele de
inginer7 poliist7 !n in1estigaii7
marUeting7 tehnologii medicale7
construcii7 producie7 industrii de
di1ertisment7 ser1icii alimentare etc<
Le place s triasc7 se amuD 5i !i
amuD pe cei din Lur0 gsesc bucurie
!n hran7 haine7 muDic7 art0 de
obicei 1e place sportul 5i pot >i buni
sporti1i<
9@=
1@< 'ipul %&HP 3 &enDorialitate
eKtra1ert# cu a>ecti1itatea ca >unc>ie
secundarii
Prieteno5i7 adaptabili7 reali5ti0 se
baDeaD pe ceea ce pot 1edea7 auDi7
pe in>ormaii de prim m#na0 accept
5i >olosesc >iresc >aptele din Lurul lor0
caut solu>_ nu impun o idee proprie<
"eDol1 mult prin adaptare >iind
capabili sc$ aLute 5i pe alii s[ se
adapteDe< *u au preLudeci7 sunt
deschi5i7 tolerani >ata de alii 5i
propria persoan7 >iind capabili ast>el
s deDamorseDe situaiile stresante 5i
s armoniDeDe situaiile de con>lict<
Centrai pe >apte 5i pe preDent7
reu5esc s reDol1e problemele
adapt#ndu3se7 gsind ci adec1ate7
>olosind regulile7 sistemele7
circumstanele eKistente >[r[ a se
lsa blocai de ele<
CurioDitate acti1 !n legtur cu
oamenii7 acti1itile7 obiectele7 hrana7
decorurile7 orice intr !n s>era de
recepie a senDorialittii 5i7 !n acest
sens7 preDint abiliti !n a descoperii
necesitile de moment7 a mane1ra
oamenii 5i con>lictele7 a memora 5i
utiliDa un mare numr de >apte< +u
gust artistic<
(n deciDii se orienteaD !ns mai puin
dup iogica g#ndirii dec#t dup
1alorile 5i sentimentele personale0
a1#nd o a>ecti1itate nuanata7
di>ereniat7 sunt plini de tact7
!nelegere7 interes >at de semeni 5i
e>icieni !n contactele interumane<
Ce1a mai u5uratici !n materie de
disciplin0 !n1a mult mai ales din
eKperiena concret 5i sunt capabili s
se descurce mai bine !n situaii reale
dec#t !n cele scrise< Pentru a crede !n
idei7 sau teorii7 acestea trebuie s[
corespund 5i !n practic< &unt de
asemenea e>icient> !n acti1iti care
cer realism7 ac>iune 5i adaptare
precum ser1iciile de sntate7
1#nDrile7 desingui7 transporturile7
industria de di1ertisment7 !n munci de
secretariat sau birou7 ser1icii
alimentare7
9@6
conducerea grupurilor de lucru7
operaii mecanice etc<
&e bucur de 1iat7 de posesiunile
materiale 5i se preocup de a a1ea0
1e place hrana bun7 hainele7 muDica7
arta7 dar 5i eKerciiile >iDice 5i pot >i
buni sporti1i<
2 8< 'ipul (&'R 3 &enDoriali t[te
in>ro1et>[ cu g#ndirea ca >uncie
secundar
"eali5ti7 practici7 absorb7 memoreaD
5i >olosesc un mare numr de date7
>apte7 aspecte >iind scrupulosP >at de
acurateea lor< +ccept
responsabilitatea7 cu simul datoriei
mai ales din ne1oia interioar ca totul
s >ie bine7 limpede stabilit<
"eaciile intime pe care nu 1e
eKterioriDeaD sunt 1ii 5i intense7 iar
c#nd se con>runt cu o criD arat
caimi7 lini5tii< !n spatele calmului
eKterior aparent7 eKist o intens
participare interioar< C#nd sunt !n
>ata unei !ndatoriri7 c#nd au 6e3a >ace
cu lumea7 se comport reDonabil7
msurat< &erio5i7 eKaci7 sistematici7
aten>i ( amnunte< Perse1ereni7 nu
sunt impulsi1i7 dar angaLai !ntr3o
aciune sunt greu de distras sau
descuraLat<
Pre>er acti1iti !n care sunt cerute
caliti de organiDator 5i acuratee
precum contabilitatea7 ingineria ci1il7
dreptul7 producia7 construciile7
sntatea7 o munc de birou0 reu5esc
!n >uncii de manager 5i de conducere0
c#nd au de reDol1at ce1a7 Ludecata
practic 5i acurateea !n aplicarea
procedurilor !i >ac mai degrab
consec1eni 5i conser1atori7 adun#nd
datele necesare care s[ 1e susin
deciDiile< Caut soluii raport#ndu3se
( reu5itele din trecut 5i adesea de1in
eKperi !n munca lor >r a deD1olta un
sentiment de su>icient personal<
&e a5teapt ca 5i al>!i s[ >ie logici 5i
analitici ceea ce te
9@8
pro1oac probleme c#nd e1alueaD
semenii7 sau c#nd nesocotesc
oamenii mai puin puternici<
1;< 'ipul (&HR 3 &enDorialitate
intro1ert[7 cu a>ecti1itatea ca >uncie
secundar
+cest tip de oameni accept cu
de1otament responsabiliti0 respect
>aptele7 sunt reali5ti7 practici< &e
apleac spre studierea atent a
>aptelor7 sau a necesitii practice de
a >ace ce1a asum#ndu35i
responsabilitatea< Pot memora si
>olosi un mare numr de >apte7 dar 1e
doresc pe toate c#t mat eKacte<
+u reacii intime 1ii 5i intense care rar
sunt eKterioriDate0 chiar dac se
con>runt cu o criD !5i pstreaD
aparenta calmului< +u o perspecti1
intens indi1idual7 personal7 prin
care pri1esc lucrurile7 adesea au
umor< +par serio5i7 muncitori7 ateni 5i
rbdtori >at de amnunte 5i
proceduri< LucreaD atent ( toate
lucrurile !mrunteG care trebuie
!ndeplinite pentru a >inaliDa un proiect<
Perse1ereni7 nu se a1#nt impulsi1 !n
ceea ce au de >cut7 dar7 odat
angaLai7 sunt greu de distras sau
descuraLat< *u renun dec#t dac
eKperiena !i con1inge de drumul
gre5it<
+tra5i de pro>esii care combin
obser1aia atent cu griLa pentru
oameni7 precum cele din domeniul
sntii0 de asemenea7 pot de1eni
pro>esori7 sau lucreaD !n munci de
birou7 ser1icii7 sau care presupun
!ngriLiri personale< (n relaiile cu
semenii !5i arat pre>erinele a>ecti1e0
sunt amabili7 !nelegtori7 plini de tact7
sunt un spriLin bun pentru oamenii
a>lai ( nevoie" #desea a%ung !n
roluri de conducere datorit griLii
pentru eKactitate 5i organiDare<
9@C
89< 'ipul %*'P 3 (ntuiie eKtra1erid cu
>uncia secundar g#ndirea
(ngenioDitatea !i caracteriDeaD7
capacitatea de a ino1a7 de a 1edea noi
posibiliti de a realiDa un lucru0 au
imaginaie7 iniiati1a !n a !ncepe un
proiect7 mult energie pentru -l
finaliza" ?iguri de imaginaia lor7
neobosii >at de problemele !n care
se implic7 sunt stimulai de di>iciultti7
ingenio5i !n reDol1area lor< &e simt
competeni !n multe domenii 5i
apreciaD acest aspect 5i ( al@i"
%Ktrem de ptrunDtori !n pri1ina
atitudinilor celorlali7 !5i >olosesc
aceast abilitate pentru a obine
susinere pentru proiectele lor< 'ind
mai degrab s !neleag oamenii
dec#t s3i Ludece< Pentru ast>el de
oameni7 lumea este plin de proiecte
posibile 5i pot s[ >ie at#t de atra5i7
interesai de o 1arietate de lucruri
!nc#t s albe di>iculti de a se >iKa (
ceva anume" Mai mult, se pot
chiar plictisi de propriile lor proiecte
dup ce di>icultile maLore sau
pro1ocarea iniial au >ost dep5ite<
&e simt bine 5L sunt mai e>icieni !n
acti1iti care 1e permit mereu
proiecte noi 5i dac au pe cine1a care
s 1e preia proiectele odat ce
di>icultatea iniial a >ost dep5it<
1:< 'ipul 4*HP 3 htui>ie eK>ra1ert[ cu
a>ecti1itatea ca >1nc>ie secundar
%ntuDia5ti ino1atori7 1d u5or noi
posibiliti sau noi ci de a >ace ce1a<
Mult imaginaie 5i iniiati17 mult
energie care 1e susine e>orturile0 sunt
stimulai de di>iculti 5i sunt ingenio5i
!n reDol1area lor< .neori sunt at#t de
absorbii de propriul proiect !nc#t uit
de orice altce1a< Pentru ei 1iata este o
succesiune de noi
9@9
5i noi entuDiasme7 care 1e susin energia 5i
adesea !i mobiliDeaD sau molipsesc 5i pe al>ii<
-d simultan at#t de multe posibiliti !nc#t au
di>iculti de a alege pe cea mai bun0 raiunea
se des>5oar predilect prin Ludeci 1alorice7
c#ntresc 1aloarea >iecruia<
Capacitatea Ludecii a>ecti1e apare limpede
c#nd este 1orba despre oameni7 >iind abili !n
mane1rarea semenilor 5i adesea au intuiii
remarcabie !n pri1ina posibilitilor altora de a
se deD1olta 'ind mai degrab s !neleag
dec#t s Ludece7 s analiDeDe logic oamenii<
'alent !n munca de consultant7 pot >i
pro>esori inspirai 5i inspiratori7 mai ales c#nd
au 5i libertatea de a ino1a< &priLinii de talent
pot reu5i !n o multitudine de domenii 3 art7
Lurnalistic7 5tiin7 reclam7 1#nDri7 ca preoi7
scriitori etc<
*u suport rutina 5i lipsa de inspiraie 5i 1e
1ine greu s se aplece asupra detaliilor mai
ales c#nd acestea nu sunt legate de un interes
maLor personal< Pot aLunge s se plictiseasc
5i de propriile proiecte odat lucrurile intrate
pe un >ga5 rutinier7 di>icultatea sau
pro1ocarea iniial dep5it<
1=< 'ipul (*'R 3 (ntuiie intro1ert[ cu
>uncia secundar g#ndirea
logica
(no1atori >r saiu at#t !n g#ndire c#t 5i !n
aciuni au !ncredere
!n propria 1iDiune interioar asupra
lucrurilor7 indi>erent de opinio
o>icial sau mentalitatea curent7 sau
credinele unanim acceptate< ) ast>el de
!ncredere !n propriile intuiii 1e d energia s
schimbe7 s[ Gmute muniiG0 problemele aprute
nu >ac dec#t s3i stimuleDe7 ( fel lucrurile
care par imposibile" ?unt !n toate pri1inele
cei mai independeni ca tip de oameni7 uneori
chiar
91@
!ncp#nai< +cord o mare 1aloare
competentei7 at#t celei proprii7 c#t 5i
competentei altora<
Cheltuie oric#t de mult energie
pentru a aduce !n >apt proiectul !n
care cred0 hotr#i 5i perse1ereni7
sunt gata s3! conduc pe ceilali cu
tot at#ta asprime cu care se conduc
pe ei !n5i5i< Pre>er intuiia7 dar pot ia
ne1oie s se >iKeDe 5i pe detaliile unui
aspect7 analiD#nd atent pentru a35i
realiDa planurile<
,omeniile pre>erate spre care !i
conduce intuiia sunt 5tiina7 ingineria7
politica7 >itoso>ia7 unde se remarc
prin !ndrsneala intuiiei< *u suport
rutina< +par di>iculti mai ales prin
modul lor un>directionat de a se
concentra pe un anumit scop0 !5i
>iKeaD scopul cu at#ta claritate !nc#t
aLung s nu mai poat descoperi alte
lucruri care ar putea intra !n con>lict cu
acest scop Amai ales punctele de
1edere sau sentimentele altoraB<
.neori !si negliLeaD 5i propriile
sentimente7 1e reprim sau re>uleaD7
sau ignor ceea ce !i conduce adesea
( tensiuni interioare<
16< 'ipul (*HR 3 (ntuiie intro1erts cu
a>ecti1itatea ca >uncie secundara
Mari ino1atori !n domeniul ideati17 cu
!ncredere !n 1iDiunile interioare7
indi>erent de opiniile curente7 de ceea
ce este unanim acceptat etc<
Problemele !i stimuleaD7 imposibilul
de asemeni< (ndependeni7
indi1iduali5ti7 dominai de inspiraiile
care 1e 1in prin intuiie7 care par at#t
de 1alabile 5i importante !nc#t 1e este
greu s !neleag de ce nu sunt
acceptate de oameni< *u totdeauna
este 1iDibil independenta lor
interioar datorit >aptului c
preuiesc armonia 5i prietenia 5i7 !n
genere7 se
911
strduiesc s[3i con1ing pe alii s[ coopereDe7
s[ 1e aprobe punctul de 1edere7 s# participe
( punerea !n practic a scopurilor !n care
cred< Pot >i buni 5i chiar GmariG conductori7
mai ales c#nd se druiesc unei inspiraii
!nelepte reu5ind s[3i atrag pe alii prin
credina 5i entuDiasmul propriu<
&unt atra5i mai ales de domeniile care
!mbin necesitateo
intuiiei cu sensibilitatea a>ecti1 5i mai
ales7 oamenii< +st>el !i
atrage mai ales pro>esoratul7 arta 5i preoia<
(ntuiia 1e >aciliteaD
ptrunderea ( !nelesurile pro>unde ale
subiectului 5i au c
satis>acie mare aLut#nd ( dezvoltarea
individual a studenilor
,ac sunt atra5i de tehnic7 se deD1olt >oarte
bine !n cercetare
sau 5tiin pentru c intuiia 1e sugereaD noi
abordri iai
o61 a>ecti1itatea 1e susine entuDiasmul 5i
energia necesar< *i
suport o munc de rutin<
Cercetrile des>5urate cu testul de3a lungul
acestui secol ai demonstrat nu numai
1aliditatea caracteristicilor celor 16 tipur
apreciati1e7 ci au adugat o multitudine de alte
date grupate !r probleme pri1ind6 >elul cum
sunt percepui de cei din Lur0 ariilk poteniale !n
care se pot >orma 5i deD1olta0 modalitile
curente d` interrelationare !ntre di>erite tipuri<
%Kist normri care asigur o interpretare
cantitati1a c scorurilor7 proba >iind 1alidata
concurent< +cest mod de e1aluak permite
aprecierea direciei pre>erinei tipologice7 mai
puin c intensitii acestei pre>erine< +utorii >ac
preciDri re>eritoare 1c acest aspect7
descuraL#nd o interpretare strict numeric A:B<
+st>el de eKemplu7 nu este corect s presupui
c un scor al intuiiei de :2 !nseamn o mai
bun capacitate intuiti1 dec#t un scor de 1=
puncte0 scorul mai mare indic doar c
subiectul7 >orat s aleag este mar edi>icat
asupra a ceea ce pre>er< +1#nd o pre>erina
ma
91;
clar !n >elul cum abordeaD realul7 ne
putem a5tepta ca persoana s
eKercite acea pre>erin mai des dec#t
alte posibile >uncii 5i este !n acela5i
timp >oarte probabil s35i >i deD1oltat o
seam de abiliti sau deprinderi
legate de utiliDarea >unciei pre>erate
5i7 !n plus7 eKist o probabilitate
crescut s35i >i deD1oltat st atitudini7
trsturi7 obiceiuri legate de
eKercitarea deprinderilor sau
abilitilor consecuti1e< %ste 1orba de
presupunerea subiacent c o >uncie
pre>erat de con5tiin 1a >i mai
di>ereniat prin eKersarea ei de3a
lungul anilor 5i 1a imprima
comportamentului anumite trsturi
speci>ice persoanei<
1 nivelul scorurilor, o preferin
>oarte clar7 deci peste :@ de puncte
( forma 5 sau peste 60 de
puncte I forma < semnific
dominarea ( nivelul psihismului
con5tient a unei anumite >uncii 5i a
cortegiului de deprinderi 5i trsturi
antrenate de aceast >uncie< ,e
obicei7 ast>el de pre>erine dominante7
conduc 5i spre negliLarea curent a
altor >uncii 5i a aspectelor
caracteristice acestora< ) pre>erin
puternic7 respecti1 scoruri !ntre ;1 5i
:@ pentru 1arianta H 5i ;@ 3 ;9 pentru
1arianta G7 semni>ic tendina
subiectului de a utiliDa acea >uncie !n
mod pre>erential7 dar nu !n
c1asitotaiitatea situaiilor< .n ni1el
moderat ai pre>erinei7 113197
semni>ic alturi de >aptul c subiectul
adesea este de acord cu descrierile
caracteristice pre>erinei respecti1e 5i7
pentru psiholog7 necesitatea de a
acorda atenie !n timpul inter1iului
unor nuane legate de tipul de situaii7
de >apte7 de persoane >at de care
subiectul pre>er un alt gen de >uncie<
&corurile scDute care indic o
pre>erin> redus7 de 1a 1 ( 9
puncte, se asociaz adesea cu o
anume tensiune !ntre polii acelei
pre>erine< ,e eKemplu7 scoruri
scDute 'H dg#ndire3simtire] se
asociaD adesea cu greutatea
subiectului de a se decide Gdac
s[ urmeD
919
!ndemnurile inimii sau s3mi urmeD
raiuneaG< +desea inter1ine 5i
presiunea social care modi>ic
raportul g#ndire 3 a>ecti1itate7 brbaii
>iind !ncuraLai mai mult spre deciDii 5i
acti1iti care antreneaD e1aluri
logice7 iar >emeile spre cele care
antreneaD e1aluri a>ecti1e<
C#nd eKist o !ndoial legat de tipul
subiectului se pot >ace comparri ale
scorurilor6 scorul subiectului 1a
>uncia dominant >at de scorul (
funcia secundar auKiliar< 'eoretic7
>uncia dominant 1a induce o
pre>erin mai clar7 mai decis din
partea subiectului< Cam !n Lumtate
dintre caDuri7 deci nu !n toate caDurile7
dominanta este mai mare dec#t
auKiliara< &unt situaii unde pre>erina
pentru dominant este slab Ascor
slabB7 iar pre>erina pentru auKiliar
este mare Ascor !naltB< C#nd
dominanta are un scor mic !nseamn
c subiectul nu35i a>irm pre>erina sa
clar pentru o >uncie care7 !n teorie7
ar trebui s >ie cea mai di>ereniat
sau principal pentru tipologia sa
psihic< (n ast>el de situaii7 c#nd
pre>erina pentru dominant este
scDut7 este necesar s se e1alueDe
scorurile eKtra1ersie 3 intro1ersie sau
Ludecat 3percepie A=B<
,e eKemplu7 dac a1em trei caDuri6 +
\ % 97 & 9=7 H 87 R 990 4 3 % 917 & 9=7
H 87 R 80 5i C\ % ;87 & 9=7 H 917 R 99<
'oate trei apar codate ca %&HR7 un tip
unde a>ecti1itatea este dominant iar
senDoriaiitatea este auKiliar7 dar !n
>apt !n toate trei apare o pre>erin
pentru auKiliar comparati1 cu
dominanta< !n situaia +7 eKtra1ersia
este scDut7 senDoriaiitatea !nalt<
Pre>erinele %l 5i 'H au scoruri
scDute< ,ac subiectul ar decide c
(&HR s3ar potri1i mai bine dec#t %&HR7
atunci senDoriaiitatea ar >i domiant 5i
scorul dominantei ar >i mai mare
dec#t auKiliara< !n situaia 47
pre>erinele 'H 5i RP preDint scoruri
mici< +ici nu se pune
91:
problema pre>erinei %l7 dar eKist o
posibilitate ca P s[ se potri1esc mai
bine dec#t R< ,ac subiectul decide
c %&HP este t!pul sau7 atunci >uncia
dominant ar >i senDorialitatea 5i
scorul pentru dominant ar >i mai
mare dec#t pentru auKiliar< &ituaia
C aduce o pre>erin clar at#t pentru
senDoriaiitate c#t 5i pentru a>ecti1itate7
iar >aptul c prima este ce1a mai
pre>erat poate >i tratat ca nerele1ant
datorit di>erenei mici !ntre ceie dou
scoruri7 !n general7 o comparaie !ntre
scorurile dominantei 5i auKiliarei poate
>i util dac6 1< eKist o distant mare
!ntre ele0 ;< scorul dominantei este
mic0 9< dac intr !n discuie >ie
dimensiunea %l7 >ie dimensiunea RP<
/' MODALIT.I DE
UTILI)ARE N CONSILIEREA
EDUCA.IONALA- VOCATIONALA
4!MARTTALA
Modelul teoretic preluat din psihologia
Lungian are ca aspect centrai
procesul de cre5tere al con5tiinei7
prin di>erenierea treptat a celor :
tipuri de >uncii7 care de1in capabile s
proceseDe 5i s pun !n relaii
nuanate7 3 !n mod adec1at !n raport
cu realul7 5i sub controlul lrgit al
psihismului subiecti1 37 o cantitate tot
mai 1ast de in>ormaii7 inclusi1 de (
nivelul incon5tientului< ,i>erenierea
>unciilor se realiDeaD treptat7 prin
asumarea con5tient a eKerciiului< !n
lucrarea despre tipurile psihologice7
Rung introduce drept criteriu pentru
gradul de di>ereniere7 >ora7
stabilitatea7 consistenta7 >idelitatea 5i
capacitatea de adaptare ( situaie
pe care ie subsumeaD >uncionarea
di>ereniat A6B6 G,ac o >uncie este
di>ereniat sau nu se poate cu
u5urin recunoa5te prin >ora7
stabilitatea7
91=
consistenta7 >idelitatea 5i
adaptabilitatea eiG<
+utorii testului consider c
deD1oltarea tipului psihic este
procesul prin care se obine o tot mai
mare capacitate de a conduce 2 utiliDa
>uncia pre>erat si o capacitate
adec1at de conducere con5tient a
>unciei auKiliare mai puin pre>erate7
