CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE

PROF. DR. SANDA MAGUREANU

CLINICA DE NEUROLOGIE PEDIATRICA A SPITALULUI CLINIC “AL. OBREGIA”
CONVULSIILE OCAZIONALE
DEFINITIE
 Crize epileptice survenite la orice virsta, dar in special la sugar si copil mic ca o reactie a
sistemului nervos central fata de modificarea unor constante homeostazice (termica, glicemica, fosfo-
calcica, acido-bazica etc), neavind la baza o leziune cerebrala epileptogena. Acest tip de crize se datoreaza
unor modificari predominent extracerebrale si rar si unor leziuni intracerebrale acute.
CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE
CLASIFICARE
1. CRIZE OCAZIONALE PRIN MODIFICARI EXTRACEREBRALE:
 Convulsii febrile;
 Convulsiile hipocalcemice;
 Convulsiile hipoglicemice;
 Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta;
 Convulsiile din intoxicatiile acute;
 Convulsiile din carenta de piridoxina;
2. CRIZE OCAZIONALE PRIN LEZIUNI CEREBRALE ACUTE:
 Infectii cerebrale acute;
 Crizele din tumorile cerebrale;
 Crizele din traumatismele cerebrale;
 Convulsiile din accidentele vasculare;

CONVULSIILE FEBRILE

DEFINITIE:
- varsta aparitiei: 3 luni ºi 5 ani;
- se produc in asociere cu febra;
- in absenta unei infectii a sistemului nervos (meningita, encefalita);

EPIDEMIOLOGIE:
- sunt cele mai frecvente convulsii la sugar;
- 2-7% dintre copiii < 5 ani au cel putin o convulsie febrila;
- frecventa mai mare la baieti;
CONVULSIILE FEBRILE
 ETIOPATOGENIE:
- Insuficient cunoscuta;
- In determinarea excitabilitatii corticale sunt implicati 3 factori:
- Febra;
- Virsta;
- Factori ereditari;
CONVULSIILE FEBRILE
 FEBRA
- Cauzate de infectii de cai respiratorii superioare, boli eruptive, infectii urinare si gastroenterite;
- Apar la cresterea brusca a temperaturii;
- 75% la >39,5 C;
CONVULSIILE FEBRILE
2. VIRSTA:
- Factorul cel mai important;

1
- Apar rar sub 6 luni si dupa 4-5 ani;
- Datorita maturarii cerebrale si scaderea frecventei bolilor infectioase;
CONVULSIILE FEBRILE
3. FACTORII EREDITARI:
- Transmitere autozomal dominanta cu penetranta incompleta si expresivitate legata de virsta –
modelul exact este insuficient clarificat;
- Istoric familial de epilepsie: 10-50%;
- Istoric familial de convulsii febrile: 33%;
CONVULSIILE FEBRILE SIMPLE
 Sunt cele mai frecvente (95%);
 Virsta aparitiei: 6 luni – 5 ani;
 De obicei unice in 24 de ore;
 Apar la cresterea brusca a temperaturii peste 38,5 C, in prima zi de febra;
 Durata redusa < 15 minute;
 De obicei bilaterale, tonico-clonice, clonice sau hipotone generalizate;
 Fara deficit postcritic;
 La copiii anterior normali, fara anomalii la examenul neurologic si psihic;

CONVULSIILE FEBRILE COMPLEXE (COMPLICATE)

- rare (4-5% dintre CF);

- varsta aparitiei - frecvent înainte de 1 an;
- se repetã de obicei în decursul unei zile;
- au o duratã mai mare de 15 minute;
- sunt de obicei unilaterale;
- apar la copii cu dezvoltare psihomotorie anormalã anterior crizei;
- sunt urmate de deficit postcritic.

DIAGNOSTICUL POZITIV

1. anamnezã riguroasã;
2. puncþia lombarã (controversata):
- la copii < 6 luni (obligatorie);
- la copii < 18 luni (recomandabil);
- atunci când întârzie însanatosirea;
- când exista cea mai mica suspiciune de meningita;
- daca CF apare în a doua zi de boala;
- in CF complicate.

