Infecia urinar

Definiie. Infectiile tractului urinar (ITU) sunt cauzate de proliferarea

anormal a agenilor patogeni n aparatul urinar(ci urinare, esut interstiial,
parenchim renal).
Frecven. Infeciile urinare ocup locul doi dup cele respiratorii, se
intlnesc la orice vrst, in primele decade predomin la femei datorit uretrei
anterioare scurte, activitii seuale !i sarcinei" apoi incidena acestora cre!te,
progresiv cu vrsta.
Clasificare. IU se pot localiza la nivelul#
$cilor urinare inferioare (vezica !i uretere) # cistita, pielita !i pielocistita
$cilor urinare superioare (%azinet !i calice), esutului interstiial !i
parenchimului renal# pielonefrite (acute !i cronice).
Etiopatogenle. IU din serviciile cu profil medical sunt determinate n &'(
din caruri de E. Coli, iar n cele cu profil chirurgical procenta)ul dintre *oli%acil
!i ceilali germeni (+roteus, +iocianic, ,nterococ, -tafilococ, Klebsiella !.a.) se
egaleaz datorit infeciilor iaterogene (cateterism, postoperatorii).
*alea de invazie este reprezentat de#
.. calea ascendent# contaminare cu flora intestinal, circumcizia la %iei
/. calea hematogen
Factorii favorizani.
.. -taza urinar
/. Tul%urrile dinamice (hipotonie, reflu vezico0ureteral), vezica
neurologic (neuropatia dia%etica, polinevrita, ta%es, accident vascular
cere%ral).
1. 2anevrele urologice instrumentale (cateterism eplorator sau terapeutic)
intervin prin traumatismul local, !i vehicularea germenilor.
3. Tul%urri meta%olice# dia%etul zaharat (IU este favorizat de glicozurie),
acidoza meta%olic !i neuropat4a dia%etic, h)peruricemia hiprecaliemia,
hipocaliemia !.a.
5. 6%uzul de medicamente# fenacetin, corticosteroizi !i imimodepresive
(scad puterea de aprare local), opiaccele (produc pareza cilor urinare)
etc.
7. 6lte afeciuni#afectiunile %iliare, constipatia, colita, hemoroizii, dia%etul
zaharat, tul%urarile in evacuarea urinei, refluurile uretro0vezical, vezico0uretral,
consumul redus de lichide, urinatul rar, metroaneita, menopauza, infectiile
genitale, sarcina, igiena intima incorecta.
Bibliografie:
.. *orneliu 8orundel 9 :2anual de medicin intern pentru cadre medii;, ,d.
8ic 6ll, 8ucure!ti, /'''.
/. <. =omni oru 9 ;*ompendiu de medicin intern; 9 ,d. tiin ific,
8ucure ti, .>>5

CISTITA ACT!
Definiie: *istita acut este un sindrom clinic determinat de inflamaia micro%ian a
mucoasei vezicii urinare.
Etiologie:
?riginea cistitei poate fi#
0 uretropielorenal de aceea n orice cistit tre%uie eplorate !i cile urinare superioare
care sunt calicele, %azinetul !i ureterele.
0 vezical (traumatism produs cu ocazia sonda)ului vezical, staza vezical, tumori, corpi
strini, radionecroz vezical, %oli parazitale, ulceraii).
0 @n sfera genital n special la femeie (uretrite, metrite, %artolinite, vulvovaginite,
traumatisme vulvare, aneite).
0 la %r%at (uretrita posterioar, prostatit)
Clasificare:
0 cistite acute necomplicate la femei nainte de menopauz
0 cistita acut recurent la femei
0 cistita acut la femei gravide
0 cistita acut la femei la menopauz
0 cistita acut la %r%ai tineri
0 cistit acut la copii
0 cistita acut complicat 9 cauzat de %oli urologice.
Tablou clinic:
*istita se manifest prin trei semne clinice caracteristice#
.. polaAiuria (urini mici !i dese)
/. piuria (puroi)
1. durerea (alguria). =urerea n cazul cistitei acute apare de o%icei ca o durere terminal
la care se adaug de o%icei tenesme vezicale dureroase. <ocalizarea durerii este
hipogastric, iradiat pe uretr sau n gland, are localizare vezical.
=urerea este de intensitate varia%il n general destul de vie !i este prezent pe tot
parcursul miciunii, eagerndu0se spre sfr!itul acesteia. ? cistit fe%ril reprezint de
fapt o pielocistit, fe%ra fiind datorit infeciei cilor urinare superioare sau a
parenchimului renal. @n funcie de etiologia cistitei, la triada simptomatic enunat se
mai poate aduga hematuria, disuria !i durerea lom%ar.