precum 5i un anume com>ort at#t !n
atitudinea eKtra1ert c#t 5i !n cea
intro1ert< +st>el7 deD1oltarea tipului
conduce spre !ncredere !n sine 5i
capacitate de autodirec>ionare0
aspectele eKistentei 1or putea >i mai
corect 5i deplin apreciate7 at#t cele
care aduc plcere7 c#t 5i di>icultile0
5i7 nu !n ultimul r#nd7 se deD1olt o
capacitate de a aprecia 5i respecta 5i
celelalte tipuri di>erite de cel propriu<
G) deplin deD1oltare a tipului propriu
repreDint a1entura unei 1iei< (mplica
s de1i >oarte bun !n pri1ina
procesului !n care ai cea mai mare
!ncredere7 cel >a1orit7 dominant<
Procesul domLnant 1a purta pe
celelalte trei 5i 1a stabiliDa scopurile
maLore ale 1ieii persoanei< ,ar o
deD1oltare deplin a tipului propriu
!nseamn7 de asemenea7 a aduce (
nivel de !bun!, chiar dac nu G(
fel de bun! 5i >uncionarea
procesului auKiliar7 al doilea !n ordinea
pre>erinei< - intra !n sarcina
procesului secundar s realiDeDe
lucrurile pe care cel principal7
dominant nu 1e poate >ace< Procesul
auKiliar suplimenteaD raiunea dac
cel principal este doar de receptare
ApercepereB7 sau suplimenteaD prin
in>ormare daco cel principal implic
doar rationare7 !n cele din urm7
deD1oltarea deplin a tipului implic 5i
s !n1ei s3>i >olose5ti cele doua
procese mai puin pre>erate7 mai puin
deD1oltate atunci c#nd este ne1oie de
eleG A8B<
+1#nd ca reper aceast perspecti1 a
per>ecionrii structurii mentale de3a
lungul 1ieii7 problematica cunoa5terii7
deD1oltrii 5i armoniDrii tipului cu
cerinele educaionale7 eKisteniale
sau cele
916
de tip pro>esional31ocational 1a
introduce o perspecti1 >ormati1 !n
procesul de consiliere<
.n prim aspect se re>er (
identificarea adecvat a tipului bi
posibilitilor de deD1oltare7 deci a
dinamicii tipului<
.n al doilea aspect este al >olosirii
adec1ate a tipurilor pre>erate care
implic ca parte a muncii de consiliere
spriLinirea clientului !n a recunoa5te
care proces este adec1at pentru
situaii date<
+st>el7 de eKemplu7 lu#nd !n
consideraie problematica consilierii
legat de dimensiunea eKtra1ersie3
intro1ersie apar urmtoarele aspecte
speci>ice< Pentru problematica
eKtra1ersiei7 unde ne putem a5tepta
ca subiectul tipic s aibe tendina de a
cuta mai !nt#i !n a>ar7 !nspre lumea
eKterioar pentru a gsi eKplicaia
e1enimentelor eKisteniale pe care 1e
trie5te7 putem anticipa ca subiectul
s >ie mai degrab eKtrapunitt17 dec#t
intrapuniti1< %Ktra1ertii c#5tig
!nelegere mai ales dup ce triesc un
e1eniment< +ceste aspecte 1or orienta
5edinele de consiliere mai ales ctre
aspecte trite de subiect !n
sptm#na trecuta7 de eKemplu
cut#nd eKplicaii pentru ceea ce a
>ost deLa trit<
,e asemenea7 eKtra1ertii pot sa se
simt prost dac consilierul este
predominant tcut pentru c au ne1oie
de interaciuni acti1e care s 1e
1eri>ice >aptul c au >ost auDit>7
!nele5i< %Ktra1ertii7 mai aies tipul %R
preDint o >at acti17 mobil !nc#t
de1ine posibil pentru consilier s
piard indicii de tulburare sau lipsa de
!ncredere< Pentru eKtra1ertii eKtremi7
sarcina de deD1oltare 1a >i s
echilibreDe eKtra1ersia lor7 cu
intro1ersia poteniala0 trebuie s
!n1ee treptat s ia !n consideraie
aspectele !nainte de a aciona7 s se
simt bine 5i !n propria companie7 !n
singurtate<
(ntro1esia !nseamn tendin de a
cuta tu primul cauDele
918
di>icult[tilor< ,eci 1or >i mai degrab
intrapuni$1i dec#t eKtrapuniti1i< !n
consecin7 una dintre sarcinile
consilierii 1a >i7 de eKemplu7 s[3i
orientaDe 5i spre posibilele cauDe
eKterioare ale unora dintre probleme<
(ntro1er>ii c#5tig !nelegere
construindu35i mai !nt#i un cadru
teoretic7 conceptual< +cest lucru >ace
ca procesul de consiliere s se
centreDe pe -i spri%ini s#35! clari>ice
mai !nt#i conceptele7 principiile din
spatele comportamentelor propri sau
ate altora< Zedinele cu intro1ertii
conin adesea pauDe lungi care pot
pricinui discom>ort unui consilier
eKtro1ert7 perioade !n care intro1ertul
!5i clari>ic interior ceea ce s3a spus
sau prinde curaL pentru a testa o nou
idee asupra consilierului< ,e
asemenea7 se pot discuta modalitile
prin care intro1ertul poate !ntreprinde
aciuni eKtra1erte sau poate >i
pregtit1 pentru interela>ionri mai
adec1ate cu persoanele eKtra1erte<
+st>el de probleme speci>ice >iecreia
dintre celelalte modaliti pre>ereniale
de >uncionare sunt deD1oltate 5i
sistematiDate !n strategii pentru a se
adec1a consilierea tipului de client<
!n al treiiea r#nd se pune problema
stilurilor de comunicare pentru
consilier pentru c7 pentru a a1ea
succes7 comunicarea trebuie s >ie
ascultat >r nerbdare sau graba 5i
!neleas >r ostilitate< Prin cercetri
eKperiemntale au >ost structurate
principalele cerine legate de
comunicarea >ocaliDat pe tipul
psihologic al clientului3 ,e eKemplu7
!n timp ce limbaLul tipului rational logic
este mai obiecti1 5i analitic7 limbaLul
senDorialului este mai concret0
limbaLul intuiti1ului este mai abstract
dar 5i simbolic0 limbaLul a>ecti1ului
este mai personaliDat< %Kist ast>el o
serie de criterii pentru a deD1olta o
comunicare real 5i deplin !ntre
psihologul consilier 5i subiectul
consiliat< Cercetri similare7
des>5urate !n 19C; 5i 19C9 de
SeaUley7 au condus 1a deD1oltarea
91C
unui !ndrumar denumit GPre>erinele
stilurilor de comunicareG ACB7 care se
baDeaD pe similarita>ile >unciilor de
tip eKtro1ert< &tudii empirice ale
aceluia5i au demonstrat c o e>icient
superioar !n relaiile de a>aceri7
>amilie7 5e>3subordonat7 pro>esor3ele17
5i chiar legate de tipul de enoria5i
atra5i de preotul paroh se eKplic prin
similaritatea3apropierea !ntre stilurile
de comunicare<
#stfel, de e(emplu, referitor I
stilul de a asculta, SeaBle>
descrie aspecte specifice pentru
fiecare tip psihologic"
Caracteristic !n modul de ascultare
al tipului senDorial este s[
interpreteDe ( un nivel foarte
practic ceea ce i se spune,
pun#ndu35i !ntrebri de tipul6 Ce
spune 1orbitorulg Cum ar trebui
decodate cu1inteleg Cum ar trebui
perceput mesaLulg Caracteristic tipului
intuiti17 este s asculte prin !nelegere
( un nivel mult mai profund,
pun#ndu35i !ntrebri de genul6 Ce
1rea s spun de >apt 1orbitorulg
Care sunt presupunerile subiacente
mesaLuluig Care sunt implicaiile
mesaLuluig Care sunt posibilitile
sugerate de mesaLg 'ipurile rational3
logice7 ascult analiD#nd 5i
organiD#nd7 5i pun !ntrebri de tipul6
Care este structura mesaLuluig Care
este ideea principalg Care sunt
punctele principaleg Care sunt
subpuncteleg Cum sunt legate
di>eritele puncteg %Kist su>iciente
do1eDi care s Lusti>ice >iecare
cering %ste raionamentul logicg
&unt cerinele ade1rate sau >alseg
'ipurile a>ecti1e 1or e1alua 5i aprecia
!n timp ce ascult7 pun#ndu35i
!ntrebri de genul6 Care sunt 1alorile
sugerate de masaLg +r trebui
acceptate sau respinse aceste 1alorig
Ce simt eu !n legtur cu ceea ce mi
se spuneg Ce simt eu despre cel ce
1orbe5teg
!n consilierea marital7 cercetri
comunicate at#t de autorii testului
AMyers I Myers7 19C@ A9B7 c#t 5i de
Centrul pentru aplicarea tipului
psihologic AC+P'B au demonstrat
>rec1enta
919
ridicat a mariaLelor !ntre persoane
care au !n comun cel puin dou
aspecte7 dac nu mai multe< Pentru
acest gen de consiliere7 s3au construit
de asemenea seturi de cerine legate
de di>erentele !ntre dimensiuni sau
!ntre >uncii<
Cerinele de1in de >apt criterii de
des>5urare a 5edinei de consiliere 5i
atunci c#nd se pune problema
consilierii manageriale< ,e eKemplu7
lu#nd !n consideraie di>erentele !ntre
procesele iraionale7 respecti1 !ntre
tipurile predominant senDoriale 5i
tipurile predominant intuiti1e7 precum
5i di>erentele dintre procesele
predominant rationale7 deci !ntre
tipurile care pre>era Ludecai logice
>at de cele care pre>er Ludeci
e1aluati1e7 1alorice7 principalele
aspecte care trebuie con5tientiDate 5i
clari>icate partenerilor se re>er (
anumite genuri de optimizri
reciproce speci>ice< (ntuiti1ii au ne1oie
de tipurile senDoriale pentru6 a 1e
aduce >apte pertinente0 a aplica
eKperiena ( probleme concrete:
s[ obser1e aspectele care !n preDent
cer atenie 5i concentrare0 s3i >iKeDe
pe detaliile eseniale0 s >ac >at
di>icultilor cu realism0 s aibe
rbdare0 s[ 1e demonstreDe c 5i
bucuriile preDente sunt importante<
&enDorialii au ne1oie de intuiti1i
pentru6 a 1e aduce noi posibiliti0 a
1e suplimenta in1enti1itatea0 a putea
sesiDa semnele care indic posibilele
schimbri 1iitoare0 a se pregti pentru
1iitor0 a a1ea entuDiasm0 a >i ateni 1a
esenial0 a !n1a c merit s te
strduie5ti pentru bucuriile 1iitorului 0
pentru a 1e spriLini entuDiasmul<
'ipurile a>ecti1e au ne1oie de cele
logice pentru6 a analiDa7 a organiDa7 a
re>orma ceea ce este ne1oie s >ie
re>ormat0 a >i consisteni pe o anumit
poDiie0 a acorda important Glegii 5i
e1identeiG0 a sta >erm !n >ata opoDiiei<
'ipurile logice au ne1oie de cele
a>ecti1e pentru6 a persuada0 a
concilia0 a !nelege cum 1or simi
oamenii0
9;@
a st#rni entuDiasm0 a !n1a pe ceilali0
a 1inde0 a >ace reclam0 a aprecia
oamenii<
,in perspecti1a acestor orientri s3au
deD1oltat di>erite tipuri de strategii
pentru ser1iciile psihologice de
consiliere educaional7 >amilial7
orientare pro>esional 5i chiar pentru
modalitile de interelalionare pro>esor
3 student< ,e eKemplu7 una dintre
liniile de cercetare !n consilierea
1ocational este determinarea
principalelor tipuri de pro>esii sau
alegeri ocupationale legate de
tipologia psihologic a5a cum este
de>init de test<
+ceste liste de pre>erine ocupationale
se discut cu subiectul !n detaliu7
preDent#ndu3se de pild modulN corn
sunt legate de caracteristicile
tipologice ocupaiile care se do1edesc
>oarte sau deloc atracti1e pentru un
nume tip de personalitate7 !n cutarea
acelor modele care se potri1esc optim
candidatului< &e discut ast>el de
aplicaii practice i pentru di>eritele
tipuri de situaii legate de interrelate
pro>esionale sau caracteristicile
locului de munc<
Cercetri importante !n ordinea
!nelegerii naturii umane au
des>5urat McCrae 5i Costa7 19C9
A1@B7 !ncerc#nd s de>ineasc
simtlartttile dintre datele de cercetare
pri1ind cele cinci dimensiuni maLore
ale personalitii7 5i datele de
cercetare7 care reDist de mai bine de
8 decenii7 despre aspectele tipologice
st dimensiunile subiacente acestora<
,e asemenea ,achoXsUi7 19C8 A11B7
descrie importante similariti
conceptuale !ntre scalele M4'P 5i
patru dintre cei = mari >actori ai
personalitii<
Costa 5i McCrae7 A11B7 !n urma unor
studii de corelare a indicilor M4'( cu
>actorii *%) 3 P( Aautoe1aluareB
descoper ast>el de co1ariatii
precum6 eKtra1ersia3intro1ersia este
similar !n
9;1
ambele sisteme0 deschiderea7 ca
dimensiune corespunde intuiiei opus
senDori a lit>ii0 agreabilitatea este
apropiata caracteristicilor tipului
dominant a>ecti1 A>a># de cei logic]7 iar
dimensiunea con5tiincioDitii este
apropiat de dimensiunea raional
opus celei iraionale< &tudii
ulterioare7 realiDate prin eteroe1aluri
au replicat determinrile anterioare
A199; A19]<
,e eKemplu7 un subiect care !n
terminologia M4'( este un tip ($'R
poate >i descris ca intro1ert7 deschis
( e(periene7 antagonic 5i con5tient
&ingura dimensiune care nu este
luat !n consideraie !n M4'(7 testul
>iind centrat pe normalitatea
psihologic7 este ne1rotismul< %l
apare7 !n 1iDiunea psihologiei
analitice7 mai ales ca o reDultant a
tulburrilor echilibrului !ntre con5tient
5i incon5tient7 a dis>unct>ilor datorate
unui eu insu>icient constituit7 sau7 !n
direct reDonant cu psihologia
tipurilor7 a incapacitii con5tiinei de a
>olosi di>eritele procese !ntr3un mod
adec1at 5i di>ereniat<
,intre co1aria>_ie cele mai
semni>icati1e raportate de Costa 5i
McCrae7 199; A1:B7 apar6 corelaiile
negati1e !ntre >aetele %l7 %;7 %97 %:
5i %6 cu dimensiunea intro1ersiei din
M4'(0 corelaii poDiti1e !ntre >aetele
)l7 );7 ):7 )=7 )6 5i >uncia intuiiei
din M4'(0 corelaie poDiti1 !ntre
>aeta )9 5i >uncia a>ecti1 M4'(
precum 5i !ntre >aeta +6 5i >uncia
a>ecti10 corelaii negati1e !ntre
>aetele C; 5i C6 5i dimensiunea
iraional din M4'(<
+utorii consider c a1antaLul maLor al
M4'( asupra altor teste de
personalitate este utilitatea lui prin
modalitile pertinente !n care sunt
descrise subiectului aspectele
personalitii sale0 acest a1antaL
de1ine capital !n munca de consiliere
A19C97A1=B<
9;;
2' ALTE TESTE3 PRE)ENTAREA
SUCCINT A INVENTARULUI DE
PERSONALITATE SINGER+LOOMIS
C S'LI'P' AC moduri cogniti1e ale
personalitii 5i interaciuni posibileB<
'estul pri1ind tipologia personalitii
sau stilul cogniti1 repreDint o creaie
ulterioar7 din necesitatea de a lua !n
consideraie7 mai nuanat7 spun
autorii7 >aptul c ( o parte dintre
subiecii testai de regul prin M4'(
nu se rele1 opoDiia dintre >unciile
polare< Mai degrab7 5i acest aspect
este mai e1ident !n >apt ( categoria
persoanelor creative, ne
confruntm cu o situaie nepre1Dut
!n M4'(7 5i anume7 subiectul creati1i
se do1edesc capabili s utiliDeDe
di>ereniat >uncii GireconciliabileG
aplic#nd7 atunci c#nd situaia o cere7
capacitile de e1aluare a>ecti17
pantru ca7 ulterior s comute pe
Ludecarea logic a datelor< L fel, I
nevoie, un creativ poate utiliza
capacitile de preDenti>icare ale
senDoriali tatii7 pentru ca7 pe un alt
plan7 s utiliDeDe ( fel de adecvat
funcia intuiti1<
,in aceast perspecti17 testul aduce
un plus de nuanare !n interpretarea
Myers34riggs7 de alt>el sistematic7
dar prea GatomistG care de dragul
taKonomiDrii pierde din 1edere
aspectul >undamental al >uncionrii
psihismului6 unitatea actual dintre
con5tient 5i incon5tient7 >aptul c
>uncionarea psihic nu se reduce
niciodat ( ceea ce se !nt#mpl (
nivelul con5tiinei7 ( deciziile 5i
modalitile de operare ale eului
con5tient< Haptul psihic este o
reDultant a !ntregului sistem
>unctional< ,e5i7 de eKemplu7 >uncia
cogniti13logic poate >i domiant
pentru con5tiina unui subiect7
procesarea datelor !nseamn 5i
senDorialitate 5i intuiie 5i a>ecti1itate<
.nii subieci au un eu su>icient de
puternic ca s nu reprime contribuiile
procesrilor
9;9
paralele 5i s[ apeleDe ( acestea ca
variante posibile, perfection#ndu3
si capacitatea de a comunica7 de a se
deschide spre noi coninuturi sau
perspecti1e posibile<
Rung7 !n studiile asupra creati1ilor si
creati1itii considera aceast
capacitate de a induce schimbri de
planuri de con5tiin ca atribut
esenial uman care este susinut de
procesul de indi1iduare7 de deD1oltare
a psihismului subiecti1 prin
di>erenierea >unciilor 5i atitudinilor
con5tiinei A16B6 GCercettorii au artat
c eKist tot >elul de ci prin care
intelectul con5tient nu este numai
in>luenat de incon5tient7 ci7 !n >apt7
diriLat de acestaG< "e>erindu3se direct
( creativ, Eung precizeaz A18]6
GPoetul care se identi>ic cu procesul
creati1 este cel care de ( bun
!nceput este !n acord c#nd imperati1ul
incon5tientului !ncepe s >uncioneDe<
Cellalt tip de poet7 care resimte >ora
creati1 ca pe ce1a strin7 este cel
care7 din di1erse moti1e nu intr !n
acord cu incon5tientul 5i este surprins
de acesta !n necuno5tinL de cauD
A!n deDacordB<G G*u este de aLuns s
cuno5ti dac poetul aparine tipului
eKtro1ert sau intro1ert de 1reme ce
oricare dintre tipuri are posibilitatea s
lucreDe cu o atitudine intro1ertit !ntr3
un anumit moment 5i cu una
eKtra1ertit !n altul< +cela5i poet poate
adopta atitudini di>erite >at de munca
sa !n momente di>erite7 de care
depind standardele pe care trebuie s
1e aplicmG A1CB<
%Kplic#nd mecanismul dinamicii
psihice !n actul creaiei artistice7 Rung
se re>er ( o dualitate inerent
A19B6 G)rice persoan creati1 este o
dualitate sau sinteD de aptitudini
contrare< Pe de o parte este o >iin
uman cu o 1iat personal7 pe de
alta7 este un proces creati1
impersonal<<<+rta este un tip de
impuls !nnscut care prinde indi1idul
5i3l >ace propriul ei instrumentG< Pentru
Rung7 modalitile care inter1in !n
creaie sunt
9;:
dou7 cea psihologic si cea
1iDionar6 GModul psihologic are de3a
>ace cu materiale obinute din tr#mul
con5tiinei umane 3de eKemplu cu
materiale care tin de 5ocurile
emotionale7 de trirea pasiunilor 5i
criDelor destinului uman !n general
3tot ceea ce tine de 1iata con5tient a
omului7 de sentimentele sale !n
particular<<< C#nd a1em de3a >ace cu
modul psihologic de creaie artistic7
nu ne !ntrebm niciodat din ce
const materialul7 sau ce !nseamn<
,ar aceast !ntrebare ni se impune
imediat ce aLungem ( modul
vizionar de creaie< &untem uimii7
con>uDionati7 pu5i !n gard7 chiar
desgusta>i 3 5i cerem comentarii 5i
eKplicaii< *u ne reaminte5te de nimic
din 1iata uman cotidian7 ci mai
degrab de 1ise7 temerile din
co5maruri7 recesiuni !ntunecate ale
mint
ii
cro
ra
1e
dm
une
ori
un
sen
s
ero
natG
<
+ce
st al
doil
ea
mod
7
repr
eDin
t contribuiile psihismului abisal7
impersonal7 care se eKprim prin
coninuturi stranii pentru con5tiin7
dar pe care omul obi5nuit 5i 1e
reprim7 iar creatorul 1e eKprim7 1e
d curs7 1e d posibilitatea s se
eKprime pr!ntr3un produs sau imagine
simbolic<
'estul &L(P porne5te de (
caracteristicile fundamentale ale
celor 7 moduri cognitive
fundamentale, respectiv cele
patru tipuri de funcii >r a 1e
