UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Facultatea de Istorie, Relaii Internaionale,

tiine Politice i tiinele Comunicrii ,
Specializarea : Istorie , Anul II
CARACTERIZAREA PSIHOLOGIC A
VRSTELOR COLARE
Nume:Brucental Pop Ser!iu
Pro"esor coordonator: Cercel Renata
Psiolo!ia dez#oltrii este o ramur a psiolo!iei aprut din necesitatea
de a $nele!e modul cum se constituie caracteristicile, "unciile, procesele psiice
de la cele mai "ra!ede #%rste i e#oluia lor pe tot parcursul e&istenei umane, cu
pro!resele ce caracterizeaz "iecare #%rst' Baltes i cola(oratorii )*+,-. au
susinut e&istena a trei in"luene importante asupra dez#oltrii' /l le0a denumit
in"luene cu caracter de #%rst, in"luene cu caracter istoric i e#enimente de
#ia "r un caracter speci"ic' In"luenele cu caracter de #%rst se a"l $ntr0o
relaie puternic cu #%rsta cronolo!ic' 1e e&emplu, modalitatea $n care copiii
$i dez#olt lim(a2ul se a"l $ntr0un raport "oarte str%ns cu #%rsta lor, un copil cu
#%rsta de 3 ani are o per"orman a lim(a2ului mult mai redus comparati# cu
per"ormana unui copil de 4 ani' In"luenele cu caracter istoric sunt le!ate de
e#enimente ce au loc $ntr0un anumit moment i0i a"ecteaz pe ma2oritatea
mem(rilor unei !eneraii date' /&emple de acest !en pot "i rz(oiul din Ira5 sau
perioadele de "oamete' /#enimente de #ia "r un caracter speci"ic sunt cele
care in"lueneaz dez#oltarea indi#izilor $n anumite momente sau la #%rste
di"erite: e"ectele di#orului $ntr0o "amilie sau un accident !ra# care are ca
rezultat o incapacitate "izic etc' Psiolo!ia #%rstelor analizeaz lon!itudinal i
#ertical "iina uman $n conte&tul e&istenei sale sociale, a modi"icrilor psio0
"izice ce se produc su( in"luena condiiilor de mediu, a educaiei, a culturii, a
statusurilor i rolurilor sociale pe care le $ndeplinete'
Principalele perspecti#e de analiz s0au concretizat $n teorii' Prima este
teoria $n#rii sociale, $n care sunt luate $n consideraie contactele pe care le are
copilul cu alte persoane, pentru a determina in"luena acestora asupra dez#oltrii
copilului' Cea de0a doua a(ordare #a "i a(ordarea psianalitic' A treia
perspecti# este cea a a(ordrii structuraliste $n studiul dez#oltrii, care pune
ccent pe maturizarea (iolo!ic a copilului i pe dez#oltarea sec#enial a
co!niiei sale'
*' Etapa de varsta 6,7-10,11 ani (varsta scolara mica sau marea
copilarie)
Aceasta perioada reprezinta 6cantecul de le(ada al copilariei, cand
miturile care au populat acest uni#ers miri"ic, inclusi# cel al lui 7os Craciun, se
destrama, treptat' Asa se e&plica de ce etapa aceasta de #arsta a mai "ost
denumita si 6copilaria adulta8 sau 6maturitate in"antila8'
*' Incadrare generala
1in perspecti#a stadialitatilor clasice )/ri5son, Pia!et, 9ol(er!.