DIAGNOSTICUL POZITIV
3. EEG:
- valoare limitata pentru diagnosticul si prognosticul CF
- modoficarile sunt expresie a predispozitiei genetice si nu un indicator de epilepsie ulterioara.
4. Alte analize ca radiografia simplã de craniu, examene biologice (glicemie, calcemie) au indicatie daca
istoricul sau tabloul clinic sunt sugestive
5. CT ºi RMN pot fi uneori de ajutor, dar nu sunt indicate de rutina.

2
 DIAGNOSTIC DIFERENÞIAL:

- meningita, uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu au semne meningeale);

- anoxia cerebrala (sincopa cerebralã), poate fi declanºatã de febrã, fricã, emoþie, patologie cardiacã;
- frisonul, caracterizat prin miºcãri ritmice, oscilatorii fãrã pierderea conºtienþei;
- spasmul hohotului de plâns, apare între 1-3 ani, manifestat prin apnee, cianozã, hipertonie declanºate de
plâns; poate fi însoþit ºi de convulsie tonico-clonicã.

CONVULSIILE FEBRILE
TRATAMENT
1. INTERVENTIA IN CRIZA ACUTA;

2. INTERVENTIA PENTRU PROFILAXIA RECURENTELOR;

1. CRIZA ACUTA

- mãsurile suportive: decubit lateral (eliberare cãi respiratorii); aport de oxigen; accesului venos pentru
perfuzie.
- tratament medicamentos: diazepam 0,5 mg/kgcorp, intrarectal sau intravenos;
- scãderea febrei sub 38,5ºC - antipiretice: acetaminofen, ibuprofen, algocalmin, bãi cãlduþe;
- combaterea cauzei febrei (bacterianã, viroticã, dezechilibru electrolitic etc.);
- liniºtirea familiei înspãimântate;

2. TRATAMENTUL PROFILACTIC:

a. Tratamentul intermitent:
- când copilul are temperatura > 38ºC. Se face cu: antitermice; diazepam, 0,2-0,5 mg/kg/zi per os pe toata
perioada febrei si înca 2 zile de afebrilitate
- daca se produce o recurenta, familia, va administra singura diazepamul intrarectal, care la o doza de
0,3mg/kgcorp
- tratamentul profilactic al recurentelor CF nu previne aparitia epilepsiei

2. TRATAMENTUL PROFILACTIC:

b. Terapia continuã

- nu se mai face azi

- nu scade riscul dezvoltarii unei epilepsii ulterioare
- are efecte secundare (agitatie, deprimarea functiilor cognitive, insuficienta hepatica sau pancreatica)
de lunga durata sau chiar definitive;
- fenobarbitalul 5mg/kg/zi, valproat 20-40 mg/kgc/zi;
- profilaxia continua este indicata la copii cu risc crescut (sub 1an, durata CF>15 minute, recurente
frecvente, dezvoltare psihomotorie anormala sau atunci când parintii, înspaimântati de producerea CF,
solicita tratament continuu.

3
 PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE

- Mortalitatea este foarte scãzutã;

- Riscul de recurenta este de 33-40%;
depinde de:
- istoricul familial de CF la rudele de gradul I;
- durata scurtã a febrei înainte de CF;
- durata crizei;
- temperatura moderatã;
- caracterul focal al crizei;
- vârsta primei crize febrile: < 12 luni: 50-65%; - 50-75% din recurenþe apar în primul
an;
- recurenþele multiple sunt de 3 ori mai frecvente la sugar;

PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE

Riscul de sechele neurologice si mintale;

- este mic la copiii anterior normali;
- dupã unele CF complicate: hemiplegii, diplegii, coreoatetozã (Walace, 1982);
- frecvent - semne neurologice minore, tulburãri de comportament (tip hiperkinetic);
- disabilitãþile de învãþare – ulterior;

PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE

Factori de risc predictivi pentru epilepsie :

- CF > 15 minute;
- mai multe CF în 24 ore;
- AHC cu epilepsie;
- tulburãri neurologice;
- CF complicate sunt urmate de epilepsie parþialã (cauzã sau efect?)

În concluzie, din punct de vedere patogenic, CF este consideratã un rãspuns la o febrã mare
instalatã brusc, la un copil predispus genetic, în perioada de vârstã în care pragul convulsivant al
creierului imatur este scãzut (Moshe, 1989).