separa de dimensiunea atitudinal
eKtra1ersie3intro1ers!e7 !n msura !n
care nici Rung nu separa atitudinile ca
entiti care eKist independent de
>unc>ii< Hunc>iile pune7 spune Rung7
sunt deosebit de greu de gsit ca
atare pentru c orice indi1id
utiiliDeaD ambele atitudini 5i7 !n
di>erite msuri7 toate cele patru
>unc
ii<
+ut
oar
ele
con
side
r
A;@B
c
eKis
t C
mod
uri
cog
niti1
e7
>iec
are
con
st#n
d
dintr3o combinare a orientrii sau
atitudinii 5i a >unciei6 g#ndirea
intro1ert[ A('B7 simirea intro1ert A(HB7
senDaia intro1ert A(&B7 intuiia
intro1ert[ A(*R7
9;=
g#ndirea eKtra1ert[ A%'B7 sim>irea
eKtra1ert A%HB7 senDaia eKtra1ert
A%&B 5i intuiia eKtra1ert[ A%*B< )rice
om7 !n decursul >ormrii sale
ontogenetice7 datorit cursului natural
al energiei7 in>luentelor parentale 5i
educaionale7 a !n1rii deri1ate din
eKperien7 !5i deD1olt o structurare
unic7 personal a celor C moduri
cogniti1e< +cest model sau patern
particular al modurilor cogniti1e (
nivelul fiecrui indi1id constituie stilul
cogniti1 indi1idual sau tipul psihologic
al persoanei< (ntre modurile cogniti1e
eKist anumite intractiuni7 o dinamic
care poate >i determinat prin &L(P7
mai ales !n pri1ina legturii dintre
modul cogniti1 dominant 5i cel sau
cele care !l urmeaD ca >rec1ent<
(n construirea itemilor pentru &L(P7 s3a
!ncercat stabilirea 1aliditii de
coninut rm#n#nd !n interiorul
modalitilor descripti1e deD1oltate de
Rung< ,e eKemplu7 Rung descrie
senDaia ca >uncie prin care se
prime5te in>ormaia prin intermediul
simurilor0 itemul care se re>er (
senzaie 1a speci>ica receptarea
nein>luentat a in>ormaiei< +st>el nu
este adec1at s[ >ie >olosit pentru scala
de senDorialitate un item care are !n
coninut re>eriri ( lipsa de
imaginaie sau a g#ndirii concrete<
+ce5ti itemP se 1or construi pentru
intuiie 5i respecti17 g#ndire7 chiar
dac se re>er !n >apt ( o slab
deD1oltare a acestor din urm >uncii<
-ersiunea original a &L(P a >ost
construit !n 198= de &inger 5i
Loomis 5i consta din ;@ de situa>ii
care speci>icau o stare a>ecti1
interioar pentru subiect< &ituaiile
utiliDate !n &L(P cuprind taKonomia
deD1oltat de Per1in A;1B< Pentru
>iecare situaie sunt preDenate C
rspunsuri posibile7 >iecare
repreDent#nd c#te unul din tipurile
cogniti1e >undamentale Lungiene<
&ubiectul trebuie s e1alueDe
adec1area pentru sine a >iecrei
1ariante de rspuns acord#nd note de
( 0 T niciodat 1a 6 \ !ntotdeauna<
9;6
"eDultatele lotului eKperimental au
>ost analiDate >actorial dLoomis]<
Hactorii care au aprut acopereau
99<9 p din 1arianta comportamentului
5i spriLineau 1aliditatea constructelor
Lungiene6 simt>re7 intui>!e7 g#ndire7
senDorialitate intro1ert 5i
senDorialitate eKtra1ert A;;B<
4aD#ndu3se pe analiDa >actorial
realiDat pe aceast prim 1ersiune7
testul a >ost re1Dut< !n preDent se
lucreaD cu 1ersiunea a ill3a a testului
&L(P care con>ine 16 scale6 cele C
moduri cogniti1e7 scalele pentru cele :
>uncii7 scalele de intro1ersie 5i
eKtra1ersie precum 5i scalele pentru
modul de procesare rational 5i
percepti1< Cele C moduri cogniti1e
sunt scalele de baD standard ale
testuiui7 celeleite C >iind combinaii ale
scalelor de baD adec1ate< Manualul
indic 5i datele tehnice ale studiilor<
"e>eritor 1a 1aliditatea de coninut
aceasta a >ost eKaminat prin
intermediul unor anali5ti Lungieni sau a
unor terapeui cu orientare Lungian7
realiD#ndu3se modi>icri ia sugestia
lor< &3au !ndeprtat din 1ersiunea
original situaiile considerate ca
nediscriminati1e<
-aliditatea de construct a >ost
1eri>icat prin analiDe >actoriale
aplicate pe un lot de 11CC subieci<
+naliDa >actorial a determinat : <
>actori care acoper ;6<89p din
1arianta comportamentului A;9B<
Primul >actor a >ost denumit Ludecat
Araionament re>leKi1B 5i const din 19
!temi din scalele de intro1ersie 5i ;1
iremi de scalele de eKtra1ersie< (temii
conin re>eriri ( planificarea sau
organiDarea proprie ori a altora<
Plani>icarea repreDint un element
re>leKi17 ceea ce a condus (
interpretarea acestui prim factor
ca 5i GLudecatG !n concordant cu
ceea ce Rung denume5te procesarea
prin organiDare7 plani>icare7 ra!ionare
ca >uncii rationale7 de Ludecare<
,intre itemii care au o !ncrctur
!nalt
9;8
!n acest >actor apar6 Gs >iu !ntr3o
poDiie !n care !mi pot organiDa munca
cu maKim e>icient A<=::B0 sau G s3
mi am#n !ndatoririle7 s >ac un du57 s
beau ce1a 5i s ascult muDic A3<96@B<
Hactorul (( acoper 6<9Cp din
1ariant7 5i a >ost de asemenea
denumit Ludecat Araionament acti1B<
%ste similar primului >actor !n ceea ce
pri1e5te aspectul de organiDare
raional 5i de plani>icare7 dar di>er !n
sensul unei acti1e implementri a
planurilor< ,in cei :1 de itemi7 9@ >ac
parte din scalele de eKtra1ersie7 11
din cele de intro1ersie< C e(emple
de itemi !ncrcai !n acest >actor6
Gm o>er 1olutar sa iau legtura cu
1ecinii pentru a str#nge >onduri pentru
persoane !n su>erinG A<=89B0 sau
GpledeD pentru o comisie care s
cerceteDe ce s3a !nt#mplat cu
eKactitate 5i cum apare situaia !n
preDent A<=@9BG<
Hactorul $( acoper 6<C6p din
1ariant7 a >ost< denumit percepti10
conine ;6 de itemi din scalele de
intro1ersie 5i 18 din cele de
eKtra1ersie< ,intre itemii !ncrcai !n
acest >actor6 Gde1in con5tient de ceea
ce >ac propriului corp A<:9=BG0 G>ac ce
pot pentru a m !ntreine acas cu
hran7 butur7 '-7 muDic 5i hobiuri
A<:;6BG0 G!mi concentreD e>orturile pe
proiect nu pe persoan A3<;=8BG<
Hactorul (- acoperind :<89p din
1ariant a >ost denumit percepti1
Aa>ecti1B0 const din 1= itemi dtn
scalele de intro1ersie 5i 1; din cele de
eKtra1ersie< C e(emple de itemi
!ncrcai !n >actorul (-6 Gm
!ngriLoreaD c poate unii cred c nu
sunt capabil s3mi >ac sarcinile
pro>esionale A<=1CBG0 Gstau !ntins 5i m
!ntreb ce s3a !nt!mplat A<:61BG0 Gm
deprim 5i doresc s >i putut >ace ce1a
A<:99BG<
Con>orm teoriei ce st ( baza
acestui test, spre deosebire de
M;FI, o persoan complet poate
a1ea capacitatea de a percepe
9;C
si cunoa5te lumea !ntr3o multitudine
de >eluri 5i este capabii[ s[ utiliDeDe
toate cele C moduri cogniti1e de baD<
+ceste moduri cogniti1e sunt aranLate
!n ordinea >rec1entei cu care sunt
utiliDate7 ultimul7 al optulea7 >iind cel
mai puin utiliDat deci 1a >i considerat
ca modul cogniti1 cel mai puin
di>ereniat< ) persoana poate a1ea
mai multe moduri cogniti1e bine3
deD1oltate iar unul dintre aspectele
care (ndica o personalitate bine
adaptata este tocmai >aptul c modul
cogniti1 cel mai bine deD1oltat7
di>ereniat7 nu este iDolat ci
>uncioneaD armonios cu unul sau
dou alte moduri cogniti1e< Cel mai
adesea aceast interaciune are loc
!ntre modul cel mai deD1oltat 5i cel de
al doilea mod !n ordinea gradului de
deD1oltare 5i >rec1ent< Manualul
>urniDeaD descrieri tip de
comportamente7 atitudini7 reacii
speci>ice unor asemenea interaciuni<
+ceste moduri se regsesc !n test prin
>aptul c primesc cele mai mari7 prime
dou scoruri< ,ac !ns un indi1id are
9 sau : moduri !nalr deD1oltate !n
pro>ilul testului &L(P7 >ie similare ca
punctaL7 >ie desprite doar de c#te1a
puncte7 trebuie eKaminate toate
posibilele interaciuni !ntre acele
moduri !nalt deD1oltate< (n acest
conteKt7 5i !n acord cu teoria Lungian7
modul cogniti1 cei mai puin
di>ereniat7 ultimul ca >rec1ent !n
pro>ilul testului7 este cel care este
posibil s[ erup abrupt7 persoana
simtindu3se prins !ntr3un mod de
>uncionare cu care nu este
>amiliariDat A;:B< G+cest
comportament nu3mi aparineG7 G*u
sunt eu cei care am >cut ce am
>cutG7 sunt doar c#te1a ast>el de
eKemple< +spectul poDiti1 al acestor
emergente este noutatea unui mod
neobi5nuit de a simi7 Ludeca7 intui7
1edea lucrurile7 care aduce o nou
pro1ocare spre schimbare din rutin7
spre a descoperi ce1a nou despre 5i
pentru sine< Modul cogniti1 cel mai
puin di>ereniat 1a sparge 1echile
modele de conduit sau seturile
9;9
atitudinale 5i 1a pregti situaia
pentru schimbarea psihic7
trans>ormarea 5i deD1oltarea
personalitii<
,in aceast perspecti1 manualul
>urniDeaD 5i aspectele probabile
pentru acele >uncii de baD care sunt
in>erior deD1oltate7 aspecte care pot >i
utiliDate ca atare !n aprecierea
personalitii preDente7 dar 5i
anticipati17 pentru consilierea pri1ind
direciile de schimbare cele mai
probabile 5i plauDibile<
99@
7' NOTE BIBLIOGRA(ICE
3 &inger R<7 Loom is M77 19CC7
interpreti1e Guide >or the &.P7 C<P<P<7
Palo +lto7
p<l9
3 4riggs3Myers (<7 McCaulley M<$<7
19C=7 Manual6 + guide to the
de1elopment
and use o> the M4'(7 C<P<P<7 Palo +lto
3 Rung CG<7 1981 A19;1B
Psychological 'ypes7 ,e>initions7 C<W<
67 Princeton
.ni1< Press7 par< C9= C960 termenul
german ge>_hl nu are o acoperire !ntr3
o
traducere rom#neasc corect0
!nseamn simire cu sensul a>ecti1itii
nu al
senDoriali!tii< ,e asemenea7 !n
psihologia tipurilor >uncia a>ecti1 a
simirii se
re>er Pa capacitatea de a e1alua
1aloric lumea7 realul7 pe sine si nu (
emoiile
!nsoite de mani>estri psihosomatice
care corespund tririi nedi>erentiate a
oricrui >apt psihic< 'raducerea
termenului prin sentiment7 ar limita
coninutul !n
msura !n care !n de>inirea curent
sentimentul repreDint unul dintre
procesele
a>ecti1e superioare< Pentru detalii se
pot consulta paragra>ele 8;9 3 8;9
3 op< cit< p< =C 3=9
3 op< cit< p< 6@
3 Rung CG< din C<W<6 studiuP G+
Psychological theory o> typesG A1991B7
par<
9=60 de asemenea7 re>eritor 1a >uncia
cea mai puin deD1oltat7 cea care
rm#ne >orma prin care se eKprim
predominant incon5tientul6 Gun criteriu
de
recunoa5tere esenial al in>erioritii
unei >uncii este >aptul c nu35i poate >i
sie5i
su>icient si este dependent mereu
de oameni ori circumstane7 c d#
na5tere (
diferite dispoziii psihice7 c nu ne
putem baDa pe >olosirea ei I
nevoie, c este
sugestibil 5i are un caracter labil<
Huncia in>erioar ne situeaD mereu
!n
deDa1antaL pentru c nu o putem
directiona ci7 mai degrab7 suntem
1ictimele
eiG
3 op< cit< p<6=
3 op< cit< p<8@
3 op< cit< p< 81
3 McCrae "<"<7 Costa P<'<7 19C97
"einterpreting the Myers 4riggs 'ype
(ndicator >rom the perspecti1e o> the
>i1e3>actor model o> personality7 Rourn<
o>
Personality7 =87 183:@
3 ,achoXsUi M<McC7 19C87 +
con1ergence o> the tender3minded
and the
991
tough3mindedg7 +merican
Psychologist7 :;7 CC6 3 CC8
O Costa P<'<7 McCrae "<"<7 19C97
*%) P( 2 HH( Manual7 P+"<7 )dessa
Hlorida
3 Costa '<P<7 McCrae "<"<7 199;7
"e1ised *%) Pi I *%) HH(7
Pro>essional
manual7 P<+<"<7 )dessa Hlorida7 p< =9
3 op< cit<7 p< :8
3 op< cit<7 p< 11
3 Rung C<G<7 19667 )n the relation o>
+nalytical psychology to poetry7
C<W<( =7 "outledge I Tegan7 London7
par< 11:
3 op< cit< par 11=
3 op< cit< par 118
3Rung C<G<7 19667 Psychology and
literature7 C<W<(=7 "outledge I Tegan7
London7 par< 1:9
3 &inger R<7 Loomis M<7 19C=7 'he
&inger3Loomis (n1entory o>
Personality7
Manual7 C<P<P<7 Palo +tto7p<;
- Pervin 1#", )97H *ed" a IV-.,
Personalit>2 Fheor> and research,
Cile>,
8eA SorB
3 Loomis M<7 19C;7 + neX perspecti1e
>or RungMs typology7 Rourn<7 o>
+nalytical Psychology7 ;87 =9 3 69
3 op< cit<7 p<;;
3 17 nota 6
99;
VIII ALTE CHESTIONARE +
INVENTARE DE
PERSONALITATE PRE)ENTARE
SUCCINT
Chestionarele preDentate p#n !n
aceast sec1ena a lucrrii au un
aspect comun semni>icati16 autorii lor
au dublat munca de cercettori 5i
creatori de instrumente de e1aluare
cu e>ortul considerabil de a structura
!n plan teoretic un modeP al
personalitii7 sau de a pleca de ( un
astfel de model subsum#nd
chestionarul cadrului teoretic<
+cest ultim capitol al c#rtii cuprinde
preDentarea unor chestionare care7
prin contintul lor7 >ie sunt mai
>ocaliDate pe un 3unele aspecte ale
personalitii7 >ie7 de5i au ca scop
surprinderea personalitii !n
ansamblu7 aDi au >ost treptat !nlocuite
de marile chestionare ale
personalitii preDentate anterior<
,rept urmare7 ele pot ser1i pentru
e1aluarea unora dintre aspectele mai
puin generale7 sau7 uneori ser1esc
drept instrument de comparaie !n
studiul 1aliditii<
-om preDenta toate aceste
instrumente succint prin prisma
caracteristicilor sau >actorilor speci>ici
pe care !i e1alueaD< (n situaia !n
care eKist un cadru teoretic
eKplicati17 sau un punct de 1edere al
autorului testului deosebit sau
di1ergent de cele ce au
999
>ost preDentate7 1om circumscrie
respecti1a abordare dac este
importanta !n interpretarea datelor<
!' CHESTIONARUL DE
NEVROTISM l PSIHOPATIE
PICHOT + P'N'P'3 DIMENSIUNII
SPECI(ICUL INTERPRETRII
O 'estul P<*<P<7 paranoic 3 ne1rotic 3
psihopat7 a >ost publicat !n 19=C de
psihiatrul >ranceD Pichot A1B ca prob
care se adresa unor colecti1iti ci1ile
5i2sau militare cu un grad mai redus al
>ormrii intelectuale7 cu scopul
decelrii rapide a celor care preDint
un tablou psihologic care7 prin
amploarea simptomatologiei
patologice7 atinge ni1elul anormalitii<
Cele trei direcii sondate sunt
tendinele paranoide7 tendinele
ne1rotice 5i tendinele psihopate 3
P<*<P<
'estuP se distinge de un chestionar
obi5nuit !n msura !n care autorul7
utiliD#nd toate datele de cercetare
disponibile, a%unge I concluzia
c un chestionar este insu>icient c#nd
se adreseaD doar p#rtii con5tiente a
psihismului7 5i !ncearc introducerea
planului incon5tient7 prin dou probe
iuasiproiecti1e a cror 1aloare
diagnostic >usese deLa probat6 un
test asociati131erbal cu alegere >orat
deri1at dintr3un instrument britanic 3
CroXn Word Connection List dar
baDat pe eKperiena testelor
asociati1e americane deri1ate din
eKperimentul 5i testuP lui Rung7 5i un
test de gusturi alimentare construit de
autor pe baDa recunoscutei tendine a
ne1roticilor de a re>uDa un numr
crescut de alimente Acomportament
ideosincraticB< (n ambele7 alegerile
subiectului pot indica >ie normalitatea
de>init ca lipsa de mani>estare a unui
compleK incon5tient7 >ie
anormalitatea7 prin pre1alenta unor
99:
alegeri simptomatice<
'estul con>ine patru scale< Prima este
scala de sinceritate7 care repreDint
preluarea scalei similare din MMP(<
interpretarea scalei se >ace
asemntor normelor pentru MMPt<
&cala a doua 1iDeaD dimensiunea
ne1rotismulu!0 este alctuit din trei
probe ast>el ca nota >inal 1a
repreDenta !nsumarea ponderat a
scorului standard Anote 'B (2 proba
de gusturi alimentare, proba de
asociafii verbale 5i (
ches@onartul propriu-zis al scalei"
(temit au >ost selectai prin
eKperimentare din 'he Maudsley
Medical Questionnaire< GraduP de
mani>estare al tendinelor ne1rotice
este semni>icati1 c#nd nota '
dep5e5te 8@0 indicele de gra1itate
este dat de dep5irea unei note ' de
C@<
&cala a treia 1iDeaD tendinele
paranoide0 itemj au >ost selectai
eKperimental din scalele Guil>ord
Martin Personal (n1entory 5i scala P
din MMPI" 5raduf de semnificaie
patologic al notei ' cre5te odat cu
ni1elul 8@< %ste de asemenea
semni>icati1 gruparea L ridicat 3 P
ridicat care pot cre5te sigurana
diagnosticului de rigiditate
interpretati1 caracteristic
paranoiacului<
&cala a patra 1iDeaD tendinele
psihopate0 itemii au >ost selectai prin
eKperimentare din scala similar a
MMPm< &cala are acelea5i coordonate
interpretati1e ca cea din care a >ost
deri1at<
,atele tehnice preDentate !n
chestionar pri1ind procedura de
1alidare permit !ntr3o proporie
semni>icati1 punerea unui diagnostic
nosologic A:@p pentru psihopatie7
=;p pentru paranoie7 =1p pentru
ne1rotism] sau a unui diagnostic
pri1ind gradul de patologie psihic
A;8p pentru psihopatie7 :=p pentru
paranoie7 :9p pentru ne1rotismB<
'otu5i7 este posibil s eKiste caDuri de
subieci care preDint o alta limit
patologic dec#t '
99=
8@< in principiu7 eKist o probabilitate
maKimal ca un subiect care are o
not ridicat ( una dintre aceste
scale, sau ridicat 5i predominat
>at de ridicarea celorlalte scale7 s
preDinte patologia incriminat de
scala respecti1<
,ac notele ' nu dep5esc 8@ nu se
poate 1orbi de trstur 2 trsturi
patologice7 ci doar de tendine care se
situeaD !n limite normale< +st>el de
subieci cer un eKamen apro>undat<
C#nd notele ' sunt in>erioare lui 8@
!ns nota de ( scala de
nesinceritate 1 dep5e5te limita
putem diagnostica tendina
subiectului de a se preDenta !ntr3o
lumin >a1orabil7 con5tient sau nu<
.n ast>el de pro>il 1a cere un eKamen
mai complet care s deceleDe !ntre
rigiditatea paranoicului 5i dorina
subiectului de a rspunde con>orm
deDirabilit>ii sociale<
/' INDE5UL CORNELL
DIMENSIUNI l INTERPRETARE
&copul testului este asemntor celui
al P*P6 sa e1alueDe rapid un numr
mare de subieci pri1itor ( unele
tendine ps!ho3patologice< (n acela5i
timp7 prin >orma !n care a >ost
construit se constituie 5i ca un ghid de
inter1iu pentru cei 1a care se constat
>ie tulburri psihosomatice serioase7
>ie neuro3psihiatrice<
Chestionarul a >ost construit de un
grup de psihologi 5i psihiatri de (
Pniversitatea Corneli !n timpul
celui de al doilea rDboi mondial, I
cererea Uficiului de Cercetare
Ztiini>ic 5i ,eD1oltare< Prima >orm a
>ost denumit Cornell &electee (ndeK
5i a >ost utiliDat mai ales ca miLloc de
diagnosticare rapid !n centrele de
996
recrutare< Cuprinde dou tipuri de
probleme6 itemi care di>ereniaD clar
!ntre subiecii cu serioase tulburri de
personalitate i cei >[r[ ast>el de
aspecte0 itemi care se re>er (
