Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
148Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cultura organizationala

cultura organizationala

Ratings: (0)|Views: 7,213 |Likes:
Published by Dubinschi

More info:

Published by: Dubinschi on Nov 29, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/02/2013

pdf

text

original

 
 
Componentele culturii;caracteristicile
ş
i factorii de influen
ţă
,tipuri de culturi
ş
i subculturi
2.1 Componentele culturii organiza
ţ
iei
 Numai privind cultura organiza
ţ
iei prin prisma componentelor saleculturale putem s
ă
în
ţ
elegem cum organiza
ţ
ii ce apar 
ţ
in aceleia
ş
i ramuri deactivitate, similare ca dimensiuni, dotare tehnic
ă
 
ş
i grad de centralizare sunt totu
ş
ifoarte diferite.Exist
ă
o mare diversitate în descrierea elementelor ce compun culturaorganiza
ţ
iei. Marea majoritate a autorilor recunosc c
ă
aceasta cuprinde mai multetipuri de componente, care nu se afl
ă
toate la acela
ş
i nivel de vizibilitate, influen
ţă
 
ş
i în
ţ
elegere.Cultura întreprinderii este apreciat
ă
adesea
1
ca fiind format
ă
din:
 
fondatori: date personale, origine social
ă
, principii fundamentale;
 
istoria: oamenilor, structurilor, datelor importante, mediului;
 
ocupa
ţ
ii (profesii): aparente, legate de realitate, de savoir-faire, demaniera de execu
ţ
ie;
 
valori: declarate, aparente, opera
ţ
ionale, atitudini;
 
semne, credin
ţ
e
ş
i simboluri, ipoteze fa
ţă
de: exterior, comportamente,spa
ţ
iu, utilizarea timpului, ritualuri, limbaj etc.A
ş
a cum încerc
ă
m s
ă
cunoa
ş
tem un om dup
ă
p
ă
rin
ţ
i
ş
i originea sa, dup
ă
 comportamentul s
ă
u, dup
ă
reac
ţ
iile sale în anumite situa
ţ
ii, dup
ă
opiniile sale, dup
ă
 
1
Thévenet, M.,
 La culture d’entreprise, Que sais-je?
, Paris, Presses Universitaires deFrance, 1993, p. 54-56
 
Cultura organiza
ţ
iei
ş
i managementul
 psihicul s
ă
u, într-un mod oarecum asem
ă
n
ă
tor vom încerca s
ă
cunoa
ş
tem oîntreprindere cunoscând elementele ce compun cultura sa:
a) Fondatorii
ş
i împrejur
ă
rile în care a fost fondat
ă
 
Fondarea
ş
i fondatorul reprezint
ă
primele momente ale întreprinderii(prima alegere, prima experien
ţă
). Personalitatea puternic
ă
a fondatorului, principiile stabilite ini
ţ
ial de cele mai multe ori sunt caracteristici specifice
ş
i acesteinfluen
ţ
e se vor reg
ă
si în cultura unei organiza
ţ
ii atât timp cât ea va exista. Acestlucru nu înseamn
ă
c
ă
automat orice sfat al fondatorului va fi aplicat cuscrupulozitate, ci c
ă
impactul fondatorului, amprenta sa se va reg
ă
si a
ş
a cum p
ă
rin
ţ
ii î
ş
i pun amprenta lor asupra comportamentului copiilor lor.Deseori, pot fi considera
ţ
i mai mul
ţ
i fondatori ai aceleia
ş
i organiza
ţ
ii
ş
isunt cei ce au trasat marile linii de dezvoltare, care au avut un rol la fel de mare caal fondatorului sau chiar au existat mai multe persoane care au pus bazele uneiorganiza
ţ
ii.Atunci când amintim de fondatori, ne gândim la:
 
caracteristicile lor personale
(educa
ţ
ie, formare, origine, credin
ţ
e, personalitate, experien
ţ
e, fapte, gesturi, caracteristici familiale);
 
abaterea lor de la epoca
în care se aflau (mediul în care tr 
ă
iau, grupul,situa
ţ
ia economic
ă
, originalitatea crea
ţ
iei în raport cu mediul, pia
ţ
a,tehnologia utilizat
ă
, produsele
ş
i activit
ăţ
ile existente precum
ş
i altemodalit
ăţ
i interne de func
ţ
ionare);
 
 principiile lor 
(legate de produc
ţ
ia
ş
i gestionarea bunurilor sauserviciilor, func
ţ
ionarea intern
ă
, rela
ţ
iile cu clien
ţ
ii, furnizorii,ac
ţ
ionarii sau comunitatea în ansamblul s
ă
u, gestiunea resurselor umane etc.);Exemplul clasic de fondator este (dup
ă
Schein E.) M. Jones. Fiu deemigran
ţ
i ai c
ă
rui p
ă
rin
ţ
i aveau o b
ă
c
ă
nie, Jones a fost influen
ţ
at foarte mult demama sa care l-a înv
ăţ
at ce este bine s
ă
fac
ă
într-o afacere comercial
ă
, dar 
ş
i c
ă
 numai oamenii activi au succes. Jones a pus bazele unui lan
ţ
de supermagazine încadrul c
ă
ruia el se ocupa numai de produsele de înalt
ă
calitate în sensul gusturilor consumatorilor; din aceast
ă
no
ţ
iune de calitate f 
ă
ceau parte
ş
i rela
ţ
iile cu cadrele deconducere din magazinele sale. Afacerea era a familiei, în sensul c
ă
, în posturilecheie erau angaja
ţ
i membrii familiei, iar Jones avea o putere centralizat
ă
. Dup
ă
 moartea lui Jones, întreprinderea a trecut printr-o perioad
ă
foarte dificil
ă
 