3. nicturia
5. hematuria reprezint prezena sngelui n urin. ,amenul o%iectiv n cazul cnd se
suspecteaz prezena unei hematurii ncepe cu eamenul urinii emisie. +roveniena
hematuriei se sta%ile!te prin pro%a celor trei pahare.
Investigaii paraclinice:
". Urocultura
#. Badiografia renovezical
$. ,co a%dominal
%. *istoscopia poate arta unele cauze ale cistitei care nu au putut fi evideniate prin
celelalte eamene !i de asemenea, aspectul leziunilor mucoase !i localizare.
Trata&ent: conform anti%iogramei
Evoluie' (rognostic:
,voluia unei cistite depinde de cauzele predispozante !i de posi%ilitatea tratrii lor.
Cormele acute simple se pot vindeca !i spontan cauzele fiind trectoare. -imptomele se
amendeaz n cteva zile, urina devine clar iar n .'0./ zile evoluia se termin prin
D restituio ad integrum;. Cormele acute simple recidivante se o%serv mai ales la femei,
necesit eplorri complete pentru a li se descoperi originea !i a se putea aplica un
tratament cauzal eficient.
Co&plicaii:
". +ielonefrit
#. -cleroza !i retracia peretelui vezical
$. -tenoza orificiilor ureterale.
Bibliografie:
.. *orneliu 8orundel 9 :2anual de medicin intern pentru cadre medii;,
,d. 8ic 6ll, 8ucure!ti, /'''.
/. <. =omni oru 9 ;*ompendiu de medicin intern; 9 ,d. tiin ific,
8ucure ti, .>>5
(ielonefrita acut
Definiie. Infecie %acteriana nespecific acuta a sistemului pielo0caliceal !i
esutului iiiterstiial.
Frecven. +ielonefrita acut (+6) se ntlne!te mai frecvent la femei !i cel
mai adesea este %ilateral.
Etiopatogenie. ,ste comun (vezi DInfeciile urinareE).
Factori favorizani: la femei sarcina " la %r%ai afeciunile urologice.
Si&pto&e. =e%ut %rusc prin#
$frison, fe%r (pn la 3'F*), transpiraii, sindrom dispeptic
necaracteristic "
$dureri lom%are uni0 sau %ilaterale, uneori, cu caracter colicativ (manevra
Giordano pozitiv) "
$sindrom de infecie urinar )oas, cistitic (disurie, polaAiurie) "
$leucociturie !i %acteriurie semnificative, cilindrii leucocitari (semn
caracteristic) !i granulo!i, proteinurie redus (su% . gH/3 ore) "
$I-J accelerat !i leucocitoz, azotemie n +K6 cu IB6 sau necroza
papilar "
$pro%a de concentraie moderat alterat !i nefromegalie tranzitorie (clinic
!i radiologic).
Evoluie. (rognostic. +K6 tratat corect se vindec n ma)oritatea cazurilor
n cteva zile. (uroculturi repetate sterile). *ronicizarea survine n procenta) de
/'(, datorit persistenei nefropatiei o%strttctive. +rognosticul este %un n +K6
necomplicat.
Co&plicaii: IB 6, necroza papilar, pionefroza, flegmonul perirenal !i
septico0piemia.
(ielonefrita cronic
Definiie. Infecie %acterian nespecific cronic a sistemului pielo0caliceal
!i esutului interstiial.
Frecvena. +ielonefrita cronic (+K*) este cea mai frecvent nefropatie
(3'(), dep!ind incidena glomerulonefritei cronice (GK*) !i a doua cauz a
insuficienei renale cronice (1'(), cu predominan a%solut la femei fa de
%r%ai.
Etiopatogenie. *omun (vezi DInfecia urinarE).
Si&pto&e.
$Semne generale: fe%ra a%sent sau stare su%fe%ril (/5(), cefalee,
astenie, scdere ponderal, tul%urri dispeptice, anemie !.a.
$Semne urinare; dureri lom%are, sindrom cistitic (disurie, polaAiurie),
leueociturie !i %acteriurie semnificative, cilindrii leucocitari (semn caracteristic),
hematurie discret sau a%sent, proteinurie redus (su% . gH/3 ore).
$Hipertensiunea arteriala (3'() !i retenie azotat n +K* complicat.
E)plorri paraclinice:
- Probe funcionale renale: alterarea progresiv a pro%ei de concentraie
(semn precoce) " scderea fluului plasmatic renal $ C+B, cu meninerea
normal a filtraiei glomerulare $ CG(*learence0ul creatininei endogene) !i
cre!terea fraciunii filtrate (CC).