tulburri somatice< +cestora li s3au
adugat un numr de itemi re>eritor (
comportamentul !n ser1iciile
armate<
1 sf#r5itul rDboiului7 ace5ti itemi cu
speci>ic militar au >ost modi>icai7
construindu3se o nou 1ersiune
Corneli (ndeK *; A;B cu 1@1 itemi6 6:
din C&( A*B7 96 de itemi adugai si un
item introducti1<
Corneli (ndeK are itemii cu o
transparent e1ident7 >ormularea
este direct7 chestionarul este un
inter1iu aplicat simultan pe un numr
mare de subieci< "spunsurile sub
>orma , sau 8u afirma sau neag
un aspect patologic A!n a>ara item!lor
;@7 697 C;7 C8 unde cheia este
in1ersatB< %Kist un numr de 1;
itemi speciali7 denumii GstopG al cror
grad de semni>icaie patologic este
maLor Aca de eKemplu6 G+ti >ost deLa
internat !ntr3un spital psihiatricG7 G+ti
a1ut deLa con1ulsiiG7 G+ti >ost arestat
de mai mult de trei oriG7 etc]< ,ac !n
protocolul de rspuns este marcat prin
, un astfel de item stop, el se
constituie ca o indicaie pentru
continuarea inter1iului printr3un dialog
anamnestic apro>undat< (temii stop ai
testului sunt6 9;7 997 ==< =67 =87 8C7
897 CC7 9@7 917 997 9=< ,e5i repreDint
o !mbuntire considerabil a probei7
itemii stop nu echi1aleaD cu o
1alidare propriu3Dis# a chestionarului
5i nici nu3i !mbuntesc 1aliditatea
A9B7
Coninuturile itemilor testului sunt7 !n
general7 grupate pe di>erite tipuri de
problematici psihosomatice sau
neuro3patologice ast>el6 de>icientele
de adaptare eKprimate printr3o
a>ecti1itate dominat de temeri7 >ric7
insu>icient Aitemii ;3 19B0 reacii
a>ecti1e patologice7 mai ales depresie
Aitemii ;@ 3 ;6B0 ner1oDitate
998
5i anKietate Aitemii ;8 3 99B6 simptome
psihosomatice neurocirculatorii A!temu
9: 3 9CB0 reacii patologice de spaim
Aitemii 99 3:6B0 simptome
psihopatologice altele dec#t cele de
rnai sus Aitemii :8 3 61B0 ipohondrie 5i
astenie Aitemii 6; 3 6CB0 simptome
psihosomatice gastrointestinale
Attemii 69 3 89B0 sensibilitate 5i
eKcesi1 ne!ncredere Aitemii C@ 3 C=B0
tulburri psihopate Aitemii C6 31@1B<
(nterpretarea testului7 !n >uncie de
scopul utiliDrii7 se poate reliDa prin
A:B6 1 <considerarea subiecilor care
au dep5it un numr de ;9 de ttemi
cu rspuns patologic ca a1#nd
tulburri psihopatologice
semni>icati1e0 ;< subiecii care au
dep5it un numr de 19 rspunsuri
a>irmati1e sunt considerai ca a1#nd
tendine psihopatologice0 9< chiar
dac nota este in>erioar lui 197 dar
eKist cel puin un rspuns a>irmati1
1a un item stop7 subiectul este
!ndrumat spre inter1iul anamnestic
apro>undat<
Proba poate >i aplicat >ie pe loturi
largi de subieci pentru a decela pe
cei cu o problematica psihiatric7 >ie
ca test secundar pentru nuanarea
situaiei unui subiect care are o cot
ridicat ( o scal de ne1rotism a
altui chestionar sau se pl#nge de
di>iculti de adaptare pro>esional 2
marital 2 5colar<<
2' CHESTIONARUL HCIDHORTH+
MATHEHS3 DIMENSIUNI t
INTERPRETARE
(n1entarul prototip pentru auto3
e1aluri !n problematica personalitii
este creat de WoodXorth7 191C7 !n
timpul primului rDboi mondial ca o
!ncercare de a standardiDa inter1iul
psihiatric pentru -l adapta unei
testri pe loturi largi de subieci7 cu
denumirea WoodXorth Personal ,ata
&heet A=B< %ra un instrument
99C
>ormat din 116 i>emi >ormulai 5i
eKperiementati prin loturi de normali
1s< loturi de subiec>i cu tulburri
neuropsihologice< Corneli (ndeK este7
!n acest sens7 repreDentantul modern
al acestui mode0 de I !nceputul
secolului<
,intre 1ariatele adaptri si re1iDii care
au urmat7 cea mai cunoscut este
WoodXorth3Matheus Personal ,ata
&heet A6B7 utiliDabil pentru copii si
adolesceni<
+ceast 1ariant are 86 de itemi care
contribuie ( una sau mai multe dintre
scalele chestionarului<
&calele sunt6 1< emoti1itate simpl
Acoe>icient de ponderare ;CB0 ;<
tendine obsesi1e 5i psihastenice
Acoe>icient ;:B0 9<tendine schiDoide
Acoe>iciient 9@B0 :< tendine paranoide
Acoe>icient ;@]0 =< tendine depresi1e
5i ipohondriace Acoe>icient ;6B0 6<
tendine impulsi1e 5! agresi1itate
Acoe>icientM 96B0 8< tendine spre
instabilitate Acoe>icient =;B0 C< tendine
antisociale Acoe>icient =;B<
(temii sunt transpareni7 >r a eKista o
preocupare pentru controlul atitudinii
subiectului >at de prob< &e
rspunde prin , sau 8u,
ma%oritatea rspunsurilor , fiind
cele prin care subiectul !5i
recunoa5te7 respecti1a mani>estare
sau >apt psihic<
&istemul de cotare pondereaD nota
( fiecare dintre scale pentru a
aduce I unitate interpretarea"
#stfel, dac 1alorile p#n 1a 1 ;@ de
puncte sunt considerate G!n limita
normaluluiG7 1alorile care dep5esc
acesta limit sunt interpretabile !n
sensul >ie a tendinei spre a mani>esta
simptome caracteristice pentru scala
respecti17 >ie7 dac trec de ;:@ de
puncte7 indic tendine
comportamentate din ce !n ce mai
accentuate<
Chestionarul7 de5i !nc utiiiDat !n
unele laboratoare7 este dep5it at#t
moral prin noua orientare !n diagnoDa
psihiatric7 c#t
999
mai ales tehnic7 prin inconsistenta
studiilor de 1alidare<
7' CHESTIONARUL DE
PERSONALITATE GUILFORD+
)IMMERMAN DIMENSIUNI l
INTERPRETARE
Pornind de ia metodele inter1iului
clinic 5i anamnestic7 Guil>ord
construie5te !nainte de 19=@ o serie
de chestionare7 >ie ca unic autor 3
in1entarele &%M 5i &',C"7 >ie
!mpreun cu Martin 3chestionarele
Personel in1entory7 (n1entory o>
>actors Gamin<
Chestionarele citate repreDint
reDultatul unut e>ort de cercetare si de
calcul a intercorelatiilor itemilor mai
multor tipuri de chestionare A8B< !n
urma acestor studii au >ost identi>icai
19 >actori6 intro1ersia social &0
intro1ersta cogniti1 '0 depresia ,0
tendina cicloid0 rhathymia "0
acti1ismul general G0 ascendent 1s<
submisi1itate +0 masculinitate 1s<
>eminitate M0 in>erioritate (0 ner1oDitate
*0 obiecti1itate )0 cooperare Co0
agreabtlitate +g< (n1entarul de >actori
&',C" acoper primii cinci >actori
descoperii prin analiDa >actorial
aplicat unor chestionare de
intro1ersie 3 eKtra1ersie< G+M(*
include pe ceilali = >actori< (ar ultimii 9
>ac obiectul lui GM Personal
(n1entory<
(n 19:9 Guil>ord public Guil>ord
Vimmerman 'emperament &ur1ey ACB
care include 1@ trsturi maLore ale
personalitn>_ identi>icate6 9 sunt
identice cu cele incluse !n chestionare
anterioare7 de5i pentru unele s3a
schimbat denumirea pentru
simpli>icare 5t o mai mare claritate< (ar
una dintre trsturile e1aiucrte
repreDint o combinare a dou dintre
trsturile !nalt corelate din
chestionarele anterioare<
,imensiunile !n noua >orm sunt6 G7
acti1itate general7 cu 9@
9:@
itemP care se re>er ( aspecte
precum plcere pentru 1iteD7 grab7
1italitate7 plin de 1iat7 producie 5i
e>icient 1s< lent7 deliberati17 obose5te
u5or7 (ne>icient0 2g7 autocontrol cu
aspecte precum serioDitate7
deliberare7 persistenta 1s< indi>erenta7
impulsi1itate7 plcere pentru eKcitare
ArhathymiaB0 +7 ascendent7 aspecte
precum autoaprare7 conduce7
1orbe5te !n public7 stp#n pe sine 1s0
submisi1itate7 eDitare7 e1it plin de
precauie0 =7 sociabilitate prin
caracteristici precum a a1ea mul>i
prieteni7 a cuta contacte sociale 1s<
prieteni putini 5i timiditate A!ntro1ersre
socialB0 %7 stabilitate emoional prin
egalitatea dispoDiiei7 optimism7 calm
1s< >luctuarea dispoDiiei7 pesimism7
re1erie7 eKcitabilitate7 sentimente de
1ino1ie7 nelini5te7 singurtate 5i o
proast sntate Acombinarea
>actorilor C 5i ,B0 )7 obiecti1itate
caracteriDat prin hiposensibii!tate 1s<
hipersensibilitate7 centrat pe sine7
suspicios7 Gintr !n necaDuriG0 H7
prietenie prin toleranta aciunii ostile7
acceptarea dominrii7 respectul pentru
ceilali 1s< beligerant7 ostil7 cu
resentimente7 dorina de a domina7
dispre >ata de al>ir dagreabilitateB0 '7
re>leKi1itate prin re>leKi17 obser1 pe
alt>i si pe sine7 echilibru mental 1s<
interes >ata de acti1iti concrete7 se
descumpne5te u5or Ag#ndire
intro1ertB0 P7 relaii personale7
toleranta oamenilor7 !ncredere !n
instituii sociale 1s< caut mereu
gresala7 critica instituiile7 suspicios7 !5i
pl#nge de mila AcooperareB0 M7
masculinitate prin interes pentru
acti1iti masculine7 nu se de5gusta
u5or7 aspru7 dur7 !5i inhiba eKpresia
emoiilor7 deDinteres pentru
!mbrcminte 5i stil 1s< interes !n
acti1iti 5i preocupri >eminine7 se
de5gusta u5or7 temtor7 romantic7
eKprim emoiile<
(n interpretare se pune accent 5i pe
intercorelarea datelor< +st>el7 o not[
ridicat ( un factor poate modifica
prognosticul
9:1
dacn este asociat cu o not scDut 1a
un alt >actor6 de eKemplu7 un grad ridicat
de dominant asociat unei note sczute
)a agreabilitate, conduce spre
imaginea unui stil dur, autoritar: un-
grad ridicat I stabilitate emoional
asociat unei acti1iti scDute conduce
spre (poteDa unui comportament comod7
lene5<
(n1entarul con>ine 9@@ de itemi7 <c#te 9@
pentru >iecare scal >actorial7 eKprimai
prin eKpresii a>irmati1e7 maLoritatea cu
direct rele1ant pentru persoan 5i doar
putini repreDent#nd generaliDri 2
abstractiDri<
Ceea ce se repro5eaD chestionarului
este lipsa de 1alidare empiric 5i lipsa de
control a atitudinii subiectului >at de
prob< %ste utiliDat >ie !n selecia
pro>esional7 >ie !n orientare 5i consiliere
pro>esional<
) posibil metod pe care o sugereaD
autorii A9B este de a L
corecta >iecare >actor !n dou pri6 itemii
pari 5i itemii impari7 nu L
at#t pentru calculul >idelitii7 ci pentru a
1edea dac subiectul se e
comport egal >at de trstura
respecti1< ,ac cele dou L
Lumti sunt !n acord 3lu#ndu3se !n
consideraie eroarea
standard7 interpretarea7 poate decurge
normal0 dac !ns (
di>erena dep5e5te 1aloarea a dou erori
standard7 reDultatul L
poate >i pus ( !ndoial< !n msura !n care
( acela5i subiect eKist P
mai multe di>erente ( fel de mari,
dep5ind dublul erorii standard7 M L
este suspicionat ansamlul reDultatelor
pro>ilului< o
.na dintre posibilele eKplicaii pentru o
ast>el de situaie este i gradul de tensiune
psihic 5i de con>licte intrapsihice<
*umrul e mare de di>erente cu 1alori
peste dubluP erorii standard admise L
de1ine ast>el un indice ce semnaleaD
gra1itatea tulburrilor L psihice<
Pna dintre re-analizele datelor lui
5uilford I- condus pe
9:;
Fhurstone I concluzia c 8 dintre
>actori sunt su>icieni pentru a Lusti>ica
1arianta comportamental< +st>el7
dimensiunile acti17 1iguros7 impulsi17
dominant7 stabil7 sociabil7 re>leKi1
>ormeaD scalele chestionarului
deri1at 'hurstone 'emperament
&chedule7 ''& construit !n 19=@ A1@B<
6' CHESTIONARUL DE
PERSONALITATE STRELAU + STI R
DIMENSIUNI l INTERPRETARE
Pntr3un studiu sintetic din 1991 A11B7
+ngleitner realiDeaD 5i o di>ereniere
!ntre chestionarele de e1aluare a
trsturilor personalitii 5i cele pentru
e1aluarea aspectelor
temperamentuale6 dac pentru
primele primeaD e1aluri !n termeni
de >rec1ent ApoDiia unei persoane
de3a lungul 1ariabilei e1aluate este !n
>uncie de >rec1enta comportamentului
!nregistrat]7 pentru testele care
implic aspecte psiho>iDiologice
paradigma este a intensitii Aitem_
accentueaD intensitatea
mani>estrilor trsturii a1ute !n
1edereB< !n consecin7 datele
psiho>iDiologice au o mai mare
legtur intrinsec cu strile psihice
dec#t cu trsturile propr!u3Dise7
circumscriind aria temperamentului<
'rsturile7 temperamentale sunt
trsturi ale personalitii7 dar
rdcinile lor sunt !n mare parte !n
biologic<
%Kist o multitudine de chestionare
care !5i propun s msoare aspectele
temperamentului7 >ie eKplicit7 de
eKemplu chestionarul &&& 3
&ensation &eeUing &cale Ascala de
cutare a senDaieiB al lui
VucUermann7 1989 A1;B7 >ie implicit7
prin natura teoriei autorilor7 5i am
studiat deLa chestionarul %P( al lui
%ysencU<
.nul dintre autorii europeni
recunoscui deLa de decenii pentru
9:9
studiile sale eKperimenateaie 5i
interculturate pri1ind trsturile
temperamentale sau a con>iguraiilor
de trsturi7 creator de chestionare
este &trelau< 'eoria reglatorie a
temperamentului7 "'' A1;B7 a >ost
preDentat !n mod sistematic !n
monogra>ia din 19C9< L data
respectiv teoriei lipsindu3! partial
operationaliDarea termenilor 5i7 !n cea
mai mare msur7 instrumentul sau
instrumentele de e1aPuare7o serie de
studii eKperimentale 5i preDentri
ulterioare7 &trelau7 1 9C=7 19C97
&trelau 5i Plomin 199; A1:B7 au reluat
5i ad#ncit di>eritele aspecte teoretice<
"'' consider c trsturile
temperamentale se re>er 1a
caracteristicile >ormale ale
comportamentului7 care se
e1ideniaD !n caracteristicile ni1elului
energetic 5i !n aspecte temporale<
&unt dou dimensiuni >undamentale
ale temperametuiui responsabile de
di>erentele !n caracteristicile
energetice ale comportamentului6
reacti1itatea 5i acti1itatea<
"eacti1itatea se re1el !n intensitatea
reaciilor ( stimuli, cu aspecte
care circumscriu sensibilitatea,
capacitatea de lucru" #ctivitatea
este o trstur temperamental
care se e1ideniaD !n cantitatea 5i
gama de aciuni preluate de subiect
Acomportamente direc>ionate spre
scopB< +spectul temporal antreneaD 6
caracteristici ale temperamentului0
mobilitatea7 persistenta7 recurenta7
regularitatea7 1iteDa de reacie7
tempoul reaciei0 dintre acestea doar
mobilitatea a primit su>iciente
con>irmri empirice<
Chestionarul ce initial se numea
&trelau 'emperament (n1entory &'(7
preDint o 1ariant6 &'P " Are1DutB<
"ecent7 1999 A1=B7 &trelau
construie5te HC43'l7 (n1entarul de
temperament pri1ind caracteristicile
>ormale ale comportamentului
Construcia acestor chestionare se
baDeaD pe o strategie rational3
empiric pentru care teoria lui Pa1lo1
pri1ind tipurile de
9::
acti1itate ner1oas superioar a
constituit punctul ele pornire<
Cele patru scale sunt6 >or>a eKcitaiei
&%7 >ora inhibiiei &(7 mobilitatea
proprietilor sistemului central ner1os
M)7 echilibrul proprietilor sistemului
centrai ner1os 4< &calele propriu3Dise
sunt >ormate din 18 de>iniii ale
componentelor6 8 pentru &%7 = pentru
&(7 = pentru M) iar 4 este o scal
secundar care indic proporia dintre
&% 5i &P<
Construind chestionarul &trelau7 19C9
5i ulterior !n colaborare cu +ngleitner
A16B au considerat proprietile &<*<C7
ca trsturi generale care se pot
e1idenia !n toate tipurile de
temperamente7 !n caracteristicile
motorii7 !n acti1itatea 1erbal7 !n
reaciile emoionale<
Hor>a eKcitaiei este de>init ca o
capacitate >uncionala a &<*<C< care
se mani>est !n abilitatea de a suporta
o stimulare intens sau de lung
durat7 >r a trece ( inhibiia de
protecie AtransmarginalB< &ursele de
stimulare sunt multiple7 precum6
situaii7 medii7 sarcini 5i stimuli
discrei7 caracteriDai printr3un ni1el
dat de 1ariaie7 noutate7 intensitate7
compleKitate7 semni>icaie< Zi
acti1itatea proprie a persoanei apare
ca surs de stimulare A&trelau C9B<
Generarea stimulrii tine de acti1iti
di>erite7 care preDint aspecte 1ariate
de ameninare7 risc7 tensiune 5i au un
impact !n cre5terea ni1elului de
acti1are7 con>orm studiului realiDat de
&trelau7 +ngleitner7 4antelman7 "uch7
199@ d18B<
&cala de >or a eKcitaiei a >ost
construit iniiaP din 9@ itemi7
coninutul implic#nd 8 componente
prin care se de>ine5te6 situaiile
amenintoare nu opresc persoanele
cu o !nalta >or de eKcitaie de 1a o
aciune plani>icat anterior0 tendina
de a !ncepe o aciune !n condiii !nalt
stimulati1e0 pre>erina pentru acti1iti
care presupun risc0 iipsa tulburrilor
emotionale c#nd des>5oar o
acti1itate cu
9:=
!ncrctur social sau >iDic0
per>ormanta nu descre5te semni>icati1
!n situaii !nalt stimulati1e0 reDistenta
Aa oboseal c#nd persoana este
implicat !n acti1iti de durat sau
intense0 capacitatea de a reaciona
adec1at ( tensiuni emotionale
puternice"
&cala de >or a inhibiiei7 de>inita (
Pavlov ca inhibiie condiionat7 se
msoar prin abilitatea de< a menine
o stare de inhibiie condiionat< C
indicator fundamental apare
persistenta inhibiiei ce se
mani>esta 5i e1alueaD prin cantitatea
de timp !n care &<*<C< este capabil s
rm#n !n starea de inhibiie< !n
construirea scalei &trelau a luat !n
consideraie comportamentele
AreaciileB prin care se mani>est
aceste tipuri de inhibiii condi>inate6
capacitatea de a se re>ine de 1a
reacii 5i acte comportamentale care
nu sunt deDirabile social0 a5teapt
>r di>icultate !ndeplinirea unei
aciuni c#nd este necesar !nt#rDierea
acesteia0 capacitatea de a !ntrerupe o
reacie sau aciune dac este
necesar7 chiar dac se a>l !n plin
des>5urare a comportamentului
respecti10 capacitatea de a35i !nt#rDia
reacia >at de stimul_ preDeni dac
circumstanele o cer0 capacitatea de
a35i re>ine eKprimarea emoiilor (
nevoie"
Mobilitatea proceselor ner1oase este
de>init ca abilitatea &<*<C< de a
rspunde adec1at 5i c#t mai rapid
posibil ia schimbri continui de mediu<
&e distinge de GlabilitateG7 !neleas ca
1iteDa cu care sunt generate 5i oprite
procesele &<*<C< Psihometric aceast
trstur temperamental se msoar
!n laborator prin 1iteDa cu care
subiectul elaboreaD re>leKe
condiionate adec1ate ( schimbrile
1alorii semnalului stimulilor
condiionali< &cala se re>er ( +
componente care definesc
trstura6 reacia adec1at (
schimbri nea5teptate !n mediu0
adaptarea rapid ( noi
circumstane 2 !mpreLurri0
trececerea
9:6
>acil de ( o activitate I alta:
schimbarea facil a dispoDiiei de (
spectrul pozitiv ta cel negativ !n
>uncie de semni>icaia situaiei0