ş
i a fostfoarte greu s
ă
se g
ă
seasc
ă
un manager capabil s
ă
integreze cultura întreprinderii înspecificul timpului respectiv.Dificultatea în studierea culturii prin prisma fondatorului se leag
ă
de:
 
 Lipsa unor informa
 ţ 
ii
. Deseori circumstan
ţ
ele fond
ă
rii unei organiza
ţ
iisunt manipulate, interpretate, rememorate în a
ş
a fel încât s
ă
serveasc
ă
 unor nevoi de semne sau simboluri ale colectivit
ăţ
ii (fiecare epoc
ă
 analizeaz
ă
realitatea în func
ţ
ie de nevoile sale). Trebuie
ţ
inut cont îns
ă
 de tot ceea ce exist
ă
publicat în acest sens în pres
ă
, în presa vremii sauîn ceea ce s-a mai scris despre întreprindere cu ocazia unor mari
 
Fundamentele teoretice ale culturii organiza
ţ
ionale
 
evenimente. Exist
ă
multe organiza
ţ
ii ce î
ş
i evoc
ă
fondatorii în prezent
ă
rile lor (bro
ş
uri, proiec
ţ
ii, comunic
ă
ri diverse), care aumenirea de a crea o imagine a întreprinderii respective. Informa
ţ
ii semai pot ob
ţ
ine, de asemenea,
ş
i de la angaja
ţ
ii mai vechi.
 
 Existen
 ţ 
a unor fuziuni în timp între organiza
 ţ 
ii cu culturi diferite
. Dac
ă
 în cadrul acestor fuziuni, protagoni
ş
tii au vrut ca fuziunea s
ă
nu fie oabsorb
ţ
ie a uneia de c
ă
tre cealalt
ă
, trebuie v
ă
zut care sunt tr 
ă
s
ă
turiledominante ale fiec
ă
reia dintre ele
ş
i ce elemente au fost p
ă
strate.
 
 Extinderea organiza
 ţ 
iei
. Se poate ajunge ca dimensiunea organiza
ţ
iei,activit
ăţ
ile sale, modul de organizare
ş
i gestiune, conduc
ă
torii s
ă
fiecomplet diferite dup
ă
o anumit
ă
perioad
ă
de timp, datorate chiar unor colabor 
ă
ri, prelu
ă
ri de idei sau de mici companii. De exemplu,M. Nestlé, cet
ăţ
ean elve
ţ
ian, la pu
ţ
in timp dup
ă
ce a descoperit laptele praf, s-a aliat cu un om de afaceri anglo-american care cump
ă
rase elînsu
ş
i un ipotetic brevet de lapte concentrat
ş
i au format împreun
ă
bazagrupului Nestlé. Mai târziu s-a reunit cu fabrican
ţ
i de ciocolat
ă
caMaggi, Findus, Carnation. Se pune întrebarea dac
ă
M. Nestlé mai poate fi considerat singurul care poate s
ă
ofere informa
ţ
ii, în calitate defondator, despre cultura actual
ă
a companiei.
 
Faptul c
ă
 
întreprinderea în sine poate fi o filial 
ă 
. Filiala poate fi numairezultatul unor considera
ţ
ii economice, industriale sau financiare cares
ă
nu aib
ă
nici o leg
ă
tur 
ă
cu fondarea societ
ăţ
ii mam
ă
. In cadrulgrupurilor industriale actuale ea poate fi numai rezultatul unui plan dedezvoltare promovat de Stat. Chiar dac
ă
societatea mam
ă
a avut unfondator ce poate fi cunoscut, este greu de identificat cât de mare esteinfluen
ţ
a acestuia asupra filialei
ş
i cine este fondatorul filialei. Putems
ă
avem în astfel de cazuri doi fondatori sau dou
ă
niveluri de creare.
 
 Absorb
 ţ 
ia
. Aceasta înseamn
ă
c
ă
putem întâlni situa
ţ
ia în care culturaunei mici întreprinderi se reune
ş
te cu un mare grup multina
ţ
ional.Trebuie, în aceste cazuri, examinate cu aten
ţ
ie influen
ţ
ele ambilor fondatori
ş
i ce efecte a avut absorb
ţ
ia.
 
Crearea f 
ă 
ă 
fondatori
. O întreprindere poate tr 
ă
i uneori crize care s
ă
 determine dificult
ăţ
i economice, fuziuni, absorb
ţ
ii. Restructur 
ă
rile cuocazia unor astfel de dificult
ăţ
i se aseam
ă
n
ă
adesea cu o veritabil
ă
re-crea
ţ
ie. Este evident c
ă
persoanele implicate în aceste modific
ă
ri au unrol echivalent celui al fondatorului.Fondatorul este, deci, un personaj real, dar adesea simbolic pentruorganiza
ţ
ie.
b)
 
Istoria
Istoria unei întreprinderi nu poate fi rupt
ă
de mediul s
ă
u extern. Istoria poate fi economic
ă
sau social
ă
 
ş
i poate fi stabilit
ă
prin cercet
ă
ri, investig
ă
ri diverse,uneori din lipsa unor date exacte bazându-se pe logici ale evolu
ţ
iilor.

Activity (148)

You've already reviewed this. Edit your review.
Zinutza Gondrea liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
andreea0621 liked this
Cătălina Popa liked this
Şumila Alina liked this
Dulcea Loredana liked this
Cristina Coceasu liked this
Lovelly Ruxandra liked this
caty liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->