aceasta etapa se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
din punct de #edere al dez#oltarii co!niti#e apar operatiile concrete ale
!andirii si inceputul operatiilor "ormale' In clasele mai mari unii copii pot "i
capa(ili sa lucreze cu a(stractiuni, dar cei mai multi dintre ei au ne#oie de
!eneralizari, pornind de la e&periente concrete,
din punct de #edere moral, copilul de aceasta #arsta trece printr0o
tranzitie de la moralitatea constran!erii la moralitatea cooperarii, de la
precon#entional la con#entional' Acum are loc perceperea re!ulilor drept
intele!eri mutuale, dar pe de alta parte supunerea la re!ulile o"iciale se "ace din
respect "ata de cei din 2ur sau pentru impresionarea lor,
din punct de #edere psiosocial copilul se poate caracteriza prin doua
aspecte contrarii: arnicie sau in"erioritate' /ste important de o"erit copilului
acti#itati constructi#e, limitand comparatiile intre cei (uni si cei sla(i la
in#atatura' 1e aceea, in clasele I0I: s0a recurs la e#aluarea prin cali"icati#e,
unde criteriile de apreciere sunt mult mai lar!i )I, B, FB.'
3' Caracterizare analitica
- caracteristici fizice:
;a ma2oritatea "etelor apare un puseu de crestere si incepe si la o parte
dintre (aieti' Acest decala2 intre se&e creeaza sentimente de "rustrare pentru
am(ele cate!orii' 1e aceea, daca pro"esorii sau parintii o(ser#a pertur(atii
!enerate de pro(lema cresterii (ruste )sau lipsa acestei cresteri., in
comportamentul copilului, tre(uie sa0i "aca sa accepte situatia, e&plicandu0i
lucrurile ce se #or intampla in #iitor din acest punct de #edere'
Corpul si e&tremitatile se alun!esc, ceea ce pro#oaca o modi"icare a
proportiei dintre cap si trup' Sistemul muscular pro!reseaza, indeose(i su(
raportul masei sale' Creste "orta musculara, precizia si #iteza motrica a micului
scolar' Asistam si la o crestere in #olum a creierului )apro&' *3--!. si la o
or!anizare de cai "unctionale noi'
Acum copilul de#ine mult mai rezistent la (oli, decat in perioadele
anterioare' 1atorita cresterii apetitului sau "ata de e&ercitiul "izic, scolarul mic
tre(uie antrenat in acti#itati de calire a or!anismului )prin sport, dar si printr0o
alimentatie corecta.' Se intaresc acum si o serie de deprinderi i!ienice )spalatul
pe maini, pe dinti. si deprinderile de autoser#ire'
Pe masura ce copiii se apropie de pu(ertate, interesul si curiozitatea
asupra pro(lemelor se&uale sunt aproape uni#ersale, mai ales in randul "etelor'
Copiii de#in curiosi intrucat incepe maturizarea se&uala, de aceea tre(uie sa li se
o"ere raspunsuri precise, in mod direct sau prin intermediul unor "ilme adec#ate,
re#iste, carti etc'
< caracteristici sci-!ra"e
;a aceasta #arsta copiii de#in mai selecti#i in ale!erea partenerilor'
Prezinta tendinta de a a#ea 6cel mai (un prieten8 sau 6cea mai (una prietena8,
mai mult sau mai putin sta(il si pot de asemenea sa0si "i&eze un inamic, si acesta
"iind mai mult sau mai putin sta(il'
Se pot "olosi tenicile sociometrice )teste, cestionare, inter#iuri etc.