pre>erina pentru situaii care solicit
realiDarea simultan a unor acti1iti
di>erite<
'estul &'( " de baD con>ine ;=;
itemP 5i constituie punctul de plecare
pentru construirea unor 1ariante
speci>ice limbii sau trii respecti1e<
%Kist di>erite 1ariante eKperimentate
!n Germania7 Polonia7 &.+7 "usia7
Corea de sud7 (talia7 Greacia7 Hrana7
Raponia7 China 5i "om#nia< &tudiul de
eKperimentare a 1ariantei rom#ne5ti7
&'P " "7 Minulescu7 199; A1 CB7 a
reinut un total de :C de itemi0 c#te 16
pentru >iecare dintre cele trei scale
primare< ,atele tehnice ale scalelor
indic6
3scala &% coe>< alpha <C:: media6
9C<99 abat< st<6 9<@: 3scala &( coe><
alpha <89@ media6 :C<99 abat< st<6
8<1= 3scala M) coe>< alpha 7C@:
media6 :8<CC abat< st<6 8<6=
.n total de 999 subieci7 1#rsta medie
;C<@67 ;:8 brbai< Corelaii
semni>icati1e s3au obinut !ntre &% 5i
seKul subiecilor A3<99B<
#' CHESTIONARUL DE TENDIN.E
ACCENTUATE SCHMIESCHECG3
DIMENSIUNI 4! INTERPRETARE
Chestionarul !5i propune e1idenierea
aspectelor care conduc spre diagnoDa
unor stricturi de personalitate
accentuate7 >iind un instrument
subsumat tipologiei personalitii
clinice 2 accentuate deD1oltat de
Leonhard A19B< %ste construit !n 198@
A;@B 5i studiul
9:8
de traducere 5i eKperimentare pentru
1arianta rom#neasc !i aparine lui
*estor 198= A;1B<
%Kist 1@ scale7 >iecare cu un numr
de 1; itemi7 C7 sau : itemi7
corespunD#nd celor 1@ tipuri de
trsturi accentuate6 demonstrati1ste7
hipereKactitate7 hiperperse1eren>7
nest#p#nire7 hipertimie7 distimie7
ciclotimie7 eKaltare7 anKietate7
emoti1itate<
&ubiectul rspunde prin , sau 8u,
ma%oritatea itemilor av#nd cheia !n
*u< %Kist un coe>icient de ponderare
a rspunsurilor< *u eKist o normare
propriu3Dis# a testului7 dar prin
ponderare cota maKim7 cu
semni>icaia de GaccentuareG
semni>icati1 a respecti1ului aspect
este aceea5i7 ;:< (n3 ordine
descendent7 interpretarea indic
se1eritatea tendinei pentru 1aloarea
1C7 iar 1aloarea 1 ; repreDint7
con>orm autorului limita de ( care
putem diagnostica o tendina spre
accentuare !n comportament<
A' CHESTIONARUL DE
PERSONALITATE (REIBURG + (PI3
DIMENSIUNI 6! INTERPRETARE
Chestionarul multi>aDic de
personalitate HP( este construit de
Hahrenberg7 &elg7 $ampelA;;B !n
spiritul unei teorii tradiionale asupra
personalitii7 prin raportarea (
nosologic psihiatric<5i prin
aplicarea analiDei >actoriale<
Horma complet a chestionarului HH'
G conine 1; scale cu un total de ;1;
itemi0 eKist 1ariante prescurtate
utiliDabile >ie pentru trieri rapide7 >ie
pentru reeKaminri6 HP( T e1 86 itemi7
HP( $+ si HP( $4 a c#te 11: itemi<
&calele HP( au urmtorul coninut6 HP(
R7 ner1oDitate7 tulburri
psihosomatice7 cu 9: itemi care
1iDeaD mai ales caracterul subiecti1
al tulburrilor 3 tulburri de somn7
dureri si stri generale
9:C
proaste7 >atigab!litate p#n (
epuizare, nelini5te7 instabilitate7
meteoropatie0 HP( ;7 agresi1itate7
Mtmai1ritate emoional7 con>ine ;6
itemi care implic >ie real 7>ie (
nivelul unei dispoziii ctre acte de
agresiune corporal7 1erbale sau
imaginare7 reacii negati1e >at de
obiecte 5i animale7 impulsi1itate7
tendine sadice7 glume grosolane7 lips
de autocontrol cu pregnant ne1oie de
schimbare7 tendin spre eKaltare0 HP(
97 depresie7 nesiguran7 conine ;C
itemi care indic o proast dispoDiie
general7 epuiDare7 tritabi!itate7
nemulumire7 anKietate7 sentimentul
unui pericol nede>init7 singurtate7
sentiment de apatie 5i gol luntric7
putere de concentrare redus0 HP( :7
emoti1itate7 >rustare7 conine ;@ itemi
care indic stri de iritabilitate7
tensiune7 susceptibilitate 5i emoti1itate7
tolerant scDut ( frustrare,
nelini5te 5i nerbdare7 tendina spre
iritabilitate7 apoi >urie 5i agresi1itate7
aciuni 5i a>ecte 1iolente0 HP( =7
sociabilitate7 cu un numr de 16 iten!i
care implic dorina 5i tendina de a
stabili contacte7 un cerc larg de
cuno5tiin>e7 1ioiciune7 acti1ism7 tentinta
de a >i comunicati17 1orbre7
!ntreprinDtor7 prompt !n replic0 HP( 67
calm7 s#nge rece7 !ncredere !n sine7
construit din ;@ itemi care indic
iritabilitate7 tendina de a >i decepionat
5i suprat cu u5urin7 < susceptibilitate
5i descuraLare7 tendina de a se simi
deranLat 5i pus !n situaii penibile7
!ngriLorare7 pre>erina a5teptrii c#nd
are de luat o deciDie7 pesimist7
descuraLat cu u5urin0 HP( 87 tendina
de dominare7 reacti1itate7 agresi1itate7
cu un total de ;@ itemi care indic acte
de agresiune >iDic7 1erbal7 sau
imaginar7 capacitatea de a35i impune
interesul propriu7 o concepie
egocentric7 atitudini de suspiciune 5i
ne!ncredere !n ceilali7 tendina spre o
g#ndire autoritar3con>ormist7
agresi1itate social0 HP( C7 inhibiie7
tensiune7 const din ;@ itemi care se
re>er (
9:9
timiditate7 inhibiia !n relaiile cu alt_7
mai ales !n colecti1itate7 p#n (
incapacitatea de a rela>iona sau un
comportament anormal !n situaii de
rela>ionare7 trac 5i neplceri >iDice
!naintea unor situaii7 emoii cu
importante aspecte 1egetati1e7 cu o
putere de aciune redus7 nesiguran
!n luarea unei hotr#ri7 incapacitatea
de a lupta pentru realiDarea celor
propuse7 speriat sau iritat c#nd este
pri1it0 HP( 97 >ire deschis7 autocritic7
cuprinde 1: itemi care se re>er (
recunoa5terea >acil a unor de>ecte7
slbiciuni general umane7 tendin
spre autocritic7 uneori dublat cu o
atitudine deDin1olt0 HP( %7
eKtra1ersie 3 intro1ers!e este o scal
suplimentar care cuprinde 9: itemi
ce se re>er 1a sociabilitate7 ne1oia
de contact7 conduit degaLat7
plcerea pentru 1ariaie 5i
di1ertisment7 tendina spre acti1itate7
a >i !ntreprinDtor7 a da tonul 5i a
domina7 lipsa de stp#nire uneori0 HP(
*7 labilitate emoional7 scal
suplimentar compus din ;: item!7
prin care subiectul !5i a>irm dispoDiia
labil sau proast7 starea
preponderent depresi17 tristeea7
lipsa de 1laga7 iritabilitatea 5i
1ulnerabilitatea ( frustrare, starea
continu de tensiune7 tendina spre
inutile meditri 5i re1erie7 >aptul c
este dus pe g#nduri7 plin de griLi7 cu
sentimente de 1ino1ie7 di>iculti de
contact7 adesea se simte gre5it
!neles 5i nedreptit7 apatic uneori0
HP( M7 masculinitate7 scal
suplimentar compus din ;6 !temi
prin care subiectul !5! a>irm
comportamentul acti17 con5tiina de
sine7 un mod de a >i optimist7
!ntreprinDtor7 gata de aciune7
dispoDiia echilibrat7 cu puine
neplceri organice7 lipsa tracului7
%Kisl o tendin de asociere a
1ariaiei scorurilor ( diferite scale,
astfel2 cotele mari I <PI ) atrag
5i cote mari ( <PI 6, <PI H, <Pt 7 5i
cote mici ( <PI M: cotele mari I:
<PI J se asociaz cu aceea5i
cre5tere ( <PI H, <PI ,, HP( 97 HP( %
5i HP( M0 cotele mari
9=@
I <Pf 6 se asociaz cu note ridicate
( <PI ), <Pi H, <PI ,, <PI 7, <PI 9 5i
cote mici ( <PI M: cote mari I <PI
H atrag cote mari I scaieie ), J,
6, , 5i HP( *0 cotele mari ( <P0 + ,
cote ridicate I <PI = 5i cote mici 1a
HP( C0 cre5terea lui HP( 8 atrage
cre5teri ( scalele J,6,H 5i HPi *0
cotele mari ( <PI 7 se asociaz cu
cre5teri ( scalele ), 6, 8 5i mici 1a
HP( = 5i M0 cotele mari ( <PI 9 se
asociaz cu cre5teri ( scalele J, 6,
8: cotele mari I <PI 8 se
asociaz cu cre5teri ( scalele ),
J,6,H,,,7,9 5i cote mici ( <PI M:
cre5terea notei ( <PI M se asociaz
cu cre5teri ( <PI), 6, 7 5i *< &ingura
scal complet independent este HP(
6< +ceste asocieri indic pentru
interpretarea datelor eKact structura
>uncional a scalelorM !n alctuirea
chestionarului< ,atele pro1in din
eKperimentarea 5i aplicarea pe
populaia rom#neasc APitariu7
(ernutan7 19C:7 Pitariu7 19C6 A;9B<
C< (*,%Y.L ,% +,+P'+"% &(
-+L)"( 4(LL&6 (M+G(*%+ ,% &(*%7
+CC%P'+"%+ ,% &(*%7 %.L (,%+L
Zl ,(&C"%P+*F+ ,(*'"% %L%
(ndeKul de adaptare 5l 1alori7 (+-
>orma pentru aduli a >ost construit !n
19=1 de 4ills7 >iind cel mai 1echi 5i
cunoscut instrument a1#nd ca >undaP
psihologia percepti1 umanist7 (n
19=9 sunt publicate 5i >ormele
speciale pentru adolesceni7 copii
p#n !n 1: ani 5i pre5colari A;:B<
Pentru psihologia percepti1 !ntreg
comportamentul 5i personalitatea sunt
reDultatul >elului cum este perceput un
e1eniment7 lucru sau situaie7 o
consecin a >elului cum persoana
interpreteaD7 percepe sau
con5tientiDeaD situaia total !n care
9=1
se a>la7 care cuprinde stimulii interni
sau eKterni7 trebuinele Acon>orm
teoriei organiDrii trebuinelor a lui
MasloX]7 sentimentele de adec1are7
scopurile7 1alorile 5i imaginea de
sine I un moment dat" 4ac
dorim s cunoa5tem de ce se
comport persoana !ntr3un anume >el
sau s prognostic#m >elul !n care este
posibil s reacioneDe !ntr3o
!mpreLurare7 trebuie s cunoa5tem
imaginea de sine7 opiniile sale
dominante7 con1ingerile7 preocuprile7
problemele dominante7 !ndoielile 5i
con>lictele intrapsihice7 scopurile 5i
1alorile pre1alente<
.n concept central ai imaginii
personalitii este adec1area sinelui
AeuiuiB !n sensul !n care o
personalitate care este adec1ata7 are
o imagine de sine poDiti17 se simte
acceptat7 dorit7 capabil7 se
accept 5i se cunoa5te pe sine<
Corelat acestei teme apar conceptele
5i trasaturile pe care 1e e1alueaD
instrumentul lui 4ills< (+- >orma pentru
adolesceni a >cut obiectul unor
numeroase cercetri consacrate at#t
1alidrii prognostice a scalelor7 c#t 5i
determinrii ni1elului de adaptare al
adolescentului !n societate !n raport
de alte teste de realiDare A4right7 19C@
A;=B<
(maginea de sine este partea central
a organiDrii eului7 considerat
principala structur a psihicului< %ul
ideal este o imagine despre sine !n
termenii dorinei0 acceptarea de sine
repreDint ce simte despre >elul !n
care se considera a >i< (nterpretarea
scalelor se realiDeaD !n cadrul
teoretic preDentat anterior7 a gradului
!n care eul este<o structur adec1at0
adaptarea personal nu poate a1ea
loc at#ta 1reme c#t discrepanta dintre
imaginea de sine 5i a eului ideal este
su>icient de mare pentru a duce (
nefericire: adaptarea personal se
deD1olt !n relaia cu ceilali 3 !n cadrul
acestei relat>onri persoana se auto3
percepe ca >iind ( fel, mai mult,
mai putfn
9=;
adec1at dec#t cei corespunDtori ei<
+daptarea social7 !n termenii
psihologiei percepti1e7 este posibil
acolo unde persana crede c este
adec1at7 !5i trie5te poDiti1 propria
demnitate7 integritate7 1aloare<
Chestionarul este o list[ de termeni
descripti1i pe baDa creia subiectul7
cu aLutorul unei gradri !n = trepte a
rspunsului7 se e1alueaD !n termenii
imaginii pe care o are despre sine7 a
gradului !n care accept acesta
imagine7 a imaginii ideale care re>lect
>elul !n care ar dori s >ie0 secundar7
se e1alueaD gradul de adec1are prin
caicului discrepantei !ntre ideal 5i real<
Horma pentru aduli 5i >orma pentru
adolesceni sunt paralele7 de5i prima
cuprinde un numr de :9 itemi7 cea
pentru adolesceni 9C< +daptarea7
eKperimentarea 5i normarea !n limba
rom#n a acestor dou >orme a
permis 5i studii comparati1e
interculturale AMinulescu7 4right7 1999
A;6B< +naliDa >actorials a datelor ia
prob !mpreun cu datele unui
inter1iu structurat aKat pe aceea5i
problematic a condus de eKemplu
pentru lotul de adolesceni (
reliefarea unui factor general
denumit !imagine pozitiv de sineG
responsabil pentru ;:<9 p din
1ariant comportamentului< 'rei >actori
de grup6 imagine ideal despre sine 5i
ceilali7 1:<;p din 1ariant0 imagine
poDiti1 despre ceilali7 11<9p din
1ariant 5i trebuina de !mplinire 2
realiDare personal7 C<= p din
1ariant< ,e asemenea7 un >actor
speci>ic denumit dependenta de
certitudine7 de GspriLin !n 1iatG
d"perind C<1p din 1ariant< &tudiul
con>irm rolul central al imaginii de
sine pentru comportament 5i
personalitate<
Lotul de aduli di>er de orientarea 5i
dimensiunile adolescenilor< +st>el
analiDa >actirial a datelor a desprins
un >actor generaP responsabil de
9@<;p din 1ariant denumit
9=9
imagine ele sine poDiti1G7 dar 5i a :
>actori de grup7 alii dec#t ia
adolesceni6 imaginea poDiti1 a altora
pri1ind capacitatea de a se adapta
eKistential7 117:p din 1ariant0
imaginea ideal proprie 5i a altora7
1@<Cp din 1ariant0 ne1oia 5i dorina
de a resimi realiDarea propriului
potential7 C78 p din 1ariant0
a>ecti1itate !ntrit prin independent7
C<1 p din 1ariant<
"' CHESTIONARE 6! INDE5URI
CLINICE PENTRU ADOLESCEN.I
4! COPII
!n sec1enele care urmeaD 1om trece
!n re1ist unele dintre chestionarele
de tip autoe1aluare construite pentru
practica clinic7 >ocaliDate >ie pe
probleme psihologice ale
personalitii7 >ie pe aspecte
psihologice care repreDint scopuri
ate tratamentului< .n instrument !n
clinic nu permite doar diagnoDa strii
psihismului ( intrare, ci, !n aceea5i
msur >urniDeaD o in>ormaie care
aLut ( monitorizarea progresului
terapiei 5i e1aluarea e>icientei
acesteia<
Psihologia clinic american A;8B a
produs ast>el numeroase instrumente
tip chestionar >ocaliDate pe 1arii
probleme7 a cror dimensiune este
redtis AmaLoritatea au sub =@ itemiB7
>orma este adec1at tipului de subiect
Acopil7 adult7 probleme relationale !n
cadrul cuplului7 probleme
ptra>amiliale etc<B< 'oate
instrumentele indicate sunt o>icial
recunoscute 5i au datele tehnice 3
norme7 1alidare 3reDol1ate< *u sunt
eKperimentate !n limba rom#n<
-om preDenta c#te1a dintre
instrumentele deD1oltate pentru
problematica copiilor 5i adolescenilor<
)rientarea adaptati1 a adolescenilor
este un chestionar de
9=:
=: itemi centrai pe comportamentele
adaptati1e7 creat !n 1991 de
R<M<Patterson I $R< McCubbic
pentruc a e1alua comportamentul
adolescenilor !n situaii problematice
sau di>icile<
&cala imaginii de sine !n
comportament7 creat !n 198C de
"<L<Wiliiams I %<+<WorUman7
chestionar de 96 itemi destinat
e1alurii imaginii de sine ( copii"
Inde(ul de evaluare a
comportamentului I copii,
chestionar creat !n 19C: de
+<"<&ti>>manR<G< )rme7,<+<
%1ansc<+< Heldman7 P<+<Teeney7
pentru a e1alua problemele
comortamentale ale copiilor<
&cala de personalitate a copilriei7
chestionar de :@ de !temi7 creat !n
198: de %<,ibbie I ,<R<Cohen pentru
e1aluarea personalitii generale 5i a
competentei & copii"
&cale de atitudini a copilului >a de
tat 5i >a>[ de mam7 chestionare de
;= itemi create !n 199; de
W<W<$udson pentru e1aluarea
problemelor copilului !n relaia cu
prinii<
&cala de opinii a copilului >at de
di1or7 chestionar de 96 itemi creat !n
19C8 de L<+<TurdeU I 4<4erg pentru
e1aluarea opiniilor copilului >at de
di1orul prinilor<
Chestionarul de e1aluare cogniti1a a
copilului7 creat !n 1 9C9 de &<Vats I
L<Chassin pentru a e1alua cogni>ii
asociate cu an(ietatea I test"
Chestionarul pri1ind singurtatea
copilului7 >ocaliDat pe sentimentul de
singurtate7 adec1are 3 inadec1are
social7 estimare subiecti1 a
statutului0 chestionar creat !n 19C= de
&<"<+sher<
Perceperea autocontrolului de copil7
autocontrolul dintr3o perspecti1
cogniti1 comportamental7 conceput
!n 19C; de LL$umprey<
9==
(n1entar pentru ele1i pri1ind opiniile
comune creat !n 1 9C9 de &<"<$ooper
I C%< Layne7 e1alueaD prin :: itemi
11 opinii iraionale considerate de %llis
ca aparin#nd mentalitii comune<
&cala pri1ind modul compulsi1 de a
m#nca7 se re>er ( obezitatea
asociat unui mod compulsi1 de a
m#nca7 construit !n 1 9C: de
,7M7Tagan I "<L&iuires<
&cala de autoe1aluare a depresiei
construit !n )97) pentru a evalua
e(tinderea si severitatea
depresiei I copii prin )7 itemi,
construit de P<4irleson<
(n1entarul de comportament %2berg7
construit !n 199@ de &<%yberg pentru
e1aluarea problemelor
comportamentale de conduit7 prin
96Mde itemi< 7
&cala de e1aluare a auto3aprecierii
$are construit !n 19C= de 4<"<$are7
pe baDa a 9@ de itemi<
1ista de evaluare a problemelor
I temele pentru acas construit
!n 19C8 de T<M<+nesUo7 G< &cholocU7
"<"amireD7 H<M<Le1ine0 instrument de
;@ de itemi destinat e1alurii
intensitii 5i >rec1entei unor ast>el de
probleme<
&cala pentru copii pentru lipsa de
speran construit !n 19C9 de
+<H<TaDdin7 pe baDa a 18 itemi pentru
a e1alua cogni>iile legate de lipsa de
speran7 construit pertinent pentru
inteniile suicidale 5i depresie<
&cala de impulsi1itate creat !n 196=
de P<P<$irsch>ield7 4<&btton3&mith si
4<G<"osenberg7 e1alueaD prin 19
itemi impulsi1itatea de>init ca
tendin spre nerbdare 5i !nclcarea
regulilor<
(ndeK pri1ind relaiile cu egalii
construit de G<C<+rmsden I
M<'<Greenberg7 19C87 e1alueaD prin
;= itemi ata5amentul copilului de
prini i de egali<
9=6
'ermometrul dispoDiiei7 construit de
4<W<'ucUman !n 19CC pentru a e1alua
starea a>ecti1 de moment<
&cala de tendine suicida>e multi3
atitudinat[ construit de (<)rbach7
LMilstein7 ,<$ar3%1en7 +<+pter7
&<'iano7 +<%i!Dur7 19C:7 destinat a
msura prin 9@ de itemi tendi>ele
suicidale ( adolesceni<
&cala pri1ind locul controlului *oXicUi3
&tricUland construit de &<*oXicUi 5i
4<"<&tricUland, )9,6, pentru a
evalua prin H0 itemi locul
controlului I copii"
&cala de persistent ( copii
construit !n 1 9C8 de ,lu>i I
+<Cohen pentru e1aluarea abilitii de
a continua s[ lucreDe ( o sarcina
dificil sau chiar insolubil7 mai ales
pe termen lung<
&cala de deDirabilitate social (
copii mici construit !n 1 98@ de
L$<Hord I 4<M<"ubin pentru a e1alua
trebuina de aprobare social (
copii"
1@< C$%&'()*+"% CL(*(C%
P%*'". P")4L%M%L% ,% C.PL.