- Examenul radiologie. Urografia i.v.(UII) evideniaz modificri funcio0
nale !i morfologice. 2odificri funcionale# ntrzierea eliminrii su%stanei de
contrast (hiposecreie) !i hipotonie pielo0caliceal.
0 Pielografia ascendent, pentru evidenierea modificrilor pielo0calioeale
!i ureterale, se practic rar !i numai n serviciile de specialitate urologice !i
chirurgicale, datorit riscului de suprainfecie.
0 Cisto-ureterografia, pentru o%iectivizarea refleului vezico0ureteral,
prezint acela!i risc.
0 Ecografia !i tomografia renal, pentru aprecierea dimensiunilor !i
conturului rinichilor, se recomand cnd urografia i.v. este contraindicat
(intoleran la su%stanele iodate de contrast !i +K* azotemice, cu clearence-ul"
creatininei su% 1' mlHminut).
$#uncia biopsie renal (+,B" ptntru evaluare0a lezuuuior histoogice n
pielonefritele cronice atipice.
For&e clinice:
$#orma comun (+K* descris).
$#orme asimptomatice, clinic !i %iologic (15(), descoperite la eamenul
necroptic.
$P$C %ipertensi&e (3'(). JT6 pielonefritic este determinat de
ischemia renal.
$P$C a'otemice
$ P$C cu sindrom tubular (Dnefrite cu pierdere de sareE, DapE sau
DpotasiuE).
$P$C gra&idic. +K* preeistent sarcinii poate induce o toemie gra0
vidic.
Diagnostic pozitiv. =iagnosticul de +K* se %azeaz pe date cimice,
%iologice, radiologice !i histologice.
- Clinic: antecedente de +K6 recidivant cu acela!i germen (focar infecios
intrarenal) !i semne de nefropatie o%structiv" dureri lom%are, polaAiurie,
disurie.
- (iologic: %actermrie !i leucociturie semnificative, cilindri leucocitari
(semn caracteristic) !i scderea pro%ei de concentraie (semn caracteristic).
- )adiologic: um%re renale asimetrice, cu dimensiuni reduse !i contur
neregulat.
- P()
Evoluia este ndelungat, iar prognosticul de o%icei sum%ru" complicaiile
depind de gradul hipertensiunii arteriale !i al insuficienie renale.
Trata&ent.
.. *ratamentul igieno-dietetic. Bepausul la pat (L $ .' zile) este indicat
numai n +K6 !i perioadele de acutizare ale +K*. =iet hipoproteic,
normoglucidic, normolipidic, normocaloric.
/. *ratamentul antiinfecios. 6nti%ioticele se vor administra dup
identificarea germenului (trei uroculturi consecutive, repetate pe parcursul
tratamentului) !i sta%ilirea sensi%ilitii prin anti%iogram. -e prescriu
anti%iotice care se elimin n form activ prin urin,
+reparate. @n pielonefrite se recomand urmtoarele chinmioterapice !i
anti%iotice uzuale.
*himiotcrapice (*)# acid nalidiic (Kegram, Kevigramon) cp.5'' mg"
*otrimoazol, 8iseptol (trimetoprim -' mg !i sulfametoazol 3'' mg), / cp."
Keoazol cp. 5'' mg" Kitrofurantoin cp. .'' mg"
6nti%iotice (6)# 6mpicilina cps. /5' mg, !i 5'' mg" GentamMcin f. 3' !i
&' mg, i.m., Nanamicin sulfat.
+. *ratamentul simptomatic const n analgezice (2ialgin) !i antispastice
(+apaverin). +entru scderea valorilor tensionale se administreaz
antihipertensive.
Bezultatele tratamentului antimicro%ian se apreciaz prin uroculturi
repetate. ,ventualiti#
$-terilizarea urmilor, care nseamn vindecarea, se o%ine u proporie de
&'( n +K6 !i de 1'03'( n +K*.
$+ersistena infeciei urinare.
$Becidivarea infeciei urinare
+. *ratament ad,u&ant. *uprinde urmtoarele mi)loace#
$*ura de diurez. *onst in administrarea zilnic de lichide in cantiti
mari (in medie /$1 .H/3 ore), su% form de ap pota%il, ceaiuri diuretice sau
ape minerale, pentru a o%ine o diurez de minimum / lH/3 ore. =iluarea urinii
constitue un mi)loc natural de aprare a cilor urinare, care determin
vindecarea spontan a infeciei urinare )oase la femei n procent de 1'(. *ura
de diurez este contraindicat n +K* acutizat, cu JT6 sau IB*.