pentru a urmari relatiile de prietenie si de asemenea tre(uie acordata asistenta
psiolo!ica copiilor care au pro(leme de relationare' =re(uie acordata o mare
atentie aparitiei !rupurilor ostile )de multe ori ele se constituie pe (aza ri#alitatii
"ete0(aieti.' Pro"esorii, in acest caz nu tre(uie sa "ie partinitori, iar daca
pro"esorul este respectat de catre ele#i, punctul sau de #edere conteaza "oarte
mult in "ata clasei'
;a aceasta #arsta copiii a!reeaza 2ocurile si acti#itatile didactice
or!anizate su( "orma de 2oc, in !rupuri mici, dar ele ii in#ata, adesea sa respecte
re!uli si sa dez#olte spiritul de ecipa' Centrarea pe sarcina poate cadea, adesea,
pe locul secund'
Pro"esorul tre(uie sa stie ca la aceasta #arsta moralitatea constran!erii il
"ace pe copil sa intelea!a !reu cum si de ce tre(uie sa adapteze re!ulile la
di"erite situatii'
1aca clasa #a "i impartita pe ecipe poate aparea ri#alitatea intre ele#i,
in mod spontan' >na dintre solutii este de a le aminti ca nu sunt in arena
!ladiatorilor si tre(uie scim(ata "rec#ent componenta ecipelor' Certurile sunt
"rec#ente la aceasta #arsta )ra"uiala #er(ala, iar la (aieti si cea "izica.? nu #a
speriati, este o caracteristica a #arstei@
Spre s"arsitul etapei, !rupul de ele#i de#ine puternic, iar standardele
adultilor in ceea ce pri#este comportamentul si per"ormantele sunt inlocuite de
cele ale prietenilor de aceeasi #arsta' Acum se or!anizeaza in !asti, parintii sunt
s"idati, isi "ormeaza propriile re!uli' 1e aceea tre(uie acordata o mai mare
atentie copiilor a"lati la inceputul pu(ertatii, deoarece pot aparea tul(urari
comportamentale si ciar delinc#enta 2u#enila, in urma unor e#entuale
dezecili(re a"ecti#e'
Imitatia adultului, dorinta copilului de a demonstra ca nu mai este mic,
constituie o cale de socializare a"ecti#a' Copilul recur!e la acte de cura2,
(ra#ada, pentru a pro(a aceste trairi ) de e&emplu, cand se lo#este, pozeaza ca
nu il doare, intra intr0o incapere "ara lumina ciar daca ii este teama etc'.' se
modi"ica si e&primarea reactiilor emotionale A el de#ine mai cenzurat, mai
discret' ;a B ani este mai retinut, mai meditati#, la , ani de#ine mai e&presi#,
mai (ine dispus, iar la + ani recade intr0o stare meditati#a, in timp ce la *- ani
do(andeste o mare e&presi#itate a "etei'
< caracteristici a#tit$%i&a"e
;a aceasta #arsta copiii au aptitudini di"erite: "etele dau do#ada de o mai
(una "luenta #er(ala, pre"era lectura, iau in considerare detaliile, sunt mai
meticuloase in orice acti#itate' Baietii au mai mult indeletniciri practice, dand
do#ada de o mai (una orientare spatiala, dar si un stil mai impulsi#, ceea ce ii
"ace sa de un randament mai (un in acti#itatea de in#atare'
/ntuziasmul initial pentru in#atatura al copiilor de aceasta #arsta ar
putea sa se piarda pe masura ce caracterul de noutate se pierde, iar
per"ectionarea a(ilitatilor pretinde e"orturi tot mai mari' 1i"erentele de
cunostinte dintre cei ce in#ata mai repede si cei ce in#ata mai incet sunt #izi(ile'
1aca parintii si pro"esorii descopera la timp aptitudinile copilului, ei ii
#or da acestuia sansa de a se per"ectiona pe linia "a#ora(ila, in asa "el incat mai
tarziu "or o(tine per"ormante "oarte inalte intr0un anumit domeniu'