Chestionarul 4eier3&ternberg pri1ind
discordia7 construit de %<G<4e!er I
,<P<&ternberg !n 1988 pentru a e1alua
con>lictul 5i ne>ericirea marital<
&cala de competiti1itate7 chestionar
de =@ itemi construit de M< "<Laner !n
19C6 pentru e1aluarea competiti1itii
!n relat>onare<
&cala de dominan>3acomodare7
construit !n 19C6 de C<*<$osUins
pentru a e1alua dominanta3adaptarea
!n >amilie 5i cupluri<
&cala de carier dual !n >amilie7
construit !n 19C@ de 4<H<Pandleton77
M<P<Poloma7 '<*<Garland7 compus
din 6 scale6
9=8
tipul de mariaL7 responsabilitatea
domestic7 satis>acie7 imagine de
sine7 proeminenta carierei7 drumul
carierei<
&cala de echitate3inechitate7
construit !n 19C1 de R<'raupmann7
"<Petersen7 M<.tne7 %<$art>ield
pentru a e1alua echitatea !n relaiile
intime<
&cala de e1enimente ipotetice
productoare de geloDie7 construit !n
19C; de G<L<$ansen pentruP
e1aluarea geloDiei maritale<
(ndeKul satis>aciei maritale7 construit
!n 199; de W<W<$udson pentru a
e1alua problemele !n relaia maritala<
&cala de socpuri 5i orientri maritale
Tansas construit de T<%ggemen7
-<MoK!ey7 W<"<&chuman !n 1 9C=
pentru e1aluarea intenionalitii !n
relaia marital<
(n1entarul de ne>ericire eKistenial7
construit !n 1999 de %<R<'homas7
M<SoshioUa7 "<,<+ger pentru
e1aluarea ni1elului de ne>ericire >ata
de 1 C arii ale eKistentei<
&cala de alternati1 marital7
construita !n 19C1 de R<"<.dry pentru
a e1alua percepia alternati1elor (
cstorie<
(ndeKul ni1elului de comparare
marital7 contruit de "<M<&abatell!
pentru e1aluarea percepiei de ctre
soi a relaiei lor mantale<
&cala de >ericire marital7 construit !n
1989 de *<$<+Drin7 4<'<*aster7
"Rones pentru e1aluarea ni1elului
actual al >ericirii maritale<
&cala locului controlului marital Miller7
construit !n 19C9 de P<C<Miller7
$<M<Le>court7 %<%<Ware pentru
e1aluarea locului controlului !n
cstorie<
&cala de abuD non3>iDic a partenerului7
construit !n 199; de R<W<Garner si
W<W<$udson pentru a e1alua gradul
de abuD
9=C
not1>iDic perceput<
&cala de abuD >iDic7 construit !n 199;
de W<W<$udson pentru a e1alua
perceperea abuDului >iDic<
&cala de e1aluare a relaiei7 construit
!n 19CC de &<&<$endricU pentru a
e1alua satis>acia !n relaie<
,i>erenialul semantic pentru rolurile
seKuale7 construit !n 19C: de
"R<$a>ner penlru a msura aspecte
ale rolurilor seKuale !n relaia marital<
!!' CHESTIONARE CUNICE
PRIVIND INTERRELA.IONAREA N
(AMILIE
(n1entar pri1ind relaia parental
adolescent3adult7 construit de
&<R<4a1oleU !n 19C: pentru e1aluarea
atitudinilor printi3adolescen>i !n
>amilie<
&caiele de tehtici !n con>lict7 construit
de M<+<&traus !n 199@ pentru a
e1alua gradul de rationare7 agresiune
1erbal 5i 1iolent !n >amilie<
&cala de e1aluare a adaptabilitii 5i
coeDiunii7 construit de ,<$<)lson7
R<Portner7 S<La1ee !n 19C6 pentru a
e1alua coeDiunea >amilial 5i
adaptabilitatea<
(nstrument de e1aluare a >amiliei7
construit de *<4<%pstein7 L<M<4aldXin7
,<&<4ishop !n 19C9 pentru e1aluarea
>uncionrii >amiliei !n termenii
modelului McMaster care descrie 6
dimensiuni ale >uncionrii >amiliei6
reDol1are de probleme7 comunicare7
roluri7 rspunsuri a>ecti1e7 implicare
a>ecti17 controlul comportamentului<
(n1entar de opinii ale >amiliei7 construit
de P<-<"oehling7 +<L<"obin !n 19C6
pentru a e1alua opiniile nerationale
pri1itor (
9=9
relaia printe3adolescent<
(n1entar de adaptare >amilial7
construit de $<(<McCubbin7 P<G<4oss7
G<"<Wilson7 4<4<,ahl !n 1991 pentru
a e1aiua rspunsul soilor ( stresul
familial"
&cala de >uncionare a >amiliei7
construit de M<L'a1itian si al<7 !n 1
9C8 pentru e1aluarea dimensiunilor
>uncionrii >amiliei<
(ndeKul de responsabilitate >amilial7
construit de P<M<4LorUiuist !n 19C:
pentru a e1alua di1iDiunea
responsabilitilor !n rolurile >amiliale<
(ndeKul relaiilor >amiliale7 construit !m
1 99; de W<W<$udson pentru
e1aluarea problemelor relaiei
parentale cu copilul<
Lista de alegere pentru problemele de
memorie 5i comportament7 construit
!n 19C= de &<$<Vari> 5i R<M<Varit
pentru e1aluarea problemelor de
comportament ( prinii psihotic! 5i
e>ectele asupra celor care !i !ngriLesc<
'estul a>ecti1itii parentale7 construit
!n 19C9 de M<*<Linehan pentru
e1aluarea a>ecti1itii parentale >at
de comportamentul copilului<
(nstrumentul pentru legturile
parentale7 construit !n 1989 de
G<ParUer7 $<'upling 5i L<4<4roXn
pentru a e1alua legturile parentale
din perspecti1a copilului<
96@
!/' NOTE BIBUOGRA(ICE
3 Pichot P<7 19=C7 Le iuestionnaire
P<*<P7 "e1ue de psichoiogie appliiue7
C7
199 3 ;190 Pichot P<7 19=97 Manuel du
iuestionnaire P<*<P<7 C+P<7 Paris
3 CornelP (ndeK Manual A"e1isedB7
19:97 'he Psychological Corporation7
*eX
SorU
3 +nastasi +<7 19=87 Psychological
'esting dediia a -3., Macmillan,
8eA
SorB, p" +6)
3 ,elay R<7 Pichot P<7 Perse R<719==7
Methodes psychometriiues en
ciiniiue<
'est mentauK et interpretations7
P<.<H<7 Paris
3 +nastasi7 op< cit<7 =;9 3 =9@
3 WoodXorth "<&<7 MatheXs %<7 19;97
WoodXorth3MatheXs "e1ised ,ata
&heet7 &toeiting7Chicago
3 +nastasi7 op<cit<7 =9: 3 =98
3 Guil>ord R<P<7 Vimmerman W<=<7
19:97 'he Guil>ord 3Vimmerman
&ur1ey6
Manual7 &heridan &upply Co7 4e1erly
$ills
3 op< cit<
3 'hurstone L<L<7 19=@7 'hurstone
'emperament &chedule6 %KaminerMs
Manual7 &cience "esearch
+ssociates7 Chicago
3 +ngleitner +<7 19917 Personality
Psychology6 'rends and
de1elopment7
%urop< Rourn< o> Personality7 =7 1C= 3
198
3 VucUerman M<7 19897 &ensation
&eeUing6 4eyond the optimal le1el o>
arousal7 %rlbaum7 $illsdale *R<
3 &trelau R7 19C97 'emperament7
Personality7 +cti1ity7 +cademic Press7
London
3 &>relau R< Aed<B7 19C=7
'emperamental basis o> beha1ior7
MarsaX studies
on indi1idual di>>erences7 &Xets I
Veitlinger7 Lisse0 &>relau R<7 19C97
'he
regulati1e theory o> temperament as a
result o> %ast3West in>luences7 !n
Tohnstamm G<+< si at< A%ds<B7
'emperament in Childhood7 9= 3 :C0
&trelau R<7
Plomin "<7 199;7 + tale o> (Xo theories
o> temperament7 !n Caprara si al<
A%ds<B7 Modern Personality
Psychology6 CriticaP re1ieX and neX
directions7
$ar1erster Wheatshea>7 *eX SorU7
9;8 3 9=1
3 &treiau R<7 VaXadDUi 4<7 19997 'he
HormaP characteristics o>
4eha1iour3'emperament in1entory7
HC4'(6 theoretical assumptions and
scale
961
construction7 %urop< Roum< o>
Personality7 87 919 3 996
3 &trelau 17 +ngleitner +<7 4antelman
R<7 "uch W<7 199@7 'he &'( "6
theoretical considerations and scale
de1elopment7 %urop< Rourn< o>
Personality7
:7 ;@9 3 ;9=0 &trelau R<7 +ngieitner +<
A%ds<B 19917 %Kplorations in
temperament0 (nternational
perspecti1es on theory and
measurement7 Plenum
Press7 *eX SorU
3 op< cit<
3 Minulescu M<7 &trelau R<7 +ngleitner
+<7 1 99:7 Conceperea i
eKperimentarea 1ariantei rom#ne5ti a
testului de msurare a
caracteristicilor
boDale energetice ale personalitii7
&'( "7 lucrare susinut (
Conferina
naional de psihologie7 .ni1<
4ucure5ti AreDumate7 1C9 31C:B
3 Leonhard7 19897 Personaliti
accentuate !n 1iat i literatur
AtraducereB<
%ditura Ztiini>ico 5i enciclopedic7
4ucure5ti
3 &chmieschecU $<7 198@7
Hragebogen Dur %rmittlung
aUDentuierter
PersnnlichUeiten7 !n Psychologie7
*eurologie und mediDinische
Psychologie7
$e>t 1@7 LeipDig7 98C39C1
3 *estor m< A198=B %Kplorarea
personalitii accentuate7 !n (n1entare
multi>aDice de personalitate7 19917
(nstitutul de 5tiine ale educa>iei7 C; 3
99
3 Hahrenberg R<7 &elg $l $ampel "<7
198C7 ,as Hreiburger
PersonlichUeitsin1entar7 -erlag >ur
Psychologie7 $ogre>e7 Got>ingen
3 Pitariu $<7 (ernutan L7 19C:7
.tiliDarea in1entarului de
personalitate
Hreiburg7 HP(7 !n (n1estigarea
capacitii de adaptare ( 1iata
militar7 "e1ista
&anitar Militar7 :8 3 ==0 Pitariu $<7
19C67 +daptarea si eKperimentarea
in1entarului de personalitate
Hreiburg7 !n "e1ista de psihologie7 :7
' 9;7 ;C; 3
;99
3 4ills "<7 198=7 + &ystem >or
assessing a>>ecti1ity7 .ni1< +labama
Press7
+labama
3 4right C,<7 19C@7 'he "elationship
betXeen &el>3ideal and ,iscrepancy
scores on 4illsM l+-0 &ucces>ul
completion o> G%, 'est and scores
obtained on
&el> concept and +cceptance o> sel>7
teD doctorat7 Librria congresului7
Washington )<C<
3 Minulescu M<7 4right C,<7 199:7 'he
eKperimentation o> 4ills (+- in
"om#nia7 preDentat ( # VI-M
Conferin a %+P+7 Groningen
- <ischer E", Corcoran D", )99H,
Measures for clinical practice
*ed" a II-.,
Vol I" 3 il, Fhe <ree Press, 8eA
SorB
96;
ANE5E
cp<i<
TESTUL DE PERSONALITATE
CALI(ORNIA
Ae5antionB
!mi plac reuniunile tocmai pentru a >i
!n compania altora<
&ingura parte interesant a unei
re1iste este partea
umoristic<
L3am pri1it pe tatl meu ca >iind omul
ideal<
)mul simte ne1oia s se laude puin
din c#nd !n c#nd<
Modul nostru de g#ndire ar >i mult mai
e>icient dac am
suprima eKpresii ca GprobabilG2
GaproKimati1G 5i GpoateG<
&imt o puternic dorin de a reu5i !n
1iat<
!ntr3un grup7 de obicei7 pre>er s >ac
ceea ce doresc ceilali7
dec#t s propun eu ce1a<
!mi plac po1estirile lui (<Creang<
!n general7 m duc ( cinematograf
de mai multe ori pe
sptm#n<
.nii oameni eKagereaD propriile lor
necaDuri7 pentru a
atrage simpatia altora<
Chiar dac mi3am >ormat o opinie7 mi3
o schimb cu u5urin
sub in>luenta altora<
1 ;< +deseori am impresia c mi3am
ales gre5it pro>esia<
M g#ndesc de dou ori atunci c#nd
trebuie s iau o
hotr#re<
!ntotdeauna m conduc7 >r
eKcepie7 dup principiul6
munca !naintea distraciilor<
969
,e mai multe ori pe sptm#n am
senDaia c mi se
!nt#mpl ce1a<
*3are nici un sens s preiei sarcinile
altora7 pentru c7 !n
>inal7 asta nu duce dec#t (
necazuri"
Mi3ar place s[ >iu Diarist<
) persoan care nu 1oteaD nu este
un bun cetean<
Cred c mi3ar >i plcut s >iu 5e> de
5antier<
+m a1ut eKperiene de 1iat >oarte
ciudate 5i biDare<
-iata mea cotidian este plin de
>apte care !mi treDesc
interesul<
+ nu3>i declara 1eniturile suplimentare
pentru ca ast>e> s
scapi de mrirea impoDitului7
!nseamn a >ura din bunu>
ob5tesc<
C#teodat cel ce are puin este mai
bine situat dec#t ceP ce
are mai mult<
Fin ca lucrurile mele s >ie
!ntotdeauna !n ordine 5i bine
aranLate<
M simt stingher !n preDenta
oamenilor spirituali 5i ironici<
% bine s >ii !n anturaLul unor
persoane importante pentru ca
s[ pro>ii de anumite a1antaLe pe care
alii 1e obin cu mult
trud<
+tunci c#nd aud de succesul unei
persoane pe care o cunosc
bine resimt acest lucru ca pe un e5ec
propriu<
Cred c mi3ar >i plcut pro>esia de
creator de mod<
&e spune adesea c Gm aprind
repedeG<
.neori !mi place s b#r>esc<
M !ndoiesc c a5 >i corespunDtor
pentru un post de
conducere
+m tendina s >iu reDer1at >at de
persoanele care se
96:
poart mai prietenos dec#tG m
a5teptam<
(n generaP a5 pre>era s[ am ca
to1ar5i de munc >emei<
%Kist unu oameni !n care nu po>i
a1ea nici un pic de
!ncredere<
M scoate din srite c#nd 1d pe
cine1a scuip#nd pe trotuar<
C#nd eram ele1 chiuleam deseori de
( scoat<
!n comparaie cu prietenii mei7 sunt
pu>ine lucruri de care
s3mi >ie >ric<
!mi este greu s intru !n 1orba cu
necunoscui<
"ecunosc ca !mi place s Loc c#te o
>est altora<
M simt foarte st#nLenit c#nd cred
c cine1a m obser1<
1 ma%oritatea !ntrebrilor eKist un
singur rspuns corect7
dac ai reu5it sa reune5ti toate
in>ormaiile necesare<
CP(6 &C+1% ,% *)"M+.'+'% A13
1CB
1 ,)M(*+*'+ A,).6 itemi
+,%-/"+'6=97=8716;716871897;@;7;@
87;9=7;687;9=79@97
9@:791@791979;@799 =7 9:67
9==79=979867:@97:1;7::C<7
H+L&6917=:71117119711871887;1@7;997
;=97;=C791:791=79697 98@798979C
979C=799@7:1C7:;:7::97:=;7:=6<
C+P+C('+'% P%*'". &'+'.' AC&B3
9; itemi
+,%-/"+'6
1876;78;71@971=:716@71687;@@7;@17;C
97;C8<
H+L&6;97;=79;7:@7:87:97==76C78979:7l
;C719871C671 9@7;;@7
;;87;9@7;997;987;=C7;89<
&)C(+4(L('+'% t&SB396 itemi
+,%-/"+'6
17:7:=7=@7617C:71@;71@871@C71;671:67
16971687
96=
1987;@;7;167;1C7 ;;C7;:;7
;697;887;C9<
H+L&6876:78:7C9711171;171;:719:71:
=71CC7;;=7;=C7;897;C:
: P"%V%*'+ &)C(+L/ t&Pl3=6
itemi
+,%-/"+'+7
1@79@7=@7887C@79979871@;71@C71:C71=
;718@7
1C@71987;@@7;@C7;;:7 ;917
;:=7;=17;=97;8=7;C@7;96<
H+(&6;7=71:7;97;=7:87=:7=C76C76978:7
867C979;79679C711C7
1;9719:719
871=@1=6718:718871C8719;7;;67;;87;
;97;C;7;C=<
= +CC%P'+"%+ ,% &(*% t&+m39:
itemi
+,%-/"+'%(
7:;7C671@171@:711;719C71:6718971987
19C7;11
7;167;:87;8=7;9679@@<
H+L&697879179C7:8769711171;1718:718
871C;71C=7;;87;;97;= C;C:7;91<
6 4.*+&'+"% P%"&)*+L/
AW4l3:: itemi
+,%-/"+'6
;;:7;=97;8=791;79197:19<
H+L&6
1=7=:78@7C971917;967;667;987;9979@
179@679@C79@97
91C79;=799@799879:179::79=179=979=
C798;798=79C179CC799
C7:@67:117:1=7:;=7:9@7 :9:7:987:9C7
::97 :=:7:==<
8 "%&P)*&+4(L('+'% A"%B3:;
itemi
+,%-/"+'6
1C7;;7=176171;6719C716;718971997;1
;7;197;;17 ;9:7;9=7;8C7;C97 ;C6<
H+L&6
167;@7;67967:97:978978=78879@71@=711
971;171;971997 16:71C97;@
=7;@6;1@7;=97 ;617;CC7;9:79@@<
966
C &)C(+L(V+"% A&Q-=: itemP
+,%-/"+'%(;971::716C71C@719;719
C7;1;7;;97;:=7;C:7
91879;9799:796879 8979C97
99:799=7:@97:;97:99<
H+L&6
1;79679979:71=6716:718@71C;71C:7;1:
7;=879@;79;87
996799C799979:=796979C=79C67999799
6799C7:@=7:167:;@7:;
C7:917:9=7:967:::7:=8<
9 +.')C)*'")L >&C(3=@ itemi
+,%-/"+'6
1:9716C718:7;;97;867;C6<
H+L&6:7;@7;97:;7::7:C7=97=:7=876678
C7C179179971@;71@:711
:11=71;@719;71:671=1718@7189718C71
C971C=719171967;@C7;
117;917;:97;:C7;=17 ;=87;687
;8=7;9;7;9:7;967;987;9C79@@<
1@ ')L%"+*'+ A')B39; itemi
+,%-/"+'6 1;;718;7;69<
H+L&61=7;@7;879976@7687C979:7118719
:7196719971:;71=171=
C18671C971C:7;@67
;@97;197;987;:17;:87;=87;=C7;667;C
=7;9:<
11 (MP"%&(% 4.*/ AGli3:@ itemi
+,%-/"+'6
1:71@971;8719971:@716=719=7;;;7;=:<
H+L&6
1@79@79:79C7:;7::7:C7=676678@78C7C17
9171@171@971;@7
1=@71=971=9718@718C7;@97;@87;917;9
C7;:C7;6;7;6C7;8=7;C 97;99<
1; C)M.*+.'+'% tCMl3;C itemi
+,%-/"+'%(
679;;799979:;79:979:C79817:1@7:;67:
;87::@7 ::=7::67::8<
968
H+L&69@8791179;179;:799;79:979=@79
6@7966798:798C79C:7 :@17:;1<
19 "%+L(V+"% P"(* C)*H)"M(&M
A+CB39C itemi +,%-/"+'6
67C7:671;=719=7;@;7;;C7;9937
;:67;6@7;6:7;9;<
H+L&697;@7;97967:9711971;171:=71:87
1=87161716:7189718=7 19:7;1:7;9
67;:9;=@7;=17;8@7;817;897;C17;917;
99<
. "%+L(V+"% P"(*
(*,%P%*,%*'/ (+)39; itemi
+,%-/"+'6 C7=@71;;<
H+L&697=7;@7987:17=;7=9769711671187
1;1719@719971:171:=7
16971967;@:7;@67;;=7;987;:17;=;7;=
=7;697;6=7;8@7;897;9
:<
1= %H(C(%*'+ (*'%L%C'.+L/
A(%l3=; itemi
+,%-/"+'69@7=@7l
;;71=;7;@@7;;C7;697;C97;9@79=6796;
7
96C79C9799179997:@ 87:1:7:9;7:99<
H+L&6;7;@7:976:78679;7l
1171;1719671:171=8716:716971C:7
1CC7;@=7;=C7;6=7;897;9C79=;796=79C
;799;7:@;7:187:197:;
;7:;97:9:7::17:=@7:=9<
16 &(M' P&($)L)G(C APS3;;
itemi
+,%-/"+'6 9=7166718;7;@87;1=7;9:<
H+L&61171;7;:7=:7C=7CC799711C719171
:=71==71C=7;117;;6 7;;97;C;<
18 HL%Y(4(L('+'% AHYi3;; itemi
+,%-/"+'6 991<
H+L&69@=79;679;C79;979:@79:879=:7
9=879617969796:79887
96C
9C@79C89987
:@@7:@:7:@C7::;7:=17:=C<
1C H%M(*('+'% AH%B396it4mi
+,%-s"+'6;C79=7=C76:76=7817!