$-chim%area reaciei urinei. 6lcalinizarea urinii (pJ peste L), poteneaz
aciunea sulfamidelor, 6mpicilinci, Gentamicinei !i Nanamicinei" acidifierea
urinii (pJ su% L), cre!te efectul Tetraciclinei !i *icloserinei.
3. *ratamentul urologic. -e adreseaz nofropatiei o%structive, cnd, dup
tratament medical corect, infecia urinar persist sau recidiveaz.
(rofila)ie. +entru prevenirea infeciei urinare se impun urmtoarele
msuri#
$evitarea frigului umed (%aie rece, ploaie, loc de munc care favorizeaz
+K6 si acutizeaz +K* "
$igien genital (risc de infecie urinar ascendent) !i golirea vezicii
urinare dup raport seual, mai ales la femei"
$limitarea manevrelor urologice (cateterismul) "
$tratamentul cauzal al nefropatiei o%structive "
$com%aterea constipaici cronice "
$tratamentul %acteriuriei asimptomatice la femeile gravide"
$tratamentul %olilor favorizante (dia%et zaharat, hiperuricemie, nefro0
caciuoz, hipoAaliemie, JT6) "
$administrarea zilnic, seara, a unei ta%lete de *otrimoazol (8isepiol)
sau Kitrofurantoin, luni de zile.
Bibliografie:
.. *orneliu 8orundel 9 :2anual de medicin intern pentru cadre medii;,
,d. 8ic 6ll, 8ucure!ti, /'''.
/. <. =omni oru 9 ;*ompendiu de medicin intern; 9 ,d. tiin ific,
8ucure ti, .>>5
TBE*C+,-A *E.A+A
Tuberculozei renale
Definiie. <ocalizarea infeciei tu%erculoase la nivelul rinichiului i cilor
urinare. Tu%erculoza renal (TB) este cea mai frecventa determinare
etrapulmonar a %olii.
Etiopatogenie. Inocularea rinichiului cu %. Noch se face dup cea
meningeal, pleuro0peritoneala, osteo0articular !.a.,
Infecia %acilar se produce pe cale hematogen, fapt pentru care rinichii
sunt afectai de la nceput %ilateral (.' $.5().
Si&pto&e.
=e%utul este insidios, cu semne generale de impregnare %acilar (stare
su%fe%ril, transpiraii, inapeten etc). -imptomatologia TB manifeste este
necaracteristic.
$*istita (7' $&'() tradus prin disurie, polaAiurie, rezistent la
anti%ioterapia o%i!nuit (caracteristic)
$Jematuria (5() care, uneori, poate fi primul simptom al TB, este total,
izolat (nensoit de alte simptome), nedureroas, capricioas (apare si dispare
spontan).
$Jipertensiunea arterial este un simptom tardiv de TB
$,amenul urinii este nespecific# hematurie (micro0 sau macroscopic),
leucociturie discret, proteinurie su% . gH/3 ore, reacia (pJ) acid
Investigaii paraclinice:
$I=B la tu%erculiu este pozitiv.
$Examenul bacteriologic. ,videnierea %. Noch la eamenul direct al
urinii,
$Examenul radiologic: *a/iografia renal si&pl' rografia i.v.,
(ielografia ascen/ent
$ Citoscopia
Evoluie. (rognostic. -unt n funcie de intensitatea leziunilor %acilare !i
precocitatea tratamentului.
Co&plicaii: suprainfecia, ureterite stenozante, hidronefroza, scleroza
vezical, amiloidoza, insuficiena renal cronic, sterilitatea !.a.
Trata&ent. Tratamentul tu%erculozei renale este medical si chirurgical
.. Cura de repaus prelungit (7 $ ./ luni), deoarece tu%erculoza renal se
vindec mai lent dect tu%erculoza pulmonar. =ieta va fi normocaloric, %o0
gat in proteine si vitamine, hiposodat cnd se face corticoterapie.
/. *uberculostatice. +reparate Izoniazida (J+K), Bifampicina (B2+),
,tam%utol (,28), -treptomicina (-).
+. Corticosteroi'ii: +rednison
3. *ratamentul c%irurgical. 6re indicaii restrnse # nefrectomia n
distraciile renale totale (pionefroz, rinichiul atrofie) sau corectarea sechelelor
stenozante postinflamatorii (ureterale, scleroza vezical) sau dup tratamentul
medical.
Bibliografie:
.. *orneliu 8orundel 9 :2anual de medicin intern pentru cadre medii;,
,d. 8ic 6ll, 8ucure!ti, /'''.
/. <. =omni oru 9 ;*ompendiu de medicin intern; 9 ,d. tiin ific,
8ucure ti, .>>5