Aparitia moti#atiei pentru in#atatura este re!izata de le!ea succeselor si
a insucceselor' Concret, daca de(utul scolaritatii se "ace su( o zodie (una, in
sensul ca micul scolar are o serie de succese, acest lucru #a iradia "a#ora(il in
opinia in#atatoarei si a clasei, primind em(lema de ele# (un, in #irtutea careia ii
#or "i trecute cu #ederea e#entualele erori sau lacune' 7ai apoi, un asemenea
de(ut "ericit il #a atentiona si asupra cailor pe care le0a urmat pentru a do(andi
aceste mici #ictorii scolare' 1impotri#a, daca ele#ul #a incepe cu o serie de note
proaste, el #a "i pecetluit cu statutul de ele# mediocru, iar posi(ilele sale
momente de inspiratie ulterioare la lectii #or "i pri#ite cu ma&ima circumspectie
si suspiciune de catre dascal, ele nereusind sa disloce parerea initiala' In timp,
datorita opiniei eronate a dascalului, ele#ul #a a(andona cursa, complacandu0se
in mediocritate' 1e aceea, espectantele )asteptarile "ata de ele#. cadrelor
didactice constituie o sursa de di"erentiere in scoala, dar si o sursa de pro!res'
Intre(ari:
*' Amintiti0#a care era comportamentul d#' la #arsta scolara mica:
comportamentul social, comportamentul de in#atare, sentimente, atitudini,
aptitudiniC
3' Ce modele de comportament #0ati ales la aceasta #arsta si de ceC
D' Care era moti#atia in#atarii la aceasta #arstaC
3' Etapa de varsta 14-24,2 ani (pu!ertatea si adolescenta)
J.Jrousseau caracterizeaza adolescenta ca pe #arsta celei de0a doua
nasteri'
;a randul sau, G.Stanley Hall, cel care a ela(orat o disciplina noua, care
sa se ocupe in special de #arsta adolescentei, numita 6e(eolo!ie8, a"irma
despre adolescenta ca ar "i o ade#arata etapa de 6"urtuna si stres8, deoarece
adolescentul oscileaza intre e&treme: e&u(eranta si apatie, cruzime si
sensi(ilitate, arnicie si lene' 1in acest moti#, etapa a capatat denumiri di"erite:
criza 2u#enila, criza de ori!inalitate, #arsta di"icila, #arsta dramei, #arsta marilor
idealuri, #arsta de aur, #arsta inte!rarii sociale etc' Ericum, perioada cea mai
!rea este cuprinsa intre *F0*G ani'
=re(uie sa recunoastem, insa, ca adolescenta cunoaste aspectul
spectaculos al trans"ormarilor pe care le tra#erseaza indi#idul su( toate
aspectele' Criza apare deoarece persoana nu reuseste ca pe (aza noului
ecipament (io0psio0social, pe care l0a do(andit, sa treaca dintr0o data de la
statutul de copil la cel de adult' Ast"el, adolescentul oscileaza intre copilarie si
maturitate, ciar daca se orienteaza preponderent spre #arsta adultului'
/&ista cate#a dominante care con"era acestei #arste elemente speci"ice:
< aspiratia indi#idului spre independenta?
< interiorizarea acti#itatii mentale?
< indi#idualizarea, ce se structureaza odata cu desa#arsirea
particularitatilor de se& si a impactului pro#ocat de in"luentele mediului'
Ast"el, adolescenta se su(0etapizeaza ast"el:
*' pu(ertatea )*-0*F,*4 ani. A #arsta !imnaziului?
3' adolescenta propriu0zisa )*F,*40*,,3- ani. A liceul?
D' adolescenta prelun!ita )*,,3-03F,34 ani. A studii superioare, sta!iu
militar, scoli postliceale, ser#iciu etc''
< caracteristici s!at-fizi"'ice
;a aceasta #arsta e&ista doua 6re#olutii8: una "iziolo!ica )de crestere. si
una ormonala )se instaleaza odata ce se tempereaza cresterea.'