1@711=71::71C171C87;187;9
;;:@7;::7;8;7;8C<
H+L&6
1971979C79978C7C;7C871@@71@6711:71;
971;971:971817
1997;@C7;1@7;1:7;:97;=67;8:<
&C+l> +4"%-(+'% MMP( A1939@B
19 M(*C(.*+ ACP(3L
+,%-/"+'6 nici unui
H+L&6
9@76679171;@71=971987;@879897:1:
a\1<@6C b\1<96
;@ H"%C-%*'+ >CP( 3 HB
+,%-/"+'6
;71=871C97;CC79@6799@798;79997:;97
:987:=:< H+L&6 ;;:791;799;<
<@\1<9;8 b\;<@C
;1 C)"%CF(% >CP( 3 Tl
+,%-/"+'6 ;86<
H+L&6
1@7::76@766711171;C7199719:71:;71:
871=@7;;8< a\1<6@9 b\=<8;
;; (P)$)*,"(% >CP( 3 $sB
+,%-/"+'6 ;9C79@C7:117:987:=9<
H+L&6 19=719C79197:@87:8=<
969
a\;<:=6 b\9<C8
;9 ,%P"%&(% ACP( 3 ,l
+,%-/"+'6
=:71:871=@71887;997:987:=97:=9<
H+L&6;17::7=@766711:71;C719@719971
987;:;7;:=7;=97;C@7 9=679=C7:8:7
:8=7:89< a\1<68= b\8<18
;: (&'%"(% ACP( 3 $yB
+,%-/"+'6
=:7C971@871=C79987:987:==7:=9<
H+L&6;1766711171;:71;C7199719=719C
71:;716171867;;87;:=7
;6679:;79C97:=87:8=< a\1<889
b\C<;9
;= ,%-(+M'+ P&($)P+'+ (CP( 3
Pdl
+,%-/"+'6;@7=:79:716:71897;1:7;=
8799679=9796979C6799@
7999799C7:;97:=: <
H+L&6;17987617111719@719:7;1;7;;87
;:=7;687;867;9@79C=7 9C9< a\1<;8=
b\=<8=
;6 M+&C..*('+'%3H%M(*>'+'%
ACP( O M>i
+,%-/"+'6
C71878;71;;7;187;:@7;::79=1<
H+L&6197:971;171;C719671:97168718
;71997;@=7;@C7;@97;1@7 ;:97;69798
9799;:8:<
am\@<611 bm\lC<@8
a>\ 1<;6@ bt 1=<69
98@
J, P#K#8UI# fCPf - P.
#4=V/"+'6
9171C:7;;@7;9:79=979C6799C7:;9<
H+L&6
9;71:;7;@97;1;7;197;:17;:=7;667;C6
<
a\@<99= b\:<8@
;C P&($+&'%*(% ACPi 3 Prt
+,%-/"+'6=:78@79171:871=1718871C
87;:97;=87;=C79@97969
79C97::97:==7:=6
<H+L&6 ;17=@71@C719=79=6<
a\1<96= b\1<:C
;9 &C$(V)H"%*(% >CP( 3 &eB
+,%-/"+'6;@2=:7C9791799719871=17
18=7;967;C=7;9:7;987
;9979@9799@799679 :179=97
9=C799C7:@;7:;97:9@7::97:=6< H+L&6
;17;9@7:19<
a\;<@@6 b\9<19
60 @IPUM#8I= Ui - M.
+,%-/"+'6887118718=7;9:7;9879967
99C79:179=179C6799797
:@;7:=97:89<
H+L&6 (((7
19:71:C71=97;;87;C6798979C9<
a\1<991 b\=<1@
91 (*'")-%"&(% &)C(+L+ >CP( 3
&il
+,%-+"+'6;87=:76C71;:719:71:;71=
@71CC7;@97;;879=C7;C6
79C=7:;;<
H+L&6
17;@71@C711171:97169716871917;@@7;@
;7;@67;@C7;1C7
;:;7;:9796C <
a\1<99@ b\1<C:
981
(*'")-%"&(%3%Y'"+-%"&(% A>ed
+,%-/"+'6
1@C7;@@7;167;:;7;=97;8879:6<
H+L&69979C7=C78:7C9711171;:719:71=
9718871C67;;87;8;7;C:
79C=7:1C<
C)P(L/"(% +"M)*()+&+ k$ol
+,%-/"+'6 :=716C79;97968<
H+(&6 ;9979@97:;@7:;C7:=9<
9:A>&uB
+,%-/"+'6
178871@;716971687;@C7;1C7;917;=17;
96799=< H+L&6 6971C;791C<
9= C)*H)"M(&M 3 "%4%L(.*%
(>Col
+,%-/"+'6 ;;9<
H+L&6::7C@791711:7161718971C97;1:7
;:C7;=@7;6C7;8=7;987 99679967:9= <
96 +&C%*,%*'+ 3&.4Mi&M'+'%
>+sl
+,%-/"+'6997=9718971C:7;@;7;997;
6;7;687;9@79=979867
:1;7::C<
H+L&6 9179897::9<
98 H)"F+ &.P"+%G).L.( 3
*%-")'(&M A>&el
+,%-/"+'6 =@<
H+L&6117=:79971;171:=7186719;719:7
;9C7;:97;=;7;=87;897< ;9C7
9;8799179697:@=7:;;7:=67:88<
98;
+,%-s"+'6;:79=7=176C7C=7CC79679C7
11;71;971917;9@7;=67
;89791879;C79:C7
9617969798@79C@79C979C87:@97:6@7:8
C< H+L&6 ;;C<
99 m*C"%,%"% (* &(*% m* P.4.C
>>&d
+,%-/"+'6 =;7;9979197:@9<
H+L&6 87:@7;=C791:799:7:;97:=;<
:@ +M(+4(.'+'% 3 ("i'+4(.'+'%
A>+mB
+,%-/"+'6 19C<
H+L&6
;76:7C9718C719@7;96796:7:;=7:69<
:1 &%*(*/'+'% 3 ,%P"%&(% >>&eB
+,%-/"+'6 ;:=<
H+L&6
1;7;878679:71C=71C87;9;791179:179=9
796=798C7:167:1 9::17:617:6=7:68<
1; H)"F+ %.L.( 3 P&($)'(&M >>oi
+,%-/"+'6 1971C@<
H+L&6;@79;7l
;C71=171=871=C716:7;@87;817;9:7;99
79@;798:7 99@7:;17:; 97:917:::7::97
&C/(% '%)"%'(C% .;3=;B
:9 "%+.V+"%
+,%-/"+'667=6711;719171C17;;:7;=
67;6@7;6:791;791679C@ 79C;7:89
989
H+L&6 1@171:=79=;
:: +H(.+'R% An+>t
+,%-/"+'6 171@871687;:;7;C8799=
H+L&69C78:71;:799;7:6C
:= ,%H%"%*'+ An,eB
+,%-s"+'697871171;=71;871==716=7
19C7;;979@:791:798@7
:6;7:8C
H+L&6 nici unul
:6 ,)M(*+*'+ n,oB
+,%-/"+'6=@7=97l
897;@@7;@;791979;@79:679=979867:@9
7
:1;7::C
H+L&69179897::9
:8 %Y$(4+"% >n%KB
+,%-/"+'6:78C79971@;71@C71:67;91
7;997;687;9;7;9679187
:9=
H+L&6 1C6
:C (*H"+-)(,+*C% tnlnl
+,%-s"+'6;=7:@7=87=C7C97C=7l
11719:71=@71=97;;87;=C7;C
:7;C=799:79:C7:1 C7:;;7:;97:=;
H+L&6 nici unul
:9 *."'."+*C% An*u
+,%-/"+'+ 9=7;:@7;9=7:997::8
H+L&6 167;19791=79;9798:7:69
98:
=@ )",(*% An)r
+,%-E"+'6;:7CC71667;@:7;;97;:679
;C7961796:79C87:@C H+L&6991
=1 R)C >nPll
+,%-s"+'69799y880
11971:9716971C=7;@C7;1C7;=17;C@
H+L&6:61
=; m*F%L%G%"% An.nB
+,%-/"+'%(
:@7;117;1=7;;;7;;C7;697;C97:8;
H+L&6 ;7687;C1
=9 +.')*)M(% An+uB
+,%-/"+'6967C171:C71=871C@71C;71
9:7;1:7;=@7;6C7;8=7
;CC79@;791C799679967:;17:86
H+L&6 nici unul
&C+1% "+'()*+L% A=93=9B
=: ,)M(*+*'+ ,omB
+,%-+"+'667987=@7=97C171@;718971C
@7;@@7;@;7;;:7;997;=
6;68791979;@79:
679==79=979867:@97:1;7::C7:86
H+L&687117197;=7917111719:71887;;87
;=C7;8;799=796979897 9C979C=7:1
C7:;97::97:=;7:6;
== &)C(+4(L('+'% Ar&oc
+,%-/"+'%(
7=;78871@;71@C711971:9716971687;@C7
;1C7
;:;7;=17;C@7;C879 :6799=
H+L&69C7:@7=878:7C971@9711171;:719
:71=671=971C;7;;87;96
98=
7;=;7;C:7; C=7;C6799:7:167:1C7:61
=6 "%&P)*&(4(.'+'% r "esl
+,%-/"+'6
1:7=1711;71:9716;71C1719=7;;17;9:7;
9=7;6@7 ;8C791;79;979C@79C
97::;:89
H+L&6:97:978971@1711871;@719971:=7
1C=7;@97;=97;6;7;8=7 ;9879@87991
798:79CC7:;@
=8 P&SC$)L)G(C+L3
M(*,%,*%&& Ar PsyB
+,%-/"+'6 1;8
H+L&6;=7:82=976979C71@671;9719671:
171867;@97;197;;=7;;6
7;997;=;7;
=87;C;79;=79;9798C7:167:197:;=7:=8
7:=C7:6@7:69
=C H%Mi*(*'+'% Ar HernB
+,%-/"+'6;C76C7CC71::716@7;:@7;:
:7;C67;C87:997:C@ H+L&6
187997967C;7C879=71@:71;9718;71967;
@=7;1@7;:97;697 ;C97;91
=9 "%+.V+"% +C+,%M(C+ A+`0hB
+,%-/"+'667=@7617C:79=71@971;;71:
@716671C17;@:7;;;7;;
:;;C7;:67;=67;6@7;697;C97;9;79917:
@C
H+L&6=:79:799711671;171:=716971C=7
;9@79;6799179=;7:;;7 :967:=@7:=6
6@ C)*H)"M(&M Ar Conl
+,%-/"+'687=C7CC71;8716=719C7;1;7
;;97;;97;==7;6@7;697
;867;9@79@:79@=7
91:79:C79C=79C87:6;7:8C
H+L&6;9718@7;=@7;6C7;8=79@;7999
986
+.% &C+L%
61 +M%*+4(LR'+'% A+men
+,%-s"+'69787:97::76:78:7917111711
;71;171;:71:871=87
18@7189718:7;@97;197;:97;667;C17;C
:7;9:791879:179:=79=
179617:@97:167:;C7:967:=:<
H+L&6:=716C7;;C7;8679197:117:697
6; +*Y(%'+'% l+nKl
+,%-/"+'69@79:7l
=671=C718=71C97;967;C=79@679;179;87
9=9798;798C79C1799@799C
H+L&618C719@7;1:7;:679:C<
69 %MP+'(% >%mtt
+,%-s"+'6:7C7=;7C:7C679871@@71;87
191719C7;997;8=7;C87 9=97:@9<
H+L&6;=7687897C179C71C6719:7;:87;=
=7;8179617969796:7:;1 7::;7:69<
6E H+a)" P0 )"(%*'+"% &P"%
P%"&)+*+ tPol
+,%-s"+'6:=7=;7=979871@C719171:67
1=:716971897;@@7;@;7
;167;1C7;997;:;7;=67;C87;9;791979;
@79:679=979917:@97:1 ;7::C7:8=<
H+L&687197;=79C76:76C78:7897C=71C;7
1C671CC7;;97;;87;8;7
91:79;=79C979C=7:1C7:;97:=;7:6@<
6= H+C')" -6 )"(%*'+"% &P"%
-+L)+"% A-cB
+,%-s"+'6;;7:671@971;8719=719C71
:9716=716C718:71C17
19=7;6@7;867;8C791979=6796;7968798
179C@799;7:@87:197:9
988
97:=1<
H+L&6;@7;67;979@29;7:;2::2:C7:92==7
6@7817887C@7C179971@17
1@=71@671@9711:711=7118711971;@719;
71:171:;71=971==71=
87161716:718@718=718C71C971C:71C=71
91719:7;@97;@67;@97
;1:7;987;:87;:C7;=@7;=97;6;7;667;6
C7;8@7;8=7;897;C;7;C
97;917;9:7;987;9C7;9979@@79@;79@879
9679::79=179=9798=7
996799C79997:@67:117:197:;@7:;C7:9
17:967:=97:=:7
:697:6C7:8@7:8:<
6= &C+L+ H)"F+ %G).L.(
4+"")* >CP(3%sB
+,%-s"+'66;78871@87;6979=67:8=<
H+L&6;@7=:78@78:71=1rl
89718=7;9;7;:97;9C79::79=C79697
9C=7:9:7::17:=9<
+<C<L .&'+ ,% +,R%C'(-%
AeLtmtionB
V vei con>runt cu o list de 9@@
adLecti1e< Cititi3le cu atenie si punei
un GYG dup >iecare adLecti1 care
considera5i c 1 caracteriDeaD< *u
1 preocupai de posibilele repetiii
sau de e1entualele contradicii<
Lucrai rapid si nu Dbo1ii prea mult
timp asupra unui adLecti1< !ncercai s
1 descriei asa cum suntei si nu cum
13ar place s >i>i<
993 reinut 8C
13 cu :@3 e>icace 893
;3 cu :13 egoist C@3
93 spirit :;3 elegant C13
:3 acti1 :93 C;3
=3 ::3 C93
63 :=3 C:3
83 :63 C=3
C3 :83 hoinar C63
93 :93 Hlirteur C83
98C
1@3
cuteD
tor 11 3
atrgt
or 1 ;3
sobru ]
93 o1ar
a1id
biDar
!mbu>n
at
calm
caprici
os
schim
btor
circum
spect
;1 3
comba
ti1
complic
at
!ncreDt
or
con1ent
ional
curaLos
temtor
crud
cinic
destins
depend
ent
deDinter
esat
demn
direcl
discret
distins
docil
plcut
necuget
at
puterni
c
1iclean
=13
>ri1ol
e1aDi1
!ndem
#natic
cu
tupeu
idealist
imagin
ati1
imatur
nepolit
icos
nepriet
enos
incons
tant
indi>ere
nt
indi1idu
alist
indolent
in>luent
abil
ingenio
s
inhibat
nemulu
mit
insensi
bil
693
instabil
8@3
intolera
nt 81 3
1oios
la5
&ogic
loial
stp#n
pe sine
5iret
maniera
P
cu
person
alitale
pesimi
st
nereali
st
pl#gar
et
snob
precis
grbit
pre1en
itor
risipito
r
>arni
c
certre

reDonab
il
l))3
ranchiu
nos
realist
rebel
(
)&3
recunos
c#tor
1@:3
chibDuit
1@=3
neast#
mprit
retras
reDer1at
1@C3
respons
abil
rigid
robust
sntos
11;3
nein>lue
ntabil
1193
>r
compleK
e
(1 :3
neprete
ntios
>r
scrupule
>r tact
989
+CLC *%) P( "
Lista de alegere 3 adLecti1e corelate
>aetelor scalelor AteKt completB
Ha>eiele
ne1rotismului
*(
anKietate
*; ostilitate
*9 depresie
*:
con5tiina de
sine
*=
impulsi1itate
*6
1ulnerabilitat
e
anKios7 temtor7
nelini5tit7 tulburat7
ner1os7 3!ncreDtor7
3optimist
anKios7 iritabil7
impacientat7
eKc!tabil7 capricios7
3bl#nd7 !ncordat
nelini5tit7 3mulumit7
3!ncreDtor7 3cu
!ncredere !n sine7
pesimisccapricios
anKios
ru5inos7 3cu !ncredere
!n sine7 >ricos7
3!ncreDtor7 de>ensi17
inhibat7 anKios
capricios7 iritabil7
sarcastic7 egoist7
pripit7
eKcitabil
^g#ndire
clar7
3!ncredere !n sine7
3!ncreDtor7 nelini5tit7
3e>icient7 31ioi7
neserios
Ha>etele oKtro1ersiei
%1 cldura
%; spirit
gregar %9
a>irmare de
sine
prietenos7 cald7
sociabil7 1esel7
3retras7 a>ectos7
dornic de relaii
umane
sociabil7 deschis7
caut plcerea
3retras7 1orbre7
spontan7 3renun
agresi1
9C@
%:
ac$1ism
%= caut
eKcitarea
%n emoii
poDiti1e
Ha>e>ele
deschiderii
>anteDie
estetic
sensibilitate
acti1itate
ideatie
1alori
3ru5inos7 se a>irm7
cu !ncredere !n sine7
plin de >or7
entuDiast7 cu
!ncredere
energic7 grbit7 acti17
hotr#t7
entuDiast7agresi17
acti1 caut plcerea7
!ndrsnet7 a1enturos7
!nc#nttor7 >rumos
descurcre7 iste
entuDist7 glume7
ludros7 spontan7
optimist7 1esel
1istor7 imaginati17
bine dispus7
poDna5crtistic7
complicat
imaginati17 artistic7
original7 entuDist7
in1enti17 idealist7
1ersatil
eKcitabil7
spontan7
intuiti17
imaginati17
a>ecti17
1orbre7
deschis
interese
largi7
imaginati17
a1enturos7
optimist7 3moale7
1orbre7
nestatornic
idealist7 cu 1ederi
largi7 in1enti17
curioscriginal2imagina
ti17
perspicace
3conser1ator7
necon1en>ional7
3precaut7 >ltrteur
9C1
Haetele agreabilit[>ii
+l !ncredere
+; >ranchee
+9 altruism
+:
bun1oin
+= modestie
+t bl#ndee
Haetele
con5tiincioDit
ii
C(
competenta
C; sim>ui
ordinii
C9 simul
datoriei
C: caut
realiDarea
ierttor7 !ncreDtor7
3suspicios7
3circumspect7
3pesimist2pasniccdur
3complicat7
3re1endicati17 3iste7
3>iirteur73!nc#nttor7
35iret7 3autocrat cald7
duios7 bl#nd7
generos7 amabil7
tolerant7 3egoist
3!ncpt#natcre1endi
catt1c1oluntar7
3nerbdtorcintoleran
t7 3direct7 3dur 3!i
place s se a>i5eDe7
3iste7 3dornic s se
a>irme7
3argumenteaD7 3 cu
!ncerdere !n sine7
3agresi17 3idealist
prietenos7
cald7
!nelegtor7
duios7
bl#ndcnestato
rnic7 amabil
capabil7 cu
!ncredere !n
sine7
meticulo&2in1
enti12!ncreDt
or7 3con>uD7
inteligent
organiDacmeti
culos7 capabil7 corect7
metodic7 3distant7
3neserios 3de>ensi17
3!mpr5tiat7 3>r
griL7 3indolent
2meticuloscdistrat3
1#ntor de gre5eli
Achiibu5arB7 3dur
meticulos7 ambiios7
muncitor7
!ntreprinDtor7
hotr#t7 !ncreDtor7
persistent
9C;
C= autodisciplina organiDat7
3indolent7 capabil7 3distrat7
energic7 moti1at7 meticulos7
muncitor
Co chibDuin 3pripitD3
impuisi1cneserios
3nerbdtor7 3imatur7 meticulos7
3capricios
C$%&'>)*+'.L *%) P( "
+utodescriere Ae5antionB
*u3mi >ac griLi
!mi place cu ade1rat maLoritatea
oamenilor pe care3i
!nt#lnesc
+m o imaginaie >oarte acti1
'ind s >iu cinic 5i sceptic cu pri1ire (
inteniile altora
&unt recunoscut pentru prudenta 5i
bunuP meu simt
M !n>urie adesea >elul cum m
trateaD oamenii
Hug de aglomerrile de oameni
Preocuprile artistice 5i estetice nu
sunt >oarte importante
pentru mine
*u sunt 1iclean ori 5mecher
] @< Mai degrab a5tept dac e 1orba
s aleg7 dec#t s plani>ic totul dinainte
"ar m simt singur sau >[r[ che><
&unt dominant7 pl!n de >or7 !mi place
s m a>irm
Hr emo>ii puternice7 1iata n3ar >i
interesant pentru mine
.nii cred c sunt egoist 5i preocupat
de mine !nsumi
9C9
!ncerc s[ >ac con5tiincios toate
sarcinile ce3mi re1in
in relaiile cu ceilali m !ngroDe5te
mereu ideea c a5 putea
>ace ga>e
18< Muncesc 5i m distreD !ntr3o
manier degaLat
1 C< &unt destul de constant !n
obiceiuri
Mai degrab a5 coopera cu ceilali
dec#t s >iu !n competiie
M integreD u5or dar >r s m
implic prea mult
"ar m dau peste cap !n ceea ce >ac
+desea caut senDaii tari
!mi place adesea s m Loc cu teorii
sau idei abstracte
*u am nimic !mpotri1 s3m! scot !n
e1identa talentele sau
realiDrile
"eu5esc destul de bine s m adun
pentru a >ace lucrurile (
timp
+desea m simt neaLutorat 5i doresc
ca alcine1a s3mi
reDol1e problemele
*iciodat nu am srit !n sus de
bucurie cu ade1rat
Cred c a las studenii s audieDe
1orbitori !n contro1ers
1e poate pro1oca con>uDii 5i3i poate
induce !n eroare
Liderii politici ar trebui s >ie mai
con5tieni de latura uman
a politicii lor
,e3a lungul anilor am >cut c#te1a
lucruri destul de stupide
Pot >i cu u5urin speriat
*u gsesc prea plcut s
pl1rgesc cu oamenii
!ncerc s3mi pstreD o minte realist
5i s[ e1it Dborurile
>anteDiei
Cred c maLoritatea oamenilor
sunt !n esen bine
intenionai
*u iau >oarte !n serios !ndatoriri ci1ice
precum 1otarea
9C:
&unt o persoan ponderat
!mi place s >ie o mulime de oameni
!n Lur
.neori sunt complet absorbit de
muDica pe care o ascuit
1 nevoie, sunt gata s manipuleD
oamenii pentru a obine
ceea ce 1reau
!mi pstreD lucrurile curate 5i ordonate
.neori m simt complet lipsit de
1aloare
.neori nu reu5esc s m a>irm c#t a5
putea
"ar triesc emo>ii puternice
!ncerc s >iu curtenitor cu orice om
.neori nu sunt at#t de demn de
!ncredere c#t ar trebui
"ar sunt con5tient de mine c#nd sunt
!nconLurat de oameni
C#nd >ac ce1a7 o >ac cu 1igoare
Cred c este interesat s !n1ei s
practici noi hobiuri
Pot >i sarcastic 5i tios ( nevoie
+m o serie de scopuri clare 5i
muncesc constant pentru ele<
&'("
INVENTARUL DE TEMPERAMENT
STRELAU REVI)UIT VARIANTA
ROMANEASC
AteKt completB
!ntrebrile acestui chestionar se
re>er ( diferite aspecte ale
temperamentului" 8u e(ist
rspunsuri GcorecteG sau Ggre5iteG0
>iecare trstur temperamental !5i
are a1antaLele ei<
- rugm s rspundei ( fiecare
!ntrebare !n parte >r s 1
9C=
mai controlai rpunsurile (
!ntrebrile precedente< !ncercai s
preDentai o imagine despre d1s< a5a
cum suntei acum7 !n realitate7 nu cum
ati dori s >i>i0 este esenial s
rspundei sincer ( !ntrebri<
C un a%utor I gsirea rspunsului
care 1 descrie cel mai bine7 1a putei
compara cu ali oameni de acela5i seK
5i aproKimati1 de aceea5i 1#rst<
4ine!neles7 comportamentul 5i chiar
5i punctele d1s< de 1edere pot 1aria
de ( situaie ( situaie7 dar 1
rugm s !ncercai s >acei o
apreciere general7 indic#nd >elul !n
care 1 mani>estai de obiceiP
1 fiecare !ntrebare se rspunde
prin !ncercuirea rspunsului care
descrie cel mai bine gradul d17 de
asemnare6
+P")4 m* m*'"%G(M% 1
+P")4 M),%"+' < ;
,%V+P")4 M),%"+' 9
,%V+P")4 m* m*'"%G(M% :
*u am di>iculti !n respectarea unor
reguli de conduit
recunoscute de toi<
,ac cine1a m Ligne5te7 !ncerc s#3i
rspund cu aceea5i
moned7 ochi pentru ochi7 dinte
pentru dinte<
9C6
&3ar putea s[ abandoneD o
preocupare sau un obiecti1 !n
>ata unui pericol nea5teptat<
Pot cu u5urin s m readapteD (
un vizitator nea5teptat<
!mi pstreD s#ngele rece !n >ata unui
pericol care apare
brusc<
Cu aceea5i plcere a5 primi 1iDitatori
nea5teptai ca 5i pe
cei !ndelung a5tepta>i<
Pot s3mi reprim cu u5urin un
comportament ce nu se
potri1e5te cu normele sociale<
*u m adapteD u5or 1a !mpreLurri
noi<
,ac este necesar7 pot cu u5urin s
am#n o cltorie<
!mi 1ine greu s a5tept terminarea
p#rtii o>iciale a une!
ceremonii<
!mi trebuie mult timp pentru a m
obi5nui cu oameni noi<
%1it Dgomotul c#nd citesc<
!mi trebuie mult timp s m
obi5nuiesc cu un loc nou<
M acomodeD u5or !ntr3un nou toc de
munc<
Pot s trec u5or de ( o activitate I
alta"
Pot alterna u5or acti1iti >oarte
di>erite<
,ac ar >i ne1oie a5 renuna u5or (
urmrirea unui
program de'<-< sau radio<
Pot trece cu u5urin de ( o
activitate I o alta, foarte
diferit de prima<
&chimbrile !n succesiune rapid de
( o activitate ia alta
nu reprezint o problem pentru
mine<
,ac este necesar pot s !ntrerup o
acti1itate interesant<
Pot !ntrerupe imediat o con1ersaie
c#nd sunt obligat s
m ocup de alte treburi<
!mi plac ocupaiile care implic
trecerea de ia o acti1itate
9C8
I alta"
%1it sarcinile care dep5esc limitele
posibilitilor mele<
&enDaia c sunt pri1it sau 1eri>icat
m >ace s >iu
tensionat 5i nesigur !n ceea ce >ac< o
!n stare de stres7 !mi pierd u5or capul<
*u !mi !ntrerup lucrul chiar dac !mi
amintesc brusc c
am uitat ce1a<
C#nd trebuie s[ lucreD !n glgie am
tendina de a m
ener1a<
C#nd 1orbesc cu cine1a nu schimb
subiectul doar pentru (
c mi3a aprut !nN minte o idee total
di>erit< P
*u3mi art ner1oDitatea7 chiar 5i atunci
c#nd mi se >ace o
nedreptate e1ident<
Producti1itatea mea are de su>erit dac
este mult agitaie
!n Lurul meu<
!mi place s >ac mai multe lucruri !n
acela5i timp<
.n mediu cu >actori perturbatori are
tendina s3mi scad
per>ormantele<
*u !mi 1ine u5or s las pe alii s termine
ce au de spus<
+m tendina de a >ace gre5eli c#nd sunt
tensionat<
M pot acomoda u5or ( schimbrile din
programul meu
de lucru<
*u3mi >ac griLi dac7 urmrindu3mi
plcerile personale7 !i
deranLeD pe alii<
Hac ce3mi place chiar dac este !mpotri1a
opiniei publice<
M adapteD u5or 1d schimbri bru5te !n
programul meu
normal de lucru<
M obi5nuiesc repede cu un mediu nou<
Comit de obicei erori datorit oboselii<
9CC
M simt foarte obosit dup o Di de
munca !ncordata<
Pot urmri o con1ersaie !n timp ce
citesc Diarul<
Pentru a rm#ne proaspt7 am ne1oie
de >rec1ente pauDe<
Mi se !nt#mpl s3mi piar glasul !n
situaiile decisi1e<
-e5tile neplcute m indispun !n
asemenea msur !nc#t
nu m pot concentra asupra a ceea
ce >ac<
,ac este necesar !mi pot ascunde
m#nia<
M simt debusolat !n urma unei
eKperiene deprimante<
M!3e greu s#3mi !n>r#neD curioDitatea
c#nd am 5ansa de a
m uita prin lucrurile sau !nsemnrile
cui1a<
9C9
C.P"(*& G%*%"+L al celor pcrtru
1olume
C$%&'()*+"%L% ,%
P%"&)*+.'+'% (* %-+L.+"%+
P%"&)*+L('/F((
C.-E*' (*'"),.C'(- 6
actualitatea temei0 delimitri6
paradigma cunoa5tere ^ !nelegere6
!ntre psihometrie 5i psihodiagnoDa
clinic7
!ntre nomotetic si ideogra>ic
P")4L%M% ,% C)*&'".CF(% +
C$%&'()*+"%L)" ,%
P%"&)*+L('+'%
1< ,imensiuni ale personalitii 1s<
structuri ale personalitii
abordabile prin chestionare
1<1< Modelri teoretice actuale pri1ind
dimensiunile de
personalitate
1<1<1< Cei cinci super>actori6 G4ig
Hi1eG
1<1<;< Modelul si teoria GCosta
I McCraeG pri1ind
e1aluarea personalitii prin cei cinci
super>actori
Modelri teoretice contemporane
pri1ind tipuri
pre>ereniale de personalitate
Modelri cogniti1iste !n de>inirea
personalitii6
constructele personale 5i stilurile
apreciati1e
;< Cerine >undamentale !n
construirea Ji eKperimentarea unui
chestionar de personalitate
99@
;<1< Principale limite 5i di>iculti
intrinseci msurrii
personalitii prin chestionare
;<;< Cerine generale 5i etape
generale
9< Probleme pri1ind strategiile de
construire a chestionarelor de
personalitate
Metoda raional
Metoda empiric
Metoda analiDei >actor!ale
:< Probleme pri1ind modalitile de
construire a itemilor
chestionarelor de personalitate
&trategii generale de construire a
itemilor< Problema
limbaLului
"elaia item 3 trstur6
Caracteristici de supra>aa ale itemilor
Caracteristici semantice ate itemtlor
Cerine ps!hometrice
=< *ote bibliogra>ice
C$%&'()*+"%L% ,% '(P G4(G
H(-%G 3 C%( C(*C( &.P%"H+C')"(
&trategia de construire pornind de
I specificul lingvistic
&uper>actorii personalitii 5i >aetele
acestora
,ate de cercetare pri1ind legtura
dintre 4ig Hi1e 5i
super>actorii moti1ationalP
,ate de cercetare pri1ind
semni>icaia super>actorilor
personalitii !n raport de sindroamele
clinice
+bordri structurale6 modelele de tip
circumpleK
PreDentarea in1entarelor de
personalitate Costa I McCrae7
*%) Pl3"7 *%) HHP 5i corelatele
+CL
Cercetrile rom#ne5ti
*ote bibliogra>ice
991
(*-%*'+".L ,% P%"&)*+L('+'%
C+L(H)"*(+ 3 $< G).G$
,ate despre construciei testului6
concepia lui Gough pri1ind
e1aluarea personalitii
PreDentarea 1ariantei C<P<(< 198;
;<1< Cele 1C dimensiuni ale
personalitii GnormaleG6
coninuturi 5i atribute
(nterpretarea datelor6 1alidarea
pro>ilului
&trategii !n interpretarea corelati1 a
dimensiunilor
rele1ante ale C<P<(<
&tudii pri1ind predie>ia pentru
consiliere educaional
5i 1oca>ional
;<=< &tudii pri1ind obinerea datelor
pentru scale
abre1iate M<M<P<(<
,ate despre 1arianta ] 9C8 5i modelul
cuboid
*ote bibliogra>ice
(*-%*'+".L M.L'(H+V(C ,%
P%"&)*+L('+'% M(**%&)'+
1< (storic6 primul chestionar clinic
baDat pe sindroame
nosologice 5i 1alidri clinice
&emni>icaia scalelor de 1alidare a
pro>ilului
&emni>icaia scalelor clinice
Limite !n interpretarea datelor
,ate despre modeiul<M<M<P<( 1P
*ote bibliogra>ice
C$%&'()*+"% ,%
P%"&)*+L('+'% C)*&'".('%
,% "<4< C+''%LL
Concepia lui Cattell pri1ind
deD1oltarea personalitii 5i
dimensiunile acesteia0 tipuri de probe
psihologice
Chestionarul G16 Hactori PrimariG 3 l#
P<H<
;<1< PreDentarea celor 16 >actori
primari 5i a celor : >actori
99;
secundari
Modalitatea de calcul a >actorilor
secundari
,enumirea >actorilor 5i interpretarea
caracteristicilor
trsturilor semni>icati1e pentru
comportamentul persoanei
9< Chestionarul de personalitate
pentru adolesceni 3 $<&<P<Q
9<1< &inteDe ale cercetrilor aKate
pe dimensiunile
personalitii !n adolescent 5i
de1enirea lor
9<;< PreDentarea celor 1: >actori
primari 5i a celor 9 >actori
secundari ai perioadei
adolescentei 5i interpretarea
caracteristicilor semni>icati1e pentru
comportamentul persoanei
:< Chestionarul Cattell pri1ind
ni1elul anKietii 3 GCG
+nKietate aparent 5i anKietate
1oalat
,ate pri1ind importanta seKului 5i
1#rstei subiectului !n
interpretarea ni1elului de anKietate
:<9< PreDentarea >actorului
G+nKietateG 5i a >aetelor
abordate de chestionar
=< 'estul >actorului GHG
=<1< ,e>inirea >actorului H0 modaliti
de structurare a
probei0 tipuri de sarcini
=<;< .tilitatea testului
6< *ote bibliogra>ice
C$%&'()*+"% C)*&'".('% ,%
$R<%S&%*CT I Co
Concepia iui %ysencU asupra
personalitii 5! a msurrii
acesteia
Cei 9 super>actori ai personalitii6
coninuturi 5i cercetri
eKperimentale
,ate pri1ind (n1entarul de
Personalitate %ysencU 3 %<P<(7 5i
Chestionarul de Personalitate %ysenc
3 %<P<Q<
*ote bibliogra>ice
999
(*,(C+')".L ,% '(P)L)G(%
MS%"&34"(GG& P"(-(*,
&'(L."(L% +P"%C(+'(-% 3 M<4<'<(<0
>ormele G I H
1< PreDentarea celor 16 structuri
tipologice
Modaliti de utiliDare !n
consilierea educaional7
1ocational 5i maritala
+lte teste 6 preDentarea succint
a (n1entarului de
personalitate &inger3Loomis 3 &<L<(<P<
AC moduri cogniti1e ale
personalitii si interaciuni posibileB
:< *ote bibliogra>ice
+L'% C$%&'()*+"% 3
(*-%*'+"% ,%
P%"&)*+L('+'%6 P"%V%*'+"%
&.CC(*'/
Chestionarul de ne1roDism 5i
psihopatie Pichot 3 P<*<P<6
dimensiuni 5i speci>icul interpretrii
(ndeKul Corneli 3 C(6 dimensiuni 5i
interpretare
Chestionarul WoodXorth3MatheXs 3
WMP,&6 dimensiuni 5i
interpretare
Chestionarul de personalitate
Gu!l>ord3Vimmerman 3 GV'&6
dimensiuni 5i interpretare
Chestionarul de temperament &trelau
3 &'( "0 dimensiuni 5i
interpretare
Chestionarul de tendine
accentuate &chmieschecU6
dimensiuni 5i interpretare
Chestionarul de personalitate
Hreiburg6 dimensiuni 5i
interpretare
(ndeKul de adaptare 5i 1alori 4ills6
imaginea de sine7
acceptarea de sine7 eul ideal 5i
discrepanta dintre ele
9< Chestionare 5i indeKuri clinice
pentru adolesceni
Chestionare 5i indeKuri clinice pentru
problemele de cuplu
Chestionare clinice pri1ind
interelationarea !n >amilie
*ote bibliogra>ice
99:
+*%Y% 6 %Ktrase din unele probe
preDentate
P")4L%M% G%*%"+L% m*
%-+L.+"%+
P%"&)*+L('/F(( P"(* '%&'%
C.+*'(H(C+4(L%
"%P%"% &%M*(H(C+'(-% m*
%-)L.F(+ P&i$),(+G*)V%(
"epere istorice decisi1e !n e1oluia
psihodiagnoDet
,ate semni>icati1e !n istoria testrii
psihologice
"epere pri1ind e1oluia noiunii de test
psihologic
*ote bibliogra>ice
+*+L(V+ P&($)L)G(C/ +
(*H%"%*F%( m* P&($),(+G*)V/
&tructura acti1itii de diagnoD6
etape7 speci>ic
*i1elele psihodiagnoDei
(n>erene de tip taKonomic sau prin
clasi>icare euristic
9< (n>erene de tip modelare
sistemic7 sau prin raionament
constructi1
:< ,i>erente !ntre sistemele de
psihodiagnoD
=< .n posibil model normati1 al
psihodiagnoDei !n trepte
d &tructura sistemului de clasi>icare
,&M ((( "B
6< *ote bibligra>ice
+*+L(V+ P&($)L)G(C/ + *)F(.*((
,% *)"M+L('+'% -&<
+*)"M+L('+'%
+riile semantice acoperite de cele
dou noiuni
Comportament anormal6 de>iniie 5i
criterii psihologice
*ormalitate psihic6 de>iniie si criterii
psihologice
*ote bibliogra>ice
99=
P"(*C(P(( H.*,+M%*'+L% m*
M/&."+"%+ P%"&)*+L('/F((
1< &emni>icaia msurrii
cantitati1e pentru e1aluarea
personalitii 5i ni1ele de cuanti>icare
;< Principii de cercetare
>undamentale pentru O msurarea !n
psihologie
Hidelitatea6 de>iniie 5i >orme
-aliditatea6 de>iniie 5i >orme
-iDiunea contemporan asupra
conceptului uni>icat oi
1aliditii
Probleme eseniale puse de 1aliditate
&trategii de cercetare
Limitele metodelor tradiionale
-aliditatea ca o progresi1 integrare
de sensuri
Haetele 1a_dit[t_
9< Principiile interpretrii statistice
!n analiDa datelor
cuanti>icate
Msuri ale tendinei centrale 5i
1ariab!litatea6 limite
&coruri brute 5i scoruri trans>ormate
9<9< Modaliti de comparare a
scorurilor brute 5i a
scorurilor trans>ormate
9<:< %talonarea
:< Principii practice implicate !n
interpretarea datelor obinute
prin msurare
.tilitatea
Gradul de acceptabilitate 5i de
adec1are
&ensibilitatea
Gradul de re>lectare direct2mediat a
caracteristicii
de personalitate
*onreacti1itatea
Compatibilitatea instrumentului
=< *ote bibliogra>ice
996
) '+Y)*)M(% + '(P."(L)" ,%
(*&'".M%*'% ,% M/&."+"%
)bser1aii comporatamentale
&cale indi1iduale de rangare
Listele de alegere
Produse ale subiectului
Msuri electromecanice Atipuri de
aparateB
Msuri standardiDate
*ote bibliogra>ice
+L'% '(P."( ,% (*&'".M%*'%
C.+*'(H(C+4(L% m* %-+L.+"%+
P%"&)*+L('/F((
'%$*(C+ G"(L%( ,%
C)*&'".C'% T%LLS Zl
&'(L."(L% +P"%C(+'(-%
1< Grila de constructe A1arianteB
;< (nterpretarea unor dimensiuni
ale structurii cogniti1 3
comportamentale
'%$*(C+ '%&'.L.( &('.+'()*+L
J1 +L'% P")C%,."( ,%
'%&'+"% m* G".P
1< &peci>icul 5i importanta
acestui tip de tehnici pentru
cunoa5terea personalitii si prognoDa
comportamentului
'estuP situational 5i posibiliti de
standardiDare a situaiei de
eKaminare 5i a (ndicilor de interpretare
,iscuia de grup >r lider 5i tehnica
Ggrupului de discuie
>ocaliDatG AG>ocus groupGB6 speci>icul
acestor tehnici 5i coninuturi
posibile de cuanti>icat
*ote bibliogra>ice
998
P")4% %-+L.+'(-% P"(-(*,
+'('.,(*(L%7 )P(*((L%7 -+L)"(L%
Grile 5i indeKuri de e1aluare a
e>icientei !n munc
(n1entare de interese 1ocationale
+lte in1entare de atitudini 5i orientri
M%'),% ,% )4&%"-+"% +
C)MP)"'+M%*'.L.(
*)*-%"4+L
'ipuri de indici psihodiadnostici
pri1ind mimica si gestica 5i
interpretri posibile
(ndici pri1ind mi5crile oculare 5i
interpretare
*ote bibliogra>ice
'%$*(C+ (*'%"-(.L.( Zl
C.+*'(H(C+"%+ ,+'%L)"
C+"+C'%"(V+"%+ P&($)L)G(C/
'ipuri de a1iDe 5i caracteriDri
psihologice
'ipuri de coninuturi !n caracteriDrile
psihologice
*ote bibliogra>ice
+*%Y%6 %Y'"+&% ,(* '%&'%L%
P"%V%*'+'% 4(4L()G"+H(%
G%*%"+L/
(-
'%$*(C(L% P")(%C'(-%
&P%C(H(C.L '%$*(C(L)"
P")(%C'(-% m* (*'%"P"%'+"%+
P%"&)*+L('/F((
(&')"(C6 "epere semni>icati1e !n
deD1oltarea tehnicilor proiecti1e
+&P%C'% '%)"%'(C% Zl ,%
(*'%"P"%'+"%
99C
) taKonomie posibila a tehnicilor
proiecti1e
'eoria psihanalitic 5i psihologia
analitic !n construirea si
interpretarea probelor proiecti1e
Proiecia 5i simbolistica proiecti1
"elaia psiholog 3 subiect !n
administrarea si interpretarea
datelor tehnicii proiecti1e
Probleme de interpretare si utiiiDare a
datelor
&peci>icul administrrii 5i interpretrii
testelor proiecti1e (
copii
*ote bibliogra>ice
'%$*(C( ,% C)MPL%'+"%
P")(%C'(-/
'ehnica asociati1 O 1erbal6 1arianta
Rung
'ehnici de completare >raDe 5i
po1estiri
'ehnica de completare a desenului6
L<4ender
*ote bibliogra>ice
'%$*(C( ,% (*'%"P"%'+"%
P")(%C'(-/
1< *i1elul paradigmatic 5i
sintagmatic !n interpretarea
ling1istic
'ehnica "orschach
'ehnica aperceptiei tematice6 testul
'+'7 testul C+'7 testul
P+' *)("%
*ote bibliogra>ice
'%$*(C( ,% C)*&'".CF(%
P")(%C'(-/
'ehnica desenului tematic6 testul
Toch0 testul om 3 cas 3
arbore
'ehnica construciilor concrete6 testul
satului
'ehnica construciilor !n nisip
*ote bibliogra>ice
999
'%$*(C( ,% &%L%CF(%
P")(%C'(-/
'ehnici de selecie a culorilor6 testul
Luscher0 testul piramidei
culorilor
'ehnica seleciei imaginilor6 testul
pulsiunilor &Dondi
*ote bibliogra>ice
+*%Y%6 %Z+*'()+*% ,% '%&'%
4(4L()G"+H(% G%*%"+L/
C.P"(*& G%*%"+L
:@@