In pubertate ritmul de crestere este spectaculos? el se instaleaza mai
repede la "ete )la *- ani. decat la (aieti )*3, *D ani.' 1e asemenea este mai
intens la adolescentii din mediul ur(an decat la cei din mediul rural' Indi#idul
creste mai intai in inaltime si mai apoi in !reutate' E data cu dez#oltarea masei
musculare creste si puterea "izica'
7aturizarea se&uala demareaza #erti!inos, atat la "ete cat si ulterior la
(aieti'
1e(utul, ritmul si ni#elul cresterii este in"luentat de mai multi "actori:
conditii climaterice, clasa socio0economica, premise !enetice, nutritia, !radul de
sanatate al persoanei etc'
Ca aspect, puberul are o alura caricaturala, intrucat isi a2usteaza cu
di"icultate !estica la noua sa con"i!uratie' Ansam(lurile #estimentare sunt
adeseori !rotesti, o(li!atoriu "acute pentru a epata antura2ul' 7oda !rupului
de#ine imperati#a pentru adolescent' 1e asemenea adolescentul este mult prea
preocupat de parul sau, incercand noi "reze, tot din dorinta de a epata'
In adolescenta, ritmul de crestere se tempereaza treptat, dar continua
lent pana la 34 de ani'
< caracteristici #si("'ice
In pubertate coe&ista doua stadii de e#olutie a intelectului: atat stadiul
operatiilor concrete cat si stadiul operatiilor "ormale' /ste prezenta indeose(i
capacitatea de sinteza, !eneralizare, analiza, a(stractizare, comparatie,
scitandu0se a(ia mai tarziu capacitatea de a utiliza al!oritmi'
=reptat se "ormeaza 2udecati si rationamente tot mai comple&e, precum
si o curiozitate intelectuala deose(ita, !andirea capatand un caracter critic'
In adolescenta este speci"ic stadiul operatiilor "ormale )asa cum spune
Pia!et A punctul terminus in e#olutia !andirii si inteli!entei.' Acum indi#idul
opereaza usor cu domeniul a(stractiunilor, rezol#a pro(leme comple&e,
ipotetice, lo!ice' Se constata si o ne#oie de sistematizare a cunostintelor, un
spirit e&perimental, capacitatea de a "olosi strate!ii euristice, dar si "apte din
realitate'
Curiozitatea atin!e un apo!eu, precum si ne#oia de a "iloso"a, ceea ce
contri(uie la aparitia primei conceptii despre lume si #iata a indi#idului'
In pubertate este speci"ica memoria #oluntara, lo!ica, de scurta durata,
desi "unctioneaza si cea de lun!a durata'
In ceea ce pri#este lim(a2ul, creste de(itul #er(al oral si cel scris''
#oca(ularul se im(o!ateste prin termeni din stiinta, tenica, literatura si dispar
e&presiile "onematice parazite' /&primarea de#ine mai "luenta, mai lo!ica, mai
eloc#enta' /ste speci"ica #or(irea in 2ar!on, populata cu e&presii pitoresti,
teri(ilisme, #ul!arisme' Apare un anumit stil personal in e&primare, se
consolideaza corectitudinea !ramaticala a lim(ii materne, dar apare si placerea
discutiilor in contradictoriu'
7oti#atia si a"ecti#itatea sunt elemente dominante in aceasta perioada'
Con"orm piramidei tre!uintelor )7asloH, *+4F., adolescentul le parcur!e acum
pe toate:
< "iziolo!ice )"oame, sete, se&, odina.?
< securitate?
< dra!oste si a"iliere la !rup?
< stima si statut?
< cunoastere?
< estetice?
< autorizare, #alori"icare a propriului potential'
In pubertate speci"ice sunt tre(uintele de securitate, precum si cele de
dra!oste si a"iliere la !rup'
In adolescenta intre!ul set este prezent, critice "iind tre(uintele sinelui
)de cunoastere si estetice.'
In adolescenta prelungita se mani"esta cu pre!nanta tre(uinta de
autorealizare'
In ceea ce pri#este moti#atia si par!ia recompensa0pedeapsa, s0a
constat ca succesul si recompensa sunt mai stimulati#e decat insuccesul si
pedeapsa' Nu tre(uie pedepsit un esec pentru ca accentueaza sentimentul de
insecuritate' In pu(ertate daca pedeapsa este supradimensionata apare re#olta,
daca e su(dimensionata apare culpa(ilitatea' Pentru ele#ii sla(i este mai
stimulati#a incura2area, iar pentru cei (uni reprosul discret'
In pubertate a"ecti#itatea are un caracter #ulcanic' /moti#itatea
oscileaza intre e&treme' =oata !ama de stari a"ecti#e este prezenta: an&ietate,
teama, timiditate' S0a constatat ca "ata de stres pu(erul mani"esta intoleranta,
reactionand recalcitrant' Relatiile sunt mai tensionate in raport cu "amilia,
deoarece aceasta mani"esta cea mai #ece si cea mai perse#erenta tutela, iar
adolescentul #rea independenta' ;a aceasta #arsta, copilul pre"era prieteni de
acelasi se&, mani"estand o atitudine ostila "ata de se&ul opus, la inceputul
perioadei pu(ertatii'
In adolescenta #iata a"ecti#a se nuanteaza? emoti#itatea de#ine mai
ecili(rata' Apar sentimentele superioare: intelectuale, estetice, morale' In ceea
ce pri#este relatiile cu "amilia asperitatile se estompeaza si armonia se
resta(ileste' Fata de se&ul opus apare o descidere particulara, adolescenta "iind
caracterizata ca #arsta celor mai "renetice iu(iri' ;a inceput adolescentul are
aspiratii inalte "ata de ale!erea partenerului asupra caruia sa0si ras"ran!a
dra!ostea )un star de muzica, o #edeta etc'., dar mai apoi iu(irea de#ine terestra,
ast"el incat, dupa *, ani adeseori apar primele cupluri maritale'
Pubertatea si adolescenta se caracterizeaza prin de"initi#area si
sta(ilizarea structurilor de personalitate, "enomen care se produce pe la *F0*4
ani' Procesul de consolidare si di"erentiere a eu0lui intim si a eu0lui social,
proces care demareaza inca din copilarie, de#ine alert in pu(ertate, dar nu
cunoaste o autentica desa#arsire decat in adolescenta' /&ista trei dominante care
dau culoare si speci"icitate adolescentei:
< cristalizarea constiintei de sine?
< identitatea #ocationala?
< de(utul independentei'
Fenomenul de cristalizare a constiintei de sine implica, la randul sau,
trei "atete: identi"icarea eu-lui corporal )preocuparea "ata de propriul corp,
#estimentatie, "reza etc'., a eu-lui spiritual )capacitatea indi#idului de a0si
e#alua corect propria acti#itate, precum si ni#elul de cunostinte si aptitudinile pe
care le poseda. si a eu-lui social )reputatia sociala a indi#idului si
constientizarea statutului si rolului pe care le indeplineste in prezent sau cele pe
care le proiecteaza in #iitor.'
Identitatea vocationala desemneaza a(ilitatea persoanei de a0si cunoaste
calitatile si de"ectele, ca pe (aza lor sa poata decide asupra #iitoarei cariere,
optiunea sa pro"esionala' 1aca pu(erul mani"esta a(ilitate, indeose(i in
cunoasterea trasaturilor de caracter si a intereselor, la adolescent apare
capacitatea de a0si de"ini aptitudinile' Pro!resul pe care copilul si adolescentul le
inre!istreaza in ceea ce pri#este capacitatea de autocunoastere poate "i datorat
e&ercitiilor special or!anizate in cadrul scolii' Rezulta de aici necesitatea
proiectarii unor pro!rame, care sa stimuleze "ormarea si dez#oltarea ima!inii de
sine'
Dobandirea independentei se re"era la trei planuri ma2ore pe care si le
"ace indi#idul pentru el insusi: #aloric, a"ecti#, material' Intrucat adolescentul
este orientat predominant spre #iitor, asistam acum la cristalizarea unui ideal,
ceea ce se realizeaza prin identi"icarea cu alte persoane renumite' Idealul, in
adolescenta are cate#a note distincti#e: adolescentul re"uza orice sa(lon, isi
asuma responsa(ilitati si isi reconstruieste personalitatea'
Bi(lio!ra"ie: Sion, I', )3--G. A Psiolo!ia #%rstelor, /d' Fundaiei
Rom%nia de m%ine, Bucureti
7untean, Ana, )3--G. A Psiolo!ia dez#oltrii umane, /d' Polirom, Ia i